revista - rcc.ro nr 13 romana.pdf · pușa viorica popescu, camera de conturi satu mare, director...

BucureştiISSN

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2247 – 5214ISSN-L = 2247 – 5214©

Telefon: 00

Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, cod 011948Bucureşti, ROMÂNIA

( 4) 021 3078 811Fax: 00( 4) 021 3078 875

www.curteadeconturi.ro

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Colectivul de redac :ţie

Elena Doina Dascălu

Carmen Stănescu

Doina Drăniceanu

- vicepre edinte-

- Şeful Departamentului- consilier de conturi, Şeful Departamentului

- Pregătire profesională

ș Curtea de Conturivicepreședinte Curtea de Conturi

consilier de conturi,

- director, Departamentulșef serviciu , Departamentul

- director adjunct, Departamentul Juridic

Vasile Cosmin NiculaAttila Dezsi

Silvia Toma

Ana-Maria Irina Ciobanu

X

XI

VIII

I

REVISTACUR

’

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 13

2017

CUPRINS

Pagina

3

29

CUVÂNT ÎNAINTE

4

38

43

19

11

CERCETARE ȘTIIN�IFICĂ PRIVIND LEGĂTURA DINTRE AUDITUL PUBLIC EXTERN ȘINIVELULDE TRAI ÎN ROMÂNIAAlexandra NICULESCU, Camera de Conturi Sibiu,Auditor public extern

E-GUVERNAREA, ÎNTRE OPORTUNITĂŢI, AŞTEPTĂRI ŞI PROGRAMERica IVAN, Camera de Conturi Bihor, DirectorLucia KOLOSZI, Camera de Conturi Bihor, Auditor public extern

Camera de Conturi Bihor, Auditor public externCălin LUPĂU,

STANDARDELE INTERNA�IONALE DE CONTABILITATE PENTRU SECTORUL PUBLIC(IPSAS) ÎN ROMÂNIAVasile Cosmin NICULACarmen BRAGADIREANU, Departamentul II, Director

, Vicepreşedinte Curtea de Conturi

AUDITUL SISTEMIC O POSIBILĂ TEHNICĂ PENTRU CREȘTEREA VALORII ADUSE DEAUDITORII PUBLICI EXTERNIAI CUR�II DE CONTURI

–

Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi

CONTROL INTERNULPușa Viorica POPESCU, Camera de Conturi Satu Mare, Director

CAPITALURILE PROPRII NEGATIVE I IMPACTUL ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂ IIECONOMICE A FIRMEI

Ș �

Ciprian DINCĂ, Camera de Conturi Sibiu, Auditor public extern

46 SINTEZA REVISTEI EUROSAI, EDI�IA NR. 22, PUBLICATĂ ÎN 2016Liliana MUSTA� , Direcia Relaii Externe și Protocol, ConsilierĂ

CUVÂNT ÎNAINTE

Revista Cur�ii de Conturi s-a născut din dorin�a de amilita pentru valoare profesională. A citi ceva nou,ori de câte ori ai ocazia, înseamnă a adăuga valoarezestrei profesionale individuale, cu atât mai mult cu

cât „Cunoaşterea este prin ea însăşi putere”, așa cumspunea în vremuri străvechi filozoful englez Francis Bacon.

Crezul acesta a constituit suportul misiunii noastre de aelabora o publica�ie profesională semestrială, bilingvă, cusubiecte și abordări noi, cu concepte specifice profesiunii deauditor public extern, cu studii de cercetare ancorate înrealitatea lumii versatile, în care ne desfășurăm activitatea.

Revista Cur�ii de Conturi nr. 13/2017 supune spre dezbatereteme noi, precum auditul sistemic, o posibilă tehnică deevaluare care poate fi aplicată de auditorii publici externi aiCur�ii de Conturi, întrucât se bazează pe o radiografieregenerală și independentă a unui domeniu, cum ar fi spre exemplu evaluarea sistemelororganiza�iei cu privire la management, guvernan�ă și control intern. Scopul unei astfel de tehnicide auditare îl constituie identificarea unor posibile direc�ii de îmbunătă�ire și performan�ă amanagementului entită�ilor.

� analiza corela�iei dintrerezultatele auditului public extern efectuat de Curtea de Conturi și nivelul de trai al popula�iei,respectiv între valorile regionale înregistrate de indicatorul PIB pe cap de locuitor și volumulveniturilor suplimentare și al prejudiciilor constatate de auditorii publici externi în urmamisiunilor de audit financiar

ș S versiunea 1.7., iar concluziile sunt relevante,� în zonele

geografice în care� ș

Eș �

administra�iei publice � ș� ș

în pozi�ia de lider în acest domeniu, iar cea mai, �

� � � �ș � �

Adresez mul�umiri cititorilor noștri fideli și doresc ca Revista Cur�ii de Conturi �� discret al

� ș gestii șipropuneri care ar � Revistei, cu noi ș

, �

Un subiect interesant în acest număr al publica iei se referă la

. Studiul s-a bazat pe aplicarea programului de modelarematematică i statistică SPP în sensul în careanaliza comportă un grad accentuat de complexitate, însă concluzia eviden iază că

valoarea indicatorului PIB pe cap de locuitor scade se înregistrează otendin ă de cre tere a prejudiciilor constatate.

-guvernarea, de asemenea, constituie o temă de dezbatere relativ recentă, care propune unmecanism de rezolvare a unor dileme i provocări esen iale ce vizează reducerea poveriiadministrative, orientarea către cetă eni, incluziunea digitală iasigurarea competen elor etc. Europa, de i se confruntă cu constrângeri structurale (crizeeconomice) se află importantă temă pare a fiabordarea tehnologică în sensul că e-guvernarea propune utilizarea de către autorită ilepublice a tehnologiilor informa ionale pentru a îmbunătă i rela iile cu cetă enii, cu mediul deafaceri i pentru a perfec iona abilită ile de administrare.

publica ie cufunc ie instructivă pe domeniul specific de control/audit să rămână un prietenconsumatorilor de informa ii profesionale. De asemenea, rămânem deschi i oricărei su

contribui la îmbogă irea sumarului teme de dezbatere iabordări interdisciplinare conexe activită ii de control/audit.

–

–

NICOLAE VĂCĂROIU

d aPreședintele

Cur�ii e Conturi României

03

Introducere auditul financiar

audit deconformitate (control)

În conformitate cu dispozi�iile art. 1 alin. (1) dinLegea nr. 94/1992 ,

.

.În temeiul legii men�ionate anterior a fostemis

P

1. auditul financiar;2. ;3. auditul de conformitate (control).

Potrivit ,

i -

:

Înacest sens, actul normativ men�ionat prevedecă

, aprobat prin Hotărârealenului Cur�ii de Conturi nr. 155 din 29 mai

2014. Regulamentul prevede căcuprinde următoarele tipuri:

auditul performanţei

vizează, în principal, dacă situaţiile financiare suntcomplete, reale şi conforme cu prevederile legale,ar urmărește economicita

tea, eficien�a și eficacitatea func�ionării uneientită�i, program, proiect, proces, activitate sauoperaţiune, după caz.

stabilește că în cadrul unuise verifică dacă modul de

administrare a patrimoniului public şi privat alstatului şi al unităţilor administrativ-teritoriale,precum şi dacă execuţia bugetului de veniturişi cheltuieli al entităţii controlate sunt înconcordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiileprevăzute în actele normative prin care a fostînfiinţată entitatea şi dacă aceasta respectăprincipiile legalităţii, regularităţii, economicităţii,eficienţei şi eficacităţii.Abordarea actuală a misiunilor de audit publicextern are la bază repartizarea domeniilorverificate pe departamentele Cur�ii de Conturi,după cum urmează

1

2

„C

”

„-

auditul publicextern

Regulamentului

Regulamentul

urtea de Conturi exercităcontrolul asupra modului de formare, deadministrare și de întrebuin�are a resurselorfinanciare ale statului și ale sectorului public

organizarea și desfășurarea activită�ilorspecifice Cur�ii de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activită�i seefectuează potrivit regulamentului aprobat […]”

Regulamentul privind organizarea şidesfăşurarea activităţilor specifice Curţii deConturi, precum şi valorificarea actelor rezultatedin aceste activităţi

auditul performanţei

AUDITUL SISTEMIC O POSIBILĂ TEHNICĂ– PENTRU CREȘTEREAVALORIIADUSE DEAUDITORII PUBLICI EXTERNIAI CUR�II DE CONTURI

1

cuLegea nr. 94/1992 privind organizarea și func�ionarea Cur�ii de

Conturi, republicată, modificările și completările ulterioare

04

2 http://www.rcc.ro/Organizaredetaliu.aspx

Finanţe publice, contractare datorie publică guvernamentală, autorizare datoriepublică locală, gestionarea creanţelor României şi a drepturilor/obligaţiilorstatului român, restituirea proprietă�ilor, statistica guvernamentală

Transporturi, infrastructură, agricultură, dezvoltare rurală, siguran�a alimentelor

Guvern, afaceri externe, economie, comerţ, mediu de afaceri, întreprinderi mici şimijlocii, resurse

Muncă şi protecţie socială, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ocupareaforţei de muncă, sănătate, asigurări de sănătate

Coordonarea verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

Preşedinţie, Parlament, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, ConsiliulConcurenţei, Avocatul Poporului, CNSAS, Autoritatea Electorală Permanentă,Consiliul Economic și Social, alte autorită�i publice

Educaţie, cercetare, inovare, cultură, presă, ştiinţă, audiovizual, mediu șischimbări climatice

Administrarea activelor statului, privatizare, supraveghere financiară, sistembancar, tineret și sport

Apărare naţională, afaceri interne, fonduri europene, comunicaţii, televiziune,radiodifuziune

Justiţie, procuratură, magistratură, protecţie şi pază, telecomunicaţii speciale,servicii de informaţii interne şi externe, dezvoltare regională și administra�iepublică locală

minerale

DEPARTAMENT DOMENII VERIFICATE

II

III

IV

V

VI

VIII

IX

XI

XII

X

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi

Auditulperformanţei

Tipul de auditpublic extern

indicatCategoria de obiectiveNr.

crt.

1.

2.

3.Auditul de

conformitate(control)

Auditul financiar

Activită�ile de audit publicextern se desfășoară decătre departamentele șicamerele de conturi, înconformitate cu

aprobatde lenul Cur�ii de Conturi,precum și cu tematicilespecifice elaborate de către

structurile de spec

are la bază următoarele principii:, respectiv de alocare

a entită�ilor care fac obiectul activită�ilor Cur�ii deConturi pe camere de conturi jude�ene, în scopulminimizării cheltuielilor cu auditul;

,

, referitor la faptul căfiecare departament de�ine competen�e în domeniispecifice de activitate aferente entită�ilor auditate;

prin care departamentele execută în mod autonomla entită�ile din domeniile alocate, misiunileplanificate prin programul anual de activitate;

ul că celetrei tipuri de audit acoperă tipologia obiectivelorcare pot fi definite de o entitate publică.

Categoriile de obiective permanente ce pot fidefinite de o entitate publică pot fi evaluate în cadrulauditului public extern după cum urmează:

Programulanual de activitate

P

ialitate, pe categorii de persoanejuridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate.Prin urmare,

care presupune repartizarea domeniilorpe departamente;

, prin care domeniilecomplexe sunt alocate departamentelor pentruauditare;

,,

, în sensplanificarea activită�ilor de auditpublic extern�

�

�

�

�

�

�ii

principiul autonomiei în realizarea auditului

-

principiul teritorialită�ii

principiul divizării efortului pe domenii deactivitate

principiul complexită

principiul specializării

principiul verificării exhaustive a categoriilor de obiective dintr-o entitate

05

Auditul sistemic o posibilă tehnică– pentru creșterea valorii aduse de auditorii publici externi ai Cur�ii de conturi

Obiective privind performan�ele entită�ii (obiective cu privire la eficacitatea şieficienţa funcţionării cuprind obiectivele legate de scopurile entităţii publice şi deutilizarea în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă a resurselor, incluzând şiobiectivele privind protejarea resurselor entităţii publice de utilizare inadecvată sau depierderi, precum şi identificarea şi gestionarea pasivelor)

(cu privire la fiabilitatea informaţiilor externe şi interneinclud obiectivele legate de ţinerea unei contabilităţi adecvate, de calitateainformaţiilor utilizate în entitatea publică sau difuzate către terţi, precum şi deprotejarea documentelor împotriva a două categorii de fraude: disimularea fraudei şidistorsionarea rezultatelor)

(obiective cu privire la conformitatea cu legile,regulamentele şi politicile interne cuprind obiectivele legate de asigurarea căactivităţile entităţii se desfăşoară în conformitate cu obligaţiile impuse de legi şi deregulamente, precum şi cu respectarea politicilor interne)

–

Obiective de raportare –

Obiective privind conformitatea

–

Solu ia actuală de abordare a misiunilor de auditpublic extern are avantaje evidente, dintre care celemai importante sunt:

desfășurate de entită�i, care să asigure o bunăcunoaștere a activită�ilor auditate;

prin alocareadomeniilor și entită�ilor pe departamente, respectivcamere de conturi;

Un punct slab al solu�iei men�ionate de abordare amisiunilor de audit public extern se referă la faptul că

partament, anumite func�iidesfășurate în entită�ile auditate reprezintă

, pe când în alte entită�i alocate altordepartamente, aceste func�ii sunt considerate

are cadomeniu de bază „ ice”, respectivMinisterul Finan�elor Publice și structurile aflate încoordonarea acestuia, domeniu care include șiactivitatea de achizi�ii publice. În același timp,achizi�iile publice se desfășoară în toate domeniile șientită�ile repartizate celorlalte departamente pentruauditare.Aceeași situa�ie este întâlnită și la domeniulsalarizare, resurse umane etc.

�

cu actul de audit.

. Astfel, în cadrul domeniilor deactivitate alocate unui de

,

. De exemplu,finan�e publ

�

�

�

Departamentul II

specializarea auditorilor pe anumite domenii

minimizarea cheltuielilor

independen�ă în auditare

nu există o abordare exhaustivă a unui domeniu,

la nivel na�ional

func�iide bază

func�iisuport

3 www.intosai.org

06

Există posibilitatea ca o problemă identificată încadrul unei entită�i auditate de un departament saucameră de conturi să poată fi corectată doar lanivelul entită�ii care reglementează domeniul,corela�ia

în cazul abordării pe entită�i aauditului.

își propune să identificecare să înlăture punctul slab men�ionat în

, cauzat de lipsa unei abordăriexhaustive, la nivel na�ional, a domeniilor auditate.Metoda de auditare identificată, bazată peabordarea exhaustivă în auditare, trebuie să permităCur�ii de Conturi să prezinte o radiografie generalăși independentă a unui domeniu, la nivel na�ional,pornind de la reglementare, aplicare la diferiteniveluri de execu�ie (central, teritorial), control ș

prevedeurmătoarele tipuri de audit pentru auditorii publiciexterni, respectiv:

care vizează prezentareainforma�iilor financiare ale entită�ii în conformitatecu cadrul legal și de raportare financiară aplicabil.În fapt, acest tip de audit realizează o radiografiefinanciară a entită�ii;

care urmărește dacăprogramele și entită�ile func�ionează în conformitate cu principiile economicită�ii, eficien�ei șieficacită�ii. Acest tip de audit realizează oradiografie a performan�elor cu care entitatea îșidesfășoară activită�ile;

se focusează perespectarea cadrului aplicabil entită�ii sauactivită�ii auditate. Acest tip de audit realizează oradiografie a legalită�ii și regularită�ii modului încare entitatea desfășoară activită�ile.

abilită�ile managementului și a celordesemna�i cu guvernan�a, precum și cu privire lautilizarea adecvată a resurselor publice. Deasemenea, standardul men�ionat prevede faptul căorganiza�iile supreme de audit pot derula

, care să includă aspecte financiare, deconformitate și performan�ă.

Un aspect deosebit de actual pentru institu�iilesupreme de audit îl reprezintă lupta anticorup�ie.Potrivit proiectului UN-INTOSAI ST/ESA/PAD/SER.E/193 , un element pentru creșterea eficacită�ii unei organiza�ii supreme de audit în luptaanticorup�ie îl reprezintă dreptul de a executa

Jacques Renard definește următoarele tipuri deaudit intern

,Renard consideră că acest tip de audit se adreseazăpersoanelor cu func�ii de conducere, de la oricenivel din cadrul unei entită�i și vizează existen�aunor politici pentru îndeplinirea scopurilor șimisiunii entită�ii/departamentelor, precum șicorelarea lor cu strategia organiza�iei.

probleme – entită�i în care se constată –solu�ii – entită�i responsabile de rezolvare, fiindmai dificil de cercetat

Studiul

partea de

iraportare.

Metodologia de cercetare s-a bazat pe analizacomparativă a tipurilor și metodelor de auditspecificate în literatura de specialitate, pe bazacărora să fie propus un tip de audit adaptat laspecificul activită�ilor de audit public externdesfășurat la nivelul Cur�ii de Conturi care săpermită o abordare exhaustivă la nivel na�ional aunui domeniu.

Standardul ISSAI 100 –

-

legal

În conformitate cu pct. 23 din ISSAI 100,organiza�iile supreme de audit pot efectua auditurisau alte misiuni pe orice teme relevante, referitoarela respons

-

.

:auditul de conformitate/regularitate;auditul de eficacitate;auditul de management;auditul de strategie

Renard definește ca fiind unaudit al performan�ei care include eficacitatea șieficien�a.În ceea ce privește

Formularea problemei de cercetat

Metodologia de cercetare

Studiul literaturii de specialitate privind tipurileși metodele de audit

audituricombinate

inspec�ii la fa�a locului

auditul de eficacitate

auditul de management

o metodă deauditare

Introducere

Principiile fundamentale

ale auditului în sectorul public

Auditul financiar

Auditul performan�ei

Auditul de conformitate

3

4

5

6

�

�

�

�

�

�

� .


4

5

6

–INTOSAI A UN-INTOSAI Joint Project:

, 2013, www.intosai.orgThe right to perform on-site inspectionsJacques Renard – Teoria și practica auditului intern

Collection of ImportantLiterature on Strengthening Capacities of Supreme Audit Institutions onthe Fight Against Corruption

K.H. Spencer Pickett – The internal auditing handbook, 2003https://transition-suport.com

7

8

07

Auditul de strategie

auditul conducerii

Auditul opera�iunilor

Auditul fraudei auditul de investiga�ie

Auditul sistemelor informatice

Auditul social

Auditul contractelor

auditul de proces

auditul opera�ional

auditul procedural

auditul sistemelor

Auditul de sistem

auditul sistemic

auditul sistemic

reprezintă în accep�iunea luiRenard un tip de audit care urmărește verificarea corela�iei între mediul în care func�ioneazăentitatea și strategiile, precum și politicile pentruidentificarea unor eventuale neconcordan�e.

, acest tip de audit fiind perceputca un audit superior fa�ă de cel de conformitate.Conform K.H. Spencer pot fi derulate următoareletipuri de audit

reprezintă, în viziunea luiK.H. Spencer, un tip de audit care ignoră sistemele șiurmărește identificarea opera�iunilor neconforme.Potrivit lui K.H. Spencer, acest tip de auditreprezintă o formă de investiga�ie.

are învedere investigarea fraudelor de către auditori,precum și culegerea și conservarea probelor,inclusiv colaborarea cu organele specializate deanchetă.

reprezintă un tipparticular de audit de sistem, respectiv un auditspecializat care vizează tehnologia infor

vizează rolul larg pe care îl areentitatea auditată fa�ă de societate, angaja�i șipercep�ia acestora cu privire la îndeplinirea misiuniiși scopurilor acesteia.

reprezintă un tip de auditorientat ătre procesul care prezintăriscuri semnificative și presupune alocarea uneipăr�i importante din resursele unei organiza�ii.Un alt tip de audit îl reprezintăcare reprezintă o examinare a rezultatelor pentru astabili dacă activită�ile, resursele și comportamentelecare le determină sunt gestionate eficient și eficace.Se precizează că auditul de proces nu trebuieconfundat cu , în care seurmăre datele privind un departament de la intrarepână la ieșire și nici c , carevizează conformitatea cu procedurile organiza�iei.K.H. Spencer consideră desprecă are în vedere următoarele aspecte:

tă un tip de auditavând ca obiectiv general evaluarea sistemelororganiza�iei cu privire la management, guvernan�ăși control intern. Conform prevederilor

,republicată, cu modificările și completărileulterioare, auditul de sistem reprezintă

”Raportul privind Auditul Sistemic privind Educa�iaContinuă și Instruirea în Colegiile din ProvinciaEastern Cape utilizează cametodă de audit ”. În preambululraportului men�ionat se precizează că auditulsistemic este utilizat ca un instrument de evaluarepentru a furniza o imagine rezultată din comparareaunei organiza�ii cu altele similare.Astfel, conform raportului, un audit sistemicreprezintă un proces detaliat și comprehensiv pentruevaluarea și clarificarea derulării activită�ilor uneientită�i cu scopul de a identifica posibilită�ile deîmbunătă�ire a performan�ei.

ilizat în cadrul raportului estebazat pe Modelul de Excelen�ă EFQM , carereprezintă un cadru bazat pe criterii, respectiv:

Inovare și Învă�are

Rezultatele principale de performan�ă.ca fiind o

analiză a sistemelor din organiza�ie pentru aidentifica posibile puncte de schimbare, respectiv

-

Așa cum se poate vedea, Renard pune accent pe

:auditul sistemelor;auditul opera�iunilor (tranzac�iilor);auditul fraudei/audit de investiga�ie;auditul sistemelor informatice;auditul de conformitate;auditul „valoare pentru bani” – auditul

performan�ei;auditul social;auditul sistemelor financiare;auditul contractelor.

sau

ma�iei.

c de achizi�ie,

,

sc, u

fiabilitatea și integritatea informa�iilor financia-re și opera�ionale;

eficacitatea și eficien�a opera�iunilor;protejarea activelorconformitatea cu legi, regulamente și contracte.

În accep�iunea lui K.H. Spencer,include aspecte de auditul performan�ei, auditul deregularitate și auditul financiar.

reprezin

„

.

