rezilienta padurilor cultivate din specii aflate in arealul natural

6
Reinfiintarea este importanta deoarece prin aceasta se pun bazele unei paduri viitoare care sa isi indeplineasca pe deplin functiile protective dar si sa producă un maxim calitativ si cantitativ al materialului lemnos Societatea actuala, aconomie de piata Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata reprezinta o interventie activa a silvicultorului pentru a declansa si dirija procesul de regenerare naturala in codrul regulat sau a-l mentine in codru gradinarit atunci cand se atinge exploatabilitatea care corespunde telului de gospodarire stabilit prin amenajament. Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata de catre silvicultor este necesara din doua motive : - ca sa mentina functionalitatile productive ale arboretului si ecoprotective ale padurii la un nivel ridicat prin crearea si mentinerea de structuri optime; - ca sa valorifice productia de lemn a padurii atunci cand lemnul are cantitativ si calitativ cea mai ridicata valoare. Dupa modul in care arboretele cultivate au fost create, se diferentiaza urmatoarele tipuri: arborete naturale, intemeiate de om prin valorificarea potentialului de regenerare naturala a padurii cultivate;

Upload: vladbarabasa

Post on 05-Nov-2015

31 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

rezilienta padurilor

TRANSCRIPT

Reinfiintarea este importanta deoarece prin aceasta se pun bazele unei paduri viitoare care sa isi indeplineasca pe deplin functiile protective dar si sa produc un maxim calitativ si cantitativ al materialului lemnos Societatea actuala, aconomie de piataReinfiintarea arboretelor in padurea cultivata reprezinta o interventie activa a silvicultorului pentru a declansa si dirija procesul de regenerare naturala in codrul regulat sau a-l mentine in codru gradinarit atunci cand se atinge exploatabilitatea care corespunde telului de gospodarire stabilit prin amenajament.Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata de catre silvicultor este necesara din doua motive :-ca sa mentina functionalitatile productive ale arboretului si ecoprotective ale padurii la un nivel ridicat prin crearea si mentinerea de structuri optime;-ca sa valorifice productia de lemn a padurii atunci candlemnulare cantitativ si calitativ cea mai ridicata valoare.

Dupa modul in care arboretele cultivate au fost create, se diferentiaza urmatoarele tipuri:arborete naturale, intemeiate de om prin valorificarea potentialului de regenerare naturala a padurii cultivate;arborete artificiale, intemeiate prin interventii pe cale artificiala;arborete mixte (semiartificiale), in care se gasesc atat populatii de arbori instalate pe cale naturala, cat si introduse de om in procente care nu depasesc 70 % pentru fiecare categorie.Toata aceasta dispunere stratificata in spatiul padurii e orientata in sensul utilizarii optime a resurselor trofice si energetice, al asigurarii stabilitatii si al pastrarii continuitatii ecosistemului forestier. Descrierea si caracterizarea fitocenozei forestiere se prezinta in continuare pe etaje de vegetatie.Efecte economice pot fi considerate i cele care se produc n pdurea cultivat gestionat durabil, dac acestea urmresc cu perseveren aducerea i meninerea pdurii cultivate n stri structurale, calitative i funcionale optime care, ntre altele, pot s confere pdurii optima stabilitate, reducerea treptat, dar raional a costurilor de producie, concomitent cu creterea sistematic i controlat a calitii i produciei de mas lemnoas. Earboretele pluriene sunt mai rezistente dect cele echiene

Arborete cultivate: iau natere i se dezvolt sub influena factorilor mediului natural dar i cu o evident intervenie antropogen, determinat de modelul de structur capabil s ofere o eficacitate optim n raport cu funciile atribuite fiecrui arboret.

