consiliul inspectoratul de judeŢean sibiu jandarmi ... jandarmeriei sibiene/revista... ·...

Domnitorul Grigore Alexandru Ghica - întemeietorul Jandarmeriei Române

Jandarmeria Sibiană

160 de ani de la întemeierea Jandarmeriei Române

Nr. 1/3 aprilie 2010

CONSILIULJUDEŢEAN SIBIU

Str. Gen. Magheru, nr. 14Cod: 550185, Sibiu, RO

Tel: 0269/21.77.33Fax: 0269/21.81.59

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDETEAN

„General de brigadã

Mihail RASTY” SIBIU

CuprinsMesajul Ministrului Administraţiei şi Internelor ...............................................Mesajul Inspectorului General al Jandarmeriei Române ............................

.

De la imaginea de sine la imaginea socială a jandarmului .............................Pentru promovarea unui comportament pro-social ...............................................Revoluţia Română - 1989 - Mărturii .......Asigurarea desfăşurării normale a activităţii în sediile instanţelor judecătoreşti ..........................................Sergent major - misiune îndeplinită ........Între lege şi artă .....................................Portofel cu bani pierdut la Instituţia Prefectului ..............................................Braconaj

Coordonator:

Lt.col. Costel DogaruInspector şef

Mesajul Inspectorului Şef al I.J.J. SibiuDespre politeţea şi conduita profesională a jandarmilor ......................Portret de jandarm .................................Jandarmeria, componentă credibilă şi echidistantă a sistemului forţelor de ordine publică .........................................Campanie de prevenire a violenţei în instituţiile de învăţământ preuniversitar din municipiul Sibiu ................................

.................................................Suspect pentru deţinere de substanţe stupefiante .............................................Manifestări sportive ................................Jandarmii sibieni organizează concurs de înot ....................................................Copii de jandarmi în competiţie ..............Păltinişul .................................................

Colaboratori:

Lt.col. (rz) Virgil CristeaLt. col. (rz.) Ioan PletteriuLt. Ion Dan

Şef Compartiment Misiuni Ordine Publică şi Negociatori;

Lt. Cornel Mărculescu Comandantul Detaşamentului 2 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională Sibiu

Sg.maj. Georgiana Picioiu Detaşamentul 4 Jandarmi Mediaş Agnita

Margareta Lupu Cotidianul Monitorul de Sibiu

Colectiv de redacţie:

Lt.col. Nelu FotacheŞef Serviciu Organizare Coordonare Misiuni Ordine Publică

Mr. Daniel CălinaŞef Serviciu Resurse Umane şi Pregătire

Lt.col. Teodor Şerbănescu ofiţer specialist psiholog

Lt. Alexandru Costea - ofiţer Relaţii Publice

Cpt. Ramona Bădescu - consilier juridic

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean General de Brigadă “Mihail Rasty”Sibiu, Calea Poplãcii, nr. 85

Tel. 0269/233170, 0269/233190

Fax. 0269/232600

www.jandarmeriasibiu.ro

Editare: Ioana Butnaru

Tiparul executat la Tipografia Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu.

Str. G. Bariţiu, nr. 5-7, cod 550178, Sibiu, ROMÂNIATel.: +40 269 210551, +40 369 561731, fax: +40 269 215775Web: http://www.bjastrasibiu.ro, e-mail: [email protected]

ISSN: 2067 – 9777

1

23

486

10

12

14

1516

171819

2121

222223232424

1

Jandarmeria Sibiană LEX & ORDO

Stimaţi colegi jandarmi,Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez

dumneavoastră, colegilor şi camarazilor mei, în acestmoment aniversar, pentru a vă transmite cele maicalde urări de bine şi să vă felicit pentru modulexemplar în care vă îndepliniţi îndatoririle.

În cei 160 ani de existenţă instituţionalăJandarmeria Română a parcurs un traseu sinuos,marcat de multe dificultăţi, dar şi de numeroaseîmpliniri, prezentându-se astăzi ca o instituţiecredibilă, solidă şi profesionistă, al cărei rol este dince în ce mai bine adaptat cerinţelor societăţii actualede siguranţă publică, echilibru, normalitate şi respectpentru cetăţean.

Evoluţia constant pozitivă a Jandarmerieidin ultimii ani demonstrează o dată în plus forţaimpresionantă a acestei instituţii. Ca să înţelegimodul în care instituţia a reuşit să câştige în timpîncrederea românilor trebuie mai întâi să cunoşti şisă recunoşti tradiţiile armei, valorile perene pe care lecultivă, dar mai ales să-i cunoşti oamenii, jandarmii,care prin misiunile pe care le îndeplinesc cotidian daumăsura corectă a cuvântului datorie.

În calitate de ministru de interne am înfiecare zi privilegiul de a lucra cu dumneavoastră,reprezentanţii acestei arme de tradiţie, şi doresc săafirm faptul că sunt extrem de plăcut impresionat demodul exemplar în care vă însuşiţi sarcinile şiresponsabilităţile încredinţate, precum şi de faptulcă societatea se poate baza pe uniforma bleu - jan-darm.

În ziua de astăzi nimic nu mai este uşor,mentalităţile şi comportamentele se schimbă uneoriîn sens negativ, iar noi, cei pe care cetăţenii ne-au în-vestit cu exerciţiul autorităţii publice, trebuie să neridicăm la nivelul exigenţelor impuse de actualitateacontemporană.

Cunosc dificultăţile legate de insuficienţafondurilor necesare pentru asigurarea condiţiilor

optime de funcţionare a instituţiei, ca şi problemelelegate de asigurarea stabilităţii celor care îşi des-făşoară activitatea în alte localităţi decât cele dereşedinţă ori insuficienta dotare cu anumite categoriide echipamente şi materiale. Însă, nu putem lăsa caaceste impedimente, inerente până la urmă în oricesocietate, să influenţeze în mod negativ stabilitateaşi ordinea constituţională a statului. De aceea, facapel la deja binecunoscutul spirit camaraderesc al„oamenilor de arme” şi vă îndemn ca prin coeziune şiînţelegere să vă îndepliniţi în continuare misiunileaşa cum aţi făcut-o şi până acum, cu fruntea sus,punctual, eficient, alături de cetăţeni.

Împreună cu Poliţia şi celelalte instituţii alestatului, Jandarmeria are un rol esenţial îngarantarea sentimentului de siguranţă publică.Acţiunea concertată cu cea a Poliţiei este un bunexemplu pentru rezultatele care se obţin atunci cândforţele ministerului lucrează împreună, după acelaşiplan şi în acelaşi scop. Creşterea forţei de acţiune înteren, acolo unde ordinea şi siguranţa publică aunevoie de mâini forte, trebuie să rămână încontinuare prioritatea numărul unu a acestei

Mesajul Ministrului Administraţiei şi Internelor

2


perioade. Cooperarea Jandarmeriei Române cu cele-lalte forţe ale ministerului trebuie să continue aşacum a început, sub bune auspicii şi să se îm-bunătăţească de la o zi la alta, de la o etapă la alta.Noi toţi trebuie să înţelegem faptul că numaiprintr-o atitudine fermă, hotărâtă a jandarmilor,poliţiştilor, poliţiştilor de frontieră sau pompierilormilitari putem să dăm un răspuns adecvat celor ceîncalcă legea, celor care nu doresc să respecte regulilestabilite în mod egal pentru toţi cetăţenii.

Faima Jandarmeriei a depăşit în anii dinurmă şi graniţele ţării, modul exemplar de îndeplinirea misiunilor de către jandarmii români în Kosovofiind în repetate rânduri remarcat de reprezentanţiistatelor participante la coaliţia multinaţională şi aiUniunii Europene.

Sunt emoţionante momentele în care drapelulromânesc flutură în cinstea jandarmilor, care au mai

dus la îndeplinire o misiune în condiţii de risc maximsau aprecierile oficiale la adresa contingentelor careîşi încheie sau îşi încep misiunea în această zonă, încăfierbinte din imediata noastră vecinătate.

Pentru toate acestea, doresc să vă felicit înmod călduros şi să vă asigur de întreaga meaconsideraţie şi sprijinul necondiţionat în tot ceea veţiîndeplini în slujba legii. Totodată, ţin să mulţumescastăzi fiecărui jandarm care şi-a împlinit datoriaîntre şi în afara graniţelor ţării. La mulţi ani tuturor celor care au ales şi au fost

aleşi să poarte uniforma bleu-jandarm! La mulţi ani, Jandarmeriei Române!”

Cu deosebit respect,Ministrul Administraţiei şi Internelor

Vasile BLAGA

Anul acesta sărbătorim 160 de ani de cândJandarmera a luat fiinţă ca urmare a aspiraţiilor pro-gresiste ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica,din dorinţa şi necesitatea de a face trecerea la o erămodernă şi de a se alinia celorlalte ţări europene pelinia „privegherii siguranţei publice, ţinerii buneiorânduieli şi aducerii în împlinire a legilor”!

De la înfiinţare, Arma noastră a evoluatcontinuu, primind atribuţii şi misiuni noi pentruasigurarea liniştii interne necesare dezvoltăriitânărului Regat Român, jandarmul devenind om devază în comunitatea sătească, alături de dascăl,preot sau primar.

Transformarea brutală în trupe de securitate,pe perioada comunismului, n-a reuşit să şteargă dinconştiinţa socială spiritul jandarmeriei, anii `90aducând instituţia noastră renăscută în prim-planulluptei cu dezordinea, mineriadele şi infractorii. Dinnefericire, câştigarea şi apărarea democraţiei s-afăcut cu jertfe, iar gândul nostru se îndreaptă înaceste momente către eroii de la Otopeni, dar şi cătretoţi oamenii de arme care nu au trădat jurământul şiau apărat ţara cu preţul vieţii.

Indiferent de misiunea pe care o executăm –în teatre de operaţii străine, pe stradă pentru sigu-ranţa cetăţenilor, în şcoli şi centre de pregătire sauîn dispozitivele de pază, profesionalismul şiprincipialitatea, echidistanţa şi eficienţa, competenţaşi corectitudinea, operativitatea şi obiectivitatea suntreperele valorice ale activităţii noastre, iar continui-

Mesajul Inspectorului General al Jandarmeriei Române

3


tatea serviciului în slujba legii şi a cetăţenilor neîndreptăţesc să rostim, acum, la ceas aniversar, cumândrie: Servesc România de 16 decenii!