, emis în anul 2010,„

Modelul de audit ut

;Furnizor de rezultate;Procesele de leadership;Oamenii;Politica și Strategia;Rezultatele beneficiarilor;Rezultatele oamenilor;Parteneriate și Resurse;Rezultatele organiza�iei;

Lambent definește

7

8

9

10

11

12

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

auditul sistemelor

Legiinr. 672/2002 privind auditul public intern

-

o evaluarede profunzime a sistemelor de conducere și controlintern, cu scopul de a stabili dacă acesteafunc�ionează economic, eficace și eficient, pentruidentificarea deficien�elor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora

9

10

11

12

www.swedevelop.comEastern Cape Socio Economic Consultative Council – Systemic

Audit Of Further Education And Training Colleges In The EasternCape Provincial, Summary Report, 2010

European Foundation for Quality ManagementLambent - Systemic audit, www.lambent.com


08

locuri din organiza�ie unde se poate ob�ine cea maibună schimbare, care să fie sustenabilă și cu unminim de efort. Lambent precizează că în lipsa unuiaudit sistemic, organiza�ia riscă îndeplinireaactivită�ilor planificate pe termen scurt, precum șiscăderea perf

ui audit sistemic sunturmătoarele

Fiecare se plânge de procedurile organiza�iei,dar, cu toate acestea, niciuna nu se modifică;

Existen�a a două sisteme separate, respectiv cum

ar trebui realizate activită�ile și cum se derulează înrealitate aceste activită�i în organiza�ie;

O problemă care se remediază și tot apare;

Conducerea alocă timp pe multe problemeurgente

În tabelul următor sunt prezentate succinttipurile de audit identificate conform bunelorpractici și autorilor men�iona�i.

orman�elor.În opinia lui Lambent, aspectele unei organiza�iiprivind necesitatea un

:

Existen�a unor probleme de comunicare întredepartamente și/sau angaja�ii principali;

Fluctua�ii ridicate ale rezultatelor de la un an laaltul;

, dar care nu sunt importante.�

�

�

�

�

�

�

Auditul contractelor

Realizează o radiografie financiară a entită�ii

Realizează o radiografie a performan�elor ob�inutede entitate

Realizează o radiografie a gradului de respectare acadrului normativ și procedural incident entită�ii

iperforman�ă

În cazul unor indicii de corup�ie și fraudă

O analiză a sistemelor din organiza�ie pentru aidentifica posibile puncte de schimbare

Examinarea rezultatelor pentru a stabili dacăactivită�ile, resursele și comportamentele care ledetermină sunt gestionate eficient și eficaceUrmărește performan�ele unui departament pebaza intrăVerifică conformitatea cu procedurileVizează eficacitatea și eficien�a

și misiunii entită�ii/departamentelor, precum și corelarea lor custrategia organiza�ieiVerificarea corela�iei între mediul în carefunc�ionea ză entitatea și strategiile, precum șipoliticile acesteia

zează identificarea opera�iunilor neconforme

Vizează investigarea fraudelor de către auditori

erificarea economicită�ii, eficien�ei și eficacită�ii

Vizează percep�ia societă�ii și angaja�ilor fa�ă deentitatea auditată

Include aspecte financiare, de conformitate ș

În func�ie de tema misiunii

Compararea unei organiza�ii cu altele similare

O evaluare de profunzime a sistemelor deconducere și control intern

rilor și ieșirilor acestuia

Verificarea existen�ei unor politici pentruîndeplinirea scopurilor

-

Vi

Verificarea sistemelor informatice

V

Verificarea contractelor încheiate de entitate

Evaluarea sistemelor organiza�iei cu privire lamanagement, guvernan�ă și control intern

SursaTipuri de misiuni de auditNr.crt.

1.

Scurtă prezentare

2.

3.

4.

6.

7.

8.

9.

10.

11.12.

13.

15.16.

17.

18.

19.

Auditul financiar

Auditul performan�ei

Auditul de conformitate

Auditul combinat

5. Audituri specifice

Inspec�ii la fa�a locului

Auditul sistemic

Audit de sistem

Auditul de proces

Auditul opera�ional

Auditul procedural

Auditul de eficacitate

Auditul de management

14. Auditul de strategie

Auditul opera�iunilor

Auditul fraudei (auditulde investiga�ie)

20.

Auditul sistemelorinformatice

Auditul „valoare pentrubani”

Auditul social

INTOSAI - ISSAI 100Legea nr. 672/2002

INTOSAI - ISSAI 100

INTOSAI - ISSAI 100Legea nr. 672/2002K.H. Spencer

INTOSAI - ISSAI 100

UN-INTOSAI Joint ProjectST/ESA/PAD/SER.E/193Eastern Cape Socio EconomicConsultative Council - SystemicAudit Of Further EducationAnd Training CollegesIn The Eastern Cape Provincial

Lambent

Legea nr. 672/2002 privindauditul public intern

https://transition-suport.com

www.swedevelop.com

Jacques Renard

K.H. Spencer


09

După cum se observă, anumite tipuri de auditau denumiri diferite, dar ca abordare suntasemănătoare sau reprezintă sub-tipuri de audit aleunei categorii principale de misiuni. De aceea, în

tabelul următor se prezintă o regrupare a tipurilor deaudit pe baza stabilirii unor categorii principale demisiuni de audit, precum și a unor tipuri incluse încadrul acestor categorii.

Așa cum s-a prezentat în ntroducere, Curtea deConturi exercită primele tipuri de audit (auditulfinanciar, auditul de confo

Din analiza tipurilor de audit identificate seconstată existen�a , drept ocategorie de misiuni de audit care vizează oabordare pe sisteme a organiza�iei și cuprindeaspecte specifice categoriilor anterioare de audit,respectiv de conformitate, performan�ă și de auditfinanciar.

că sectorul public românesc poate fiabordat ca o sumă de sisteme, care să facă obiectulunor audituri sistAbordarea auditului sistemic, la nivelul Cur�ii deConturi și în întreg sectorul public, presupuneurmătoarele etape principale:

: implicăînfiin�area unui departament care să coordonezeexecutarea a

al Cur�ii de Conturi, etapă care presupuneparcurgerea următoarelor faze:

-

identificarea principalelor categorii de entită�i încare se desfășoară activită�i din cadrul sistemului,pe baza unei abordări piramidale (de exemplu,ministere, institu�ii publice aflate în coordonareaacestora la nivel central, primării etc.);

următor;

stabilirea unui eșantionadecvat de entită�i în caresă se execute fiecaremisiune de audit sistemic;

, etapăcare presupune parcurgerea următoarelor faze:

a elor audituluisistemic către departamente;

implicarea tuturor compartimentelor de auditintern de la entită�ile selectate în derularea acestormisiuni prin transmiterea temei și

elaborarea rapoartelor de către compartimentelede audit intern și departamentele Cur�ii șitransmiterea acestora către Departamentul AuditSistemic;

Itrei

rmitate și auditul per-forman�ei). De asemenea, standardul ISSAI 100permite realizarea de .

Având în vedere dispozi�iile ,respectiv rolul Cur�ii de Conturi de a exercitacontrolul

, sepoate aprecia

emice interdepartamentale.

cestui tip de misiuni (DepartamentulAudit Sistemic).

: misiunile deaudit sistemic sunt incluse în Programul anual de

activitate

identificarea principalelor sisteme din sectorulpublic (de exemplu, sistemul de achizi�ii, sistemulde salarizare, sistemul de recrutare, sistemul deevaluare a angaja�ilor, sistemul de luare a deciziilor etc.);

stabilirea unui sistem unitar de factori de riscpentru analizarea acestora;

ierarhizarea lor din punct de vedere al risculuisistemic;

stabilirea misiunilor de audit sistemic ce vor fiderulate în planul din anul

elaborarea temei și a obiectivelor auditurilorsistemice;

actualizarea și aprobareaProgramului anual deactivitate al Cur�ii deConturi.

transmiterea temei și obiectiv

a obiectivelorauditului sistemic;

audituri combinate

auditului sistemic

Organizarea auditului sistemic

2) Planificarea auditului sistemic

3) Derularea misiunilor de audit sistemic

Legii nr. 94/1992

asupra modului de formare, deadministrare și de întrebuin�are a resurselorfinanciare și aleale statului sectorului public

1)

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Auditul performanţeiAuditul de procesAuditul opera�ionalAuditul de eficacitate

Auditul „valoare pentrubani”Auditul socialAudituri specifice

Auditul de conformitateAuditul proceduralAuditul opera�iunilorAuditul fraudei(auditul de investiga�ie)Auditul sistemelorinformaticeAuditul contractelorInspec�ii la fa�a loculuiAudituri specifice

Auditul sistemicAuditul combinatAuditul de sistemAuditul de management

Auditul de strategie

Audituri specifice

Auditul financiar

Audituri specifice

CATEGORII DE MISIUNI DE AUDIT


10

�

�

�

�

�

�

�

�centralizarea și elaborarea Raportului de auditsistemic de către echipa desemnată cu auditulsistemic din cadrul Cur�ii de Conturi;

ăsurilor de remediere/îm-bunătă�ire către toate entită�ile în care se poatemanifesta paleta de riscuri sau deficien�e identificate;

monitorizarea stadiului implementării acestorade către compartimentele de audit intern șitransmiterea de situa�ii periodice către echipadesemnată cu auditul sistemic din cadrul Cur�ii deConturi.Acest tip de misiune ar asigura o solu�ie fezabilă deabordare exhaustivă a unui domeniu supusauditului, respectiv la nivel na�ional. Auditulsistemic poate permite o auditare de

propunerea actelor normative care reglementea-ză sistemul auditat;

planificarea activită�ilor privind sistemul auditat;larea activită�ilor din cadrul sistemului

auditat;

Acest tip de misiune permite identificareadisfunc�iilor și riscurile sistemice, astfel încât esteposibilă identificarea cauzelor principale șipropuneri de măsuri de remediere către institu�iaresponsabilă.De asemenea, auditul sistemic permite o analizăcomparativă a modului de desfășurare a activită�ilorși astfel se pot stabili măsuri de îmbunătă�ire pe bazaidentificării celor mai bune pract

este recomandabilă unor solu�iiși abordări care să vizeze

Oportunitatea înfiin�ăriiDepartamentul de Audit

Sistemic, care să

Elaborarea unei metodologii de derulare aauditului sistemic, care să implice și compartimentelede audit intern din cadrul entită�ilor publice;

D în;

Stabilirea bunelor practici și a măsurilor deîmbunătă�ire a sistemului, care să fie adresateentită�ilor cu responsabilită�i pentru corectare lanivelul sistem

Deficien�ele și punctele slabe privind aplicareacadrului normativ specific sistemului să fie

pentru corectarea punctelorslabe și perfec�ionarea lor, pe baza rezultatelorob�inute prin aplicarea în practică a reglementării.

transmiterea m

profunzime aunui domeniu, prin verificarea lui în toate fazele,respectiv:

elaborarea dispozi�iilor și metodologiilor deaplicare;

deru

raportarea rezultatelor ob�inute în cadrulsistemului.

,

ici.

Având în vedere aspectele men�ionate, pentrucreșterea valorii aduse de auditorii Cur�ii deConturi analizarea

:în cadrul Cur�ii de Conturi

a unui departament, denumitcoordoneze planificarea și realizarea

auditurilor sistemice la nivel na�ional;

erularea misiunilor de audit sistemic cadrulsectorului public

ului;

transmise Parlamentului

�

�

�

�

�

Concluzii

Bibliografie:

1. Committee of Sponsoring Organizations of theTreadway Commission

, 2013;

2. Curtea de Conturi a României –

;

Curtea de Conturi a României, www.curteadeconturi.ro;

4.Systemic Audit Of Further Education And

Training Colleges In The Eastern Cape Provincial,Summary Report, 2010, ;

5. INTOSAI

, 2013, ;

6. INTOSAI ISSAI 100 –, 2013,

;

7. Jacques Renard –, Ministerul Finan�elor Publice;

8. Javier Medina Guijarro, V JORNADAS

EUROSAI/OLACEFS – LISBOA, 2007;

9. K.H. Spencer Pickett –, Editor John Wiley, 2003;

10. Lambent – , ;

11. ***

Robert de Koning –, , 2007;

15.

;

–

–

–

–

–

–

–

Internal Control-IntegratedFramework

Raportul public peanul 2014

Eastern Cape Socio Economic ConsultativeCouncil

A UN-INTOSAI Joint Project:Collection of Important Literature on StrengtheningCapacities of Supreme Audit Institutions on the Fightagainst Corruption

Principiile fundamentalea le audi tu lu i în sec toru l publ ic

Teoria și practica audituluiintern

New model of internalcontrol in the European Union Union

The internal auditinghandbook

Systemic audit

Legea nr. 94/1992 privind organizarea șifunc�ionarea Cur�ii de Conturi

Ordinul Secretariatului General al Guvernului

Controlul financiar publicintern

Hotărâreaplenului Cur�ii de Conturi nr. 155 din 29 mai2014 pentru aprobarea Regulamentului privindorganizarea şi desfăşurarea activităţilor specificeCurţii de Conturi, precum şi valorificarea actelorrezultate din aceste activităţi

Ordonanţa Guvernului României nr. 119/1999privind controlul intern/managerial şi controlulfinanciar preventiv

nr.400/2015 pentru aprobarea Codului controluluiintern managerial al entităţilor publice

3.

-

, republicată, cumodificările și completările ulterioare;

12.

, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare;

13.

, cumodificările și completările ulterioare;

14.

Tomoială Marius, Mare Emil Controlul Intern/Managerial. De Ce? Şi Cum?, Editura Stef, 2012;

16.

17.

www.pifc.eu

www.saqa.org.za

www.intosai.org

www.intosai.org

www.lambent.com

https://transition-suport.com

www.swedevelop.com


Intrarea României în Uniunea Europeană aimpus armonizarea reglementărilor legale alecontabilităţii cu principiile şi normele

dreptului contabil practicate de către statelemembre ale Uniunii, armonizare iniţiată prinDirectivele a IV-a, a VII-a şi a VIII-a aleConsiliului Economic European, la care a fostconexată reformă a contabilită�i

În contextul aderării României la UniuneaEuropeană, pentru îndeplinirea angajamentelorasumate convergenţ şi implementareaacquis-ului comunitar, normalizatorii contabiliromâni au iniţiat măsuri care au vizatsuplimentarea contabilităţii de casă cu

ă ii pe bază de

armonizarea legislaţiei cu DirectiveleEuropene în domeniu, precum şi

rnaţuaţ impusă

că şia pieţei de condiţi

şi comunicarea unor informaţiifinanciare relevante, credibile, comparabile șicare să utilizeze un limbaj contabil comunsă fie în măsură să asigure comunicarea întretoate categoriile de utilizatori de informaţii.Pentru realizarea acestor cerinţe a fost necesarăarmonizarea contabilităţii româneşti cu pre-vederil şi, implicit,aplicarea efectivă a Internaţionalede Raportare Financiară.

contabilităţii publice dinRomânia îmbogăţir

juridic naţional prin asimilareatreptată a elementelor specifice contabilităţii deangajamente, dintre care

și întreaga i dinRomânia.

pentru a

cea acontabilit � angajamente.Astfel, dezvoltarea sistemului de contabilitatedin România a avut ca principal obiectiv

na�ionalealinierea la

Standardele Inte ionale de Contabilitatepentru Sectorul Public (IPSAS), sit iede procesul de globalizare economi dedezvoltare capital, în ile în careproducerea

trebuie

e aquis-ului comunitarStandardelor

Analizarea reformeia condus la constatarea unei i

în timp a cadrului

cele mai importante aufost:

(OMFPnr. 1792/2002); cele patru faze ale execuţieibugetare a cheltuielilor care se parcurg de cătretoate instituţiile publice, indiferent de subordonareşi de modul de finanţare a cheltuielilor, curespectarea obligatorie a procedurilor. Instituţiilepublice sunt, de asemenea, obligate să organizeze,să conducă evidenţa contabilă şi să raportezeangajamentele bugetare şi legale (începând cuanul bugetar 2003);

(OGnr. 81/2003 şi OMFP nr. 1.487/2003) au fostintroduse pentru prima dată în istoriaadministraţiei publice din România. Prinintroducerea reevaluării s-a dorit aducereaimobilizărilor la costul curent sau la valoarea deintrare actualizată în corelare cu utilitateabunurilor şi cu valoarea de piaţă a acestora, iarprin introducerea amortizării s-a dorit reflectareavalorii reale a bunurilor şi prezentarea prinsituaţiile financiare a unei imagini fidele asuprapatrimoniului;

(OMFP nr. 520/2003),conform Legii contabilităţii nr. 82/1991 cumodificările și completările ulterioare, careprevedea obligativitatea înregistrării în contabilitatea drepturilor şi obligaţiilor instituţiilor publice înmomentul constatării lor, în acest sens existândpână la acea dată o contradicţie majoră întrereglementarea naţională în domeniul contabilităţiişi reglementările aplicabile instituţiilor publice;

(OMFP nr. 1.025/2005), aplicabilă din 2006,conformă cu cerinţele ESA 95 (

) privind contabilitatea şi

Aplicarea contabilită�ii de angajamente șiStandardele Interna�ionale de Contabilitate

pentru Sectorul Public în România

angajarea, lichidarea, ordonanţarea şiplata cheltuielilor instituţiilor publice

reevaluarea şi amortizarea activelor fixeaflate în patrimoniul instituţiilor publice

organizarea şi conducerea contabilităţiiveniturilor bugetare

introducerea noii clasificaţii bugetare

�

�

�

�

EuropeanStandard Accounts

STANDARDELE INTERNA�IONALE DE CONTABILITATE PENTRU SECTORULPUBLIC (IPSAS) ÎN ROMÂNIA

11

Carmen BRAGADIREANUDepartamentul IIDirector

Vasile Cosmin NICULAVicepreşedinte Curtea de Conturi

12

Standardele Interna�ionale e Contabilitate entru Sectorul Public (IPSAS) n Româniad p î

datoria publică, a contribuit la realizarea unui pasimportant în armonizarea sistemului de contabilitatepentru sectorul public cu reglementările europene şiinternaţionale.În România,

trecerea la contabilitatea deangajamente în cadrul sectorului public s-a realizatîncepând cu anul

au preluat par�ial-uri (în special cele privind

.).

au fost

Reforma sistemului de contabilitate din sectorulpublic nu a fost

se

acestor standarde, respectiv:

.Raportările financiare ale entităţilor din sectorulpublic au evoluat de-a lungul timpului în legăturădirectă cu amplitudinea şi complexitatea activităţilorderulate de aceste entităţi.

ic (IPSAS) emise de

IPSASB) din cadrulFedera�iei Interna�ionale a Contabililor (IFAC)

)acestora

care exemplific

acesta

iar

a necesitat și

În ceea ce ilitatea

�� Sectorul

Public.

în vederea implementării acquis-uluicomunitar, pe bază

2006 prin introducerea noilorreglementări contabile care şianumite IPSAS

În vederea simplificării, reglementările contabileaplicabile sectorului public armonizate cucele ale sectorului privat în ceea ce priveşte planulde conturi şi setul de situaţii financiare ca structurăşi conţinut.

finalizată, intenţia reglementatorilorfiind de a continua în perioadele următoarepreluarea şi a altor IPSAS-uri în reglementărileromâneşti, având în vedere avantajele adoptării

În prezent, raportarea pe bază de angajamente aînceput să câştige tot mai mulţi adepţi în sectorulpublic şi Standardele Internaţionale de Contabilitatepentru Sectorul Publ Consiliulpentru Standarde Internaţionale de Contabilitatepentru Sectorul Public (

au

început să fie preluate în tot mai multe state careferinţă în domeniul contabilităţii.Conştientizând avantajele informaţionale oferite deraportările financiare elaborate pe baza contabilită-ţii de angajamente ( şi a IPSAS,numeroase state au demarat implementareala nivel central şi/sau local ori regional. Un sprijin înacest demers îl acordă organismele profesionalenaţionale şi internaţionale ale profesioniştilorcontabili, printr-o serie de acţiuni derulate în acestsens şi, de asemenea, prin organizaţii şi instituţiiinternaţionale, dintre ăm BancaMondială şi Fondul Monetar Interna�ional.Raportarea financiară tradiţională a entităţilor dinsectorul public a avut în prim-plan bugetul dreptcomponentă de bază a setului de situaţii financiare,conformitatea cu regulile şi reglementările şi s-abazat pe principiile contabilităţii pe bază denumerar. Contabilitatea pe bază de numerar acorespuns cerinţelor de informare ale entităţilor dinsectorul public în contextul în care era maipuţin implicat în producerea de bunuri, finanţareainstituţiilor publice provenea în mare proporţie de labugetul de stat, conformitatea cu legislaţiaaplicabilă era mult mai importantă decât eficacitateasau calitatea rezultatelor.În ultimii douăzeci de ani, pentru a face faţămediului economic aflat în continuă schimbare,instituţiile publice au fost obligate să se adaptezenoului context. Trecerea la sistemul de contabilitatepe bază de angajamente o schimbare amentalităţii cu privire la procesul bugetar, printrecerea de la o raportare rigidă a veniturilorîncasate şi a cheltuielilor plătite la o raportare care săpună accentul pe realizări şi previziuni.

priveşte contab instituţiilorpublice, reforma propriu-zisă a acesteia a demaratprin crearea cadrului legal naţional de reglementăriprivind contabilitatea instituţiilor publice, un punctde referin ă al acesteia fiind adoptarea StandardelorInterna ionale de Contabilitate pentru

situaţiifinanciare, imobilizări

lele, stocurile, fluxurile de

numerar, rezultatul net etc

accrual accounting

� creşterea semnificativă a calităţii raportăriifinanciare de către instituţiile publice;

creşterea credibilităţii şi transparenţei informaţiilor prezentate;

un control intern mai bun şi o mai maretransparenţă a activelor şi datoriilor;

informaţii mai detaliate asupra costurilorutile în facilitarea gestiunii axate pe rezultate;

informaţii mai complete care faciliteazăgestiunea şi administrarea resurselor, furnizareade prestaţii eficace şi obţinerea de rezultate;

evaluarea la nivelul tuturorresurselor pe care in

luarea deciziilor în legătură cu furnizarearesurselor sau dezvoltarea de noi activităţi;evaluarea situaţiei financiare, a performanţei şi afluxurilor de trezorerie ale instituţiilor publice;

o mai mare coerenţă şi o mai bunăcomparabilitate a situaţiilor financiare datorităfaptului că fiecare standard cere prezentarea deinformaţii uniforme, detaliate şi specifice

�

�

�

�

�

�

�

-

responsabilizăriistituţia publică le ges-

tionează;

Consiliul pentru Standarde Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public – IPSASB

Prezentarea Standardelor Interna�ionale deContabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS)

Standardele IPSASFederaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) aînfiinţat în anul 1996 Consiliul pentru StandardeInternaţionale de Contabilitate pentru SectorulPublic (

a elaborastandarde contabile de înaltă calitate destinate a fiutilizate de entităţile din sectorul public din întreagalume pentru întocmirea situaţiilor financiare cuscop general.Misiunea Federaţiei Internaţionale a Contabililor,conform constituţiei

IPSASB funcţionează ca organism denormalizare independent, având următoareleobiective: emiterea de Standarde Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public, promovareaacceptării lor şi a convergenţei internaţionale cuaceste standarde şi publicarea altor documente careoferă îndrumări privind problemele şi experienţeleîn raportarea financiară în sectorul public.IPSASB este format din 18 membri, dintre care 15sunt nominalizaţi de către organismele profesionalemembre ale IFAC şi trei sunt nominalizaţiorganizaţii profesionale sau public . ObiectivulIPSASB constă în elaborarea de standarde decontabilitate şi de raportare financiară de înaltăcalitate în scopul utilizării lor de către instituţiilepublice din întreaga lume şi care să fie bazate pecontabilitatea de angajamente. Dar, având în vederecă într-o serie de state se aplică o contabilitate pebază de numerar, IPSASB a elaborat şi un standardbazat pe acest tip de contabilitate pentru a realizamai uşor trecerea la contabilitatea pe bază

IPSASB consideră căla o îmbunătăţire semnificativă a

calităţii situaţiilor financiare publicate de cătreinstituţiile publice şi, în consecinţă, la o evaluaremai informată a deciziilor care afectează resurselestatului, ceea ce va creşte transparenţa şi res-ponsabilitatea. Standardele IPSAS sunt standardecontabile fiabile, stabilite de manieră independentă,printr-o procedură foarte riguroasă, şi susţinute deguverne, organizaţii contabile profesionale şiorgani internaţionale.

stabilesc criteriile derecunoaştere, evaluare, descriere şi prezentare ainformaţiilor privind tranzacţiile şi evenimentele însituaţiile financiare cu scop general.

sunt destinate aplicării decătre toate entităţile din sectorul public, precum șide către guvernele naţionale, guvernele regionale,administraţiile locale şi entităţile guvernamentale,exceptând însă entităţile economice de stat caretrebuie să aplice Interna�ionale deRaportare Financiară ( . Pentru o mare partedin activitatea sa, un guvern funcţioneazăasemănător unei entităţi private vinde,cumpără, contractează, plăteşte, încasează șiurmăreşte obţinerea de profit din tranzacţiilerealizate, are obligaţii pentru prestareade servicii către populaţie etc.Însă în sectorul public astandardelor IFRS nu este posibilă, deoarece

nu acoperă în totalitate tranzacţiile realizatede instituţiile publice există domeniiproprii asemenea tranzacţiilor fără contrapartidă(impozite, subvenţii, transferuri), obligaţiilor şiprestaţiilor de natură socială, reconcilierilor dintrecontabilitatea financiară, buget, contabilitateanaţională, precum şi evaluăril

pe bază

nizarea si conducereacontabilită�ii institu�iilor publice, Planul de conturipentru instituţiile publice şi instrucţiunile deaplicare a acestuia, modificatConsiliul pentru Standarde Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul ână în anul2013

(IPSAS 22, 23, 24, 32) şi totodată a creat unstandard de raportare financiară conformcontabilităţii pe bază de numerar. Standardele suntrevizuite periodic pentru a fi adaptate modificărilordin IFRS

anul 2015, IPSAS 6-8 au suferitmodificări, motiv pentru care au fost create IPSAS34 38.

