studiu de zona ii gal orizonturi 2012.pdf

1

ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL

ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt

CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012

www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]

Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX

Telefon 0786.038.824

Proiect finanat prin Axa 4 Leader

PNDR | Contract de finanare

C431.2021243096002/21.12.2012

2






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Cuprins:

Introducere3

CAPITOLUL I - Turismul rural definitie, tipologie, functii si obiective.6

I.1. Turism rural i agroturism. Definire, caracteristici, functii..6

1.2. Bazele si motivatiile turismului rural ..................................................................9

I.3. Beneficiile sociale i economice ale turismului rural pentru satul romnesc......13

1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural. 13

I.5. Implicaiile turismului rural n procesul creterii economice.. 16

CAPITOLUL 2. - Turismul rural si agroturismul evolutii si forme la nivel international

si in Romania18

CAPITOLUL3 - Beneficiile sociale si economice ale turismului rural pentru satul

romanesc.25

CAPITOLUL 4 Metodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice..29

4.1 Metodologii si indicatori n studiul de fundamentare a turismului durabil.. 29

4.2. Analiza economic i financiar n activitatea de agroturism 30

4.3.Afacerea in agroturism, metodologie i implementare .30

4.4. Deschiderea unei pensiuni rurale ..33

4.5. Marketingul activitatilor de turism rural....34

4.6. Implicaiile turismului rural n dezvoltarea asezrilor rurale romneti ...42

CAPITOLUL 5 Cadrul natural-teritorial economico-organizatoric al zonei GAL

ORIZONTURI 201245

5.1. Prezentare general .45

5.2. Patrimoniul de mediu..46

5.3. Patrimoniul arhitectural si cultural .50

5.4. Traditii, obiceiuri si mestesuguri.............................................................................52

5.5. Situatia infrastructurii medicale, de agrement, de transport si de utilitati. .66

5.6. Situatia infrastructurii turistice. ..68

5.7. Migratia si rata de dependenta generala a populatiei...........................................68

3






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului.72

5.9. Punctele forte si slabe, oportuniti i ameninri ale zonei GAL Orizonturi

2012 ca destinaie turistic (Analiza SWOT).......................................................79

CAPITOLUL 6 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea de dezvoltarea

turismului rural si agro-turismului in zona Vadastra din cadrul GAL Orizonturi

2012, concomitent cu dezvoltarea turismului cultural.........................83

6.1 Prezentarea zonei.83

6.1.1.Istoria asezarii..........84

6.1.2. Mestesuguri specifice zonei.............................................................85

6.1.3. Cultura Vadastra, cel mai important factor de atractivitate turistica

al zonei......................................................................................................89

6.1.4. Situl arheologic Vadastra.................................................................91

6.2. . Situatia actuala a turismului in zona Vadastra...............................................93

6.3. Necesitatea infiintarii, in localitatea Vadastra, a unui centru de informare

turistica si posibilitatea de a include localitatea intr-un traseu turistic specializat...........94

CAPITOLUL 7 Analiza potentialului de practicare a turismului rural si agro-

turismului in zona GAL ORIZONTURI 2012..98

CAPITOLUL 8 - Concluzii, diagnostic si recomadari.105

4






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Introducere

In Uniunea Europeana, sectorul turism reprezinta in momentul de fata peste 5% din

PIB, asigurand peste 7 milioane de locuri de munca.

Toate statele membre ale UE au beneficiat in ultimii ani de importante fonduri pentru

turism. In perioada 2000 2006, proiectele europene de turism au fost finantate cu

aproximativ 7 miliarde de euro. Incepand cu anul 2004, in noile state membre s-a inceput

implementarea unui plan complex de dezvoltare a turismului, dar pana in momentul de fata

rezultatele concrete sunt greu de cuantificat datorita procedurilor de evaluare complicate si a

documentatiei complexe. Cu toate acestea, aceste experiente ar trebui studiate de catre

Romania, pentru ca aceasta sa-si poate dezvolta turismul national, in special in conditiile in

care initiava in domeniu in Romania este destul de modesta, estimandu-se ca pana in prezent

este folosit doar 15% din potentialul turistic.

In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de dezvoltare,

dar se fac pasi mici in fiecare zi pentru a combate unele probleme, asa cum sunt slaba

promovare a oportunitatilor de finantare sau lipsa informatiilor referitoare la potentialii

investitori. Unul dintre principalele obiective al strategiei pentru turism rural este implicarea

atat a autoritatilor publice, cat si a mediului privat. Abordarea trebuie sa fie una holista,

fiecare program pentru turism implicand de asemenea resurse umane si dezvoltarea

infrastructurii.

Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezint o serie de avantaje:

valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiiile steti, produsele

agricole, realizeaz schimburi ntre veniturile urbane i cele rurale, creeaz direct i indirect

locuri de munc, mbuntete infrastructura. Exist o serie de motive economice, sociale i

culturale care recomand dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca i stimulator al

economiei rurale. Acestea sunt privite ca principale tendine motivaionale ale cunoaterii

activitii de turism rural, n condiiile existenei n Romnia a unor posibiliti remarcabile de

derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezena resurselor naturale i antropice

ntr-un spaiu rural romnesc cu multiple tradiii etnofolclorice, monumente cultural-istorice,

muzee etc.

Aproximativ 50% din populatia Romanei traieste in zonele rurale, dar datorita unui

grad mic de ocupare a fortei de munca, multe persoane tinere migreaza catre zonele urbane.

5






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Este de relevat faptul c cercetarea i mai ales, organismele decizionale de la nivel local,

judeean i departamental au foarte puine informaii, obinute mai mult prin deducii, dect

printr-o nregistrare riguroas i sistematic a lor. n prezent nu exist informaii directe

asupra ntregii activiti de turism rural dar, n schimb, se poate dispune de informaii

indirecte, uneori incomplete i care, n mod frecvent nu sunt obinute n timp util.

Actualmente nivelul de cunotine, de informare i de practici manageriale ale

gospodarilor romni este unul foarte sczut i acest fapt se resimte n procesul de

fundamentare a deciziilor i de derulare a activitii lor.

n Romnia, precum si n Uniunea Europeana, au aparut diferente majore ntre

regiuni, diferente n general defavorabile mediului rural. Aceasta a generat un nivel de trai

mai scazut al populatiei din mediul rural (nvatamnt, sanatate, posibilitati de angajare,

nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale crescnde, atragnd dupa sine

necesitatea implicarii factorilor politici responsabili.

Declaratia de la Cork si Carta Europeana a Zonelor Rurale sunt considerate ca puncte

de referinta iar principiile sustinute de acestea au devenit parte integranta a politicii U.E.

