Revistă bilunară ilustrată de sport

Sfrtttiv A b o n a m e n t e :

Grupări sportive .., . . 1000 Lei Instituţii . . . . .... . 2000 Lei Particulari . . , . .. 360 Lei

De sprijin; Benevol

Red, şi Administraţia S I B I U

Axente Sever No. 23

înscris Trib. Sibiu No. 61/1942 Aprobarea Ministerului Propagandei

Naţionale No. 789/1942

„MECENA" SPORTULUI A R D E L E A N

De vorbă cu D-nul profesor Dr. lumi Haţieganu — Rectorul Universităţii Cluj—Sibiu —

Ca sa mal prezentării publicului nostru cetitor pe d-l prof. Iiilitt Haţieganu, pe acest sportiv de rasă, ar fi un non sens. Me­riteled-sale, atât pe tărâm ştiinţific cât şi pe tărâm sportiv,' au trecut de mult grani-ple ţării. Incontestabila d-sale competenţă în materie de sport, ne-a determinat să luăm hotărârea unui interwiew ca acest eminent prim dascăl al celui mai înalt for cultural din Ardeal.

Fără să întâmpinăm „inevitabilele" alergături în asemenea cazuri, Dl Profesor luliu Haţiegauu ne primeşte cu acea bună­voinţă cu care sunt caracterizaţi acei „oa­meni mari" şi cu o simplicitate deadreptul uimitoare începe să ne răspundă la prima întrebare:

Situaţia foot-baliului în ţară La aceasta primă întrebare, D-l rector

ne răspunde categoric:» în decădere. Şi a-ceasta decădere se datoreşte crizei ce o sufere actualmente foot-ballul. Totuşi, dacă toţi cei interesaţi vor depune un cât de mic efort, această situaţie se poate înbu-

nătăţi şi trebue să se înbunătaţească pen-trucă aşa o cere interesele naţionale. Iar în ceeace priveşte formarea unei echipe naţionale care să ne reprezinte demn, acest lucru, astăzi, este posibil deoarece avem jucători destui, dar, aceştia, trebuesc selecţionaţi cu seriozitate şi să li se dea o pregătire temeinică şi din vreme. Nu ca în trecut când se selecţiona cu o săptă­mână înaintea matchului şi când rezultatul era dezastruos. Şi aici intervine necesitatea unui selecţioner şi buna inspiraţie a orga­nizării şcoalei instructorilor de antrenori care, fără îndoială, este binevenită şi de necesitate. Pentru că elevii acestui curs — viitorii antrenori — vor da o amploare mai semnificativă foot-ballului nonstru.

Campionatul de războiu Asupra posibilităţilor grupărilor din

actualul campionat de războiu şi Cupa Eroilor, eminentul nostru sportiv ne răs»

punde :„ situaţia grupărilor participante este foarte precară şi au o sarcină grea. Aceasta din cauza actualei situaţii, situaţie care cere sacrificiu şi restrângeri în ori şi ce dome­niu. Totuşi — avându-se în vedere că fie­care grupare şi-a format din timp un select lct de juniori care vor înlocui — în parte pe cei plecaţi la datorie, această situaţie precară din punct de vedere al materia­lului uman, va fi în parte înlăturată.

Sportul universitar.

La această întrebare, cu toată cunos-cuta-i competenţă în materie, d. Haţieganu fiind unul dintre puţinele persoane care s'a ocupat din plin cu această problemă, ne răspunde : „Sportul universitar are toate şansele de îndeplinire atât morală cât şi materială. Sportul universitar are misiunea de a apropia prin sport Universităţile între ele şi de a ridica spiritul sportiv univer­sitar, la treapta la car^ţrebue să se afle în sportul românesc, ţi toate acestea le observ, foarte optimist, la gruparea mea de care sunt foarte mulţumit în toate do­meniile. Şi sunt sigur că şi în viitor gru­parea mea se va menţine Ia un loc de cinste şi mai cu seamă în Campionatul de Răsboiu,

Minutele trec cu repeziciune. Stri­dentul sbârnăit al telefonului, vocea pede­lului, toate fac pe ilustrul nostru sportiv, să-şi aducă aminte că o muncă titanică îl aşteaptă, o răspundere asupra căreia trebue să vegheze zi şi noapte.