International Public Sector AccountingStandards Board - IPSASB

ad litteram

), cu scopul de

sale, este „

” .un

e

deangajamente.

aplicarea standardelor IPSASpoate conduce

sme

Aceste standarde IPSAS

StandardeleIFRS)

, respectiv

, în general,

, aplicarea

acestea, pentru care

e contabile aleactivelor, concesiunilor din sectorul public etc.România a trecut la contabilitatea deangajamente începând cu anul 2006, prin adoptareaOMFP nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelormetodologice privind orga

și completat ulterior.

Public, p, pentru sectorul public a adoptat 33 de

Standarde Interna�ionale de Contabilitate pentruSectorul Public inspirate din standardele IFRS(IPSAS 1-21, 25-31), a creat standarde propriipentru domeniul particular al sectorului public

-uri sau contextului sectorului public.Începând cu

-

...de a servi interesulpublic, de a întări profesia contabilă la nivel mondialşi de a contribui la dezvoltarea unei economiiinternaţionale puternice prin iniţierea şi promovareaaderării la standarde profesionale de o înaltăcalitate, a procesului convergenţei internaţionale aacestor standarde, precum şi de a dezbateproblemele de interes public pentru care experienţa

internaţională este extrem de relevantă1

13


1 www.ifac.org/about-ifac/organization-overview

14


În România, începând cu anul 2008, IPSAS aufost traduse și publicate sub formă de manual decătre Corpul Exper�ilor Contabili și ContabililorAutoriza�i (CECCAR),

cu modificările și completările ulterioare

Standardele internaţionale de contabilitate pentrusectorul publicurmătoarele

Obiectivul acestui standard este de a stabili bazapentru prezentarea situaţiilor financiare cu scopgeneral, pentru a asigura comparabilitatea atât cusituaţiile financiare ale entităţii publice pentruperioadele precedente, cât şi cu situaţiile financiareale altor entităţi.

;Obiectivul standardului vizează oferirea deinforma�ii istorice referitoare la modificărilenumerarului și a echivalentelor de numerar, cuajutorul fluxurilor d

Obiectivul standardului constă în stabilireacriteriilor pentru selec�ionarea și modificareapoliticilor contabile, împreună cu tratamentulcontabil și prezentarea de modificări în politicilecontabile, modificări în estimările contabile șicorectarea erorilor

;Obiectivul standardului este de a stabili modalitateade includere a tranzac�iilor în valută și aopera�iunilor din străinătate în situa�iile financiareale unei entită�i, precum și modalitatea de conversiea situa�iilor financiare într-o monedă de prezentare.

îndatorării (cuprinderea pe cheltuielicurente a acestuia sau tratamentul alternativ careprevedere capitalizarea sa).

Acest standard stabilește pentru toate entită�ile carede�in control asupra altor entită�i necesitateapregătirii de situa�ii financiare consolidatereferitoare la toate entită�ile controlate, aplicândmetoda integrării

Conform acestui standard, toate investi�iile înentită�i asociate trebuie să fie cuprinse în situa�iilefinanciare, mai pu�in atunci când investi�ia serealizează pe termen scurt, metoda folosită aici fiindcea a costului.

solicită consolidarea propor�ionalăca tratament contabil de bază a păr�ii de�inute deentită�i din sectorul public în societă�i mixte.

;

Obiectivul acestui standard este de a oferi îndrumăricu privire la retratarea situa�iilor financiare învederea furnizării unor informa�ii utile.

or de�inute de entită�ile din sectorul public.

uprivire la opera�iunile de leasing financiar șiopera�ional efectuate de entită�ile publice.

adoptării deciziei privind necesitatea ajustăriisitua�iilor financiare în cazul apari�iei unuieveniment ulterior datei de raportare.

republicate în anul 2009 și2013, ,intervenite în forma și structura acestora.

, emise de comitetul IPSAS sunt:

;

e trezorerie.

;

.

;Acest standard stabilește tratamentul contabil alcosturilor

;

,

globale.

;

;Acest standard ,

,

Acest standard are ca obiectiv prescriereatratamentului contabil al veniturilor generate deevenimente și tranzac�ii de schimb.

;

;Obiectivul acestui standard este de a oferitratamentul contabil pentru veniturile și costurileaferente contractelor de construc�ii.

;Standardul stabilește tratamentul contabil aplicabilstocuril

;Acest standard stabilește politicile contabile c

;Standardul stabilește criterii care stau la baza

�

�

�

�

IPSAS 1 – Prezentarea si

IPSAS 2 –

IPSAS 3 – Politici

IPSAS 4 –

IPSAS 5

IPSAS 6 –individuale

IPSAS 7 – In

IPSAS 8 – Interese în asocierile în participa�ie

IPSAS 9 –

IPSAS 10 – Raportarea finainfla�ioniste

IPSAS 11 – Contracte e

IPSAS 12 – Stocuri

IPSAS 13 – Contracte de leasing

IPSAS 14 – Evenimente ulterioare datei deraportare

tuaţiilor financiare

Situaţiile fluxurilor de trezorerie

contabile, modificări aleestimărilor contabile și erori

Efectele variaţiei cursurilor deschimb valutar

– Costurile îndatorării

Situaţii financiare consolidate şi

vestiţii în entită�i asociate

Venituri din tranzacţii de schimb

nciară îneconomiile hiper

de construcţi

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

15


�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

IPSAS 15 – Instrumente financiare:prezentare și descriere

IPSAS 16 –

IPSAS 17 –

IPSAS 18 – Raportarea pe segmente

IPSAS 19 –

IPSAS 20 – Prezentarea i lorprivi r afiliate

IPSAS 21 – Deprecierea activelor generatoarede fluxuri nemonetare

IPSAS 22 – Prezentarea informa�iilorfinanciare privind sectorul de stat

IPSAS 23 – Venituri din alte tranzac�iidecât cele de schimb

inanciare

IPSAS 25 – Beneficiile angaja�ilor

IPSAS 26 – Deprecierea activelor generatoarede numerar

;

IPSAS 27 – – decembrie 2009

IPSAS 28 – Instrumente financiare:prezentare – ianuarie 2010

;

instrumentelor financiare ca active, datorii saucapitaluri proprii.

Standardul stabilește tratamentul contabil pentruinvesti�iile imobiliare și alte dispozi�ii aferente deprezentare a informa�iilor.

le deamortizare și pierderile din depreciere.

;

deciziilor privind viitoa

Standardul definește provizioanele, datoriilecontingente și activele contingente, precum șimodul în care provizioanele trebuie recunoscute șievaluate.

;

;privind

determinarea deprecierilor și a recunoașteriipierderilor din depreciere.

;Obiectivul standardului prescriereacerin�elor pentru administra�iile care

privire la sectoruladministra�iei publice în situa�iile financiareconsolidate, fapt ce poate spori transparen�arapoartelor financiare.

;Acest standard prescrie cerin�ele pentru raportarea

veniturilor din astfel de tranzac�ii, car

;Obiectivul standardului este de a impune ocompara�ie a valorilor bugetare cu valorile realerezultate din execu�ia sa, precum și prezentareaunei explica�ii a motivelor care stau la bazadiferen�elor concrete între valorile bugetare șivalorile reale.

;descrierea

metodei de recunoaștere și prezentare a beneficiilorangaja�ilor.

;Obiectivul este de a descrieprocedurile aplicate de o entitate în determinareaactivelor, dar și de a recunoaște aceste pierderi.

Ulterior, începând cu luna decembrie 2009 au maifost

Obiectivul standardului

Obiectivul acestui standard este de a stabiliprincipii pentru prezentarea instrumentelorfinanciare ca datorii sau active nete/capitaluriproprii și pentru compensarea activelor financiareși pasivelor financiare.

Obiectivul standardului constă în clasificarea

;

;Obiectivul standardului constă în prescriereatratamentului contabil pentru imobilizărilecorporale, respectiv recunoașterea activelor,determinarea valorilor contabile, costuri

Acest standard stabilește principiile prezentăriisitua�iilor financiare pe tipuri de activită�i, învederea evaluării performan�elor și adoptării

rele alocări de resurse.

;

Obiectivul standardului constă în prezentarearela�iilor existente între păr�ile afiliate, împreună cuinforma�ii privind tranzac�iile dintre entitate șipăr�ile afiliate.

Standardul prezintă procedurile

vizeazăaleg să

prezinte informa�ii cu

financiară a edau naștere la o asociere între entită�i.

Obiectivul standardului constă în

acestui standard

Standardul stabilește dispozi�iile care se aplicătuturor entită�ilor care întocmesc situa�ii financiarecu scop general conform contabilită�ii de casă.

emise de către Comitetul IPSAS încă șasestandarde internaţionale de contabilitate pentrusectorul public, astfel:

;este de a prescrie

tratamentul contabil și informa�ii pentru activitateaagricolă.

Investiţii imobiliare

Imobilizări corporale

Provizioane, datorii contingenteşi active contingente

nformaţiind pă ţile

IPSAS 24 – Prezentarea informaţiilorprivind bugetul în situa�iile f

IPSAS Pentru contabilitatea de casă –Raportarea financiară conform contabilită�iide casă

Agricultură

;

16


�

�

�

�

�

�

�

�

�

IPSAS 29 – Instrumente financiare.Recunoaștere și evaluare – ianuarie 2010

IPSAS 30 – Instrumente financiare –ianuarie 2010

IPSAS 31 –

IPSAS 32 – Contractele de concesiuni –octombrie 2011

38 standarde bazatepe angajamente

numerardin sectorul public.

IPSAS 34 – Situa�ii financiare individuale –ianuarie 2015

IPSAS 35 – Situa�ii financiare consolidate –ianuarie 2015

IPSAS 36 –în – ianuarie 2015

IPSAS 37 – Aranjamente comune – ianuarie2015

IPSAS 38 – Prezentarea unor– ianuarie 2015

;

;

;

;

;

;

;

;

;

Acest standard stabilește principiile de recunoaștereși evaluare pentru instrumentele financiare.

Obiectivul standarduluifinanciare

care permit utilizatorilor evaluarea importan�ei

tul anului de raportare.

oriilor financiare dinIPSAS 28 -„Instrumente financiare: prezentare” șiIPSAS 29 „Instrumente financiare: recunoaștere șievaluare.

Obiectivul acestui standard este de a prescrietratamentul contabil pentru active necorporale carenu sunt tratate cu specific de un alt standard, acestaimpunând

, deasemenea, modul în care se

cu privire la activelenecorporale.

De asemenea, începând cu luna ianuarie 2015,

șide

Așa cum s-a men�ionat, oConsiliului

IPSASB)

elaborarea unor standarde de raportarefinanc .

IFRS, care stau la bazaIPSAS 6, 7 și 8,

area setului de standarde prin

ini�ierea IPSAS 34 38. Acest fapt s-a datoratmen�inerii convergen�ei IPSAS cu IFRS-urileaferente, într-o Aceste noiIPSAS con�in

în aplicarea în sectorulpublic și stabilesc noiinteresate, inclusiv guvernele.

8

ini�ial .

IPSAS 35 înlocuiește cerin�ele din IPSAS 6 privindsitua�iile financiare consolidate.

IPSAS 36 înlocuiește cerin�ele din IPSAS 7 privind.

din IPSAS 7,dar IPSAS 36 nu permite un tratament contabildiferit pentru investi�ii temporare.

IPSAS 37 înlocuiește cerin�ele din IPSAS 8 -Interese în asocierile în participa�ie.

IPSAS 38 reunește informa�iile incluse anterior înIPSAS 6-8,

Modificarea și completarea IPSAS are ca obiectivprincipal a

din sectorul public, precum șimanagementului financiar al

este de a impune entită�ilorsă furnizeze informa�ii în situa�iil

instrumentelor financiare pentru pozi�ia financiară aentită�ii și performan�ă, natura și amploareariscurilor care decurg din instrumentele financiarela care entitatea este expusă în timpul perioadei și lasfârși Principiile dinprezentul standard completează principiile derecunoaștere, de măsurare, precum și prezentareaactivelor financiare și dat

unei entită�i să recunoască o imobilizarenecorporală dacă și numai dacă, criteriile specificatesunt îndeplinite. Standardul men�ionează

măsoară valoareacontabilă a activelor necorporale, și impuneprezentarea detaliată

Obiectivul acestui standard este de a prescriecontabilizarea pentru contractele de concesiune decătre concedent unei entită�i din sectorul public.

Standardele Interna�ionale de Contabilitate pentruSectorul Public au suferit modificări în sensul că audevenit un set care con�ine

�

parte esen�ială a strategieipentru Standarde Internaţionale de

Contabilitate pentru Sectorul Public (

vizeazăiară din sectorul public de înaltă calitate

Având în vedere faptul căau suferit schimbări majore,

Consiliul pentru Standarde Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public consideratnecesară îmbunătă�i

-

măsură corespunzătoare., de asemenea, orientări importante

pentru a le face adecvatecerin�e pentru entită�ile

Principalele aspecte ale Standardelor internaţionalede contabilitate pentru sectorul public nr. 34-3 ,emise de comitetul IPSAS, sunt următoarele:

IPSAS 34 înlocuiește cerin�ele din IPSAS 6 privindsitua�iile financiare individuale, modificări impusede asigurarea unei convergen�e cu actualizărileIFRS care au stat la bază

Investiţiile în entită�i asociate Cerin�ele sunt foarteasemănătoare cu orientările actuale

introducând noi cerin�e de prezentare ainforma�iilor, inclusiv cele legate de entită�istructurate.

îmbunătă�irea calită�ii și transparen�eiraportării financiarecreșterea capacită�ii

e

Imobilizări necorporale –ianuarie 2010

un singur standard globalpe bază pentru contabilitateaentită ilor

Investiţii în entită�i asociate

încadrul altor entită�i

***

șiasocieri participa�iune

interese

17


guvernelor. în .:Elve�ia, Austria, Olanda, Fran�a) și organiza�iiinterna�ionale (ex.

acest lucru.

Înntabile este Ministerul

Finan�elor Publice. În cadrul

care, prin

în baza Regulamentului deOrganizare și Func�ionare aprobat prin OMFPnr.3787/06.11.2015 a–

-

asigur

n vederea

EUROSTAT) și alteorganisme interna�ionale.

evaluare a cerin�elor și rolului standardelor decontabilitate pentru sectorul public actual înRomânia, precum de implicareactiv în modificarea, dezvoltarea și implementareaacestora.

În vederea îndeplinii sarcinilor care decurg dinangajamentele interna�ionale,

Rezultatele misiunii privind implementarea IPSASîn România

din standardele interna�ionale de contabilitatepentru sectorul public sunt implementate par�ialzece, respectiv: standardul nr. 1, 2, 4, 5, 9, 12, 17, 19,23 și 24 (Anexa 1);

la nivel na�ional nu este organizat un comitetinterdepartamental pentru implementarea IPSAS;

în activitatea de implementare a IPSAS înRomânia, Ministerul Finan�elor Publice nu acolaborat cu nici ;

ementare a IPSAS lanivelul MFP deoarece nu exista

;proces nu

va fi finalizat, deoarece se aștept o decizie aComisiei Europene în acest sens;

au existatprivind aplicarea

standardelor IPSAS în România.

Ulterior acestor aspecte, începând cu anul 2012, lanivelul Comisiei Europene, prin intermediulEUROSTAT (Institutul European d afost demarat un amplu proces privind instituireaunor Standarde Europene de Contabilitate pentruSectorul Public (

Până prezent, mai multe �ări (ex

Comisia Europeană, NATO,OECD, ONU) au adoptat deja

� să facă

România, singura institu�ie care are atribu�ii îndomeniul reglementărilor co

acestei autorită�i esteorganizată și func�ionează

re următoarele atribu�ii:asigură studierea Directivelor Europene,

Standardelor Interna�ionale în domeniul contabilită�ii publice, Standardelor Interna�ionale deraportare financiară și altor documente elaborate deorganismele profesionale interna�ionale în domeniulcontabilită�ii publice,

ă perfec�ionarea și actualizarea modelelorsitua�iilor financiare trimestriale și anuale conformstandardelor recunoscute interna�ional în domeniulcontabilită�ii publice, î furnizării datelornecesare raportărilor statistice către InstitutulEuropean de Statistică (

și a posibilită�iiă

Astfel, a apărut� �

�

ș � �

au fost, în principal, următoarele:

o altă structură de specialitatenu există un grafic de impl

o cerin�ă a ComisieiEuropene în acest sens pentru statele membre

ul de transpunere în practică a IPSASă

solicitări din partea Fondului MonetarInterna�ional și Băncii Mondiale

e Statistică)

), pornind de la premisa că

necesităun instrument de contabilitate și audit comun,armonizat şi detaliat, care să fie aplicat de către toatestatele membre.

în totalitate saupar�ial IPSAS

,

implementarea unui buget central al Uniunii

Europene articulat cu bugetele na�ionale

sau inten ionează

Stadiul implement StandardelorInterna�ionale de Contabilitate pentru Sectorul

Public (IPSAS) în România

Curtea de Conturi a României, în baza

prevederilor

organism

din Statele

Membre ale Uniunii Europene și ai Cur�ii de

Conturi Europene, a demarat un proces de

Curtea de Conturi a

României a efectuat o misiune la Ministerul

Finan�elor Publice care a avut ca obiectiv

evaluarea

EPSAS

ării

constituit din conducătorii

Instituţiilor Supreme de Audit (SAI)

necesitatea cooperării

Cur ii de Conturi cu Ministerul Finan elor

Publice în vederea ob inerii de asigurări că

raportările contabile consolidate sunt adaptate

i în concordan ă cu cerin ele IPSAS.

și stadiul implementării standardelor

IPSAS în România.

Direc�ia Generalăublică

contabilă institu�iipublice ă�iiinstitu�iilor publice

realizăriiconvergenţei reglementărilor contabile româneşticu prevederile

Trezorerie și Contabilitate PDirec�ia de metodologie

/Serviciul metodologia contabilit

în vederea

acestora;

Rezolu�iei nr. 5 a Comitetului deContact

–

***

,

�

�

�

�

�

�

***

18


În etapele premergătoare ac�iunilor care au urmat, a

respectiv Ministerele Finan�elor Publice,Institutele Na�ionale pentru Statistică și Institu�iileSupreme de Audit din statele membre ale UniuniiEuropene. Acesta a fost momentul în care Curtea deConturi a României a început colaborarea prinparticiparea la o serie de manifestări organizate lanivelul Comisiei Europene pe tema standardelorEPSAS.

în această ac�iune carerăspunde de

tatistici europene de înaltă calitate,creșterea transparen�ei și a responsabilită�ii însectorul public în proiectarea, managementul,implementarea și punerea în aplicare a politicilor,atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelna�ional.

ă a procedat

utilizarea IPSAS în statele membre este considerată nesatisfăcătoare din perspectiva europeană

participării/implicării insuficiente aautorită�ilor cu responsabilită�i în domeniulcontabilită�ii din sectorul public;

ă�iisă rămână în continuare în aten�ie, în special

cele referitoare la opera�iunile realizate de cătreadm

IPSAS rămân o referin�ă incontestabilă pentruviitoarele standarde de contabilitate din sectorulpublic (EPSAS).

ecesitatea armonizării contabilită�ii în sectorulpublic la nivelul Uniu şi dincele patru elemente de fundament stabilite prinstrategia de combatere a crizei economice, respectiv:

ar trebui să se materializeze în adoptarea destandarde de contabilitate tehnice sub formă delegislaţie în cadrul Uniunii Europene, pe care statelemembre să le aplice în mod consecvent. Beneficiilear fi foarte clare, respectiv o mai bună guvernare,responsabilitate, îmbunătăţire a managementuluisectorului public şi transparenţă financiară, esenţialepentru buna funcţionare a pieţelor, EPSAS adăugândvaloare pozitivă netă reală şi importantă pentruUniunea Europeană şi statele membre.

ufost cooptate institu�iile na�ionale din statele membreimplicate în

,

Un rol activ îl are EUROSTATrealizarea, dezvoltarea, verificarea și

difuzarea de s

Comisia European la evaluarea IPSAS înstatele membre, rezultând unele concluzii dintre carecele mai importante au fost:

-

din cauza

existen�a posibilit ca unele dintre standardeleIPSAS

inistra�iile publice, în principal impozitele șibeneficiile sociale;

Nnii Europene a rezultat

demerscare

,

contabilitatea sectorului public, audit șistatistică

arhitecturii economice i monetareîn Uniunea Europeană.

�

�

�

� men�inerea stabilită�ii financiare;să devină

rezistente prin finan�e publice solide șimăsuri rapide privind

scăderea șomajului fenomen cu implica�ii directe

în creșterea economică;

ș

În acest sens, în condi�iile în care, la nivel

european, tendin�a actuală este de dezvoltare a

unei referin�e de contabilitate publică europeană,

realizată într-un cadru democratic, credibil și

legitim, care să combine cunoștin�e d

le desfășoară atât la nivel na�ional, cât

și interna�ional, contribuie la procesul de

îndeplinire a cerin�elor

�

�

�

economiile statelor membre trebuie

eficiente;dispunerea unor

–

completarea

e contabilitate

cu rezultatele ob�inute, prin ac�iunile rezultate din

angajamentele asumate, pe care Curtea de Conturi

a României

Uniunii Europene.

De la început, EPSAS a fost considerat un proiect

strategic și provocator pe termen mediu,

Criza economică a demonstrat faptul cănumai un stat construit pe baze sănătoasepoate să garanteze securitate socială

cetă�enilor șitante condi�ii pentru construirea statului

activ aflat în slujba cetă�eanului sunt asigurarearesurselor și administrarea eficientă a acestora.

igura res-ponsabilitatea publică

oltării durabile.Scopul cercetării a fost acela de a studia legăturadintre auditul exercitat de către Curtea de Conturia României și nivelul de trai al popula�iei lanivelul celor opt regiuni actuale de dezvoltare.