Obiectivele Declaratiei de la Cork pot fi sintetizate n urmatoarele:

- prevenirea migratiei populatiei de la sate

- lupta mpotriva saraciei

- crearea de noi locuri de munca

- eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescnde de sanatate, de

dezvoltare a personalitatii, a conditiilor de munca si de odihna

n ideile prezentate n Carta Europeana a Zonelor Rurale, programele de dezvoltare

trebuie sa se bazeze pe avantajele locale si pe factorii regionali, sa sustina initiativa privata si

sa promoveze prin orice mijloace dezvoltarea bazata pe forte proprii.

n anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spatiului rural printr-un program larg

care avea ca obiective:

- pastrarea identitatii culturale

- salvarea si punerea n valoare a patrimoniului cultural european ca factor de

ameliorare a vietii si ca sursa de dezvoltare sociala, economica si culturala. S-au

- avut n vedere mai multe tari, mai multe regiuni si mai multe tematici. Tematicile

6






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

au avut diverse semnificatii, diverse dimensiuni si particularitati locale.

Alturi de cadrul natural, spaiul romnesc beneficiaz i de un potenial etnografic i

folcloric de mare originalitate i autenticitate. Aceast zestre spiritual reprezentat prin

valori arhitecturale populare, instalaii i tehnici populare, meteuguri tradiionale, folclor i

obiceiuri ancestrale, srbtori populare etc., la care se adaug numeroase monumente istorice

i de art, vestigii arheologice, muzee, amplific i completeaz fericit potenialul ecoturistic

al rii.

De aceea, in cadrul proiectului de cercetare Crearea unei oferte agroturistice

romneti competitive pe piaa intern i internaional prin dezvoltarea serviciilor

turistice i de agrement specifice condiiilor naturale ale spaiului rural (munte, deal,

cmpie, litoral, delt) i zonelor etnografice, realizat de Institutul Naional de Cercetare

Dezvoltare n Turism n anul 2002, au fost identificate 20 de zone etnografice reprezentative

pentru ara noastr. Dintre acestea, unele zone etnografice, cum ar fi ara Moilor, ara

Haegului, Maramure, inutul Nsudului, Vlcea, Vrancea, Tulcea, Gorj, Bran se suprapun

sau se afl n imediata apropiere a unor arii protejate importante, crend astfel premise pentru

dezvoltarea unor destinaii de turism rural.

Din pacate, nici in perioada comunista si nici in cea postrevolutionara studiul

patrimoniului cultural rural nu a trecut de ariile consacrate ca valoroase de-a lungul

ultimelor decenii. De aceea, zone extrem de bogate atat in patrimoniu cultural material si

imaterial cat si in patrimoniu natural care pot constitui importante resurse pentru turismul

rural romanesc (in acest sens, un exemplu edificator este zona Vadastra din cadrul teritoriului

GAL Orizonturi 2012), au fost trecute cu vederea.

7






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

CAPITOLUL I

Turismul rural definitie, tipologie, functii si obiective

I.1. Turism rural i agroturism. Definire, caracteristici, functii

Ca definiie unanim acceptat, turismul rural reprezinta un tip de servicii turistice

practicat n zone rurale. Cldirile au capacitate redus, de obicei prezint interes arhitectonic,

fiind decorate ntr-un stil rustic, care amintete de locuinele tradiionale. Se acord o atenie

deosebit gastronomiei locale tradiionale i de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem

familial.

"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistic organizat i

condus de populaia local, avnd la baz o strns legtur cu mediul ambiant, natural i

uman" (H.Grolleau,1987)

Conceptul de turism rural. Turismul n spaiul rural s-a practicat dintotdeauna, dar a

fost conturat, apreciat i solicitat pe msura evoluiei civilizaiei, n condiiile accenturii

fenomenelor de industrializare i urbanizare. Turismul rural, n forma sa pur, ar trebui s fie:

localizat n zone rurale; rural din punct de vedere funcional; redus la scar , att n ceea ce

privete construciile, ct i aezrile; tradiional, de diferite tipuri (reprezentnd modelul

complex al mediului nconjurtor, economia, istoria i amplasarea).

Agroturismul, ca form particular a turismului rural, este limitat la nivelul

gospodriei rneti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare i a serviciilor

agroturistice, avnd o ofert de cuprindere mai restrns dect turismul rural. Din toate acestea

reiese c turismul rural poate fi redat conform urmtoarelor elemente: al structurii de primire

turistic, al activitilor, al economiei locale.

Dei se desfoar n acelai spaiu, agroturismul i turismul rural sunt dou noiuni

care se identific pn la un anumit nivel, fiecare fiind completat i conturat de diferite

elemente de departajare, cum sunt: inputurile, outputurile, activitaile de transformare i mediul

extern. Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de

primire: motelul, hotelul, cazarea n pensiunile turistice, taberelor colare.

Satul reprezint agregatul care include mbinarea armonioas a capacitii de primire,

servire a mesei i de desfurare a unor activiti de agrement, a serviciilor aferente acestora, a

resurselor naturale i antropice i a vieii cotidiene specific localitilor rurale, cu dimensiunea

8






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

uman, de la simpli localnici pn la remarcabili artizani i meteugari, cu intimitatea

social i animaia local n contextul promovrii tradiiilor culturale, etnofolclorice, a pstrrii

i conservrii mediului rural.

n sens larg, turismul rural a fost definit de OECD prin petrecerea vacanei n spaiul

rural. Aceast definiie include practicarea, ntr-o perioad limitat, a unor activiti turistice

n mediul rural, de ctre turitii care sunt gzduii n structuri rustice special amenajate n

scopul creerii climatului favorabil derulrii acestui tip de turism.

n tarile din Europa de vest, oamenii isi pot permite vacante de vara n orice zona a

lumii; cu toate acestea, dupa observatiile sociologilor, majoritatea statelor vest europene au

nceput sa se vindece de consumul excesiv, recunoscnd avantajele turismului practicat in

comuniune cu natura.

De asemenea, noua criza economica reprezinta un factor accelerator al reorientarii

spre zonele rurale, ceea ce ofera oportunitati excelente investitorilor n turismul rural.

Turismul rural are o definitie formata din doi termeni: turism si spatiu rural, cu

sensuri complementare:

1. Turismul - este o activitate economica caracterizata de un ansamblu de bunuri si

servicii oferite turistilor.

2. Spatiul rural, cealalta componenta a produsului turistic, este mult mai dificil de

definit. In general, putem aprecia ca spatiu1 rural este un spatiu cultural rezultat din relatia

dintre natura si activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Astfel, n zona rurala,

urmele activitatii productive legate de sectorul primar, cum ar fi cladirile, modificarile

peisajului sau amenajarea si dezvoltarea teritoriului sunt nca prezente si active.

