revistaabbnr 3 2004 6 - abbnr.bibnat.roabbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis1-04.pdf ·...

1

SumarArgument

Vali Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2

BIBLIOTECA XXIMesaj într-o sticlå

Ruxandra Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3Vå prezentåm douå servicii ale BNR:Serviciul Achiziõii

Virginia Iamandi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4Serviciul ISBN-ISSN-CIP

Aurelia Perøinaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5Limbaje de indexare. Prezentare generalå

Vali Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8Actualitatea CZU în contextul informatizarii bibliotecii

Mioara Ståncescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

PORTRET DE BIBLIOTECARMircea Regnealå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

SÅ VORBIM DESPRE…IFLA

Emil Tudor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

ISTORIA CÅRÕIIPrimele tipårituri româneøti

Dana Õilicå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

DIN VIAÕA ABBNRCursuri de perfecõionare:Biblioteconomie

Monica Greceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28Word

Vali Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29Activitåõi ABBNR 2004 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

DICÕIONAR DE BIBLIOTECONOMIE . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

ØTIRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

EVENIMENTE CULTURALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

Motto:�Omul nu este dec�t o trestie,cea mai fragilå din naturå, dar este o trestie g�nditoare! �

Pascal

ARGUMENTBiblioteca Naõionalå a Romaniei �øi då seama cå rezistå prin cårõile øi

oamenii ei. Are nevoie de forõå øi spirit pentru cå dreptul la culturå ar trebui sådevinå datorie pentru generaõiile mai tinere. Biblioteca este un corp de sufleteøi minõi care se contopesc cu cårõile. Cårõile au format aceste minõi øi tot elele �nsufleõesc. Omul trebuie så fie liber �n spirit dar este legat pe veci de filelepe care le-a råsfoit, pentru cå øi ele �si cer dreptul la recunoaøterea valorii...

Asociaõia Bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a Rom�niei a trebuit salupte pentru cårõi øi �n numele lor �ncå de c�nd a luat naøtere; drumul n-a fost netedøi mai ales mijloacele de luptå n-au fost dec�t acelea pe care tot ele, Cårõile, i le-au pus la dispoziõie. Pe scurt : Puterea vorbei. Incredibil cå �ntr-o lume �n carebanul �si �mpråøtie puterea acaparatoare peste tot, ABBNR a reuøit sa mute munõiidin loc ca så salveze cårõile øi n-a fost dec�t o m�nå de oameni care au cerutdreptul la culturå, care au vorbit. Iatå cå imposibilul a devenit probabil.

A fost o båtålie binevenitå ca så arate lumii ce poate Cartea så facå,�nså nu destul ca så-øi gåseascå liniøtea definitivå. Vremurile se schimbå øicu ele øi oamenii. ABBNR are acum un nou chip. Mai experimentat, cu maimultå forõå øi mai t�når... spiritual. Dincolo de orice ne�nõelegeri �ntreoameni, cårõile nu trebuie så sufere. Ele i-au format pe oameni, ele au dattotul omului avid de carte. Omul trebuie så øtie cå indiferent unde se aflå,cartea nu poate dec�t så uneascå minõile cu adevårat libere, så le inducåspiritul de apartenenõå la libertate intelectualå. ˛n clipa �n care am deschisprima carte �n vreuna din sålile Bibliotecii Naõionale a Rom�niei ne-amlegat pe veci destinul de cel al Bibliotecii. Asta �nseamnå dependenõå decarte. ABBNR are �nså scopuri c�t se poate de lumeøti : propagarea cårõiica mijloc educaõional, susõinerea ei ca adevåratå creatoare de elite (de careRomania are �ncå negreøit nevoie), transformarea Bibliotecii �n simbol alculturii rom�ne, aøa cum Bibliotecile Naõionale din Franõa, Germania sauItalia �si au locul lor, pentru care nimeni nu mai trebuie acum sa lupte.Suntem �ncå tineri din acest punct de vedere.

Suntem cu toõii oamenii Bibliotecii, ea ne-a adus faõå �n faõå. Ea øi cårõile ei.

Vali Constantinescu

2

MESAJ ˛NTR-O STICLÅ

Poate ar fi trebuit så trimit acest mesaj cu adevårat �ntr-o sticlå, lås�ndhazardul så decidå dacå Biblioteca Naõionalå a Rom�niei trebuie så afle cum�i merge surorii ei mai mici de peste hotare. Spun asta nu pentru cå arascunde cine øtie ce secret, sau vreo tainå veche, ci tocmai pentru cåBiblioteca Rom�nå din Freiburg este deschiså oricui vrea s-o cunoascå.Øi, mai ales, se respectå din plin dorinõa oricårui om �nsetat de cunoaøtere:cultura pe gratis. Aø råm�ne de fiecare datå c�nd må duc acolo, ore �ntregi,printre rafturile pline, cu acel miros specific de carte, de carte veche, carepåstreazå nu numai cunoaøterea, ci øi istoria celui care a scris-o, istoriilecelor care au citit-o apoi.

˛nfiinõatå �n 1949, la iniõiativa a 15 refugiaõi rom�ni sub conducereaprofesorului Virgil Mihåilescu, Biblioteca Rom�nå din Freiburg a�nceput cu o moøtenire de 36 volume, 2 teze de doctorat, broøuri, ziare,reviste, c�teva obiecte de artå popularå øi cu un buget la fel de modest. Aurmat faza de consolidare, odatå cu lansarea pe 01 mai 1956 a unui apelpentru achiziõionarea unei �Case Culturale�. S-a continuat cu mårirea øilårgirea rapidå a colecõiilor. Acum biblioteca are peste 20 de secõii. A crescutnumårul de cårõi, broøuri, extrase, reviste, ziare, texte documentate,manuscrise, numismaticå, filatelie, muzicå, artå, arhitecturå, fotografii,hårõi, stampe, diapozitive, etc. Din 1968 a apårut øi un serviciu bibliograficpentru cercetåtori. Chestiunea dunåreanå, minoritatea germanå dinRom�nia, chestiunea evreiascå din Rom�nia, folclorul, problema macedo-rom�nilor, relaõiile externe ale Rom�niei, refugiul rom�nesc, iatå c�tevaprobleme pe care biblioteca nu le neglijeazå.

Pe l�ngå bogatele activitåõi editoriale, organizarea de manifeståriculturale øi øtiinõifice sunt o permanenõå. Ca urmare a �nfiinõårii InstitutuluiRom�n de Cercetåri (1959), biblioteca a beneficiat de sprijinul constantacordat de profesorii universitari germani. Fondurile Bibliotecii Rom�nedin Freiburg au ajuns acum la 55.000 de volume, peste 2000 de titluri deperiodice cu circa 110.000 exemplare, 3000 de texte documentare, 500 demanuscrise, 300 de hårõi øi atlase, bibliografia macedo-rom�nå cu peste3200 de fiøe, bibliografia Basarabiei øi Bucovinei cu peste 5000 de fiøe.

Am simõit nevoia så vorbesc rom�neøte, så citesc rom�neøte, cuspecificul limbii rom�ne, cu subtilitåõile pe care un stråin nu le-ar puteapercepe øi am gåsit cårõile care acaså m-au fermecat, dar care nu m-ausurprins, care m-au �nc�ntat, dar care nu aveau deloc puternicul aer

3

BIBLIOTECA XXI

rom�nesc de acum. Acel farmec aparte, venit ca un mesaj �ntr-o sticlå,anume parcå så-mi aminteascå de lumea de acaså.

Biblioteca se gåseøte �ntr-o caså care pare ruptå dintr-un bulevardbucureøtean din perioada interbelicå; timpuri tinere ale Rom�niei le-amregåsit aici, feerice øi nederanjate de nimeni, ignor�nd modernitatea care le�nconjoarå la tot pasul. Am �mprumutat cårõi de tot felul, existå øi un fondextrem de bogat, �n englezå, francezå, germanå. Nu existå såli de lecturå, nuexistå calculatoare, existå �nså fiøiere alfabetice �n care mi-am regåsitabilitatea de a cåuta cartea care �mi trebuie. Dar cel mai plåcut este c�nd te�nt�mpinå unul din cei trei temerari care slujesc biblioteca øi te �ndeamnå såte duci direct la raft, så �õi iei cartea pe care o cauõi, sau care mai cur�nd teaøteaptå s-o iei acaså.

Fascinaõia simplitåõii, asta må loveøte de fiecare datå c�nd trec pragulBibliotecii Rom�ne din Freiburg, cea mai mare bibliotecå rom�neascå de pestehotare. Sunt øi stråini care o viziteazå, care �i �mprumutå cårõile, care vorbescincredibil de bine rom�neøte. De ce oare, dacå nu pentru cå e cu adevårat ovaloare, un reper, un simbol! ˛mi face bine så citesc øi så vorbesc rom�neøte.

Aici, acum, parcå må regåsesc �n cårõile rom�neøti. Nu pot explica dece, dar pot simõi. Aø arunca sticla asta �n marea aceasta de aøteptåri aleRom�niei. De aøteptåri de viitor. Dar mi-e teamå, foarte teamå cå hazarduls-ar juca din nou cu noi, øi ar fi mult prea trist, aøa cå vå trimit cu drag acestmesaj, sper�nd så ajungå nu numai sub ochii dvs., dar øi la inimile celor cares-au dedicat Bibliotecii.

Ruxandra ConstantinescuStudentå anul III Øtiinõe Politice

Albert Ludwigs Universit�t Freiburg - Germania

PROGRAME PENTRU SERVICIUL ACHIZIÕII

Nici un domeniu nu este supus unei expansiuni at�t de rapide cum estedomeniul informaticii.

Apariõia noilor generaõii de computere, mai rapide, mai fiabile øi maiieftine determinå dezvoltarea pe måsurå a aplicaõiilor software, prinutilizarea de noi metode de prelucrare a informaõiei.

Sistemul TINLIB este o astfel de aplicaõie software care råspundepermanent la problemele de prelucrare a datelor specifice bibliotecilor.

Serviciului Achiziõii �i sunt dedicate douå module:

Asociaõia bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României

4

- modulul Achiziõii - modulul Control Seriale

Dacå Modulul Achiziõii dedicat cumpårårii cårõilor øi materialeloraudio-video, precum øi donaõiilor este funcõional de mai bine de trei ani, eloferind utilizatorilor o situaõie realå, rapidå øi eficientå asupra stadiului �ncare se aflå o publicaõie (solicitatå, aprobatå, comandatå sau deja primitå, iar�n acest moment øtim øi c�te exemplare au fost primite, pentru o urmåriremai uøoarå a intrårilor incomplete, pentru reclamaõii), din acest an a devenitfuncõional øi Modulul Control Seriale.

Principala funcõionalitate a Modulului Control Seriale este evidenõacomenzilor de cumpårare a periodicelor, precum øi a donaõiilor.

Ca øi �n cazul comenzilor de carte, putem afla situaõia �n care se aflå unperiodic (solicitat, aprobat, comandat, primit), frecvenõa lui (cotidian,såptåm�nal, lunar, anual etc.) sau istoricul (este abonament nou saure�nnoire), putem modifica (suplimenta sau øterge) øi ceea ce este foarteimportant el råspunde solicitårilor diverse. Putem afla numerele deõinutedintr-un anumit periodic sau putem afla care sunt numerele lipså, pentru alansa reclamaõiile.

Printre opõiunile Meniului - Primiri, cel mai important pas este cel dinRapoarte, unde putem genera CARDEXUL periodicelor øi unde sestructureazå schematic, situaõia periodicelor, non-cotidiane, (frecvenõa,numere primite, numere lipså), situaõie at�t de necesarå cititorilor care vorså solicite un numår dintr-un periodic, c�t øi bibliotecarilor din serviciileimplicate �n evidenõa abonamentelor.