Analiza nivelului de trai este importantă deoareceîntreaga activitate economică trebuie să fiesubordonată unui singur deziderat şi anume acelaal creării unor condiţii mai bune pentrusatisfacerea nevoilor concrete ale populaţ

Încă din anii 60 conceptului de „nivel de trai“ i s-aasociat conceptul de „calitate a vie�ii“. Acestconcept a fost definit pentru prima dată desociologul Arthur Schlesinger şi de economistulJohn Kenneth Galbraith

Unii cercetători înclină să definească nivelul detrai prin elementele cuantificabile ale calităţiivieţii. Suportul obiectiv al nivelului de trai estevenitul, respectiv puterea de cumpărare. Cafactori subiectivi apar aspiraţiile consumatorilor,în funcţie de mediile în care trăiesc.

este un indicator economico-social care exprimă ansamblul de bunuri şiservicii pe care o persoana şi-l poate asigura cuvenitul său. Nivelul de trai exprimă situaţiapopulaţiei unei ţări ca şi a diferitelor ei segmente,în strânsă legătură cu procesul creşteriieconomice, cu dezvoltarea economică durabilă şicu teoria bunăstării. Noua concepţie privindabordarea nivelului de trai este denumită

Unii autori definesc nivelul de trai ca fiind„ansamblul condiţiilor economice şi noneconomice, sociale, culturale şi politice pe caresocietatea le creează membrilor săi, dar şicapacitatea, aptitudinile indivizilor de a-şisatisface cât mai bine nevoile cu venitul lor”

(PIB pelocuitor, nivelul preţurilor, repartiţia veniturilor)şi sociali (educaţie, sănătate, ocuparea şi calitateavieţii, timpul liber, accesul la bunuri şi servicii,mediul fizic, mediul social, siguranţa personală).

Un loc important în calculele și analizelemacroeconomice îl ocupă problematica niveluluide trai. Cunoaşterea şi analiza bunăstăriipopulaţiei necesită calcularea unor indicatori desinteză care să exprime structura și evoluţianivelului de trai a populaţiei şi comparareainternaţională a acestor indicatori.

în vedere faptul că nivelul de traieste o categorie economică deosebit de im-portantă și complexă, iar măsurarea acesteia cuscopul cu terii şi analizei detaliate constituieo problemă importantă şi de mare răspunderepentru statistica unei ţări.

r, ca urmare a complexităţii conceptului denivel de trai, exprimarea acestuia nu se poate faceprintr-un singur indicator, ci printr-un sistem deindicatori care, în ansamblul său, să permită oevaluare cât mai corectă a bunăstării populaţiei, oanaliză a modului şi evoluţiei acesteia. Sistemulde indicatori care stă la baza analizei nivelului detrai, atât pe plan naţional cât, şi internaţional, sepoate clasifica în trei grupe:

creșterea nivelului de trai. Cele maiimpor

În calitatea lor de instrumente de monitorizare,institu�iile supreme de audit pot as

realizând astfel condi�iileprealabile de implementare a obiectivelordezv

iei.

, fiind ulterior dezvoltatde Bertrand de Jouvenel.

sau

Trebuie avut

noaș

Așada

1. Analiza nivelului de trai – concept șiposibilită�i de măsurare

Nivelul de trai

lor de egalitate

Indicatori de evaluare a nivelului de trai

problema şanse egalitateaşanselor.

-

.1

Aprecierea nivelului de trai se realizează cuajutorul unor indicatori economici

CERCETARE TIIN IFICĂ PRIVIND LEGĂTURA DINTRE AUDITUL PUBLICEXTERN I NIVELUL DE TRAI DIN ROMÂNIA

Ș �Ș

Alexandra NICULESCUCamera de Conturi SibiuAuditor public extern

19

1

, 2005, http://www.economiesociala.net/imag/files_4/932367154e2d2592bcd09.pdf

Centrul de Resurse pentru Economie Socială - Agregate aleeconomiei şi politicii sociale

4111

5326

5450

5105

7434

5461

6388

15334

3884

5023

5135

4802

7026

5162

6053

14604

3850

5138

5160

4755

6979

5342

5961

14404

3567

4769

4819

4450

6565

5185

5565

13810

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti-

Ilfov

Regiunea

PIB per capita la PPT

2010 2011 2012 2013

20

Cercetare tiin ifică privind legătura dintre auditul public extern i nivelul de trai din Româniaș � ș

2 Gârboan R. , 2007, accesatla http://ebookbrowse.com/tras-19-2007-3garboan-pdf-d67292658

Indicatori utilizaţi în evaluare şi monitorizare:

Tabel nr. 1 - Nivelul PIB pe cap de locuitor în perioada 2010-2013

- eur-

Sursa: Prelucrarea autorului conform datelor preluate de la Comisia Na�ională de Prognoză,http://www.cnp.ro/ro/prognoze

În a

În clasa indicatorilor social obiectivi se includfapte

.

regiuni de dezvoltare întrucâ

tre nivelul de trai în rândul celor opt regiuni dedezvoltare din România, exprimat prin indicatorulPIB pe locuitor, și p

âniei.Î

indicatori care caracterizează concludentnivelul de trai al popula�iei Programul Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare (PNUD).. cestă categorie se

cuprind indicatorii consumului de bunuri şi serviciide către populaţie (mărimea şi evoluţia consumuluitotal, pe locuitor, pe categorii de populaţie, pefamilie etc.), indicatorii veniturilor şi ai puterii decumpărare a acestora, indicatorii nivelului culturalal populaţiei, ai gradului de urbanizare, ai graduluide ocupare a populaţiei şi ai folosirii timpului liber,indicatorii calităţii mediului înconjurător etc.;

Înaceastă grupă se includ unii indicatori demografici,cum sunt rata mortalităţii şi durata medie a vieţii.

Înaceastă categorie se includ indicatorii care exprimănivelul şi evoluţia produsului intern sau aprodusului naţional pe locuitor şi indicatorii careexprimă nivelul, structura şi evoluţia avuţieinaţionale. Aceşti indicatori permit să se apreciezeposibilităţile societăţii de a asigura un anumit nivelde viaţă populaţiei ţării, dar nu permit o apreciereconcludentă a nivelului şi evoluţiei nivelului de traial populaţiei.Calculul și analiza acestor indicatori constituie opreocupare atât a organismelor naţionale, cât şi acelor internaţionale, cu scopul de a aprecia cât maicorect şi de a se putea efectua comparaţii între ţări.Aceste preocupări au fost promovate, începând din

1990, în rapoartele asupra dezvoltării umanepublicate de

Un grup de specialişti ai Organizaţiei NaţiunilorUnite au utilizat anumiţi indicatori sociali prin careau urmărit să amelioreze modul de cuantificare anivelului de trai.Ca o structurare a indicatorilor sociali, aparedeosebirea între partea obiectivă şi cea subiectivă aacestor indicatori.

„ sociale independente de opiniile şi evaluărilepersonale“, pe când în categoria indicatorilor socialisubiectivi apar aceia care „au la bază percepţii şievaluări individuale ale condiţiilor sociale“În cercetarea noastră am considerat interesantăanalizarea nivelului de trai al popula�iei prin prismaindicatorului PIB pe cap de locuitor la paritateaputerilor de cumpărare standard la nivelul celor 8

t scopul cercetăriinoastre a fost acela de a vedea dacă există o legăturăîn

rejudiciile și veniturilesuplimentare, estimate, rezultate în urma audituluipublic extern exercitat de către Curtea de Conturi aRomn perioada 2010-2013 nivelul de trai al României

se prezintă astfel:

indicatorii efectelor nivelului de trai

indicatori generali ai nivelului de trai.

.

2

Graficul nr. 1 - Evolu�ia PIB pe cap de locuitor în perioada 2010 2013-

Sursa: Prelucrarea autorului conform datelor preluate de la Comisia Na�ională de Prognoză,http://www.cnp.ro/ro/prognoze

21

În România, PIB-ul per capita a avut un trendascendent la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.În anul 2013 acesta a înregistrat o creștere de13,23% fa�ă de anul 2010 la nivelul regiunii Nord-Est, o creștere de 12,83% la nivelul regiunii de Sud-Vest și o creștere de proximativ 10% la nivelul

regiunii București-Ilfov.Această creștere a PIB-uluiper capita a fost determinată și de stoparea efectelorprovocate de criza economică.Grafic, evolutia PIB-ului pe cap de locuitor lanivelul celor 8 regiuni se prezintă astfel:

a


Pentru perioada 2010-2013, indicatorul economicce face obiectul analizei a înregistrat creșteri de laan la an, semn ca economia regională începe să îșirevină după șocul economic din 2009, nivelul detrai începând să crească.După cum se poate observa, regiunea cu cel maiînalt nivel de trai este București-Ilfov, cel maiscăzut nivel de trai înregistrându-se in regiuneaNord-Est și Sud-Est.

iza economico-financiara mondială cu carene-am confruntat a impus reflec�ii profunde șicomportamente adecvate în ceea ce priveșteconstituirea și utilizarea fondurilor publice.Constituirea și utilizarea eficientă a acestor fondurifina prezintă o premisă asuccesului reformelor economico-financiare şiimplicit a dezvoltării durabile.Fondurile bugetare alocate entită�ilor publice

î ăfiscală, încât să le permită cheltuirea fără niciun felde restric�ii. Acest lucru ar trebui să constituieun îndemn la chibzuin�a și la identificarea celormai adecvate metode de utilizare a resurselordisponibile, fără a scăpa din vedere necesitatea dedezvoltare și performan�ă.

Indiferent de modul de constituire și de destina�iafondurilor publice, în calitatea sa de auditor extern,Curtea de Conturi verifică dacă fondurile publicesunt corect contabilizate și dacă sunt colectate șicheltuite în conformitate cu reglementărileaplicabile, precum și dacă se acordă aten�iacuvenită ob�inerii unui raport optim între resurse șirezultate.

În cele ce urmează vom prezenta o analiză aprejudiciilor și veniturilor suplimentare constatatede către Curtea de Conturi la nivelul fiecăreiregiuni fără să pierdem din vedere nivelul de traiînregistrat.

Cr

nciare publice re

nusunt atât de confortabile având caracter limitat,fiind constituite, n principal, din venituri de natur

22

În urma auditurilor efectuate de către Curtea deConturi au fost constatate prejudicii și venituri

suplimentare suficient de însemnate la nivelulfiecărei regiuni după cum urmează:,

Tabelul nr. 2 - Prejudiciile și veniturile suplimentare, estimate, constatate de Curtea deConturi în perioada 2011 -2014

-mii lei-

88483

331249

125797

118736

122935

115968

132094

148534

104982

343907

152143

97664

74046

84210

144934

104735

80593

71339

73160

48190

106262

58148

130109

45329

86956

108354

109440

51657

105605

123248

144144

94618

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucure ti Ilfovş -

Regiune 2010 2011 2012 2013

Grafic, prejudiciile i veniturile suplimentare constatate de Curtea de Conturi pot fi ilustrate astfel:ş

Graficul nr. 2 - Prejudiciile și veniturile suplimentare constatate de Curtea de Conturi înperioada 2011 -2014

Sursa: Prelucrarea autorului conform datelor preluate din Rapoartele publice ale Cur�ii de Conturi disponibilepe www.rcc.ro

;Regiunea Nord-Est a �ării este compusă din șasejude�e: Bacău, Botoșani, Neam�, Suceava și Vaslui.În raport cu datele statistice existente, regiuneaNord-Est se situează pe ultimul loc în �ară atât în ceeace privește nivelul veniturilor salariale cât și PIB-ulpe cap de locuitor, însă, în urma auditurilor efectuate

de Curtea de Conturi, au fost constatate prejudicii șivenituri suplimentare demne de luat în considerare:în anul 2013 pentru exerci�iul bugetar 2012 acesteaau fost de 104982 mii lei, cu aproximativ 24% maimari decât cele constatate în anul 2012 pentruexerci�iul financiar al anului 2011.


23

Regiunea Sud-Est este compusă din jude�eleBrăila, Buzău, Constan�a, Gala�i, Tulcea șiVrancea. Caracterizată de un trend de creștere aPIB-ului pozitiv, regiunea nu a egalat totușinivelele de dinamism ale economiei na�ionale,PIB-ul per capita rămânând sub media na�ională.Din punct de vedere al prejudiciilor și veniturilorsuplimentare constatate de Curtea de Conturi

stă regiune se află pe primul loc. Atât în anul2014

uplimentare duble fa�ă deregiunea București-Ilfov care este cea maidezvoltată din �ară.Regiunea Sud-Muntenia formată din jude�eleArgeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu,Prahova şi Teleorman se încadrează în categoriaregiunilor „mai pu�in dezvoltate“, fiind ca-racterizată de un PIB pe cap de locuitor sub mediana�ională. Și în ace stă regiune prejudiciile șiveniturile suplimentare constatate de Curtea deConturi au fost considerabile însă mai mici decâtcele constatate în regiunea Sud Est. Prejudi

stă regiunerealiza în anul 2013 un PIB pe cap de locuitor de5105 euro/locuitor mai mare decât în anul 2012 cu6%. În ceea ce privește prejudiciile și veniturilesuplimentare constatate de Curtea de Conturi înaceastă regiune dcrescător. Pentru exerci�iul bugetar al anului2013 au fost constatate prejudicii și veniturisuplimentare în sumă de 118.736 mii lei, mai maridecât cele aferente exerci�iului bugetar al anului2012 cu 17%.

onsiderată a fi o regiunedezvoltată, cu rezultate economice superioaremediei na�ionale și cu un poten�ial de creștereridicat. În ace stă regiune PIB-ul per capita acrescut de la un an la altul având un ritm de creșteresuperior mediei na�ionale, situându-se pe locul doiîn �ară. Analizând ace stă regiune prin prismaprejudiciilor și venituri suplimentare constatate decătre Curtea de Conturi se observă că în anul 2013au fost constatate cele mai mici prejudicii șivenituri suplimentare, cu 78% mai mici fa�ă deregiunea Sud-Est.

14,3% dinteritoriul �ării, a ocupat pe toată perioada analizatălocul 4 din punct de vedere al PIB-ului per cap delocuitor. Și în ace stă regiune a �ării prejudiciile și

veniturile suplimentare constatate de Curtea deConturi au prezentat un trend crescător, în anul2014 constatându-se cu 27% prejudicii și veniturisuplimentare mai mari fa�ă de anul 2013.

înregistracu

6% fa�ă de PIB-ul pe cap de locuitor aferent anului2012. Deși este o regiune dezvoltată a �ării Curteade Conturi a constatat prejudicii și veniturisuplimentare în anul 2014 de 132.094 mii lei maimici fa�ă de cele constatate în anul 2013 cu 9%.

Ilfov este atipică faţă deavând în interiorul ei

municipiul Bucureşti (capitala ţării), înconjurat dejudeţul Ilfov. Cele două părţi componente aleregiunii au

ezvoltată regiune a �ării având un PIB per capde locuitor de 15 334 euro/locuitor în anul 2013, cu73% mai mare decât PIB-ul pe cap de locuitor dincea mai slab dezvoltată regiune a tării, regiuneaNord-Est. În ceea ce privește prejudiciile șiveniturile

acestea au avut un trend crescător înperioada analizată, însă cele aferente exerci�iuluibugetar 2013 au fost cu 55% mai mici decât celeconstatate în regiunea Sud-Est.

, putem afirma faptul că nivel detrai scăzut și slaba pregătire şi dezvoltare asocietă�ii pot fi motive care conduc la fraudă și maiales la corup�ie.

rifica ipoteza enun�ată în subcapitolulanterior conform căreia un nivel de trai scăzut șislaba pregătire și dezvoltare a societă�ii poate fiunul din motivele care conduc la producerea deprejudicii, respectiv la fraudă și

,acea

, cât și în anul 2013, au fost constatateprejudicii și venituri s

a

ciile șiveniturile suplimentare constatate în anul 2014pentru exerci�iul bugetar al anului 2013 au fost cu17% mai mici decât cele constatate în anul 2013pentru exerci�iul bugetar al anului 2012.Regiunea Sud-Vest cuprinde cinci jude�e: Dolj,Olt, Vâlcea, Mehedin�i și Gorj. Acea

, acestea au prezentat un tren

Regiunea Vest este c

a

a

,

Regiunea Nord-Vest reprezentând

a

Regiunea Centru în anul 2013 un PIB pecap de locuitor de 6.388 euro/locuitor, mai mare

,

Regiunea București-celelalte regiuni ale României

caracteristici foarte diferite. Este ceamai d

.

suplimentare constatate de Curtea deConturi,

Concluzionând un

Pentru a ve

, nu în ultimul rând,la corup�ie, am procedat la realizarea unei analize

,

2. Studiul corela�iei dintre nivelul de trai șirezultatele auditului public extern la nivelregional


24

în vederea stabilirii existen�ei și naturii corela�ieidintre valorile înregistrate de PIB-ul pe cap delocuitor la nivel regional și volumul prejudiciilor șiveniturilor suplimentare constatate de Curtea deConturi a României.

Pentru a determina natura corela�iei dintre cei doiindicatori,

Datele selectate pentru a fi introdu e n soft suntprezentate în tabelul de mai jos:

am utilizat programul de modelarematematică și statistică SPPS versiunea 1.7 .

s î

3

3 Amelia Bucur,

a” din Sibiu, 2015, pp.57-80;, Editura Universităţii

,,Lucian Blag

Contribuţii la abordarea ştiinţifică a calităţii şimanagementului calităţii, prin modelare şi simulare


25

În urma introducerii datelor de mai sus în softulSPSS, au fost afișate valorile coeficien�ilor decorela�ie dintre cele două variabil

capetele [-1;1] , iarpentru intervalul [-1;0] corela�ia dintre indicatori

este indirectă (adică o creștere a unui indicatorantrenează o descreștere a celuilalt

lectă o legătură directă (creșterea unui indicatordetermină și creșterea celuila

e.Valorile pe care le pot lua coeficien�ii de corela�iesunt cuprinse în intervalul cu

indicator), iarpentru intervalul [0;1] coeficientul de corela�ieref

lt indicator).


26

Pentru a putea avea o imagine de ansamblu asupra rezultatelor ob�inute prin modelarea matematică a variabilelor,am procedat la centralizarea valorilor coeficien�ilor de corela�ie în tabelul de următor:

Tabel nr. 4 interpretarea rezultatelor- Harta sinteză a coeficien�ilor de corela�ie Pearson și

Concluziile ce se desprind din modelarea matematică

singura regiune în care cele două variabileau tendin�e diferite este regiunea Centru, fapt ceconfirmă ipoteza conform căreia un nivel scăzutde trai al

în urma or

pentru celelalte regiuni, putem afirma că înperioada de analiză ipoteza de la care am pornitnu se verifică, dar ar putea fi adevărată pentrualtă perioadă de timp;

valorilor coeficientuluide corela�ie Pearson din tabel, se observă căregiunea Sud-Vest are cea mai puternică legăturădintre cele două variabile, iar regiunea Nord-Vest înregistrează cea mai slabă corela�ie;

dacă ne reportăm la valorile nominaleînregistrate de cei doi indicatori analiza�i putemspune că la nivelul regiunilor cu PIB-ul pe cap delocuitor mai scăzut au fost înregistrate cele maimari prejudicii constate de ac�iunile Cur�ii deConturi a României, iar faptul că analizacorela�iei celor două variabile nu a confirmataceastă ipoteză nu înseamnă că ea nu esteadevărată, ci atrage aten�ia asupra complexită�iiacestui fenomen și a importan�ei de a abordaaceastă problematică într-un context mai amplu;

este reprezentat și de concentrarea activită�ii

a celor doi indicatori în vederea stabilirii uneicorela�ii pot fi sintetizate astfel:

ipoteza de la care am plecat în studiulcorela�iei dintre PIB-ul pe cap de locuitor lanivel regional și volumul prejudiciilor șiveniturilor suplimentare constatate de Curtea deConturi a României, nu s-a confirmat pentru 7din cele opt regiuni de dezvoltare analizate;

popula�iei atrage o creștere aprejudiciilor constatate ac�iunil deaudit ale Cur�ii de Conturi;

,

prin compararea

un factor important care poate influen�aînregistrarea unui volum ridicat al prejudiciilor

�

�

�

�

�

�

0,369

0,767

0,461

0,919

0,092

0,048

-0,336

0,691

Corela�ie directă, slabă

Corela�ie directă, puternică/mare

Corela�ie directă, moderată

Corela�ie directă, foarte puternică

Corela�ie directă, foarte slabă

Corela�ie directă, foarte slabă

Corela�ie indirectă, slabă

Corela�ie directă, puternică/mare

Regiunea Coeficientul de corelaţie Interpretare

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucure ti Ilfovş -

| | =r

Legătură/corela�ie foarte puternică

Legătură/corela�ie puternică/mare

Legătură/corela�ie moderată

Legătură/corela�ie slabă

Legătură/corela�ie foarte slabă

0,81 - 1

0,61 0,80

0,41 0,60

0,21 - 0,40

0 - 0,20

-

-

Unde r [-1 1];�

Astfel modul de interpretare a valorilor coeficien�ilor de cor la�ie poate fi realizat astfel:e


27

Graficul nr. 3 - Graficul ecua�iilor de regresie afișat de softul SPSS

economice, aspect confirmat de rezultateleînregistrate de regiunea București-Ilfov în careconcentrarea activită�ii economice este mar

darîn rândul căreia au fost constate și prejudiciisemnificative;

valoarea foarte mică a coeficientului decorela�ie înregistrat în cazul regiunii Vest, neconfirmă și realitatea reflectată de rapoarteleCur�ii de Conturi a României conform căreia înaceastă regiune a fost înregistrat cel mai scăzut

nivel al prejudiciilor, iar PIB-ul pe cap delocuitor este unul ridicat, peste media na�ională.

t pentru regiunea Centru, permiterealizarea unei func�ii de regresie în baza căreia pot firealizate prognoze privind evolu�ia variabilelor lamomente ulterioare de timp, în contextul în carecondi�iile nu se schimbă.

S, am realizatun model de regresie, iar conform graficului de maijos se observă că cel mai bun model este cel linear.

e,fapt ce atrage un nivel al PIB-ului pe cap delocuitor mai mare decât în cazul altor regiuni,

Rezultatul ob�inu

Astfel, prin intermediul softului SPS�

Ecua�ia dreptei de regresie este următoarea:

PIB = 38,345 – 0,0008locuitor �9 VALprejudiciilor

Valorile coeficien�ilor ecua�iei de regresie generate de soft sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 5 - Coeficien�ii ecua�iei de regresie

Total prejudicii +venituri suplimentare(mii lei) constatate deCurtea de Conturi

(Constant)

Unstandardized

Coefficients

Standardized

Coefficients

Std. Erro Beta Sig.tB

-8,981E-5

38,345

,000 -,336 -,504 ,664

24,570 1,561 ,259


3. Concluzii, opinii și contribu�ii personale

Bibliografie

Problematica reducerii prejudiciilor semna

fenomen/comportament.

Ipoteza de la care noi am pornit în identificareaace

, la nivel regional, și volumul prejudiciilor șiveniturilor suplimentare constate de Curtea deConturi a României, utilizând programul demod

Rezultatele ob�inute din prelucrarea datelor în softulSPSS cu privire la

a PIB-uluipe cap de locuitor, ap

privește managementulfinanciar, toate acestea reflectându-se, în final, înfurnizarea unor servicii publice de calitate și încreșterea nivelului de trai al popula�iei.