Ca definitie unanim acceptata, turismul rural este un tip de servicii turistice n zone

rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate n mici

centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind

decorate ntr-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie

deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem

familial.

Practicarea turismului rural se face ntr-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau

rustic, dar nu necesita neaparat activitati n sectorul primar.

Un spatiu fara oameni si fara produse nu poate raspunde atentiei turismului rural si la

fel turismul rural nu-si gaseste toate dimensiunile decat n modul viu de primire al populatiei

autohtone.

9






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural.

Ospitalitatea spontana este importanta, dar trebuie nsotiita de o formare turistica.

n spatiul rural, pe de alta parte, initiativa proprie trebuie sa se integreze att ntr-un

plan de dezvoltare locala, ct si ntr-unul general.

n ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca

trasaturi de ruralitate, cum ar fi prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare

traditionale (agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale

pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica.

Forme ale turismului rural:

a) turism rural de tip familial, in care gospodaria gazda pune la dispozitia turistilor

bucataria proprie, urmnd ca acestia sa-si asigure singuri prepararea mesei si

procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala, pregatita la rndul

ei sa faca fata unor asemenea solicitari

b) turism rural practicat de gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de

gospodarii apropiate care practica turismul rural n solutia limitata de cazare si mic

dejun

c) turism rural spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala,

nedirijata, cu ramneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodariile taranesti pentru

scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii, prepararea mesei sau

alte servicii

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr-o localitate rurala

nepoluata, asezata intr-o zona pitoreasca, finalizata prin sederea a cel putin 24 ore si prin

consumul de produse alimentare si nealimentare specifice, completata cu coabitarea si

integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa.

Aceasta forma de turism cuprinde doua mari componente: activitatea turistica propriu-

zisa, concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (calatorie, pescuit, echitatie), alte

servicii curente, iar pe de alta parte, activitatea economica, (agricola) prestata de proprietarul

fermei (pensiunii) agroturistice gazda, concretizata in producerea si prelucrarea primara a

produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte

retele comerciale.

10






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spatiului

rural, cu deosebire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un potential

turistic valoros.

Agroturismul constituie o forma particular a turismului rural, fiind limitat la nivelul

gospodariei trneti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a serviciilor

agroturistice

1.2. Bazele si motivatiile turismului rural

Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are

nevoie de turism rural.

Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul romn sau strain si doreste o

vacanta linistita n contact cu natura, cu traditionalul. Pe de alta parte, satul are nevoie de

turism rural.

Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de

mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din

agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca

stimulator al economiei rurale.

Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele

naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi ntre

veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, mbunatateste

infrastructura.

Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea

initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.

Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept proiectat de

tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia

zonelor rurale si anume:

- reducerea puternica a veniturilor agrare

- mbatrnirea si abandonarea agriculturii

- noua cerere privind mediul

- stabilitatea populatiei

11






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic,

putnd fi sintetizate astfel:

Motive sociale:

- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina

tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale

- abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

- cresterea somajului n rndul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la

oras pentru a-si cauta de lucru

Motive culturale

- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute

- slaba folosire a cladirilor traditionale

- disparitia mestesugurilor

- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor

- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura

Motive economice:

- veniturile foarte mici provenite din agricultura

- dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile

taranesti

- evolutia preturilor

- surplusul de produse agricole

nsa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai

sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:

12






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere

Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta n general un factor important al

dezvoltarii turismului rural.

Un aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea

perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii

esalonate a concediilor de odihna.

Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul

sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii

mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de

timp.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii nregistreaza o crestere

spectaculoasa. Chiar daca n prezent, n tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este,

din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai

putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea,

disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a

populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive,

de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau

mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .

Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si

sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade sau

excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea

bauturilor si mncarurilor traditionale.

Autenticitatea

Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea cazurilor dintr-un

mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri

anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea

vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.

13






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se

plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care stau la baza optiunii

pentru sejurul la tara.

Linistea si confortul psihic

Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt

deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele

care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia

voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare n natura se regaseste aproape

unanim ntre dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori n mediul

rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este

surprinzator abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere

ntr-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural

fiind cel care i poate raspunde la toate aceste dorinte.

Afirmarea individualitatii pe piata

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru cstigarea unui

segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod curent, pentru impunerea

diverselor produse pe pietele de consum.

n pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice,

turismul rural este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'n

conditiile n care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vnzarea ofertei,

respectiv primirea turistilor.

Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de marca

de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca marca sa fie autentica,

originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere a si ulterior

recunoasterea si cautarea ei. Extrapolnd acest aspect la satul romnesc, este evident ca, la

nivelul majoritatatii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla :

calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de tehnica populara,

ndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp

comun. Cheia consta n perpetuarea acestei diversitati, dar si decelarea elementelor care

confera un plus de specificitate locala si care pot deveni n consecinta produse de marca, a

caror unicitate le poate asigura consacrarea n circuitul turistic.

14






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

I.3. Beneficiile sociale i economice ale turismului rural pentru satul romnesc

Avantajele care se obin n urma practicrii turismului rural pot fi de natur

economic i de natur socio-cultural. Dintre acestea putem meniona: stabilizarea forei de

munc, crearea de noi locuri de munc, diversificarea modului de utilizare al forei de munc,

promovarea i dezvoltarea serviciilor, reabilitarea patrimoniului i atragerea de investiii.

1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural

n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in cadrul caruia

se delimiteaza urmatoarele tipuri:

Turismul cultural

Implica cele mai diverse categorii sociale si de varsta si consta n vizitarea siturilor

rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice, caselor memoriale,

muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori sau datini traditionale (pelerinaje

religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viata comunitatii

(hramuri, nunti).

O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, n special

elevi si studenti, sub forma turismului scolar de nvatare sau descoperire. Din pacate, desi

este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica precara a habitatului rural si

absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism sa fie aproape exclusiv de

pasaj, impactul economic asupra detinatorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.

Turismul curativ

Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile (absenta

poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa), prezenta izvoarelor de

ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate asociate eventual

cu posibilitatile de aplicare a remediilor consacrate n medicina populara (fitoterapia,

apiterapia, hidroterapia).Existenta disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea

15






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.