˛n cel mai scurt timp vom avea øi un CARDEX pentru cotidiene.Modulul Control Seriale conõine �nregistrårile tuturor serialelor care

fac obiectul achiziõiei, o istorie completå a procesului de achiziõionare a lor. Virginia Iamandi

Øef serviciu Achiziõii

CENTRUL NAÕIONAL DE NUMEROTARESTANDARDIZATÅ_ISBN -ISSN - CIP

Centrul Naõional de Numerotare Standardizatå este o structurå unicå �npeisajul bibliotecilor din Rom�nia, prin intermediul cåreia se realizeazå unadintre funcõiile Bibliotecii Naõionale a Rom�niei: numerotareastandardizatå a cårõilor øi a publicaõiilor periodice rom�neøti precum øi

BIBLIOPOLIS An II Nr. 1/2004

5

catalogarea CIP. ˛n derularea acestei activitåõi, parteneri de dialog sunt:editorii rom�ni øi bibliotecarii.

˛n cadrul Centrului Naõional de Numerotare Standardizatå sunt reuniteCentrul Naõional ISBN, Centrul Naõional ISSN øi se deruleazå Programul CIP.

Centrul Naõional ISBN este reprezentanõa �n Rom�nia a AgenõieiInternaõionale ISBN cu sediul la Berlin. A luat fiinõå �n anul 1989, �n cadrulMinisterului Culturii, iar din anul 1996 funcõioneazå la Biblioteca Naõionalåa Rom�niei.

Atribuõiile principale ale Centrului Naõional ISBN sunt �nregistrareaediturilor de carte de pe teritoriul Rom�niei øi acordarea codurilor ISBN.

˛nregistrarea editurilor de carte din Rom�nia se face pentru toatepersoanele fizice sau juridice care au asigurat cadrul legal necesardesfåøurårii activitåõii de editare carte.

Centrul Naõional ISBN realizeazå øi administreazå, �n sistemautomatizat, baza de date a editurilor de carte din Rom�nia. Aceasta conõine�n prezent peste 4000 de edituri �nregistrate. Suportul informatic utilizat esteprogramul Tinlib al Bibliotecii Naõionale a Rom�niei. Prin colaborare cufirma IME Rom�nia, a fost conceputå øi realizatå o aplicaõie Tinlib dedicatåediturilor, fiind asigurate modalitåõi multiple øi eficiente de interogare abazei de date øi de realizare a diverselor statistici. Baza de date a editurilorrom�neøti este raportatå anual cåtre Agenõia Internaõionalå ISBN, �n scopulincluderii ei �n �Catalogul Internaõional al Editorilor�.

Codurile ISBN alocate Rom�niei de cåtre Agenõia Internaõionalå ISBNdin Berlin sunt gestionate de cåtre Centrul Naõional ISBN. Ele se acordådupå reguli stabilite de forurile internaõionale. Aceste coduri au rol deidentificare, unicå la nivel internaõional, at�t a editurilor c�t øi a cårõilor �ncadrul editurii. Totodatå, codurile ISBN sunt elemente care stau la bazagenerårii codului de bare pentru carte, sunt folosite øi �n organizareagestiunilor de carte, a inventarierii, a difuzårii.

Odatå cu �nregistrarea editurii øi acordarea primei serii de coduri ISBN,editorii beneficiazå de o prezentare a sistemului ISBN, a regulilor de utilizarea codurilor, a legislaõiei �n vigoare øi, nu �n ultimul r�nd, a informaõiilorbibliografice obligatorii �n prezentarea unei cårõi (titlu, autor, editurå,localitate, an, menõiuni de ediõie, traducåtori etc). Sunt prezentate øi aspectecolaterale, dar deosebit de importante pentru editori: dreptul de autor,exclusivitatea asupra mårcii �nregistrate, reglementåri fiscale �n vigoare.

Centrul Naõional ISSN funcõioneazå din anul 1991, �n urma semnåriiacordului �ntre Centrul Internaõional ISSN din Paris øi Biblioteca Naõionalåa Rom�niei. Misiunea Centrului Naõional ISSN este aceea de a promova øi


6

oferi servicii de numerotare standardizatå ISSN pentru publicaõiileperiodice din Rom�nia. Acestea sunt �nregistrate øi primesc cod ISSN, �nmod gratuit (din anul 2004), fie la cererea editorilor, fie din oficiu, pe bazaverificårilor efectuate permanent �n colecõiile Depozitului Legal. Descrierilebibliografice, realizate conform standardelor internaõionale �n vigoare, suntrealizate �n sistem automatizat, folosind o aplicaõie pe suport ISIS, dedicatåexclusiv reõelei internaõionale ISSN. Baza de date naõionalå astfel creatå øiactualizatå permanent este transmiså lunar la Centrul Internaõional ISSN dinParis spre a fi validatå øi publicatå �n �Registrul ISSN Online� (accesibil depe site-ul www.issn.org).

Codul ISSN este un cod de identificare a titlului unei publicaõiiperiodice, definit prin standard internaõional ISO 3297. El este unic la nivelinternaõional, nu este transmisibil de la un titlu la altul. Nu are valoarejuridicå øi nici un fel de conotaõii financiare. Se acordå pentru diverse tipuride publicaõii periodice, indiferent de limba textului, alfabet, suport (tipårit,CD-ROM, online, e-mail etc). Codul ISSN se poate solicita direct, prin faxsau e-mail, pe baza unui formular-cerere øi a unei copii dupå copertå/ecrande prezentare. Se acordå cod ISSN øi �n faza de prepublicare. Odatå cu�nøtiinõarea oficialå de acordare a codului ISSN, editorul beneficiazå øi de oserie de materiale informative despre ISSN, despre legislaõia �n vigoare,dreptul de autor etc.

Programul CIP este un program naõional de catalogare �nainteapublicårii pentru cårõile �n formå tipåritå, editate �n Rom�nia. Este unprogram de colaborare �ntre edituri øi Biblioteca Naõionalå a Rom�niei.Descrierile CIP sunt descrieri bibliografice standardizate ce se realizeazå �ncadrul Centrului Naõional de Numerotare Standardizatå ISBN-ISSN-CIP, pebaza datelor furnizate de edituri, prin formulare tipizate. Comunicarea cåtreøi dinspre Biblioteca Naõionalå a Rom�niei se poate face direct la sediulbibliotecii sau prin fax, e-mail, din pagina web a bibliotecii (www.bibnat.ro)

Lunar, pe baza solicitårilor �nregistrate, se realizeazå �Bibliografia CIP�,lucrare ce semnaleazå viitoarele apariõii editoriale. Bibliografia conõine øiindexuri de autori, titluri, lista editurilor participante. ˛n acest fel,�Bibliografia CIP� devine un material de referinõå util �n achiziõia de carte, �ncatalogare, util pentru editori �n conceperea planului editorial, pentru difuzori.

De �ndatå ce catalogul online al Bibliotecii Naõionale a Rom�niei va fiaccesibil prin pagina web, va exista øi o variantå electronicå, online a �BibliografieiCIP� øi �n acest fel o comunicare mult mai directå øi eficientå cu editorii.

Prin activitatea desfåøuratå zi de zi, prin relaõia directå, construitå �ntimp cu editorii, �ncercåm cu profesionalism, competenõå øi amabilitate så


7

oferim acestora servicii specializate, �n concordanõå cu necesitåõile pieõeiinterne de carte øi publicaõii periodice, respect�nd regulamentele øi politicileculturale ale forurilor internaõionale.

Aurelia PerøinaruØef Birou, Centrul Naõional de Numerotare Standardizatå

LIMBAJE DE INDEXAREPrezentare generalå

Timp de un secol cel mai råsp�ndit limbaj de indexare cu structuråierarhicå a fost clasificarea zecimalå. Din anii �70 se �ncearcå regåsireadocumentelor øi cu alte limbaje de indexare. Clasificarea ZecimalåUniversalå derivatå din Clasificarea Zecimalå (1876) a lui Melvyn Deweya fost mereu completatå, perfecõionatå øi actualizatå. Consorõiul CZUcompleteazå permanent lipsurile din tabelele CZU prin apariõia, din 1975, aediõiilor anuale �Extensions and Corrections to the UDC�.

Sistem informaõional deschis tocmai pentru cå este un sistem destinat�ntregului c�mp de cunoøtinõe umane, CZU are multe avantaje utiliz�nd unlimbaj convenõional, care-i då universalitate øi flexibilitate etc., dar are øianumite dificultåõi, limite ( vezi Modulul 3, tema 3.3 din cartea �Limbaje deindexare cu structurå ierarhicå� de Zenovia Niculescu).

Trecerea la limbaje de indexare care economisesc timp, iar regåsireainformaõiei fåc�ndu-se mai rapid øi pe mai multe cåi precum titlu, autor,cuv�nt-cheie, editurå, numår de inventar, ediõie, subiect, ISBN, etc. a fostajutatå øi de introducerea calculatorului �n biblioteci. �A indexa, �nseamnå adescrie øi a caracteriza un document cu ajutorul conceptelor din aceldocument�. Profesioniøtii au �nceput folosirea vocabularelor controlatepentru indexare. Dacå rezultatul folosirii vocabularului controlat duce la oindexare mai eficientå øi �ntr-un timp mai rapid, iar informaõia ajunge lautilizator cu date precise la fel de rapid, scopul a fost atins. Probabil cå �ntimp se vor gåsi avantaje øi limite øi pentru actualele limbaje.

Proiectul major �n domeniul multilingv este MACS.MACS a apårut datoritå programului CoBRA, fiin rmårit �ndeaproape

de CENL � Conference of European National Libraries.MACS(Multilingual ACcess to Subjects/Acces multilingue par sujet/

Acces multilingv pe subiecte) urmåreøte ca at�t specialistul c�t øiutilizatorul så-øi gåseascå �n propria limbå tot ce-l intereseazå despre unsubiect �n orice bibliotecå chiar dacå acesta apare �n francezå, englezå sau


8

germanå. Aøa cum este conceput, acest proiect poate så cuprindå øi altelimbi. Nu este vorba nici despre o traducere, nici despre crearea unui noutezaur, este vorba de gåsirea echivalenõelor pe subiecte, echivalenõe perfectesau parõiale, simple sau complexe.

Limbajele de indexare �ntrebuinõate de marile biblioteci sunt :- LCSH (pentru limba englezå) folosit de British Library(BL)- RAMEAU (pentru limba francezå) folosit de BibliothŁque Nationale deFrance (BNF)- SVD/RSWK (pentru limba germanå) folosit de Deutsch Bibliothek(DB)øi Bibliotheque nationale suisse(SNL)

LCSH˛ncep�d cu 1995 British Library (BL) øi-a confirmat intenõia de utilizare

a LCSH folosit deja �n Bibliografia naõionalå britanicå. La sf�røitul lui 1996sistemul de indexare COMPASS utilizat �n Bibliografia Naõionalå Britanicåa fost abandonat definitiv. Biblioteca Congresului (LC) deõineresponsabilitatea editorialå pentru sistem, iar British Library s-a angajatdeja �n proiectul de indexare a operelor de ficõiune cu ajutorul LCSH �Library of Congress Subject Headings. Indexarea LCSH s-a gåsit�ntotdeauna �n notiõele create pentru bibliografia naõionalå. ˛n ultimii ani s-a hotår�t utilizarea LCSH øi clasificarea Dewey. Abandonarea propriuluisistem de indexare �n favoarea LCSH este pentru cå acesta poate efectuaretrospectiv indexårile �n notiõele catalogului care n-au fost niciodatåindexate. De aceea LCSH este considerat pentru BL øi bibliotecileanglofone baza de acces la catalog. Un fiøier de autoritate complet alsubdiviziunilor flotante va face aplicarea LCSH online.

