Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneSerie nouă / Anul IV / Numărul 9 / Martie 2010

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro

revista.jandarmeriei@gama-b-1.mai.intranet

Din

sum

ar

� �

Director coordonator: Col. Florian CIŞMAŞURedactor-şef: Col. Romică MOISESecretar de redacţie: Cpt. Sorin DESPINATehnoredactare: Plt. maj. Florian GRIGOREResponsabil documentare: Plt. Rodica IVANACorectură: Plt. maj. Roxana VĂLIMĂREANUFotoreporter: Plt adj. Cristian DUMITRU

Revista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

Colectivul de redacţie mulţumeşte of i ţer i lor de relaţ i i publ ice care au contr ibuit la real izarea acestui număr al revistei “Jandarmeria Română”!

Agenda JandarmerieiPaşi peste PrutEvaluarea activităţii Jandarmeriei Române1�-1�Ziua Intendenţei

Rezultate din misiuniBraconaj la lebedeTurişti înzăpeziţi�8 - �0

Agenda unităţilorDezvelire de monument - Cluj-Napoca�1 - �� Întâlnire cu sindicatele - Olt

Cooperare româno-franceză 15 Stagiu chinologic

Noutate editorialăManual Shengen pentru jandarmi11

Casa Jandarmeriei - redivivaMai bine pentru mai mulţi10

Interviu“Avem nevoie de mai mulţi jandarmi în stradă”- a declarat Excelenţa Sa, dl. Vasile BLAGA,ministrul Administraţiei şi Internelor

9

18-19Din documentele vremii

Puţintică istorie amuzantă- Cum au devenit slujitorii jăndari la 1850

�0

�8

��

�� Cultură - tradiţii- publicistică“Jandarmeria Română - 20 de ani de contemporaneitate”

Onor la senior�0General maior Horaţiu VARTOLOMEU

Noua generaţie�1Şefii promoţiei 2009

Cu gândul la jandarmi��-�4Scrisori de la personalităţi publice româneşti

Sport�4Jandarmeria - locul I la schi - locul II la judo

1�11

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -

109

1� 15

� �

Ziua de 3 april ie 1850 reprezintă un reper important din istoria Jandarmeriei, care a intrat deja în conşti inţa publică. Semnarea ofisului domnesc, prin care se promulga Anaforaua Divanului obştesc al vremii, de către domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a constituit actul juridic care a pus piatra de temelie a unei instituţi i necesare, deopotrivă, asigurării l ibertăţi lor cetăţeneşti şi a ordinii de drept în stat.

Născută din efervescenţa spiritului

european al epocii, reforma Corpului Slujitoresc, de la acea dată, transformat în Corp de Jandarmi, era doar un pas dintr-un context mai amplu al prefacerilor legislative care au precedat Unirea Principatelor Române, la 1859, şi obţinerea independenţei României, la 1877. Acestea sunt principalele elemente care definesc momentul aniversar din care îşi trage seva Ziua Jandarmeriei Române, iar readucerea lor în atenţie, an de an, cred că are un sens bine conturat: cinstirea trecutului şi a memoriei înaintaşilor!

În cei 160 de ani care au trecut de atunci, Jandarmeria a traversat mai multe etape de evoluţie, devenind astăzi o componentă puternică şi stabilă a sistemului naţional de ordine şi siguranţă publică. Ultimii 20 de ani, care semnifică şi renaşterea Armei noastre, ne-au adus un plus important de credibil i tate, atât pe plan naţional, cât şi în rândul unor parteneri externi. Graţie serviciului public, tot mai bine prestat în folosul cetăţenilor, Jandarmeria a dobândit aprecierea întregii societăţi, iar prin potenţialul profesional şi logistic acumulat, a reuşit să acceadă şi să se impună în organisme europene şi internaţionale care altădată păreau imposibil de abordat.

Prestigiul câştigat în cadrul FIEP, organizaţia multinaţională a forţelor de poliţ ie cu statut mil itar, precum şi, mai nou, în cadrul EUROGENDFOR - Forţa de Jandarmerie Europeană, reprezintă, azi, un element veritabil al blazonului bleu-jandarm. Nu trebuie uitat nici faptul că pregătirea temeinică, sub toate aspectele, a participării în misiunile de menţinere a păcii, precum şi modul de acţiune al jandarmilor, au contribuit la aprecierea unanimă a României ca furnizor de securitate şi stabil itate în cadrul operaţiunilor derulate sub egida ONU, NATO sau OSCE.

Anul 2010 ne aduce în faţă o altă provocare importantă: reorientarea misiunilor către zona de ordine publică, locul tradiţional de acţiune al jandarmilor. Este un orizont spre care vom merge împreună!

La mulţi ani,colegi jandarmi!

General-locotenentdr. Olimpiodor ANTONESCU

Edit

oria

lArc peste vremuri

“Jandarmeria este o putere înfinţată pentru a priveghea Siguranţa publică, ţinerea bunei orândueli şi aducerea în împlinire a legilor; o priveghere necontenită şi înfrânătoare, sânt cele de căpitenie îndatoriri ale slujbei sale.”

Prima atribuţie a Corpului de Jandarmi, prevăzută în Anaforaua Divanului Obştesc,aprobată de către Grigore Alexandru Ghica, prin Ofis Domnesc, la 3 aprilie 1850.

4 5

Cuvântul redacţiei

colonel Romică MOISE

Credem că prezentarea din numărul trecut a evoluţiei Revistei Jandarmeriei, între 15 decembrie 1922, data primei apariţii, şi septembrie 1941, succintă, dar punctată cu unele exemple sugestive, reflectă o certitudine: publicaţia Armei a reprezentat oglinda acesteia de-a lungul anilor! Cercetând arhiva, continuăm să vă oferim încă o pagină din istoria revistei...

Anul 1942. România se afla în plin război, alături de Puterile Axei, împotriva Aliaţilor. Jandarmii acţionau atât pe fronturile de luptă, cât şi în spatele acestora, în special în zonele rurale, având atribuţii diferite: de poliţie judiciară, de asigurare a ordinii şi siguranţei publice şi de aplicare a unor măsuri luate de administraţiile locale.

Directorul publicaţiei, generalul Vasile St. Zorzor, s-a străduit să asigure un tiraj corespunzător, difuzând revista şi la unităţile luptătoare, unde, chiar dacă ajungea cu întârziere, era lecturată cu interes de către toate „gradele”. Tot mai des apăreau numere comasate, la două sau la trei luni, preponderent din cauze financiare ori din alte motive, cum ar fi dificultatea realizării abonamentelor sau a distribuţiei operative.

În prima parte a anului, au fost publicate mai multe articole cu conţinut juridic, ca de exemplu „Consideraţiuni asupra dreptului penal militar italian de război”, în scopul sprijinirii pregătirii de specialitate. În luna iunie s-a alocat un spaţiu consistent pentru a marca un an de când România a devenit parte beligerantă în cel de-al doilea Război Mondial. Iată câteva titluri semnificative: „Un an dela intrarea în războiu”; „Închinare eroilor biruitori dela Odessa” – poem, n.r.; „Consideraţiuni şi învăţăminte rezultate din acţiunea Jandarmeriei în prima parte a campaniei contra bolşevicilor”; „Anul şcolar de războiu 1941-1942”; „Soldat! Te chiamă ţara”.

În 1944, cel de-al treilea an al beligeranţei româneşti, revista, ca de altfel instituţia în ansamblu, resimte greutăţile şi apăsarea tot mai aspră a poverii războiului. În loc de 12, apar doar patru numere. Simţind nevoia de a fi mai aproape de subordonaţii săi, generalul de corp de armată Constantin Z. Vasiliu, inspectorul general al Jandarmeriei, semnează, la începutul anului, articolul intitulat „Pregătirea profesională şi practica serviciului în desvoltarea instinctului profesional”. Erau punctate reperele sistemului de pregătire, pornind de la cerinţele prevăzute în noua lege de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei. Redăm un scurt, dar sugestiv fragment din materialul menţionat: „ (...) ţinem să subliniem în mod deosebit, că acea categorie de poliţişti care posedă bogate cunoştinţe teoretice şi numeroase titluri academice sau de specialitate, dar care nu cunosc adevărata profesiune de poliţist din cauză că majoritatea timpului şi-l petrec în birou, atunci când sunt puşi în situaţia de a aplica măsuri practice, adesea dau soluţii sub nivelul aşteptărilor, fiind depăşiţi mai întotdeauna de poliţiştii care nu posedă prea multe titluri, dar stăpânesc în perfecte condiţiuni realităţile terenului”. Ulterior, numit fiind ministru subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, nu-şi uită originea şi pe foştii camarazi, continuând să publice în „Revista Jandarmeriei”.

Evenimentele istorice de la 23 august 1944 au fost reflectate în cel de-al treilea număr al revistei (vezi foto), apărut în toamna acelui an. Câteva titluri conturează tabloul momentului: „Proclamaţia M.S. Regelui Mihai I către Ţară”; „Ordin de zi al M.S. Regelui Mihai I către Armată”; „Ordin de zi al domnului general inspector general al Jandarmeriei” – este vorba despre generalul Constantin Anton, care a fost numit, prin Înalt Decret Regal, şef al acestei Arme chiar în ziua de 23 august, când s-a schimbat guvernul-n.a.; „Acţiunea Jandarmeriei cu ocazia dezarmării trupelor germane”; „Detaşamentul Şcoalei Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani, în luptele dela Băneasa-Ilfov, în zilele de 26-28 August 1944”; „Ardealul”.

Cu unele greutăţi, redacţia continuă să editeze cinci numere şi în anul următor, 1945, reflectând efortul de război, dar publicând şi alte articole, în care sunt prezentate instituţii similare, noutăţi

legislative, sfaturi gospodăreşti, ştiri etc. Încep să prindă contur unele comentarii referitoare la aşa-zisa democratizare a armatei, pe care le vom întâlni şi în alte publicaţii militare ale vremii, formând ceea ce se cheamă un curent de opinie, care anticipa norii negri ce aveau să vină de la răsărit. Se pare că ideea bolşevizării post-război, care plutea în aer, nu se potrivea deloc cu promisiunea Naţiunilor Unite, menţionată de către Regele Mihai în Proclamaţia către ţară (cu sinceritate, dar ce folos), de la 23 august 1944, care garantaseră României, pe canale diplomatice, „independenţa ţării şi neamestecul în treburile interne”, după întoarcerea armelor contra puterilor Axei.

Ultimul număr din acel an este, pentru noi, cei de azi, extrem de interesant, întrucât reflectă ruptura de simbolurile şi valorile anterioare. De exemplu, în prima parte a revistei, se vorbeşte despre „unele incidente ale elementelor incitatoare, diversioniste, care purtau uniformă militară, create cu prilejul zilei de naştere şi onomastice a Majestăţii Sale Mihai I”, iar în partea a doua este inserat un articol substanţial, dedicat Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS). Autorul, un mai tânăr ofiţer de jandarmi, redactor al revistei, pare încântat de perspectiva unei relaţii de viitor cu Secţia Militară a acestei asociaţii, secţie condusă chiar de către „ministrul de Răsboiu”, generalul de corp de armată Constantin C. Vasiliu Răşcanu. Exemplul acestuia, conform autorului, se cerea urmat de către toţi militarii.

Studiind numerele din următorii doi ani, putem înţelege etimologia expresiei „lumina vine de la Răsărit”, care a marcat epoca postbelică, până la căderea Cortinei de fier. Devine tot mai evidentă înclinaţia spre prezentarea exacerbată a performanţelor industriale, culturale sau ideologice ale Uniunii Sovietice, iar numărul 3 al revistei pe 1947 este editat cu fonduri de la ... organizaţia ARLUS. Asociaţia Casa Jandarmeriei, precursoarea Asociaţiei Grigore Al. Ghica, de astăzi (fundaţie constituită pentru sprijinirea acţiunilor culturale, umanitare, artistice etc.), care sprijinea de multă vreme tipărirea publicaţiei, este scoasă din cărţi, treptat-treptat, şi se dizolvă la puţin timp...

O istorie de 87 de ani (II)

4 5

Fiinţa creştină, sub semnul laxităţii credinţei noastre, simte astăzi, din ce în ce mai mult, agresiune. Împărăţia construită de Hristos, cu migala iubirii şi jertfirea întreagă, se fragilizează pe zi ce trece sub poverile unei libertăţi care vlăguieşte fascinanta monumentalitate a omului din tipar Treimic. Deteriorând sensurile iubirii de aproapele, sub imperiul unei libertăţi desuete, omul contemporan îşi arogă dreptul de a fi indiferent cu celălalt. Spaţiul religios extracreştin are rigori ale normei morale, uneori dură. Ele vin însă dintr-un trecut îndepărtat, când spaţiul social avea cruzimi instituţionalizate, frica având rol pedagogic, dar constituind şi materia primă pentru liantul social al prea multor fiinţe războinice. Păstrarea acestor tipuri de normă cu substrat religios până în zilele noastre, scandalizează o lume democratică în care morala a devenit o noţiune într-un dicţionar prăfuit. Libertatea şi libertinajul societăţii contemporane au transformat omul într-o fiinţă neserioasă, dedată plăcerilor şi adesea supărată pe limitele trupului. Ieşirea din orice lege biologică, psihologică sau morală sub pretextul drepturilor şi libertăţilor unui om din ce în ce mai vlăguit şi mai dezorientat, ne oferă imaginea unui creştinism contemporan destul de trist, în care credinciosul autentic, însingurat, este înconjurat de o masă de „credincioşi” declarativi, avizi trăitori ai prezentului şi mari consumatori de trup. Acea înţelegere aparent iubitoare, numită toleranţă, prin care fiecare poate să facă ce vrea şi cât vrea, înseamnă ieşirea din grija pentru aproapele. În acelaşi timp, împreuna săvârşire a păcatelor, ca şi diversificarea modurilor în care acestea sunt savurate, sunt un concurent periculos, chiar nimicitor al licăririlor de virtute din spaţiul religios. Nu e de mirare că religiile extracreştine, scandalizate de încălcarea normei morale, se apără cu agresivitate. Uciderea creştinilor din ultima perioadă de timp este un fenomen peste terorism, care vorbeşte de refuzul societăţilor tradiţionale de a se înfrăţi cu o societate depravată, imorală, agresivă, acaparatoare, puternică financiar şi militar, dar instabilă şi fragilă în plan personal, unde profunzimea este înlocuită prin

manipulare de superficialitate.Drumul pe care mergem este ruinător. Îndepărtarea de

mesajul religios, supradimensionarea păcatelor anumitor clerici de către o media incomodată de morala religioasă sunt deservicii şi pericole pentru societatea modernă. Este drept că societatea nu mai poate fi una clericală, dar tendinţele de excludere a sacrului din spaţiul social sunt greşeli, întrucât astfel comunităţile umane acumulează potenţial de decadenţă cu mare risc de ruinare colectivă şi individuală. Poate că înmulţirea populaţiei planetei încurcă pe unii care îşi dau seama că nu mai pot declanşa războaie mondiale şi atunci, eliberând viciul şi abuzul, controlează planetar o victimologie programată, care să aibă rolul de duşman „natural” al rasei umane. Desigur că asemenea calcule ne duc cu gândul la demonism.

Revin spunând că uciderea creştinilor sau agresarea acestora în ultimul timp constituie un semnal de alarmă care trebuie privit cu maximă seriozitate. Nu dogma şi legea morală sunt cele care determină aceste manifestări, ci practicarea decadenţei, abuzurilor şi violenţei sub identitate creştină. Nu practicantul cuminte al religiei este atacat de cel care se roagă la alt Dumnezeu, ci fiinţa agresivă, care se foloseşte de o anumită identitate religioasă, oricare ar fi aceea. Păstrarea omului în norma morală este o formă de protecţie a persoanei şi de păstrare a speciei în legitatea biologică aşezată de Creator. Trăirea în sacru este de aceea azi mai importantă ca oricând. Păcatul a devenit o epidemie planetară, fără şansa de a i se găsi vreun vaccin în afara spaţiului sacru. Omul nu poate fi nereligios, căci se distruge. Teama adoratoare de Dumnezeu, pe care Solomon o numea începutul înţelepciunii, are astăzi valoare de verdict. Noi putem trăi mai frumos avându-L pe Dumnezeu în inima noastră!

Venirea în lume a Lui Hristos, Mesia, a dat o nouă viaţă lumii. Învăţătura Sa trebuie luată în seamă. El nu a vrut să instaureze o împărăţie a habotniciei sau a fanatismului, ci una în care binele să funcţioneze natural. Jertfa Lui, privită din unghiuri diferite, poate vorbi despre cruzimea oamenilor şi despre neînţelegerea învăţăturilor divine. De pe crucea stropită cu sânge dumnezeiesc, ea vorbeşte despre iubire. O iubire integrală, colosală, cosmică. Învierea Lui Hristos trebuie să ne determine să cugetăm la învierea noastră, întâi în plan terestru, şi apoi în cel astral. Cu fiecare Sfânt Paşti pe care îl petrecem, putem vorbi despre fragilitatea credinţei noastre, care are nevoie de hrana primită din sărbătoare, din rugăciune, din iubirea de aproapele. O iubire jertfelnică, în locul unei toleranţe a indiferenţei. O iubire dinamică, implicată în prezentul care are nevoie de îndreptare.

Frumuseţea Sărbătorilor Pascale vine din Învierea Lui Hristos, care ne face mai puternici, mai optimişti, mai încrezători în misiunea de propovăduitori ai binelui în lume. Binele, iubirea, adevărul trebuie să rămână fundamentele construcţiei umane. Ele sunt temeinicite de un Hristos jertfelnic, cu care ne împărtăşim în vremurile noastre de cuminţenie. Şi ce bine ne este atunci!

Hristos a Înviat!Adevărat a Înviat!

Preot NICULAE CONSTANTIN,Şeful Secţiei Asistenţă Religioasă din MAI

Vremuride cuminţenie

Foaie de credinţă

Mesaje

� 7

Doamne l o r ş i domni l o r j andarmi ,

Anul 2010 mar chează p en t r u in s t i tu ţ ia dumnea voas t ră două momen t e impor tan t e , p l in e d e s emni f i ca ţ i i i s t o r i c e ş i nu numai : împ l in i r ea a 160 de an i d e l a p r omul gar ea d e că t r e domni t o r u l Gr i go r e Al exandru Ghi ca a „Leg iu i r i i p en t r u Re f o rmar ea Cor pu lu i S lu j i t o r i l o r în Jandarmi” ş i 20 d e an i d e l a r enaş t e r ea a c e s t e i a rme după Re vo lu ţ ia d in d e c embr i e 1989, când d r e p tur i l e ş i a t r ibu ţ i i l e l ega l e a l e Jandarmer i e i au r e in t ra t p e f ă ga şu l l o r f i r e s c .

Deş i i s t o r ia nu a f o s t t o cma i în gădu i t oa r e cu a c ea s tă s t r u c tu ră ş i cu oamen i i e i , do r e s c să vă f e l i c i t p en t r u e vo lu ţ ia d inami că ş i c on s tan t bună p e ca r e a ţ i a vu t - o în d e cu r su l t impu lu i . F i e că a f o s t v o rba d e sp r e a s i gu rar ea o rd in i i ş i l i n i ş t i i l a sa t e sau mi s iun i l e exe cu ta t e în an i i g r e i a i c e lu i d e -a l do i l ea Războ i Mond ia l , d e sp r e a t r ibu ţ i i l e nou câ ş t i ga t e în an i i d e în c e pu t a i p e r i oade i po s tb e l i c e sau par cur g e r ea cu d emni ta t e a p e r i oade i t en s i ona t e d e l a s f â r ş i tu l anu lu i 1989, o r i d e sp r e adap tar ea rap idă la s ch imbăr i l e f r e c v en t e a l e med iu lu i d e a c t i v i t a t e in t e r n ş i ex t e r n , în c r ed e r ea câ ş t i ga tă în p lan na ţ i ona l , sau d e p r e s t i g iu l dobând i t în p lan in t e r na ţ i ona l , Jandarmer ia a e vo lua t p e rmanen t ş i s -a adap ta t cu rap id i ta t e l a c e r in ţ e l e s o c ia l e a l e d i f e r i t e l o r momen t e i s t o r i c e .