Tuturor jandarmilor de ieri şi de azi, le urezîmpliniri şi reuşite profesionale, belşug şi sănătate,alături de un sincer gând bun şi un călduros

LA MULŢI ANI! Inspectorul General al Jandarmeriei Române

General locotenentdr. Olimpiodor ANTONESCU

Distinşi colaboratori, onorată asistenţă, stimaţicititori, dragi camarazi:

Arcul de timp de peste 15 decenii parcurs deArma noastră ne îndreptăţeşte bucuria şi satisfacţiade a sărbători acest 3 aprilie plin de semnificaţie şi neoferă prilejul de a gândi împreună coordonatele de-venirii viitoare a oamenilor de arme.

Suntem mândri de rezultate, de poziţia câşti-gată pe frontul încrederii, dar la fel de mândri suntemde gloriosul nostru trecut.

Legământul pe care noi, jandarmii, l-amfăcut cu Patria se materializează permanent înadaptarea tacticilor şi practicilor specifice la regulileimpuse de comunitatea europeană ca promotor al nos-tru, în această frumoasă carieră.

Prin acest legământ suntem conştienţi căfaptele de arme şi de onoare ale bravilor noştri înain-taşi, trebuie să dăinuie în continuare concretizate în:- păstrarea ordinii, disciplinei, respectarea legalităţiişi a Păcii universale;- apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentaleale cetăţeanului;- garantarea unui climat de ordine şi disciplină civică,propice convieţuirii în deplină siguranţă în societate.

Nu vom uita niciun moment că performanţareală se obţine numai prin muncă; nu vom uita, deasemenea, că la un adevărat militar totul trebuie săfie frumos şi curat: atât chipul şi ţinuta, cât şi su-fletul şi gândul.

Tocmai de aceea, pregătirea şi educaţia pecare le-am dobândit vor contribui în mod esenţial laîndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor specifice înspiritul valorilor tradiţionale româneşti, în temeiulprevederilor legislative.

Suntem conştienţi că singurele criterii princare suntem apreciaţi sau nu, de către naţiune, sunteficienţa în lupta cu răul, respectarea şi asigurareaintereselor generale ale societăţii şi ale statului dedrept.

Am învăţat astfel, că secretul şi arta de aconvieţui naşte şi obligă la comuniune între semeniinoştri, colaborare continuă, necondiţionată (altru-istă), promovarea şi ocrotirea drepturilor universaleale cetăţeanului, în temeiul actelor normative.

Avem convingerea şi vă asigurăm că ne vomface datoria cu devotament, demnitate, profesionalismşi spirit de sacrificiu, dezvoltând în inimile noastre,marea pasiune pentru arma pe care o reprezentăm.

Inspector şef al Inspectoratului de JandarmiJudeţean Sibiu

Lt. col. Costel DOGARU

Mesajul Inspectorului Şef al I.J.J. Sibiu

4


Despre politeţea şi conduitaprofesională a jandarmilor„Învăţătura e cea mai bună avuţie”

(din înţelepciunea populară românească)POLITEŢEA ŞI BUNA-CUVIINŢĂ -ATRIBUTE ALE CULTURII

Bunul-simţ, buna-cuviinţă şi compor-tamentul corect în societate nu pot fi sepa-rate de moralitate, căci o conduită frumoasăeste şi morală şi ceea ce este moral este şifrumos. Deci profilul moral, cinstea, corecti-tudinea şi celelalte componente ale sale cevor fi subliniate în continuare, fundamenteazăatitudinea omului în relaţiile sociale şi de-finesc ceea ce numim demnitate umană,căreia politeţea îi adaugă distincţie şi ele-ganţă. Ca atare, viaţa ne cere să respectămfondul, temeiul comportării, dar să nu negli-jăm formele exterioare, aparent mărunte, săle îmbinăm, să le recunoaştem fiecăreia rolul,locul şi importanţa în evantaiul de calităţi şitrăsături psihomorale ale personalităţiiumane. Prin natura şi specificul ei, profesia îm-brăţişată de jandarmi presupune şi reglemen-tări stricte, precise, impuse de regulamente, deaceea se impun norme şi reguli de compor-tament – cu destinaţie strictă – celor în uni-formă de jandarm, oferind acestoraposibilitatea de a opera un transfer din plan

atitudinal general în plan particular.Comportamentul omului politicos înoricare din împrejurările de viaţă demon-strează mai bine decât vorbele că raţiuni pro-funde leagă politeţea de omenie, de cinste,de corectitudine şi mai ales, de cultură şicivilizaţie. Politeţea este o formă de manifestaresuperioară a bunei-cuviinţe şi a etichetei.Orice normă de comportament civilizat are labază bunul-simţ, înnăscut, dar şi cultivat.Buna-cuviinţă, politeţea şi etichetasunt noţiuni esenţiale care se interferează şise condiţionează reciproc, fără delimităristricte în plan atitudinal. Astfel, merită evi-denţiată identitatea: buna-cuviinţă – atributulomului adevărat, politeţea – atributul omuluicivilizat, eticheta – atributul individuluimanierat. Toate alcătuiesc ceea ce se poatedefini în mod curent bunele maniere.În viaţa cea de toate zilele cele treinoţiuni se apropie din ce în ce mai mult şi elefac ca, în relaţiile sociale, fireşti, jandarmii săse distingă prin conduita civilizată. Aceastaeste oglinda nivelului de cultură al jan-darmilor.Este considerată cultă orice persoanăce însumează un număr cât mai mare de val-ori în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei, moralei.Dar definirea numai sub acest aspect ar fi in-completă şi unilaterală. Un om cult trebuie săposede şi capacitatea de a asimila şi trans-fera valorile amintite, corespunzător niveluluisău de dezvoltare şi naturii relaţiilor socialepe care ele le implică.Prin cultură fiecare persoană devinemai sensibilă, mai umană, mai profundă.În societatea contemporană, parţialjustificat, valorile tradiţionale au început să fiealterate din ce în ce mai mult. Se observă căcetăţenii care au carenţe elementare în edu-caţie şi comportament săvârşesc maifrecvent fapte care contravin legii. În acestsens se face simţită orientarea spre o instru-ire superioară şi permanentă, în aşa fel încâtfiecare cetăţean să ştie să preţuiască ceeace este bun şi frumos, să manifeste o pre-ocupare activă cu valenţe performative.

5


Din aceste considerente, orientarea şireglementarea comportamentului cotidian, agestului, a eleganţei şi a corectitudinii apar cao necesitate strigent-obiectivă, cu precădereîn rândul celor tineri, cu scopul de a le trans-forma în obişnuinţe, în atitudine şi idealuman.EXISTĂ PRINCIPII !Fiţi cinstiţi şi plini de omenie. Şi dacă îmi

spuneţi:„Ce vom avea mai mult ? ” eu vă voirăspunde : „Omenie şi cinste”

La Bruyere, CaractereleProcesul de însuşire a regulilor decomportament presupune respectarea unorprincipii care, prin cristalizare şi consolidare,să conducă implicit la stabilirea unor relaţiicorecte în societate. Însuşirea, cunoaştereaşi punerea în aplicare a acestora vor deter-mina formarea unor automatisme atitudinalecivilizate faţă de cei din jur şi, în acelaşi timp,vor asigura elementele de bază pentru con-duita corespunzătoare în domeniul etichetei.Prin enumerarea acestor principii se oferăposibilitatea de interpretare şi reflecţie per-sonală:a) în succesiunea lor firească bunul-simţ,omenia şi respectul reciproc sunt valenţecare stau la baza tuturor regulilor de politeţe;nu poate fi politicos decât un om cu o minteşi o judecată sănătoasă, un om inteligent;b) politeţea apare ca o necesitate, ca un im-perativ al oricărei societăţi moderne, care în-deamnă la o convieţuire umană demnă; înnici o împrejurare ea nu apare ca un lux:c) buna-cuviinţă, politeţea şi conduitafirească apar întotdeauna sub semnulmoralei: tot ceea ce este moral este şi fru-mos; orice conduită frumoasă trebuie să fieşi morală;d) politeţea trebuie să refuze elementele deartificialitate; dovezile de politeţe şi respecttrebuie să decurgă firesc dintr-un comporta-ment binevoitor şi generos, atent, sincer şiîncântător;

e) un om politicos este un altruist, adevăratapoliteţe subînţelegând şi bunătate;desăvârşirea este nu numai personală, ea sedobândeşte în colectivitate, cu şi pentru alţii,un om politicos trebuie să manifeste grijă faţăde semeni, să trăiască pentru sine, dar şipentru ceilalţi;f) a te conforma unor norme, unor obiceiurisau maniere nu înseamnă a te deperson-aliza; dimpotrivă, politeţea care presupunedemnitate este o formă de manifestare aomului superior ce demonstrează prin respectulfaţă de ceilalţi, respectul de sine;

g) întotdeauna politeţea trebuie asimilată cucorectitudinea, cu atenţia, îngemănate cubunăvoinţa; ea este mult prea departe de fal-sitate, de ipocrizie, care sunt imorale şi decinepoliticoase; politicos va fi omul sincer,calm, deschis, atent, prevenitor, ce manifestăîncredere în forţele proprii şi în buna-credinţăa celor din jur;h) comportarea civilizată este inoculată în cei„şapte ani de acasă”; condiţiile ulterioareoferite de mediul ambiant, de societate, vindoar să completeze şi să perfecteze con-duita;i) omul bine crescut este firesc în gesturi,este direct şi natural; şi aceasta pentru căfaptul că frumuseţea conduitei manierateeste dată de firesc, de spontan, excluzândridicolul, exagerarea, stridenţa;j) politeţea nu este restrictivă; ea se mani-festă faţă de toată lumea. Este demnă dereţinut constatarea lui Garabet Ibrăileanu:Lipsa de politeţe faţă de egali şi superiori este

6


numai o necuviinţă care îţi poate atragerepresalii, pe când lipsa de politeţe faţă de in-feriori este o laşitate, care provoacă o durerece nu poate riposta;k) politeţea se manifestă peste tot: acasă, pestradă, în maşină, în magazine, la serviciu, lacinematograf; buna-cuviinţă, politeţea trebuiesă ne însoţească în permanenţă în relaţiile cuprietenii, colegii, necunoscuţii; numai în acestfel ne putem ordona şi modela uşor acţiunileşi atitudinea în funcţie de interesele ma-jorităţii;l) adevărata politeţe este simplă, liniştită, cu-rată şi sinceră: Adevărata frumuseţe derivădin sublim şi simplitate, ea trebuie să-ţipricinuiască plăcere şi admiraţie (Voltaire).

m) politeţea este şi utilă; respectul pe care îlarăţi altora îţi revine sub forma respectului pecare toţi ceilalţi îl arată propriei tale persoane;această reciprocitate sporită asigură armoniadintre oameni;n) politeţea are un caracter activ; nu trebuiesă fim pasivi şi indiferenţi faţă de atitudinilece se cer corectate; intervenţia oportună cuintenţia ocrotirii femeilor şi copiilor, a vârstni-cilor şi a suferinzilor este impusă de demni-tatea umană;o) cei ce nu ştiu să se poarte civilizat trebuiesă fie învăţaţi; iar celor care cu rea-credinţă şicu bună-ştiinţă se abat de la comportareacivilizată trebuie să le răspundem cu intran-sigenţă şi fermitate justificată.În consecinţă, politeţea nu poate primistatut de lege, nu poate fi prezentată sub

forma unor norme şi instrucţiuni severe,obligatorii şi rigide. Ea se adaptează şi seconsolidează în concordanţă cu realizăriledin cultură şi civilizaţie.NORMELE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ ALE JANDARMILOR

„Înţelepciunea nu este decât în adevăr”Goethe, Maxime şi reflecţiiConduita generalăJandarmul răspunde la orice solicitareprivind exercitarea profesiei, evită comporta-mentul care ar putea afecta încredereapopulaţiei, este disciplinat şi apără prestigiulinstituţiei şi profesiei, exercitând toate pre-rogativele şi îndatoririle specifice funcţieipublice pe care o deţine.