RAMEAULimbajul de indexare elaborat øi utilizat de Biblioteca Naõionalå a

Franõei, de bibliotecile universitare, dar øi de bibliotecile publice sau decercetare din Franõa este RAMEAU � R�PERTOIRE d�AUTORIT�-MATI¨RE ENCYCLOP�DIQUE et ALPHAB�TIQUE UNIFI�. Dinanul 1980, Biblioteca Naõionalå a Franõei a realizat Fiøierul de autoritate pesubiecte enciclopedic dupå « RØpertoire de vedettes-matiŁre » (Repertoriulvedetå de subiect) al Universitåõii Laval din Quebec, acesta la r�ndul luifiind tradus dupå Lista de autoritate a Bibliotecii Congresului (Library ofCongress Subject Headings).

˛n 1987, Biblioteca Naõionalå a Franõei �mpreunå cu MinisterulEducaõiei au hotår�t så gestioneze øi så difuzeze Repertoriul de autoritate pe


9

subiecte, RAMEAU.Din anul 2000, RAMEAU a devenit limbajul de indexare naõional øi,

datoritå reõele de colaborare, al unei munci colective.La �nceputul anului 2001, s-a hotår�t sa råspundå de RAMEAU patru

parteneri : Biblioteca Naõionalå a Franõei (BNF), Agenõia bibliograficå de�nvåõåm�nt (ABES), Direcõia de �nvåõåm�nt superior (DES), Direcõia cårõiiøi lecturii (DLL).

RAMEAU conõine :A. Ghidul de indexare B. Lista de autoritate � 8 (opt) volume de aproximativ 800 pagini

fiecare. Dacå un tezaur �øi formeazå lista de autoritate dinainte, �n limbajul

RAMEAU lista de autoritate enciclopedicå nu este stabilitå dinainte, ea serealizeazå dupå necesitåõile indexårii øi se dezvoltå dupå propunerileutilizatorilor din reõea.

De aceea francezii cer o cooperare �ntre biblioteci, fie cå este vorba debiblioteci enciclopedice sau biblioteci specializate.

Prin competenõå øi atenõie trebuie menõinut un limbaj unic øi omogen.Propunerile se fac �n conformitate cu regulile limbajului RAMEAU dinGhidul de indexare.

SWD/RSWKDin 1998, Biblioteca Naõionalå a Elveõiei(BN) utilizeazå ca normå de

indexare SWD/RSWK. Norma de indexare Schlagwortnormdatei(SWD) øi

Regeln f�r den Schlagwortkatalog(RSWK) este consideratå �nbibliotecile germane ca normå de facto pentru õårile germanofone. Aceastånormå a fost introduså �n Germania �n 1986, adoptatå cur�nd de majoritateabibliotecilor din Germania, Austria øi Elveõia (partea germanå). Prinaplicarea din 1998 a SWD/RSWK, pentru Biblioteca Naõionalå a Elveõieiaceasta a �nsemnat sf�røitul catalogului sistematic bazat pe CZU. Deasemenea adoptarea SWD/RSWK a �nsemnat angajarea SNL �n stabilireaunei reõele SWD. S-a dezvoltat legåtura dintre SNL øi Deutsche Bibliothekøi apoi cu toate bibliotecile germane. Astfel schimbul de notiõe bibliograficecreate dupå aceleaøi norme(comune) apare ca o metodå de indexare foarteeficace. Crearea unui vocabular de indexare controlat(SWD), plec�nd de laregulile precise de aplicare (RSWK) contribuie la o indexare de calitateacceptatå de utilizatorii interni øi externi bibliotecii. ˛n acest context,indexatorii sunt angajaõi �n munca comunå de control øi acces bibliografic


10

�n Consorõiul DDC (Dewey Dezimalklassification) german øi ProiectulMACS.

˛n �ncheiere trebuie så reamintesc dorinõa Suediei de a se plia la unlimbaj de indexare comun cu marile biblioteci. Biblioteca Regalå a Suedieia tratat at�t cu BNF(RAMEAU) c�t øi cu BL(LCSH). Dupå principiileIFLA, LCSH øi RAMEAU s-a creat astfel SWEDISH SUBJECTHEADING LANGUAGE.

De asemenea trebuie amintit cå Biblioteca Naõionalå a Rusiei a creat øifoloseøte cu succes Fiøierul naõional de autoritate pe subiecte. Din 1998,lista de vedete de subiect a fost puså �n format electronic. ˛n 1999 mai multde 3000 de notiõe au øi indexarea LCSH. Astfel BN a Rusiei �ntrevede dejaaccesul pe subiect multilingv.

Poate �n numårul viitor al revistei noastre, vom prezenta o comparaõiesugestivå de indexare a celor trei limbaje de mai sus : LCSH, RAMEAU,SWD/RSWK.

Vali Constantinescu

ACTUALITATEA CZU ˛N INFORMATIZAREABIBLIOTECII

De-a lungul istoriei, misiunea bibliotecii a fost de a aduna øi depozitapublicaõiile øi de a facilita libera lor circulaõie. Aståzi bibliotecile deõinmilioane de publicaõii. Pentru a reuøi så te orientezi øi, mai bine zis, så-õigåseøti cårõile care te intereseazå din acest conglomerat, trebuie så apelezila un sistem de ordonare. Bibliotecarul poate alege o metodå sistematicå, nuobligatoriu logicå, dar care så-i convinå.

Din multitudinea sistemelor de clasare a publicaõiilor la noi �n õarå s-aoptat pentru clasificarea zecimalå universalå (C.Z.U.).

Clasificarea este o operaõie intelectualå complexå, bazatå pe analizaamånunõitå a conõinutului publicaõiilor øi care are ca rezultat atribuirea unuiindice de clasificare. Indicele de clasificare este o combinaõie de cifre øilitere. El codificå subiectul publicaõiilor av�nd rolul de a transmiteinformaõia de la emiõåtor la receptor, ceea ce-i conferå sistemului calitateade limbaj de indexare. C.Z.U. nu a fost creat ca un sistem cu un scop �n sine,ci pentru a stoca øi regåsi informaõiile c�t mai rapid øi exhaustiv, at�t pentrubibliotecari, c�t mai ales pentru utilizatori. Clasificarea pe subiect dividecolecõiile bibliotecii pe grupuri mici, �nc�t utilizatorul �øi gåseøte rapid


11

subiectul dorit. Prin acest sistem cårõile vor fi plasate acolo unde vor fi celmai bine regåsite de utilizatori.

Introducerea calculatorului �n activitåõile din bibliotecå nu a ridicatprobleme de incompatibilitate pentru C.Z.U. Øi iatå motivarea :

Abordarea subiectuluiProblema clasificårii publicaõiilor este problema clasificårii subiectului

øi �n acest sens subiectele asemånåtoare formeazå membrii unei clase.Exemplu: aritmetica (511), algebra (512), geometria (514), fac parte dinclasa 51-matematicå. Acest exemplu ne sugereazå cå C.Z.U. se bazeazå peprincipiul extragerii particularului din general. Aceastå metodå de a�ncepe analiza cu clasa mai largå este de fapt un procedeu de lucru salvator,dar la fel poate fi consideratå periculoaså, deoarece face ca aceste clase såaparå rigide. ˛nøiruirea claselor de la 0 la 9 este imuabilå. De exemplu:

0 Generalitåõi 1 Filosofie2 Religie3 Øtiinõe sociale4 Clasa liberå5 Øtiinõe pure6 Medicinå. Tehnicå7 Artå. Sport 8 Lingvisticå. Literaturå9 Geografie. Istorie

˛n acelaøi timp C.Z.U. are calitatea de a �ngloba mereu noõiuni noi fåråca sistemul �n sine så sufere modificåri. Este un sistem flexibil, pun�nd �nconcordanõå indicii C.Z.U. cu realitåõile øtiinõifice øi culturale, exprimateprin concepte.

Aranjamentul pe subiect este esenõial. Cu ajutorul lui, utilizatorul estecel mai bine servit. ˛øi regåseøte autorii sau titlurile pe care le doreøte, daraflå øi altele noi asemånåtoare.

Structura ierarhicåIndicii au un sistem de supraordonare øi de subordonare care stå la baza

ierarhizårii noõiunilor �n clasificarea zecimalå. Aceastå structurå ierarhicå aindicilor C.Z.U. se poate reprezenta astfel:Amplasarea ierarhicå a acestor indici exprimå relaõia existentå �ntrenoõiunile �nrudite, pe baza principiului de la general la particular. Sunt


12

situaõii c�nd relaõia de ierarhie nu poate fi exprimatå. De exemplu: 821.111literatura englezå

821.112.2 literatura germanå821.133.1 literatura francezåAceastå notare are aici o simplå valoare ordinalå; enumerå literaturile,

dar nu stabileøte o ierarhie a lor.

Analiza faõetatåEnumerarea posibilelor caracteristici ale claselor care pot fi separate.Exemplu : literatura poate fi divizatå dupå caracteristica de limbå �n

literaturå englezå, francezå, italianå etc. Putem concluziona cå faõeta esteun grup �ntreg de subclase care divide subiectul dupå o singuråcaracteristicå. Un alt exemplu: diferitele zone din Rom�nia pot fi indicateprin diviziuni geografice:

(498.1) Õara Rom�neascå(498-35 Braøov) Judeõul Braøov(498 Buc.) Oraøul BucureøtiAceasta se numeøte analizå faõetatå. Faõetarea este pe linia modernå a

teoriei clasificårii øi prezintå o atracõie considerabilå, �n special pentruregåsirea automatå.

Notarea zecimalåPe baza principiului organizårii noõiunilor de la general la particular, �n

mod convenõional cunoøtinõele umane au fost �mpårõite �n zece mari clase(de la 0 la 9), care la r�ndul lor pot fi subdivizate zecimal p�nå la graduldorit. De exemplu:

0,00,10,2


13

5. Øtiinõe pure

5.1 Matematicå

5.1.1 Teoria numerelor

supraordonare

subordonare faõå de 5

subordonare faõå de 5.1

0,30,4 ...0,9

La r�ndul såu 0,0 poate fi subdivizat zecimal astfel: 0,000,010,020,03...0,09 .S-a stabilit convenõia ca cele douå semne (0,) så fie suprimate øi så le

citåm ca numere �ntregi. ˛n loc de 0,0 vom avea 0 - Generalitåõi0,1 vom avea 1 - Filosofie etc.Sau un alt exemplu: avem urmåtoarele cifre 8, 14, 327 pe care �n ordine

zecimalå le vom ordona143278 ca subdiviziuni ale zecimalelor 0,14 ; 0,327 ;0,8.Datoritå notaõiei arabe, clasificarea zecimalå universalå poate fi uøor

utilizatå �ntr-un sistem de informare digitalå. Indicii de clasificare au un dublu scop: - så �nlocuiascå cuv�ntul care denumeøte noõiunea de clasificat: 57 -

pentru biologie- så fixeze �n mod mecanic locul exact al fiecårei noõiuni �n sistem:

616.3 - boli digestive �l fixeazå �n cadrul clasei generale 616 - patologie.Flexibilitatea C.Z.U. face ca acest sistem care prin structura sa acoperå

toate domeniile din sfera cunoaøterii umane, så ofere o informaõie completåøi rapidå.

Toate aceste calitåõi fac din C.Z.U. un limbaj de indexare adaptabil latehnica digitalå. Indexarea subiectului este o activitate desemnatå så-l ajutepe utilizator så-øi gåseascå, �n multitudinea de informaõii, subiectul dorit �ncel mai scurt timp.

�Acesta este un mijloc de a salva timpul pentru a descopericunoøtinõe din cårõi�. ( David Hume - filosof øi istoric englez)

Maria StåncescuØef Birou Clasificare


14

MIRCEA REGNEALÅ

˛ntrebare : Domnule Director puteõi face o paralelå �ntre Biblioteca deazi øi Biblioteca de ieri? Este mai bogata biblioteca de azi? Ce s-a pierdut ?O tradiõie sau un conservatorism? Oare biblioteca a c�øtigat ceva �n aceaståerå computerizatå, �n aceastå economie de piatå ?