Z iua Jandarmer i e i Române îmi o f e ră un bun pr i l e j d e a mă adr e sa dumnea voas t ră , „oamen i l o r d e a rme” , ş i d e a vă f e l i c i t a p en t r u p r o f e s i ona l i smu l , e ch id i s tan ţa ş i s e r i oz i ta t ea cu ca r e vă înde p l in i ţ i m i s iun i l e p e ca r e ţa ra ş i c e tă ţ en i i v i l e -au în c r ed in ţa t .

Apr e c i e r ea p e ca r e v - o po r t s e da t o r ează în mar e măsură mode s t i e i ş i on e s t i t ă ţ i i j andarmi l o r ca r e , în c iuda g r eu tă ţ i l o r ş i l i p sur i l o r in e v i tab i l e g en e ra t e d e c r iza e c onomi că ş i d e g r eu tă ţ i l e c o t i d i en e , au în ţ e l e s că t r ebu i e să - ş i f a că da to r ia a şa cum au fă cu t - o în t o td eauna , n e c ond i ţ i ona t ş i cu r e sponsab i l i t a t e .

Pr ez en ţa p e rmanen tă j andarmi l o r în c e l e ma i d i f i c i l e momen t e a f ă cu t ca in t e r v en ţ i i l e dumnea voas t ră să f i e c e r u t e în mod imper i o s a tâ t d e că t r e in s t i tu ţ i i l e cu ca r e c oop e ra ţ i c on s tan t , câ t ş i d e c e tă ţ en i i ca r e vă apr e c iază ş i ca r e în p r ez en ţa un i f o rme i b l eu - j andarm s e s imt în s i gu ran ţă .

Modu l în ca r e a ţ i r eu ş i t să vă a sumaţ i r o lu l d e c omponen tă c r ed ib i l ă ş i e ch id i s tan tă a S i s t emu lu i d e Apărar e , Ord in e Publ i că ş i S i guran ţă Naţ i ona lă a c on s t i tu i t p r emi sa a f i rmăr i i Jandarmer i e i ş i în p lan in t e r na ţ i ona l , în cadru l anga jamen t e l o r in t e r na ţ i ona l e p e ca r e România ş i l e -a a sumat .

Pr in p r o f e s i ona l i smu l , d e vo tamen tu l ş i , nu d e pu ţ in e o r i sp i r i tu l d e sa c r i f i c iu d emons t ra t în cadru l o r gan i sme l o r mi l i t a r e in t e r na ţ i ona l e , p r e cum ş i în t ea t r u l d e op e ra ţ i i d in Kosovo, j andarmi i r omân i au d emons t ra t că mer i tă în c r ed e r ea p e ca r e ţa ra ş i par t en e r i i ex t e r n i l e -au a co rda t - o, f ă când c in s t e c e l o r t r e i cu l o r i d rag i su f l e tu lu i o r i că ru i r omân .

În a c tua lu l c on t ex t g e opo l i t i c r eg i ona l ş i g l oba l , f o r ţ e l e d e t i p j andarmer i e t r ebu i e să c on s t i tu i e f a c t o r u l d e e ch i l i b r u d in t r - o s o c i e ta t e , p r in c r e ş t e r ea g radu lu i d e s i gu ran ţă ş i p r o t e c ţ i e p en t r u c e tă ţ en i , c ombat e r ea in f ra c ţ i ona l i t ă ţ i i , c on t r ibu ţ ia fundamen ta tă la s tab i l i t a t ea ş i c o e r en ţa l eg i s l a ţ i e i în domen iu , i a r Jandarmer ia Română nu t r ebu i e să f a că raba t d e l a a c e s t e c o o rdona t e .

Ut i l i zar ea po t en ţ ia lu lu i p r o f e s i ona l ş i in t e l e c tua l ex i s t en t , s t imu lar ea c r ea t i v i t ă ţ i i î n înde p l in i r ea mi s iun i l o r , c o ez iunea in t e r nă a in s t i tu ţ i e i po t ş i t r ebu i e să c on t r ibu i e l a c r e ş t e r ea ca l i t ă ţ i i munc i i d e pus e , în să am conv ing e r ea că p r in s e r i oz i ta t ea ş i p e r s e v e r en ţa ca r e ş t iu că vă ca ra c t e r iz ează v e ţ i r eu ş i să f i ţ i î n c on t inuar e un ga ran t f e rm a l o rd in i i c on s t i tu ţ i ona l e , a l d emoc ra ţ i e i ş i a l d r e p tur i l o r fundamen ta l e a l e c e tă ţ en i l o r .

Ace s t ea sun t doar câ t e va d in t r e p r emi s e l e ca r e mă îndr e p tă ţ e s c să vă adr e s ez gândur i l e me l e d e b in e ş i me sa ju l d e în c r ed e r e în e f o r tu r i l e p e ca r e l e d e pune ţ i în a c t i v i t a t ea z i ln i că .

La an i v e r sa r e , d e z iua tu tur o r j andarmi l o r , în p rag d e p r imăvară , vă r og să p r imi ţ i c e l e ma i s in c e r e u răr i d e sănă ta t e , pu t e r e d e muncă ş i r ea l izăr i în p lan p e r s ona l ş i p r o f e s i ona l .

La mul ţ i an i r odn i c i ş i f e r i c i ţ i , doamne l o r ş i domni l o r j andarmi !

TRAIAN BĂSESCUPREŞEDINTELE ROMÂNIEI

� 7

Doamne l o r ş i domni l o r j andarmi ,

În ca l i t a t e d e p r im-min i s t r u a l Guve r nu lu i Români e i , dar ş i în nume p e r s ona l , adr e s ez tu tu r o r j andarmi l o r c e l e ma i s in c e r e u răr i d e sănă ta t e ş i r ea l izăr i p e r s ona l e ş i p r o f e s i ona l e cu p r i l e j u l Z i l e i Jandarmer i e i Române, in s t i tu ţ i e ca r e an i v e r s ează a s tăz i 160 an i d e l a în f i in ţa r e .

Din 1990 când in s t i tu ţ ia dumnea voas t ră ş i -a r e căpă ta t l o cu l în s o c i e ta t e , r ed e v en ind un garan t a l ex i s t en t e i s ta tu lu i d e d r e p t , Jandarmer ia a c r e s cu t p e rmanen t ca va l oa r e , d e v en ind unu l d in t r e p i l on i i p r in c ipa l i a i au to r i tă ţ i i s t a tu lu i . Un s ta t pu t e r n i c s e baz ează p e o rd in e ş i r e sp e c t f a ţă d e l eg e i a r s i gu ran ţa publ i că , e ch i l i b r u l , no rma l i ta t ea ş i r e sp e c tu l p en t r u c e tă ţ ean sun t v i ta l e în t r - o c omuni ta t e sănă toa să .

Ală tur i d e c e l e l a l t e s t r u c tu r i a l e Min i s t e r u lu i Admin i s t ra ţ i e i ş i In t e r n e l o r Jandarmer i e i î i r e v in r e sponsab i l i t ă ţ i d e o s eb i t e p r i v ind a s i gu rar ea c l imatu lu i d e s i gu ran ţă ş i c onv i e ţu i r e pa şn i că ş i c on s ta t că in s t i tu ţ ia dumnea voas t ră f a c e f a ţă cu p r o f e s i ona l i sm ş i r e sponsab i l i t a t e tu tu r o r p r ovo că r i l o r . Pen t r u a c e s t e ad e văra t e v i r tu ţ i d emons t ra t e în mi s iun i l e d e z i cu z i d e că t r e f i e ca r e j andarm, do r e s c să vă f e l i c i t , dar ş i p en t r u e f o r tu r i l e p e ca r e oamen i i în un i f o rmă bl eu - j andarm l e d e pun în mod c ons tan t p en t r u s i gu ran ţa noas t ră , a tu tu r o r .

În a c tua lu l c on t ex t s o c ia l ş i e c onomi c d i f i c i l p e ca r e î l t ra v e r s ează so c i e ta t ea r omâneas că , vă s o l i c i t să dov ed i ţ i f e rmi ta t e cu c e i ca r e n e so c o t e s c sau în ca l că l eg ea ! Pr i o r i t a t ea f i e că ru i j andarm t r ebu i e să f i e s i gu ran ţa c e tă ţ eanu lu i , p r o t e j a r ea a c e s tu ia f a ţă d e o r i c e abuzur i , i a r da t o r ia ş i ob l i ga ţ ia dumnea voas t ră e s t e a c e ea d e a o c r o t i ş i d e a p r o t e j a nu doar v ia ţa c on c e tă ţ en i l o r no ş t r i , c i ş i bunur i l e a c e s t o ra , p r opr i e ta t ea publ i că ş i p r i va tă , p r e cum ş i d r e p tur i l e ş i l i b e r tă ţ i l e f undamen ta l e a l e r omân i l o r .

Pe f ondu l t en s iun i l o r s o c ia l e ca r e s e p r e f i gu r ează în p e r i oada următoar e , s t rada t r ebu i e să d e v ină un spa ţ iu publ i c d e maximă s i gu ran ţă . De a c e ea vă r og să nu neg l i j a ţ i f ap tu l că , poa t e c e l ma i impor tan t r o l a l j andarmi l o r e s t e a c e l a d e a p r e v en i a c t e l e an t i s o c ia l e , nu doar d e a l e c on s ta ta ş i c on tab i l i za , mo t i v p en t r u ca r e e s t e n e c e sa r să f i ţ i t o t ma i v iz ib i l i , a s t f e l î n câ t p r ez en ţa dumnea voas t ră să d e v ină o c on s tan tă în l o cu r i l e publ i c e .

Tr ebu i e a şadar să f i ţ i î n c on t inuar e a c e ia ş i p r o f e s i on i ş t i cu ca r e n e -am ob i şnu i t , i a r p e r f o rmanţa dumnea voas t ră să rămână la s tandarde eu r op ene . Ală tur i d e Po l i ţ i e ş i a l t e in s t i tu ţ i i ab i l i t a t e a l e s ta tu lu i a v e ţ i un r o l e s en ţ ia l în ga ran tar ea s en t imen tu lu i d e s i gu ran ţă publ i că . Am r emar ca t cu p lă c e r e că s e r i oz i ta t ea d e ca r e a ţ i da t dovadă în t oa t e s i tua ţ i i l e v -a a s i gu ra t o imag in e poz i t i vă , d e ga ran t a l d r e p tur i l o r ş i l i b e r tă ţ i l o r c e tă ţ en e ş t i , dar s e impune ca ş i în c on t inuar e să da ţ i oamen i l o r în c r ed e r e ş i să l e d emons t ra ţ i că n imen i nu e s t e ma i p r e su s d e l eg e ! F i ţ i mode l d e c ompor tamen t ş i c i v i sm, d e imp l i ca r e ş i e ch id i s tan ţă ! Pr o f e s i a p e ca r e v -a ţ i a l e s - o t r ebu i e ono ra tă în f i e ca r e z i , cu c r ed in ţă ş i d e vo tamen t .

În a c e s t momen t an i v e r sa r , v r eau să t ransmi t c e l e ma i bune gândur i ş i c o l eg i l o r dumnea voas t ră d in Kosovo ca r e , p r in t o t c e ea c e f a c , r e p r ez in tă cu c in s t e România ş i „arma oamen i l o r d e a rme” .

Atâ t l o r , câ t ş i c e l o r ca r e v o r c on s t i tu i v i i t oa r e l e c on t ing en t e d e j andarmi p en t r u no i mi s iun i în a c ea s tă r eg iune , l e r eamin t e s c f ap tu l că onoar ea , d emni ta t ea ş i p r o f e s i ona l i smu l dobând i t e în numer oas e l e mi s iun i exe cu ta t e a lă tu r i d e par t en e r i i ex t e r n i nu t r ebu i e să f i e u i ta t e ş i să c on s t i tu i e p e ma i d e par t e d e v iza o r i că ru i j andarm a f la t în mi s iune d e par t e d e ţa ră .

La c ea s d e să rbă toar e p en t r u Jandarmer ia Română ş i p en t r u dumnea voas t ră , b ra v i j andarmi , vă do r e s c să izbând i ţ i în a c t i v i t a t ea d e mar e ră spunde r e p e ca r e o d e s fă şura ţ i ş i nu u i ta ţ i n i c i un momen t că a c ţ iun i l e c o t i d i en e t r ebu i e să a ibă un s ingur ţ e l : s i gu ran ţa c e tă ţ eanu lu i .

Vă ur ez dumnea voas t ră ş i f ami l i i l o r dumnea voas t ră mu l t e împ l in i r i , sănă ta t e ş i su c c e s d e p l in în t o t c e ea c e v e ţ i în t r e p r inde ! La mul ţ i an i !

EMIL BOC PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI

8 9

OMAGIULVETERANILOR

Mesaje

Pent r u c e i ma i în vâ r s tă j andarmi - v e t e ran i i d e războ i , v e t e ran i i Arme i , in f imă par t e a t ezauru lu i e i uman - , a c ea s tă z i e s t e un înă l ţă t o r ş i emo ţ i onan t p r i l e j d e omag i e r e a g l o r i oa s e i i s t o r i i ş i d e c in s t i r e a p r ez en tu lu i înno i t o r a l e p r in c ipa l e i in s t i tu ţ i i d e o rd in e publ i ca cu s t r u c tu ră mi l i t a ră d in România . (…)

Tot ma i pu ţ in i l a număr, dar cu su f l e t e l e în că t in e r e , no i , v e t e ran i i

j andarmi , în a c ea s tă z i d e p razn i c o s tă ş e s c d rapa t în b l eu - j andarm, cu l oa r e v e şn i c v i e , c e n e pă t r unde ca ldă ş i adânc în in imi , f a c em ape lu l , s t âng em rândur i l e , n e a l in i em ş i p r ez en tăm Arme i , sub cu l o r i l e că r e ia am s e r v i t PATRIA, un OMAGIAL ONOR!

Cine a r pu t ea oar e să t ră ia s că ş i să v ib r ez e ma i d e p l in l a măr e ţ i a a c e s tu i e v en imen t jub i l i a r , d e câ t no i , c e i ca r e am s lu j i t în f o s ta j andarmer i e cu g en e r oa să dăru i r e d e s in e ş i am f o s t mar t o r i sau păr ta ş i l a p e r i oade l e e i d e în f l o r i r e , d e mar t i ra j ş i d e r ed e v en i r e ? T imp de p e s t e pa t r u d e c en i i am zăvo râ t în su f l e t e sp e ran ţa în t r - o r enaş t e r e na ţ i ona lă , în r enaş t e r ea in s t i tu ţ i i l o r t rad i ţ i ona l e a l e s ta tu lu i d e d r e p t r omân , sp e ran ţă d e v en i tă r ea l i t a t e g ra ţ i e v i c t o r i e i Re vo lu ţ i e i Române d in Dec embr i e 1989 (…). La a c e s t momen t omag ia l , expr imăm r e cuno ş t in ţa noas t ră f a ţă d e t o ţ i c e i ca r e , în va ra anu lu i 1990, în t r - o s i tua ţ i e op e ra t i vă c omp l exă ş i d e in c e r t i tud in i po l i t i c e au a ho tă râ t r e în f i in ţa r ea Jandarmer i e i , a c t d e r e s t i tu ţ i e i s t o r i că , d e în s emnăta t e na ţ i ona lă ş i in t e r na ţ i ona lă .

Acum, la vâ r s ta s en e c tu ţ i i , u rmăr im cu t oa tă bu cur ia ş i admi ra ţ ia e c l a tan ta a f i rmar e a j andarmer i e i na ţ i ona l e ( . . . ) , n e mândr im cu s ta tu tu l e i d e membru cu d r e p tur i d e p l in e a l Aso c ia ţ i e i For ţ e l o r d e Po l i ţ i e ş i Jandarmer i e Eur opeană ş i Med i t e raneană cu s ta tu t mi l i t a r ( F. I .E.P. ) ş i a l For ţ e l o r d e Jandarmer i e Eur opeană . Ne mândr im, d e a s emenea , cu subs tan ţ ia la par t i c i par e a j andarmi l o r r omân i l a c omp l i ca t e l e ş i d i f i c i l e l e mi s iun i d e men ţ in e r e a pă c i i sub eg ida O.N.U. , mi s iun i în ca r e f a c cu p r i s o s in ţă dovada une i t eme in i c e p r egă t i r i , a s en t imen t e l o r uman i ta r e ş i a capa c i tă ţ i i d e a a c ţ i ona în c e l e ma i r i s can t e ş i d i f i c i l e s i tua ţ i i . (…)

Re i t e răm ş i l a a c ea s tă emo ţ i onan tă f e s t i v i t a t e t oa tă r e cuno ş t in ţa noas t ră f a ţă d e p e r s e v e r en t e l e ş i r odn i c e l e d emer sur i a l e I .G .J.R, a l e tu tu r o r un i tă ţ i l o r , d e r ed e s c op e r i r e , cu l t i va r e ş i înnob i la r e a f r umoas e l o r t rad i ţ i i a l e Arme i , p r e cum ş i p en t r u g en e r oa s e l e p r e o cupăr i f a ţă d e s oa r ta noas t ră , a v e t e ran i l o r d e războ i a f l a ţ i în v ia ţă . Ace s t e s en t imen t e n e r e v i g o r ează bă t râne ţ ea , n e în t in e r e s c sp i r i tu l ş i n e în tă r e s c c onv ing e r ea că a c tua la g en e ra ţ i e , p e ca r e o p r e ţu im ş i o iub im, nu n e -a u i ta t .

La c ea d e -a 160-a an i v e r sa r e ş i l a apr oape doua d e c en i i d e l a r e în f i in ţa r ea îndrăg i t e i noas t r e Arme - JANDARMERIA - , adr e săm conduc e r i i In sp e c t o ra tu lu i Gene ra l , b ra v i l o r j andarmi r omân i c e l e ma i ca ld e f e l i c i t ă r i ! Din t oa tă in ima l e u răm sănă ta t e d e p l ină , v i g oar e , cu t ezan ţă ş i su c c e s e în înde p l in i r ea nob i l e i men i r i !

În nume l e v e t e ran i l o r ,Pr e ş ed in t e l e A. V. R. - M. A.I .Gene ra l ( r ) d r . Dumi t r u PENCIUC

RELAŢII EXECELENTEDE COLABORARE ŞI PRIETENIE

C e r e m o n i a l u r i l e ca r e mar ch ează an i v e r sa r ea a 160 de an i d e l a in f i in ţa r ea J a n d a r m e r i e i Române r e p r ez in tă p en t r u mine un bun pr i l e j d e a r eamin t i exc e l en t e l e r e l a ţ i i p r o f e s i ona l e ş i d e p r i e t en i e ca r e l ea gă j andarmer i i l e f ran c eză ş i r omână .