Diferenierea arboretelor cultivate dup modul n care acestea au fost create: Arborete naturale = arborete ntemeiate de om prin valorificarea regenerrii naturale Arborete artificiale = arborete ntemeiate prin intervenii pe cale artificial (semnturi directe sau plantaii integrale n proporie de minimum 70 %) Arborete mixte = n care se gsesc att populaii de arbori instalate pe cale natural ct i introduse de om n procente care nu depesc 70 % pentru fiecare categorie Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si forta protectiva. Dac n pdurea natural sensul succesiunii urmeaz calea intensificrii produciei totale de biomas i realizarea climaxului, n pdurea cultivat omul caut s dirijeze succesiunea (ca de altfel i celelalte procese) pe calea mrimii produciei utile sau brute, care poate fi introdus n circuitul economic sub form de produse lemnoase sau accesorii. De aceea, n astfel de situaii, omul intervine n plus ca un factor reglator decisiv, alegnd de fiecare dat, din sensurile posibil de urmat, doar pe acelea care, fr a conduce la perturbri i dereglri puternice, permit dirijarea pdurii cultivate conform obiectivelor social-economice imediate i de perspectiv.Privite in ansamblu, importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile distructive la care aceasta este supusa, se poate usor desprinde necesitatea colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul prevenirii, refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice, atat de importante vietii de pe Terra.Silvotehnica introduce fundamentele teoretice i aplicative ale metodelor tehnice aplicabile pdurii cultivate. Competenele praxiologice care vor fi dobndite permit absolvenilor: s cunoasc msurile tehnice de cultura propriu-zis a pdurilor, adic de ntemeiere a lor pe cale natural i artificial, s stpneasc posibilitile de ngrijire, conducere i ameliorare a arboretelor n timpul dezvoltrii lor, s promoveze tehnologiile de recoltare a lemnului i a celorlalte materii prime produse n scopul maximizrii funciilor protective i productive atribuite arboretelor.Principiul fundamentrii ecologice a silviculturiiApariia acestui principiu a fost necesar pentru a contrabalansa efectele negative care duc la declinul pdurii: reducerea biodiversitii i diminuarea stabilitii ca urmare a regenerrii repetate a pdurii cultivate poluarea industrial ca factor declanator al debilitrii pdurilor tehnologiile de exploatare a lemnului prin destructurarea pdurilor i nrutirea condiiilor de sol.

Table 1: Examples of measures to increase forest resilience to various impacts of climate changeRisks/impacts Implications (social, economic,environmental)Response measures for risk reduction andincreased resilienceDecreased forest vitalityand productivityReduced revenue from woodand non-wood forest products;reduced forest ecosystem servicesAdjust silvicultural practices, changecomposition of species and varieties;increase forest biodiversity; implement forestrestoration measuresIncreased forest pestsand diseasesReduced forest revenue; reducedforest ecosystem servicesImplement and Intensify pest and diseasemanagement measures; adjust silviculturalpracticesIncreased wildfires Loss of life; damage toinfrastructure; reduced forestrevenue and ecosystem services;wildlife lossesImplement and Intensify wildfiremanagement; adjust silvicultural practicesIncreased water erosionand landslidesDamage to forest and toinfrastructure (towns, roads,dams); reduced water qualityUndertake watershed management measures(including protecting and increasingvegetation cover; reducing intensities ofharvesting and other uses)Drought-induced forest/tree dieback and landdegradationReduced availability of forestproducts; increased winddamage; reduced grazing valuesPlant windbreaks; maintain tree cover; changecomposition of species and varietiesIncreased storm damage Reduced forest revenue andecosystem services; increased riskof pests and diseaseChange species and adjust tree spacing toreduce risk; salvage harvesting; pest/diseasecontrolReduced extent andvitality of mangroves andcoastal forestsIncreased exposure of landto storm damage; reducedproductivity of coastal fisheriesIncrease protection, restoration andenhancement of mangroves and other coastalforestsChanges in speciesranges and speciesextinctionsReduced forest ecosystemfunctions; loss of forestbiodiversityRestore/increase forest connectivity andwildlife corridors; assist migration; take ex-situconservation actions

Cursuri usv silvobiologie si ecologiehttp://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=308876&lang=1http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Padurea%20de%20azi%20oglinda%20a%20vremurilor%20trecute.htmhttp://biblioteca.regielive.ro/cursuri/agronomie/silvicultura-ecologie-127223.htmlhttp://www.scritub.com/economie/agricultura/silvicultura/SILVOTEHNICA-REINFIITARII-ARBO12815.phphttp://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/silvicultura/PADUREA-ECOSISTEM-FORESTIER52.phphttp://www.revistapadurilor.ro/(1)Colectia-pe-ani/(16774)anul-2012/(16808)nr-4-2012/(16812)Consideratii-privind-influenta-lucrarilor-de-exploatare-a-lemnului-asupra-regenerarii-paduriibibliografie 1. Constantinescu, N., 1976: Conducerea arboretelor, vol. I. Ed. Ceres, Bucureti. Bucovina forestiera nr. 4/2012Building resilience for adaptation to climate change through sustainable forest managementSusan Braatz Forestry Department, FAO, RomeRobledo, C. & Forner, C. 2005. Adaptation of forest ecosystems and the forest sector to climatechange. FAO Forests and Climate Change Working Paper 2. Rome, FAO.FAO. 2011a. Climate change for forest policy-makers. An approach for integrating climate change intonational forest programmes in support of sustainable forest management. Rome.