Råspuns : Aø vrea så �ncep prin a vå mulõumi pentru onoarea pe caremi-aõi fåcut-o de a fi prima persoanå care så inaugureze rubrica �Portret debibliotecar� a revistei asociaõiei dumneavoastrå.

Problemele biblioteconomiei rom�neøti sunt foarte numeroase øi multedin ele nu �øi vor gåsi o rezolvare nici �n perioada imediat urmåtoare, mårefer la perioada p�nå la intrarea Rom�niei �n Uniunea Europeanå, såsperåm cå va fi �n 2007.

Voi råspunde �ntrebårilor dumneavoastrå �ncerc�nd så låmurim c�tevalucruri de primå importanõå pentru bibliotecile rom�neøti de aståzi.

Må �ntrebaõi dacå biblioteca de azi este mai bogatå dec�t biblioteca deodinioarå. Fårå �ndoialå cå termenul de bogåõie are o dublå semnificaõie:materialå øi spiritualå. Dacå ne referim la faptul cå biblioteca deõine maimulte cårõi øi de mai bunå calitate, atunci lucrurile nu sunt de loc aøa. ˛n

15

PORTRET DE BIBLIOTECAR

˛ncep�nd cu acest numår, inauguråm o nouå rubricå:Portret de bibliotecar. Fiecare dintre noi poate face portretulbibliotecarului ideal sau putem creiona tråsåturile deosebiteale unui bibliotecar pe care l-am cunoscut.

˛øi poate cineva �nchipui cum a fost bibliotecarul MihaiEminescu sau Jorge Luis Borges? Dacå da, aøteptåm r�nduriledvs. pentru numårul urmåtor al revistei noastre.

Inaugurarea acestei rubrici a revistei �Bibliopolis� o vaface domnul director al Bibliotecii Centrale Universitare, prof.univ. dr. Mircea Regnealå.

Domnul director a avut amabilitatea så stea de vorbå cunoi øi credem cå discuõia pe care am purtat-o a fost interesantåøi cu �nvåõåminte pentru orice bibliotecar.

general, �n bibliotecile din Rom�nia, numårul publicaõiilor raportat laperioada interbelicå � pentru cå acolo bånuiesc cå vreõi så ajungem � este dec�teva zeci de ori mai mare. Asupra calitåõii acestor publicaõii �nså lucrurilesunt mai complicate. Aici ar trebui så ne referim �nså la tipul de bibliotecå,pentru cå o bibliotecå universitarå unde se face cercetare øi unde trebuie såexiste literaturå mondialå de ultimå orå, este altceva dec�t o bibliotecåpublicå sau øcolarå, unde publicaõiile, �n general, au un anumit conõinut øi oanume destinaõie fiind publicaõii adresate unei categorii de cititori fårå maripretenõii øtiinõifice. Dacå am pierdut un lucru important din bibliotecarom�neascå veche, este �n primul r�nd profesiunea de bibliotecar care �ntrecut avea un anumit standard, foarte ridicat, øi care s-a depreciat mult �nperioada comunistå. Ca øi �n õårile din vestul Europei øi la noi bibliotecariierau cotaõi bine � nu oricine put�nd ajunge la acest nivel. Må �ntrebaõi ce s-a pierdut: s-a pierdut �n primul r�nd õinuta øi calitatea �nalt intelectualåa bibliotecarului. Må mai �ntrebaõi dacå biblioteca a c�øtigat ceva �n eracalculatoarelor. Iaråøi o intrebare dificilå. Se øtie cå bibliotecile, �n cursuldezvoltårii lor milenare, au urmat ritmul dezvoltårii societåõii. Ele erau celmai sensibil senzor al modificårilor culturale øi intelectuale ale societåõii.Aøadar, bibliotecile nu puteau råm�ne �n afara ritmului dezvoltårii sociale.Pårerea mea este cå informatizarea activitåõilor de bibliotecå este absolutindispensabilå spre a nu scoate bibliotecile din circuitul informaõional alsocietåõii. Introducerea masivå a calculatoarelor �n biblioteci �n �ntreagalume dupå anul 1970 a �nsemnat de fapt realizarea unui deziderat de veacurial cititorilor - accesul rapid øi nestingherit la informaõiile aflate �nbibliotecå.Fireøte, este vorba de bibliotecile unei õåri. Prin informatizare,colecõiile bibliotecilor � cel puõin virtual � au devenit disponibile oricui øioric�nd, ceea, ce daõi-mi voie så spun, este o realizare fantasticå. ˛n plus, �neconomia de piaõå, biblioteca este nevoie så se adapteze �cerinõelor pieõii�.Ea trebuie så vinå �n �nt�mpinarea cititorului oferindu-i informaõia øipublicaõiile de care acesta are nevoie.Altfel este marginalizatå øi supusåpieirii.

˛. Cartea/Lectura mai sunt o preocupare a generaõiei tinere ?Ajutå computerele biblioteca sau dimpotrivå ?De ce da ? De ce nu ?R. E fireascå neliniøtea multora privitoare la lectura tinerei generaõii �n

confruntare cu imaginea vizualå, cea transmiså prin televiziune sau prinInternet. Fårå �ndoialå cå numai o lecturå sistematicå øi �ndelungatå poateforma �n cele mai bune condiõiuni un om. Pentru aceasta el are nevoie de


16

timp, interes øi dispoziõie sufleteascå. Tineretul de aståzi øi cel din toatetimpurile doreøte �nså mai mult timp pentru bucuriile vieõii, bucuriile v�rsteitinere øi mai puõin pentru lecturå care la urma urmei �nseamnå o muncå lacare cei mai mulõi ar renunõa. ˛n aceste condiõii imaginea vizualå care vinefårå efort considerabil le este mai avantajoaså. Aståzi vorbim øi de carteaelectronicå, dar ea este mai greu de parcurs dec�t cartea av�nd ca suporth�rtia øi atunci comoditatea lecturii prin Internet ar dispårea. Experienõamea contemporanå alimentatå de lecturi �n cele mai prestigioase reviste deprofil, precum øi de vizite la importante biblioteci stråine, �mi spun cå acestextraodinar vehicul care este cartea pe h�rtie, �n formatul pe care-l øtim dela Gutenberg �ncoace, nu va avea cum så disparå vreodatå. Chiar �nuniversitåõi tehnologizate �n ultimul grad, studenõii, �n primii ani de�nvåõåturå, se slujesc de cursuri øi manuale tipårite, de tratate pentruformarea bazelor unei profesii care nu s-ar putea face sau s-ar facesuperficial �n lecturå electronicå. ˛n concluzie: cartea pe h�rtie nu vadispårea.

˛. ˛n calitate de manager al unei instituõii de mårimea øi importanõaBCU, cum abordaõi problema resurselor umane, �n vederea atrageriitinerilor �n meseria de bibliotecar, a practicårii efective a acesteia øi areducerii fluctuaõiei de personal (cu precådere la nivelul serviciilorspecializate) ?

R. Problema resurselor umane �n Biblioteca Centralå Universitarå dinBucureøti ne preocupå �n foarte mare måsurå, �ntruc�t calitatea actuluibibliotecar depinde �n ultimå instanõå de bibliotecarul care �l såv�røeøte.Avantajul bibliotecilor din �nvåõåm�nt faõå de celelalte biblioteci dinsistemul naõional constå �n aceea cå �n aceste biblioteci nu pot fi angajaõipe perioade nedeterminate oameni care nu au studii de specialitate. Acestaeste un pas foarte important �n apårarea øi ridicarea la un nivel superior aprofesiei noastre. Este regretabil cå �n celelalte tipuri de bibliotecicalificarea urmeazå angajårii øi nu invers. Noi acordåm interes deosebittinerilor absolvenõi ai facultåõilor de profil biblioteconomic pentru cå ei s-au pregåtit special pentru aceastå meserie øi nu se g�ndesc så o påråseascåpentru o altå meserie, aøa cum o fac mulõi care au absolvit alte tipuri defacultåõi. Nu putem �nså så nu avem o undå de regret c�nd mulõi absolvenõiai facultåõilor de biblioteconomie øi øtiinõa informårii, cu studii de 4 ani,cautå posturi, evident legate tot de informare øi documentare, dar �n afarabibliotecilor, fiind mai bine remuneraõi. ˛ntr-un fel este firesc acest lucru,tinerii nu mai au råbdare , doresc så ajungå la un standard de viaõå decent,


17

fårå umilinõele materiale la care am fost supuøi noi la v�rsta lor. C�nd spunaceste lucruri må g�ndesc �n primul r�nd la absolvenõii Facultåõii deBibliologie øi Øtiinõa Informårii a Universitåõii Bucureøti care �nmajoritate lucreazå la agenõii øi firme stråine øi rom�neøti, fireøte, graõiecunoøtinõelor de informare legate de calculator, cunoaøterii limbilorstråine (anual un numår de 8 studenõi de la aceastå secõie fac stagii destudii �n stråinåtate �ntre una øi øase luni, ceea ce le conferå o anumesiguranõå �n abordarea problemelor de specialitate). Tot ceea ce putem såfacem spre a reduce fluctuaõia de personal este de a promova aceøti tineri�n posturi importante �n bibliotecå spre a le oferi satisfacõii �n primul r�ndprofesionale øi apoi øi materiale. Ei trebuie �nõeleøi øi ajutaõi la�nceput.Criticile prea exagerate la adresa acestor tineri le fac mai mult råudec�t bine. Nu trebuie så uitåm cå de multe ori ei øtiu mai multe lucruridec�t noi, chiar dacå unele din tehnicile tradiõionale de bibliotecå nu suntbine ståp�nite de ei.

˛. Existå o evaluare a bibliotecii, precum øi o evaluare a oamenilor ei,bibliotecarii ? Apårå biblioteca interesele bibliotecarilor?

R. Evaluarea bibliotecii este datå de cititori care o apreciazå sau nu �nfuncõie de ceea ce biblioteca face pentru ei. Toõi bibliotecarii trebuie så øtiecå, figurat vorbind, biblioteca nu este a lor, ci a cititorilor. Ea nu este unscop �n sine, scopul såu este satisfacerea nevoilor de lecturå øi informaõiiale cititorilor. De aceea, trebuie studiate cu mai multå atenõie aceste nevoi.La noi, �n perioada comunistå, de pildå, nu s-au putut face anchetesociologice legate de cititori øi lecturå. La acest capitol suntem mult �nurma õårilor occidentale, unde bibliotecile studiazå øi analizeazå de maimulte ori pe an nevoile de lecturå ale cititorilor, punctul lor de vedere faõåde serviciile bibliotecii, model�ndu-øi astfel activitatea �n funcõie deconcluziile care se degajå �n urma acestor analize. Cred cå este timpul cabibliotecile rom�neøte så-øi organizeze activitatea �n funcõie de ceea cecititorii doresc de la ele. Tot �n aceastå �ntrebare vå referiõi øi la o evaluarea oamenilor din bibliotecå. Potrivit legislaõiei rom�neøti actuale, oficialvorbind, nu este posibilå o evaluare stimulativå care så permitå oamenilordeosebiõi o remuneraõie deosebitå. Ca øi �n �nvåõåm�nt øi �n bibliotecicriteriile de vechime øi cele de grade primeazå øi nu calitåõile profesionaledeosebite. Speråm ca �n viitor, sistemul legislativ så ne permitå o miøcaremai liberå �n evaluarea stimulativå a bibliotecarilor care ar permitepåstrarea �n bibliotecå a oamenilor cu calitåõi profesionale remarcabile.Spre a må referi øi la o altå parte a �ntrebårii, dacå biblioteca apårå


18

interesele bibliotecarilor, vå voi råspunde pe scurt : ea nu le poate apåradec�t p�nå la un anumit nivel, at�t c�t permite legislaõia. Un manager debibliotecå, cu toatå bunåvoinõa øi priceperea sa nu poate face dincolo delitera legii at�ta vreme c�t legea �i limiteazå puterile manageriale. Situaõiaeste cu at�t mai gravå �n zilele noastre cu c�t, cel puõin �n acest an, toateposturile de bibliotecari sunt �ngheõate, �n sensul interdicõiei managerialede a modifica vreun post �n sus. Promovårile nu se mai pot face dec�t peacele posturi råmase libere, indiferent de mårimea lor ceea ce reprezintå oaltå piedicå, uriaøå, �n calea promovårii de persoane cu bunå pregåtireprofesionalå.