În u l t imi i 10 an i , cu sp r i j inu l subs tan ţ ia l a l Min i s t e r u lu i d e Ext e r n e a l Fran ţ e i ş i a l Uniun i i Eur opene , c e l e două jandarmer i i au d e r u la t împr eună numer oas e p r og rame d e c oop e ra r e , în sp e c ia l în b en e f i c iu l in s t i tu ţ i i l o r d e învă ţământ ş i a c e l o r d e f o rmar e p r o f e s i ona lă c on t inuă d in Jandarmer ia Română .

Unul d in t r e c e l e ma i no tab i l e r ezu l ta t e a l e par t en e r ia tu lu i în t r e Fran ţa ş i România î l r e p r ez in tă c r ea r ea Şco l i i d e ap l i ca ţ i e p en t r u o f i ţ e r i a Jandarmer i e i Române . În a c ea s tă in s t i tu ţ i e , î n c e pând d in anu l 2003, s e d e s fă şoară Cursu l Supe r i o r In t e r na ţ i ona l , cu r s în l imba f ran c eză d e s t ina t p r egă t i r i i o f i ţ e r i l o r p en t r u par t i c i par ea la mi s iun i in t e r na ţ i ona l e în cadru l s ta t e l o r ma jo r e . Până în p r ez en t au abso l v i t a c e s t cu r s p e s t e o su tă d e o f i ţ e r i j andarmi ş i po l i ţ i ş t i d in 16 ţă r i .

În mat e r i e d e p r egă t i r e op e ra t i ona lă , c o op e ra r ea noas t ră a p e rmi s r ea l izar ea Cen t r e l o r sp e c ia l iza t e d e o rd in e publ i că ş i d e j andarmer i e mon tană d e l a Och iur i ş i d e l a S ina ia , v e r i t ab i l e c en t r e d e exc e l en ţă în domen i i l e l o r d e a c t i v i t a t e . În domen iu l in t e r na ţ i ona l , t r ebu i e să subl in i ez par t i c i par ea la s e s iun i l e d e p r egă t i r e a l e FPU/IPU la CNEFG Sain t As t i e r ş i în I ta l i a . Pu t em amin t i d e a l tmin t e r i in t eg ra r ea Jandarmer i e i Române în cadru l FIEP s i FJE ş i anga jamen tu l no s t r u c omun în mi s iunea EULEX Kosovo. Toa t e a c e s t ea c on f imă r o lu l ş i capa c i ta t ea J rR de a c t o r ma jo r a l s e cu r i tă ţ i i i n t e r n e , a tâ t în p lan na ţ i ona l , câ t ş i eu r op ean .

Cu pr i l e ju l a c e s t e i an i v e r să r i , a s i gu r în t r egu l p e r s ona l a l Jandarmer i e i Române d e sp r i j i nu l Jandarmer i e i Naţ i ona l e Franc ez e ş i a l meu p e r s ona l , în ca l i t a t e d e c on s i l i e r a l in sp e c t o r u lu i g en e ra l a l Jandarmer i e i Române . Adr e s ez f ra ţ i l o r me i d e a rme, j andarmi l o r r omân i , u răr i l e me l e că ldur oas e ş i l e do r e s c r eu ş i tă d e p l ină în t o t c e ea c e v o r do r i să în t r e p r indă !

Maio r Ala in VAIILANT,consilier al inspectorului general al Jandarmeriei Române

Interviu

8 9

Reporter : Semnif icaţ ia Zi le i Jandarmerie i Române - 3 apri l ie , este cunoscută de către toţ i jandarmii , ş i nu numai . Acest moment s imbol ic face parte din cultura noastră organizaţ ională , iar publ icaţ i i le departamentale ş i mass-media , în general , amintesc an de an evenimentul . In contextul de azi , credeţ i că oamenii mai sunt sensibi l i la asemenea aniversări?

Dl. Vasi le BLAGA: Cu cert i t i tudine. Astfe l de momente ne apropie ş i mai mult , ne fac mai sol idari ş i ne reamintesc faptul că avem o identitate naţ ională pe care trebuie să o preţuim. Cei 160 de ani pe care Jandarmeria î i sărbătoreşte la 3 apri l ie 2010 – cu umbrele ş i lumini le inerente - sunt parte din însăşi istoria modernă a ţăr i i noastre . Jandarmii au fost , prin tradiţ ie , oameni a i gl ie i , l egaţ i de comunitate poate mai mult decât a l ţ i s lujbaşi în uniformă ai statului , pentru că trăiau alături de localnic i , l e apărau avutul , le şt iau păsuri le ş i interveneau în ajutorul lor la nevoie . În acelaşi t imp, ca instrument de autoritate a l statului , când s-a impus, au fo los i t forţa pentru a as igura ceea ce generic denumim l iniştea publ ică .

R. : Ca ministru, cunoaşteţ i evoluţia Armei , după 1989, ş i în special din ult imii ani . Ce repere def inesc , în l ini i mari , acest parcurs?

Dl. Vasi le BLAGA: Jandarmeria ş i -a redef init identitatea în vara anului 1990, într-un context pol i t ico-social marcat încă de pat imile Revoluţie i din decembrie 1989. Cred că drumul di f ic i l s trăbătut în aceşt i 20 de ani , de la soldatul- jandarm, la jandarmul angajat pe bază de contract ş i , mai apoi , la profes ional izarea integrală a Jandarmerie i , este succesul ce l mai important . Există încă mulţ i oameni în rândul dumneavoastră care au dorit ş i au avut puterea să parcurgă integral acest drum, cu modest ie , răbdare ş i demnitate . Pe toţ i aceşt ia , precum şi pe ce i care au contribuit , în momente decis ive , la re formarea inst i tuţ ie i , începând din 1990 ş i până azi , î i as igur de respectul meu depl in. Ei au dat sens s intagmei „Armă de e l i tă”. Prin e i Jandarmeria a redevenit credibi lă , stabi lă ş i puternică.

R. : De mai mulţ i ani , Jandarmeria Română este membră a unor organisme special izate : FIEP (asociaţ ia forţe lor de pol i ţ ie cu statut mil i tar din spaţ iul euro-mediteranean) , FJE (Forţa de Jandarmerie Europeană) ş i part ic ipă la numeroase misiuni de menţinere a păci i în di fer i te zone ale lumii . Prin natura contacte lor pe care le aveţ i , la nivel înalt , care este percepţia o f ic ia l i lor străini re fer i toare la modul de acţ iune al jandarmilor români în aceste misiuni ?

Dl. Vasi le BLAGA: După primul pas făcut spre FIEP, prin intermediul Jandarmerie i Naţionale Franceze - când România aspira încă la a deveni membru al Uniunii Europene, Jandarmeria Română

ş i -a câşt igat tot mai multă credibi l i tate pe plan european ş i internaţional . Noi le angajamente au impus o modernizare mai accelerată a logist ic i i , iar s istemul de pregătire profes ională a fost adaptat vi i torului . Este meritoriu faptul că , după scurt t imp, Jandarmeria Română a devenit ea însăşi un l iant a l aceste i organizaţ i i , o fer ind cadrul necesar pentru a şcolariza la standarde corespunzătoare o f i ţer i ş i subof i ţer i din alte ţăr i . Ulter ior , sub egida FJE, misiunile desfăşurate preponderent în spaţ iul Uniunii Europene s-au diversi f icat , iar conceptul de pol i ţ ie c ivi lă a prins tot mai mult teren, inclusiv pe a l te meridiane. Percepţia generală a o f ic ia l i lor străini , f ie că sunt miniştr i , d iplomaţi , mil i tar i sau ataşaţ i de a faceri interne este că jandarmii români sunt foarte disc ipl inaţ i , b ine pregătiţ i , au un moral bun ş i nu se dau înapoi de la misiunile ce le mai di f ic i le încredinţate detaşamentelor lor .

R. : Aţi vorbit despre cum a fost ş i cum este Jandarmeria în prezent ; cum o vedeţ i după 3 apri l ie 2010?

Dl. Vasi le BLAGA: Sunt două planuri de discuţie . Unul priveşte str ict Jandarmeria , care trebuie să-ş i reorienteze misunile de bază pe segmentul de ordine publ ică . Avem nevoie de mai mulţ i jandarmi în stradă, a lături de pol i ţ işt i , pentru o mai bună acoperire a nevoi i de s iguranţă a cetăţeanului ş i a comunităţ i i . Cel de-al doi lea plan are o dimensiune naţională : este vorba despre îndepl inirea standardelor de aderare la Spaţiul Schengen în martie 2011. Vom avea obl igaţ ia de a as igura ş i furniza securitate pentru ce i aproape 500 de mil ioane de cetăţeni a i Uniunii Europene, iar toate structuri le cu responsabi l i tăţ i în acest sens trebuie să colaboreze în mod e f ic ient .

Transmit , pe această cale , întregului personal a l Armei , speranţa că e forturi le nostre comune vor învinge bariere le amintite mai sus, iar următoarea aniversare a Jandarmerie i ne va găsi împreună în Spaţiul Schengen.

La mulţ i ani , jandarmi români!

“Avem nevoie de mai mulţi jandarmi în stradă”- a declarat Excelenţa Sa, dl. Vasile BLAGA,ministrul Administraţiei şi Internelor -

A c o n s e m n a t c o l o n e l R o m i c ă M O I S E

10

Aceasta ar f i , pe scur t , concluz ia asumată de par t ic ipanţ i i l a şed inţa Adunăr i i Genera le a Asocia ţ ie i fără scop patr imonia l „Grigore Al . Ghica” , d in 26 feb a .c. , desfăşurată în s i s tem videoconfer inţă .

S-au dezbătut : rapor tu l de act iv i ta te a l Cons i l iu lu i d i rector pe 2009, rapor tu l refer i tor la bugetu l a locat în 2009 ş i b i lanţu l de veni tur i ş i che l tu ie l i , bugetu l pentr u 2010, rapor tu l Comis ie i de cenzor i refer i tor la act iv i ta tea f inanciar-contabi lă (care a punctat unele probleme de adminis t rare ş i a făcut sugest i i per t inente cons i l iu lu i d i rector centra l ş i ce lor ter i tor ia le ) , modif icarea cuantumului cot izaţ ie i , s tab i l i rea cuantumului indemnizaţ ie i pentr u membri i comitete lor de conducere a le f i l i a le lor ş i sucursa le lor ter i tor ia le e tc.

Adunarea genera lă a votat pentr u o completare de substanţă a s ta tutu lu i , sperând să obţ ină , în ur ma demersur i lor jur id ice, recunoaşterea pe ca le lega lă a faptu lu i că Asocia ţ ia Ghica s -a const i tu i t ca moştentoare de drept a va lor i lor patr imonia le ş i nepatr imonia le ce au aparţ inut foste i Case a Jandar mer ie i . Este un obiect iv complex ş i impor tant , care ar putea aduce jandar mi lor benef ic i i

mul t ip le. Fosta asoc ia ţ ie , desf i inţa tă la venirea reg imulu i comunis t , după mai b ine de 15 ani de ex is tenţă , avea în propr ie ta te sanator i i , hote lur i , tabere de instr u i re ş i recreere, terenur i ag r ico le, fer me, f inanţa publ icaţ i i ş i a l te for me de cu l t ivare a va lor i lor sp i r i tua le în fo losul uni tă ţ i lor de jandar mi .

Mai mul te inspectorate judeţene au so l ic i ta t const i tu i rea de f i l i a le sau sucursa le, unele f i ind de ja în curs de înf i inţare.

Discuţ i i f ierb inţ i s -au purat cu pr iv i re la măr i rea cot izaţ ie i , l a 10 le i , ca p lafon minim, iar cuantumul maxim să f ie benevol . Pr in votu l f ina l , s -a dec is ca această propunere să f ie însuş i tă .

Cu acest pr i le j , s -a votat ş i propunerea de a legere a unui preşedinte de onoare. Această demnita te s imbol ică , dar nu l ips i tă de răspundere, în ceea ce pr iveşte imaginea Asocia ţ ie i ş i reprezentarea aceste ia în d i fer i te ocaz i i , a fost încredinţată , în ur ma votu lu i , inspector u lu i genera l a l Jandar mer ie i Române, d l . genera l l t . dr. Ol impiodor Antonescu, membr u fondator.

Colonel Romică MOISE

Mai binepentru mai mulţi

Aspect de la finalul şedinţei

Casa Jandarmeriei - rediviva

11

Principiul „libertăţii de mişcare” a generat ample discuţii la nivel european încă de acum trei decenii. Astfel, şapte state europene au creat, la începutul anilor 80, un spaţiu comun, eliminând controalele la frontierele interne. Acest spaţiu s-a extins la 24 de state, fiind stabilite ulterior reguli comune în materia vizelor, migraţiei transfrontaliere, azilului, a cooperării poliţieneşti, judiciare şi vamale.

Aderarea la Spaţiul Schengen constituie în prezent una din prioritatăţile principale ale României şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în special.

Extinderea Spaţiului Schengen va avea consecinţe semnificative pentru statele aflate la frontierele externe ale acestui spaţiu, acestea fiind nevoite sã facã faţã unor politici mai restrictive referitoare la regimul de vize. Implementarea acestor politici poate conduce la creşterea numãrului persoanelor care încearcã sã intre pe teritoriul naţional fãrã a deţine o vizã valabilã sau utilizând alte modalităţi ilegale.

În ceea ce priveşte cooperarea autorităţilor poliţieneşti pentru combaterea criminalităţii şi pentru o activitate eficientă şi susţinută în vederea realizării acestui deziderat, România va adopta modelul celor patru filtre, model descris în „Strategia Naţională pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat în perioada 2009 – 2012”. În cadrul celui de-al patrulea filtru – măsurile de control în interiorul spaţiului comun - Jandarmeria Română are la rândul său competenţe şi atribuţiuni, în special în ceea ce priveşte depistarea persoanelor care pătrund în mod ilegal în zona de competenţă teritorială, ţinând cont că frontierele de nord, sud-vest şi est ale României sunt frontiere externe ale Uniunii Europene.

În cadrul mãsurilor de pregãtire a aderãrii la Spaţiul Schengen, soluţionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare şi formarea profesionalã corespunzãtoare a acestora reprezintã una dintre condiţiile esenţiale pentru succesul întregului proces.

Cum în perioada următoare se vor desfăşura activităţi de evaluării a ţării noastre în perspectiva aderării la Spaţiul Schengen, toţi managerii trebuie să coştientizeze importanţa acestui domeniu, punând un accent crescut pe pregătirea personalului din subordine în materia de referinţă.

Recent au început demersurile pentru alocarea conturilor de utilizatori personalului Jandarmeriei Române, care va avea drept de interogare în SINS

– Sistemul Informatic Naţional Schengen. Vor fi create aproximativ 10.000 conturi de utilizator cu drept de interogare a bazelor de date comune. Alocarea acestor conturi presupune o foarte bună pregătire a viitorilor utilizatori ai sistemului informatic.

În acest sens, pe site-ul Centrului de Documentare şi Pedagogie al Jandarmeriei Române au fost publicate mai multe culegeri de teme de pregătire şi chestionare, lucrări obligatorii a fi studiate şi incluse în programul de pregătire al tuturor categoriilor de personal din Jandarmeria Română.

Alte site-uri unde pot fi consultate materiale necesare pregătirii personalului pentru vizitele de evaluare ce vor urma sunt:

www.mai .gov.ro www.europa .eu . intwww.mie. rowww.mae.rohttp ://intranet . ig j r/schengen.htmhttp ://schengen.mira . intranet .La 160 de ani de la fondarea Jandar mer ie i

Române, pr imiţ i acest dar. . .profes iona l .Succes la s tudiu !

C ă p i t a n C o s m i n F l o r i n C H E S A RU

MANUAL SCHENGENPENTRU JANDARMI

Noutate editorială

Agenda Jandarmeriei

La sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa domnului Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, a avut loc evaluarea activităţilor desfăşurate de Jandarmeria Română în anul 2009.

La finalul activităţii, domnul Vasile Blaga a declarat:

„Încă de la începutul acestui nou mandat doresc să vă asigur că prioritatea ministerului Administraţiei şi Internelor o reprezintă creşterea nivelului de siguranţă al cetăţenilor. În acest sens, doresc ca Jandarmeria Română să pună un accent mai mare pe prezenţa în stradă, pentru asigurarea

ordinii şi siguranţei publice... Sunt foarte mulţumit de

activitatea pe care o desfăşuraţi pe plan internaţional şi doresc să îi felicit pe jandarmii care desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo, sub egida Uniunii Europene, aceştia sunt foarte bine pregătiţi şi îşi fac datoria în mod profesionist...

În încheiere, doresc să vă felicit pentru toată activitatea desfăşurată, vă rog să vă îndepliniţi atribuţiile în modul profesionist în care aţi făcut-o şi până acum şi, cu toate că ne aşteaptă un an foarte greu, important este să ne facem datoria faţă de cetăţeni…”.

1� 1�

Evaluarea activităţiiJandarmeriei Române

Paşi peste Prut19 Ianuarie

Dorinţa autorităţilor din Republica Moldova, exprimată tranşant, de a colabora cu Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, în vederea fundamentării şi punerii în aplicare a unei „foi de parcurs” spre Uniunea Europeană, a fost receptată ca atare la Bucureşti.

Conducerea MAI a trimis la Chişinău o delegaţie, în luna ianuarie a.c., care să identifice soluţii şi să traseze principalele repere ale colaborării bilaterale. Din echipa condusă de către domnul chestor general de poliţie dr. Virgil Ardelen director general în MAI, a făcut parte şi domnul general de brigadă dr. Gheorghe-Nicolaie Rugină, prim-adjunct şi şef de stat major al Jandarmeriei Române. Dintr-un scurt interviu cu domnia-sa, am sintetizat căteva aspecte de interes publicistic.

Cu certitudine, după ce relaţiile se vor cristaliza mai bine, vom avea ocazia să scriem mai mult şi poate chiar să corespondăm oficial cu jurnalişti în uniformă de peste Prut.

Vizita a deschis perspectiva unei colaborări pe domenii comune de lucru, instituţia noastră fiind în măsură să ofere asistenţă Carabinierilor din R. Moldova –structura omoloagă Jandarmeriei Române – în etapa de preaderare a ţării la UE.

În prezent, Arma Carabinierilor este compusă în mare parte din militari în termen, iar profesionalizarea integrală este doar unul din procesele necesare a fi parcurse pe drumul oarecum anevoios către Uniune. Din acest punct de vedere, se intenţionează efectuarea unui schimb de experienţă referitor la armonizarea legislativă, se studiază posibilitatea instruirii la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul” a IGJR a unor ofiţeri şi subofiţeri-formatori, iar centrele de pregătire ar putea antrena, în viitorul apropiat, şi militari-carabinieri din Moldova. De asemenea, partea română poate oferi şi suport pentru elaborarea unor programe adecvate de reformă, inclusiv pentru un ghid modern al carierei militare.

Aceşti paşi creează oportunităţi importante pentru ambele părţi: camarazii de peste Prut au perspectiva de a accede în organisme europene şi internaţionale - FIEP-ul nu este, totuşi, „un pod prea îndepărtat” -, iar noi ne facem datoria firească, nu doar declarativă, de a le împărtăşi din experienţa acumulată prin noi înşine, dar şi cu ajutorul altor ţări europene. În semn de recunoştinţă

şi apreciere pentru profesionalismul dovedit pe timpul executării misiunilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a conferit decoraţii de război pentru 54 dintre jandarmii care au acţionat în cadrul misiunii de menţinere a păcii din Kosovo, sub egida Uniunii Europene - şapte ofiţeri au primit Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn de război, iar 47 de subofiţeri jandarmi au primit Medalia Bărbăţie şi Credinţă

clasa a-III-a, cu însemn de război.