Turismul sportiv, turismul de aventura

Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor sportive

de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi

de iarna, orientare turistica.

n anumite situatii, turismul sportiv capata accente de turism de aventura, atunci cnd

obiectivul l constituie practicarea unor activitati, desemnate n limbajul de specialitate prin

sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).

Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica manageriala a

produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).

Altele n schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata desigur

de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarna,

pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica, speleoturismul).

Turismul religios

Poate avea de asemenea un impact deosebit n dezvoltarea turismului rural prin

conturarea unor destinatii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, n acest sens,

exercitate de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes n Franta si Stonehenge

n Marea Britanie.

Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spirituale remarcabile, au

intrat de mult timp n sfera atractiei turistice: Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor,

Agapia, Neamt, Tismana si multe altele carora li s-ar putea adauga, in conditiile unei

priomovari corespunzatoare, bisericile si manastirile din mediul rural al judetului Olt.

Turismul de agrement

Se practica sub forma neorganizata si consta n petrecerea partiala sau integrala a

concediului individual sau cu familia, ntr-un spatiu de cazare (casa, camera mobilata)

existent n mediul rural, obtinut prin diverse modalitati: mostenire familiala, nchiriere pe

durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude.

16






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

n linii generale, mbina caracteristicile turismului pentru natura cu cele ale turismului

de sanatate.

Turismul ecologic

Este tipul de turism care se desfasoara n zone naturale cu o ridicata valoare

ecologica.

Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale abilitate

(Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul Mondial pentru

Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Salbatica,

numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este una benefica, fiind conceputa ca un

instrument util in asigurarea bunurilor naturale si culturale valoroase prin activitati si politici

speciale de protectie.

Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale traditionale,

care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane perene, care sa contribuie

substantial la evolutia comunitatilor locale.

Ecoturismul a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar

pentru a materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia

patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a UNESCO

(1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua elemente ale mediului

inconjurator: naturala si culturala.

Romania se afla intre primele tari din lume care a abordat protectia mediului

inconjurator pentru turism, care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism

specializat: Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului XX,

la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.

I.5. Implicaiile turismului rural n procesul creterii economice

Creterea economic este privit ca o sporire a capacitii unei zone de a furniza n

msur crescnd bunuri economice, capacitate bazat pe tehnologii de vrf i adaptri

instituionale i ideologice.

17






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Implicarea factorilor direci n creterea economic se mai poate prezenta i sub

urmtoarea form: factorul uman, factorul material, factorul informaional tehnologic.

n procesul dezvoltrii, a efectelor ce le produce i implicit a creterii economice, are

loc o sporire a veniturilor populaiei, a consumului de bunuri i servicii, asigurnduse astfel

satisfacerea cererii la cote ridicate, creterea gradului de cultur i civilizaie, sporirea

msurilor de protecie i securitate, a calitii vieii.

Turismul contribuie la producerea de venit naional i prin valorificarea resurselor

nevalorificate, exploatarea suplimentar a celor ce aparin altor domenii, sau a creaiilor

realizate n alte scopuri. Pentru populaie, cheltuielile turistice reprezint cheltuieli peste cele

legate de satisfacerea nevoilor elementare, n acest fel turismul constituind instrumentul de

regularizare a circulaiei bneti.

Una din potentialele zone agroturistice este i zona GAL Orizonturi 2012, unde foarte

multe gospodrii ar putea fi incluse n circuitul agroturistic. Ca orice sector de activitate, i

sectorul serviciilor agroturistice a evoluat de la forme incipiente de completare a activitilor de

baz, pn la structurile actuale, care se caracterizeaz printr-o maxim utilitate pentru indivizi

i societate.

Pot fi enumerate i anumite constrngeri legate de: cerere i ofert, de primire, confort

turistic, formele tehnice i de mediu, de timp, forma de divizibilitate a serviciilor

administrative sanitare, a resurselor de susinere, a echilibrului financiar a pensiunii

agroturistice, condiionrile politice i sociale, lipsa de cunotine i/sau informaii.

Efectul multiplicator al turismlui. Efectele directe, indirecte i induse ale turismului

asupra altor sectoare ale economiei sunt tratate de specialiti n strns corelaie, fiind

prezentate sub denumirea de efect multiplicator al turismului.

Determinarea efectului multiplicator n turism, constituie un instrument de stabilire a

structurii cheltuielilor turistice i a influenei pe care acestea le au asupra economiei.

Cuantificarea turismului n viziunea dezvoltarii durabile, presupune iniierea i

promovarea unor aciuni care s includ pe de o parte derularea proceselor de educare i

formare a unei mentaliti adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de alt parte accentuarea

dezvoltrii durabile n regiunile de recepie. Impactul turismului asupra sectoarelor economiei

unei zone este divizat n efecte de multiplicare i stimulare n planul produciei, veniturilor i

ocuprii forei de munc.

Alturi de zonarea turistic, prin amenajarea teritoriului i politicile corespunztoare

18






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

trebuie s se gseasc soluii pentru ameninrile la adresa mediului pe care le exercit unele

activiti turistice sau activiti industriale cu impact direct asupra rezultatelor n sectorul

turistic.

Aplicarea criteriilor dezvoltrii turistice durabile este inevitabil nsoit de apariia unor

aspecte specifice de concepere a programelor care abordeaz n mod explicit problemele de

spaiu a economiilor i comunitilor locale. n literatura de specialitate sunt prezentate i

argumente din care rezult favorabilitatea activitilor de turism rural tocmai prin factorii care

influeneaz apariia i dezvoltarea acestei forme de turism: poluarea accentuat a mediului

urban, agravarea problemelor de sntate, pitorescul i ineditul aezrilor rurale, oferta

diversificat i excepional a zonelor montane, accentuarea nostalgiei privind locurile natale,

sporirea complexitii muncii, reducerea duratei sptmnii de lucru, scderea accentuat a

puterii de cumprare, preurile accesibile pentru toate categoriile de consumatori, accesibilitate

n consumarea alimentelor proaspete, existena tradiiilor etnofolclorico-culturale, tendina de

mbtrnire a populaiei.

Alternativ a dezvoltrii durabile a Romniei, turismul rural este considerat un agregat

de tipul produs-pre-consum, care confer rii multiple anse dup procesul de aderare prin

care se beneficiaz de toate mecanismele de funcionare a Uniunii Europene.

19






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

CAPITOLUL 2.