1. Amelia Bucur,

Editura U

–

3. Gârboan R., Indicatori utiliza�i în ev

5.

6.

late derapoartele Cur�ii de Conturi a României asuprabugetelor publice/bugetului general consolidat,constituie un subiect de actualitate și o realitate lacare �ara noastră trebuie să găsească solu�ii eficientecare să stopeze sau măcar să reducă acest fenomen.În vederea identificării celor mai bune solu�ii dereducere a prejudiciilor constatate, este esen�ial săidentificăm cauzele care generează și încurajează unastfel de

stor cauze face referire la faptul că nivelul de traial popula�iei sau calitatea vie�ii care caracterizeazăpopula�ia respectivă încurajează sau nu uncomportament evazionist care să conducă la fapte defraudă și corup�ie. Pentru a verifica această ipotezăam procedat la stabilirea existen�ei și naturiicorela�iei dintre valorile înregistrate de PIB-ul pe delocuitor

elare matematică SPSS.

analiza corela�iei celor douăvariabile nu a confirmat ipoteza noastră, însă nupentru că ea nu ar fi adevărată, ci atrage aten�iaasupra complexită�ii acestui fenomen și a importan-�ei de a aborda această problematică într-un contextmai amplu. Singura regiune în care rezultatul ob�inutpentru coeficientul de corela�ie confirmă ipotezanoastră, adică pe măsură ce scade valoare

are o tendin�ă de creștere aprejudiciilor, este regiunea Centru.

Putem afirma cu încredere că recomandărileformulate de Curtea de Conturi ar putea constituiinstrumente pentru autorită�ile și institu�iile publiceale administra�iei publice centrale și locale prin caresă-și îmbunătă�ească activitatea de administrarea resurselor financiare ale sectorului public, săcrească performan�a utilizării acestora și să aducăun plus de valoare în ceea ce

Contribuţii la abordareaştiinţifică a calităţii şi managementului calităţii, prinmodelare şi simulare, niversităţii ,,LucianBlaga” din Sibiu, 2015

2. Centrul de Resurse pentru Economie SocialăAgregate ale economiei şi politicii sociale, 2005,http://www.economiesociala.net/imag/files_4/932367154e2d2592bcd09.pdf

aluare şimonitorizare, 2007, accesat la

4. Rapoartele publice anuale ale Curţii de Conturia României, perioada 2009-2014

http://ebookbrowse.com/tras-19-2007-3garboan-pdf-d67292658

www.rcc.ro

http://www.cnp.ro/ro/prognoze

28


Principalele abordări teoretice şi definiţii alee-guvernării

reprezintă un mecanism care

Pentru a răspunde provocărilor globalizării,descentralizării şi apariţiei noilor tehnologii,instituţiile publice locale trebuie să își reconsidererolul în procesul de satisfacere a nevoilor publicelocale.O caracteristică es nţială a administraţiei publicelocale este aspectul său expansionist

că reprezentând un vector principal alreformei administraţiei publice şi a modernizăriiacesteia

rebuie să rezolve dileme și provocări esen�iale ale�ărilor, cum ar fi reducerea poverii administrativeși orientarea administra�iei publice către cetă�eniși mediul de afaceri, creșterea implicăriicetă�enilor, incluziunea digitală și asigurareacompeten�elor, evitarea excluderii categoriilordefavorizate etc.E-guvernarea și inovarea pot oferi oportunită�isemnificative pentru a transforma administra�iapublică într-un instrument de dezvoltare durabilă,prin utilizarea și aplicarea tehnologiilor informa�ionale în administra�ia publică pentrueficientizarea și integrarea fluxurilor de lucru și aproceselor, pentru gestionarea eficientă a datelorși informa�iilor, pentru creșterea cantitativă șicalitativă a furnizării serviciilor publice, precumși pentru extinderea canalelor de comunicare șiimplicarea cetă�enilor.

-entarea unor politici și programe prietenoase

cu mediul, în gestionarea eficientă a resurselornaturale, precum și în stimularea creșteriieconomice și promovarea incluziunii sociale, înspecial a grupurilor dezavantajate și vulnerabile.Europa, deși afectată de constrângeri serioase,adesea structurale (criza economică, îmbătrânirea popula�iei, reducerea ritmului inovării etc.)este încă lider mondial în domeniu, iar politicile,programele și fondurile alocate arată o aten�iedeosebită acordată e-guvernării. Cu toate acestea,în interiorul continentului există diferen�econsiderabile între �ăriLiteratura evidenţiază că interpretarea e guvernării îşi are originea în câteva direcţii conceptuale:tehnologică a beneficiilor, a nevoilor, procesuală,a oportunităţii, sau a punctului de acces unic.Cea mai importantă sau cea mai răspândităpare a fi abordarea tehnologică, centrată peevidenţierea rolului TIC în furnizarea serviciilorde e-guvernare. Astfe , pentru Banca Mondială,e-guvernarea se referă la ea de cătreautorităţile publice a tehnologiilor informaţionale

relaţiile cu cetăţenii, cumediile de afaceri şi de a perfecţiona abilităţile deadministrare.Tehnologiile servesc administraţiei pentru aîmbunătăţi către cetăţeni şi mediul de afaceri, accesul la informaţie şi,implicit, responsabilizarea cetăţenilor, gestionareamai eficientă a fondurilor publice

deşig tehnologiiinformaţionaleo componentă-cheie a furnizării de serviciiîmbunătăţite. În fine, TIC sprijină derulareaactivită�ilor guvernamentale (Scholl, 2005),oferind servicii guvernamentale (Cook

Abordarea centrată pe evidenţierea beneficiilorserviciilor de e-guvernare pentru cetăţean saumediul de afaceri se referă la avantaje cum arfi reducerea costurilor serviciilor oferite sauo

continuitate şi rapiditate.

e, guvernarea

electroni

.

E-guvernareat

-,

E-guvernarea poate ajuta guvernele în implem

-

.- -

lutilizar

pentru a transforma

livrarea serviciilor publice -

(Worldbank,2011). Pentru Gant and Gant (2002),uvernele pot folosi o varietate de

, utilizarea internetului a devenit

et al.,sau accesul la informa�iile guvernamentale(Lambrinoudakis et al., 2003).

ferirea de servicii integrate (Whitson and Davis,2001), de

2002)

E-GUVERNAREA, Î I PROGRAMENTRE OPORTUNITĂŢI, AŞTEPTĂRI Ş

Rica IVAN

Lucia KOLOSZI

Camera de Conturi Bihor



Director

Auditor public extern

Auditor public extern

Călin LUPĂU

29

30

E-guvernarea, î i programentre oportunităţi, aşteptări ş

O altă abordare are în vedere aşteptările şi nevoilecetă�enilor, Waller (2001), referindu-se lafurnizarea fără întrerupere de servicii către cetă�enisau la eforturile guvernamentale de a asiguracetă�enilor informa�iile și serviciile de care au einevoie (Burn

procesuală este centrată pe ideea detranzacţii, de transformări şi perfecţionări iterative ainteracţiunilor dintre furnizor şi utilizator.Aichholzer și Schmutzer, (2000) analizeazătransformarea administrativă, în timp ce Aldrich

(2002) consideră că puterea informa�iei estefolosită pentru a îmbunătăţi accesibilitatea şiatractivitatea serviciilor.

rnării ca fenomen, eveniment şimetoda alternativă furnizarea de serviciiguvernamentale are parte de o literaturăsemnificativă, astfel că Riley consideră că

,

sau conform luiMargetts și Dunleavy (2002) să fie aproape decetă�eni și să colaboreze cu diverse structuri alesocietă�ii.Într-o abordare cuprinzătoare, definiţia ComisieiEuropene vorbește şi ea despre „

(EC, 2003)“.E-guvernarea a fost introdusă la sfârșitul anilor1990 (Boughzala et al., 2015). Cei mai mul�icercetători însă vorbesc despre modele de e-guvernare după anul 2000 (Bannister & Connolly,2015).Anii 90, marcaţi de expansiunea internetul atehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, aumodificat profund profilul economiei şi societăţiicontemporane, centrând-o pe tehnologie, eficienţăși lume virtuală, şi a generat un val de inovări şirevoluţii în comerţul electronic (e-commerce), încadrul organizaţiilor private şi multinaţionale (UN,2008) i, nu după mult timp, în sectorul public.Acesta din urmă, preluând principii de afacerielectronice (e-business) a trecut la introducereae-guvernării.Începând cu anul 2000, progresul implementăriiproiectelor de e-guvernare poate fi observat cafăcând parte din strategia na�ională de a face maimulte informa�ii și servicii disponibile pe internet.În timpul acestor ani de transformări, tehnologiainforma�iei și comunica�iilor (TIC) a jucat un rol

din ce în ce mai important în schimbarea şitransformarea modelelor tradiţionale şi birocraticede guvernare într-un model nou, cel de e-guvernare,în care serviciile sunt livrate în funcţie de nevoilecetăţenilor. În timp ce ţările dezvoltate auimplementat o formă de e-guvernare (Accenture,2005), bazate pe schimb de servicii între diversepaliere, majoritatea ţărilor în dezvoltare încă sunt laînceput de drum (Kurunananda şi

ambiţioase sau cuprinzătoare pe care şi le propunautorităţile, majoritatea cercetătorilor consideră căpunerea în aplicare a e-guvernării este din ce în cemai realizabilă, nu numai datorită progreselorcontinue în telecomunicaţii, internet, TIC (Frank,

şi i a existenţeimodelelor, bunelor practici şi, acolo unde estecazul, planurilor naţionale şi regionale deimplementare accelerată a e-guvernării.

Fără a fi exhaustive sau unicele puncte de vedereasupra multiplelor fa�ete ale e-guvernării,abordările menţionate, fie ca elemente distinctive,fie ca factori, au în obiectiv transformarea furnizăriiserviciilor publice paradigmă craticăîntr-una bazată pe nevoile personale, așa cumafirmă Baltac (2013). În ultimele două decenii –datorită, în primul rând, dezvoltării TIC – condiţiiletehnice ale funcţionării organelor de administraţies-au schimbat semnificativ. Au apă

lită şi metode noi,care pot contribui semnificativ la reducereatimpului necesar pentru rezolvarea unor probleme,la o mai bună urmărire a proceselor şi la realizare cumai mare precizie a sarcinilor, precum şi lafuncţionarea mai eficientă din punctul de vedere alcosturilor. Toate aceste posibilită�i pot devenicertitudini numai dacă se constată o deschiderecorespunzătoare şi competenţă profesională atât la

et al.,

and Robins, 2003).Abordarea

etal.,

Abordarea e-guveîn

(2001),„

;

’ ui,

ș

Weerakkody,2006), (Al-Shafi, 2009).Indiferent de stadiul atins sau de obiectivele

2004; Siau Tian, 2004), dar ș

dintr-o biro

rut noiposibi �i în utilizarea unor mijloace

––

…într-adevăr, e-guvernarea este un concept careexistă fără o defini�ie precisă, …o metodă defurnizare alternativă de servicii guvernamentale…un fenomen social, economic și politic sau ooportunitate pentru guverne să se reorganizeze sausă se reinventeze ele însele”

folosireatehnologiilor informa�ionale și de comunica�ii înadministra�ia publică combinată cu schimbărileorganiza�ionale și cu noile tendin�e pentru aîmbunătă�i serviciile publice, procesele democrati-ce și pentru întărirea politicilor publice

Obstacole în implementarea e-guvernării

31


nivel individual cât şi organizaţional la nivelulinstitu�iilor publice în privinţa folosirii pe scarălargă a mijloacelor oferite de TIC. O altăcondiţionalitate imperativă o reprezintă introducerea acestor mijloace în mod integrat, planificat şiadaptat la procesele şi sarcinile actuale aleorganizaţiei.

dinamic s-au schimbat considerabilşi așteptările clien�ilor/contribuabililor faţă decapacităţile profesionale, aptitudinile forţei demuncă şi faţă de desfăşurarea muncii. Pe lângăloialitate, ies tot mai mult în evidenţă ca cerin�esolicitate func� per-formanţa, orientarea către client/contribuabil

şi flexibilitatea şi deschiderea. Dar, acestecaracteristici nu se dezvoltă automat, astfel că noileaşteptări trebuie impuse deopotrivă la selecţia şi ladezvoltarea resursei umane existente. O altăproblemă majoră rezidă în faptul că, în cazulmajorităţii instituţiilor din sfera publică, cel mai mareefect negativ al reducerii cheltuielilor, atunci cândaceasta devine un obiectiv, este tocmai asupradezvoltării resursei umane. Şi așteptările clien�ilor/contribuabililor s-au schimbat considerabil faţă deserviciile publice: aceştia se comportă din ce în cemai mult ca nişte clienţi/contribuabili conştienţiconsiderând instituţiile din sfera publică, conduceri-le locale drept prestatori de servicii şi aşteaptă, pentru„banii lor”, din partea

organizaţiile dinsfera publică trebuie să se transforme, încetul cuîncetul, în organizaţii speciale prestatoare

condiţii deinfrastructură (de ex.: crearea unui spaţiu de aşteptaredestinat clientului/contribuabilului), precum și ostructură organizaţională diferită sau, cel pu�in, ocultură organizaţională şi radical diferită,conform Kezi Bet al. (2012).Decalajele digitale reprezintă un obstacol carecondi�ionează implementarea și gradul de folosire aaplica�iilor de e-guvernare. Asistăm de mai mul�iani la lansarea în multe �ări a unor programe de e-guvernare cu multă publicitate și care atrag aten�iapublicului larg. Se omite de multe ori rela�ia careexistă între succesul unui program de e-guvernare șistatutul �ării respective în raport cu decalajul digital.Un program scump de e-guvernare într-o �ară cuinfrastructură lacunară de tehnologie a informa�ieiși comunica�iilor poate conduce la o risipire deresurse valoroase. De asemenea, mentalită�ile șilipsa de instruire TIC reprezintă bariere serioase încalea acestui gen de programe.

are trebuie să �ină seama deobiectivele și interesele administra�iei publice, darîn ace măsură de poten�ialul de acceptare al �ăriicare determină priorită�ile acestor programe.

Reducerea decalajului digital se bazează pe patrupiloni: infrastructură TIC corespunzătoare, acces lainternetul de mare viteză și accesibilitatea acestuiaca pre�, aptitudini generalizate de folosire a TIC şidisponibilitatea de con�inut util. Primii trei pilonicondi�ionează succesul unor programe reale de e-guvernare, cel de al patrulea adaugă un con�inut utilla bazele de date ale �ării. Simpla imitare a �ărilordezvoltate este inutilă și duce la risipire de resurse.Pentru primii doi piloni există o preocupare înmajoritatea �ărilor, dar programele de e-guvernaretrebuie în

E-guvernarea nu poate fi implementată numai cubani și cu specialiști TIC. Este necesar un efortmanagerial important cu voin�ă politică de vârf. Înmulte �ări, proiecte importante eșuează în absen�aacestui cadru. Se vorbește chiar de o rată aeșecurilor proiectelor de e-guvernare

E-guvernarea acoperă trei sectoare: îmbunătă�ireaproceselor de e,accesul cetă�enilor la serviciile publice eCitizens șieServices

și se bazează pe următoarele principii:centrarea serviciilor pe necesită�ile cetă�enilor

incluziuneasocială optimizarea utilizării informa�iei

istemele dee-guvernare pot fi de trei tipuri: Guvern – cetă�eni

tehnologiei informa�iei și a comunica�iilor pentru afurniza informa�ii către cetă�eni, companii și agen�iipublice.

Nu se poate concepegeneralizarea e-guvernăriifără îndeplinirea câtorvacerinţe de bază. Printreacestea se află:

stimularea creşteriirapide a accesului lainternet;

diseminarea culturii tehnologice de utilizare atehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, ca deexemplu prin conceptul ECDL;

,

-

În acest mediu

ionarilor institu�iilor publice,,

precum

acestora, furnizarea de serviciicalitative și rapide. Prin urmare,

de servicii,ceea ce impune existen�a altor

o atitudine

Programele de e-guvern

eași

so�ite de programe intensive de instruire,cum e programul eInclusion, realizat la nivelul UE.

de 60-80%,conform UNPA.

guvernare sau eAdministra�i

, crearea de interac�iuni externe saueSociety

,servicii din ce în ce mai accesibile,

, .În func�ie de tipul de interac�iune, s

,Guvern – mediul de afaceri , Guvern – Guvern.Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare creșteperforman�a sectorului public prin utilizarea

Domenii de interes pentru e-guvernare

Condi�ii pentru implementarea cu succes ae-guvernării

�

�

32


�

�

�

�

�

�

�

�

�

reutilizarea unor sisteme informatice create întrecut;

Interac�iunea

, Baltac (2011).

„

,

schimbului d

Prin e guvernare și inovare, administra�iile publicedin întreaga lume pot fi mai eficiente și pot oferiservicii mai bune, pot implementa politici și pro-grame prietenoase cu mediul, pot

cluziuniisociale, în special a grupurilor

.S , deoarece nuare posibilitatea de a-și alege sau de a-și selectaclien�ii. El are responsabilitatea conduceriiproceselor de inovare și de transformare, dar și de agenera modelele de bune practici care pot,

,.

Cu toate acestea,

de asemenea,mai

mareuccesul acestor poli

rîntregii popula�ii, precum

și de on-lineexistente.

,folosind mijloacele, canalele și limba preferate,fapt care trebuie luat în considerare în toateaspectele procesului de implementare a solu�iilor dee-guvernare. Principiul n

(”No Citizen Left Behind”) nueste o provocare care doar din punctde vedere tehnic. În prezent, utilizarea aunor servicii on-line Europa

mai activ utilizarea acestora și încrederea în acestesisteme.

��

Răspândirea globală a internetului și aplicarea TICîn guvernare, precum și investi�iile mai mari îninfrastructura de telecomunica�ii împreună cu

descentralizarea pe scară largă a competenţelorîn administraţia publică;

crearea de reţele de interconectare a serviciilorpublice, inclusiv prin crearea de servicii comuneunde sunt necesare;

asigurarea securităţii sistemelor informaticeprin certificare şi recunoaşterea reciprocă acertificatelor;

folosirea unor infrastructuri de chei publice şiprivate şi a unor tehnologii de criptare pentruasigurarea unor servicii de primă importanţă;

asigurarea interoperabilităţii aplicaţiilor şicertificărilor şi crearea de documente de identificareunice;

încorporarea în sisteme a unor sisteme demanagement al relaţiei cu cetăţenii pentruasigurarea unui flux normal şi personalizat derăspunsuri la sesizări;

tratarea personalizată a cetăţeanului curespectarea informaţiei de natură personală;

instruirea continuă a personalului din ad-ministra�ia publică în folosirea tehnologiei şisistemelor.

sistemelor de e-guvernare cu unnumăr mare de cetă�eni și entită�i juridice se poateface numai cu asigurarea unei securită�i ridicate ainforma�iilor transmise și a unui climat deîncredere. În astfel de sisteme se stochează datepersonale, informa�ii confiden�iale ale autorită�ilor,se oferă servicii care trebuie să fie disponibilepermanent, se necesită identificarea precisă aparticipan�ilor în anumite tranzac�iiUtilizarea pe o scară din ce în ce mai mare a TIC, înspecial pentru posibilită�ile de interoperabilitate șide dezvoltare a politicilor de incluziune digitală,permite administra�iilor publice angajarea înprocese de transformare, care au ca scop realizareaunei furnizări a serviciilor publice mai eficientă,mai eficace, mai prietenoasă, și, nu în ultimul rând,centrată pe cetă�ean și afaceri. Guvernan�atransforma�ională“ a devenit o for�ă importantă

pentru inovare și reducerea sarcinii administrativeîn administra�ia publică, generând oportunită�ienorme dar și provocări: asigurarea accesuluidigital pentru to�i cetă�enii, multidimensionalitateainteroperabilită�ii, permiterea einforma�ii între administra�ii, �ări etc.

gestiona eficientresursele naturale. E-guvernarea stimulează

creșterea economică și promovarea indezavantajate și

vulnerabile, crește transparen�a și responsabilitateaautorită�ilor

ectorul public este obligat să inoveze

într-oetapă ulterioară să fie urmate de alte state membresau de sectorul privat

nu trebuie să trecem cu vedereafaptul că o mai mare utilizare a e-guvernării și TICîn administra�ia publică duce, laapari�ia unor noi riscuri și provocări, o inciden�ă

a erorilor, abuzurilor, fraudelor sau utilizărilornecorespunzătoare. S ticiămâne dependent de extinderea competen�elor

digitale și accesibilită�iiîncurajarea utilizării solu�iilor

O mai mare incluziune înseamnăoportunită�i mai bune de a comunica cu cetă�enii

„ iciun cetă�ean să nurămână pe dinafară“

să fie abordatăinsuficientă

în multe �ări din nedezvăluie faptul că guvernele trebuie să promoveze

În cele mai multe ări ale lumii se fac eforturi mari,inclusiv financiare, pentru implementarea de solu iide e-guvernare.

-

Analiza cost-beneficiu a implementăriie-guvernării

33


dezvoltarea capacită�ilor în capitalul uman pot oferioportunită�i de a transforma administra�ia publicăîntr-un instrument de guvernare cooperativ, care săsprijine în mod direct rezultatele dezvoltăriidurabile dintr-o zonă.Impactul major al proiectelor de e-guvernare

se dovedesc a nu fi viabile.Atunci când sunt întrebaţi dacă au realizat o astfelde analiză înainte de lansarea iniţiativei, majoritatearesponsabililor de proiect răspund negativ. De celemai multe ori, astfel de analize se realizează doar înretrospectivă, după finalizarea proiectului, cândinvestiţia nu mai poate fi deja recuperată. Din lipsaplanificării deficitare, unele proiecte nici nu ajungîn această fază finală, iar evaluările (de cele maimulte ori pozitive) sunt realizate doar pentruproiectele reuşite.Majoritatea proiectelor de servicii guvernamentaleelectronice care nu sunt bazate pe un plan economicsolid vor eşua în obţinerea fondurilor necesare şi înatingerea obiectivelor propuse.Pentru a evalua proiectele de guvernare electronică,trebuie să comparăm eforturile pe care le presupuneproiectul cu impactul estimat. Trebuie aşadarestimate costurile şi beneficiile proiectului, ţinândseama de riscurile şi durata proiectului.Majoritatea analizelor se opresc doar la costurileoperaţionale ale siturilor de guvernare electronică,ignorând costurile legate de infrastructură,integrarea activităţilor din diverse departamente şiinstituţii sau cheltuielile actualizărilor ulterioare,omisiuni care creează o imagine distorsionatădespre eficienţa proiectului. Este important caanaliza să surprindă toate costurile pe care leimplică proiectul:

Transferul datelor în format electronic;

Integrarea bazelor de date;mente

Securizare;

Multe dintre beneficiile programelor de guvernareelectronică sunt dificil de prezis şi cuantificat, dareste important să estimăm aceste beneficii pentru aobţine o imagine completă a utilităţii proiectului:

Reducerea costurilor de furnizare

mpozite

Noi surse de venituri din servicii contra cost saudin publicitate online;

Pentru a obţine o imagine corectă asupra costurilorşi beneficiilor estimate, acestea trebuie corelate şicu riscurile pe care le implică realizarea proiectului:

: schimbarea guvernului sau lipsasprijinului politic la nivel înalt.anularea tuturor beneficiilor prin reducereabugetelor sau a personalului, abandonareaproiectului etc.

reducereasemnificativă a tuturor beneficiilor.