Comportamentul jandarmuluiJandarmul trebuie să se comportecivilizat şi să dea dovadă de amabilitate şi so-licitudine, adoptând o atitudine politicoasă şifermă, trebuie totodată să dovedeascăstăpânire de sine, capacitate de comunicare,abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale,dezvoltându-şi prin sistemul de formare con-tinuă puterea de înţelegere a problemelor so-ciale, culturale şi educaţionale specificecolectivităţii în care îşi exercită profesia, pre-cum şi, după caz, capacităţile manageriale.

7


Declinarea calităţiiJandarmul în uniformă trebuie săpoarte însemnele distinctive şi echipamentulprevăzute de lege pentru a fi protejat şirecunoscut cu uşurinţă pe timpul misiunilor,având obligaţia de a-şi face cunoscută iden-titatea în legătură cu îndatoririle profesionalece îi revin, contribuind astfel la realizareainteresului public, asigurarea protecţiei pro-prii şi crearea premiselor necesare angajăriirăspunderii personale pentru acţiunile sauinacţiunile sale.Raporturi în exercitarea profesieiJandarmul trebuie să promoveze şi sădezvolte fără discriminare bunele raporturiîntre instituţia pe care o reprezintă şi comu-nitate, asigură cooperarea efectivă cureprezentanţii autorităţilor publice centrale şilocale, ai organizaţiilor neguvernamentale şiai populaţiei, ai grupurilor minoritare, inclusivai celor etnice.Parteneriatul cu comunitateaÎn temeiul relaţiilor de parteneriat dez-voltate în cadrul comunităţii, jandarmulfurnizează membrilor acesteia informaţii privitoarela legislaţia în vigoare şi la activitatea sa pro-fesională, în limita competenţelor ce îi revin şifără a dezvălui date şi informaţii clasificate,potrivit legii.Protecţia datelor şi informaţiilorJandarmul are obligaţia să păstreze,în condiţiile legii, asigurând respectarea drep-turilor persoanelor, secretul de stat şi secre-tul de serviciu, precum şi confidenţialitateadeplină a datelor şi informaţiilor pe care ledeţine şi să nu le utilizeze abuziv sau în folospersonal. Culegerea, stocarea şi utilizareadatelor cu caracter personal de către jandarmse fac în condiţiile legii şi vor fi limitate strictla ceea ce este necesar pentru realizareaobiectivelor legale legitime şi specifice insti-tuţiei din care face parte.

Respectarea demnităţii umaneJandarmului îi este interzis să aplice,să încurajeze şi să tolereze, în nici o împre-jurare, acte de tortură, tratamente şi pedepseinumane sau degradante, constrângeri fiziceori psihice. În cazul în care jandarmul iacunoştinţă, prin orice mijloace, despresăvârşirea de către alt coleg a faptelor pre-cizate anterior, ia măsurile care se impun,după caz, pentru determinarea încetării aces-tui comportament şi pentru informarea supe-riorilor cu privire la situaţia sesizată.

Atitudinea faţă de corupţieJandarmului îi este interzis să tolerezeactele de corupţie şi să utilizeze abuziv au-toritatea publică pe care i-o conferă statutulsău; îi este interzis să pretindă sau să ac-cepte bani, bunuri ori valori în scopul de a în-deplini sau de a nu îndeplini atribuţiileprofesionale şi să primească sarcini, misiunisau lucrări care excedează competenţelorstabilite prin fişa postului. Acesta ia atitudinefaţă de actele de corupţie manifestate încadrul instituţiei, având obligaţia de a informasuperiorii şi alte organe competente cu privirela cazurile de corupţie despre care a luatcunoştinţă.Jandarmului îi este interzis să uzezede calitatea sau de funcţia îndeplinită pentrurezolvarea unor interese de ordin personal.

8


Legalitatea acţiunilorJandarmul are obligaţia de a verificasistematic şi de a asigura legalitatea acţiu-nilor sale înaintea şi în timpul desfăşurăriiacestora, atât din perspectiva respectăriilegislaţiei naţionale, cât şi a documentelorinternaţionale la care România este parte.Răspunderea jandarmuluiJandarmul răspunde personal pentruacţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, încondiţiile legii. El are datoria să se abţină dela executarea ordinelor şi misiunilor vădit ile-gale, având obligaţia de a-şi informa de în-dată şefii despre aceasta, pe cale ierarhică,atât verbal, cât şi prin raport scris. Abţinereade la executarea ordinelor şi misiunilor ilegalenu atrage răspunderea disciplinară a jandar-mului. Jandarmul care deţine o funcţie deconducere răspunde pentru dispoziţiile datesubordonaţilor în temeiul autorităţii pe care oexercită potrivit prevederilor legale.

Prin modul de organizare a relaţiilorierarhice în cadrul jandarmeriei se asigurăposibilitatea identificării superiorului re-sponsabil de acţiunile sau inacţiunile jandar-mului în exercitarea atribuţiilor profesionale.Măsurile disciplinare în asemenea cazuri sestabilesc şi se aplică numai după efectuareacercetării prealabile. Mr. Daniel CĂLINAŞef Serviciu Resurse Umane şi Pregătire

PORTRET DE JANDARMLocotenent Ion DAN

„Este foarte important ca persoana cu care ai de-aface să vadă că eşti bine pregătit, că ţi-ai făcut

temele şi nu te laşi intimidat.Astfel, se simte vulnerabil şi ai toate şansele să-l

convingi să se răzgândească“.Abilitate Locotenent Ion Dan este jandarmul cucea mai mare putere de convingere din I.J.J.Sibiu.

NegociatorulInspectoratul Judeţean de JandarmiSibiu are, începând cu luna aprilie a anului2007, un negociator. Funcţia este ocupată deun tânăr locotenent, absolvent al Academieide Poliţie din Bucureşti.Numele lui este Dan, locotenent IonDan, şi este negociator. Lucrează în cadrulInspectoratului Judeţean de Jandarmi Sibiudin anul 2004, iar în luna aprilie a acestui an,când a fost introdusă funcţia de negociator,el a fost ales pentru acest post.„Această funcţie este relativ nouă. A

fost introdusă în luna aprilie a acestui an înbaza unor propuneri care se fac trimestrial,în funcţie de necesităţile din situaţiile opera-tive concrete. Cum negociatorul trebuia numitdin cadrul Compartimentului de OrdinePublică, pe care eu îl conduc, şi trebuia să fieo persoană care să cunoască foarte binesituaţia din teren, fiindcă trebuia să coor-doneze acţiunile, eu am fost numit pe acestpost“, explică lt. Ion Dan cum a ajuns săocupe o funcţie atât de interesantă.

Meserie de negociatorLt. Ion Dan n-a avut parte până acumde intervenţii spectaculoase. A negociat cubătrânicile disperate să prindă apă sfinţită laBobotează, dar şi cu o femeie isterică care

9


ameninţa că îşi dă foc în Prefectură.„S-a întâmplat acum mai bine de un

an, când o femeie nemulţumită a ameninţatcă se autoincendiază chiar în clădirea Pre-fecturii. Spunea că nu are locuinţă şi că numai are unde locui, ea şi copiii ei. În cele dinurmă s-a demonstrat că de fapt avea locuinţăsocială, care însă necesita unele reparaţii. Înplus, după o muncă grea de convingere, amconvins-o să ne dea geanta pe care o aveaasupra ei şi am constatat că, de fapt, femeianici măcar nu avea cu ce să-şi dea foc. A fostun caz fericit, în care s-a terminat totul cubine“, povesteşte negociatorul.

Bine pregătitPentru a putea face faţă oricărui tip decaz cu care s-ar putea confrunta, lt. Ion Danare cunoştinţe temeinice de Drept, dat fiindfaptul că a absolvit Facultatea de Drept dincadrul Academiei de Poliţie din Bucureşti, iaracum va urma şi cursuri de psihologie, so-ciologie şi negociere.„Această muncă nu e chiar aşa de

spectaculoasă cum cred oamenii care se uităprea mult la filme americane. Mai ales că noi,în Sibiu, nu ne confruntăm, din fericire, cusituaţii limită, de luare de ostateci, atacuriteroriste, etc. Eu şi colegii mei intervenim înorice fel de situaţie care riscă să degenereze,cu scopul de a rezolva problema pe caleamiabilă. Că este vorba despre o evacuaresilită, o persoană care ameninţă cu sinu-ciderea, două tabere care ameninţă că se iaula bătaie,...etc., noi încercăm să discutăm cuoamenii, să aflăm totul despre ei, care le suntnemulţumirile, să le arătăm ce alternative au,să îi convingem că e mai bine pentru toatălumea, în special pentru ei, să renunţe laprotest“, explică negociatorul.

Echipa „de şoc“Pentru orice situaţie care scapă desub control, atunci când este vorba despreordine publică, intervine echipa de negocieredin cadrul I.J.J. Sibiu, în frunte cu lt. Ion Dan.„Echipa noastră este alcătuită din

două sau trei persoane. Adică eu, un nego-ciator secundar, şi, eventual, un asistent.Negociatorul secundar este cel care facemunca de documentare. Adică, în timp ce eustau de vorbă cu persoanele implicate în situ-aţia respectivă, el află tot ceea ce se poatedespre acele persoane şi îmi pune datele la dis-poziţie.

Este foarte important ca persoana cucare ai de-a face să vadă că eşti binepregătit, că ţi-ai făcut temele şi nu te laşi in-timidat. Astfel, se simte vulnerabil, şi ai toateşansele să-l convingi să se răzgândească.