Cu simplicitatea care este o caracte­ristică a acestui mare sportiv intelectual, d-sa uiează „Curierului Sportiv" multă izbândă pe drumul spinos dar nobil ce şi l'a ales. Cu însemnările în mână ne în dreptăm spre eşire, cu părere de rău că nu am mai putut ciupi câteva crâmpee de „adevăr sponiv" din gura acestui mare cărturar şi îndrumător al sportului românesc.

AI. Haitaş.

ACTUALITĂŢI Albin Morarfu citat pri ordin de zi No.

1325 „Drept preţuire a meritelor sportive şi şoimane dobândite în activitatea desfăşurată de d-sa timp de 20 de ani în Ardeal. Se citează prin ordin de zi pe întreg sportul românesc şi i se acordă in­signa de onoare a sportului românesc."

Dat în Bucureşti 14 Martie 1943 Şeful Sportului Românesc

Prof. I . Gheorghiu D. Emil K r o n e r arbitru internaţional din

Bucureşti va conduce la 28 Martie finala cupei districtului Sibiu între Universitatea Cluj-Sibiu şi Arsenal.

A j u t o r u l s p o r t i v g e r m a n , care îngri­jeşte de membrii răniţi ai Asociaţiei de gimnastică a Reichului, a cheltuit, după o statistică dată recent publicităţii suma de 3.276 milioane R. M. pentru membrii săi. Asociaţia care este finanţată cu banii luaţi de pe biletele diferitelor reprezentaţii sportive, nu mai are nevoie de ajutorul Statului. (R. D. V )

V e n u s şi Juventus se întâlnesc în match oficial în cadrul campionatului de răsboi. Clasa­mentul inter biicureştean se prezintă astfel:

F. C. Rapid: 4 3 1 0 15 : 4 7 U. Tricolor: 5 3 0 2 12 : 10 6 Sp. Studenţesc: 4 1 2 1 14 : 10 4 Venus: 3 2 0 1 6 : 9 4 Juventus: 3 1 0 2 6 : 8 2 F. C. Carmen: 5 0 1 4 2 : 14 0 S c h a l k e O 4 , Dresdner S. C, F. C. Nürn­

berg, München 1860, B. C. Augsburg, Desseu 05, V F B Königsberg şi Holstein Kiel sunt liederi autoritari ai campionatu.ui ligii respective din Germania.

Sportul în educaţia naţiunii de ROMEO DASCÄLESCU

In cartea »Jeunesses orthodoxes" a emigrantului rus J. Lagovsky, desbătăndu-se problema nouei orientări a tineretului, spre o metafizică vitalista, st caută a se explica şi „pasiunea sportivă" a generaţiei mai aoui prin „beţia de a trăi pentru viaţă şi bucuria de ahisimţi forţele". Deşi Lagovky înclină spre un scepticism de factură senti­mentală, totuşi apreciează în termen judi­cios importanţa sportului pentru individ ş! colectivitate.

„Sportut, avane de stop să unifice forţa prin întocmirea de echipe şi să păs­treze unitatea între top membrii echipei, realizează spiritul de solidaritate. Sporturile, cluburile, echipa sunt prilej ca tineretul să fugă de singurătate şi să-i dea plăcerea vieß caíectivé. Mulţumită lui pregătim mic­şorarea izolării sociale, a nepăsării omului faţă de semenul său. Omul, care dese ori se simte a fi doar un atom, se simte din nou parte din colectivitate.

Iar B. Nortihes preocupat tot de pro­blema tineretului, mtr'm mmăr mm vechi din Le Temps, numeşte spmtat „scoată a caraeterefor."

Excesele intelectuaUzmie ak veacttM al XfX-lea consideraţi educafia fizică mm balast inutil demnităpi spfrätmUt a „trestiei gânditoare", deşi romanticii se emtim pa­sional pentru euthit vmţa îtt mtwă,, în eter liber.