Miercuri, 10 martie a.c., la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa domnului Iulian Fota (foto sus), consilier prezidenţial, şi a domnului chestor şef Dan-Valentin Fătuloiu (foto jos), secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I., a avut loc ceremonia în cadrul căreia au fost înmânate aceste decoraţii.

Distincţii naţionalepentru jandarmi10 Martie

Generalul de bg. dr. Gheorghe-Nicolaie RUGINĂ, alături de carabinierii din R. Moldova

colonel Romică MOISE

La sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa domnului Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, a avut loc evaluarea activităţilor desfăşurate de Jandarmeria Română în anul 2009.

La finalul activităţii, domnul Vasile Blaga a declarat:

„Încă de la începutul acestui nou mandat doresc să vă asigur că prioritatea ministerului Administraţiei şi Internelor o reprezintă creşterea nivelului de siguranţă al cetăţenilor. În acest sens, doresc ca Jandarmeria Română să pună un accent mai mare pe prezenţa în stradă, pentru asigurarea

ordinii şi siguranţei publice... Sunt foarte mulţumit de

activitatea pe care o desfăşuraţi pe plan internaţional şi doresc să îi felicit pe jandarmii care desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo, sub egida Uniunii Europene, aceştia sunt foarte bine pregătiţi şi îşi fac datoria în mod profesionist...

În încheiere, doresc să vă felicit pentru toată activitatea desfăşurată, vă rog să vă îndepliniţi atribuţiile în modul profesionist în care aţi făcut-o şi până acum şi, cu toate că ne aşteaptă un an foarte greu, important este să ne facem datoria faţă de cetăţeni…”.

1� 1�

Ianuarie 19Evaluarea activităţiiJandarmeriei Române

1 FebruarieZiua Intendenţei

Logistica este un concept indispensabil în toate sferele de activitate, înglobând mai multe domenii: proiectarea, testarea, achiziţionarea, întreţinerea şi repararea materialelor şi echipamentelor, transportul personalului şi echipamentelor, achiziţia, construcţia şi întreţinerea instalaţiilor şi a infrastructurii, alimentarea cu carburant, alimente şi muniţii sau achiziţionarea/prestarea de servicii.

Până la înfiinţarea Armatei române, prin unirea celor două principate, comandanţii erau obligaţi să se ocupe personal de problemele administrativ-gospodăreşti ale unităţilor şi subunităţilor lor.

Astfel, a apărut Decretul nr. 417 din 30 august 1860, prin care se unesc cele două administraţii într-una singură, în cadrul Ministerului de Război de la Bucureşti.

Un an mai târziu, Al. I. Cuza semnează „Înaltul Ordin de zi nr. 29 din februarie 1861“, care reprezintă actul de naştere al Logisticii armatei române.

Tuturor colegilor din cadrul compartimentelor de intendenţă, un călduros La mulţi ani!

În semn de recunoştinţă şi apreciere pentru profesionalismul dovedit pe timpul executării misiunilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a conferit decoraţii de război pentru 54 dintre jandarmii care au acţionat în cadrul misiunii de menţinere a păcii din Kosovo, sub egida Uniunii Europene - şapte ofiţeri au primit Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn de război, iar 47 de subofiţeri jandarmi au primit Medalia Bărbăţie şi Credinţă

clasa a-III-a, cu însemn de război.

Miercuri, 10 martie a.c., la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în prezenţa domnului Iulian Fota (foto sus), consilier prezidenţial, şi a domnului chestor şef Dan-Valentin Fătuloiu (foto jos), secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din M.A.I., a avut loc ceremonia în cadrul căreia au fost înmânate aceste decoraţii.

Distincţii naţionalepentru jandarmi10 Martie

1 MartieZiua Automobilistului

Cu prilejul Zilei Automobilistului Militar, domnul general maior dr. Neculai Bontic, adjunctul inspectorului general al Jandarmeriei, a adresat următorul mesaj tuturor jandarmilor care au specialitate auto:

„Aniversarea, la data de 01.03.2010, a împlinirii a 93 ani de la înfiinţarea primei unităţi de tracţiune automobilă din Armata română, al cărei act de naştere l-a constituit Înaltul Decret nr. 245 din 1 martie 1917 al Regelui Ferdinand, moment ce a marcat începutul procesului de reorganizare a formaţiunilor de automobile şi de apariţie a Armei auto, constituie un fericit prilej de a exprima aprecierea deosebită faţă de împlinirile şi reuşitele specialiştilor din toate compartimentele auto, care cu devotament şi profesionalism şi-au adus şi îşi aduc contribuţia la asigurarea misiunilor ce revin Jandarmeriei Române.

Transporturile auto reprezintă un element vital al susţinerii logistice, fără de care orice misiune poate fi sortită eşecului. Mobilitatea şi dinamismul au constituit dintotdeauna elemente definitorii ale acţiunilor structurilor de jandarmi, iar toate acestea nu ar fi posibile fără existenţa transporturilor militare şi implicit fără dăruirea şi perseverenţa automobiliştilor militari.

La acest ceas aniversar, cu ocazia «Zilei Automobiliştilor Militari-1 martie», adresez specialiştilor jandarmi din această Armă, cele mai calde felicitări şi urări de bine, multă sănătate şi împlinirea idealurilor personale şi profesionale”!

27 MartieZiua Pământului

La iniţiativa domnului general maior dr. Neculai Bontic, inspectorul general al Jandarmeriei, domnul general-locotenent dr. Olimpiodor Antonescu, a invitat întreg personalul Armei noastre să participe la campania internaţională „Ora Pământului”.

Mişcarea ,, Ora Pământului ’’, pornită din Australia, în 2007, reprezintă un semnal împotriva poluării şi încălzirii globale, iar pe 27 martie, în intervalul orar 20,30-21,30, jandarmii au fost alături de milioane de oameni din mii de oraşe şi sate ale planetei, arătând că le pasă de viitorul lor pe Pământ.

Mesajul acţiunii este atât simbolic, de încurajare a simplului gest de a stinge lumina, în efortul global de a opri schimbarea climei pe planetă, cât şi unul practic, prin promovarea economisirii energiei cu mijloace simple, la nivelul fiecărei familii, dar şi la nivelul instituţiilor.

Căpitan Sorin DESPINA Redacţia “J.R.“

Lt. colonel Aurora VIŞAN

11 - z iua care nu ar f i trebuit să existe

ZIUA EUROPEANĂ A VICTIMELOR TERORISMULUI

11 martie...11 septembrie. Sunt zile diferite, însă cu aceeaşi semnificaţie. Cea a suferinţei. Din anul 2005, în spaţiul Uniunii Europene victimele terorismului sunt comemorate în fiecare an pe 11 martie. Pentru noi, ceilalţi, victimele nu au graniţe. Madrid, Londra, Istanbul, Beslan, Moscova, Atena, Belfast sau New York..şi lista poate continua. Sunt oraşele unde violenţa, teroarea şi panica şi-au depăşit limitele cu mult peste ceea ce fiinţa umană poate suporta. Numărul considerabil de victime şi importantele pagube materiale au fost consecinţele devastatoare ale unor tragedii greu de anticipat şi, aproape imposibil, de evitat. Convenţia Europeană din 16 iunie 2005, adoptată la Varşovia, privind prevenirea terorismului, obligă statele semnatare să depună toate măsurile necesare pentru a proteja şi sprijini victimele terorismului comis pe teritoriul propriu, măsuri ce pot include, sub rezerva prevederilor din legislaţia internă, asistenţă financiară şi despăgubiri pentru victimele terorismului şi pentru rudele lor apropiate. De asemenea, statul poate răspunde nevoilor specifice victimelor terorismului atât din punct de vedere juridic, cât şi psiho-social.

Dincolo de caracterul reparatoriu, rămâne evident faptul că niciodată, nicio despăgubire, nu va fi suficientă să diminueze experienţele traumatizante sau să acopere prejudiciile morale şi materiale ale victimelor, familiilor şi prietenilor care şi-au pierdut aproapele în timpul tragicelor evenimente.

Dincolo de misiunile dificile, de cele mai multe ori riscante, luptătorul antiterorist înţelege importanţa integrităţii fizice şi psihice a oricărui individ. Din aceste perspective, am considerat necesar, ca în numărul prezent din Revista „Jandarmeria Română”, să facem cunoscut profilul luptătorului antiterorist din Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române.

Cunoscându-l pe “Japonezul”, ofiţer în cadrul Batalionului Special Intervenţie Antiteroristă şi Acţiuni Speciale din B.S.I.J., ne dăm seama că acţiunile de prevenire şi combatere a terorismului, în general, sau a criminalităţii organizate, în particular, necesită operatori cu adevărat specializaţi...

Să-l lăsăm să-şi prezinte viziunea antiteroristă, în cele ce urmează, ştiind că ne-ar trebui mai mult spaţiu şi timp să aflăm cu adevărat ce se află în spatele luptătorului antiterorist.

“Japonezul” (foto): “În momentul de faţă comunitatea internaţională asistă la o înmulţire, chiar diversificare a atentatelor teroriste. Oameni nevinovaţi sunt răniţi sau ucişi. În aceste condiţii, prezenţa luptătorului antiterorist este absolut necesară, iar ca această prezenţă să fie şi eficace se impune o pregătire constantă, cu structuri similare din străinătate axate pe combaterea terorismului şi a crimei organizate.

Din experienţa personală, profilul misiunilor şi al concepţiei de pregătire a luptătorilor antiterorişti din B.S.I.J., nu diferă faţă de celelate structuri din spaţiul european. Acestea nu sunt centrate exclusiv pe intervenţia antiteroristă sau contrateroristă, ele executând şi misiuni cu grad ridicat de risc, arestări ale unor persoane vinovate sau condamnate pentru activităţi din sfera criminalităţii organizate. Este interesant că, discutând cu cei din forţele speciale din Franţa sau Spania, am înţeles că în momentul de faţă se constată o creştere a violenţei domestice, înmulţindu-se cazurile în care se utilizează arme, de cele mai multe ori de vânătoare şi achizionate în mod legal.

Experienţa personală de aproximativ 10 ani în structurile antiteroriste din Jandarmeria Română, nu-mi permite ca în activitate să las loc rutinei. Pregătirea trebuie să fie permanentă, iar afirmaţia „le ştim pe toate” este contraindicată. Faptul că mereu trebuie să te perfecţionezi, nu poate rămâne fără rezultate. Nu întâmplător eforturile Jandarmeriei Române au fost recunoscute la nivel internaţional prin acceptarea instituţiei noastre ca membru cu drepturi depline în Forţa de Jandarmerie Europeană-EUROGENDFOR. Acest lucru presupune că, dacă va fi necesar, ne vom implica activ în operaţiunile militare desfăşurate la nivel internaţional, îndeosebi în mediile conflictuale, pentru a oferi un răspuns eficient în combaterea activităţilor de tip criminal.

În urmă cu puţin timp am avut şansa să particip, din partea Jandarmeriei Române, la un stagiu de pregătire, cu tema „Tehnici de intervenţie pentru eliberarea ostaticilor”, la o bază din Franţa. Având privilegiul de a lucra împreună cu alţi colegi din structuri similare, în vederea executării unor scenarii reale, nu am constatat diferenţe majore cu privire la modalităţile de acţiune, acestea fiind, în principiu comune. Indiferent că exerciţiile s-au axat pe eliberări de ostatici din clădiri, din tren, autobuz sau aeronavă, colaborarea a fost uşurată datorită cunoştinţelor dobândite în procesul de pregătire din cadrul unităţii. Am putut beneficia de prezenţa unor colegi din structuri de elită în ceea ce priveşte intervenţia antiteroristă de la Grupo de Operaçőes Especiais – G.O.E. Portugalia , din Elveţia de la D.A.R.D. (jandarmerie teritorială), din Spania de la Grupo de Operaciones Especiales – G.E.O., din Franţa de la R.A.I.D. (Reserche, Assistance, Intervention et Dissuasion), din Polonia de la structura antiteroristă B.O.A. – Biuro Operacji Antyterrorystycznych, sau din OMSN Lynx – Grupul Special de Intervenţie al Ministerului Afacerilor Interne din Federaţia Rusă (grup parte din elita denumită generic SPETNAZ), care a participat la evenimentele de la Beslan şi Moscova, inclusiv la Teatrul Dubrovka din Moscova.

Un luptător antiterorist nu se naşte, el se formează în timp. Însă, pentru a putea realiza acest fapt, este nevoie de o experienţă anterioară de câţiva ani în structuri de ordine şi siguranţă publică. Luptătorul are nevoie de un cumul de calităţi, astfel încât capacităţile sale de răspuns să fie optime:capacitate mare de efort, disponibilitate, rezistenţă la frustări (misiunea primând în faţa necesităţilor personale), capacităţi ridicate de analiză şi reacţie. Dincolo de toate acestea, cea mai importantă cerinţă este... pasiunea.”.

Pa g i n ă re l i z a t ă c u s p r i j i nu l B r i g ă z i i S p e c i a l e d e I n t e r ve n ţ i e a J a n d a r m e r i e iR e s p o n s a b i l d o c u m e n t a re - P l t . B e n e d i c t S Î R B U14

Cooperare româno-franceză

S T A G I U C H I N O L O G I CTimp de două săptămâni, în perioada 22 februarie- 05 martie a.c., la sediul

Centrului Montan Jandarmi Sinaia s-a desfăşurat al doilea modul al stagiului de pregătire destinat salvării victimelor surprinse în avalanşă, la care au participat nouă echipe chinologice (jandarm-câine salvator), din cadrul structurilor montane ale Jandarmeriei Române.

Primul modul al stagiului s-a desfăşurat în luna februarie 2008 şi a reprezentat o premieră în România în ceea ce priveşte antrenamentul chinologic pentru salvarea din avalanşă.

Cele nouă echipe compuse din câine şi instructor jandarm, s-au antrenat împreună, jandarmii montani urmărind să îşi îmbunătăţească tehnicile de acţiune, pentru salvarea persoanelor surprinse de avalanşe în zonele montane, iar animalele să dobândească sensibilitate la căutarea victimelor avalanşelor, pentru descoperirea acestora în cel mai scurt timp.

Cei nouă câini, şapte din rasa ciobănesc german şi doi labradori, au participat şi la primul modul al stagiului, acestea fiind animale special selecţionate şi pregătite să îndeplinească zilnic misiuni de însoţire şi salvare, alături de jandarmii montani.

Stagiul, care face parte din cel de-al patrulea proiect de înfrăţire instituţională Phare, având ca parteneri Jandarmeria Română şi Jandarmeria Naţională Franceză, a fost coordonat de Jean-Paul RAMOND, din cadrul Centrului Naţional de Pregătire Chinologică al Jandarmeriei Naţionale Franceze de la Gramat.

„Pregătirea câinelui de salvare şi căutare este una dintre cele mai grele încercări din punct de vedere fizic şi mental. Aceasta cere o stabilitate psihică matură atât din partea dresorului cât şi din partea câinelui.

Obiectivul este ca echipa să localizeze în cel mai scurt timp persoanele care au fost surprinse de avalanşă, luând totodată măsurile de siguranţă ce se impun.

Unul dintre cele mai importante aspecte în programul de instruire al câinilor de căutare şi salvare în avalanşă este alegerea câinelui potrivit. Acesta trebuie să fie perfect sănătos, să aibă un simţ al mirosului foarte dezvoltat, o vedere şi un auz foarte bun, să aibă o condiţie fizică şi psihică bună, să se poată

adapta vremii şi climatului în care trebuie să acţioneze, să aibă personalitate şi un foarte bun simţ al căutării.

Relaţia dintre salvator şi câine este crucială pentru ca echipa să aibă succes. În

cazul în care câinele nu este motivat să caute victimele şi să lucreze cu salvatorul, progresul în timpul instruirii va fi imposibil.

Pentru ca un câine să reuşească în această activitate,

trebuie să-şi pună în valoare calităţile şi să confirme investiţia pe care dresorul o depune în această muncă de echipă.

Câinele trebuie să–şi ajute dresorul dându-i indicii clare de înţeles despre locul în care s-ar găsi victima, chiar şi după multe ore de căutări intensive.

Un câine bine pregătit, poate rezista la frig şi este în stare să lucreze la o temperatură între -20O C şi - 30OC fără probleme.

Plutonier Octavian Botiş – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Baia Mare:

“E important să avem o legătură puternică cu partenerul nostru din această misiune, pentru că ne completăm reciproc în eforturile de a salva persoanele surprinse de avalanşe, dar cel mai bine este să nu avem situaţii în care să intervenim.”

Jean Paul Ramond (foto dreapta) – Centrul de Pregătire Chinologică al Jandarmeriei Franceze:

“Se descurcă foarte bine şi au devenit din ce în ce mai buni. Acum sunt capabili să intervină cu succes în aproape orice situaţie.”

15

Din documentele vremii

Puţintică I storie . . Amuzantă

Cum au devenit slujitorii jăndari la 1850

Divanul de la Iaşi – parlamentul Moldovei de la acea vreme - luase anterior în dezbatere Anaforaua, convenise asupra formei şi fondului acesteia şi o înregistrase la secretariatul domnesc pe 22 martie. Evenimentul - care avea să devină, peste decenii, Ziua Jandarmeriei, respectiv semnarea oficelui domnesc, s-a petrecut 10 zile mai târziu, pe data de 3 aprilie. Devenind document investit de domnitor cu forţă juridică, Anaforaua a fost trimisă la secretariatul de stat din lăuntru, de unde a fost difuzată, pe 3 iunie, către Logofătul din lăuntru şi către Hatmanul miliţiei (un fel de inspector general), pentru punere în aplicare. De ce pe 3 iunie şi nu imediat ? Pentru că, între timp, textul a mai fost luat la puricat de experţi, s-au inserat adnotările din timpul dezbaterilor parlamentare etc.

Înalta Rezoluţie de punere în aplicare a legii spunea exact aşa: „Spre a se dobândi buna reînfortăluire a slujitorilor şi nemijlocita întrebuinţare numai în slujbele statului, precum şi pentru a statornici datornica priveghere pentru întocmai împlinire a prescripţiilor îndatoririi şi păstrarea locurilor haznelei în bună stare, pe termene ce se dau, precum şi a cailor, este de neapărat a se organiza această trupă pe principiile unei jandarmerii după pilda şi altor staturi (...)”. Aşadar, o jandarmerie reformată după modelul altor state, în care caii, singurul mijloc de deplasare şi tracţiune existent atunci, aveau un rol important, din moment ce erau consemnaţi la loc de cinste în legea vremii. Bravos naţiune!

Tot din anaforaua de la 1850 aflăm că regimentul nou constituit, în Capitala Moldovei, va „atârna”

de Ministerul din lăuntru, fiind subordonat direct Hatmanului, şi că „aceşti jandarmi se vor bucura de toate drepturile hărăzite miliţiei”. Nu se spune despre ce drepturi e vorba: despre competenţe sau despre drepturile materiale, financiare, sociale, de echipament etc. Bănuim că prevederea respectivă se referea la atribuţiuni. Oricum, organizarea era de tip militar, ca şi acum. Hatmanul răspundea de „salarizare, de disciplină, de informarea lor şi de ţinerea în bună stare”. Misiunile principale ale oştenilor erau formulate scurt şi la obiect: „ţinerea liniştei şi a siguranţei locuitorilor întregului principat şi ducerea la îndeplinire a poruncilor administraţiei”.