Turismul rural si agroturismul evolutii si forme la nivel international si in Romania

2.1. Aspecte privind premisele apariiei i dezvoltrii turismului rural

Turismul se dezvolt ca activitate economic n interdependen cu toate domeniile,

manifestndu-se astfel rolul lui multiplicator n relaiile cu acestea. Turismul rural poate fi

abordat tridimensional i anume: din perspetiva sistemului exploataie agricol - familie; sub

aspectul cercetrii identitii profesionale din mediul rural; prin prisma relaiilor economico-

sociale din mediul rural.

nsi etapele de restructurare a economiei sunt corelate cu cele privind dezvoltarea

durabil a turismului rural romnesc, care vizeaz: orientarea spre activitile din mediul rural,

conturarea i stabilirea celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural; dezvoltarea

efectiv a turismului rural.

Problema turismului rural n circuitul mondial este redat n diferitele lucrri de

specialitate unde sunt semnalate evoluii ale acestei activiti pe zone geografice.

Se pot reliefa situaii cum sunt: n Frana ( n care forma de agroturism este considerat

o soluie a problemelor din agricultur, ce se bazeaz n primul rnd pe casele de vacan

cunoscute sub denumire de les Gtes de France.

Totodat 60% din turitii care i petrec vacanele n mediul rural prefer sejururile

lungi de patru sptmni i doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni); n Austria ( la care

turismul rural se identific prin existena satului turistic de recreaie i a staiunii de

odihn, iar prin numrul i structura populaiei, acest sat turistic este considerat pe o treapt

superioar n categoria noilor tipuri de localiti turistice ); Germania ( ce se situeaz printre

rile cu tradiie n practicarea turismului rural, care-i pune amprenta n sens pozitiv asupra

comerului i micii industrii germane ), Belgia ( prin care turismul rural este prezent prin

20






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

fermele a cror activitate se desfoar prin asocierea a cinci sau ase familii ), Danemarca ( ce

promoveaz n turismul rural aa numitele vacanele active, ce se bazeaz pe oferirea cazrii

sub forma fermelor, apartamentelor independente sau a campingurilor ); Finlanda ( la care

cazarea turitilor se face n ferme sau gospodrii rneti, fiind specific practicarea

agroturismului i derularea unor activiti de agrement sub forma echitaiei i schiului, fie n

mici castele de lemn); n Irlanda ( turismul rural se practic n special pe litoralul vestic i

partea central, remarcndu-se zonele tradiionale ); n Portugalia, ( unde turitii prefer s fie

promotori ai diverselor manifestri tradiionale i s practice diferite sporturi ca: not, tenis,

echitaie, pescuit, vntoare sau golf. ); n Bulgaria ( unde turismul este canalizat spre

petrecerea vacanelor n sate unicat, oferite cu prioritate turitilor cu venituri foarte mari i

reprezentanilor intelectualitii ).

Zonele pentru agroturism pun in evidenta specificul unor zone rurale (cadrul

natural, constructii, obiceiuri, activitati, traditii gastronomice) diferite de la o zona la alta.

Exista spatii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai putin extinse, in care odihna

se imbina cu recreatia, plimbarea, activitatile practice, lectura in unele situatii valorificandu-

se chiar unii factori naturali de cura balneara. Experiente importante inregistreaza in acest

domeniu tarile alpine europene, acestea fiind printre primele tari in care s-a practicat aceasta

forma de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996).

Intre acestea, Elvetia este tara in care a aparut "aventura turistica" (denumirea de

inceput a agroturismului) in jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d' Oex, unde

englezii au descoperit o lume mirifica (peisaje montane, ape de munte, pajisti bogate cu turme

de vite, oameni primitori) si in care s-au revarsat (peste 700 de turisti in anul 1878), ocupand

toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elvetia gazduieste astazi 10

milioane de turisti anual, practic satele sale dobandind, in cea mai mare parte functia

agroturistica (zona lacului Leman, Muntii Jura, Neuchatel).

Franta are o veche si bogata traditie in organizarea turismului rural, activitatea fiind

aici coordonata de asociatia generala TER (Tourisme et Espace Rural). Statul francez

incurajeaza dezvoltarea acestor zone, inspre care se dirijeaza persoanele cu venituri mai

modeste, promovand un sistem de creditare avantajos si o politica fiscala stimulatoare.

Aceasta explica evolutia rapida a numarului de adaposturi rurale (Gites de France) clasificate

si a numarului de nopti de cazare petrecute (2,5 milioane in 1994).

21






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Austria a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural (satele turistice de

recreatie), promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacantele familiale. Sunt

bine reprezentate in Tirol si zona Salzburg pe Valea Dunarii.

Germania a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960, prin organizarea primara a

unui inventar al siturilor care se preteaza la practicarea turismului, cu deosebire fermele bine

intretinute. Cele mai multe au fost inregistrate si functioneaza in Muntii Padurea Neagra

(Schwartzwald), dar la fel de importante sunt si cele raspandite in celelalte landuri de la

Marea Nordului.

In Muntii Alpi, in zonele montane din sud, turismul rural se manifesta ca un puternic

ferment de stimulare a productiei artizanale si a comertului cu produse proaspete de ferma.

Polonia detine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajari turistice rurale aparand

in jurul anului 1970, zonele rurale preluand importante efective turistice interne si

internationale, descongestionand astfel marile zone si centre, practic sufocate in timpul

sezonului. Satele turistice au aparut ca urmare a initiativelor locale pe baza unui nomenclator

de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de catre Centrul National de

Informatii Turistice.

Belgia si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii

care investesc, deruleaza activitatile si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat

productia locala alimentara, cointeresand direct micii producatori.

Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit "vacante active". Sunt oferite

servicii complete (pensiune la ferma) in 22 de asezari rurale cu 3000 de locuri de cazare.

Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacitati de 6-10 persoane, in care se ofera

servicii complete sau partiale, completate cu activitati de agrement diversificate (echitatie,

pescuit, escalada, golf).

Italia a trecut la promovarea pe scara larga a "vacantelor verzi", in care un rol important

revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile, case traditionale,

castele), situate in 20 de regiuni ale tarii (Piemonte, Toscana, Veneto, Alto, Adige, Abruzzo,

Calabria, Sicilia). Aceasta activitate este puternic stimulata printr-o publicitate constanta,

ghidul Agroturist care apare din 1995, mentionand informatii foarte pretioase. Traditiile

22






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

culturale, gastronomia si vinurile, folclorul, fac din Italia un principal receptor si, in acelasi

timp, un emitator al turismului rural european.

Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de cazare.

Beneficiind de un cadru natural de exceptie, rezultat din alaturarea oglinzilor de apa (18800

lacuri) cu paduri (68% din teritoriul tarii), precum si prezenta noptilor albe, Finlanda ofera

doritorilor de liniste si destindere posibilitati de agrement multiple (schi, pescuit, sauna,

echitatie), inclusiv participarea la diverse lucrari agricole in fermele agroturistice gazda.