De altfel, una dintre principalele calităţipe care trebuie să le aibă un negociator esteflerul. Trebuie să ştie să citească persoaneledin prima. Apoi trebuie să aibă cunoştinţe ju-ridice solide, ca să ştie până unde poatemerge cu negocierea şi, nu în ultimul rând,trebuie să aibă foarte multă putere de convin-gere“, conchide locotenentul.

Lt. Ion Dan negociator„Eu şi colegii mei intervenim în orice

fel de situaţie care riscă să degenereze, cuscopul de a rezolva problema pe cale amia-bilă. Că este vorba despre o evacuare silită,o persoană care ameninţă cu sinuciderea,două tabere care ameninţă că se iau la bă-taie...“

Pasionat de motocicleteLocotenentul Ion Dan are 28 de ani şieste absolvent al Liceului „Gh. Lazăr“ din

10


Sibiu. A urmat cursurile Academiei de Poliţie„Al. I. Cuza“ din Bucureşti, pe care a absolvit-oîn anul 2004, iar apoi a „bifat“ şi un curs postuniversitar în cadrul Şcolii de Aplicaţii pentruOfiţeri ai Jandarmeriei Române din Bucureşti.În prezent este masterand la „Managemen-tul Integrării Europene şi al AdministraţieiPublice”. Este căsătorit şi are o fetiţă denumai 3 anişori. Marea lui pasiune sunt mo-tocicletele. De câţiva ani este fericitul posesoral unui motor de viteză Suzuki.Margareta LUPUMonitorul de Sibiu

J a n d a r m e r i a ,componentă credibilă şi echidistantă a sistemului forţelor de ordine publicăJandarmeria Română, ca „instituţiespecializată a statului, cu statut militar, com-ponentă a Ministerului Administraţiei şi Inter-nelor, exercită atribuţiile ce îi revin cu privirela: apărarea ordinii şi liniştii publice, a drep-turilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţe-nilor, a proprietăţii publice şi private,prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi aaltor încălcări ale legilor, protecţia instituţiilorfundamentale ale statului şi combatereaactelor de terorism”. Astfel, personalul insti-tuţiei se ghidează după principiile ierarhiceale unei structuri militare, cu toate caracteris-ticile care decurg din aceasta – disciplinămilitară, rigoare, fermitate, seriozitate, ordine,etc. În plus, personalul Jandarmeriei Românenu este dependent de caracteristica politică afactorului „influenţă”, conform statutului pre-văzut pentru cadrele militare.Obiectivitatea cu care jandarmii tre-buie să îşi facă datoria asigură succesul mi-siunilor, îndeplinirea cu deplină responsabilitate şieficienţă a sarcinilor şi îndatoririlor de servi-ciu. Militarii Jandarmeriei Române depun ju-

rământul asemenea forţelor armate aleRomâniei.Principiile morale, etica şi deontologiaprofesională a personalului JandarmerieiRomâne trebuie să fie un permanent promo-tor al continuităţii iniţialei selecţii riguroase dela admiterea în instituţiile de profil ale Minis-terului Administraţiei şi Internelor şi MinisterulApărării Naţionale sau în urma concursurilorde recrutare din sursă externă - după ab-solvirea de către tinerii candidaţi a diverselorinstituţii de învăţământ preuniversitar şi even-tual universitar din România. „Jandarmeria Română, instituţie cura-

joasă şi respectată de populaţie, s-a afirmatîn contextul criteriului esenţial al standardeloreuropene, spre garantarea Statului de Dreptşi răspunsul la aşteptările cetăţenilorromâni…” Jandarmeria Română îşi desfăşoarăactivitatea în interesul cetăţenilor, al comu-nităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclu-siv pe baza şi în executarea legii.În România, Sistemul Naţional deApărare şi Ordine Publică cuprinde un sistemdual de forţe de ordine publică – POLIŢIE -JANDARMERIE.

Pregătirea continuă a personaluluiJandarmeriei Române este esenţială şi pri-mordială pentru obţinerea unor rezultatefoarte bune în garantarea unui climat de or-dine şi siguranţă publică propice convieţuiriiîn deplină siguranţă, libertate, bună înţelegere

Lex & Ordo

11


şi civilizaţie în societatea românească - unspaţiu comunitar european. Astfel, se desprinde rolul esenţial şiîncununarea de succes a eforturilor depusepentru specializarea ulterioară a jandarmilorîn scopul formării competenţelor necesareîndeplinirii altor funcţii de nivel (alte atribuţii

funcţionale, alte procedee de acţiune, altădotare tehnică, noi misiuni) cât şi per-fecţionarea cunoştinţelor în domeniulcunoaşterii limbilor străine şi realizareacercetării ştiinţifice şi aplicative în armă (elab-orarea unor noi tehnici şi tactici de luptă, re-glementări specifice, experimentarea unornoi procedee şi dispozitive de acţiune,mijloace tehnice, materiale şi echipamentepentru dotare, etc.).Un alt motiv l-ar putea constitui şi fap-tul că formarea profesională este o compo-nentă foarte importantă a educaţiei adulţilor.Termenii „competenţă” şi “competenţă cheie”sunt preferaţi celui de “abilităţi de bază”, con-siderat restrictiv şi asociat abilităţilor “desupravieţuire”.În literatura de specialitate găsim şitermenul de “competenţe de bază”, acelecompetenţe “necesar să fie dezvoltate în so-cietatea contemporană, de tipul celor de as-cultare, vorbire, citit, scris, matematice.Combinate cu noile competenţe de bază,acestea formează competenţele cheie” .Competenţa este un termen care sereferă la acea combinaţie de abilităţi,

cunoştinţe, aptitudini şi atitudini ale persoaneidar include şi „dispoziţia de a învăţa”, asoci-ată celei de „a şti cum”. Sau, în alte cuvinte şialtă accepţiune, „capacitatea dovedită, tes-tată de a pune în practică cunoştinţe şi abilităţiîntr-o situaţie specifică (educaţie, muncă,dezvoltare personală sau profesională).Competenţa nu se limitează la elementelecognitive (implicând utilizarea teoriei, con-ceptelor şi/sau a cunoaşterii comune); eacuprinde aspectele funcţionale (care implicăabilităţi şi „a şti cum” cât şi atributele inter-personale (a şti cum să fii) dar şi valorileetice.” Aşadar, pe lângă a avea abilităţi debază pentru rezolvarea unei anumite sarcinieste nevoie de competenţe mai flexibile,generice şi transferabile, care să ofere indi-vidului o combinaţie de abilităţi, cunoştinţe şiatitudini potrivite situaţiilor particulare.În privinţa competenţelor interperson-ale şi sociale însă, termeni cum sunt: “soli-daritate”,”compromis”,”toleranţă” au conotaţiidiferite în medii sociolingvistice diferite. Pen-tru unele ţări termenul de “compromis” esteperceput ca o abilitate socială pozitivă, în al-tele poate avea conotaţii negative.Competenţele mobilizează multipleresurse cognitive: scheme de gândire, per-cepţie, acţiune, intuiţie, supoziţii, opinii,valori, reprezentări ale realităţii, toate com-binându-se într-o strategie de rezolvare deprobleme, de anticipări, de estimare a

12


probabilităţilor unor evenimente, de diag-noză plecând de la un ansamblu de indici.Competenţele sunt repertorii ale com-portamentelor pe care le demonstrează unindivid într-o situaţie dată. Aceste comporta-mente se manifestă în realitatea cotidiană şiprofesională şi includ trăsăturile de per-sonalitate, cunoştinţele acumulate.Competenţa umană a jandarmeriei(resursă fundamentală a instituţiei) reprezintănumărul şi calificarea personalului necesarepentru a utiliza forţele şi mijloacele conformtehnologiei. Alte componente ale compe-tenţei umane sunt climatul şi cultura organi-zaţională, acestea influenţând major modulcum este utilizata tehnica conform tehnolo-giei. Jandarmeria Română se modeleazăpermanent pentru adaptarea cadrului norma-tiv intern la dinamica mediului de securitatenaţională şi internaţională, îşi direcţioneazăeforturile în afirmarea sa ca instituţie în slujbacetăţeanului şi a naţiunii. Note:1. Legea nr. 550/2004 privind organizarea şifuncţionarea Jandarmeriei Române, art. 1, alin. 1;2. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bu-cureşti; Academia Tehnică Militară; Academia ForţelorTerestre Sibiu; Şcoala Militară de Subofiţeri JandarmiDrăgăşani şi Şcoala Militară de Subofiţeri JandarmiFălticeni; Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeria Forţelor Terestre “Basarab I” Piteşti;3. Comisia Europeană – Raportul final referitor laproiectul de înfrăţire „Consolidarea structurilor şi prac-ticilor Jandarmeriei Române şi pregătirea în vedereaparticipării sale depline la Forţa de Poliţie Europeană”-Bucureşti 20.07.2006;4. Cedefop, 2000 and 2006, în CEDEFOP, “Terminol-ogy of education and training policy.A multilingual glos-sary”, pag. 13-14;5. Cedefop, 2002, EQF working group and OECD înCEDEFOP, “Terminology of education and training pol-icy.A multilingual glossary”, pag. 12;6. Note de curs - col. Ovidiu Vasilică.

Lt. Alexandru COSTEAOfiţer Relaţii Publice

CAMPANIE DE PREVENIRE AVIOLENŢEI ÎN INSTITUŢIILE DEÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITARDIN MUNICIPIUL SIBIUÎncepând cu luna octombrie 2009 s-aîncheiat un acord de parteneriat între Centrulde Prevenire, Evaluare şi Consiliere AntidrogSibiu din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrogşi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sibiu.Scopul parteneriatului îl reprezintă im-plicarea părţilor în activităţi de prevenire aefectelor consumului de tutun, alcool şidroguri în rândul elevilor, derulate în cadrulproiectului „PENTRU VIAŢĂ”.Acest parteneriat îşi propune să

conştientizeze elevii din clasele IX-X de laGrupul Şcolar de Construcţii si ArheologieSibiu, Colegiul Naţional “Gh. Lazăr” Sibiu,Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, ColegiulTehnic Textil Sibiu, Colegiul Agricol “D.P. Bar-cianu” asupra importanţei acţiunilor de infor-mare în prevenirea şi reducerea consumuluide alcool, tutun sau droguri. Vor fi abordate teme diferite privindcauzele, efectele şi riscurile, precum şi acţi-uni şi măsuri de prevenire a consumuluiacestor substanţe. Proiectul „PENTRU VIAŢĂ” se vadesfăşura pe parcursul anului şcolar 2009-2010. Se organizează întâlniri cu cadrele di-dactice şi elevii, participarea în cadrul orelorde dirigenţie a unor cadre din compartimen-tul Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii al