Regimentul avea 14 companii, iar „comandirul de regiment” era colonel şi avea „sub ascultare”:

- 2 maiori – însărcinaţi cu „privegherea la şese ţinuturi din sus şi şese ţinuturi din jos ale principatului”;

- 19 ober-ofiţeri, cu rang de căpitan, la companii: unul la Poliţia capitalei principatului şi câte unul la fiecare „ţinut” (un fel de judeţ, după organizarea adminstrativă a epocii);

- 22 de ştabi (probabil şefuleţi pe cine ştie ce probleme);

- 14 vagmiştri (specialişti în Logistică, am zice noi azi), câte unul la fiecare companie; e bine de ştiut că, pe atunci, “gradele mari”, ofiţerii, adică, erau destinaţi doar chestiunilor de jandarmerie pură, nu se ocupau de alte treburi administrative;

- 66 de subofiţeri, „socotiţi de la trei până la cinci de ţinut” (şefuleţi de secţii, carevasăzică, cu misiuni de ordine publică, dar şi de... “poliţie giudiciară”);

1� 17

Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: haideţi să ne întoarcem cu 160 de ani în urmă, pentru a vedea ce s-a întâmplat atunci din punct de vedere juridic, organizatoric şi cu ce dotare au pornit la drum jandarmii (jăndari, cum erau numiţi în limbajul arhaic rural), după ce Grigore Alexandru Ghica a pus apostila domnească pe oficele – cum ar veni decretul prezidenţial de azi – prin care s-a promulgat Anaforaua Divanului Obştesc, adică legea de organizare şi funcţionare a Corpului de Jandarmi, denumit anterior Corpul Slujitorilor.

Textele puse între ghilimele reprezintă citate adliteram din documentele vremii.

- 48 de călăreţi şi 20 de pedeştri (despre care nu se mai detaliază în anaforă. Nici nu mai era cazul, fiindcă se subînţelege: călăreţii ... călăresc şi pedeştrii ... merg per pedes);

- 14 trâmbiţaşi – câte unul de companie;

- 15 doboşeri (adică toboşari). Nu se spune că era câte un toboşar alocat fiecărei companii, ca trâmbiţaşii, de exemplu, dar deducem că aşa este. Bun, dar al 15-lea toboşar ce făcea ? Poate era toboşarul comandirului de regiment. Sau poate că, de fapt, nici n-avea tobă în dotare. El doar curăţa colbul de pe tobele celorlalţi şi aşa a devenit cunoscută expresia „ a şterge praful de pe tobă”. Se leagă, nu?

Ca s-o scurtăm cu prezentarea regimentului,

spun doar că acesta mai avea şi 1.322 de soldaţi (644 călare şi 678 pedeştri), repartizaţi la cele 14 companii, una din capitala principatului şi celelate 13 din ţinuturi. În total, regimentul avea 1.433 de suflete. Anaforaua mai spune că, în ştatul noului regiment, înfiinţat în cadrul Corpului Jandarmeriei, la 3 aprilie 1850, s-au prevăzut cu 32 funcţii de călăreţ mai puţin decât în ştatul anterior (probabil erau scumpi la întreţinere) şi s-au înfiinţat 12 funcţii de jandarm pedestru (aceştia mergeau pe jos şi făceau economie la cai, la ovăz, la şei şi hamuri, la locuri în grajduri etc. Şi nici nu lăsau ... urme urât mirositoare pe itinerarul de deplasare). Gândire economică timpurie, la vreme de austeritate, ce mai tura-vura!

Ia să vedem acum cu ce arsenal plecau la luptă înaintaşii. Un călăreţ avea... calul şi:

- „sabie cu portopei de piele neagră, cu cătărămi şi cârlig la cingătoare”;

- „pistoale în cobur la şea”;- „carabine, numai pentru carabinieri, aninate de

pantaler de piele neagră, cu cârlig de fier”; - „lăduncă pentru patroane, cu perivez de piele neagră”

- (lăduncă= cartuşieră).Pedestrul bătea uliţele zi şi noapte, având numai „o

puşcă cu baionetă, din acele mici, capegăreşti, pol-sabie (tesac) cu portopei de piele neagră” şi „sumcă pentru patroane, cu perivez de piele neagră”.

De reţinut că cei mai de vază jandarmi erau carabinierii, pentru care existau prevederi clare pe linie de ... resurse umane, pentru selecţionare, cum s-ar zice: „ (...) acei mai vrednici şi care vor avea ştiinţă de întrebuinţarea armei(...)”. De unde să aibă ştiinţă de mânuirea armei ? Păi tot anaforaua ne spune că erau primiţi în Jandarmerie foşti lucrători din miliţia vremii sau chiar dintre cei activi, prin transfer, dacă... „ar înfăţişa atestatul de bună purtare şi vrednicie”. Adică nu orice miliţian putea ajunge jăndar !

Comandirul regimentului era obligat prin lege să facă de două ori pe an inspecţie („revizie inspectorească”) în toate companiile şi locaţiile, pentru a se informa

personal de starea materială, pregătirea, dotarea şi moralul oamenilor. Rezultatele se raportau Hătmăniei, care făcea informări anuale ministerului, atunci când trimitea şi „listele de conduite ale tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor jandarmi”, altfel spus, fişele de apreciere.

Subordonarea era mixtă: eşalonului superior şi „isprăvniciei” (administraţiei locale), de la care se primeau dispoziţii referitoare la buna orânduială a comunităţilor. Interesant este faptul că nimeni nu avea dreptul „să poruncească” ceva unui jandarm, în mod direct, decât prin intermediul comandantului subunităţii sau unităţii respective. Cum ar veni, primăria sau prefectura nu se băga în curtea jandameriei. Just !

Despre cum se făceau avansările aflăm din anaforă următoarea chestiune: „ (...) la prilejul de vacanţă, după aprecierea vredniciei, a meritelor şi a vechimei în slujbă”, precum şi cu „recomandarea isprăvniciilor”, în cazul ştabilor şi ober-ofiţerilor. Hatmanul trimitea propunerea ministerului, acesta analiza şi ce mai rămânea din listă ajungea la semnat pe biroul Domnitorului, care „le întărea prin înalte porunci de zi”. - va urma -

Colonel Romică MOISE

1� 17

18

19© Revista “Jandarmeria Română”

CUM V-AŢI HOTĂRÂT SĂ DEVENIŢI JANDARM?Am dat examen la Facultatea de drept, am terminat primul an, în 1939 şi, pentru

că era zarvă mare în societate, iar condiţiile de asigurare a traiului erau foarte grele, m-am gândit la o soluţie. Ca urmare a cedării Cadrilaterului, familia mea a fost nevoită să părăsească casa de la Silistra şi să se mute, în trei zile, la Călăraşi. În aceste condiţii, m-am întâlnit cu un coleg pe Calea Victoriei, care mi-a spus că Şcoala de Ofiţeri de Jandarmerie organizează concurs, la ce materii, condiţii. Mergând aşa pe calea Victoriei, apare Regimentul de gardă, care defila către Palatul Regal. Când am văzut uniformele albastre, cu eghileţi, fanfara şi mulţimea de oameni ce îi întâmpina, m-am hotărât pe loc –vreau să devin jandarm!

Am dat examen, am fost declarat admis şi am început şcoala.

CARE ESTE PRIMA AMINTIRE CA JANDARM?

Prima amintire ca jandarm nu este deloc uşoară. Nici n-am intrat bine în şcoală că a început Rebeliunea Legionară. Ştiind cât de vânaţi erau jandarmii, ne-am organizat să apărăm Şcoala, care era pe strada Ştefan cel Mare (actualul sediul al Poliţiei Române, n.r.). Ne-au dat armament, muniţie, ne-au distribuit pe acoperiş, la intrare, în diferite puncte. Treceau coloanele de legionari, majoritatea recrutaţi din S.T.B. (Societatea de Tramvaie Bucureşti, n.r.), care ne-au văzut, dar n-au îndrăznit să intre. Au urmat câteva zile de frecuşuri, dar am apărat în permanenţă sediul Şcolii. După două zile, mareşalul Antonescu a scos armata şi a pornit să-i aşeze la „orizontală”. S-au dat lupte şi cu mari sacrificii, legionarii au fost înfrânţi şi noi am ieşit din dispozitiv.

CUM A FOST CEREMONIA DE ABSOLVIRE?Vreau să vă mai spun ceva. La vremea aceea, şef de guvern era

Tătărăscu. Pe timpul rebeliunii, eram de pază la intrare, pe hol, când a venit un locotenent-colonel. L-am somat, s-a prezentat şi a zis: „sunt Gheorghe Tătărăscu”. Am dat telefon şefilor mei, care l-au recunoscut şi l-au primit. A stat 24 de ore la noi, în acea cetate a Jandarmeriei, pentru a-şi salva viaţa.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, ceremoniile începeau de la intrarea în cele 101 zile – un obicei moştenit de la francezi (101 zile înainte de absolvire)– cu bal, cu programe artistice, totul desfăşurat acolo. A fost minunat, două zile de sărbătoare şi aveam senzaţia de plinătate, de euforie – Cine suntem noi? Eram tineri ofiţeri.

După festivitatea aceasta interioară, urma alta specială pe Capitală. Ne prezentam pe Kisselef, la o paradă a promoţiilor de la toate armele. Era deosebit de frumos aveam uniforma cu chivăr, cu eghileţi, toţi aveam săbii, era deosebit. Vreau să vă spun că fiecăruia ne dăduse o ladă de campanie cu uniforme, efecte şi o subvenţie de 100000 de lei – erau bani în 1942.

Am mers la defilare, am defilat prin faţa regelui Mihai – înaintea noastră a fost infanteria, apoi cavaleria – fiecare avea uniforma lor, frumoasă, adusă de regele Carol, care venise cu mintea apusului, apoi am intrat şi noi. Am fost senzaţia paradei, lumea ne aplauda, fetele ne aruncau flori .....

Regele Mihai a oferit fiecărui şef de promoţie o sabie inscripţionată cu semnătura sa.

S-a născut la 16.11.1920, la Sibiu, unde tatăl său era ofiţer, profesor la Şcoala de ofiţeri de infanterie.

Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat în Piatra Neamţ, iar cursurile liceale la Liceul Militar din Tg. Mureş.

Familia s-a stabilit la Durostor, dar a fost forţată de armata bulgară să părăsească locuinţa şi proprietatea primite ca recunoaştere a meritelor militare (tatăl său a luptat în Războaiele Balcanice).

După terminarea Şcolii de Ofiţeri Jandarmi, în 1942, a activat la Legiunea de jandarmi mobilă Lupeni, de unde, în 1944, a plecat, la cerere, pe frontul ungaro-cehoslovac. La încheierea războiului, a îndeplinit pentru o perioadă scurtă funcţia de ajutor de comandant al Şcolii de agenţi de poliţie Carmen Silva (Eforie Sud n.r.)

În anul 1947 a fost numit comandant la Legiunea de Jandarmi a Judeţului Botoşani, până în 1949, când Jandarmeria a fost desfiinţată şi transformată în Trupe de securitate.

A îndeplinit apoi funcţia de şef cu responsabilitatea pregătirii profesionale şi militare a cadrelor muncitoreşti recrutate să înlocuiască ofiţerii şi subofiţerii de jandarmerie, fiind trecut în rezervă în anul 1951, cu statutul de persona non grata.

A devenit veteran de război şi avansat la gradul de general de brigadă în 1 decembrie 1990, iar la 8 mai 2000 a primit gradul de general maior în retragere.

Este decorat cu Ordinul Coroana României cu frunze de stejar şi panglică de Virtute Militară.

„Când am văzut uniformele albastre, cu eghileţi,fanfara şi mulţimea de oameni ce îi întâmpina, m-am hotărât pe loc –vreau să devin jandarm!”

GENERAL MAIOR HORAŢIU VARTOLOMEU

Onor la Senior

„Am multe amintiri din timpul şcolii. La alarmă, trebuia să fim în trei minute de la etajul trei, jos, în curte, echipat, cu armamentul, cu ranită, cu toate materialele. Era foarte greu, aveam un comandant de companie, Diaconescu Gheorghe, noi îi spuneam Molke, drastic. Era cu secunda. N-ai venit, stai deoparte şi nu mai pleci în permisie. Şi la inspecţia de plecare în oraş, dacă aveai un nasture mai slab, sau cel mai mic defect, te trimitea să-l remediezi. Dar nu mai era timp, săptămâna viitoare le reverifica – şi ne aşteptau fetele, aveam organizate întâlniri, era o nenorocire. Trebuia să dai explicaţii, scrisori, că nu erau telefoane ca acum, era unul singur, la secretariat, dar nu aveam voie să discutăm probleme personale, era o grozăvie ...

Într-o zi, la inspecţia de plecare în oraş, un coleg s-a grăbit şi a venit cu şiretul desfăcut. Gata nu mai pleci! - a fost hotărârea. Era o nenorocire, el organizase o întâlnire cu nişte fete, aşa că jumătate din cei care trebuia să plecăm eram încurcaţi. Noroc cu un coleg, Meculescu, al cărui tată, generalul de jandarmerie Meculescu, era prieten cu şeful Jandarmeriei, generalul Topor. A intervenit el şi a fost suspendată pedeapsa şi aşa am putut pleca. Dar am stat câteva ore ...”

A c o n s e m n a t c ă p i t a n S o r i n D E S P I N A�0 �1

Pa g i n ă re l i z a t ă c u s p r i j i nu lA s o c i a ţ i e i Ve t e r a n i l o r d e R ă z b o i d i n M A I

Un v i s împl init

sergent major Luiza Maria NicoarăLa vârsta de 18 ani a păşit într-o lume necunoscută ei, dar care îi captase atenţia încă de

mică, atunci când tatăl ei (comandant de pluton de jandarmerie, n.r.), defila alături de militarii în termen. Nu avea nici cea mai mică idee despre ceea ce avea să urmeze.

Îndemnată de dorinţa de a demonstra că şi fetele îşi au locul într-o lume considerată până nu demult doar a bărbaţilor, Luiza şi-a câştigat respectul, dar şi admiraţia celor care nu de puţine ori i-au spus că nu va reuşi.

Recunoaşte că nu i-a fost uşor şi că a avut momente în care se întreba dacă a ales drumul bun în viaţă. Statutul de elev într-o şcoală militară a maturizat-o şi pentru prima dată a făcut-o să se gândească serios la viitor.

Etapă după etapă, Luiza a demonstrat că şi fetele pot să facă faţă oricărei situaţii, păstrându-şi sensibilitatea şi gingăşia.

Ziua absolvirii a însemnat pentru Luiza un moment plin de încărcătură emoţională, vocea ei avea să rostească gândurile şi sentimentele a 170 de colegi pe care i-a reprezentat cu mândrie.

Acea zi a fost totodată o premieră pentru Jandarmerie, sergentul major Nicoară Luiza Maria fiind prima jandarmeriţă şef de promoţie al Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica’’ Drăgăşani.

Numele ei stă scris pe placa de onoare a şefilor de promoţie, alături de predecesorii săi băieţi, iar pentru performanţele sale, jandarmeriţa a primit din partea Alteţei Sale, Prinţul Paul al României, o diplomă şi un premiu în valoare de 1000 de euro.

În prezent, Luiza îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Argeş, loc unde a fost primită cu braţele deschise şi unde îţi doreşte să fie apreciată pentru ceea ce face.

„Ce i d in urm ă vor f i ce i d intâ i ”

sublocotenent Lucian Costin IvanAceastă zicală foarte populară i se potriveşte perfect sublocotenentului Ivan Lucian

Costin, deoarece, după o încercare eşuată de a intra la Academia de Poliţie, nu s-a descurajat, ba, dimpotrivă, a devenit mai ambiţios şi mai perseverent în cea de-a doua încercare, pentru ca, în final, să urce pe podium ca şef de promoţie.

Ambiţia este una dintre calităţile sale şi spune că atunci când îţi doreşti ceva cu adevărat trebuie să perseverezi, să alegi calea dreaptă şi nu scurtăturile, pentru că doar aşa te cunoşti pe tine însuţi.

Este un tânăr entuziast, căruia îi plac provocările şi, cum chiar el recunoaşte, nu se dă uşor bătut. În pofida a tot ce a realizat până în prezent, Lucian crede că este loc şi de mai bine.

Îşi aduce aminte cu plăcere de întâmplările petrecute pe durata anilor de studiu, de perioadele în care mergea în practică şi încerca, pe cât posibil, să pună în aplicare cunoştinţele dobândite în timpul orelor de curs.

A ales Jandarmeria pentru că îi oferă stabilitate şi echilibru în dezvoltarea unei cariere militare, precum şi posibilitatea de a participa la efortul comun de siguranţă socială, prin prisma misiunilor la care va lua parte.

Absolvirea Academiei de Poliţie, ca şef de promoţie - Arma Jandarmi, i-a adus o satisfacţie în plus, fiind premiat de Prinţul Paul al României, graţie Protocolululi încheiat între IGJR şi Fundaţia Alteţei Sale.

Ziua absolvirii a fost plină de emoţii şi alături pe cei dragi, sublocotenentul Lucian Costin a părăsit instituţia de învăţământ având încrederea că este pregătit pentru un nou capitol din viaţa.

În prezent, el se află în perioada de tutelă şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Unităţii Speciale 79 Bucureşti, urmând ca în luna iunie să efectueze, împreună cu alţi patru jandarmi, un stagiu de pregătire în Franţa.

Noua generaţie

A c o n s e m n a t p l u t o n i e r R o d i c a I V A N A

�0 �1

Cu gândul la jandarmi...

Lege şi ordine, siguranţă şi echilibruCorp de elită între Armele consacrate, Jandarmeria Română este un

simbol al siguranţei cetăţeanului. Femei şi bărbaţi temeinic instruiţi dau clipă de clipă măsura profesionalismului militar pus în slujba Constituţiei.

Eu însumi nepot de jandarm, am avut dealungul timpului prilejul de a-i admira pe aceşti oşteni, acţionând curajos fie în misiuni de urgenţă ori instrucţie demonstrativă, fie la întâlniri cu omologi din alte ţări ori la manifestări culturale specifice, precum spectacole artistice, expoziţii de artă plastică, târguri de carte.

Prieteniile mele cu jandarmii sunt puternice, bazate fiind pe preţuire şi respect reciproce. Îmi face plăcere să-i trec în revista de front a prieteniei pe oameni ca Olimpiodor Antonescu, pr.Niculae Constantin, Aurelian Titu Dumitrescu, Marius Căta Chiţiga, Nicolae Rotaru (Bucureşti), Florin Napa(Bacău), Eugen Şalar, Iulian Iacob, Adrian Medeleanu, Iulian Tărăboanţă, Oliviu Sebastian Constantin (Suceava). Acestora, cât şi camarazilor lor, la acest moment aniversar, cele mai sincere urări de bine însoţite de o simbolică strângere de mână.