însă m orgamsrmi vifewtm, ßm^ße0 pfM sport, Ş/i mâmţte şi' tkifmmmi, apqfiMftfgt astfet şi f&rţgfo ämsMjgajßei sgmhmk. D* acei® mimomi® dintre imstrmeţfc 0 edu­caţie fizică s'a planificat, de aceia sportut, bine înţeles raţionalizat, a devenit p necesi­tate de viaţă modernă, tineretul fiind tentat din ce în ce ai mult spre viaţa în aejt liber,

fiind chiar obligat să se supună terapiei miraculoase a exerciţiilor fizice»

Pentru noi Românii sportul devine o problemă de educaţie naţională. Tineretul nostru începe depe acum, să fie crescut în cultul preţuirii forţelor fizice, cu ajutorul cărora capacitatea şi elanul de muncă spo­reşte, deodată cu randamantul. Se face sport în licee, în universitate, stadioanele devin instituţii de educaţie, directivate după cerinţe pedagogice. Pentrucă să ţine seama că tineretul de azi e ostaşul de mâine, care dacă va birui obstacolele materiale la care-l supune viaţa milirară, va asigura cu un plus de eficacitate ţării, liniştea în vreme de pace şi victoria în vreme derăzboiu.

Sportul nu trebuie confundat cu ele­mentele mediocre care eventual tar practica. Aceştia sunt perifericii de totdeauna.

Intelectualul de azi vede în sport mij­locul de a-şi armoniza fizicul cu spiritul, care în cele din urmă e şi o problemă de estetică individuală, la cáré nimeni nu are de găsit să mai renunţe.

Î M B R Ă C Ă M I N T E AUMTTATÄ DE PRIMĂVARA

DAME $1 DOt-.NI l a :

MAGAZINUL

IOAN S A N P R U Regele Ferdinand Nr. TI

s u o y * D A V I D T I P O G R A F I E Si FABRICA DE ŞTAMPILE

SIBIU, strada Faurului No. 19

S P O R T U L , O D A T O R I E — — — — — — - I. CÂRJA FAGĂDARU — — — — ;

Multiplele obligaţiuni de ordin biolo­gic pe care le necesită desvoltarea armo­nică a individului sunt, am putea spune, mai mult un angajament perpetuu şi am­plificat al randamentului de hrană cerut de organism. Amploarea deosebită ce s'a dat materiei ca factor unic determinat al creşterii trupului a atins limite patologice. Şi cazul devine şi mai trist dacă ne gân­dim că până azi nu s'au luat măsuri ca­tegorice de îndreptare a acestei mentali­tăţii false.

Să ne înţelegem. Antrenamentul pe care şi-1 fac indivizii în societatea noastră românească, precumpeneşte achiziţiilor ma­teriale cât mai îmbelşugate. Toate forţele sunt hipnotic atrase asupra unui singur scop: o funcţiune cât mai comodă în care să nu se depună un minimum de sforţar' =^-_ •• —• '- -• fizică. Aceasta nu a, fi o pacoste dacă a-lăturat ei individul ar socoti salubritatea na-ţiunei ca o poruncă, dându-şi seama că prin autoîngrijirea co­rectă a corpului său, oferă securitatea vi­tală a trăiniciei statu­lui. Şi toate acestea se pot numai prin preocuparea atenta a- , cordatâ fizicului. Ne miră faptul că azi mai mult ca niciodată ge­neraţia tânără e din ce în ce mai firavă şi accesibilă bolilor. Există cu siguranţă o deficienţă educativă în desvoltarea celor ce se ridică. Şi aceas ta este de sigur lipsa-

simţitoare a exerciţiilor fizice, ce tinerii le detestă şi le ocolesc. Comandamentul de azi ar trebui să sune : Sportul să fie o da­torie a individului, dacă nu voluntară din respect pentru intimitatea sa, la nevoie susceptibilă măsuriloi coercitive organizate de foruri competente. Să se lase cafenelele şi aerul înăbuşit al camerelor unde tine­retului îi place să se împlânte. Tineretului să i se pretindă să facă zilnic sport, cât mai mult şi felurit. '

E o datorie naţională şi Valoarea edu­cativă preponderentă, nu o contestă ni­meni. Vor creşte Astfel robuste şi viguroase generaţiile viitoare ale acestui neam.