13


Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu,pentru discuţii referitoare la problematicaconsecinţelor comportamentului elevilor ra-portat la nerespectarea normelor imperativede ordin intern (instituţional) sau legislativ;consumul de alcool, tutun şi droguri, precumşi reglementările comercializării acestoracătre minori; obiectul de activitate, trăsăturile,competenţele legislative şi misiunile Jan-darmeriei Române concretizate în eforturileacestei instituţii pentru asigurarea unui climatde ordine şi siguranţă civică; discuţii şi con-siliere cu privire la formele de violenţă, impli-caţiile juridice ale acestora, în bazaexperienţei din practica judiciară a efectivelorde jandarmi.Până la data de 28.01.2010 s-au des-făşurat 15 acţiuni în cadrul acestui proiect aufost elaborate trei comunicate de presă (ma-teriale de informare publică), s-a realizat uninterviu la postul Tv Eveniment Sibiu în datade 10.11.2009 şi o emisiune la postul local TvSibiu în data de 02.11.2009.În perioada 17-24.10.2009 s-a des-făşurat Săptămâna Naţională a ParticipăriiActive a Tinerilor, în mun. Mediaş, ocazie cucare jandarmii au participat, sub sloganul „În-vaţă cu şi pentru tineri”, la întâlniri atipice cutinerii sub forma unor „cafenele” în incintaPrimăriei Municipiului Mediaş la care au par-ticipat grupuri formate din tineri elevi.Astfel, în fiecare din zilele acesteisăptămâni, reprezentanţii ONG-urilor alăturide specialiştii care activează în cadrul aces-tora au tapetat ideea „Asta să nu o faci, pen-tru a preveni....”, fie dependenţa de droguri,

fie violenţa în familie, fie riscul de a contactao boală transmisibilă, etc. Au avut loc:- oferirea unor materiale pentru de-scrierea evenimentului pe blogul http://eu-particip.wordpress.com/, platforma SNPATdedicată acestui eveniment;- promovarea organizaţiei / instituţiei /atribuţiilor Jandarmeriei Române.Acţiunile se desfăşoară în baza proto-colului de colaborare încheiat între Inspec-toratul Judeţean Şcolar şi Inspectoratul deJandarmi Judeţean Sibiu ca o continuare acampaniei de anul trecut, de sensibilizare acopiilor, părinţilor şi elevilor din instituţiile deînvăţământ preuniversitar şi pentru creştereagradului de siguranţă a tinerilor.Activităţile vizează în principal di-alogarea în cadrul orelor de dirigenţie cu ele-vii şi profesorii pe linia prevenirii şi combateriiabsenţei în mod nejustificat de la cursuri,abandonul şcolar, formele violenţei în zonainstituţiilor de învăţământ, înţelegerea, conş-tientizarea şi respectarea legislaţiei în dome-niul ordinii şi siguranţei publice. Cu acest prilej s-au purtat discuţii cuelevii în cadrul orelor de dirigenţie pentruconsilierea şi îndrumarea acestora în scopullimitării fenomenului de abandon şcolar şicreşterii interesului pentru participarea la cur-suri precum şi identificarea celor care provindin familii dezorganizate sau care au fostabandonaţi.Elevilor le-au fost distribuite pliante cuinformaţii utile iar principalele aspecte carevor fi urmărite sunt: - apropierea elevilor din clasele gim-naziale şi liceale de personalul JandarmerieiSibiene;- prezentarea competenţelor legisla-tive de acţiune a Jandarmeriei Române şi aspecificului acesteia;- promovarea unui sentiment de re-spectare a legislaţiei în vigoare, a autorităţiipublice şi a instituţiilor statului;- discuţii şi consilierea elevilor în ceeace priveşte unitatea dintre Şcoală (reprezen-tată prin elevi şi profesori) – forţe de ordine

14


publică (reprezentate prin jandarmi) – şifamilie (părinţii şi tutorii legali);- familiarizarea elevilor cu respectareaclimatului de ordine şi siguranţă publică, derespect faţă de profesori şi instituţiile de în-văţământ, consecinţele faptelor acestora;- respectarea drepturilor şi libertăţilorfundamentale ale cetăţeanului prevăzute înConstituţia României, principiul inviolabilităţii(dreptul la viaţă, integritate fizică şi psihică,libertatea individuală, dreptul la circulaţieliberă), libertatea de exprimare, dreptul la in-formaţie (libertatea întrunirilor);- prevenirea sarcinilor nedorite, con-secinţele consumului de tutun, alcool şi sub-stanţe stupefiante, prevederile legislativecare interzic comercializarea acestor produsecătre minori. Efectivele din cadrul subunităţilor op-erative vor acţiona şi în continuare la solic-itarea conducerii instituţiilor de învăţământsau a oricăror persoane (pe numărul unicpentru apeluri de urgenţă 112), în toate situ-aţiile când se produc tulburări ale ordinii pub-lice, conflicte între grupuri de elevi şi altepersoane, distrugeri materiale ale obiec-tivelor sau anexelor.Lt. Alexandru COSTEA Ofiţer Relaţii Publice

De la imaginea de sine la imagineasocială a jandarmuluiSe spune că suntem ceea ce facem,suntem ceea ce vorbim sau suntem ceea cemâncăm... Dar înainte de toate suntem ceeace arătăm celorlalţi că suntem.Imaginea de sine se formează încă decând suntem mici dar modelarea acesteia serealizează permanent. În copilărie nedoream să devenim aviatori, medici,mecanici de locomotivă dar am devenit jan-darmi prin efortul şi voinţa proprii, profesion-

işti ai aplicării normelor sociale şi a legilor ţăriiacolo unde începe totul: în stradă, în local-ităţi, pe câmpuri şi la instituţiile publice.Imaginea de sine reprezintă funda-mentul dezvoltării imaginii profesiei de jan-darm. Nu putem fi întruchiparea dreptăţii, aechidistanţei şi a exigenţei faţă de abaterilede la normele sociale dacă nu suntem exi-genţi cu propria persoană, nu putem fi imag-inea profesionalismului dacă nu ne creştemstima de sine prin pregătire individuală decalitate, de cultură generală şi pregătire fiz-ică deosebite, nu putem fi oglinda instituţieişi uniformei pe care o purtăm dacă nu neproiectăm respectul de sine prin postură, ţin-ută şi atitudini ireproşabile.Imaginea socială a jandarmuluireprezintă deci, ansamblul semnalelor ver-bale şi nonverbale emise de personalitateaindividuală. Tocmai datorită acestor mesaje pecare le transmitem, ca jandarmi trebuie să fimpreocupaţi de ceea ce gândim, ceea cefacem şi ceea ce transmitem în primul rândnouă ca individualităţi, colectivului din carefacem parte şi cel mai important, comunităţiiîn care ne desfăşurăm activitatea.Bine, vor spune unii „critici” astaînseamnă că trebuie să fiu trei persoanediferite? Una acasă, una la serviciu şi alta însocietate, pe stradă?Imaginea profesională se clădeşteprin modelarea permanentă a propriei imag-ini prin pregătire generală şi profesională, respectde sine şi respect pentru societatea în caretrăim. Şi dacă EU am o imagine socialăbună, dacă TU şi TU..., generaţi o imaginesocială bună, atunci NOI TOŢI, JANDARME-RIA ROMÂNĂ, suntem ceea ce arătăm celor-lalţi că suntem: PROFESIONIŞTI.Lt.col. Teodor ŞERBĂNESCUOfiţer specialist psiholog

Lex & Ordo

15


PENTRU PROMOVAREA UNUICOMPORTAMENT PRO-SOCIAL

România este un stat de drept demo-cratic şi social în care demnitatea omului,drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dez-voltare a personalităţii umane, dreptatea şipluralismul politic reprezintă valori supremeşi sunt garantate de Constituţia României.Într-o societate democratică normelede convieţuire socială, ordinea şi linişteapublică sunt ocrotite printr-o gamă variată demijloace, prin norme juridice penale şi extra-penale, un accent deosebit fiind pus pe edu-carea cetăţenilor pentru a le cunoaşte şirespecta din convingere, având în vedere căele protejează atât climatul de armonie so-cială cât şi interesele fiecărui individ în parte.În acest sens, toţi cetăţenii beneficiazăîn mod egal de drepturile şi obligaţiile garan-tate de legile ţării, nefiind admise privilegii înbeneficiul vreunei categorii sociale sau încăl-cări ale egalităţii juridice.Astfel, Constituţia României prevedecă ,,cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a au-torităţii publice, fără privilegii şi fără dis-criminări. Nimeni nu este mai presus delege.” Pentru a nu deveni potenţiale victimea anumitor persoane care sunt certate culegea, vă informăm despre câteva măsuripreventive de care să ţineţi cont:- când sunteţi singuri este bine să nu purtaţicheia de la locuinţă la vedere şi nici să nu oascundeţi în locuri unde ar putea fi găsită derăufăcători care astfel pot intra în locuinţadumneavoastră;- când sunteţi singuri este bine să nu purtaţicercei, inele din aur, pentru că puteţi atrageatenţia unor persoane răufăcătoare;- când sunteţi singuri nu vă urcaţi în auto-turismele unor persoane necunoscute, in-diferent ce vă spun sau vă dau acestea, nuprimiţi jucării, bani sau dulciuri de la ne-cunoscuţi;- aveţi curajul să spuneţi NU necunoscuţilor.Trebuie să ştiţi că pentru a scăpa de un peri-

col care vă ameninţă puteţi ţipa (solicita spri-jin), fugi sau chiar lovi;- respingeţi orice apropiere sau atingere dinpartea unor necunoscuţi. Dacă întâlniţi astfelde persoane spuneţi acest lucru părinţilor,apropiaţilor sau jandarmilor pe care îi vedeţi;- aveţi grijă de lucrurile voastre, nu le lăsaţinesupravegheate deoarece pot atrageatenţia infractorilor;- când intraţi în bloc nu urcaţi în lift cu per-soane pe care nu le cunoaşteţi;- niciodată nu deschideţi uşa necunoscuţilor,chiar dacă vă spun că sunt trimişi de rudeledumneavoastră;- nu vă lăudaţi cu banii şi bunurile pe caremembrii familiei le păstrează la domiciliu;- traversaţi strada numai pe trecerea depietoni şi la culoarea verde a semaforului;- nu vă jucaţi pe stradă, ci doar în spaţii spe-cial amenajate sau ferite de circulaţia au-tovehiculelor;- circulaţi numai pe trotuare. Acolo undeacestea nu există, circulaţi pe partea stângăa drumurilor;

- la culoarea roşie a semaforului nu aveţi voiesă traversaţi strada;- plimbaţi-vă cu bicicleta numai ziua şi pestrăzi unde traficul auto este redus;- ocrotiţi pomii, florile, iarba şi păstraţi curăţe-nia.Cpt. Ramona BĂDESCUConsilier juridic