˛. Cum ar aråta un portret - robot al bibliotecarului perfect ? Pentrurealizarea lui ca bibliotecar øi pentru managerul unei biblioteci?

R. Nu existå bibliotecar perfect. Toõi suntem perfectibili, darexistå oameni care sunt responsabili de meseria lor øi care �ncearcå så øi-o facå c�t mai bine. Un bibliotecar care tinde spre perfecõiune trebuieså �nveõe toatå viaõa, så fie disciplinat la locul de muncå, så-øiiubeascå meseria øi så aibå iniõiative. Toate acestea �n folosulcititorului øi fireøte al såu personal. Din påcate, ca så ajungi un bunbibliotecar, ai nevoie de minimum øapte ani. Numai dupå acestminimum de ani �ncepi så fii productiv pentru bibliotecå. Productivitateanu �nseamnå acte mecanice pe care le �ndeplineøti cu conøtiinciozitate,ea �nseamnå idei novatoare, principii øi tehnici de muncå perfecõionateetc. Nu putem pretinde tuturor oamenilor så fie perfecõi, dar aø lua �nserios meseria pe care o practicå, aceasta putem pretinde. Så øtiõi cåmeseria de bibliotecar s-a depreciat �n Rom�nia tocmai din lipsaprofesionalismului activitåõii celor mai mulõi dintre noi.Deprofesionalizarea muncii noastre a fost accentuatå �n unele locuri deunii manageri numiõi pe criterii politice, fårå cunoøtinõe de specialitate,care au promovat �n funcõii de conducere oameni fårå nici un suportprofesional. Acolo unde au fost adevåraõi manageri, lucrurile s-audesfåøurat altfel. Så-mi fie iertat cå dau ca exemplu BCU Bucureøti,instituõia unde lucrez spre bucuria mea. Ar fi ea oare cotata drept ceamai frumoaså bibliotecå rom�neascå øi una dintre cele mai frumoase osutå de biblioteci ale lumii, dacå n-ar fi avut ca manager pe domnulprofesor Ion Stoica, un excelent profesionist ? Lumea vorbeøte cåoricine poate deveni bibliotecar pentru cå rostul meseriei de bibliotecarar fi doar de a lua cartea din raft øi a o da cititorilor, ceea ce øtiõi bine cånu e adevårat. Aceastå activitate este doar v�rful aisbergului.


19

˛. Existå o relaõie/legåturå permanentå �ntre instituõia - bibliotecå øi alteinstituõii culturale? Dar øi �ntre bibliotecå øi alte instituõii naõionale (bånci/�nvaõåm�nt/instituõii de sponsorizare etc) ?

R. ˛ntrebarea aceasta comportå douå råspunsuri fiindcå este formatåea �nsåøi din douå pårõi. De bunå seamå cå trebuie så existe o legåturåindestructibilå �ntre bibliotecå, ea �nsåøi instituõie de culturå, øi alteinstituõii culturale. A existat �n toate timpurile øi ar trebui så existe øiaståzi. Chiar marile biblioteci rom�neøti din perioada interbelicå, mårefer la bibliotecile centrale universitare din Bucureøti, Cluj øi Iaøi, aveautoate aule �n care se desfåøurau �n permanenõå activitåõi culturale dediferite tipuri, �n relaõii cu universitåõi, fundaõii, asociaõii profesionaleetc. ˛n Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureøti,de exemplu,se õineau cu regularitate conferinõe pe teme culturale, unde au vorbitaproape toate marile personalitåõi rom�neøti din perioada interbelicå:Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, ConstantinRådulescu-Motru, Nicolae Iorga, Tudor Vianu, Mihail Ralea, VasileP�rvan, Øerban Cioculescu, Mircea Eliade, Nae Ionescu, C.I. Parhon, IonBianu, Dimitrie Gusti etc. La aceste conferinõe participau �n afarastudenõilor toõi oamenii interesaõi de fenomenele culturale. Din påcate,obiceiul acesta nobil a fost dat uitårii �n perioada comunistå. El trebuieregåsit aståzi øi repus �n circulaõie, fireøte la dimensiunile epocii actuale,unde activitåõile culturale ale bibliotecii trebuie så õinå piept televiziuniiøi Internetului. Bibliotecile de aståzi trebuie g�ndite � asemenimediatecilor franceze, care polarizeazå viaõa culturalå a unui mareoraø � drept centre culturale complexe, unde cititorul, alåturi decarte, poate gåsi øi alte mijloace de a-øi petrece timpul �ntr-un modc�t mai agreabil. Este absolut indispensabil ca biblioteca så-øi extindåpreocupårile culturale chiar dincolo de pereõii øi incinta sa, så se deschidåspre o largå cooperare culturalå devenind focare active de culturå øiinformaõie. Spre a vå råspunde øi la ultima �ntrebare legatå de relaõiabibliotecii cu instituõii neculturale sau parõial culturale (bånci,�nvåõåm�nt, instituõii de sponsorizare), ceea ce este foarte clar se rezumåla faptul cå biblioteca are nevoie de bani spre a supravieõui. Aceøtibani provin de regulå de la instituõia care �õi asigurå bugetul defuncõionare, dar pot proveni øi din alte surse �n funcõie de posibilitåõi.Sursele extrabugetare pentru serviciile pe care biblioteca le poate facereprezintå o surså inestimabilå de venituri, la care trebuie så reflectezetoõi bibliotecarii. Nu trebuie respinså nici o ofertå aducåtoare de venituripentru bibliotecå, dacå �n contrapartidå ni se cer de pildå realizarea unor


20

activitåõi culturale. Nu trebuie renunõat �nså la principiul ca biblioteca så-øi påstreze demnitatea, så nu se compromitå. Avem nevoie de bani, dar nuobõinuõi oricum, �n orice condiõii. Ar trebui �nså ca legislaõia så fie maiflexibilå, ca banii dob�ndiõi så poatå fi folosiõi cu adevårat de bibliotecacare i-a produs øi så nu meargå la organul ierahic superior spreredistribuire, ceea ce este aberant.

˛. Aveti c�teva cuvinte pentru Biblioteca Naõionalå a Rom�niei?R. Fiindcå dumneavoastrå sunteõi o asociaõie de bibliotecari a

Bibliotecii Naõionale, voi avea, fireste, c�teva cuvinte øi despre BibliotecaNaõionalå. Cred cå deja cunoaøteõi punctul meu de vedere privitor la roluløi rostul unei biblioteci naõionale, fåcut public �n diverse momente, �ntrecare ultimul este cel publicat �n ampla analizå a bibliotecilor rom�neøti dinnr. 745, iunie 2004, al Revistei 22 (aceastå analizå a st�rnit diverse reacõii,de la cele foarte admirative la cele critice). Biblioteca Naõionalå trebuieså fie m�ndria oricårei naõiuni. Nu este �nt�mplåtor cå din anul 1990�ncoace au fost inaugurate �n Europa mai multe clådiri de bibliotecånaõionalå, clådiri care reprezintå m�ndria naõiunilor respective. Spun�ndacest lucru, må g�ndesc la biblioteca naõionalå a Franõei, a Marii Britanii,a Danemarcei, clådiri absolut remarcabile din toate punctele de vedere. CaBiblioteca Naõionalå a Rom�niei så-øi �ndeplineascå rolul, ea trebuie såaibå �n primul r�nd o clådire corespunzåtoare misiunii sale øi un bugetsatisfåcåtor. ˛n condiõiile investiõiilor din acest an, nu vedem c�nd øi cumBiblioteca Naõionalå se va muta �n noul ei sediu. P�nå atunci nu putemvorbi dec�t de o bibliotecå naõionalå care �ncearcå totuøi �n inadecvatelesale spaõii så-øi �ndeplineascå c�teva din atribuõiile sale naõionale, cum arfi agenõie naõionalå pentru depozitul legal sau pentru bibliografianaõionalå. Existå aici la Biblioteca Naõionalå un colectiv de oameni care arputea face mai mult øi mai bine pentru tezaurizarea øi valorificarea cårõiirom�neøti, dacå ar putea lucra �n condiõii mai omeneøti. Speråm totuøi cånoul guvern care va fi constituit �ncep�nd de anul viitor så-øi �ntoarcå faõacu adevårat øi spre Biblioteca Naõionalå. P�nå atunci le urez colegilor deaici så munceascå cu aceeaøi os�rdie ca øi p�nå acum øi så nu-øi piardåsperanõa.

Au consemnatVali Constantinescu

Aurelia Perøinaru


21

IFLA

IFLA / FIAB (International Federation of Library Associations andInstitutions / FØdØration Internationale des Associations des BibliothŁques /Federaõia Internaõionalå a Asociaõiilor øi Instituõiilor de Bibliotecå) esteprincipala organizaõie internaõionalå ce reprezintå interesele bibliotecilor,altor structuri documentare precum øi a utilizatorilor acestora. ˛nfiinõatå �nScoõia la Edinburgh, �n anul 1927, cu ocazia unei conferinõe internaõionale,IFLA are �n prezent peste 1700 de membri din 155 de õåri ale lumii. IFLA afost �nregistratå �n anul 1971, �n Olanda, sediul såu fiind gåzduit de cåtreBiblioteca Naõionalå a Olandei, la Haga.

Scopurile IFLAIFLA este o organizaõie internaõionalå independentå, non-

guvernamentalå øi non-profit. Scopurile sale sunt: - promovarea unor standarde �nalte �n ce priveøte serviciile de bibliotecå øi de informare- �ncurajarea cunoaøterii pe scarå largå a valorii serviciilor de calitate �ndomeniul bibliotecii øi informårii - reprezentarea intereselor membrilor såi de pretutindeni

Valorile principale ale IFLAValorile principale pe care IFLA le-a adoptat pentru atingerea

scopurilor sale sunt:1. Sprijinirea principiilor liberului acces la informaõii, idei øi opere aleimaginaõiei, libertatea expresiei menõionate �n Art. 19 din DeclaraõiaUniversalå a Drepturilor Omului. 2. Convingerea cå popoarele, comunitåõile øi organizaõiile au nevoie de accesuniversal øi echitabil la informaõii, idei øi opere ale imaginaõiei pentru bunalor dezvoltare socialå, educaõionalå, culturalå, democraticå øi economicå. 3. Convingerea cå punerea la dispoziõie a unor servicii de calitate �naltå indomeniul bibliotecilor øi informårii ajutå la garantarea acestui acces 4. Hotår�rea de a permite tuturor membrilor Federaõiei så participe øi såbeneficieze de pe urma activitåõilor IFLA indiferent de cetåõenie, origineetnicå, sex, apartenenõå geograficå, limbå, påreri politice, raså ori religie.

MembriIFLA are douå categorii principale de membri cu drept de vot: asociaõii øi

instituõii. Asociaõiile profesionale din biblioteci, institute de cercetare, instituõii cu

22

SÅ VORBIM DESPRE ...

caracter educaõional øi alte structuri de informare din domeniul larg al bibliologieiøi øtiinõei informårii se pot �nscrie oric�nd �n IFLA �n calitate de asociaõii afiliate.Calitatea de instituõie afiliatå este destinatå bibliotecilor øi serviciilor deinformare individuale, precum øi tuturor organizaõiilor din domeniul bibliologieiøi øtiinõei informårii. Organizaõiile internaõionale din sfera de interes a IFLA potdeveni membre cåpåt�nd statutul de asociaõii internaõionale afiliate. Asociaõiilenaõionale, internaõionale precum si instituõiile afiliate au drept de vot �n alegerileøi �nt�lnirile IFLA. Au dreptul så propunå candidaõi pentru postul de preøedinteIFLA øi pentru locurile din Comitetul executiv. Profesioniøtii din bibliologie øiøtiinõa informårii se pot �nscrie øi individual ca membri personali. ˛n aceaståcalitate nu au drept de vot, �nså pot contribui foarte mult la activitåõile IFLA �ncadrul diferitelor comisii øi programe profesionale.