Ori unde s'ar afla tineietul, ori ce situa­ţie ar avea, sportul trebuie să-şi aibă locul de seamă în ansamblul codului de °ducaţie integră.

Fără îndoială că d, Alex. Bădăutâ a înfăţişat în cartea Domniei Sale, în forma cea mai artistică posibilă, frumuseţile încântă­toare ale Munţilor României. Peisagiile car­patine nu se puteau realiza într'o formă mai reuşită, cu redări masive de plăcută descrip-ţiune apropiind picturalul, fără a fi trăit şi extaziat cu adevărat un suflet sensibil şi deschis decorului sinfonic de arhitectură impozantă, descoperită în munţii noştrii.

D, Alexandru Bădăuţă ne-a dat însă pe lângă descripţia geografică-artistică şi pagini în care tablourile moarte ale naturei sunt întregite cu factorul viabil, ce dina­mizează peisagiul, şi-1 mişcă: omul. Cu-treerarea munţilor noştri o fac în afară de ciobanii ce-şi poartă turmele de oi prin poenile pădurilor muntoase; skiorii. După ce constată just d. Alexandru Bădăuţă că „skiurile alcătuiesc una dintre cele mai temerare invenţii umane", Domnia Sa nu uită să definească importanţa practică a skiului: „Instrument de reală desăvârşire fizică şi morală, ákiul înseamnă pentru turistul contemporan, care vrea să călă­torească iarna, ceeace a însemnat pentru

d e ALEX. BĂDĂUTÂ

bunicii noştri înlocuirea diligentei prin trenuri sau automobile.

In fraze de poemă d. Bădăuţă a reu­şit să ne evoce plastic şi sugestiv, în toată amploarea impresiei skiorul din munţii României, ca un mare şi virtuos mânuitor al condeiului ce este. Iată ce spune despre imaginea unui skior ce apare de pe munte: „A apărut departe, pe creastă: ca o pa­săre. Mâinile sprijinite în beţele care se apropiau şi depărtau ritmic de trup, dădeau impresia de pregătire de sbor. Ai fi spus: Icar, în clipa când îşi cearcă puterile. Apoi impresia s'a conturat. Omul a început să coboare: văzut împotriva lumini cu norii de pulbere de zăpadă pe care-i stârnea ş<" lăsa în urma lui, el îşi adăuga — pe mă­sură ce sporea ochiul nostru — două fan­tastice aripi, ţesute din cristale de zăpaîă şi reflexe de soare. A fulgerat prin raza ferestrelor cabanii, fără să opre ască. Apro­ape l-am fi crezut ireal, dacă n'am fi avut drept mărturie materială a fugarei lui pre­zenţe, dâra subţire a skiurilor. Alături de ea un întreg grup care a trecut apoi, stri­gând, aliniat câte unul, ca versuri în stro­fele unei poeme de tinereţe şi triumf". <

S p o r t p rov inc i a l

„Şoimii"-Târgovişte Unul din cluburile sportive puţin cu­

noscute în opinia noastră este şi tânăra grupare „ŞOIMII" din Târgovişte. Născut din inţiativa unui grup de tinerii îndrăgos­tiţi de sport şi susţinut de punga umilă şi entuziastul aceloraşi tineri, cărora li s'au mai alăturat câţiva din pleiada atletismului târgovişte an, acest club n'a avut încă po­sibilitatea de a se manifesta, fie din cauza lipselor de mijloace fie din cauza îm­prejurărilor. (Continuare în pag, 7-a)

Skiorii în

„Munţii României"

SPORTUL UNIVERSITAR ROMÂN Cu câteva zile în urină s'a format

comisia „Sportului Universitar Român" com­pusă dji» profesori universitari, reprezen­tanţi ai tuturor universităţilor din tară, sub preşidenjia d-lui prof. Dr. Iuliu Hatieganu, rectorul universităţii Cluj-Sibiu. A fost un âct cât se poate de binevenit pentru ridi­carea sportului universitar din tara noastră, sport care până acum era lăsat în voia soartei şi nu se putea manifesta de(ât sporadic prin unele grupări studenţeşti care după câteva luni dela înfiinţare erau sor­tite intrării în anominat datorită lipselor materiale precum şi a celorlalte lipsuri de altă natură (încurajare din partea rficiali-tăţiior, federaţiilor etc.)