Mihai PÂNZARU-PIM, grafician

�� ��

Slujitor şi strajă pământeanăVătămările timpului, care ne macină pe toţi, şi nedreptăţile pe care şi le fac oamenii, unii altora, adesea cu sufletul

deschis, fac ca uneori viaţa noastră să ni se pară nesigură, plină de teamă, greu de suportat şi obositoare. Noi, oamenii, suntem fiinţe ciudate şi ţesătura sufletului nostru adesea este greu de descifrat; când dăruim cu mâinile amândouă, când cerem cu o singură mână, când îi omorâm pe alţii, când ne omoară alţii pe noi din te miri ce, o

dată jelim şi apoi suntem jeliţi sau chinuim pe alţii şi apoi suntem la rândul nostru chinuiţi. Cu mulţi ani în urmă, înţeleptul Seneca spunea că societatea noastră, a oamenilor, seamănă cu o boltă de pietre, care s-ar prăbuşi dacă ele n-ar rezista una alteia şi dacă societatea nu ar fi susţinută prin însuşi acest fapt. Şi tâlharul, şi călătorul prudent poartă sabie. Dar în timp ce tâlharul foloseşte sabia pentru a ataca şi a

tâlhări, celălalt o poartă ca ajutor întru apărarea sa.În vreme, oamenii au simţit tot mai mult nevoia de această “sabie protectoare“, pe care să o poarte străjeri speciali ai timpului lor, şi aşa s-a născut o Armă devenită de tradiţie şi de elită - JANDARMERIA –, nu ca instrument de opresiune, ci garant al liniştii semenilor, care acţionează adesea cu sacrificii şi înalt profesionalism pentru realizarea şi menţinerea ordinii sociale. Îndatoririle oamenilor se întemeiază adesea pe slăbiciunea lor reciprocă. Am avut întotdeauna un

profund respect şi chiar o dragoste caldă pentru aceşti oameni-străjeri, pentru jandarmii care sunt mereu la datorie, trecând peste propriile lor slăbiciuni, peste propriile lor dureri. Ca artist, ştiu ce înseamnă “să fii la datorie“ fără să-ţi vadă ceilalţi propriile tale lacrimi, propriile tale suferinţe, să dai curaj şi încredere altora, când singur eşti căzut şi descurajat, să creezi certitudini pentru alţii, trăind în propria ta

incertitudine. Ce-i mai frumos şi mai înălţător decât să clădeşti şi să aperi fericirea celorlalţi prin bărbăţie ?În timp ce cumpătarea este afirmarea puterii sufletului asupra poftelor noastre, deci o virtute, curajul nu reprezintă întotdeauna

o virtute, pentru că este o “calitate” pe care pot să o aibă şi proştii, şi idioţii, şi ticăloşii, şi răufăcătorii, aşa cum pot să o aibă şi oamenii mari şi virtuoşi, şi cei cu suflet deosebit, într-un cuvânt şi bunii şi răii. A ataca o bancă înseamnă curaj, a ataca o femeie într-un loc dosnic este curaj, dar şi a o apăra este curaj, numai că, cel din urmă face o faptă morală, şi astfel curajul devine o virtute, fiind pus în slujba unei cauze generoase si generale. Frica, laşitatea sunt egoiste, pe când curajul obligă la respect. În măsura în care virtuţile noastre reprezintă un efort, orice virtute înseamnă şi curaj. Fără curaj nu am putea rezista răului din noi înşine, dar nici răului din jurul nostru!

Domnilor jandarmi ! Ticăloşia câtorva oameni este adesea nenorocire pentru toţi ceilalţi, dar în acelaşi timp ticăloşia este ea singură cea mai mare şi

cea mai sigură pedeapsă pentru ticăloşi. Să ştiti că dacă un lucru îmbătrîneşte cel mai tare şi mai repede în lume, apoi acela este recunoştinţa, dar cine-i om adevărat şi înţelept vede tot la fel de repede că oamenii au mai degrabă nevoie de el, decât că îi sunt obligaţi prin recunoştinţă. Ca să audă mai multe şi să vorbească mai puţin, Dumnezeu le-a dat oamenilor două urechi şi numai o singură gură. Darul cel mai de seamă este acela care este dat celui ce-l merită. Cinstea şi demnitatea i se dau aceluia care nu consideră un sacrificiu contribuţia lui de a face şi a lăsa lumea mai bună decât a găsit-o!

Dorel VIŞAN, actor

Mă simt onorat că prin intermediul revistei dumneavoastră mi s-a permis să transmit gândurile mele bune Jandarmeriei Române, acum, la ceas aniversar. Aş putea să vorbesc despre importanţa instituţiei

dumneavoastră, să subliniez aportul cu totul excepţional pe care l-a avut în vremuri tulburi, despre eforturile pe care le face Jandarmeria astăzi pentru ca noi să putem trăi liniştiţi, dar acestea sunt lucruri pe care, cu siguranţă, le vor spune alţii mai bine decât mine. Aşa că nu-mi rămâne decât să vă împărtăşesc un fragment dintr-un cântec drag mie, pe care abia aştept să vi-l cânt într-o bună zi:„Pe dealu’ Bătanei/ Mă prinseră jăndarii/ Doi mă

prind şi doi mă leagă/ C-am furat o mânză neagră./ Da’ io mânză n-am furat,/ Că din târg am cumpărat/ Din târgu’ de miazănoapte/ Când dormea lumea de moarte.”

LA MULŢI ANI!

Grigore LEŞE, doctor în muzică

foto

: Miha

i Adr

ian B

uzur

a

Jandarmul – o autoritate cu valenţe liriceModernizarea statului român şi apropierea lui de modelele Europei occidentale, chiar de la jumătatea sec. al

XIX-lea, a necesitat, simultan, şi asigurarea cadrului stabil şi sigur pentru desfăşurarea proceselor complexe impuse de acest context. Corpul slujitorilor jandarmi de la 1850 avea ca sarcină să „privegheze” siguranţa publică şi să asigure „împlinirea legilor”. De atunci şi până astăzi, însoţind România în toată istoria ei zbuciumată de peste un secol şi jumătate, Legionul de jandarmi, Corpul de jandarmi sau Jandarmeria au urmărit, statornic şi cu responsabilitate, menţinerea şi garantarea siguranţei publice şi punerea în aplicare a legilor. În toate situaţiile, în timpuri normale sau în situaţii excepţionale, aceste unităţi, cu atribuţii specifice, au constituit o parte a sistemului naţional de ordine şi apărare.Percepţia şi reflectarea în cultura populară, mai ales în textul literar, a reprezentanţilor acestui „corp de pază şi

ordine” este nuanţată, după circumstanţa istorică sau socială în care reprezentanţii săi trebuiau să acţioneze. Indiferent dacă intră în conflict cu ei sau se supun autorităţii lor, este evidentă atitudinea de deferenţă faţă de aceştia. Dacă poezia cu tematică socială păstrează oarecare distanţă faţă de implicarea jandarmului în viaţa comunităţii - contextul de cătănie sau „cântecele de ocnă” fiind cele care consemnează prezenţa lui în circumstanţe diverse, mai ales în viaţa satului tradiţional -, lirica de dragoste a oferit cadrul pentru alcătuirea unui cunoscut portret de erou, dorit şi idealizat de tinerele fete: jandarmul. Cunoscutul cântec Pe drumul de la Cepar a avut o răspândire remarcabilă, mai ales în perioada interbelică şi în primii ani de după al doilea război mondial. Este evidentă poziţia de autoritate şi rolul educativ pe care îl împlineşte prezenţa jandarmului în comunitatea tradiţională, o poziţie intransigentă, care impune respect. Poate cea mai potrivită caracterizare referitoare la atitudinea pe care o au oamenii faţă de această Armă este dată de cunoscuta expresie românească: Unde-i lege, nu-i tocmeală!

Academician Sabina ISPAS,Directorul Institutului de Etnografie şi Folclor „I.C. Brăiloiu” al Academiei Române

�� ��

�4 �5

Într-o lume preocupată de a străluci o clipă spre a se vorbi despre ea, a celebra spiritul de sacrificiu fundamentat pe spiritul de echilibru al celor ce uită de sine pentru a se gândi doar la justa cumpănă a societăţii pe care o reprezintă, este un act de pioşenie. Astfel este privit jandarmul-un om al cetăţii, imagine ce revendică respect şi preţuire, sinteză a virtuţii.

“Virtutea e dreptul nepus în discuţiune-dreptul e echilibrul-echilibrul e lumea” scria M.Eminescu în Echilibrul de stat. Am amintit cuvintele “Poetului Nepereche”, pentru că o clipă am revăzut, în amintire, dialogul pe care l-am avut în 1991 cu eminoscologul George Munteanu, dialog difuzat la radioul românesc şi publicat în volumul “Disidenţă sau rezistenţă prin cultură. Dialoguri incomode” (Ed. Helicon,Timişoara, 1993): “Pentru cine sesizează tainicele căi ale lucrării spiritului, inclusiv în ordinea civică, e limpede că, precum în orice moment de răspântie, prezenţa şi spiritul lui Eminescu acţionează în multe chinuri la eradicarea ticăloşiei. Iar nepreveniţilor e bine să le amintim că germanii, când le merge prost în filosofie – şi nu numai -, au obiceiul să spună: Înapoi la Kant! Încât, noi, toţi, când ne merge greu, ar trebui să spunem: Înapoi la Eminescu! Fiindcă Eminescu e marele nostru învăţător în toate” (p.120).

O întorcere în trecut este o privire spre viitor cu imaginea modelelor. Iar marile modele ale unui neam iradiază lumină în spiritele degrabă trecătoare în lume, dar deschise spre iluminare.

“Condiţia neapărată a dezvoltării pacinice e disciplina publică întemeiată fie pe respectul puterii publice, fie pe încrederea ce o avem în oamenii însărcinaţi cu purtarea de grijă pentru treburile comune” (Opera politică, I, 564). Această aserţiune eminesciană invocă obligaţia de a respecta ordinea de drept şi pe cei ce, asumându-şi grijile tuturor, devin simbol pentru pacea interioară a fiecăruia, pace proiectată în cea a comunităţii. Şi poate de aceea într-un moment de sărbătoare ar trebui să privim cu încredere spre cei ce uită de propria lor viaţă pentru a proteja vieţile celor din jur. Este o detaşare izvorâtă din libera asumare a condiţiei de apărător al ordinii publice, iar a apăra implică asumarea unui posibil risc al propriei vieţi.

Şi nu doar imaginea lui, a jandarmului care şi-a ales drumul destinului, ar trebui s-o reamintim în acest context de celebrare, ci şi imaginea familiei care reprezintă proiecţia în comunitate a conduitei jandarmului: este o dublă asumare. Este o multiplicare a imaginii echilibrului şi sacrificiului pe care o reprezintă exponenţial el, jandarmul, apărător al ordinii publice, cel trimis să menţină pacea în zone de instabilitate în lume. Este familia, în acelaşi timp, imaginea echilibrului emoţional în clipele cele mai dificile, când el, jandarmul, este în acţiuni în desfăşurare pentru

restabilirea ordinii şi păcii. Ce simte cel ce este părinte, soţ sau copil urmărind la televizor imagini din spaţiile marcate de conflict, acolo unde se află şi cel ce este plecat în misiune, dăruindu-se lumii şi neprivind peste umăr la familia îngrijorată? Cu ce emoţie urmăresc aceştia ştirile “la cald” despre evenimentele derulate într-un timp al dezordinii? Şi ce dramă trăiesc aceştia când bunul cel mai de preţ al lumii, viaţa celui drag, se frânge nefiresc de repede, dar în numele restabilirii ordinii publice sau al menţinerii păcii în lume ? Este o dramă salvată de la disperare doar de sentimentul de mândrie că el, jandarmul, s-a dăruit lumii, nu doar familiei, a reprezentat patria, şi nu doar căminul propriu. “Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac” (Opera politică, II, 98).

Şi ei, jandarmii, sunt cei ce fac bine acestei lumi aflată în devălmăşie şi nu uită cugetarea: “Naţiunea, stâncă. Generaţii-râu, oamenii, valuri” (Mss,2254,f.28).

Jandarmeria este o forţă în slujba comunităţii, forţa care ne dă sentimentul că echilibrul precar al acestei lumi poate fi menţinut prin ordinea publică şi pacea în lume, datorită liberei asumări a condiţiei de erou într-un timp ce nu are timp de evaluarea gestului de uitare de sine în numele cetăţii.

La un asemenea moment aniversar, sentimentul de a te simţi urmaşul unei istorii este cea mai nobilă trăire.

“Patriotismul nu este iubirea ţărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară” (Opera politică, II, 127). Acesta este aforismul eminescian ce defineşte sărbătoarea lor, a jandarmilor şi, ca o mărturie de final, aşa am înţeles lumea de la modelul familiei mele, tatăl, colonelul Grigore Păsărin. Este o privire subiectivă a unei lumi, în care ordinea este restabilită de cei aleşi în a face gestul salvator şi de sacrificiu. Şi cred că acesta este sentimentul lor dominant: mândria de a fi aleşi pentru a reprezenta echilibrul lumii acesteia, implicit echilibrul interior al celor “privitori ca la teatru”, lumea fiind “un teatru”, iar ei, jandarmii, cei ce asigură lumina bucuriei clipei ce se petrece şi o dată cu ea şi noi.

Conf. univ.dr. Gabriela RUSU-PĂSĂRINUniversitatea din CraiovaSocietatea Română de Radiodifuziune

Repede privire-napoi

Cu gândul la jandarmi...

E u r o p a

Căpitanul Cosmin Stan, ofiţer specialist în cadrul Serviciului Cooperare Internaţională şi Afaceri Europene din IGJR, a reprezentat România la Grupului de Lucru al Forţei de Jandarmerie Europeană (FJE), care a avut loc în Italia, la Roma, în organizarea Comandamentului General al Armei Carabinierilor Italieni.

Activitatea a beneficiat de o participare importantă, pe lângă delegaţiile celor 6 state membre (Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda şi România), fiind prezenţi şi reprezentanţii Turciei (ţară cu statut de Observator FJE), Poloniei şi Lituaniei (state cu statut de Partener FJE).

Reuniunea a debutat printr-un cuvânt de bun venit al reprezentantului Italiei, col. Fabrizio PARULLI, care a subliniat paşii importanţi pe care Forţa de Jandarmerie Europeană i-a făcut în ultimii ani pe scena internaţională de securitate, prin contribuţia la două misiuni internaţionale (Misiunea Militară a UE – ALTHEA în Bosnia şi Herzegovina, respectiv NATO Training Mission-Afganistan) şi a trecut în revistă obiectivele Preşedinţiei Italiene pentru anul 2010.

Prima problemă a constat în comunicarea de către reprezentanţii Comandamentului Permanent de la Vicenza (PHQ) a rezultatelor Conferinţei de Gestionare a Misiunii ALTHEA, desfăşurate pe data 26 ianuarie 2010 la sediul PHQ.

Astfel, au fost explicate mecanismele de rotaţie adoptate în cadrul conferinţei, precum şi contribuţiile anunţate de statele membre în cadrul acestui proces.

A doua problemă din agenda reuniunii a abordat Posibilitatea unei misiuni EUROGENDFOR în Haiti, sens în care reprezentanţii PHQ au efectuat o expunere referitoare la implicaţiile juridice şi operaţionale ale unei eventuale dislocări de forţe în acest teatru de operaţii.

Astfel, în urma discutării oportunităţii, în baza deciziei luate la nivelul consiliului miniştrilor de externe din UE, la 25 ianuarie 2010, FJE doreşte dislocarea Forţei în teatrul de operaţii, sub egida MINUSTAH (Misiunea Naţiunilor Unite de Stabilizare în Haiti).

În viziunea Grupului de Lucru, fezabilitatea dislocării depinde de următoarele aspecte: • trimiterea de către FJE a 3 FPU (Unităţi de Poliţie Constituite) într-un termen cât mai scurt posibil, fără duplicarea eforturilor şi lanţului de comandă ONU;

• luând în considerare că niciuna dintre Naţiunile Membre nu s-a oferit să devină Naţiune Lider în domeniul Logistic, PHQ va identifica necesităţile logistice ale dislocării şi disponibilitatea acoperirii acestora de către Statele Contribuitoare pe baza principiului utilizării în comun a capabilităţilor logistice; • în privinţa contribuţiilor de principiu anunţate de către statele Membre, Observatoare şi Partenere FJE pentru misiunea din Haiti, acestea sunt următoarele:

Franţa - 73 jandarmi alcătuind 1 FPU cu capabilităţi de autosusţinere care a fost deja dislocat (până la 1 iunie 2010);

Italia - 125 carabinieri alcătuind 1 FPU cu capabilităţi de autosusţinere (dislocabil pe o durată de 6 luni);

Olanda - 60 jandarmi alcătuind 2 plutoane cu capabilităţi parţiale de autosusţinere (dislocabile pe o durată de 4-6 luni);

Spania - 23 gărzi civile alcătuind 1 pluton cu capabilităţi parţiale de autosusţinere (dislocabil pe o durată de 6 luni);

Portugalia - participarea portugheză va fi confirmată în mod oficial numai după decizia Parlamentului (se estimează 1 pluton de 31 jandarmi/GNR);

România - delegaţia română a informat CIMIN asupra faptului că o decizie în privinţa participării la operaţiuni/misiuni FJE, va putea fi luată la nivelul autorităţilor române, în mod legal, doar după finalizarea procesului intern de ratificare a Tratatului FJE;

Turcia - reprezentantul turc a precizat că la acest moment procesul de decizie privind participarea la misiunea din Haiti este în desfăşurare şi a menţionat că intenţia autorităţilor de la Ankara este de a avea o participare importantă;

Polonia - 30 jandarmi alcătuind 1 pluton cu capabilităţi parţiale de autosusţinere (dislocabil pe o durată de 6-12 luni);

Lituania - 10 jandarmi alcătuind o grupă de intervenţie/CRC.

Din cauza lipsei timpului necesar abordării tuturor punctelor de pe agenda de lucru, cauzat de angajarea delegaţiilor în discuţii detaliate legate de identificarea modalităţilor optime de stabilire a participării FJE în cadrul efortului european de sprijinire a MINUSTAH, s-a stabilit ca aspectele ce nu au fost atinse în cadrul Grupului de Lucru să facă obiectul unei consultări electronice, urmând a fi reluate pe agenda următoarei reuniuni.

GRUPUL DE LUCRU AL FJE

REUNIUNEA COORDONATORILOR OPERAŢIONALI DIN CADRUL STATELOR MEMBRE ALE FORUMULUI SALZBURG

În perioada 10-11.03.2010, şeful Serviciului Cooperare Europeană şi Afaceri Europene din Inspectoratul General al Jandarmeriei, domnul locotenent colonel Valentin Indrieş, a participat la reuniunea coordonatorilor operaţionali din cadrul statelor membre ale Forumului Salzburg, ce s-a desfăşurat în Austria, la Baden.

Principalele teme ale agendei de lucru au vizat infracţionalitatea, dezordinea şi actele de violenţă în cadrul demonstraţiilor şi al manifestărilor de anvergură, escaladarea violenţei şi criminalitatea economică. Participarea Jandarmeriei la această activitate se înscrie în politica generală a Ministerului Administraţiei şi Internelor de implicare activă în schimbul de experienţă la nivel regional dintre statele membre ale Forumului Salzburg (unul dintre pilonii de bază ai acestei organizaţii),

instituţia noastră putând contribui la dezvoltarea cooperării poliţieneşti în Europa Centrală şi de Sud-Est (un alt pilon important al Forumului).

Această activitate este rezultanta angajamentelor asumate prin declaraţia Comună adoptată la Bucureşti, la data de 29 octombrie 2009, cu prilejul Conferinţei Ministeriale a Forumului Salzburg, în cadrul căreia domnul Vasile BLAGA, ministrul administraţiei şi internelor, împreună cu ministrul federal de interne, doamna Maria Theresia FEKTER şi ceilalţi miniştri de resort din statele membre ale Forumului au abordat, la iniţiativa părţii austriece şi problematica consolidării cooperării operative în condiţiile impactului crizei economice.

�4 �5

�� 27

PROIECTULDRAIN

La sediul Primăriei Piteşti a avut loc o întâlnire a reprezentanţi lor insti tuţi i lor implicate în proiectul DRAIN, pentru prezentarea stadiului implementării acestuia în judeţul Argeş.