In Romania, bazele institutionalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1972,

cand Ministerul Turismului, a selectat 118 asezari rurale reprezentative, ce urmau a fi

promovate in turism (OMT 297/1972).

Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate "sate

turistice" un numar de 14 asezari rurale din 10 judete ale tarii: Bogdan Voda (Maramures),

Fundata si Sirnea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata

(Bacau), Recas (Timis), Tismana (Gorj), Vaideeni (Valcea).

Ulterior, Planul de Amenajare a Teritoriului Naional ( conf. O.U. nr. 142 / 28

octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional, Seciunea a

VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificrile i completarile ulterioare), a determinat

zonele cu resurse turistice de pe teritoriul Romaniei. Din pacate, in ciuda patrimoniului

natural si mai ales cultural deosebit, nici o localitate din zona GAL Orizonturi 2012 nu este

inclusa in acest plan.

Organizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin dualitatea concentrare -

dispersie:

- concentrarea serviciilor de masa, cazare si animatie in sate sau statiuni verzi;

- dispersia activitatilor (promenada pietonala sau ecvestra, pescuit, turism fluvial) in

spatiul rural;

Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, un caracter continuu si dispune

de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin

campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor

spatii comune pentru masa, distractii sportive. In acest caz, activitatea de baza a

23






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter

permanent (Candea, Erdeli, Simon, 2001). In Franta el reprezinta 28% din totalul sejururilor

estivale si 28% din cel al sejururilor de iarna.

Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct de vedere

economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare a unor modele

culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munca, port, gastronomie) si care, dincolo de

functiile politice, administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent,

functia de primire a turistilor.

Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vedere functionalitatea acestor sate

(Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adica elementul esential care

contureaza motivational actul turistic. Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate:

- sate peisagistice si climaterice: Fundata, Sirnea (in culoarul Rucar-Bran), Tismana

(Gorj), Bradet, Podul Dambovitei (Arges), Botiza (Maramures), Dorna Candreni

(Suceava), Arieseni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanta);

- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarna: (Fundata - Brasov, Garina -

Caras Severin) si nautice (Murighiol, Mila 23);

- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in Subcarpatii

Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis), Sacelu (Gorj), Geoagiu si Vata de

Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);

- sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea Sibiului,

Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stanesti, Pocruia,

Tismana, (in depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caras Severin), Pui,

Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara Hategului);

- sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Dragomirna,

Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi,

Tismana (in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian - cu

renumitele biserici fortificate (in Transilvania);

- satele turistice etnofolclorice: Curtisoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rasinari

24






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

(Sibiu), Vama (Suceava), Sapanta (Maramures), Pietrosita (Dambovita), Bujoreni

(Valcea), Naruja (Vrancea);

- sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea (Suceava), Corund

(Harghita), Humulesti (Neamt), Sacel si Sapanta (Maramures), Carpus (Cluj), Malu cu

Flori (Dambovita);

- sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti (Dambovita), Cotesti,

Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni (Buzau), Radaseni (Suceava), Siria

(Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si Ostrov (Constanta), Bucium (Iasi), Dabuleni

(Dolj).

Prin O.U. nr. 142 / 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naional, Seciunea a VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificrile i

completarile ulterioare), a fost adoptat Planul de Amenajare a Teritoriului Naional.

Printre unitatile administrativ - teritoriale cu resurse naturale si antropice mari si

foarte mari se regasesc si cateva localitati din judetul Olt: orasele Caracal si Corabia, satele

Brancoveni, Calui, Dobrosloveni, Oboga si Poboru.

In ciuda patrimoniului cultural istoric de valoare europeana si a traditiilor

folclorice si mestesugaresti exceptional conservate si inca practicate, localitatea

Vadastra de pe teritoriul GAL Orizonturi 2012 nu se afla pe aceasta lista.

n Europa, n ultimii ani, tot mai multe organisme i institute s-au pronunat n

favoarea dezvoltrii turismului n general i n special a turismului rural.

Consiliul Europei a elaborat campania Lumea rural, iar raportul Adunrii

Parlamentare cu privire la turismul rural i integrarea sa ntr-o politic global, invit toate

statele membre s promoveze turismul rural. Comunitatea European i iniiativele de

dezvolare a activitilor agroturistice i artizanale au la baz: considerentul c spaiul rural

i viaa rural reprezint bunuri comune tuturor locuitorilor Europei, iar marele potenial al

spaiului rural este n egal msur de interes pentru toi.

Instrumentele principale folosite de Comunitatea European pentru aplicarea politicii

sale n domeniul dezvoltrii rurale sunt: Fondul European de Orientare i Garantare Agricol

(FEOGA); Fondul European al Dezvoltrii Regionale (FEDR); (FSE).

25






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

CAPITOLUL 3

BENEFICIILE SOCIALE SI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU

SATUL ROMNESC

Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice ale

populatiei rurala. Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului rural pot fi de natura

economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:

Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca

Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale,

confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca urmare a absentei

unei perspective materiale certe a locuitorilor

Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor

de munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala.

Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca

conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator dect crearea de

noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si n special a celor

de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n

zonele rurale au confirmat rolul turismului n conservarea locurilor de munca si diminuarea

fenomenului de poluare.

Crearea de noi locuri de munca

Crearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care implementarea

locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat n special practicilor

hoteliere si de restaurant. n spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea

turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul

cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca

Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate n modul de utilizare a

fortei de munca, ocupata aproape n totalitate n sectorul agricol. Diversificarea activitatilor

26






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

ntr-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine, de asemenea, stabilizarea

populatiei rurale.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza

situatia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin

prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), n completarea activitatii de baza.

Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a nchiria camere, de a ajuta administratia

locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.).

Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, att n contextul

declinului unui tip de activitate, ct si n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea

sezoniera a activitatilor agricole.

Promovarea si dezvoltarea serviciilor

Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai mult cu ct

numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta unor facilitati de servicii

corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei

(inclusiv a celei turistice), poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor

lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari,

semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului n comun, a serviciilor postale si de

comunicatie .

Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, ct si sporirea acesteia;

acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o politica concentrata a tuturor

variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele sa

dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de

rennoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului.

n special n cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si

sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident,

este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica,

27






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata

a ofertei turistice.

Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile economice si

politice. Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat ca

veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin

promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie,

vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vnzarea produselor specifice gospodariei sau

satului.

Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze n

activitati turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca urmare a contactelor cu

citadinii, pe langa aportul de varietate. n modul de viata specific, adeseori solitar, satenii pot

deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact

favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.

Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat

Arta si artizanatul rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al fiecarei tari.

Turismul rural poate ajuta aceste activitati att prin recunoasterea importantei lor, ct si prin

comercializarea produselor de artizanat.

ara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate

si autenticitate a creatiilor artistice rurale .

Pe lnga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta

mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale romnesti

si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului

turistic.

Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care

faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia

turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie

apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii turistice.

28






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si

alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv a altor colectivitati

artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza n conditiile existentei unui flux

turistic, n principal pe doua cai. n primul rnd conservarea sau restaurarea obiectelor de

interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. n al doilea

rnd, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor

parasite ca urmare a fenomenului de depopulare.

Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru

nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit,

promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative

benefice pentru comunitatea nsasi, ca beneficiara a investitiilor facute.

Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot

contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.

29






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

CAPITOLUL 4

METODOLOGII I SISTEME DE INVESTIGARE A ACTIVITILOR

AGROTURISTICE

Cuantificarea turismului, implicit a progresului economico-social, n viziunea

dezvoltrii durabile, presupune abordarea i aplicarea unor principii i metode care constituie

fundamentul formrii i utilizrii unui set ct mai complet de indicatori.

4.1 Metodologii si indicatori n studiul de fundamentare a turismului durabil.

Este necesar abordarea i aplicarea metodelor adecvate, cum sunt: metoda istoric,

metoda geografic, metoda instituional, metoda interdisciplinar, metoda sociologic,

metoda produsului, metoda economic, metoda managerial, metoda sistemelor.

Sistemul de indicatori care trebuie s se nmnuncheze ntr-un set ct mai complet, a

fost analizat de forumul OCDE, care consider c eficiena lor este cu att mai ridicat cu ct

sursa de informaii este mai larg i mai diversificat. Principalele categorii de indicatori

utilizai la scar larg i la nivel mondial, sunt: indicatorii valorici, indicatorul rezultatului

dezvoltrii economico-sociale, indicatorii compui.

In mod sintetic, turismul durabil poate fi analizat i apreciat prin intermediul tipurilor

de indicatori, cum sunt: indicatori fundamentali: de protecia sitului, presiunea exercitat de

numrul de turiti, intensitatea utilizrii n perioadele de vrf, impactul social, raportul

turiti/rezideni, indicatori rezultai din metodele de studiu a mediului ambiant, gestiunea

deeurilor, procesul de planificare, existena unui plan metodic pentru destinaia turistic n

cauz, ecosistemele fragile, satisfacia populaiei locale, contribuia turismului la dezvoltarea

economiei locale ); indicatori suplimentari ( utilizai numai pe zone turistice (zone de litoral,

zone montane, zone de coast, zone culturale, zone ecologice unice, parcuri naionale

amenajate, mediul urban, patrimoniu cultural, insule mici).

Sistemul de indicatori utilizat n comensurarea activitilor turismului rural. Pot fi

structurai i prin evidenierea principalelor funcii i anume: msurarea cererii turistice,

msurarea ofertei turistice funcionale, analiza impactului turismului internaional (inbound i

outbound). Exprimarea complexitii activitilor agroturistice impune frecvent analize implic

cunoaterea urmtoarelor grupe de indicatori: indicatorii generali, indicatori ai eficienei

activitii de cazare, indicatori de eficien ai alimentaiei, indicatorii eficienei activitii de

transport turistic, indicatori de eficien economic utilizai la fundamentarea investiiilor

turistice noi.

30






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Indicatorii calitii activitii turistice rurale, reflect calitatea ofertei, a efectelor

sociale, cultural-educative i politice.

4.2. Analiza economic i financiar n activitatea de agroturism.

Constituie o necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie c acestea sunt

destinate pentru obiective noi, fie pentru amenajri sau reamenajri interioare i exterioare.

Pentru a defini natura veniturilor rezultate din diferite activiti (agricole, turistice, servicii,

etc.) trebuie s se stabileasc un buget de venituri i cheltuieli din care s rezulte sursele de

venituri i costul resurselor utilizate.

Estimarea eficienei economice i sociale n activitatea de agroturism sunt legate de

necesitatea extinderii afacerilor n turismul rural.

Legat de aceste probleme un rol important revine cunoaterii eficienei economice a

produciei agricole ntr-o ferm agroturistic. Nivelul acestei eficiene se poate exprima prin

indicatori tehnici (structura de producie, producia medie anual, produciile totale fizice) i

indicatori economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producie, venituri

totale, preurile de valorificare, costuri de producie, profitul, rata profitului).

Pe lng o eficien economic, care se urmrete n orice activitate i implicit n cea de

agroturism i o eficiena social. Aceasta reliefeaz rolul pe care agroturismul l are n

edificarea unui proces evolutiv privind, n principal: mbuntirea calitii vieii, nviorarea

vieii sociale a satelor, crearea de noi locuri de munc, meninerea i dezvoltarea patrimoniului,

nfrumusearea zonelor cu potenialiti agroturistice.

4.3. Afacerea in agroturism, metodologie i implementare

Necesitatea extinderii afacerilor n turism rural la nivel mondial este un fenomen prin

extinderea unor categorii de factori prepondereni. Afacerile din zonele rurale trebuie s fac

fa unor condiii unice, care nu se gsesc la ora.

Pentru acest motiv se impune necesitatea extinderii afacerilor n turismul rural care

reprezint rezultatul creerii condiiilor favorabile de armonizare a unor elemente redate prin:

tipuri variate de ofert pentru cazare; aprovizionare cu produse agroalimentare, de art

popular tradiional, meteuguri i folclor; oferta mprejurimilor naturale i cerinele

ecologice; oferta de locuri de munc pltite n mediul rural; echipamentul infrastructural n

sectorul serviciilor publice i private.

Planul de afacere n agroturism se ntocmete pornind de la: analize care in spre

exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, ncadrarea n oferta agroturistic, cunoaterea

scopurilor pe care ni le propunem, conducerea i participarea n afacere etc. Metodologia de

31






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

ntocmire a unui plan de finanare impune evidenierea urmtoarelor elemente legate de

servirea i satisfacerea clienilor/turitilor, existena de inovaie/invenie/imaginaie,

productivitatea, conducerea activitilor turistice, utilizarea resurselor,

programarea/planificarea aciunilor i activitilor, rspunderea civic/social, rezultatul net.

De reinut faptul c transpunerea n practic a oricrei afaceri trebuie s se regseasc

n coninutul politicilor de dezvoltare rural, aliniate la noile tendine pentru integrarea n UE.