Acum însă, când primul pas s'a făcut şi sportul universitar începe să-şi ia dru­mul său natural în viata spotivă româneas­că, cred de folos de a ne spune şi noi, presa sportivă, măsurile pe care le credem folositoare pentru reuşita acestei initiative. Pentru aceasta, înaintea tuturor lucrurilor, ne trebue instructori sportivi, antrenori, care să poată, prin cu­noştinţele fiecăruia în domeniul spor­tului în care s'a specializat, să facă faţă iniţierii sporti-veaftecărui student sau studentă cu ca­lităţi sportive. Acest prim deziterat şi în acelaş timp şi cel mai principal tre­bue să fie înfăptuit imediat în toate centrele universita­re. Având instruc­tori sportivi şi cât mai multe echipe în fiecare ramură fde sport, abiaatuncine vom putea gândi să organizăm campio­nate studnţeşti uni­versitare, apoi cele inter - universitare care ar trebui să se ţinăîn fiecare toam­nă, e timpul cel mai liber pentru stu­denţi, succe$iv în fiţc^re centru uni­

versitar, de exemplu în toamna acestui an, după ce s'ar consuma campionatele fiecărei universităţi, s'ar putea organiza campionatul inter-unversitar la Sibiu sau în oricare centru) sportiv universitar, fiecare din aceste oraşe având cinstea de a găzdui cu rândul cam­pionatele inter-universitare. La aceste con­cursuri nu trebui să lipsească nici un sport (foot-ball, atletism, woley-basket, ping­pong, box, scrimă, tir etc).

Când vom ajunge la toate aceste lu­cruri, care aci sunt schiţate numai în mare, adaptările fiind caracteristice fiecărei uni­versităţi, vom putea vorbi de sport univer­sitar în adevăratul înţeles al acestui cuvânt, vom putea înregistra recorduri universitare şi chiar sa ne măsurăm puterile cu repre­zentative studenţeşti ale altor tări.

Pentru aceasta ne trebuie multă, foar-multă bunăvoinţă şi încurajare din partea forurilor universitare precum şi trecerea imediată la fapte, de vorbele de până acum fiind sătui. Altfel n'am ajunge la nimic şi ar fi păcat. Suntem deci în aşteptare.

Victor Malcoci

Cetatea sportivă universitară

Sept'miu Sângeorzan, talentatul echî-per al «Universităţii", s'a înapoiat depe front, universitarii putând astfel să bene­ficieze dé serviciile lui.

* Duminecă 28 Martie a. c. se va dis­

puta în localitate mult aşteptatul derby sibian între «Universitatea* şi „Arsenal". In match de deschidere juniorii „Universi-tatiiM, în care conducătorii îşi pun atâtea speranţe, vor întâlni juniorii „Arsenalului".

* In localul noului cazinou universitar

s'au deschis cursurile de scrimă rezervate oricărui student doritor de a se iniţia în acest sport atât de frumos. Instructor pen­tru băieţi a fost numit Dăneţiu Ioan iar pentru fete Cătina Victor. Ne bucură foar­te mult această splendidă iniţiativă care face cinste conducătorilor sportului uni­versitar.

* Joi 4 Martie a. c , pe terenul de foot-ball local, s'a oficiat o sfeştanie cu ocazia des­chiderii activităţii secţiei de foot-ball al „Universităţii". Cu această ocazie a ţinut o mică cuvântare d-1 prof dr. Grigore Bene-tato, preşedintele echipei care a mulţumit jucătorilor pentru munca lor din toamnă şi i-a îndemnat să meargă mai departe pe linia adevăratei sportivităţi pentru ca ela­nul lor să dea rezultatele dorite.