16


REVOLUŢIA ROMÂNĂ - 1 9 8 9Mărturiile lt.col. (rz.) Pletteriu Ioan

Aproape de jumătatea lunii decembrie1989. Sfârşit de an, bilanţuri de făcut pe toateplanurile, inclusiv cele contabile. Suntanunţat de biroul financiar că încă mai suntceva bani de achitat la nu ştiu care articol,dar oricum, bani destinaţi domeniului cultural- educativ. Am aflat despre ce sumă e vorba,mi-am făcut o fişă de ce aparatură şi materi-ale ar fi nevoie şi, cu aprobarea şefului, amplecat la cumpărături, cu un autovehicul dinunitate. Am cumpărat o staţie de amplificare„club” cu 2 boxe, un pikcup „Tesla”, un mag-netofon „Grounding”, vreo 10 discuri cu muz-ică de toate genurile şi vreo 12 benzi demagnetofon.Am prezentat toate aceste materialepentru că toate au o legătură cu perioada pe-trecută (petrecută, impropriu spus) în unitate,din 20 decembrie 1989 şi până în ianuarie1990, când am ajuns pe acasă.Deci toate aceste materiale mai puţinboxele şi benzile de magnetofon, le-am de-pozitat într-o cameră la etajul II, care era des-tinată materialelor de propagandă vizuală:pancarte cu „CEAUŞESCU ŞI POPORUL”,„TRĂIASCĂ PCR”, „POPORUL -CEAUŞESCU - ROMÂNIA”, etc. şi tablouri,drapele, steguleţe, ş.a.Aducând pick-up-ul, magnetofonul şidiscurile în această încăpere habar nuaveam că peste vreo câteva zile voi introduceaici şi un pat şi acest loc va fi apartamentulmeu până în luna ianuarie 1990.Printre discurile de vinil cumpărate eraşi cel al LOREDANEI GROZA, un disc apărutrecent, de un mare succes, mai ales datorităpiesei „BUNĂ SEARA, IUBITE...”.Iar după primele zile state în unitate înacea încăpere, înconjurat de pancarte,drapele şi tablouri cu tovarăşul şi tovarăşa,puneam în fiecare noapte, târziu în surdină„BUNĂ SEARA IUBITE, TE AŞTEPT CA ŞICÂND...” şi mă gândeam la nevasta-mea,

închipuindu-mi că ea cântă această melodie.Dar mă obseda acel „TE AŞTEPT CA ŞICÂND...” şi mă întrebam: „CA ŞICÂND...CE?”.Momentul de început al perioadeiREVOLUŢIEI (să-i spunem aşa, nu ştiu dacăe corect) a fost în noaptea de 16-17 decem-brie 1989.Cine se gândea că începe minunea?Eram cu soţia la o cunoştinţă dincartier care îşi serba ziua de naştere, chef,distracţie, voie bună, până în zori, aproapede ora 5. Am venit acasă cu soţia şi abia ceam pus capul jos că sună cineva la uşă. Nuaveam telefon încă, aşa că în caz de alarmă,anunţul se făcea prin agent. Dar nu era agen-tul ci plutonierul Ciubotaru care a venit să măducă urgent la unitate, cu o Dacie neagră,care era chiar maşina cu care se deplasa deobicei comandantul unităţii, maior CĂTANĂLAURENŢIU. L-am întrebat care e problemaşi mi-a spus că nu ştia exact, doar că e cevape la TIMIŞOARA. Eu mă întrebam ce prob-leme ar putea fi şi ce am fi putut noi rezolvadin SIBIU.Am ajuns la unitate şi m-am prezentatcomandantului care după ce m-a muştruluitpuţin că nu am fost găsit la domiciliu (aflasemcă mai fusesem căutat o dată) mi-a spus cătrebuie să merg la Alba-Iulia. Acolo aveam însubordine o companie de securitate şi urmasă asigur continuitatea din partea comenziiunităţii, în această subunitate. Mi-a explicatîn mare că la TIMIŞOARA sunt anumite prob-leme şi să am grijă la Alba-Iulia să fimpregătiţi să acţionăm în cazul unor eveni-mente deosebite. Ce evenimente, cum săacţionăm, totul a rămas neclar şi am plecatcu gândul că mă voi edifica la faţa locului.Am luat un tren personal şi am plecat spreAlba-Iulia. În tren, am ieşit pe culoar să fumezo ţigară şi am aflat de la un tip care a intrat devorbă cu mine, de ceea ce s-a întâmplat laTIMIŞOARA. Mi-a spus toată povestea cuLASZLO TOKES, pe care o auzise şi el laRADIO „EUROPA LIBERĂ”.- va urma -

17


ASIGURAREA DESFĂŞURĂRIINORMALE A ACTIVITĂŢII ÎN SEDIILEINSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Administrarea justiţiei sau într-o formămai arhaică ”împărţirea dreptăţii”, serealizează la nivelul judeţului prin intermediulTribunalului Sibiu şi a celor 5 judecătorii con-stituite la nivelul oraşelor importante: Sibiu,Mediaş, Agnita, Avrig, Sălişte.În sprijinul acestora îşi desfăşoară ac-tivitatea cele 6 parchete constituite pe lângăfiecare judecătorie enumerată mai sus, re-spectiv pe lângă Tribunalul Sibiu, iar pentruacoperirea întregii game de instituţii de în-făptuire a justiţiei funcţionează Biroul Terito-rial al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilorde Criminalitate Organizată şi Terorism. Zilnic pe holurile acestor instituţii, omedie de peste 1000 de persoane încearcăsă-şi găsească dreptatea pe băncile reci alesălilor de judecată. Ordinea interioară nece-sară desfăşurării normale a activităţii în sedi-ile instanţelor judecătoreşti este asigurată dinluna mai 2005 de efective specializate dincadrul Detaşamentului 2 jandarmi pază şiprotecţie instituţională. De luni până vineri,

într-o lună de „foc continuu”, peste 20.000 depersoane trec prin mâinile celor 20 de jan-darmi care asigură accesul şi desfăşurareaîn condiţii normale a şedinţelor de judecatăîn cele 11 săli din cadrul instanţelor Minis-terului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Prinimplementarea sistemelor tehnice de asigu-rare a accesului care timid au început săapară la aceste obiective, sporesc eficienţaefectivelor angrenate în misiune. Astfel,obiecte de tot felul care nu au ce căuta într-osală de judecată de genul armelor albe(cuţite, boxuri, castete şi alte obiecte folositela împungere, tăiere, lovire) şi aparate de în-registrare audio video sunt reţinute pe bazăde tichet şi depozitate în locuri special ame-najate diminuând substanţial riscurile şi vul-nerabilităţile asigurării ordinii publice la sălilede judecată. Dacă pe perioada verii magistraţii intrăîn vacanţa judecătorească, noi continuămpaza şi protecţia acestor obiective, iar în-trucât necazurile cetăţenilor nu se odihnescacţionăm pentru conştientizarea în rândulacestora a faptului că jandarmii se află acoloîn slujba lor, asigurându-se astfel exercitareaîn condiţii normale a dreptului constituţionalla justiţie.Lt.col. Nelu Fotache Şef Serviciu Organizare Coordonare Misiuni

18


SERGENT MAJOR…MISIUNE ÎNDEPLINITĂ

În urmă cu ceva timp am jurat credinţăpatriei pentru ca mai târziu să realizez cuadevărat semnificaţia acestor cuvinte delocgoale; sunt clipe trăite, momente de bucurie,tristeţe, impas, sentimente puternice şi lucrurimărunte în care eu, ca şi elev de şcoalămilitară am căutat fericirea şi realizările peplan profesional. Am urmărit să acumulezcunoştinţele teoretice şi deprinderile practicenecesare pentru ceea ce urma să profesezdupă absolvire.Pentru tot ceea ce sunt am depus omuncă grea şi continuă, am învăţat să fac totceea ce un bărbat realizează în aceastămeserie dar fără să uit şi să arăt că sunt fe-meie. La patru luni de la părăsirea băncilorşcolii pot spune că am căpătat experienţăprofesională în primul rând, experienţă deviaţă şi un puternic sentiment în forţele pro-prii. Absolvirea unei şcoli militare este orealizare la care mulţi visează dar puţini suntcei care reuşesc. Programul militar şiactivităţile implicite nu sunt uşor de parcurs,cu atât mai puţin pentru o femeie, dar totceea ce e greu e şi frumos şi te face maiputernic, dacă iţi doreşti cu adevărat să te im-plici şi să vrei să fii printre cei mai buni.Îmbrăcăm straie de sărbătoare şi con-siderăm că ne-am atins primul scop şi acelade a deveni cadre militare. Cu mici regrete şimari speranţe şi idealuri suntem pregătiţipentru o nouă etapă. De altfel, de acum sepun bazele maturităţii, responsabilităţilor şiexercitării meseriei cu devotament şi sub de-viza “LEX ET ORDO” se vor desfăşura toateactivităţile ce ţin de domeniul profesional.În cadrul colectivului Detaşamentului4 Mediaş-Agnita consider că m-am integratdestul de bine încât să pot lucra şi cooperacu ceilalţi şi, de asemenea, să putem ex-prima spiritul de colegialitate reciproc, în

orice situaţie. În momentul în care m-amprezentat la noul loc de muncă mi s-a oferitîncredere şi ajutor pentru a mă descurca înmisiunile ce îmi sunt încredinţate. Pentru viitor vreau să realizez anumiteobiective pe care mi le-am propus în ceeace priveşte cariera militară. Printre cele maiimportante se află şi acela de a deveni ofiţerjandarm, însă după ce voi învăţa să lupt dinprisma subofiţerului doritor de a cunoaşte câtmai mult.De asemenea, îmi doresc să participla un schimb de experienţă în afara ţării, cucât mai multe structuri similare şi să realizezun material în care să pot creionaasemănările şi deosebirile atât în ceea cepriveşte cadrul legal cât şi cele de interesoperativ pe care le voi putea observa şianaliza dar şi modul în care sunt integrate şitratate femeile în sistemul militar.Spre final dar nu în ultimul rând, vreauca după parcurgerea acestui drum lung şi di-ficil să pot spune că mi-am îndeplinit obiec-tivele ca femeie şi ca subofiţer de jandarmi şică am putut realiza o mare parte din totul pecare îmi doresc să-l construiesc.sg.maj. Georgiana Picioiu