Firme partenerePeste 30 de firme din industria informaõiilor au stabilit relaõii de lucru

cu IFLA. ˛n schimbul sprijinului financiar oferit de aceste firme, IFLA leoferå posibilitatea de a-øi expune produsele øi serviciile �n cadrulconferinõelor internaõionale øi diferitelor reuniuni profesionale ale IFLA.

Relaõiile cu alte organizaõii IFLA a stabilit relaõii bune de colaborare cu o serie de organizaõii care au

aceleaøi obiective, asigur�ndu-se posibilitatea unui schimb regulat de informaõiiøi opinii cu privire la probleme de interes comun. IFLA are statut de parteneroficial UNESCO, de observator la Naõiunile Unite, partener al ConsiliuluiInternaõional al Comunitåõilor Øtiinõifice (ICSU), de observator la OrganizaõiaMondialå pentru Proprietatea Intelectualå øi la Organizaõia Internaõionalå pentruStandardizare. Totodatå, IFLA a oferit statut consultativ unui numår deorganizaõii non-guvernamentale a cåror activitate are legåturå cu domeniul deactivitate al Federaõiei, de ex. Asociaõia Internaõionalå a Editorilor (IPA).

Conferinõele generale øi �nt�lnirile regionaleConferinõele generale IFLAse õin anual �n august sau la �nceputul lui septembrie

de fiecare datå �n altå õarå. La aceste conferinõe participå delegaõi din diferite õåri, carefac schimb de experienõå, dezbat probleme profesionale, våd cele mai noi produse øiservicii ale industriei informaõiilor, iau decizii privind viitorul IFLA øi fac cunoøtinõåcu obiceiurile øi cultura din õara gazdå. ˛n 2004, Conferinõa generalå IFLAa avut loc�n Argentina, la Buenos Aires, iar �n 2005 va avea loc �n Norvegia, la Oslo. ˛n afaraConferinõelor generale, IFLA mai organizeazå øi o serie de �nt�lniri, seminariiregionale pe diferite teme legate de biblioteci øi øtiinõele informårii.


23

Conducerea IFLAStructura de conducere a IFLA a fost reg�nditå �ncep�nd cu 2001. Scopul

acestei reorganizåri e legat de necesitatea folosirii mai eficiente aoportunitåõilor oferite de numårul mare de membri IFLA aflaõi pretutindeni �nlume precum øi de uøurinõa mai mare �n comunicarea globalå din zilele noastre.

Consiliul general IFLAConsiliul general al membrilor IFLA este organismul suprem de

conducere øi este format din delegaõi aleøi prin vot de membrii IFLA. ˛nmod normal, Consiliul se �ntruneøte �n fiecare an cu prilejul Conferinõeigenerale. Consiliul general alege Preøedintele IFLA øi membrii Consiliuluide conducere. Consiliul general ia �n discuõie rezoluõii cu caracter general øiprofesional care dacå sunt adoptate trec spre �ndeplinire cåtre Comitetulexecutiv øi cel profesional.

Consiliul de conducere IFLAEste responsabil pentru politica managerialå øi profesionalå a IFLA �n

limitele øi direcõia aprobate de Consiliul general. Consiliul de conducere se�ntruneøte de cel puõin douå ori pe an, una dintre �nt�lniri fiind �n acelaøi locøi la aceeaøi datå cu Conferinõa generalå IFLA.

Comitetul executiv IFLAEste delegat de cåtre Consiliul de conducere cu responsabilitåõi

executive privind politica øi activitåõile IFLA �n perioadele dintre �ntrunirileConsiliului de conducere, �n cadrul direcõiilor generale stabilite de acesta.

Comitetul profesional IFLAResponsabilitatea acestui comitet este aceea de a asigura coordonarea tuturor

secõiunilor responsabile cu activitåõile profesionale, politicile øi programele IFLA.Comitetul executiv se �ntruneøte de cel puõin douå ori pe an, una dintre �nt�lnirifiind �n acelaøi loc øi la aceeaøi datå cu Conferinõa generalå IFLA.

Activitåõi centrale ale IFLAProblemele comune bibliotecilor øi serviciilor de informare din

lume formeazå obiectul activitåõilor centrale ale IFLA. Aflate �n atenõiaComitetului profesional, obiectivele øi proiectele din cadrul activitåõilorcentrale ale IFLA sunt str�ns legate de Programul pe termen mediu alFederaõiei øi de obiectivele Diviziilor øi Secõiunilor IFLA. Una dintreactivitåõile centrale, acõiunea pentru dezvoltare prin programe de


24

bibliotecå (ALP) are un scop foarte larg, �ncerc�nd så ofere soluõiispecifice problemelor din structurile documentare ale õårilor �n curs dedezvoltare. Celelalte activitåõi se referå la subiecte curente dindomeniul bibliotecilor: påstrare øi conservare, accesul universal lapublicaõii, controlul bibliografic universal, MARC etc. De fiecaredintre aceste activitåõi este responsabil un director subordonatComitetului executiv øi celui profesional. O serie de biblioteci mari alelumii gazduiesc øi sprijinå desfaøurarea acestor activitåõi principale aleIFLA.

Diviziile øi Secõiunile IFLAConstituie modul de organizare prin care IFLA �øi desfåøoarå

activitåõile specifice unor anume servicii de bibliotecå sau unei regiunigeografice. Membrii IFLA se pot �nscrie la orice secõiune IFLA. Secõiunile,47 la numår, sunt grupate �n 8 Divizii.

Activitåõile regionaleTrei dintre secõiunile regionale (Africa; Asia øi Oceania; America

Latinå, Caraibe) formeazå Divizia 8, activitåõi regionale. Aceste secõiunise ocupå de toate aspectele legate de serviciile de bibliotecå øi informare dinregiunile respective øi promoveazå activitåõile IFLA.

Publicaõiile IFLARezultatele programelor desfåøurate de grupurile profesionale ale IFLA

sunt prezentate øi råsp�ndite prin intermediul publicaõiilor Federaõiei: IFLAJournal, Policies and Procedures, Corporate Documents, SectionNewsletters, Core Activities Newsletters, IFLA Professional Reports,Conference Proceedings, IFLA Saur Publications.

Resursele financiareAproximativ 80% din resursele financiare ale Federaõiei provin

din cotizaõiile membrilor. La acestea se adaugå veniturile dinv�nzarea publicaõiilor, unele contribuõii ale firmelor partenere,donaõii din partea unor fundaõii sau agenõii guvernamentale,susõinerea financiarå din partea UNESCO (pentru programeleprofesionale) øi din partea unor mari biblioteci naõionale øiuniversitare.

INTERNETAdaptare de Emil Tudor


25

PRIMELE TIPÅRITURI ROM´NEØTIExemplare din Biblioteca Naõionalå a Rom�niei

Conform tradiõiei, tiparul �n forma actualå a fost inventat øi pus �n operå lamijlocul secolului al XV-lea, av�nd ca an de referinõå 1450. Apariõia tiparului asuscitat controverse at�t �n ceea ce priveøte datarea, c�t øi numeleinventatorului. Õin�nd seama de pårerea specialiøtilor care considerå caracterelemobile ca fiind specifice tiparului �n forma pe care o cunoaøtem øi o acceptåmøi �n prezent, vom raporta øi tipåriturile rom�neøti c�nd Gutemberg a tipåritprima oarå Biblia, anul 1455.

Primele tipårituri au fost executate cu alfabetele latin øi gotic, cu ajutorulcaracterelor mobile, prin imprimare øi au apårut �n Europa occidentalå. Europaesticå �øi scria textele cu caractere glagolitice sau slavone øi cu caractere greceøti.Ne vom ocupa deocamdatå de tipåriturile cu caractere slavone, deoarece primelenoastre tipårituri, �n slavonå øi rom�nå, au fost executate �n acest alfabet.

˛nceputurile tiparului chirilic se situeazå tot �n sec. XV, la distanõå relativmicå �n timp de tipåriturile cu caractere latine øi gotice, mai precis �n anul 1491c�nd a funcõionat la Cracovia prima tipografie cu caractere chirilice. Dupå 3 anide la aceastå �ncercare de tipårire cu caractere chirilice �øi �ncepe activitateatipografia de la Cetinje (Muntenegru). Au mai trecut doar 17 ani de la infiinõareatipografiei s�rbeøti c�nd domnitorul Õårii Rom�neøti �i acordå ieromonahuluis�rb Macarie adåpost �n principatul såu øi �l sprijinå �n vederea �nfiinõåriitipografiei de la T�rgoviøte, d�ndu-i øi prima comandå � Liturghierul- pe careMacarie l-a tradus din limba greacå øi �l va tipåri �n slavonå de expresie s�rbåpentru uzul Bisericii Ortodoxe Rom�ne. De fapt Liturghierul tipårit de Macariedin porunca Voievodului Radu cel Mare al IV-lea va fi terminat dupå moarteaacestuia, �n timpul domniei Voievodului Mihnea cel Råu �n anul 1508. Acestaeste anul de naøtere a tipåriturilor rom�neøti.

Ca orice �nceput øi �nceputul activitåõii tipografice pe teritoriile rom�neøti s-a fåcut cu dificultåõi øi oarecare inconsecvenõå. ˛n secolul al XVI-lea au apårutdoar 35 de titluri, �n slavonå de expresie s�rbå øi rom�nå. Folosirea slavonei deexpresie s�rbå se explicå prin faptul cå primii tipografi au fost refugiaõi s�rbi,cålugåri øcoliõi la Cetinje (Muntenegru) øi Veneõia.

Au apårut tipografii la T�rgoviøte, Sibiu, Braøov, Alba-Iulia, Sas-Sebeø øiOråøtie. Toate lucrårile sunt texte religioase necesare cultului.

Macarie a tipårit trei lucråri: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) øi unEvangheliar (1512), toate �n slavonå.

Un alt tipograf s�rb a fost Dimitrie Lubavici care a activat øi el la T�rgoviøte�ntre anii 1545-1547, �n vremea domnitorului Mircea al III-lea Ciobanul.Liubavici a tipårit un Molitvelnic (1545), un Evangheliar (1546) øi un Apostol

26

ISTORIA CÅRÕII

(1547) �n douå ediõii, una pentru Õara Rom�neascå la comanda voievoduluiMircea øi cealaltå pentru Moldova la comanda voievodului Iliaø Rareø øi amamei sale Doamna Elena.

˛n Ardeal, la Braøov, a lucrat diaconul Coresi �mpreunå cu Månåilå Øerban,fiul lui Coresi øi Diacul Lorinõ. Aceøtia au mai lucrat øi la Oråøtie øi la Sas-Sebeø.

Biblioteca Naõionalå a Rom�niei posedå un exemplar complet dinLiturghierul tipårit de Macarie �n anul 1508 care a øi fost restaurat �n propriullaborator de patologie øi restaurare a cårõii. Cartea este un volum in quatro-(22cm), av�nd 128 f. grupate �n 17 caiete. Tiparul este negru øi roøu, cu 3frontispicii ornamentate cu motive florale �mpletite, amplasate pe prima, a 2-a øia 8-a foaie- recto. Restaurarea a påstrat øi a inserat �n noua copertå fragmente dincoperõile originale care fuseserå executate din piele brunå ornate cu motiveliniare, imprimate cu fiare, la rece.Textul este ornat, �n afara frontispiciilor, cuiniõiale (literele mari de �nceputul capitolelor), imprimate cu cernealå roøie, acåror origine, din punctul de vedere al executårii matriõelor, råm�ne discutabilå.Al treilea frontispiciu are �n mijloc stema Tårii Rom�neøti, Corbul cu crucea �ncioc �ncadrat de soare øi de lunå.