Cumpăraţi delicioasele produse ale Fabricei de Conserve „SPERANŢA" proprietatea inimosului şi vechiu­

lui susţinător al sportului

I O N P . D U M I T R E S C U F a b r i c a „ S P E R A N Ţ A * 4

BUCUREŞTI - Strada Alex. Vlăhuţă 38

„$oimii"-Târgovi$te (Continuare din pag. 5-a)

Data dela care pe firamentul spor* tului târgoviştean se înscrie acest club, este 1 Septembrie 1941. Deci până acum s'a scurs doar un an şi jumătate. Dela în­ceput, gruparea a avut o singură secţie, aceia atletică, care îşi propusese să propa­ge gustul pentru acest sport în rândurile sportivilor din localitate. Cu timpul s'au mai înfiinţat secţiii de: ping-pong, Volley­ball şi basket-bali. Se speră ca în curând să mai ia fiinţă şi o secţie de box, care să fie condusă de boxeurii Puiu Obăgilă şi Petre Popescu.

Clubul a cerut acum un an Federa­ţiei de Atletism materiale atletice nece-r sare activităţii. Prin înţelegerea marelui sportiv dl prof, Virgil Ioan, căruia tinerii dela „ŞOIMII" îi mulţumesc şl pe această cale, clubul a intrat în posesia a.numeroa­se materiale atletice. Dacă anul acesta, proectul măreţului stadion dela „Sala de arme" va fi realizat — şi de aceasta nu ne îndoim — prevedem pentru anul 1943 biruinţa totală a atletismului târgoviştean. Şi atunci, munca neşovăelnică şi desinte-resată a tinerilor conducători ai clubului „ŞOIMII" va fi încununată de cel mai de­plin succes, cu atât mai mult cu cât în fruntea „ŞOIMILOR" se găseşte vrajnicul sportiv D-l N. Mihăilescu,

Aşteptăm rezultatele! I . V . T o m e s c u

I POŞTA REDACŢIEI Căutăm corespondenţi în toate oraşele

din ţară. Ofertele — însoţite de corespon­denţii de probă, inclusiv fotografii — se vor adresa de urgenţă la secretariatul de redacţie. '.

• * * Cei cari doresc a deveni corespondenţi

ai revistei noastre sunt înştinţaţi că foto­grafiile şi corespondenţa se va expedia re­dacţiei până la 8 şi 23 ale fiecărei luni privind întreaga activitate sportivă dintre aceste da­te. Vor fi expediate pe cât posibil numai clişee în roll-film-complect.

ALB ă NEGRU D-l loan Copia preşedintele districtu­

lui de foot-ball Sibiu, donează de vreo 3 ani consecutivi câte două mingii grupărilor si-biene „U" şi „Arsenal,. Un gest care vor­beşte dela sine!

Grupările arădene, Crişana C. F. .R. Rapid şi înfrăţirea, au distribuit scumpilor noştri ostaşi, diferite pachete cu daruri.

Fără comentariu!

La Câmpia Tuzii, sportul este susţi­nut exclusiv de către gruparea întreprinderii „IndustriaSârmei" care datorită unor oameni înţelegători ca dl. lng. Ilie Floaşiu, fac totul cei posibil omeneşte pentru a ridica stan­dardul de viaţă sportivă.

Cu excepţia a două trei orăşele, în toate oraşele din ţară, regionalele sportive s'ua constituit în prezenţa şefului sportului Românesc, dl Prof. 1 Gheorghiu.

Uluitor nu? Când în alte vremuri, alte asemenea persoane, nici cel puţin nu-şi cunoşteau organele care-i compuneau su­premul for.

Dar . . . „La vremuri noui, oameni noui".

Vizitaţi cel mai moderncinematograf Sibian

. . A P O L L O " Prezintă excepţionala PREMIERA

marele film orientai

Neguţătorul ̂ de sclave „ D e r S k l a v e n h ä n d l e r "

Citiţi şi răspândiţi === „CURIERUL SPORTIV*

CENZURAT Tip. Suciu & David, Sibiu, strada Faurului 19