: pro

şipoveştile de succes legate de acestea determinăuneori instituţiile publice să lanseze proiectesimilare, fără a avea însă la bază o analiză şi un planbine puse la punct. E-guvernarea a cunoscut odezvoltare deosebită în ultimii ani, urmând o direcţiesimilară cu cea a evoluţiei e-business de la sfârşitulanilor 90. Dar, la fel ca în domeniul afacerilor,anumite idei de proiecte sunt supraestimate la oprimă vedere şi

Investiţii interne necesare pentru trecerea de laserviciile tradiţionale la cele electronice;

Hardware şi Software;

Resurse umane: pregătirea angajaţilor existenţi,recrutare de experţi etc.;

Restructurarea activităţilor şi a proceselor;Costurile de creare ale unui portal de guvernare

electronică;Design şi programare;

Administrare şi nanţă;

Mentenanţă şi suport tehnic;Actualizări;Retehnologizare şi modernizare;

Informare şi promovare;Sprijinirea accesului la internet al grupului

ţintă.

Beneficii pentru instituţie;a informaţiilor

şi serviciilor;Creşterea eficienţei muncii: timp mai scurt de

procesare, reducerea aglomeraţiei de la ghişee,reducerea numărului de erori şi plângeri;

Colectarea mai rapidă a i lor şi taxelorde la cetăţeni;

Posibilităţi de creare a unor servicii noi, deintegrare a proceselor, de automatizare etc.;

Beneficii pentru cetăţeni (sau alţi beneficiari);Posibilitatea de autoservire şi evitare a

meandrelor birocratice;Satisfacţie sporită datorită accesului non-stop,

informării mai bune, serviciilor integrate obţinuteîntr-un singur punct;

Transparenţă, eliminarea birocraţiei;Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţie şi

cetăţean.

: schimbările pot firespinse chiar din interiorul organizaţiei.

creşterea semnificativă a costurilor şireducerea beneficiilor pentru instituţie.

: din cauza conexiunilor deinternet inadecvate sau inexistente, a cunoştinţelorde operare a calculatorului, temeri legate desecuritate sau confidenţialitate, lipsa unor mijloacede plată simple.

gresul tehnologic rapidpoate scurta mult viaţa unui astfel de proiect.

creşterea costurilor pentrutehnologie.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Riscul politic

Riscul tehnologic

Rezultat potenţial:

Rezultatpotenţial:


Riscul organizaţional

Riscul neutilizării


34


�

�

progresul rapid duce lamodificări mari pe piaţa IT, putând conduce lafalimente sau fuziuni care să elimine anumiţifurnizori implicaţi în proiect.creşterea costurilor de mentenanţă sau suporttehnic, creşterea duratei implementării, reducereacalităţii serviciilor.

:oameni potriviţi sau finanţare, derularea

lentă, depăşirea bugetului etc. :creşterea costurilor şi duratei de implementare.

eforturilor de implementare a proiectelorde e-Guvernare este Ministerul Comunicaţiilor şiTehnologiei Informaţiei, care a dezvoltat în acestsens peste 30 de proiecte pilot: dintre care treifuncţionează la nivel naţional: Sistemul electronic deachiziţii publice, plata electronică a taxelor şiimpozitelor locale, Sistemul Electronic Naţional.

În România, un mare pas înainte a fost făcut înseptembrie 2003, când guvernul a lansat portalul dee-guvernare „www.e-guvernare.ro“ (EuropeanCommission, 2015a; DSistemul electronic de achiziţii publice eLicita�ie

Sistemul Electronic Naţionalwww.eGuvernare.ro, instituit prin Legea nr. 161/2003,reprezintă unicul punct de acces la servicii şi informaţiipublice ale instituţiilor administraţiei centrale, de

interes pentru persoane fizice sau juridice; SistemulGhiseul.ro www.ghiseul.ro funcţionează în bazaOrdonanţei Guvernului nr. 24/2002, aprobată cumodificări prin Legea nr. 291/2002, care prevedeobligaţia autorităţilor administraţiei publice localede a implementa sisteme electronice de încasare aimpozitelor şi taxelor locale în fiecare oraş şimunicipiu; Sistemul electronic de atribuire aautorizaţiilor de transport internaţional rutierde marfă www.autorizatiiauto.ro, lansat în noiembrie2003, funcţionează în baza Hotărârii Guvernuluinr. 1173/2.10.2003.Această dezvoltare a infrastructurii a permisguvernului să furnizeze servicii inovatoare pentrucetă�eni și pentru compan

În ultimii 15 ani s-a manifestat o dezvoltaresemnificativă a serviciilor de e-guvernare (Didraga& Brânda , 2014; European Commission, 2014b;2015a).Repere importante în dezvoltarea e-guvernării înRomânia (European Commis

m

(ANRC, actuala ANCOM) în iulie 2002. ANCOMeste responsabilă pentru adoptarea și aplicareareglementărilor în domeniul TIC;

de către Ministerul Finanţelor Publice;

Actualizarea ordonan�ei care reglementează

, în aprilie 2007,pentru promovarea IT-ului în comunită�ile rurale șiurbane mici;

-

,

Riscul furnizorilor

E-guvernarea în România

:

imposibilitatea de aidentifica

Proiectele de e-guvernare implică persoane diferite,multe procese și tehnologie înaltă. Ca orice altproiect IT, proiectele de e-guvernare trebuie săincludă o strategie de management al riscului bazatpe un cadru standard (framework), făcândrezultatele transparente pentru păr�ile interesate(stakeholderi). Guvernele trebuie să aplice metodede control și planuri de atenuare a riscurilor pentru acrește încrederea cetă�enilor în utilizarea serviciilorelectronice.

În România, înainte de anul 2000, e-guvernarea nua cuprins nicio activitate notabilă (EuropeanCommission, 2014a; 2014b; 2015a; Stoica, 2009).Strategia guvernamentală în România în vedereatrecerii la societatea informaţională se bazează peprincipiile partajării informaţiei şi a participăriiegale a tuturor componentelor societăţii: Guvern,sector privat şi societate civilă.Primul pas important în ceea ce privește e-gu-vernarea în România a fost publicarea Legiinr. 544/2001, privind accesul liber la informa�ii deinteres public.Autorităţile au lansat începând cu anul 2001programe de proiecte pilot şi aplicaţii de e-guvernare.Promotorul

idraga & Brândaș, 2014).

;

ii (Colesca & Dobrica,2008a).

ș

sion, 2015a; www.e-guvernare.ro):

Publicarea Legii nr. 544/2001 privind liberulacces la informa�iile de interes public;

Lansarea www.e-licitatie.ro în artie 2002(sistemul de achizi�ii publice);

Înfiin�area

Publicarea înmartie 2003

Lansarea www.e-guvernare.ro în septembrie2003 (portalul de e-guvernare);

în ianuarie 2006;În martie 2006,

este extins;Aprobarea în iunie 2006 a legisla�iei privind

;Lansarea în noiembrie

2006 (plata online a taxelor);Extinderea proiectului

în ianuarie 2007;Înfiin�area

Adoptarea legii privind organizarea și func�ionarea

, în iunie 2007;Constituirea

(LDCP-RO) care permite conectarea la


Rezultat potenţial

Autorită ii Na ionale pentruAdministrare şi Reglementare în Comunica ii

plă�ile electronice

ţBiroului Virtual de Plă i

Economia Bazată peCunoa tere

Asocia�iei Reţelelor Electronice aleComunită ilor Locale (RECL)

Agen iei pentru Serviciile Societă iiInfor

Riscul de execuţie

www.e-licitatie.ro

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

ţ

ţ

��

�

�

�

��

Strategiei IT pentru 2003-2006

Sistemul de Achizi ii Publice

Noul registru digital al angaja ilor

ma ionale (ASSI)Punctului de Contact al Domeniului

Local

ş

35


sTESTA – re�eaua de telecomunica�ii securizate aUniunii Europene, în decembrie 2007, și prima

;În februarie 2008,

Implementarea

Lansarea

în în octombrie 2008(www.ghiseul.ro);

În noiembrie 2008, lansarea www.nomenclator.roși eDonatii.mcti.ro; proiectul

(SEN); înRomânia;

În martie 2009, crearea ;În iunie 2009, lansarea proiectului ;În noiembrie 2009,

devin opera�ionale;

prin Sistemul Electronic Na�ional (SEN), www.e-guvernare.ro ;

În iulie 2009,

În aprilie 2010, publicareape http://admitere.edu.ro/2010/

pentru repartizarea locurilor la licee; lansarea;

În mai 2010, implementarea

În iunie 2010, lansarea;

În septembrie 2010, lansarea strategiei ITpentru utilizarea de

(ePayment); Acorduldintre România și Slovenia pentru promovarea

Startul în decembrie2010 pentru promovarea accesului mai ușor laservicii de e-guvernare;

;

În august 2011, finalizarea proiectului

În ianuarie 2012, acordul pentru finan�areaproiectului

În iunie 2012, planificarea pentru lansarea(o aplica�ie web prin care companiile pot

solicita rambursarea de TVA);Finalizarea a

în septembrie 2012;Aprobarea

în iunie 2013;Lansarea proiectului

sauîn octombrie 2013;

Lansarea(eRomania 2);

În februarie 2014 existau mai mult de 500.000IMM-uri care puteau accesa 31 aplica�ii pe

portalul http://imm.msinf.ro/wps/portal;În iunie 2014, înfiin�area unui

printr-un grantpentru echipa CERT-RO;

În noiembrie 2014, MCSI a publicat

2014-2020.Strategiile privind e-guvernarea în România au

fost următoarele (European Commission, 2015a):Planul Na�ional de Ac�iune e-Administrare – în

octombrie 2001;Strategia IT a Ministerului Finan�elor Publice

pentru 2003-2006 – publicată într-un document înmartie 2003;

Programul Guvernamental 2004-2008, carea inclus și sec�iuni privind Programul dee-guvernare și Politică în domeniul tehnologieiinforma�iei și a comunicării ;

Strategia ASSI ( e-guvernare ) în noiembrie2008, oprită în 2009;

Programul Guvernamental 2009-2013( eRomania );

Programul Na�ional pentru Supercomputing(2010 - prezent);

Strategia Na�ională privind Agenda Digitalăpentru România 2014-2020, începând cu anul 2014.Implementarea și adoptarea e-guvernării înRomânia a început cu pași mici, dar a ajuns la ungrad ridicat de performan�ă datorită infrastructuriiIT, a specialiștilor IT foarte bine pregăti�i, alegisla�iei actualizate cu cerin�ele din UniuneaEuropeană și a câtorva proiecte guvernamentaleambi�ioase.

re eade informa ii pentru comunitate

primul serviciu public

Punctului de Contact Unic

conexiuni cu acces la Internet

conceptului acces pentru to�i

Sistemul ElectronicNa�ional Strategia pentru E-guvernare

e-CAESAReRomania

punctele de contact unic

proiectul PISEG

Forumului Român de E-guvernare

Programului Na�ionalpentru Supercomputing

software open sourceproiectului PISEG;

Sistemului Informatic Na�ionalpentru Plata Taxelor Online

Programului Biblionet

contractulpentru finan�area proiectului pentru jude�ul Tulcea

servicii publice electronice

e-factura

trei campusuri artistice pentruprofesori din colile rurale

nivel na ional

Dezvoltarea PKI-BRIDGE

portalului e-Romania - Democra iaPartici

��

�

��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

pentruînregistrarea companiilor și aplicarea pentrudocumente online în cadrul proiectului EconomieBazată pe Cunoaștere;

înaprilie 2008 de către Guvern;

În mai 2008, ANRC raportează 5,8 milioane de(2,1 milioane de

bandă largă - broadband);de

către MCTI în septembrie 2008;Modernizarea procedurilor de plată a datoriilor

fiscale

În mai 2009, IMM-urile din București și jude�ulIlfov încep să

„“

(Platformapentru integrarea serviciilor de e-guvernare în SEN)este selectat și aprobat pentru finan�are de laUniunea Europeană;

;„

de cătreadministra�ii; startul

În noiembrie 2010, startul dezvoltării șiimplementării

;

În februarie 2011, MCSI semnează

pentru a permite cetă�enilor acces mai ușor la

;

„;

„

„

de de

„“ „

“„ “

„ “

„ “

Biroul Virtual de Plă�i

depună online declara iile de taxe

Ghidului de AdmitereElectronică 2010

Sistemului deurgen�ă eCall

“

cooperării în e-guvernare

„Primăria Braşov la un click distan�ă“

Internet în școala ta. Internet de bandălargă în școli rurale și urbane mici“

Strategiei privind tranzi ia de lare eaua terestră analogică la cea digitală șiimplementarea serviciilor multimedia digitale la

Dezvoltarea infrastructuriipentru interoperabilitate și acces securizat laAdministra ia Centrală“

“

pativă

Centru pentruInovare în securitatea cibernetică

StrategiaNa ională privind Agenda Digitală pentru România

ș

36


Concluzie

Bibliografie

G e-guvernarea) trebuiemecanism eficient

al serviciilor�

� �

� ��

giei informa�iilor și comunica�iilor însectorul public.

�

îtehnologice,

pentru a impulsiona schimbareași a evita erorile.O colaborare între � publice latoate nivelurile de guvernare, dintre acestea șiactorii non-guvernamentali, este � pentru aasigura guvernare și o dezvoltare economic

� ectorul public trebuie ofere, înmod echitabil și eficient, servicii esen�iale

nevoilor � � decreștere economic și faciliteze implicarea

� și participarea la elaborarea politicilorpublice pentru a promova participarea șituturor oamenilor.Utilizarea în ce mai mare a TIC, înspecial pentru � roperabilitate șide dezvoltare a politicilor de incluziune

administra�iilor publice angajarea înprocese de transformare, care au ca scop realizareaunei publice mai

eficace, mai ș în ultimulpe � și afaceri.

în promovarea unor metode delucru mai dinamice și mai eficiente, în furnizarea deservicii de

asupra întreprinderilor/mediului de

afaceri, sporind astfel satisfac�ia acestora, eficien�ași eficacitatea serviciilor administra�iei publice.E-guvernarea este o șansă a modernizării economieiși societă�ii românești, pe care �ara noastră nu arevoie să o irosească.

e-guvernareaș

�ș �

� ș �

ș ��

ș

1. Accenture (2005) „,

[Online], available:,[20 Oct

2015].2. Aikins, S.K. and Krane, D. (2010) “

” State andLocal Government Review, Sage, pp. 87-103.3. Aichholzer G., Schmutzer R., 2000,“

”, DEXA 2000, IEEE Press,pp. 379-383.4. Aldrich, D., Bertot, J. C. and Mcclure, C. R.(2002) “

”, Government Information Quarterly,vol. 19, pp. 349-355.5. Al-Shafi, S. (2009) “

, School of Information Systems,London: Brunel University6. Baltac, V. (2013) “ ”,Cursuri 2012-20137. Baltac, V. (2011)

, pp. 127-166.8. Banciu, D. (2009) “

”, Studies inInformaticsand Control, Vol. 18, No. 3, pp. 205-210.9. Bannister, F. & Connolly, R. (2015) “

”, , 32,1-11.10. Boughzala, Imed, Janssen, Marijn, Assar, Saïd(2015) –” ”,

uvernarea electronică ( săse transforme într-un pentrucreşterea productivităţii şi a eficienţei, într-unmediu esenţial centrate pe cetăţean.Cetă enii trebuie să se bucure de următoarelebeneficii: acces îmbunătă it la informa ii, furnizareade servicii electronice avansate, managementguvernamental eficient, interac iune îmbunătă ităcu autorită ile, în primul rând datorită dezvoltăriitehnolo

Astfel, guvernele ar trebui să ia măsuri pentru aîmbunătă i serviciile electronice. Pentru a atingeacest obiectiv ambiţios, dar realizabil trebuie luaten considerare, cu atenţie, o serie întreagă de

specificităţi, elemente organizatorice,politice şi sociale,

eficientă autorită ile

esen ialăo bună ă

sus inută. Astfel, s săcare

răspund cetă enilor, oportunită iă să

cetă enilorbunăstarea

pe o scară din ceposibilită ile de inte

digitală,permite

furnizări a serviciilor eficientă,mai prietenoasă, i, nu rând,centrată cetă eanAdministra�ia publică este obligată să își asume rolulde lider în inovare,

calitate superioară, care să minimizezebirocra�ia și să reducă povara administrativă asupracetă�enilor și

În acelaşi timp, poate fi un instrumentfundamental pentru dezvoltarea i stabilitateaeconomică a României. Furnizarea de servicii dee-guvernare eficiente asigură o transparen ă adiferitelor sisteme în România, ca i achizi iilepublice, educa ia, sănătatea i protec ia socială.România are oportunitatea de a dezvolta serviciipublice electronice prin utilizarea de cuno tin erezultate din experien a altor ări europene mult maidezvoltate i mai stabile din punct de vedereeconomic.

„

Leadership in Customerservice: New Expectations, New Experiences”

Are PublicOfficials Obstacles to Citizen-CenteredE-Government? An Examination of MunicipalAdministrators' Motivations and Actions

Organizational Challenges to the Development ofElectronic Government

E-government: Initiatives, developments,andissues

Factors AffectingE-Government Implementation and Adoption in theState of Qatar”

Principii eGuvernare

Tehnologiile In

e-Romania – A Citizens'Gateway towards Public Information

The greattheory hunt: Does e-government really have aproblem? Government Information Quarterly

Case Studies in e-Government 2.0

http://www.umic.pt/images/stories/publicacoes/leadership_cust.pdf

forma�ieiNo�iuni de bază”

37


Springer International Publishing Switerland, 1-211. Bovaird, T. (2003), “

”, Public Policy andAdministration, Volume 18, No. 2 Summer 2003,Sage12. Brown, D. (2012), „

” International Review ofAdministrative Sciences, Sage, pp. 242-25313. Burn, J. nd Robins, G. (2003) „

”, LogisticsInformation Management, vol. 16, pp. 25-35.14. Colesca, S. E. & Dobrica, L. (2008a). “

”,

, 2(6), pp. 75-79.15. Commission of the European Communities(EC) (2003) “

”, Com(2003) 567 Final, Brussels.16. Didraga, O. & Brândaș, C. (2014). “Study onthe E-Government State of Play in Romania”,

, December 5-6,2014, Prague, Czech Republic.17. Frank, L. (2004) “

”, Industrial Management and DataSystems, vol. 104, pp. 418-429.18. Gant, J. P. and Gant, D.B. (2002) “

”,Proceedings of the 35th Hawaii InternationalConference on Systems Sciences.19. European Commission (2014a).

, Luxembourg:Publications Office of the European Union, ISBN978-92-79-38052-5.20. European Commission (2014b), “

, Retrievedfrom http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romaniaAccessed 18 March 2015.21. European Commission (2015a), “

, Retrieved from

.22. Kézy Béla, Komádi Mónika, Barabás Eszter(2012) “

23. Kurunananda, A. and Weerakkody, V. (2006)“

”, Proceedings of the 8thInternational Information Technology Conference.Colombo, Sri Lanka.24. Lambrinoudakis, C., Gritzalis, S., Dridi, F. andPernul, G. (2003) “

”, Computer Communications, vol. 26, pp.1873-1883.25. Margetts, H. and Dunleavy, P. (2002)“ ”. UniversityCollege London and London School of Economicsfor NationalAudit Office.26. Riley, T. B. (2001)

.27. Siau, K. and Tian, Y. (2004) “

”, Journal of Computer InformationSystems, vol. 44, pp. 67-72.28. Scholl, H. J. (2005) “

”, International Journal ofElectronic Government Research, vol. 1, pp. 27-49.29. S t o i c a , O . ( 2 0 0 9 ) “

”, Retrieved fromhttp://www.nispa.org/conf_paper_detail.php?cid=17&p=1549&pid=166Accessed 21 March 2015.

Williamson, O. E.,Oxford University Press, New York,

199631. T.L. Whitson, L. Davis/

(2001) 79–9132. UN (2008) World public sector report:

NewYork: United Nations.Worldbank (2011), ,[Online], available: http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTINFORMATIONANDCOMMUNICATIONANDTECHNOLOGIES/EXTEGOVERNMENT/0,,contentMDK:20507153~menuPK:702592~pagePK:148956~piPK:216618~theSitePK:702586,00.html, [04Oct 2011].

E-Government ande-Governance: Organisational Implications,Options and Dilemmas

Electronic governmentandpublic administration

Movingtowards e-government: a case study oforganisational change processes

E-government Adoption in Romania InternationalJournal of Social, Management, Economics andBusiness Engineering

The Role Of E-Government forEurope's Future

Proceedings of the Multidisciplinary AcademicConference on Economics, Management andMarketing (MAC-EMM 2014)

Architecture for integrationof distributed ERP systems and e-commercesystems

Web PortalFunctionality and State Government E-Services

“Deliveringthe European Advantage? 'How EuropeanGovernments can and should benefit frominnovative public services - eGovernmentBenchmark – May 2014”

DigitalAgenda Scoreboard 2014 – Romania”

eGovernmentin Romania, Edition 12.0 – eGovernementFactsheets, January 2015”

Modern ö

E-government Implementation in Sri Lanka:Lessons from the UK

Security requirements fore-government services: a methodological approachfor developing a common PKI-based securitypolicy

Cultural Barriers to E-Government

“Electronic governance incontext. Electronic Governance and ElectronicDemocracy: Living and Working in the ConnectedWorld”

SupplyChains integration: architecture and enablingtechnologies

E-government-inducedbusiness process change (BPC): An empirical studyof current practices

E - G o v e r n m e n tImplementation in Romania. From NationalSuccess to International Example

The mechanisms ofgovernance”

GovernmentInformation Quarterly 18

UNE-Government survey, From E-Government ToConnected Governance

Definition of E-Government

Guvernarea modernă în administraţiapublică: manual de dezvoltare organizaţională

şi modernizare în administraţia publicănkormányzati irányítás: kézikönyv

az önkormányzati szervezetfejlesztésről ésmodernizációról

.

.a

.

”, Oradea, Editura Universităţii dinOradea.

30.

.