Detaşamentul 4 Jandarmi Mediaş Agnita

19


Între lege şi artăpasiuni de o viaţă

Pasiune Pictura, filatelia şi ştampilele filatelicesunt pasiunile de-o viaţă ale unui jandarmsibian ajuns la pensie.Între lege şi artăŞi-a dedicat 34 de ani din viaţă jan-darmeriei dar a găsit întotdeauna timp şi pen-trusufletul său. Locotenent-colonelul VirgilCristea a fost jandarm o viaţă întreagă, însănu şi-a ascuns nici o clipă pasiunea pentrupictură, filatelie, pentru confecţionarea şicolecţionarea de ştampile filatelice. Anulacesta împlineşte 64 de ani, tocmai a începutpictura cu numărul o sută şi are în colecţiepeste 450 de ştampile filatelice făcute dedumnealui şi mii de timbre în colecţia proprie.A fost o viaţă întreagă „om al legii”însă a reuşit să spargă preceptele conformcărora jandarmii sunt oameni duri şi severi.Şi-a dedicat viaţa jandarmeriei iar sufletulartei. Locotenent-colonelul în rezervă VirgilCristea a fost talentat la desen dintotdeaunaînsă multă vreme şi-a ignorat această vo-caţie. A descoperit-o, în cele din urmă, şi adevenit pentru el o pasiune. Apoi, întâmplă-tor, a întâlnit un om care i-a insuflat o altă pa-siune: ştampilele filatelice. Aşa a ajuns săconfecţioneze şi el aşa ceva şi apoi să le şicolecţioneze. Dacă colecţionează ştampile filatelice,de ce nu şi timbre? Aşa a ajuns să deţină ocolecţie impresionantă de ştampile filateliceconfecţionate de el, peste 450 la număr, şicâteva mii de timbre. Dacă o viaţă întreagă amai pictat şi desenat absolut întâmplător,acum, la bătrâneţe, jandarmul se poate lăudacă pune primele tuşuri pe pictura cu numărulo sută.Copil ager şi dăruitOfiţerul are o formare profesională

tipică pentru un jandarm. A absolvit Liceul dinlocalitatea natală iar apoi şi-a continuat studi-ile la actuala Academie a Forţelor Terestredin Sibiu. A devenit jandarm însă niciodată nua putut renunţa definitiv la pictură, pasiuneape care a descoperit-o în liceu. La vremeaşcolii, copilul Virgil nu se prea obosea cu de-senul. Bătea mingea cât era ziulica de lungă,cu gândul de a ajunge mare fotbalist la Bu-cureşti. N-a fost selecţionat în prima echipăaşa că s-a apucat de atletism.

Cu pasiune şi având alături un tânărprofesor dăruit meseriei, a ajuns la perfor-manţe notabile la 400 metri. Când a venit vre-mea liceului, adolescentul Cristea eracunoscut pentru aptitudinile sportive, dar ni-meni nu îi cunoştea talentul de desenator.Până într-o zi când profesorul de muzică,văzând că elevul Cristea este neatent la orade Istoria muzicii, a venit tiptil şi l-a surprinsfăcându-i portretul pe prima pagină goală dinmanual.Totul are un începutProfesorul l-a convocat, după ore, la odiscuţie. „A fost una din zilele mele grele. Pro-

fesorul nu mă prea avea la inimă, pentru cămă sustrăgeam de la cor şi nici nu măomoram cu portativele. Mă aşteptam la omustrare, poate la o convocare a părinţilor laşcoală. Acesta m-a luat pe după cap şi mi-azis: «Măi puştiule, ştii că ai talent? Să te ducila doamna Carpis, la Şcoala de artă, să te în-

20


veţe câte ceva». Doamna Carpis era soţiadumnealui. M-am dus, nu imediat, dar nu mi-a plăcut ce făceau. Prea multă tehnică, teorieşi regim de şcoală“, povesteşte colecţionarul.„Totuşi, pe coperta fiecărui manual eu aveamdesenat chipul profesorului. Apoi, am pictatde toate. Copii ale unor picturi româneşticelebre, l-am pictat pe Gagarin când a ajunsîn cosmos, sau chiar pe portarul naţionaleicând România a bătut cu 3-0 Turcia laAnkara, în urmă cu foarte mult timp. Am pic-tat şi câteva nuduri, dar mai ales flori şipisici.“, povesteşte ofiţerul de Jandarmerie înrezervă.

Îndrăgostit de flori şi pisiciLt. col. Virgil Cristea mărturiseşte că îiplac foarte mult florile şi de aceea le şipictează.„Florile mi-au căzut cu tronc deoarece

în copilărie, bunica din partea mamei, carem-a crescut pe mine, iubea foarte mult florileşi le cultiva. Cât despre pisici, de când a muritsoţia mea, ele îmi mai alină singurătatea. Îmiplace foarte mult să pictez, dar şi să mă vădînconjurat de lucrările mele. Nu le pot da.Dacă cuiva îi place vreun tablou şi mi-l cere,mai bine îi pictez altul, decât să-l dau pe celpe care îl am. I-am spus şi fiicei mele că atâtatimp cât trăiesc să nu se atingă de lucrărilemele. După ce mor poate să facă ce vrea“,povesteşte pictorul. S-a pus pe pictat mai se-rios acum doi ani, după moartea soţiei, iaracum îşi adaugă în colecţia cu propriiletablouri lucrarea cu numărul o sută.

Pasiunea pentru filatelieJandarmul pensionat povesteşte cătatăl său era ceferist, aşa că era obişnuit cudisciplina de fier şi a vrut că fiul său sădevină jandarm. „Aşa am ajuns la «NicolaeBălcescu», la Sibiu. Avînd calităţi sportivedovedite la liceu, am fost cuprins în echipaşcolii. După absolvire am fost repartizat laSlatina. Nici nu ştiam atunci unde vine oraşulpe hartă, dar m-am adaptat rapid. Acolo, unsoldat m-a fermecat cu pasiunea sa pentru

timbre. Mi-a fost ruşine să-i spun că în primulan de liceu am renunţat la toată colecţia meade timbre pentru un stilou chinezesc al unuicoleg. Stilou care, nu peste mult timp, s-arupt şi mi-a pătat cămaşa şi haina. Am în-ceput să studiez serios problema mărcilorpoştale şi profitând de facilităţile acordate destat filateliştilor am încropit primele colecţii.Acum pot spune că am colecţiile româneştidin 1968 şi până la revoluţie integral“, îşi am-inteşte colecţionarul. Primii paşi în activitateade filatelist „profesionist“ i-a făcut adunândtimbre şi coliţe româneşti. Dantelate şinedantelate. Pe tematici şi colecţii. A începutsă participe la expoziţii de profil din ţară pediferite tematici: Pictura românească, IstoriaRomâniei, Copiii - bucuria vieţii, Arta popu-lară românească. La Tîrgu Jiu a organizat,împreună cu filateliştii locali, prima ediţie aexpoziţiei „Brâncuşiada“, manifestare ce semenţine şi astăzi.

SibiulDintotdeauna şi-a dorit să se întoarcăla Sibiu, deşi era de loc tocmai de la Giurgiu.Poate şi pentru că era căsătorit cu o sibiancă.La unitatea de jandarmi la care a fost repar-tizat, s-a nimerit să fie încorporat şi un soldatpe nume Popescu. Acesta i-a povestit că areun tată machetator de timbre şi i-a arătat„cam cu ce se mănâncă chestia asta”. Dupăun timp a avut ocazia să-l cunoască pe acestminiaturist, Aurel Popescu, tatăl soldatului, la

21


depunerea jurământului. S-au împrietenit şidupă câtva timp s-au întâlnit la casa acestuiadin Bucureşti. A fost pentru prima dată cândvedea un profesionist în domeniu la lucru.„Nu l-am lăsat până nu mi-a arătat cum face.Şi-a pus ochelarii speciali la ochi, lupa di-naintea foii de hârtie şi mi-a arătat cum se re-alizează un timbru. Şi cu tempera şi cupeniţa. Era un talent de excepţie. Multe dintimbrele realizate de Romfilatelia i se datore-ază lui. I-a făcut lui Hruşciov un cadou: unbob de orez pe care era scris un citat dinLenin“, povesteşte Cristea. Acum, are ocolecţie impresionantă de aproximativ 450 deştampile filatelice, făcute de el pentru diferiteevenimente.

Virgil Cristea s-a născut la Giurgiu. Aurmat şcoala primară şi cursurile liceului „TituMaiorescu“ din oraş. În 1968 este admis laŞcoala de ofiţeri „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu.După absolvire este repartizat în garnizoanaSlatina, apoi la Târgu Jiu şi Cluj. În 1979revine la Sibiu la Comandamentul de Jan-darmi, de unde trece în rezervă cu gradul delocotenent-colonel la vârsta pensionării. A lu-crat la statul major al unităţii. Este familist şiare o fată căsătorită cu un ofiţer.

Margareta LUPUMonitorul de Sibiu

PORTOFEL CU BANI PIERDUT LAINSTITUŢIA PREFECTULUIÎn data de 18.02.2010, în jurul orei 12.00,plt. Pampu Ciprian care se afla în serviciu la Pos-tul de ordine publică de la Instituţia PrefectuluiJudeţului Sibiu, a observat un portofel pe unuldintre scaunele spaţiului de folosinţă comună şilucru cu publicul de la Serviciul Public Comunitarde Evidenţă a Permiselor de Conducere şi Înma-tricularea Vehiculelor. În interiorul acestuia se afla suma depeste 4.600 de lei, documente de identitate şi di-verse acte personale.În urma cercetărilor efectuate a fost iden-tificat proprietarul acestor bunuri în persoana uneifemei în vârstă de 42 de ani din Mun. Sibiu, caredupă aproximativ 15 minute realizase că acesteaîi lipsesc. Conduita jandarmului, vigilenţa şi ati-tudinea acestuia au contribuit la prevenirea sus-tragerii sau pierderii bunurilor care au fostreturnate proprietarului.

BRACONAJÎn data de 18.03.2009, s-a organizat şi ex-ecutat o acţiune în vederea prevenirii şi combat-erii actelor de braconaj piscicol, la care auparticipat efective din cadrul I.J.J. Sibiu şi lucră-tori ai A.J.V.P.S. Sibiu, în zona barajelor de perâul Olt. În dreptul localităţii Colun, pe râul Olt,au fost observate două persoane de sex mas-culin care se aflau într-o barcă şi întindeau plase.La somaţia jandarmilor de a înceta activitatea in-fracţională şi de a veni la mal, cele două per-soane au refuzat, au abandonat plasele şi aufugit cu barca pe râul Olt, în aval. După aproximativ o oră, timp încare au fost urmăriţi de către jandarmi de pe mal,cei doi au scufundat barca şi au încercat să fugă,moment în care au fost prinşi. Barca şi plaseleabandonate de M. Mircea - 35 ani şi B. NicanorFlorin - 33 ani, domiciliaţi în loc. Mârşa au fostrecuperate, confiscate şi predate în custodie la

Ştiri Lex & Ordo Ştiri


22


A.J.V.P.S. Sibiu, iar peştele (speciile: ştiucă,caras, plătică şi biban)care se găsea în cele douăplase şi era viu, aproximativ 3 kg, a fost deversatîn râul Olt. Celor doi li s-au întocmit acte pre-mergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de bra-conaj piscicol conf. art. 64, lit. m din O.U.G.23/2008.