Volumul �ncepe cu urmåtorul titlu: �A �ntru Sfinõi Pårintelui nostruarchiepiscop al Kesariei øi al Kapadociei Vasilie cel Mare, povåõuire cåtre preotdespre Dumnezeiasca slujbå øi despre grijire� � �n traducere. Pe prima paginå acaietului apare titlul: �R�nduiala dumnezeescei slujbe øi �n ea a diaconilor� ��ntraducere �øi, �n sf�røit, la foaia 8 a caietului �nt�i: �Dumnezeiasca slujbå dupåpårintele nostru Ioan Gurå de Aur. Rugåciune deasupra cådelniõei� deasemenea�n traducere. Toate aceste trei titluri sunt precedate de frontispicii.

Datarea cårõii apare, dupå cum era obiceiul vremii, abia �n epilog. Redau textul�n traducere: �S-a �nceput aceastå sf�ntå carte numitå Liturghie dupå poruncaDomnitorului IO Radu Voievod så-i fie lui vecinica pomenire, øi s-a såv�røit aceaståcarte din porunca �ntru Christos Dumnezeu binecredinciosului øi de Dumnezeupåzitului øi prea luminatului Domnitor IO Mircea marele Voievod a toatå ÕaraRom�neascå øi pårõilor pe Dunåre, fiiul marelui IO Vlad Voievod, �n anul d�int�i alDomniei sale: ostenindu-se øi smeritul monah øi preot Macarie. ˛n anul 7016 (dela Facerea lumii), crugul soarelui 16, al lunei 5, indiction 11, luna Novembre 10dzile�. Anul 7016 de la Facerea lumii, adicå 1508 de Naøterea lui Iisus.

Cele aproape cinci secole scurse de la tipårirea acestei cårõi, faptul cå esteprima tipåriturå rom�neascå, indiferent de limba de redactare, faptul cå multelevitregii ale vremurilor scurse au fåcut din ea o raritate øi nu �n ultimul r�ndfrumuseõea lucråturii, at�t a tiparului c�t øi a legåturii fac din aceastå carte obijuterie tipograficå, de o valoare realmente inestimabilå. Biblioteca Naõionalå aRom�niei se poate considera norocoaså cå o are �n colecõiile sale.

Dana-Silvia Õilicå


27

CURSUL DE INIÕIERE�Bazele Biblioteconomiei øi Øtiinõei Informårii�

Am avut ocazia så urmez cursul de « Bazele biblioteconomiei øiøtiinõei informårii » øi mi-am dat seama, de la �nceput, cå este un cursdeosebit de util mai ales pentru un bibliotecar �ncepåtor sau fårå studii despecialitate, chiar dacå, la prima vedere sau numai la simpla citire adenumirii acestui curs, unii colegi s-au �ntrebat la ce-ar putea fi el folositor.

Dupå aproape nouå ani petrecuõi �n bibliotecå, perioadå �n care amlucrat �n diverse depozite (ca gestionar) sau co-gestionar �n douå såli delecturå, �ncå existau pentru mine activitåõi øi noõiuni mai puõin cunoscute.Acest fapt nu se datoreazå lipsei de interes sau ignoranõei, ci faptului cåtoate aceste noõiuni nu erau folosite curent �n activitatea din cadrulserviciului din care fac parte.

Datoritå, �n primul r�nd, manierei de predare, cursanõii s-aufamiliarizat repede cu termenii folosiõi �n bibliotecå øi �n biblioteconomie.Nu avem pretenõia ca, dupå terminarea acestui curs, så devenim specialiøti�n catalogare, clasificare, inventariere sau conservare. Avem �nså acumnoõiuni despre : fiøa ISBD, cuprinsul ei øi semnele folosite �n alcåtuireaacesteia, recunoaøterea grupelor mari de clasificare, a indicilor declasificare, instrumentele de lucru ale inventarului øi normele de conservarea patrimoniului cultural naõional.

Organizatorii acestui curs øi-au dat silinõa så-l facå c�t mai plåcutorganiz�nd vizite la alte biblioteci mari din Bucureøti, cum au fostBiblioteca Academiei sau Biblioteca Centralå Universitarå, unde am aflatlucruri extrem de interesante despre comunicarea dintre bibliotecar øiutilizatori, �n scopul satisfacerii prompte øi profesioniste a acestora. A fostorganizatå øi o vizita ineditå la cel mai nou muzeu din Bucureøti, �Muzeul

28

La Centrul de Formare, Educaõie Permanentå øiManagement, ABBNR øi direcõia BNR au organizat, �n 2003øi anul acesta, cursuri de biblioteconomie øi calculatoare.

˛ntruc�t cursurile au fost solicitate de bibliotecari, redåmmai jos douå opinii : despre cursul de iniõiere �nbiblioteconomie øi o altfel de privire despre mult utilizatulprogram « Word ».

DIN VIAÕA ABBNR

Hårõilor øi Cårõii Vechi�, unde am putut admira, pe l�ngå hårõi øireproduceri ale stemelor diferitelor bresle.

Un alt motiv pentru a urma acest curs ar fi øi acela cå se �ncearcåpromovarea imaginii bibliotecii moderne. Astfel, unul dintre lectori,doamna Hermina Anghelescu, profesor la Universitatea din Detroit, SUA,ne-a vorbit, interesant øi atractiv, despre importanõa bibliotecii øibibliotecarului �n societatea americanå: biblioteca este consideratå cea maiautorizatå øi la �ndem�nå surså de informaõie, iar bibliotecarul este liantuldintre informaõie øi utilizator.

Prin intermediul acestui curs am cunoscut øi colegi bibliotecari din altebiblioteci. Aø putea spune cå a fost, totodatå, øi un schimb de experienõå.Am ascultat ideile øi am aflat problemele cu care se confruntå bibliotecariidin biblioteci mai mici sau mai mari øi mi-am dat seama cå �n Rom�nia,biblioteca, indiferent de mårimea øi localizarea ei, se confruntå cu acelaøigen de probleme. Este nevoie, �n continuare, de o activitate susõinutå desensibilizare a opiniei publice �n acest sens, p�nå c�nd biblioteca va fiperceputå la adevårata ei valoare.

Poate este øi vina unor bibliotecari care, din påcate, nu sunt interesaõide ceea ce fac. Majoritatea celor care au participat la acest curs au fost �nsåprofesioniøti, cu adevårat implicaõi �n munca de bibliotecå øi care pun suflet�n tot ceea ce realizeazå fårå så aøtepte recompense de nici un fel.

Concluzia ar fi cå toõi angajaõii unei biblioteci care nu au studii despecialitate, dar care �øi doresc så afle c�t mai multe despre munca pe careo fac, ar trebui så urmeze un asemenea curs, nu numai pentru a �nvåõalimbajul de bibliotecå, ci øi pentru a-øi schimba viziunea asupra biblioteciiøi a rolului bibliotecarului �n societate.

Cursant : Mariana GreceanuServiciul Comunicarea øi Conservarea Colecõiilor - Dispecerizare

WORD � CALITÅÕI ØI� CALITÅÕI

Word este un instrument. Tehnic vorbind, este un program de editare,considerat cel mai bun din lume, pentru sistemele de operare Windows.Desigur, din punct de vedere tehnic se pot spune multe. ˛i las pe alõii s-ofacå, mai ales cå, oricum s-au scris multe cårõi legate de Word. Eu vreau sådescriu Word-ul dintr-un alt unghi. Aø vrea så reliefez influenõele pozitivepe care acest program de editare le poate avea asupra oamenilor care-l


29

folosesc øi ce �nseamnå practic acest program, care sunt facilitaõile pe carele oferå.

Pentru o clipå, a scrie un text pe calculator pare un lucru simplu :�deschid un program de editare, tastez literele corespunzåtoare, øi gatatextul!�. Ei bine, lucru simplu nu este deloc, mai ales dacå vrei sa iaså unlucru deosebit.

De exemplu, �ntr-un text vreau så evidentiez ceva. Nimic mai simplu,apås�nd butonul de bold, textul cu pricina poate apårea mai �ngroøat dec�trestul. Iese �n evidenõå, nu? La fel cum poõi sublinia tot ce doreøti så scrii,øi asta fårå prea multå bataie de cap.

Dar, peste tot �n lume lucrurile ies �n evidentå �n moduri diferite. Dacå�ntr-un text am nevoie ca mai multe idei så iaså �n evidenõå �n moduridiferite? Pentru asta, �n Word putem så folosim culorile, dupå propriul gust.Word poate fi folosit dupå dorinõele autorului textului... Pentru descriereamai preciså a unei persoane viclene, culoarea verde �i va scoate �n evidenõåcaracterul, de exemplu. Parcå øi vezi øarpele...

Poõi scrie la diferenõå de c�te r�nduri vrei, �n funcõie de cum vrei såarate lucrarea ta.

Vrem så scriem un anunõ, øi convenabil ar fi så-l scriem pe latulfoii, nimic mai simplu, Word are øi aceastå opõiune. Apoi poõi alege diferite

Vrem så prezentåm un curriculum vitae �ntr-un mod mai original saudorim un tabel pentru anumite sume de plåõi, Word este la datorie. Dacåvrem ca rapid, un anumit text så aparå pe Internet, Word poate transformaceea ce scriem �ntr-o pagina WEB.

Pentru g�ndurile unui personaj sau conõinutul unei scrisori, ghilimelelene par prea comune, mai ales dacå este vorba de un monolog sau o scrisoarelungå. Atunci Scrisul Italic este cel mai potrivit.

Tastele de aliniere øi aranjare a textului �n paginå sunt øi ele foartefolositoare øi ne uøureazå munca. Am greøit ceva sau trebuie så mai includceva �n text? Adio paste corectoare sau rescrierea obositoare: Word �õipermite så transformi un text de c�te ori øi mai ales cum vrei. ˛n Word poõi


30

dupå cumîõi

chiar øi desena, sau insera imagini, peisaje, , figuri, , poze din arhivapersonalå, etc.

La scrierea unui text �ntr-o limbå stråinå, pe care nu o øtii la perfecõie,scrierea greøitå a unui cuv�nt nu-i o problemå, Word este acolo cu oexcelentå funcõie de autocorectare.

O anumitå limbå foloseøte øi alte simboluri dec�t cele pe care le gåsimpe tastaturå, iar cel mai bun exemplu �n acest caz este chiar limba rom�nå!Nici o problemå, pentru aceasta, Word a gåsit soluõia: o serie vastå desimboluri vor ajuta, mai ales cå putem så alegem øi o combinaõie de taste,care va face inserarea simbolurilor rapid si fårå probleme : Å, å, � , ˛, �, ø,õ, etc. O altå posibilitate este så schimbi setårile tastaturii øi asa poõi scriefårå grijå cu semne diacritice

Lista de calitåõi øi calitåõi poate continua. Word este un program vast,de mare ajutor pentru cei care �l folosesc. Dar Word nu are chiar nici-undefect ? Asta nu se poate! Dacå Word ar putea så facå absolut totul, fårå canoi så ne atingem de calculator måcar... Cine øtie, poate va sosi timpulacela. Øi �ncå tot ce am prezentat aici e numai micå parte (elementarå aøputea zice), din tot ce oferå Word-ul utilizatorilor.

Deocamdatå putem spune definitiv �Adio� piesei de muzeu care estemaøina de scris !

Vali Constantinescu

N.B. Sper ca aceste r�nduri s-o �nc�nte øi pe doamna Zoe Mariana Zverca, profesoara Cursurilor Word de la Centrul de Formare øi Educaõie Permanentå, cåreia bibliotecarii din BNR ii mulõumesc pentru råbdare øi inõelegere.