Managementul structurilor de primire prin informatizarea activitilor din turismul rural

Site-urile existente n acest domeniu pentru pensiunile rurale sunt nc la nceput, dar cu bune

orientri de perspectiv, nc nu se poate spune c exist site-uri de acest gen concepute n

scopul realizrii unor afaceri i, datorit acestui fapt, constituie o oportunitate.(Alecu, 2006).

Sistemul informatic al unitilor de turism rurale

Brandingul local

Un brand reprezinta o marca, un cuvant care subliniaza identitatea unei persoane,

companii, produs, comunitate sau natiune. Procesul de branding, care consta in identificarea

acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului sau regiunii geografice, este insa unul

dificil, datorita competitiei acerbe in ceea ce priveste asteptarile clientului.

Pentru a crea si dezvolta un brand, o persoana trebuie sa:

- Delimiteze interesul pentru o regiune geografica anume

- Analizeze caracteristicile si functiile serviciului sau produsului care este etichetat

- Compare potentialul brand creat cu alte branduri similare existente deja, raspunzand la

intrebarea care este diferenta intre acest brand si altele?

- Inteleaga care este principala atractie pentru potentialul client, care sunt asteptarile

acestuia

Odata gasit un raspuns la aceste intrebari, se poate incepe procesul de branding.

Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale distinctive,

impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi promovat si dezvoltat in

mod natural. Principala functie a unui brand local este de a naste curiozitatea si de a determina

turistul sa viziteze un anumit loc. Cu cat regiunea este mai mica, cu atat brandul local este mai

concret. Cu cat este mai mare regiunea, cu atat este mai dificil ca brandul sa-si indeplineasca

functia de baza, respectiv sa atraga.

Primul pas in conturarea brandului local il reprezinta constituirea unui grup format din

membrii ai comunitatii preferabil persoane in varsta care sa identifice principalele traditii si

32






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

evenimente istorice petrecute in regiune. Este important de definit care dintre aceste traditii

mai sunt inca de actualitate si care au devenit deja legenda. In ambele cazuri vor deveni parte a

brandului, pentru ca multe dintre initiativele din turismul local au avut la baza vechi traditii si

credinte asa cum este cazul Branului, care s-a identificat ca fiind casa Vampirului Dracula,

atragand anual un numar impresionant de turisti straini.

Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existenta unui simbol

puternic care patrunde in mintile potentialilor clienti si care ii face pe acestia sa consume

respectivul serviciu. Dezavantajul este ca un brand bun atrage multi turisti si in aceste

conditii regiunea trebuie sa asigure o infrastructura buna si un mediu sigur, pentru a satisface

nevoile unui numar mare de solicitanti. Toate acestea pot fi contracarate printr-o planificare

corecta si o campanie de marketing bine structurata.

Un brand este mai puternic daca teritoriul este mai mic si mai bine definit va atrage

clienti in mod punctual.

Un brand este mai puternic daca se va concentra pe elementele sale distinctive si nu se

va pierde in detalii fara semnificatie.

Un brand poate fi sustinut prin publicitate, dar are de asemenea nevoie de o campanie

media articole in ziare, participarea la evenimente unde se poate vorbi despre brand, alte

evenimente de relatii publice

Cele mai bune branduri sunt acelea care se concentreaza intr-un cuvant puternic care sa

transmita esenta brandului

Pentru ca un brad sa poate fi recunoscut pe piata, acesta trebuie sa-si demonstreze

autenticitatea

Calitatea nu este o necesitate a brandingului local, dar poate sa fie inclusa in acesta.

Uneori principalele caracteristici ale unei zone sunt legate mai degraba de salbaticia acesteia

decat de gradul de confort

Un brand este cu atat mai puternic cu cat este mai greu de reprodus si astfel ramane

singur pe piata, reprezentand un principal punct de atractie. Uneori, atunci cand apare un brand

similar il poate distruge pe cel original, in special daca acesta nu este protejat. Pentru

mentinerea si dezvoltarea unui brand local este nevoie si de o sustinere legala a acestuia

Statisticile arata in mod clar ca initiativele care au la baza ideea construirii si

promovarii unui brand local sunt mult mai puternice, au mai multi clienti si sunt mai

sustenabile

33






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

4.4. Deschiderea unei pensiuni rurale

Cadrul legislativ de organizare i funcionare : Noiunile de pensiune turistic

rural i pensiune agroturistic sunt definite prin Legea nr. 145/1994, reactualizate n 1999 ca

urmare a Ordinului Autoritii Naionale pentru Turism nr. 61, pentru a fi redefinite i

contopite ntr-o singur noiune de "pensiune turistic rural" prin prevederile Hotrrii

Guvernului nr.1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i

brevetelor de turism, hotrre care se aplic prin ORDINUL MDRT NR. 1051/03.03.2011

pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a

licenelor si brevetelor de turism.Ordinele anterioare acestuia , care au fost abrogate o dat cu

intrarea lui n vigoare au fost Ordinul 899/09.02.2011, Ordinul nr 1296/2010 prin care s-a

abrogat la Ordinul 636/2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Clasificarea pensiunilor:

In functie de numarul si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile rurale pot fi notate

din punct de vedere relag cu 1,2,3,sau 4 margarete.

Scopul principal al acestui mod de clasificare il reprezinta protejarea turistilor prin

asigurarea unui set de standarde de confort si calitate a serviciilor

Clasificarea structurilor turistice este decisa de catre Oficiul pentru Autorizare si

Control in Turism, pornind de la Hotararea de Guvern 972/1998 referitoare la organizarea si

functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Aceasta este singura institutie care are

dreptul sa autorizeze firmele pentru a-si dezvolta activitati turistice.

Legislatia romaneasca stipuleaza o serie de criterii de selectie pentru pensiunile rurale

si urbane, incluzand:

- Numarul de camere

- Facilitatile pentru prepararea si servirea mesei

- Disponibilitatea unor anumite produse

- Elemente sanitare

- Servicii complementare

Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de:

- Maximum 10 camere si maximum 30 de locuri in zonele rurale

- Maximum 20 de camere in zonele urbane

Pensiunile pot functiona in casa proprietarului sau in cladiri independente care asigura

spatii de cazare adecvate si spatii pentru alimentatie pentru turisti.

34






Telefon 0786.038.824



C431.2021243096002/21.12.2012

Pensiunile agroturistice trebuie sa aiba capacitatea de a-si produce 30% din

ingredientele pentru mese.

Amplasarea pensiunilor, atat rurale cat si urbane, trebuie realizata in zone ferite de

poluare sau alte elemen

studiu de zona ii gal orizonturi 2012.pdf

Documents