SUSPECT PENTRU DEŢINERE DESUBSTANŢE STUPEFIANTEUn tânăr în vârstă de 22 de ani din mun.Bucureşti a fost oprit şi identificat de jandarmiicare se aflau în dispozitivul de pază şi protecţie aPalatului de Justiţie Sibiu, întrucât cu prilejul ac-cesului prin dispozitivul de detectare metale al in-stituţiei, acesta avea asupra sa un dispozitiv cepărea a fi folosit pentru măcinarea/mărunţireaunor substanţe stupefiante.În data de 03.03.2010, în jurul orei 12.00,plt. maj. Muntean Yohanna şi plt. Avram Valentincare asigurau supravegherea accesului per-soanelor civile în sediul Palatului de Justiţie Sibiuau oprit şi identificat un tânăr în vârstă de 22 deani din mun. Bucureşti, care deţinea o cutie deaprox. 4 cm2, prevăzută în interior cu lamele şicare prezenta urme ale unei substanţe verzui,precum şi un miros înţepător.Se presupune că se foloseşte acest dis-pozitiv la prepararea unor ţigări din substanţe stu-pefiante, fapt pentru care s-a efectuat un controlcorporal sumar asupra persoanei în cauză şipredarea tânărului organelor abilitate pentru con-tinuarea cercetărilor.

MANIFESTĂRI SPORTIVEÎn data de 21.02.2010, în jurul orelor 13:30,cu ocazia efectuării accesului spectatorilor lameciul de fotbal Gaz Metan Mediaş - F.C. Vasluide pe Stadionul din Mediaş, la una dintre intrări afost depistată, de către agenţii de ordine de lafirma specializată de protecţie şi pază care aasigurat ordinea publică în interiorul areneisportive, o persoană de sex masculin care avea

asupra sa un box metalic. Aceştia au sesizat per-sonalul rezervei de intervenţie condusă de Plt.Porav Ioan care se afla în apropiere, care au tre-cut la aplicarea procedurii specifice identificândca autor al infracţiunii pe F. Paul - 19 ani, domi-ciliat în Sibiu. Acestuia, în urma luării declaraţiilor,i s-au întocmit acte premergătoare pentrusăvârşirea infracţiunii de port şi încercare de in-troducere a boxului în arena sportivă, faptă pre-văzută de art. 33 din Lg. 4/2008 raportat la art.11, pct. 1 din Lg. 61/1991 modificată.Lt. Alexandru COSTEAOfiţer relaţii publice


23


JANDARMII SIBIENI ORGANIZEAZĂCONCURS DE ÎNOTPremergător aniversării a 160 de anide la întemeierea Jandarmeriei Române (3aprilie 1850), aproximativ 30 de reprezen-tanţi ai instituţiilor Ministerului Administraţieişi Internelor au participat luni, 15 martie2010, începând cu ora 12.00, la un concursde înot în incinta complexului de nataţie„Olimpia” din municipiul Sibiu.La concurs, pe lângă jandarmi s-au în-scris înotători reprezentând AcademiaForţelor Terestre Sibiu, Inspectoratul pentruSituaţii de Urgenţă „Dumitru Croitoru” Sibiu,U.M. 01557 Sibiu, Centrul de Pregătire pen-tru Comunicaţii şi Informatică „Decebal”,Centrul Chinologic Sibiu, Inspectoratul dePoliţie al Judeţului Sibiu, etc.În temeiul promovării consacratuluislogan „Mens sana in corpore sano”, pentrupromovarea spiritului de „fair play” şi pentruantrenarea/evaluarea performanţelor psiho-fizice ale personalului Jandarmeriei Române,concursul s-a desfăşurat pe durata a 3 ore şia cuprins: 2 probe principale, 3 probe spe-ciale, o probă de ştafetă. Clasamentul pe probe şi echipe s-aprezentat astfel:- 50 m „liber” – loc I – lt. Cohal Cătălin– Academia Forţelor Terestre Sibiu (27”47);loc II – plt. Popa Ioan – Jandarmeria Sibiu(28”13); loc III – plt. Cazacu Nicolae – Jan-darmeria Sibiu (28”54);- 50 m „bras” – loc I - lt. Cohal Cătălin- Academia Forţelor Terestre Sibiu (36”30);loc II – sg.maj. Tăuşan Cosmin – U.M. 01473Sibiu (37”35); loc III –lt. David Daniel – I.S.U.Sibiu(40”22);- 25 m liber – „înot îmbrăcat în uni-forma de serviciu” – loc I - sg.maj. TăuşanCosmin – U.M. 01473 Sibiu (16”94); loc II –plt. Popa Ioan – Jandarmeria Sibiu (18”20);loc III - lt. Cohal Cătălin – Academia ForţelorTerestre Sibiu (19”16);

- 50 m „liber – salvarea unei persoanede la înec” – loc I - lt. Cohal Cătălin – Acade-mia Forţelor Terestre Sibiu (48”37); loc II - plt.Cazacu Nicolae – Jandarmeria Sibiu (53”30);loc III - sg.maj. Tăuşan Cosmin – U.M. 01473Sibiu (53”41);- 25 m „liber - înot cu arma deasupraapei” – macheta arma - pistolul mitralieră, cal.7,62 mm din dotarea structurilor de pază şiprotecţie instituţională şi a jandarmilor caredesfăşoară misiuni privind ordinea şi sigu-ranţa publică – loc I - sg.maj. Tăuşan Cosmin– U.M. 01473 Sibiu (17”98); loc II - lt. CohalCătălin – Academia Forţelor Terestre Sibiu(19”04); loc III - plt. Popa Ioan – JandarmeriaSibiu (21”00);- ştafetă (4 X 25 m mixt - 25 m „spate”/25 m „bras”/25 m „fluture”/25 m „liber”) – locI – echipa I.J.J. Sibiu formată din plt. PopaIoan/plt. Cazacu Nicolae/lt. Costea Alexan-dru/sg.maj. Ungureanu Ioan (1’07”54); loc II –echipa I.S.U. Sibiu formată din mr. SalomiuValentin/sg.maj. Costandache Gina/lt. DavidDaniel/slt. Boaru Mihai (1’13”79); loc III –echipa U.M. 01473 Sibiu formată din sg.maj.Cosma Lucian/Kemens Alex/sg.maj. TăuşanCosmin/elev cap. Muscurel Radu (1’17”41).Educaţia fizică şi sportul în Inspec-toratul de Jandarmi Judeţean Sibiu sunt com-ponente ale procesului de instruire şipregătire continuă a efectivelor şi se executăîn scopul orientării activităţii fizice spre for-marea şi dezvoltarea capacităţii motrice şi acalităţilor psihice din sfera cognitivă, volitivăşi afectivă a personalului. Acestea sunt imperios necesare în-deplinirii misiunilor încredinţate şi reprezintăuna din principalele activităţi de sprijin a în-deplinirii atribuţiilor şi misiunilor care revinpersonalului Jandarmeriei Române.

Lt. Alexandru COSTEAOfiţer relaţii publice

24


COPII DE JANDARMI ÎNCOMPETIŢIECopii Jandarmilor s-au întrecut la schiîn staţiunea Păltiniş pentru promovarea ide-alului sportiv, susţinerea educaţiei prin miş-care pentru o viaţă sănătoasă, dezvoltareaunor valori frumoase în rândul tinerilor şi sus-citarea spiritului competitiv, disciplina sportivăşi spiritul de echipă.

Premergător aniversării Zilei JandarmerieiRomâne, în data de 11 Martie 2010, în-cepând cu ora 12.00, aproximativ 10 con-curenţi cu vârste cuprinse între 9-16 ani, auîncercat să îi facă pe părinţii lor mândri pen-tru reuşita unui loc pe podium la proba decoborâre contra timp pe pârtia „Onceşti” dinStaţiunea Păltiniş.La competiţie au fost invitaţi să par-ticipe şi copii ai membrilor Serviciului PublicSalvamont Sibiu, instituţie cu care se cola-borează îndeaproape de către JandarmiiMontani, pentru asigurarea unei conduitebune în ceea ce priveşte accesul şi compor-tamentul pe traseele montane, în funcţie deanotimp şi scopul destinaţiei/excursiei. Concursul s-a desfăşurat pe douămanşe (rezultate cumulate) iar ordinea lasosire a fost:- categoria 11-16 ani; loc I - GăvozdeaAlexandru (2’50”); loc II – Nuţu Alexandru(3’11”); loc III – State Raul (4’25”)- categoria 8-10 ani; loc I – Găvozdea Diana(3’24”); loc II – Băra Paul (4’28”); NuţuMaria Alexandra (5’38”).

PĂLTINIŞULSituat în Munţii Cibinului – din lanţulCarpaţilor Meridionali, sub vârful Onceşti,PĂLTINIŞUL este staţiunea climaterică la ceamai mare altitudine din ţară, 1450 m. Căutatăde turişti, cu acelaşi interes, atât vara cât şiiarna, ea se remarcă ca un minunat loc depetrecere a concediilor sau vacanţelor. Fru-museţea peisajului montan înconjurător, cuvârfuri ce trec de 2000 m, aerul pur şi ozonatal pădurilor de conifere, splendidelepanorame ce se deschid privirilor, creeazăaici o atmosferă de linişte şi deconectare.In timpul iernii staţiunea Păltiniş se im-pune ca un excelent loc pentru practicareasporturilor de iarnă. Ninsorile abundente (dinnoiembrie până în aprilie) transformă multedin pantele împrejurimilor, în veritabile pârtiide schi sau săniuş. Conoscută ca staţiune asporturilor albe, Păltinişul are piste specialamenajate, de la cele mai accesibile celorcare încep să desluşească tainele acestuisport până la cele cu mai mai mare grad dedificultate agreate de schiorii cu experienţă. Pârtiile de schi (Onceşti I şi II) suntamenajate pe versantul Nordic al munteluiOnceşti (1713 m), având o lungime de 1600m, o lăţime de 25 m, cu o diferenţă de nivelde 260. Telescaunul şi teleschiul faciliteazătransportul turiştilor în zonă. Monitori special-izaţi predau lecţii de schi pentru începători.Echipamentul şi materialul sportive adecvatpoate fi închiriat din staţiune.

consiliul inspectoratul de judeŢean sibiu jandarmi ... jandarmeriei sibiene/revista... ·...

Documents