31

ACTIVITÅÕI ABBNR

Comitetul ABBNR a iniõiat o serie de acõiuni privind formarea øiperfecõionarea profesionalå. Programul de informare se adreseazåsalariaõilor BNR care au o vechime �n instituõie mai micå de 5 ani (cf.situaõiei furnizate de Serviciul Resurse Umane), precum øi tuturor celor careconsiderå util øi necesar så se informeze asupra activitåõilor specificefiecårui serviciu. Este o buna ocazie så ne cunoaøtem mai bine, så nepromovåm realizårile øi planurile de viitor, så ne integråm mai bine capersoane, dar øi ca tipuri de activitåõi, �n circuitul informaõional dinBiblioteca Naõionalå.

** *

Tot �n ideea de cunoaøtere a tuturor aspectelor muncii noastre au fostorganizate vizite la Biblioteca Centralå Universitarå øi au fost planificatealte vizite la Biblioteca Academiei øi Biblioteca Metropolitanå.

Vizita la Biblioteca Universitarå s-a desfåøurat �n trei etape, datoritånumårului mare de persoane interesate de noua cladire øi de organizareaacestei biblioteci. De la primirea cålduroaså pe care ne-a fåcut-o domnuldirector Mircea Regnealå, continuatå de ghidul nostru, doamna AmeliaCostoiu, totul a fost o �nc�ntare pentru « bibliotecarii de la Naõionalå »care r�vnesc de ani buni la o clådire pentru averea deõinutå de instituõia lor.

Am aflat cå dintre cei 340 salariaõi ai B.C.U. (cu sucursalele Bucureøti)280 sunt bibliotecari, iar 75% dintre aceøtia sunt cu studii superioare øide specialitate, restul de 60 salariaõi form�nd personalul TESA.

Ne-au impresionat :- Serviciile utilate, colegii plini de solicitudine, foarte mulõi tineri.

Zilnic sunt notate pe un computer - de cåtre un bibliotecar de serviciu -cererile øi sugestiile cititorilor. C�nd dorinõele cititorilor se repetå, acesteaprind viaõå la Biblioteca Universitarå.

- Sålile de lecturå : 7 la numår (cu 385 locuri la care se adaugåCabinetele individuale de studiu), fiecare purt�nd numele uneipersonalitåõi rom�neøti av�nd o oarecare legåturå cu domeniul sålii. Era øinumele lui Titu Maiorescu acolo. Tocmai pentru cå a fost ales la doar 23de ani rector al Univerståõii Bucureøti !

- Ingenios a fost numitå sala de Literaturå/lingvisticå dupå numeleunui poet, nu foarte mare, dar care merita adus �n conøtiinõa noastrå tocmaipentru cå a fost bibliotecar :. Øt.O.Iosif.


32

- Foarte original : pe o coloanå, la intrare, existå un spatiu de afiøajnumai pentru cititori Aceøtia �øi stabilesc �nt�lniri, �øi comunicå locul øi salade lecturå �n care se gåsesc sau pur øi simplu �øi laså notiõele pentru colegulcare n-a sosit la vreme.

˛n numårul viitor al revistei « Bibliopolis » vom scrie despreurmåtoarele vizite efectuate de bibliotecarii din BNR la colegii lord inBiblioteca Academiei øi Biblioteca Metropolitanå.

** *

˛ncep�nd cu acest an, ABBNR a iniõiat « Premiul Bibliotecarului ».Cultura, õinuta, comportarea faõå de cititori, pregåtirea profesionalå øiinteresul permanent pentru profesia noastrå, iata criteriile de acordare aacestui premiu.

Dorim ca acest premiu så nu se transforme �ntr-o acõiune concurenõialåde tip american. Nu premiul trebuie så aibå importanõå, ci emulaõia de tipacademic, bunåvoinõa reciprocå, asimilarea cu bucurie superioarå, a culturii.Premierea va avea loc �n cadrul manifestårilor « Zilele BiblioteciiNaõionale a Rom�niei ».O altå iniõiativå a ABBNR a fost aceea numitå � Cårõi �n top�, acõiune deevaluare a cårõilor noi pe domenii øi �n funcõie de cererea lor la sålile delecturå : Literaturå, Istorie, Artå , Øtiinõe Sociale, Economie-Finanaõe.

Evaluarea realizatå cu ajutorul custozilor de la sålile de lecturå va scoate�n evidenõå cele mai citite dintre apriõiile recente. ˛n paralel, colegii noøtride la libråriile Eminescu, Kretzulescu-Humanitas øi Sadoveanu, foarteinteresaõi de aceastå acõiune au råspuns cu multå solicitudine, urmårind lar�ndul lor, v�nzarea cårõilor noi pe domeniile de mai sus, fåc�ndu-øi astfelapariõia �topul v�nzårilor�. Aøadar va fi o evaluare a cårõilor noi solicitatedeopotrivå �n bibliotecå øi librårii. Prin acest sondaj paralel vom observadacå v�nzarea exprimå exact øi interesul suscitat de cartea respectivå.˛ndråznim så spunem cå este o noutate pentru asociaõiile de bibliotecaridin Rom�nia. Am dori chiar, de anul viitor, så angrenåm �n aceastå acõiuneøi alte biblioteci, alte librårii din Bucureøti. Pe viitor, acõiunea ar putea såfie råsp�nditå �n toatå õara.

Astfel, va fi premiatå CARTEA ca semn de apreciere a spiritului. Vor fi premiaõi autori øi artiøti �n slujba CÅRÕII.Vor fi premiate edituri ca mijloace eficace de propagare a CÅRÕII.Rezultatele se vor comunica anual �n cadrul festivitåõii �Zilele

Bibliotecii Naõionale a Rom�niei�.


33

Continuåm «Glosarul de termeni cu definiõii» (cf. STAS 6590Publicaõii, Terminologie) ale diferitelor tipuri de documente.

Broøurå = Publicaõie neperiodicå, numår�nd cel puõin 5 pagini, dar nu maimult de 48 de pagini, cu excepõia paginilor de copertå.

Buletin = Publicaõie, de obicei periodicå, cuprinz�nd acte normative, instrucõiuni,anunõuri, �ndrumåri, dispoziõii sau comunicåri organizatorice, dåri deseamå, studii øi informaõii dintr-un anumit domeniu.

Dicõionar = 1. Lucrare cuprinz�nd cuvintele unei limbi, aøezate de obicei �nordine alfabeticå øi explicate �n aceeaøi limbå sau traduse �ntr-altålimbå (dicõionar monolingv, bi-sau multilingv).

2. Lucrare cuprinz�nd �n ordine alfabeticå termenii privitori la o anumitåøtiinõå, artå, ramurå a tehnicii, explicaõi �n aceeaøi limbå sau traduøi.

Editorial = Articol introductiv tipårit pe prima paginå a unei publicaõii periodice,care dezbate un subiect, prezent�nd punctul de vedere al publicaõiei sauuneori numai punctul de vedere al redactorului articolului.

Foaie volantå = Publicaõie neperiodicå av�nd mai puõin de 5 pagini.Index = Listå alfabeticå, sistematicå, cronologicå, numericå etc. puså la

�nceputul sau la sf�røitul unei publicaõii, cuprinz�nd subiectele,numele personale, denumirile geografice, evenimentele øi altematerii tratate �n ea, cu indicaõia locurilor �n care sunt menõionate.

Magazin = Publicaõie periodicå cu caracter de popularizare, de obiceiilustratå, cuprinz�nd date din domenii variate (literaturå, artå, modå).

Manual = Lucrare cu caracter didactic sau practic, care cuprinde elementeleesenõiale ale unei øtiinõe, ale unei arte sau ale unui domeniu de activitate.

Pliant = Prospect, reclamå, catalog etc., adesea ilustrate, constituite dintr-osingurå foaie care se str�nge øi se desface dupå pliurile care separå pårõile.

Prospect = Publicaõie �n care se prezintå sumar, �n scop de reclamå, o clasåde produse sau numai un singur produs, planul sau descrierea uneilucråri, ale unei instituõii, �ntreprinderi etc., pe foi volante sau subformå de broøurå ori pliant.

Tratat = Lucrare de sintezå care expune sistematic totalitatea cunoøtinõelorverificate øi definitive dob�ndite asupra unui anumit domeniu øtiinõific.

Ziar = Publicaõie apår�nd la intervale scurte (zilnic sau de c�teva ori pesåptåm�nå), av�nd drept scop informarea imediatå asupraevenimentelor de politicå internå øi externå, cuprinz�nd øtiri deordin social, øtiinõific øi cultural.

34

DICÕIONAR DE BIBLIOTECONOMIE

Prin Decret Prezidenõiale apårute �n Monitorul Oficial alRom�niei din 26 februarie øi 09 aprilie 2004, douå foste colegebibliotecare din Biblioteca Naõionalå a Rom�niei (acum activ�nd �ncadrul Institutul de Memorie Culturalå) doamnele Mariana Iova siMia Schatz au fost decorate �ntr-o atmosferå sårbåtoreascå depreøedinteleRom�niei.

Decret :« La propunerea Ministrului Culturii øi Cultelor, pentru

semnificativele descoperiri øi cercetåri øtiinõifice care au �mbogåõitpatrimoniul cultural naõional øi au contribuit la o mai bunå cunoaøterea acestuia pe plan intern øi internaõional,

Preøedintele Rom�niei decreteazå: Se conferå Ordinul MeritulCultural �n grad de Mare Ofiõer, Categoria H � « Cercetareaøtiinõificå », doamnei Schatz Fl. Elena Maria, profesor, Institutulpentru Memorie Culturalå »

Monitorul Oficial al Rom�nieidin 26 februarie 2004

Decret : « « La propunerea Ministrului Culturii øi Cultelor, pentru

semnificativele descoperiri øi cercetåri øtiinõifice care au �mbogåõitpatrimoniul cultural naõional øi au contribuit la o mai bunå cunoaøterea acestuia pe plan intern øi internaõional,

Preøedintele Rom�niei decreteazå: Se conferå Ordinul MeritulCultural �n grad de Cavaler, Categoria H � « Cercetarea øtiinõificå »,doamnei Iova D. Paula Mariana, cercetåtor, Institutul pentruMemorie Culturalå »

Monitorul Oficial al Rom�nieidin 09 aprilie 2004

35

ØTIRI

Principalul mesaj pe care domnul Jonathan Scheele, øeful DelegaõieiComisiei Europene �n Rom�nia, l-a adresat participanõilor la ?coala de varåUNISO 2004 � «UNIversitatea �n SOcietate», care a avut loc la Galaõi, afost : «Rom�nia trebuie så aloce fonduri mai mari educaõiei!»

Biblioteca face parte din educaõie? Råspunsul nostru, al bibliotecariloreste : DA ! (cu majuscule!)

** *

Titlul noii colecõii lansate de Editura Humanitas , «˛n oglindå», �øijustificå numele prin cårõile apårute aici. ˛ntr-o formulå originalå, colecõiapropune cititorilor så arunce o privire asupra vieõii øi operei unui marescriitor våzut prin prisma unui alt mare creator. Totul sub forma unor eseuri,pamflete, dezbateri polemice.

** *

˛n cadrul sondajului naõional lansat �n luna mai a.c. la Colegiul NaõionalMihai Viteazul, la conferinõa de preså organizatå de Centrul Educaõia 2000+s-au desprins c�teva idei interesante : Rom�nia nu are un sistem deinformare educaõional, nu existå o relaõie de parteneriat �ntre øcoalå øi eleviiei ; este nevoie de un sistem competiõional serios ; elevii nu au toõi øanseegale, cei såraci fiind defavorizaõi ; educaõia nu este consideratå «cheiasuccesului».

** *

Institutul Cultural Rom�n a organizat anul acesta la Baia Mare,«Cursurile de limbå øi civilizaõie rom�neascå», aflate la cea de-a zeceaediõie. Participanõi au fost din Bulgaria, Serbia, Grecia, Austria, Olanda,Germania, Japonia, S.U.A. etc.

36

EVENIMENTE CULTURALE