Doamna Crist ina PETCU, coordonator naţional al proiectului în cadrul Centrului pentru Poli t ici şi Servicii de Sănătate Bucureşti, a prezentat contextul lansării proiectului, insistând asupra faptului că, dacă în prezent, în municipiul Piteşti consumul de alcool în rândul t inerilor poate f i apreciat ca f i ind redus, datorită poli t ici lor din ce în ce mai agresive ale industriei alcoolului, pe vii tor populaţia tânără nu va mai rezista tentaţiei, drept pentru care trebuie căutate noi metode şi mij loace de informare şi conştientizare privind acest pericol.

Coordonatorul local al proiectului, doamna Dumitra SIMA, a făcut o scurtă trecere în revistă a derulării proiectului, evidenţi ind rolul reprezentanţi lor I .J.J. Argeş în elaborarea unor planşe fotografice cu insti tuţi i le şcolare şi punctele de distribuţie a băuturi lor alcoolice din apropierea acestora. De asemenea, aceasta a anunţat participanţi i la reuniune despre faptul că, mulţumită succesului acestuia, el va f i extins şi în mediul rural din judeţul Argeş.

În cadrul întâlniri i, directorul STAP a abordat poli t ica olandeză a alcoolului şi rolul insti tuţi i lor publice locale, iar domnul Andries de VRIES, coordonator în problematica t inerilor în cadrul Poli ţ iei Brabant, a susţinut o prezentare privind consumul de alcool în Olanda şi controlul acestuia prin reglementări la nivel regional şi local. Cu această ocazie, poli ţ istul olandez a ţ inut să laude iniţ iativa jandarmilor argeşeni, afirmând că este o idee foarte bună pe care o va implementa şi în munca de poli ţ ie a regiunii Brabant.

În f inalul activităţi i, coordonatorul naţional al proiectului a afirmat că la sfârşitul proiectului, în lunile septembrie-octombrie a.c., va f i organizată o conferinţă naţionale, la care să participe şi reprezentanţi jandarmi din toate judeţele, în scopul diseminării la

nivel naţional a know-how-ului dobândit în acest sens, iar domnul Wim van DALEN a menţionat următorii paşi de parcurs în proiect, precizând şi posibil i tatea unui spri j in f inanciar din bugetul proiectului pentru elaborarea unor materiale specif ice (broşuri, afişe, f lyere etc.) şi chiar realizarea unui si te web cu privire la problematica preveniri i consumului de alcool în rândul t inerilor.

Proiectul DRAIN este dezvoltat de Institutul Olandez de Politică a Alcoolului - STAP Olanda şi finanţat de Ministerul Afacerilor Externe olandez, în cadrul programului MATRA şi urmăreşte prevenirea consumului de alcool în rândul tinerilor.

UN MANDAT MAI PUTERNICPENTRU EUROPOL

Începând cu 1 ianuarie 2010, EUROPOL a primit un mandat mai puternic şi noi posibil i tăţi să lupte împotriva criminali tăţi i internaţionale şi a terorismului.

Prin reforma legislaţiei, care stabileşte rolul Europol de Agenţie oficială a UE -pentru prima dată în cei 15 ani de existenţă, Europol beneficiază acum de puteri sporite pentru a prelucra informaţii despre activităţi infracţionale şi un câmp lărgit de competenţe pentru susţinerea anchetării ameninţări lor majore.

Consecinţele unui Europol mai puternic ca agenţie deplină a UE derivă din implementarea noului Tratat de la Lisabona.

Prin noul cadru juridic, modalităţi le de control asupra EUROPOL au fost întărite, cu un rol mai important al Parlamentului European în verif icarea activităţi i şi stabil irea bugetului anual. În acelaşi t imp, regimul de protecţie a datelor deţinute de Europol, unul dintre cele mai robuste din lume, a fost de asemenea imbunătăţi t .

Europol foloseşete capacităţi le sale de informare şi expertiza a peste 600 de angajaţi, pentru a ajuta autorităţi le naţionale ale statelor membre în aproape 10000 de investigaţi i anuale transfrontaliere.

Ca un simbol al noului său statut şi al unui vii tor de succes, Europol are oportunitatea de a-şi reîmprospăta imaginea cu o nouă identi tate corporatistă.

Rob Wainwright, directorul Europol, priveşte chiar dincolo de aceste anticipări. “Este momentul unei mari oportunităţi pentru EUROPOL şi pentru cooperarea poliţienească în UE. Vom folosi perioada de reformă pentru mandatul şi capacităţile noastre, precum şi oportunităţile derivate din Tratatul de la Lisabona, pentru a stabili EUROPOLUL ca principalul canal de informare despre criminalitate şi principalul centru de support operaţional în UE. Acţionând pentru susţinerea statelor membre, suntem hotărâţi să jucăm un rol major în asigurarea unei Europe sigure”.

Alături de jandarmi, la întâlnirea de lucru au participat directorul STAP – domnul Wim van DALEN şi un reprezentant al Poli ţ iei din Brabant, Olanda – domnul Andries de VRIES, alături de reprezentanţi din Centrul pentru Poli t ici şi Servicii de Sănătate Bucureşti, Primăria Piteşti, Inspectoratul de Poli ţ ie Judeţean Argeş, Poli ţ ia Comunitară Piteşti, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Centrul de Prevenire şi Consil iere Antidrog Argeş, insti tuţi i de învăţământ, media şi alte organisme.

GRUPUL DE LUCRU AL FPU

În perioada 08-12 martie 2010, maiorul Sebastian Cucoş, şeful Serviciului Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a participat la activităţi le de lucru ale Grupului de Dezvoltare a Doctrinei (DDG) Unităţi lor de Poli ţ ie Consti tuite (FPU) organizate la Dhaka, Bangladesh.

Activitatea a avut ca obiectiv dezvoltarea doctrinei de Pregătire Pre-Dislocare a Unităţi lor Consti tuite de Poli ţ ie ale ONU, în vederea unei abordări standardizate a procesului de generare a forţei şi stabil ir i i unui nivel comun de pregătire pentru FPU-urile naţionale.

A avut loc o analiză detaliată a Doctrinei, precum şi includerea observaţi i lor, punctelor de vedere şi recomandărilor statelor membre care dispun de capabili tăţi şi experienţă operaţională în acest domeniu,

ceea ce consti tuie o etapă avansată în procesul de realizare a cadrului legal necesar pentru actualizarea şi uniformizarea pregătiri i şi evaluării FPU, în contextul evoluţiei acestui t ip de forţă în operaţiunile de menţinere a păcii gestionate de către Naţiunile Unite.

Astfel, Grupul de Lucru şi-a propus crearea şi implementarea unor cri teri i clare şi unitare de pregătire şi evaluare a unităţi lor, atât înaintea dislocării, cât şi în teatrele de operaţi i, precum şi stabil irea unor standarde speciale de organizare şi reacţie pentru Unităţi le de Poli ţ ie Consti tuite, în funcţie de t ipul misiunilor.

Rezultatele acestui grup de lucru vor f i aplicate prin intermediul unui document oficial al ONU.

VIZITĂ DE STUDIU LABEREITSCHAFTPOLIZEI

În perioada 24-28.02.2010, o delegaţie a Jandarmeriei Române, formată din colonel Aurel Moise, şeful Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică şi colonel Emil POGONICI, şeful Serviciului Cercetare-Documentare, a efectuat o vizită de studiu şi documentare la Bereitschaftpolizei din landul Baden-Württemberg, Republica Federală Germania.

În cadrul programului au fost prezentate organizarea structurilor de poliţie din landul Baden-Württemberg, precum şi elemente de organizare ale Poliţiei Federale şi atribuţiile acesteia, în special cele de pază a aeroporturilor şi gărilor.

În continuare au fost prezentate unităţile de documentare şi conservare a probelor, precum şi de arestare a făptuitorilor. Elementele de noutate implementate se referă în primul rând la eficientizarea acţiunilor desfăşurate. Altfel poliţia germană consideră că este mai important să reţii 2 – 3 persoane, cărora să le probezi faptele şi să-i prezinţi în faţa legii pentru a fi traşi la răspundere, decât să reţii mai multe persoane, cărora nu le poţi proba faptele comise şi, implicit, nu pot fi trase la răspundere.

De asemenea, a fost prezentat modul de extragere din mulţime al unei persoane, precum şi activităţile succesive de conducere la autospeciala echipei de judiciar, întocmirea procesului-verbal de reţinere şi ataşarea, ulterior, a mijloacelor de probă video şi foto.

Programul zilei de 27.02 a inclus participarea la planificarea, organizarea şi executarea misiunii de asigurare a ordinii publice cu ocazia meciului de fotbal dintre echipele VfB Stuttgart – Eintracht Frankfurt. Au fost prezentate centrul de comandă, soluţiile constructive pentru eficientizarea măsurilor de securitate, precum şi camerele de triere şi reţinere din incinta stadionului. Înainte de începerea partidei şi pe timpul derulării acesteia, a fost pus un accent deosebit pe prezentarea dispozitivelor de ordine publică şi a măsurilor şi procedurilor de asigurare a deplasării galeriei oaspete.

Schimbul de experienţă va continua prin participarea la activităţi de pregătire comune.

Pregătirea poliţiştilorÎn cadrul celor cinci direcţii ale

landului (Bőblingen, Karlsruhe, Freiburg, Tubingen şi Gőppingen), funcţionează şi câte o şcoală de pregătire a poliţiştilor nou încadraţi, pe durata a doi ani şi jumătate. Această pregătire este predominant practică, bazată pe diferite scenarii sau pe participarea efectivă la misiuni de ordine publică. Este de remarcat faptul că, în conformitate cu legislaţia germană, poliţistul poate fi martor pentru constatarea pe care o face..

Delegaţia română a participat la executarea tragerilor cu muniţie cu vopsea. Antrenamentul are rolul de a forma deprinderi şi automatisme în condiţii aproape reale, cu cheltuieli minime. Armamentul pentru tragere, cu laser şi cu gloanţe cu vopsea, are modificări neesenţiale şi oricând poate fi readus la starea iniţială.

Delegaţia jandarmilor români, pe stadionul din Stuttgart

�� 27

Furt de proporţiidepistat de jandarmii gălăţeni

Miercuri, 24 februarie a.c., în jurul orei 01.30, un echipaj al jandarmeriei gălăţene, care asigura măsuri de ordine publică în zona Combinatului Arcelor Mittal Galaţi, l-a depistat pe H. Viorel de 34 ani, din Galaţi, care transporta cu ajutorul unei autobasculante marca Iveco o cantitate de aproximativ 45 tone brame (semifabricat de oţel) ascunse sub un morman de pământ.

La întrebarea jandarmilor legată de provenienţa cantităţii de brame găsită, conducătorul auto a declarat că „ în jurul orei 23.50 în timp ce schimbam un cauciuc spart al autobasculantei am fost întrebat de către o persoană necunoscută dacă sunt interesat să scot din combinat câteva bucăţi de brame pe care să le transport pe Halda de Zgură, pentru acest serviciu urmând să primesc un onorariu de 2.000 lei, totodată asigurându-mă că nu are de ce să-mi fie teamă întrucât toate treburile sunt aranjate”.

Gândindu-se că este o posibilitate uşoară să facă rost de bani, conducătorul auto a acceptat propunerea şi s-a deplasat conform indicaţiilor primite în zona Cristalizare a OLD1 – Hala Încărcare, unde în aproximativ 15 minute maşina a fost încărcată.

Jandarmii i-au întocmit şoferului actele premergătoare săvârşirii unei fapte susceptibile de a fi furt calificat, dosarul fiind înaintat Secţiei 4 Poliţie pentru continuarea cercetărilor, iar prejudiciul în valoare de aproximativ 70.000 lei a fost recuperat în totalitate şi restituit părţii vătămate – Arcelor Mittal Galaţi.

Rezultate din misiuni

Combaterea comerţului ilicitcu produse accizabile

Peste 3.300 pachete de ţigări au fost confiscate de jandarmii şi poliţiştii gorjeni în urma unei acţiuni comune derulate în oraşul Rovinari pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de comerţ ilicit cu produse accizabile.

Miercuri, 17 februarie, jandarmii din cadrul Compartimentului Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii de la I.J.J.Gorj în colaborare cu poliţiştii Serviciului de Investigarea Fraudelor din cadrul I.P.J. Gorj, au derulat o acţiune comună pe raza oraşului Rovinari, pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de comerţ ilicit cu produsele accizabile.

În aceste împrejurări, a fost identificat Benone B., de 41 ani, din comuna Bîlteni, judeţul Gorj, care deţinea în vederea comercializării 3.375 pachete ţigări diferite mărci, care nu prezentau timbru de acciză. Acesta a fost sancţionat contravenţional conform prevederilor Legii nr. 12/1990, republicată, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, cu amendă în cuantum de 1.500 lei, iar ca măsură complementară s-a dispus ridicarea în vederea confiscării a celor 3.375 pachete de ţigări. Acţiunile comune ale jandarmilor şi poliţiştilor gorjeni, de identificare a persoanelor care comercializează produse accizabile fără a respecta legislaţia în vigoare, vor continua.

�8 �9

Prinse „la lucru”Vineri, 19 februarie a.c., pe timpul executării unei misiuni pe

linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale, un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt a sancţionat contravenţional două persoane, pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 61/1991.

G. Victoria de 53 ani, din localitatea Balş şi B. Simona de 29 ani din localitatea Brâncoveni, judeţul Olt, ambele fără ocupaţie, au fost depistate în jurul orei 13.30, pe Drumul European 574 în zona Popasului Turistic „Saru”, în timp ce atrăgeau persoane de sex masculin în vederea întreţinerii de raporturi sexuale în schimbul unor sume de bani.

Jandarmii le-au întocmit celor în cauză procese-verbale de contravenţie, prin care au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 500 lei fiecare.

Cu cuţitul în curtea şcoliiLuni, 22 februarie a.c., un echipaj din cadrul Inspectoratului

de Jandarmi Judeţean Olt care executa misiuni de ordine publică pe raza municipiului Slatina, a depistat în jurul orei 15.00, în curtea Şcolii Generale nr. 3 din municipiu, un bărbat care avea în mână un cuţit.

S. ION de 47 ani, domiciliat în municipiul Slatina, a declarat că, în timp ce se afla în apropierea gardului care împrejmuieşte şcoala, a fost lovit de către mai mulţi elevi cu bulgări de zăpadă, moment în care a scos cuţitul cu intenţia de a-i speria şi de a-i determina să înceteze.

Cuţitul, în lungime totală de 22 cm, a fost ridicat de jandarmi şi introdus în camera de corpuri delicte a unităţii noastre.

Celui în cauză i s-au întocmit actele de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „port fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului”, faptă prevăzută şi pedepsită de Legea 61/1991 republicată.

Dosarul cu actele de constatare a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru continuarea cercetărilor.

Braconaj la lebedeDuminică, 07 februarie a.c. o patrulă mixtă formată dintr-un

jandarm montan şi un poliţist din cadrul structurilor oraşului Călimăneşti, au depistat la ora 15.00, pe Tiberiu A., de 30 ani, cu domiciliul stabil în oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, în timp ce transporta, sub braţ, o lebădă vie.

Fiind întrebat de oamenii legii cu privire la provenienţa acesteia, Tiberiu A. a declarat, că aflându-se pe malul râului Olt, în apropierea barajului Călimăneşti a observat pasărea pe apă, a ademenit-o la mal şi a prins-o cu intenţia de a o duce la domiciliu.

Jandarmul şi poliţistul i-au adus la cunoştinţă că pasărea este protejată de lege şi prin fapta sa a încălcat prevederile Legii 407 din 2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic.

Pedeapsa pentru o astfel de faptă este închisoare de la 3 la 7 ani sau amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.

Lebăda a fost predată de oamenii legii unui lucrător al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit „Artemis”, pentru a fi eliberată în mediul natural, iar pe numele lui Tiberiu A. au fost întocmite actele premergătoare, ce au fost înaintate spre soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi.

Prinsă la furat cu identitate falsăDuminică, 21 februarie a.c., în jurul orelor 20.00, o

persoană a fost surprinsă de agenţii de pază de la un complex comercial din mun. Rm.Vâlcea, la scurt timp după ce trecuse de casele de marcat, având în geantă şi sub articolele de îmbrăcăminte mai multe bunuri luate de pe rafturi, pentru care nu deţinea bon fiscal. Aceştia au anunţat jandarmii care, în urma verificărilor efectuate au constatat următoarele:

Persoana a intrat în incinta unităţii de alimentaţie publică pentru a achiziţiona, contra cost, unele produse. După ce a pus în coş aceste produse a luat de pe rafturi şi alte bunuri pe care le-a introdus în geanta personală, respectiv sub obiectele de îmbrăcăminte, cu intenţia de a nu le prezenta la casierie, pentru efectuarea plăţii. Nu a reuşit să îşi ducă planul la bun sfârşit, datorită intervenţiei prompte a agenţilor de pază.

Fiind întrebată cu privire la datele de identitate, aceasta a declarat că se numeşte S.A., are 26 de ani şi domiciliază în mun. Rm.Vâlcea, judeţul Vâlcea.

Verificând în baza operativ-informativă datele prezentate şi comparând fotografia cu fizionomia persoanei, jandarmii au constatat că persoana le declarase în scris, în amănunt, datele de identitate ale altei persoane. În urma verificărilor jandarmii au stabilit că identitatea reală a persoanei surprinse de agenţii de pază cu bunuri sustrase din complexul comercial este: Florentina V., de 34 ani, cu domiciliul stabil în mun. Rm. Vâlcea, judeţul Vâlcea.

Jandarmii s-au autosesizat şi pe numele acesteia au fost întocmite actele premergătoare pentru comiterea infracţiunilor de fals privind identitatea, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 293 Cod Penal şi furt calificat, faptă prevăzut şi pedepsită de art. 209 Cod Penal ce au fost înaintate, spre soluţionare Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Bunurile sustrase, în valoare totală de 102 lei au fost recuperate şi predate de jandarmi, pe bază de proces verbal casierei şef a complexului comercial.

�8 �9

Hoţ prins în flagrantDuminică 7 februarie a.c., în jurul orei 00.30 un echipaj din

cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Matei Basarab” Ploieşti a surprins un bărbat, imediat după ce a sustras mai multe bunuri din incinta unei societăţi comerciale situată în zona de sud a oraşului.

O magazie aflată în incinta societăţii a fost cea care a atras atenţia lui Gabriel R. de 31 ani din Ploieşti, fiind convins că acolo există bunuri ce pot fi valorificate. Acesta s-a folosit de curtea imobilului învecinat care era nelocuit, pe unde a pătruns şi a escaladat gardul societăţii. Ajuns în interiorul magaziei, bărbatul a sustras un număr de 67 de componente noi specifice instalaţiilor sanitare şi de gaze. La scurt timp bărbatul a părăsit incinta societăţii, folosind acelaşi traseu, şi s-a îndreptat spre domiciliu. Pe strada Rudului acesta a observat un echipaj al jandarmeriei, fapt ce l-a determinat să-şi abandoneze bagajul şi să-şi continue drumul. La solicitarea jandarmilor de a se legitima bărbatul a încercat să se facă nevăzut fugind, iar după o urmărire de aproximativ 500 de metri a fost prins şi imobilizat de jandarmi.

Prejudiciul a fost recuperat în totalitate şi înapoiat reprezentantului societăţii, iar bărbatul şi actele de constatare întocmite de către jandarmi au fost predate organelor competente pentru continuarea cercetărilor.