.

https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/egov_in_romania_-_january_2015_-v.12.0_final.pdfAccessed 21 March 2015

“

Necesitatea şi obligativitatea organizăriicontrolului intern în entităţile publicesunt reglementate prin

republicată, cu modificările şicompletările ulterioare.

reprezintă ansamblul formelor de controlexercitate la nivelul entităţii publice, inclusivauditul intern, stabilite de conducere înconcordanţă cu obiectivele acesteia şi cureglementările legale, în vederea asigurăriiadministrării fondurilor publice în modeconomic, eficient şi eficace.

este reprezentat de orice măsurăluată de conducere în vederea îmbunătăţiriigestionării riscurilor la care este expusă entitateaşi a creşterii posibilită�ilor ca scopurile şiobiectivele stabilite să

Cunoaşterea entităţii şi mediul său şi evaluareariscurilor de denaturare semnificativă precizea-ză

se înţelegeîntregul sistem de control intern din sectorulpublic, format din sistemele de control aleentităţii publice, ale altor structuri abilitate deGuvern şi dintr-o unitate centrală care esteresponsabilă de armonizarea şi implementareaprincipiilor şi standardelor de control şi audit

-ul comunitar în domeniul controluluiintern este alcătuit, în mare măsură, din principii

generale de bună practică, acceptate pe planinternaţional şi în UE Modalitatea în careaceste principii se transpun în sistemele demanagement/control intern este specifică fiecăreiţări, ţinând cont de condiţiile constituţionale,administrative, legislative, culturale etc.În contextul principiilor generale de bunăpractică care compun

i i se asociază o accepţiune mult mailargă, acesta fiind privit ca o funcţie managerială,şi nu ca o operaţiune de verificare. Toatepersoanele care deţin funcţii de conducere,indiferent de nivelul lor ierarhic sau domeniul deactivitate, trebuie să planifice, organizeze şicoordoneze aplicarea măsurilor suficiente pentrua oferi o asigurare rezonabilă asupra faptului căscopurile şi obiectivele vor fi îndeplinite. Prinfuncţia de control, managementul constatăabaterile rezultatelor de la obiective, analizeazăcauzele care le-au determinat şi dispune măsurilecorective sau preventive ce se impun.Activităţile prin care se realizează obiectivele(individuale, derivate şi generale) sunt transpuseîn sarcini (componenta elementară), atribuţiuni şifuncţiuni (componente agregate) şi sunt atribuite,spre efectuare, componentelor structurale aleentităţii publice (posturi şi compartimente).

nu poate opera în afaraunui plan şi a unei structuri organizatoriceadecvate. Pentru realizarea obiectivelor trebuiesă se asigure un echilibru între sarcini,competenţă (autoritate decizională conferită prindelegare) şi responsabilităţi (obligaţia de a realizaobiectivele) şi să se definească proceduri.Procedurile reprezintă paşii ce trebuie urmaţi(algoritmul) în realizarea sarcinilor, exercitareacompetenţelor şi angajarea responsabilităţilor.

OrdonanţaGuvernului nr. 119/1999 privind controlulintern/managerial şi controlul financiarpreventiv,

Standardul internaţional de audit (ISA) nr. 315

intern este procesul conceput şiefectuat de cei însărcinaţi cu guvernanţe,conducere şi al�i angajaţi în vederea furnizăriiunei asigurări rezonabile despre realizareaobiectivelor cu privire la credibilitatearaportărilor financiare, eficienţa activităţii şiconformitatea cu legislaţia aplicabilă. Rezultă căacest control este conceput şi implementat pentrua aborda riscurile de afaceri identificate careimpietează asupra realizării oricăruia dintre

aceste obiective“

Conform actului normativ men�ionat, controlulintern

fie îndeplinite .

,:

Prin

.

-ul comunitar,controlulu

Controlul intern

–

„Controlul

.control financiar public intern

Acquis

acquis

Controlul managerial

1

2

3

CONTROLUL INTERN

Pușa Viorica POPESCUCamera de Conturi Satu MareDirector

1

2

3

I.F.A.C.I. Norme profesionale de audit intern, elaborate de Theinstitute of InternalAuditors (IIT), www.cafr.ro.

-

Boulescu

–

–

Oprean I., Popa I.E., Lenghel R.D., Procedurile auditului şi alecontrolului financiar, Editura RISOPRINT, Cluj Napoca, 2007,pag.10.

M., Bîrnea C., Ispir O., Control financiar intern şi auditintern la entităţile publice, Editura Economică, Bucureşti, 2004,pag. 22.

–

38

În acest context se afirmă desprecă:

este integrat în sistemul de management alfiecărei componente structurale a entităţii publice;

ră în grija personalului de la toate nivelurile;oferă o asigurare rezonabilă a atingerii

obiectivelor, începând cu cele individuale şiterminând cu cele generale.

este prezent pe toate palierele entităţiipublice şi se manifestă sub forma autocontrolului,

controlului în lanţ (pe faze ale procesului) şi acontrolului ierarhic. Din punct de vedere almomentului în care se exercită, controlul esteconcomitent (operativ

Printre activităţile de control curente se regăsesc:observarea, compararea, aprobarea, raportarea,coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea,supervizarea, examinarea, separarea funcţiunilor şimonitorizarea. În afara activităţilor de controlintegrate în linia de management pot fi organizatecontroale specializate, efectuate de componentestructurale anume constituite (comisii, compartimente de control etc.), a căror activitate sedesfăşoară în baza unui plan conceput prin luarea înconsiderare a ri

control intern managerial“ subliniazăresponsabilitatea tuturor nivelurilor ierarhice pentruţinerea sub control a tuturor proceselor internedesfăşurate pentru realizarea obiectivelor generaleşi a celor specifice

ului de control intern managerialintră în responsabilitatea conducerii fiecărei entităţipublice şi trebuie să aibă la bază standardele decontrol intern promovate de Secretariatul Generalal Guvernului.

ţinând cont de specificul legal,organizaţional, de personal, de finanţare etc. alfiecărei entităţi publice în parte.

. Acesta grupează problemelelegate de organizare, managementul resurselorumane, etică, deontologie şi integritate;

. Acestelement-cheie vizează problematica managementului legată de fixarea obiectivelor, planificare(planificarea multianuală), programare (planul demanagement) şi performanţe (monitorizareaperformanţelor);

. Standardele grupate înacest element-cheie al controlului intern managerial

se focalizează asupra: documentării procedurilor;continuităţii operaţiunilor; înregistrării excepţiilor(abaterilor de la proceduri); separării atribuţiilor;supravegherii etc.;

. În această secţiunesunt grupate problemele ce ţin de crearea unuisistem informaţional adecvat şi a unui sistem derapoarte privind execuţia planului de management,a bugetului, a utilizării resurselor, precum şi agestionării documentelor;

. Problematica vizată deaceastă grupă de standarde priveşte dezvoltareacapacităţii de evaluare a controlului internmanagerial, în scopul asigurării continuităţiiprocesului de perfecţionare a acestuia.

Dincolo de multitudinea definiţiilor cu caracteristoric, controlul intern se regăseşte în centrulpreocupărilor manageriale de toate apartenenţele.Această amplificare a interesului faţă de controlulintern îşi are originea într-un ansamblu defenomene, din care pot fi amintite două:

complexitatea crescândă a entită�ilor şidispersarea centrelor de activitate, care au dus lacreşterea şi dezvoltarea delegării competenţei,singurul mijloc care permite responsabilului să-şiexercite prerogativele de la distanţă şi în totalitate,reunind componentele necesare prin delegaţii săi;

domeniul normativ, care nu a încetat să seextindă: legi, regulamente, norme, constrângeriprofesionale, bugetare şi sociale toate acestealimitează tot mai mult gestionarul, printr-o reţea dereguli ce trebuie respectată.În consecinţă,

Pentru a răspunde la aceste întrebări, dar şi la multealtele, specialiştii în domeniu au luat iniţiative careau permis definirea cu precizie a specificuluicontrolului intern şi stabilirea obiectivelor acestuia,elaborând celebrele modele: COSO şi CoCo.

controlulintern,

Controlul

ex-ante feed-forwardex-post feed-back

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

int

a

), ( ) și( ).

-

scurilor.Sintagma „

.Stabilirea sistem

Sistemele de control managerialtrebuie dezvoltate

Standardele sunt grupate în cadrul a cinci elemente-cheie ale controlului intern managerial:

-

–

?

4

mediul de control

performanţe şi managementul riscului

activităţi de control

informarea şi comunicarea

evaluare şi audit

ce se poate face pentru a fi la adăpostde orice sancţiune şi a veghea constant asupraesenţialului

4 ORDINUL nr. 400 din 12 iunie 2015 (*actualizat*)ublice, MO nr. 444

din 22 iunie 2015.

pentru aprobareaCodului controlului intern managerial al entităţilor p

39

Controlul intern

Modelul COSO

În anul 1985, senatorul american Treadway a iniţiat ocercetare asupra controlului intern şi rolului săuîn viaţa organizaţiilor, creând în SUA omisiaTreadway“, cunoscută și sub numele de

, care a reunit competenţeleunui număr mare de membri profesionişti aiauditului extern, auditului intern şi mari întreprinderiamericane care au elaborat

Definirea conceptului de control intern este oproblemă care încă mai comportă controverse, darcare tinde să accepte pe plan internaţional acelaşisens al termenului din engleză „ intern“, careînseamnă „a deţine controlul“ şi ap a verifica“, şinu sensul din franceză, care înseamnă „a verifica“ şiapoi a „i “În ansamblul complex de mijloace şi practici pe careorice entitate le utilizează pentru a-şi administra câtmai bine activităţile, în vederea atingerii obiectivelorprestabilite, COSO, prin cadrul de control elaborat, aindus o oarecare ordine în domeniu. Aşadar, poate fireţinută definiţia controlului intern dată de COSO înanul 1992, care este încă de actualitate.

Această definiţie propune o serie de elemente cheie:, un mijloc

pentru a atinge un scop, şi nu un scop în sine;şi

înseamnă nu numai manuale de politici, formulare şidocumente, ci şi oamenii de la fiecare nivel alorganizaţiei;

şi nu este o magie care va conduce laefectuarea lucrărilor perfect;

privind furnizarea unei asigurărirezonabile şi nu a unei asigurări absolute;

şi nu numai la organizaţii sauîntreprinderi.

C

„C

. La recomandarea Comisiei s-a creatun comitet intitulat

, documentul.

controloi „

nspecta .

-

Tot în anul 1992 a elaboratintitulat

(figura nr.1).

ComisiaNa�ională Împotriva Raportării FinanciareFrauduloase

Comitetul de Sponsorizare al

Organizaţiilor

Controlul intern este un proces implementat deConsiliul de Administraţie, conducere şi personalulunei organizaţii destinat să ofere o asigurarerezonabilă în ceea ce priveşte realizarea

obiectiv

M

- COSO

Controlulintern – Un cadru integrat

elor .

omisia radeway, odelul

COSO

5

7

6

�

�

�

�

�

controlul intern este un proces

de la controlul

Modelul de control intern

controlul intern este efectuat de toată lumea

controlul intern implică relativitate înorganizare

intern managementul are oserie de aşteptări

controlul intern se referă la toate categoriilede entităţi şi activităţi

5

AGhi�ă M., Croitoru I., Menu M., Popescu M., Vilaia D.,

Guvernan�a corporativă și auditul intern, Editura „TEHNIC -INFO“,Chișinău, 2009, pag.143.

– 6

7

Oprean I., Popa I.E., Lenghel-

A4.

R.D., Procedurile auditului şi alecontrolului financiar, Editura RISOPRINT, Cluj Napoca, 2007, pag.11.

Ghi�ă M., Croitoru I., Menu M., Popescu M., Vilaia D.,Guvernan�a corporativă și auditul intern, Editura „TEHNIC -INFO“,Chișinău, 2009, pag.14

–

–

Figura nr. 1

Modelul COSO

40

Controlul intern

După cum se poate observa, sereprezintă s mbolic printr-o piramidă care con�ineteoretic cele 5 elemente esen�iale, și anume: mediulde control evaluarea ris ită�ile decontrol informa�iile

În noiembrie 1995 o organizaţie canadiană

care defineşte

Pentru prima dată controlul intern este definit cafiind un proces care se realizează la toate nivelurileşi cuprinde toate activităţile, destinat să furnizezeconducerii o asigurare rezonabilă în funcţionareaunei entităţi.Definiţia CoCo, dată de canadieni, vine încompletarea definiţiei din modelul COSO, dată de

americani. Astfel, în concepţia modeluluiCoCo,

ţiei, procedee, instrumente, sarcinile,cultura organizaţiei şi tot ceea ce ne putem imaginapentru atingerea obiectivelor obiective care, dincauza relativităţii, nu vor fi niciodată perfectîndeplinite. Canadienii prezintă grafic acestelucruri, sub forma unui pentagon în care semenţionează calităţile pe care trebuie să le avempentru ca fiecare, la nivelul său, să stăpânească bineactivităţile.Unul din prerogativele controlului este acela dea asigura fiabilitatea şi, într-o anumită măsură,garanţia organizaţiei în atingerea obiectivelor sale.Recomandările modelului canadian doresc săfavorizeze perfecţionarea controlului şi depăşesc cumult cadrul unei analize a controalelor tradiţionale,prin stabilirea criteriilor de eficienţă a controlului.Recomandările favorizează un model pe care toatepersoanele din organizaţie îl pot utiliza pentru a-şiimplementa, evalua şi modifica propriul control.Un control eficace contribuie la succesul uneiorganizaţii în diverse modalităţi:

pleţea necesară pentru ase adapta schimbărilor;

persoanele îşi pot exprima opiniile şi utilizapropria lor creativitate, gestionând riscul unoracţiuni inadecvate;

persoanele dispun de informaţii fiabile pe caresunt în măsură să le utilizeze la momentul oportun,atunci când este cel mai potrivit pentru organizaţie

organiza�ia poate crește încrederea ter�ilor și îșipoate îmbunătă�i eficacitatea și eficien�a.

, cea maimică unitate a unei organizaţii este persoana, careîndeplineşte sarcini bazându-se pe înţelegereascopului acestora, sprijinindu-se pe capacitatea sa,competenţele ce-i revin, resurse etc.Pentru a înţelege natura controlului sunt importanteurmătoarele

Persoanele sunt responsabile de conceperea, im-plementarea, monitorizarea şi păstrarea controlului,care este afectat de numeroşi factori organizaţionalice influenţează motivaţia şi comportamentulpersoanelor;

Acestepersoane, fie că sunt sau nu manageri, au datoria de aevalua eficacitatea controlului în ceea ce priveştesarcinile, echipa sau unitatea de lucru de care suntresponsabile;

Organizaţiile seadaptează în mod constant în funcţie de schimbărileproduse în mediul extern (sistemul legislativ,sistemul bancar, terţi etc.) şi în mediul intern(persoane, priorităţi, norme, regulamente interne).Pentru eficacitatea controlului, elementele acestuiatrebuie să corespundă obiectivului vizat, să fiecoerente şi actualizate sistematic, aceasta însemnând

Modelul COSO

Criteriilor deControl

și includeresursele, sistemele, procedeele, structurile

,

- eficacitatea și eficien�a opera�iunilor;

- conformarea cu

.

controlul intern

Modelului CoCo

conceptecontrolul este realizat d

de C lde

obiective.

de adaptare

i

, curilor, activ, și comunicarea și monitorizarea.

, apropus un model bazat pe gruparea

– CoCo,

,

exper�ii

exper�iieste reprezentat de resursele

organiza

–

tre

persoanele dispun de su

;

Conform principiilor

:

.

Modelul CoCo

8

9

10

controlul intern cafiind reprezentat de structura organizaţiei

, culturaorganizaţiei şi alte elemente care, puse împreunăsus�in oamenii în îndeplinirea obiectivelor,obiective care fac parte din următoarele categorii:

- siguran�a raportării interne și externe;

legile și reglementările

aplicabile și cu politicile interne

e persoane din toatăorganizaţia, inclusiv onsiliu de administraţie,conducerea şi ceilalţi membri ai personalului.

persoanele care sunt responsabile, individualsau în echipă, de realizarea obiectivelor trebuie săfie responsabile şi de eficacitatea controlului carecontribuie la realizarea acestor

organizaţiile se află într-un proces constant deinteracţiune şi

�

�

�

�

�

�

�

8 Institutul Canadian al ContabililorAutoriza�i – C.I.C.A.9 Ghi�ă M., Croitoru I., Menu M., Popescu M., Vilaia D.,Guvernan�a corporativă și auditul intern, Editura „TEHNICA-INFO“,Chișinău, 2009, pag.152.

–8 Ghi�ă M., Croitoru I., Menu M., Popescu M., Vilaia D.,Guvernan�a corporativă și auditul intern, Editura ”TEHNICA-INFO”,Chișinău, 2009, pag.153-154.

–

41

Controlul intern

că, dacă dorim modificarea unui aspect oarecare dinorganizaţie, trebuie să ţinem cont şi de consecinţelepe care le va avea a

Chiar şi atunci când am datdovadă de prudenţă şi de înţelegere, o asigurareabsolută nu este posibilă din două motivefundamentale:

există limite inerente controlului,legate de posibilitatea apariţiei de erori de judecatăîn luarea deciziilor, a producerii unor disfuncţiiatribuite erorilor umane, reaua-credinţă manifestatăde unii angajaţi etc. Controlul permite reducereanumărului de erori şi de disfuncţionalităţi, dar nupoate furniza asigurarea absolută că nu se vorproduce altele;

putem şi trebuie să ţinem cont deechilibrul cost-beneficii. Costul controlului trebuiesă fie pus în relaţie cu beneficiile oferite, inclusiv cureducerea riscurilor vizate. Deciziile luate la creareacontrolului necesită acceptarea anumitor niveluri de

riscuri, căci rezultatele nu pot fi prevăzute cucertitudine;

pentru menţinerea acestuiechilibru putem fi adesea obligaţi să trecem de lacentralizare la descentralizare şi de la impunerea deconstrângeri la acordarea unei libertăţi de acţiune;

pentru apăstra acest echilibru putem cere mai multă coerenţăîn scopul eficienţei sau să acordăm o mai mareflexibilitate pentru a permite adaptarea la schimbări.Recomandările modelului CoCo lasă o deplinălibertate modului de implementare a controlului, însensul că ele nu prevăd politici sau proceduridetaliate, organizaţiile putând acorda atenţie diferităfiecărui criteriu prevăzut de model.

e sunt criteriilede control şi gruparea acestor criterii pe cele patruelemente ale modelului: scop, angajament,capacitate, monitorizare şi învăţare

ceasta asupra controlului;

-

- ,

-

Determinant pentru modelul CoCo

(figura 2).

�

�

putem aştepta de la control să furnizeze oasigurare absolută.

un control eficient necesită menţinereaechilibrului dintre:

autonomie şi unita

situaţia de fapt şi adaptarea la schimbăriîn primul rând,

în al doilea rând

te- –

–

11

Modelul CoCo este considerat de specialiști cafiind modelul slab al controlului, deși este mult maiformalizat comparativ cu COSO.La baza modelului CoCo

- în�eleg scopul organiza�iei;- cunosc obiectivele și resursele necesare pentruatingerea acestora;- au capacitatea de implicare și comunicare aobiectivelor;

ânesc moorma�iilor în toate structurile sociale;

Modelele COSO și CoCo sunt cadre de controlrecunoscute interna�ional și ele constituie bazapentru organiza�ii în elaborarea propriilor sistemede control intern.

stă teoria potrivit căreiaputem avea un control eficient doar dacă to�imembrii organiza�iei:

- stăp dalită�ile de transmitere ainf- își monitorizează activită�ile și au dorin�a deînvă�are.

Figura nr. 2

Modelul COCO

10 Ghi�ă M., Croitoru I., Menu M., Popescu M., Vilaia D., -Guvernan�a corporativă și auditul intern, Editura „TEHNICA-INFO”,Chișinău, 2009, pag.155.

42

Controlul intern

În analiza unei firme, un cr

informa�iilor economiceș

Astfel, folosind doar calcule simple, deloccomplicate, putem ob�ine rezultate,

eapatrimoniului firmei la un moment dat

: partea din dreapta,denum

La înfiin�area unei firme se folosește fie doarcapitalul propriu al ac�ionarilor/asocia�ilor, fieacesta, completat de eventuale credite.

prinsuplimentarea capitalului propriu și, poate, princreșterea datoriilor (credite și alte surse).

-

aceste aspec-te devin interesante deanalizat.

sau

Capital angajat = Capital împrumutat + Capitalpropriu

ul exerci�iului financiar.

La elaborarea situa�iilor financiare, firma adoptaconceptul financiar de capital.

=

Indiferent prin care formulvaloarea c

același. nge însitua�ia de a reflecta în contabilitate un

, trebuie analizate riscurileex poate func�iona în aceste

condi�ii.

iteriu important îlreprezintă studiereai financiare despre aceasta. Ele se regăsesc

atât în declara�iile financiare trimestriale șianuale, cât și în cele din anii anteriori. Utilizândaceste date, se pot calcula o serie de indicatoricare fac referire la stabilitatea, creșterea,sănătatea financiară și profitabilitatea firmei.

pe care estenecesar să le interpretăm corect.

Una dintre declara�iile financiare importanteeste bilan�ul contabil, care reflectă star

, având 3componente de bază – activ/active, datorii șicapital propriu – care se află în orice moment înurmătoarea rela�ie: Activ = Capital propriu +Datorii

Explica�ia este următoareaită în contabilitatea românească „pasiv”,

însumează capitalul utilizat pentru cumpărareaactivelor de care firma are nevoie pentru a existași a se dezvolta, adică partea din stânga, egalitateadintre ele devenind astfel logică.

Pe fondul trendului ascendent al activită�ii firmei,aceasta are nevoie de mai multe active pentrubuna func�ionare, care trebuie finan�ate

Evolu�ia capitalul propriu,în sine, precum și propor�ia între acesta șidatorii diferă foarte multde la o firmă la alta și dinacest motiv

Verificarea valorii capitalurilor proprii laînchiderea exerciţiului financiar are în vederevaloarea capitalului social subscris şi vărsat,precum şi existenţa unor eventuale diferenţenevărsate, suma rezervelor legale şi a celorlalterezerve constituite din profiturile exerciţiilorprecedente şi dimensiunea profitului pierderiiexerciţiului curent.

Capitalul și rezervele (capitaluri proprii)reprezintă dreptul ac�ionarilor asupra activelorunei entită�i, după deducerea tuturor datoriilor.Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital,primele de capital, rezervele, rezultatul reportat,rezultat

ă va fi calculatăapitalului propriu, rezultatul va trebui

să fie În ipoteza în care o firmă aju

lacare se pune și dacă

Conform acestuiconcept, capitalul este sinonim cu activele netesau cu capitalurile proprii ale firmei.

Capitalurile proprii Aporturile de capital +Primele de capital + Rezervele+ Rezultatulreportat + Rezultatul exerci�iului financiar

sauCapitalurile proprii =Active – Datorii

capitalpropriu negativ

CAPITALURILE PROPRII NEGATIVE I IMPACTUL ACESTORA ASUPRAACTIVITĂ II ECONOMICEAFIRMEI

Ș�

Dincă CIPRIANCamera de Conturi SibiuAuditor public extern

43

44

Capitalurile proprii negative i impactul acestora asupra activită ii economice a firmeiș �

Articolul 69 din Legea nr. 31/1990: „

. Aceasta prevedere este obligatorie pentruto�i operatorii economici, pent

Aceeași

negativ:

Așadar, influen�a capitalurilor proprii, cu atât maimult cele negative, se r -

lor cu

a acesteia, înregistra-rea unor pierderi contabile mari sau repetate,precum și imposibilitatea acesteia de a-și acoperidatoriile din fonduri proprii,

dizolvarea

târziu la încheierea exerci�iului financiarulterior celui în care au fost constatate pierderileși sub rezerva dispozi�iilor art.

pu�in

nu a fost reconstituitla nivelul unei valori cel pu�in

poate cere dizolvarea , în conformitate cuprevederile art. 237 din lege. Pentru a evita acestneajuns, și majoreze capitalulsocial,

Majorarea capitalului social se poate face prin:încorporarea rezervelor constituite de societate (cuexcep�ia rezervelor legale), precum și

privind

so

„(1) Dac consiliul de administra�ie, respectiv

directoratul, constat c în urma unor pierderi,

stabilite prin situa�iile financiare anuale aprobate

conform legii, activul net al societ ii, determinat

ca diferen ntre totalul activelor și totalul

datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai pu�in de

jum tate din valoarea capitalului social subscris,

va convoca de îndat adunarea general

extraordinar pentru a decide dac societatea

trebuie s fie dizolvat .