Turişti înzăpeziţiZece turişti care s-au aventurat în week-end-ul 13-14 februarie în Munţii Rodnei, cu autovehicule neechipate

pentru circulaţia pe timp de iarnă, au rămas înzăpeziţi în Pasul Rotunda, aflându-se în imposibilitatea de a-şi continua drumul. Având cu ei şi doi copii de doi, respectiv opt ani, oamenii au fost nevoiţi să îşi petreacă noaptea de sâmbătă spre duminică în maşinile rămase captive în zăpada de circa o jumătate de metru, pe o vreme cu viscol

şi ninsoare. Un echipaj al Postului de Jandarmi Montan Rodna a fost solicitat să

intervină pentru salvarea lor, oamenii muntelui fiind anunţaţi în jurul orei 10.00 de un coleg care, aflându-se în timpul liber, a găsit turiştii înzăpeziţi.

Întrucât sistemul unic al apelurilor de urgenţă 112 nu a putut fi utilizat din cauza lipsei semnalului telefonic, militarul s-a deplasat pe jos până la locul unde a întâlnit patrula de jandarmerie. Potrivit şefului Postului Montan Rodna, plt. adj. Ioan Rus, pe traseul între Munţii Rodnei şi Munţii Suhard, au fost găsite în diferite puncte un autocamion şi trei autoturisme blocate în nămeţi. Jandarmii montani au mobilizat în acţiunea de salvare şi câţiva muncitori forestieri aflaţi la o cabană, care au intervenit cu un autotractor forestier (TAF). Echipele de salvatori au curăţat drumul şi i-au condus pe turişti la o cabană unde li s-a oferit mâncare şi au putut să se încălzească. Oamenii au fost ajutaţi ulterior să îşi pornească maşinile, cu ajutorul cabestanului TAF-ului fiind scoase la drum.

Operaţiunea de salvare s-a încheiat în jurul orei 13.00, turiştii îndreptându-se în siguranţă înspre localităţile de domiciliu.

Furt de benzinăÎn data de 4 februarie a.c., în jurul orelor 01.30,

grupa de supraveghere şi intervenţie din cadrul Detaşamentului mobil care efectua o misiune de patrulare în mun. Alexandria a depistat pe L.V. de 20 ani în timp ce extrăgea benzină din rezervorul unui autoturism marca Dacia 1310, aflat într-o parcare de pe strada Dunării.

Cel în cauză a motivat că se deplasa cu autoturismul proprietate personală prin municipiul Alexandria moment în care a rămas fără combustibil, iar pentru a-şi continua drumul spre localitatea de domiciliu a sustras cantitatea de 2L benzină din autoturismul parcat, folosind cheile propriului autoturism.

În acest caz au fost întocmite acte premergătoare pentru fapta susceptibilă de a întrunii elementele infracţiunii de „furt calificat”, documentele au fost predate la Parchet urmând ca organele abilitate să se pronunţe asupra soluţiei legale.

�0 �1R u b r i c ă a s i g u r a t ă d e c ă p i t a n S o r i n D E S P I N A

Agenda unităţilor

În baza Planului comun de acţiune încheiat între Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Olt şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Olt, miercuri 10 februarie a.c., jandarmi şi poliţişti de proximitate au desfăşurat pe raza municipiului Slatina o acţiune în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în şcoli şi a absenteismului şcolar.

Acţiunea a urmărit, în special, depistarea elevilor care absentează de la cursuri, dispunerea de măsuri legale faţă de persoanele care servesc băuturi alcoolice minorilor; informarea unităţilor şcolare cu privire la elevii depistaţi; prevenirea faptelor antisociale în rândul elevilor; identificarea unităţilor de învăţământ unde au fost comise acte cu violenţă şi a elevilor violenţi; reglementarea accesului în unităţile de învăţământ şi sancţionarea celor care încalcă aceste norme; stabilirea persoanelor care, în mod frecvent, acţionează în zona şcolilor şi aplicarea măsurilor legale.

În urma activităţilor desfăşurate, au fost verificate 4 unităţi de alimentaţie publică şi internet café aflate în apropierea unităţilor şcolare, jandarmii şi poliţiştii identificând 13 elevi de la 2 instituţii de învăţământ din municipiul Slatina, care absentau de la cursuri.

În vederea conştientizării elevilor asupra obligaţiilor şcolare pe care le au, poliţiştii au întocmit 2 informări privind absenţa nejustificată a acestora de la cursuri, care au fost transmise conducerii unităţilor şcolare de care aparţin, pentru a fi luate măsurile disciplinare care se impun.

10 Februarie Prevenirea şi combaterea absenteismului şcolar

Joi, 11 februarie a.c., a avut loc prima întâlnire din acest an a jandarmilor bistriţeni cu copiii, pe linia prevenirii violenţei în unităţile de învăţământ.

De la ora 11.00, ofiţerul de informare şi relaţii publice al Jandarmeriei bistriţene, lt. Georgeta Căşvan, alături de ofiţerul specialist psiholog al instituţiei, s-au aflat în mijlocul copiilor de la Gădiniţa nr. 12, unde celor mici, prin exemple şi jocuri de rol, li s-au expus câteva noţiuni privind activitatea Jandarmeriei Române, dar şi aspecte legate de prevenirea violenţei, cu scopul de a înţelege mai uşor modalităţile de adaptare a unui comportament civic corect, şi să conştientizeze riscurile la care se supun atunci când iau decizii greşite privind atitudinea faţă de celălalt.

Cei mici au fost foarte încântaţi de întâlnirea cu cei doi reprezentanţi ai jandarmilor, dar cel mai intens moment trăit de cei mici, a fost acela când o maşină de intervenţie a Jandarmeriei a venit în curtea grădiniţei. Astfel, copiii grupelor mari şi pregătitoare care au asistat la prima parte a expunerii, au putut vedea cum este echipat un jandarm atunci când participă la diferite misiuni şi ce materiale foloseşte în diferite situaţii.

11 Februarie Clubul „Jandarmul – prietenul celor care respectă legea!”

La sediul I.J.J. „Alexandru Vaida Voevod” Cluj, s-au desfăşurat activităţi omagiale dedicate împlinirii a 138 de ani de la naşterea ilustrului om de stat Alexandru Vaida Voevod. Acestea au cuprins un ceremonial religios de cinstire a marii personalităţi transilvănene, oficiat de P.S. Florentin Crihălmeanu, alături de preotul misionar al unităţii, urmat de un moment omagial pe parcursul căruia au luat cuvântul: prof.univ. dr. Mircea Vaida Voevod, prof. univ. dr. Ioan Drăgan, precum şi gl.bg. Aurel Litan, inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Cluj. Activitatea s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori la bustul lui Alexandru Vaida Voevod din Piaţa Ştefan cel Mare.

P.S. Florentin Crihălmeanu: ,,Felicit iniţiativa deosebită a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Cluj de a face acest moment emoţionant de comemorare, act de cultură românească, început aşa cum de cuvine, cu un pios act de cult”. La rândul său, prof.univ.dr. Mircea Vaida Voevod ne-a împărtăşit faptul că ,,(...) am trăit clipe împlinite şi emoţionante în memoria înaintaşului meu de bronz...”.

26 Februarie Dezvelire de monumentla IJJ Cluj

�0 �1

��

R u b r i c ă re a l i z a t ă c u s p r i j i nu l o f i ţ e r i l o r d e R e l a ţ i i P u b l i c ed i n J a n d a r m e r i a R o m â n ă

02 Martie Întâlnire cu sindicatele şiadministraţia locală

Marţi, 2 martie a.c., la sediul I.J.J. Olt a avut loc o întâlnire între reprezentanţii Jandarmeriei Olt şi cei ai confederaţiilor sindicale din judeţ, care a vizat, în principal, două subiecte:

- analiza privind modul de respectare în anul 2009 a planurilor de colaborare încheiate între Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Olt şi sindicate;

- respectarea prevederilor Legii nr. 60/1990 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

La invitaţia Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt au dat curs reprezentanţii următoarelor confederaţii sindicale : Blocul Naţional Sindical – Filiala Olt, C.N.S.L.R. „Frăţia” - Filiala Olt, C.N.S. „Cartel Alfa” - Filiala Olt.

În cadrul discuţiilor purtate, un accent deosebit s-a pus pe:

- organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice cu respectarea prevederilor legale în vigoare, fără a afecta ordinea şi liniştea publică;

- obligativitatea organizatorilor adunărilor publice de a comunica Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt datele şi informaţiile referitoare la organizarea acţiunilor sindicale;

- informarea reciprocă şi oportună în cazul identificării unor situaţii de încălcare a prevederilor unor acte normative în vigoare.

01 Martie Avansarea în grada elevilor jandarmi

Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, înainte de plecarea în stagiul de practică, elevii anului I ai şcolilor de subofiţeri jandarmi au fost avansaţi la primul grad militar (foto sus), cel de „elev-fruntaş”.

Ceremonialul de avansare a avut loc pe platoul unităţii, joi, 11 februarie a.c. Elevii care s-au implicat în mod deosebit în activităţi extracurriculare au fost răsplătiţi cu diplome.

Pe de altă parte, cei mai merituoşi elevi din anul II, seria 2008-2009, care în prezent desfăşoară activităţi de învăţământ la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, au fost avansaţi (foto stânga), vineri, 12 februarie a.c., la gradul de elev-sergent.

Cultură - tradiţii - publicistică

��

JANDARMERIA ROMÂNĂ20 DE ANI DE CONTEMPORANEITATE

Suntem datori istoriei cu două decenii de existenţă, transformări şi evoluţie ireversibilă a Jandarmeriei Române.

Realizată la ceas aniversar, ca bilanţ al celor douăzeci de ani de la renaştere, Jandarmeria Română, 20 de ani de contemporaneitate, reprezintă o privire de ansamblu asupra a ceea ce a însemnat reconfigurarea statutului, structurii şi atribuţiilor de-a lungul acestei perioade. În cuprinsul a cinci capitole destinate celor două decenii, Jandarmeria Română a parcurs mai multe etape, concretizate în acumulări calitative, restructurări normative şi organizatorice, care au conferit autoritate şi credibilitate în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept.

Lucrarea se recomandă prin conţinutul său documentat, ca reper în suita de monografii realizate de către istorici, veterani ai Armei şi contemporani de suflet în uniforme bleu-jandarm.

Asociată conţinutului, bogata colecţie vie de imagini readuce în atenţie momentele de cotitură şi evoluţie, de care astăzi jandarmul îşi aminteşte, iar cititorul va putea lua act transpunându-se în eveniment.

Considerate astăzi necesitate de identitate, cele două decenii scormonesc în memoria camarazilor, jandarmi de mare onoare, care după ce şi-au încheiat cu sentimentul datoriei împlinite cariera, au rămas piloni de sprijin pentru generaţiile ce le-au urmat. Idei interesante şi pline de substanţă reliefează realitatea celor douăzeci de ani de la redefinirea Jandarmeriei Române, atât în plan naţional, cât şi internaţional.

Istoria ne convinge de fiecare dată că scrisul, oricât de mult ar umple paginile, tot nu poate cuprinde întregul pe care-l vrea expus. În acelaşi context, lucrarea de faţă tinde către desăvârşirea înscrierii acestei perioade în locul a ceea ce lipseşte din istoria scrisă a Jandarmeriei Române.

Locotenent colonel Carmen BĂRBULESCU

Carte - document:Carte - document:

65 DE ANI DE LA EROICELE LUPTE ALE JANDARMILOR ÎN „BĂTĂLIA BUCUREŞTILOR” DIN AUGUST-EPTEMBRIE 1944

Semnalăm apariţia unei cărţi care aduce o contribuţie importantă la dezvăluirea istoriei Jandarmeriei Române, scrisă de două personalităţi

ale Armei noastre – general maior (r) dr. Ilie Gorjan şi general de brigadă (r) Ioan P. Suciu. Anvergura culturală şi ştiinţifică a celor doi

jandarmi şi-a pus amprenta asupra conţinutului acestei lucrări, care este „cea mai completă şi documentată lucrare ce apare după renaşterea

Jandarmeriei ”, reuşind „să prezinte adevărul istoric cu privire la contribuţia acestei

instituţii militare de elită a statului Român (Jandarmeria n.r.) la suportul militar al

actului de la 23 august 1944”.65 DE ANI DE LA EROICELE LUPTE

ALE JANDARMILOR ÎN „BĂTĂLIA BUCUREŞTILOR” DIN AUGUST-

SEPTEMBRIE 1944, este o carte emoţionantă, mai ales prin faptul că ea

conţine, în premieră, memoriile generalului Constantin Anton cu privire la aceste

evenimente, pe care o recomandăm cu căldură.

Căpitan Sorin DESPINA

1 martie 1990 este data apariţiei primului număr al acestei publicaţii. De-a lungul celor 20 de ani, revista a fost o proiecţie publică a activităţii Poliţiei Române, la care au pus umărul zeci de jurnalişti în uniformă. Ultimul număr al Revistei „PR”, apărut în preajma celor două decenii de existenţă, după o întâlnire de suflet a generaţiilor care şi-au înscris numele în caseta redacţională, este dedicat Zilei de 25 martie, dată la care s-au împlinit 188 de ani de la fondarea Poliţiei Române.

Din acest număr dorim să aducem în atenţia cititorilor interviul acordat de Şeful Poliţiei Române, chestor principal Petre Tobă, temele discuţiei fiind activităţile desfăşurate de poliţişti la nivel naţional. Un alt articol interesant

este cel despre poliţiştii români aflaţi în misiune în Haiti.

Din cuprinsul revistei reamintim titlurile:

„Copiii ne-au numit salvatori”, „Infernul între gheaţă şi foc”, şi bine înţeles „Mărţişor”. Materialele au fost conturate în jurul misiunilor în care s- a intervenit.

Plutonier Rodica IVANA

Într-o formă grafică deosebită, nr.2/2010 al revistei “Frontiera” invită cititorul în cotidianul activităţilor desfăşurate la garniţele naţionale şi ale UE pentru menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă, precum cazuri de combatere a migraţiei, a traficului cu ţigări şi cu maşini furate, bunuri contrafăcute

etc. De asemenea, reportajul „Pregătire, la frontiera de est, pentru evaluarea Schenghen” vorbeşte de la sine despre eforturile depuse pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la acest spaţiu. Din revista nu lipsesc bilanţul MAI pe anul 2009, precum şi materialele de pregătire, istorie, religie, poezie sau divertisment.

În perioada 16-18 februarie a.c., a avut loc campionatul de schi al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Întrecerile sportive s-au desfăşurat în complexul turistic maramureşan Şuior din Baia Sprie.

La start au fost prezenţi peste 150 de concurenţi, iar Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a fost reprezentat de trei echipe, dintre care două din cadrul Centrului Montan Sinaia.

După trei zile de întreceri, echipa Jandarmeriei Române a obţinut locul I, câştigând astfel pentru a patra oară mult râvnita cupă.

Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în probele de slalom special şi slalom uriaş, dar jandarmii au fost prezenţi pe treptele podiumului la toate categoriile de vârstă şi în majoritatea probelor.

Rubrică realizată de plutonier Rodica IVANA

Sport

JUDO - locul II pe MAI

�4 �5

În perioada 23-26 februarie, în municipiul Drobeta Turnu-Severin, a avut loc Campionatul de judo, ediţia a-XXI-a, faza finală.

Pentru prima dată, la această competiţie a putut fi înscrisă doar o singură echipă reprezentativă a fiecărei structuri, ceea ce a făcut foarte grea selecţia pentru echipa ce a reprezentat Jandarmeria.

După două zile de „lupte”, clasamentul final a stabilit echipa câştigătoare – reprezentanta IGSU, iar medaliile de argint au revenit jandarmilor.

Noul sistem competiţional – a luptat fiecare cu fiecare – a arătat că pe lângă tehnicitate este nevoie de rezistenţă şi concentrare maximă în fiecare partidă şi că nu mai există meciuri uşoare. Îi felicităm pe cei care au apărat culoarea bleu-jandarm şi aşteptăm o clasare chiar mai bună la următoarele competiţii!

PALMARESUL REPREZENTANŢILOR IGJR

Categoria -35 ani:două Locuri I – plt. Lucian Frăţilă – slalom

special şi slalom uriaş;două Locuri II – lt. Bănică Cristian – slalom

special şi slalom uriaş;Locul IV – plt. Grădinaru Aurel – slalom uriaş.

Categoria +35 ani:două Locuri I – plt. maj. Benasich Cătălin –

slalom special şi uriaş;Locul II şi locul IV – plt.adj. Vintilă Florin –

slalom special, respectiv slalom uriaş;Locul VI – plt.adj. Pascu Dinu – slalom uriaş.

Categoria fete:Locul III – P.C. Moja Andreea – slalom special

şi slalom uriaş;Locul V şi locul VI – plt. Aldea Ionela – slalom

uriaş respectiv slalom special.

Categoria schi fond:- 35 ani: Locul VIII – plt. maj. Grosar Valentin ;+ 35 ani: Locul III – plt. Stoian Cristinel.

Cele mai bune clasări la categoria până în 35 de ani au fost abţinute de următorii sportivi:

Sg.maj. Dănculea Costel – IJJ Bihor – Locul I;Plt. Petre Adrian – IJJ Cluj – Locul II;Sg.maj. Zamfir Marius - IJJ Vaslui – Locul III;Plt. Tudor Marian – DGJMB – Locul III.

Cele mai bune clasări la categoria peste 35 de ani au fost obţinute următoarele rezultate:

Plt.maj. Gujbă Mircea – IJJ Galaţi – Locul I;Plt.maj. Păulescu Edward – IGJR – Locul I;Plt.adj. Chelaru Costantin – BSIJ – Locul II;Lt. Ciocan Mircea – IJJ Iaşi – Locul II;Plt. adj. Doboş Claudiu – IJJ Harghita – Locul II;Plt.maj. Feroiu Nicolae – IJJ Gorj – Locul III.

Cea mai bună clasare la categoria fete peste 60 kg

a obţinut-o

Sg.maj. Bîrzu Manuela din cadrul IJJ Bacău a obţinut locul I.

Campionatul de schi pe MAI: Jandarmeria - locul I

În cei 160 de ani de existenţă, instituţia noastră a cunoscut momente deosebite de coeziune umană, în care jandarmii şi-au dat mână de la mână pentru a susţine iniţiative nobile, venite chiar din rândul lor. Un exemplu este şi fosta Casă a Jandarmeriei, înfiinţată în perioada interbelică. Administrată cu pricepere şi devoţiune, ea a devenit un liant al Corpului (denumirea instituţiei în epocă – n.a.). După câţiva ani, când s-a consolidat financiar şi a dispus de resursele necesare, Casa, la rândul ei, a preluat între altele parte din cheltuielile de editare a revistei.

Constituită acum doi ani, Asociaţia „Grigore Alexandru Ghica” şi-a propus, de curând, să obţină recunoaşterea pe cale juridică a faptului că este moştenitoarea patrimoniului asociaţiei – mamă.

O altă iniţiativă, care este interesantă, având în vedere contextul vremii, a venit de la revistă, care avea deja patru ani de existenţă. Directorul redacţiei a propus, în numărul 1 din ianuarie 1926, constituirea unei „Case de ajutor a jandarmilor”, din fonduri disponibile ca urmare a bunei gestiuni a publicaţiei. Acestea proveneau din abonamentele jandarmilor şi din alte surse extrabugetare (inclusiv din reclame). Conducerea Corpului şi oamenii de la revistă au gândit că execedentul bugetar, obţinut din buzunarul

şi inima jandarmilor, trebuie învestit tot în folosul cât mai larg al acestora! Prezentăm, în fotocopie, pagini din colecţia Revistei Jandarmeriei, anul 1926, care relevă sorgintea acestei iniţiative filantropice.

Primim ce oferimRestituiri

�4 �5

colonel Romică MOISE

Jandarmi călare, în Piaţa Centrală din Bucureşti - 1868