(2) Prin actul constitutiv se poate stabili c

adunarea general extraordinar s fie convocat

chiar și în cazul unei diminu ri a activului net mai

pu�in semnificativ decât cea prev zut la alin. (1),

stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin

raportare la capitalul social subscris.”

cietă�ile comerciale dacă se constată

o pierdere a activului net contabil, capitalul social

subscris va trebui reîntregit sau redus înainte de a

se putea face vreo repartizare sau distribuire din

profit”

ă

ă ă,

ă�

�ă î

ă

ă ă

ă ă

ă ă

ă

ă ă ă ă

ă

ă ă ă

stipulează

ru toate societă�ilecomerciale, neexistând un termen limită pentrureîntregirea capitalului social.

lege reglementează la art. 153^24,obliga�iile societă�ilor comerciale pe ac�iuni însistem unitar/dualist, atunci când activul net sediminuează, precum și consecin�ele înregistrăriiunui activ net

emarcă prin faptul că societă�ile pe ac�iuni pot fi dizolvate în cazul și încondi�iile prevăzute la art. 153^24, iar potrivitprevederilor art. 228 din același act normativ,prevederile privind dizolvarea se aplică în modcorespunzător și societă�i răspundere limitată.

Capitalurile proprii negative ale unei firme denotăun

astfel punându-seproblema continuită�ii activită�ii. Dacă adunareagenerală extraordinară nu hotărăștesocietă�ii, atunci societatea este obligată ca, cel

până

10 din lege, săprocedeze la reducerea capitalului social cu uncuantum cel egal cu cel al pierderilor care nuau putut fi acoperite din rezerve, dacă în acestinterval activul net al societă�iipână egale cujumătate din capitalul social. Problema care apareeste aceea că orice ter� interesat (furnizor, bancă)

societă�ii

societatea trebuie să-până ce activul net ajunge la minim jumătate

din acesta.

a beneficiilorsau a primelor de emisiune, prin aport în numerarsau în natură.

grad mare de îndatorare

Aportul în numerar poate fi dinîmprumuturile făcute de către firmă, însăprin această modalitate

le împrumutate societă�

O altă modalitate de

negative este înregistrareade profit din activitate,profit ce compenseazăpi

societă�i

o firmă românească cu capital privat străin(multina�ională) se află în reflectării în

.Motivele care au condus la această stare de fapt aufost acumularea pierderilor din anii anteriori, dar șifinan�area activită�ii printr-un

(firma mamastrăină).

ajuta firma să depășească momentul dificil încare se

31/1990 privind societă�ilecomerciale, invocate în paragrafele anterioare,conducerea firmei nevoită să adopte anumitedecizii și linii de ac�iune pentru a evita dizolvarea șia asigura continuitatea activită�ii.

Ac�ionarul majoritar străin nefiind dispus sătransforme împrumut

solu�ia luată în calcul a vizat renun�area,respectiv iertarea temporară a unei păr�i consistentedin împrumut, consecin�ele acestei mutări fiindastfel transpuse în diminuarea datori

(capitalurilor proprii),acesta devenind pozitiv și îndeplinind inclusiv

condi�ia de a depășii jumătate din valoareacapitalului social subscris. Această renun�are laîmprumut, pe lângă precizarea unui termen până lacare este valabilă în�elegerea, mai prevede șicondi�ia referitoare la faptul că, la momentul

la valoarea ini�ială,activul net trebuie să depășească jumătate dinvaloarea capitalului social subscris. Acest ţiona-ment rezolvă aspectele legate de riscurile dizolvăriifirmei, dar cu anumite costuri din perspectivaimplica�iilor fiscale, respectiv faptul că firma dinRomânia datorează impozit pe profit pentruvaloarea din împrumut la care investitorul arenun�at temporar, diminuarea datoriilor fiindfăcută în coresponden�ă cu conturile de venituri

Privit din punct de vedere al profitabilită�ii,finan�area activită�ii prin creșterea datoriilor poatefi într-adevăr mai interesantă, însă privit dinperspectiva siguran�ei și a sănătă�ii financiare afirmei, nivelul datoriilor ar fi indicat să fie cât mairedus. Dacă firma are un cost ridicat sub formacreditelor și dobânzilor care trebuie rambursate,aceasta va ajunge într-o situa�ie delicată, chiarîngrijorătoare, în registrării unorrezultate slabe, prin dificultatea întâmpinată la platadatoriilor.

Astfel, încadrarea unei firme în categoria celoraflate în dificultate (capitaluri proprii negative)poate avea repercursiuni în activitatea economică

prin care se acordă

oncluzionând, putem afirma faptul că reflectareaîn contabilitate a unor capitaluri proprii pozitive șisolide elimină o serie de riscuri care pot planaasupra firmei și conferă încredere partenerilor –furnizori, bănci, institu�ii ale statului etc. în relaţiilede parteneriat în afaceri.

realizat șiasocia�i

asocia�ii nu-și vor mai putearetrage fonduri ii.

evitare a capitalurilor

erderile înregistrateanterior și astfel, conduc laechilibrarea situa�iei pa-trimoniale a unei .

În continuare, se face referire la un caz practic, încare

situa�iabilan�ul contabil a unui capital propriu negativ

împrumut consistent,primit de la ac�ionarul majoritar

Astfel, rolul ini�ial al împrumutului a fostde a

afla, dar transpus în datorii, împrumutul ainfluen�at negativ capitalurile proprii. Conformprevederilor Legii nr.

va fi

ul acordat în aport la capitalulsocial,

ilor, și implicitmajorarea activului net

reîntregirii împrumutului

ra

.

eventualitatea în

,prin necalificarea acesteia pentru diverse schemederulate de stat subven�ii sauajutoare de stat

Bibliografie:

�

�

Legea 31/1990Legea 227/2015 privind codul fiscal.

nr. privind societă�ile comerciale;nr.

.

C

45

Capitalurile proprii negative i impactul acestora asupra activită ii economice a firmeiș �

Revista EUROSAI este o publica�ie anuaa ecretariatului EUROSAI dedicat

și tehnicilor deaudit public, precum și informa�iilor cu privire laactivitatea EUROSAI.Edi�ia publicat cu nr. 22/2016 are ca temprincipal :

.

Revista cuprinde structurate cum:

publicat de d RamónÁlvarez de Miranda García – președinte al SAISpania i ecretar eneral al EUROSAI.

pelarg importan�a și subiectele tratate la cea de-a44-a Reuniune a Consiliului de Conducere aEUROSAI, care a avut loc la Luxembourg nperioada 13-14 iunie 2016. De asemenea, înaceast rubric este prezentat și calendarul

EUROSAI pentru anul 2017.

are casubiect de interes Reuniunea Comitetului deContact a Șefilor Institu�iilor Supreme de Auditale U.E și a Cur�ii de Conturi Europene, n 2016.

,unde din nou este tratat subiectul

*

– Articolul publicat de dRamón Álvarez de Miranda García – președinteal SAI Spania i ecretar eneral al EUROSAI,

, în acord cu tema central a acestei edi�ii,subiectul

.Membrii EUROSAI trebuie s rolulpe care îl au SAI urile pentru punerea în aplicareși monitorizarea Obiectivelor pentru DezvoltareaDurabil n acest sens, pentru a facilitacolaborarea și schimburile de cunoștin�e șiexperien�e între membrii EUROSAI, RevistaEUROSAI poate oferi o surs valoroas deinforma�ii.Noul Plan Strategic, care a fi aprobat la

Congres EUROSAI, în luna mai 2017,va da liniile directoare pentruperforman�elor membrilor EUROSAI princoncentrarea efortului comun al acestora.La pagina 11 este publicat un interviu acordat

evistei de d na Lone Strom, uditor eneral alSAI Danemarca. Din acest interviu se re�inefaptul c Noul Plan Strategic EUROSAI 2017-2023 are ca obiectiv principal creșterea graduluide conștientizare a cadrului de implementare aISSAIs prin organizarea de cursuri de instruire.Succesul revizuirii acestui cadru de implementare

s loc în 3 ani și vadepinde foarte mult de gradul de participare amembrilor grupurilor de lucru și subcomisiilor delucru, la elaborarea standardelor.

– Cea de-a 44-aReuniune a Consiliului de Conducere aEUROSAI a avut loc la Luxembourg, în perioada13-14 iunie 2016. Reuniunea care a fost prezidat

d l Arno Visser, președintele SAI Olanda șipreședinte al EUROSAI, a fost deCurtea de Conturi European . Principalele teme

în cadrul euniunii pot fi rezumateastfel:

: Ordinea de zi a Reuniunii șiaprobarea procesului verbal al celei de-a 43-a

lăS , ă atât

promovării procedurilor

ă ăă

dupăurmează

ă -l

ş s gtratează

î

ă ăactivită�ilor

ll î

-l

ş s gtratează ă

ă definească-

ă. Î

ă ă

urmeazăurmătorul

îmbunătă�irea

R - a g

ă

urmează ă aibă următorii

ăde -

găzduităă

dezbătute R

-

„

5 rubrici

I – Rubrica – Editorial

II – Rubrica – Activit i EUROSAI

III – Rubrica – Rapoarte ale grupurilor delucru, grupurilor operative și echipelor delucru EUROSAI.

IV – Rubrica Informa�ii cu privire la UE

V – Rubrica Rapoarte, studii și alte articole

I. EDITORIAL

II. EUROSAI

Tema 1-2

Agenda 2030: Oportunită�i iProvocări pentru Institu�iile Supreme deAudit

Oportunită�i ş Provocări

Oportunită�i şProvocăriș

”

Agendei 2030:i pentru Institu�iile

Supreme deAudit.

,,Agenda 2030: iale Institu�iilor Supreme de Audit”

ăţ

Activită�ile

�

SINTEZA REVISTEI EUROSAI, EDI IA NR. 22, PUBLICATĂ� ÎN 2016

Liliana MUSTA�Direc�ia Rela�ii Externe și Protocol

Ă

Consilier

46

Reuniune EUROSAI, care a avut loc la Helsinki la10 mai 2015.

: Conducerea Consiliului de ConducereEUROSAI a luat act de raportul de activitate 2015-2016 EUROSAI, Raportul financiar 2015 șiRaportul de audit 2015.

: Consiliul de conducere a luat act deinforma�iile furnizate de președinte cu privire laProgramul Președin�iei, inclusiv raportulseminarului de date deschise, unde a luat

decizii:- Consiliul de Conducere a convenit s soliciteîntreruperea din industria extractiv- Consiliul de conducere a agreat caCongres ,,YES Congres III” s fie organizat deSAI Estonia, în urma scrisorii pentru depunereacandidaturii trimis de d lAlar Karis.

: Cu privire la aspectele financiare aleEUROSAI, Consiliul de Conducere a întreprins

ac�iuni:- A luat not de informa�iile care justificsubven�iile din anul 2015 de la bugetulEUROSAI;- Afost de acord s acorde 5 subven�ii financiarede la bugetul EUROSAI pentru organizarea unorevenimente importante:

Finan�area seminarului privind analiza decizieide a întrerupe subven�iile pentru auditul

– impactul auditului efectuat în timputil – în perioada 2-2 septembrie. Subven�ia va fiacoperit de fondurile alocate pentru ObiectivulStrategic 1, aproximativ 3.500 uro.

6.000 euro din fondurile alocate ObiectivuluiStrategic 3, au finan�at seminarul deprofesional pentru grupul de lucru cu privire laAuditul Fondurilor Alocate pentru Dezastre și

Catastrofe – cu tema central : implementareaISSAIs 5500-5599, care va fi de SAIAzerbaidjan în perioada 6 -7 aprilie 2017.

Aproximativ 25.788 euro au finan�atReuniunea anual a Grupului Operativ cu privire laAuditul Eticii, n perioada19 20 mai 2016.

Suma de 15.000 euro a fost alocat pentrufinan�area celei de a 44-a Reuniun EUROSAI.Subven�ia a limita de subven�ie stabilit nnormele financiare, dar Consiliul de Conducere aluat în considerare faptul c aceast reuniune,ini�ial, trebuia s fie de un alt membru.Subven�ia a acoperit cheltuielile de interpretare și afost sus�inut din fondurile alocate ObiectivuluiStrategic 4.

A aprobat propunerea de modificare anormelor financiare ale EUROSAI referitoare lacriteriile de acordare și prioritare a cererilorfinanciare.

A aprobat contractarea unui total de 120 de oreprivind evolu�iile paginilor web, la un cost estimatde 5.000 euro, taxe.

A agreat proiectul privind lansarea unei noide brand pentru EUROSAI, constând în 2

faze: în prima faz va fi organizat un concurs încadrul EUROSAI, pentru proiectarea logo-ului, iarfaza a II-a va implica utilizarea unui contract externpentru a aplica noul logo la documentele EUROSAI(rapoarte, regulamente) cu un cost estimat deaproximativ 2.500 euro.

: În cadrul PlanuluiStrategic EUROSAI, de ucru (GT1)(prezidat de SAI Ungaria), GT 2 – prezidat de SAIGermania, GT prezidat de SAI Cehia, GT 4 –prezidat de SAI Olanda, au expus progresele pe carele-au înregistrat de la ultima Reuniune a Consiliuluide Conducere și proiectele viitoare.

: Consiliul de Conducere EUROSAIa luat not despre rapoartele de activitate ale:Grupului de Lucru EUROSAI privind TehnologiaInforma�iei (ITWG) – prezidat de SAI Polonia;Grupului de Lucru privind Auditul Mediului(WGEA) – prezidat de SAI Estonia; Grupului deLucru privind auditul Fondurilor AlocateDezastrelor i Catastrofelor – prezidat de SAIUcraina; Grupului Operativ privind Auditul i Etica(TFA&E) – prezidat de SAI Portugalia.

: Urmând propunerile de SAILituania, Consiliul de Conducere EUROSAI a fostde acord s înfiin�eze un Grup Operativ privindAuditul i a solicitat ca n cadrulprimei misiuni s fie prezentat o not cu elementelespecifice care justific înfiin�area acestuia, pentru amotiva necesitatea .

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Tema 3-4

Tema 5

Tema 6

Tema 7-8

Tema 9-10

Tema 11

de

următoareleă

activită�ii ă;următorul

ă

e -

următoareleă ă

ă

mu-nicipalită�ilor

ăe

pregătireă

ăgăzduită

ădesfășurat la Madrid î

-ă

idepășit ă î

ă ăă găzduită

ă

fără

identită�iă

implementăriiGrupul l

ă3

ă

şş

făcute

ăMunicipalită�ii ş î

ă ă ăă

înfiin�ării

0

47

Sinteza Revistei Eurosai, edi ia nr. 22, publicată î� n 2016

�

�

�

�

următoarele

ş

Tema 12

***

Tema 15Consiliul de Conducere

EUROSAI a luat decizii

Consiliul de Conducere EUROSAI a autorizatGT 4 pentru a analiza obiectivele INTOSAI

Tema 16

EUROSAI va continua organizareaConferin�elor comune cu OLACEFS,ARABOSAI i ASSOSAI

Tema 18

Tema 19

Consiliul de Conducere EUROSAI

Tema 20

Tema 21

Tema 22

*

: Consiliul de Conducere EUROSAIa luat act de raportul extern i de raportul provizoriuprivind evaluarea a EUROSAI i acerut GT 4 s finalizeze raportul de autoevaluare,astfel încât s fi verificate informa�iile, nspecial cele care privesc viitorul dezvEUROSAI, urmând ca acestea s fie folosite laelaborarea Planului Strategic EUR SAI 2017-2023.

: Cu privire la PlanuluiStrategic 2017 2023,

:Aagreat ca noul Planul Strategic EUROSAI s

evolueze în 3 etape :- Definirea obiectivelor- Identificarea și ini�iativelor- Determinarea modului de organizare

cuprivire la realizarea unei structuri mai flexibile șimai dinamice.

A aprobat propunerea Secretariatului Generalprin care membrii Consiliului de ConducereEUROSAI s se și s asiste GT 4 lafinalizarea etapei I și la elaborarea PlanuluiStrategic 2017 2023.

A aprobat organizarea unei Reuniuniextraordinare, dedicat proiectuluiprivind Planul Strategic 2017 2023, în lunafebruarie, de SAI Moldova.Președin�ia GT 4 a informat c proiectul privindPlanul Strategic EUROSAI 2017 2023 va fifinalizat printr-un raport de autoevaluare care va fisupus de Consiliul de ConducereEUROSAI, în luna februarie 2017, iar pân lasfârșitul lunii martie 2017, proiectul consolidat va figata pentru a fi prezentat în Congres.

: Privind Cooperarea EUROSAI cuINTOSAI s-au luat decizii:

și va pune în practicpropunerile cu privire la formatul, participan�ii șifrecven�a acestora, în func�ie de subiectele relevanteși rezultatele , stabilite de documenteleSecretariatului General.Nu vor exista declara�ii oficiale la finalulConferin�elor.

***

: Consiliul de Conducere EUROSAIa fost informat de Secretarialul INTOSAI cu

privire la: m surile pe care acesta le va lua;ini�iativele privind Obiectivele pentru DezvoltareaDurabil (SDG), așa cum este tema I din cadrul

Congresului INTOSAI 22; angajamentulINTOSAI ONU.

: Cu privire la rela�iile EUROSAIINTOSAI au fost luate decizii:

a aprobatpropunerea prin care SAI Portugalia sSAI Federa�ia Rus în Consiliul de Conducere alINTOSAI, pentru perioada cuprins treCongresul INTOSAI 22 și Congresul INTOSAI 23.

: Consiliul de Conducere EUROSAIa luat not de informa�iile cu privire la cooperareaEUROSAI ECIIA și a aprobat organizareaSeminarului comun care va avea loc la Bruxellesîn 2017.

: A fost aprobat lista observatorilorpentru Congresul X EUROSAI, care va avea loc laIstanbul n Turcia în perioada 22 25 mai 2017.De asemenea, a fost aprobat și proiectul deRegulamente și Proceduri care vor fi prezentate înSesiunea plenar a Congresului.

: Candidaturile pentrucelui de-al XI-lea Congres EUROSAI vor fi depuse de SAI Cehia și SAI Israel, în cadrulCongresului X.

La pagina 22 este publicat programulEUROSAI pentru anul 2017.

*

În capitolul intitulat suntpublicate informa�ii cu privire la Raportul anual alCur�ii Europene de Conturi (ECA), privindimplementarea bugetului UE pentru anul financiar2015.

La 13 octombrie 2016, mai devreme cu o lundecât era , ECA a publicat Raportul anualprivind bugetul UE pentru anul financiar 2015.Obiectivul acestui raport este acela de a furnizainforma�iile exprimate în și concluzii de

şindependentă ş

ăă poată î

oltăriiă

O

pregătirea-

ăurmărind

,activită�ilor ,

.

ă alăture ă

-

ă discutării-

găzduităă

-

aprobării către, ă

următoarele

ă

urmărite

către

ă

ălucrărilor

--

următoarele

ă înlocuiascăă

ă în

ă-

ă

î -

ăgăzduirea

-către

activită�ilor

ăprevăzut

constatări

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

–

Informa�ii privind UE

48

Sinteza Revistei Eurosai, edi ia nr.22, publicată î� n 2016

audit, ajute Parlamentul European,Consiliul și s evalueze corect calitateagestionarii finan�elor UE, precum și de a face

necesare pentruacestui act.

Noul președinte al ECA, d l Klaus HeinerLehne a atras aten�ia asupra faptului c afectareacheltuielilor institu�iilor europene chiar și de unnivel nesemnificativ de nereguli poate conduce lapierderea încrederii î activitateaacestora.Astfel, în ani, aceasta tem poatedeveni o provocare major pentru SAI uri și pentruECA. În acest sens va trebui s existe o reformconstruit pe o funda�ie financiar solid . Aceasta

c UE trebuie s o eviden� contabilbun , s asigure norme financiare corect aplicate, sfurnizeze servicii de valoare, s asigure promovareaprincipiului transparen ei.Raportul anual al ECA, privind implementareaBugetului UE pentru anul financiar 2015 i aFondurilor de Dezvoltarea European poate ficonsultat la .

De la 1 octombrie 2016, d l Klaus HeinerLehne (SAI Germania) este noul președinte al ECA.D l Vittor de Caldeira (SAI Portugalia , fostulpreședinte al ECA, este președintele SAI Portugaliaîncepând cu aceeași data.

Din anul 2016, în urmade Statele Membre și consultarea cuParlamentul European, Consiliul Uniunii Europenea numit noi membri la ECA.

Aceasta informa�ie poate fi consultat lapagina 63 din evist .

La Capitolul V, numiteste de re�inut tema:

parcursul maimultor articole, fiecare autor de articol prezentândopiniile și punctele de vedere ale SAI urilor pe carele . Aceste articole sunt publicate lapagina 67 de autori reprezentan�i ai SAIAustria, SAI Ucraina, SAI Egipt, SAI Malaezia,și IDI.Referitor la aceasta tem , d l Liu Jiayi, uditoreneral al SAI China, public articolul intitulat

n articolul de final al evistei sunt prezentateStrategice ale INTOSAI pentru 2017

2022:

Prioritate intersectorial : promovarea isprijinirea independen ei SAI urilor.

Contribuirea la monitorizarea i revizuireaObiectivelor pentru Dezvoltare Durabil , ncontextul eforturilor specific na�iuni imandatelor individuale ale SAI urilor.

Asigurarea i eficiententre membri, pentru elaborarea standardelor,

dezvoltarea capacit �ilor i schimbul de cunoștin�ei experien�a pentru a sprijini i

performan a SAI urilor i pentru a cre teeficacitatea acestora.Tema cu privire la

a fostla Forumul Politic de la nivel înalt

ECOSOC, n luna iulie 2016, la NewYork, SUA.

menite săcetă�enii ă

recomandările îmbunătă�irea

- -ă

cetă�enilor nurmătorii ă

ă -ă ă

ă ă ăînseamnă ă ă aibă ă ă

ă ă ăă

ţ

şă

-

- )

desemnărilor făcutecătre după

ăR ă

dezbătută pe

-reprezintă

către

ă - ag ă

Î RPriorită�ile -

ă şţ -

şă î

fiecărei ş-

dezvoltării ş coordonăriiî

ă şş ş îmbunătă�i

ţ - ş ş

dezbătutăî

�

�

�

�

Știri pe scurt cu privire la membrii ECA, în 2016:

,,

�

�

�

Rapoarte, tudii și altearticole Agenda 2030 –

i pentru Institu�iileSupreme de Audit

Maximizarea rolului auditului na�ional pentruezvoltare urabil . Noi și

pentru audit nAgenda 2030 .

Creșterea gradului deconștientizare pentru contribu�ia SAI urilor ia INTOSAI la implementareaObiectivelor pentru Dezvoltare Strategic

s

Oportunită�i ş provocări

od d ă oportunită�i provocări

î

- şactivită�ilor

ă

,

http://www.eca.eu

”

49

Sinteza Revistei Eurosai, edi ia nr. 22, publicată î� n 2016

revista - rcc.ro nr 13 romana.pdf · pușa viorica popescu, camera de conturi satu mare, director...

Documents