REVISTA ONOMICĂ. Apare odată pe săptămână.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Banca Poporală" Dej, „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economia" Cohalm, „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Grăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Indu­stria", „Iulia", „Lipovana", „Ltigoşana", „Luceaferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul", „Nădlăcana" „Nera", „Olteana", „Oraviceana", ^Patria", „Plugarul", „Poporul", „Raeoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela",

„Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „Ulpiana", „Unirea", „Victoria", „Vlădeasa", „ZărSndeana" fi „Zlăgneana".

pe Preţul de prenumerare :

1 an K 12-—, pe » / , an K 6-—. D I R E C T O R

D r . C O R N E L D 1 A C O N O V 1 C H . Taxa pentru inserţinni:

de spaţiul unui cm2 câte 10 fileri

Anul VIII. Sibiiu, 25 Martie 1906. Nr. 12.

Casele de împrumut pe amanet în România. In Regatul român nu au existat pană

acum Case de împrumut pe amanet, numite acolo după obiceiul italian şi francez „Munte de pietate", şi astfel poporaţiunea mai să­racă a României, care în urma distribuţiunii neproporţionate a averilor în această ţeară, reprezintă majoritatea covârşitoare, a fost pană astăzi lipsită de binefacerile acestor aşezăminte, cari sunt considerate în toate ţările culte ca instituţiuni de utilitate pu­blică.

Fostul ministru de Finance al României, fericitul Menelas Ghermani, s'a ocupat deja înainte cu aproape un deceniu de această chestiune, şi constatând că împrumuturile pe amanet în realitate se fac în România în măsură foarte extinsă, însă in forma de vân­zare cu drept de rescumpărare pană la un termen anumit, şi că interesele ce se plă­tesc după asemenea împrumuturi ating cifra de aproape 60%, — a şi redigiat un proiect de lege pentru înfiinţarea Muntelui de pie­tate şi a pertractat cu mai multe sindicate de capitalişti din Franţa, Belgia şi Germania pentru realizarea acestei instituţiuni.

Proiectul Ghermani însă n'a ţinut cont de stările reale ale ţării româneşti şi a căutat să înfiinţeze Muntele de pietate după mo­delul statelor apusene cu mult mai înain­tate, unde aceste instituţiuni au fost create cu secole înainte ca aşezăminte de pură fi­lantropie. Din această cauză nici nu a putut ajunge la înţelegere cu capitaliştii străini, cari au prezentat oferte pentru realizare» Caselor de împrumut pe amanet.

Abia în anul trecut, Ministrul actual de finance, dl Take Ionescu, a revenit asupra acestei chestiuni în urma unei propuneri ce i-s'a prezentat din partea unei Bănci frun-

i taşe româneşti din Transilvania, şi a încre­dinţat pe un scriitor financiar român cu re-digiarea. unui proiect de lege, care în luna

| trecută a fost votat aproape neschimbat de Camerele române.

P e baza acestei legi, promulgată la 21 Febr. v. a. c, Ministrul de finance a acordat unui sindicat de capitalişti români conce­siunea pe 30 ani de a înfiiinţâ şi susţinea în România Case de împrumut pe amanet, în­vestite prin lege cu diferite privilegii însem­nate şi puse şi în serviciul filantropiei, încât jamătate al profitului net ce-1 vor realiză aceste Case, se va pune la dispoziţia „ Crucii roşie" din România.

Sindicatul concesionar a înfiinţat acum o societate anonimă pe acţiuni, compusă ex­cluzi v numai din Români din Regat, din Un­garia şi din Bucovina, care va începe ex­ploatarea concesiunii încă în decursul anului curent.

Nu numai faptul că această nouă insti-tuţiune românească a fost creată fără orice concurs străin, ci mai ales împrejurarea că a fost iniţiată de un institut financiar român din Ungaria şi că la constituirea Societăţii au participat mai multe Bănci româneşti dela noi, — ne îndeamnă a dă în următoa­rele întreg textul legii referitoare Ja Cassele de împrumut pe amanet, pentru cari se in­teresează de prezent şi cercuri financiare mai largi de dincoace de Carpaţi.

Textul legii este următorul: Art. 1. Ministrul de finance este autorizat de a

acordă ţinui sindicat de capitalişti, pe timp de 30 de ani, concesiunea,de a înfiinţa şi întreţinea în România Case de împrumut pe amanet.

Art. 2. In scopul exploatării acestei concesiuni sindicatul concesionar va înfiinţa o societate anonimă, cu sediul în Bucureşti, care se va constitui cu un ca­pital social de cel puţin 1.000,000 lei, în condiţiunile

19

stabilite de codicele de comerciu român pentru so­cietăţile anonime.

Această societate, după constituire şi înregistrare, va întrâ în toate drepturile câştigate de sindicatul concesionar şi va lua asupră-şi toate îndatoririle im­puse sindicatului prin această concesiune.

In caz de trebuinţă, noua societate îşi va putea urcă capitalul social în mod nelimitat prin emisiuni noue de acţiuni.

Art. 3. Societatea concesionară este datoare a înfiinţa prima Casă de împrumut pe amanet în Bu­cureşti, în timp de un an dela data concesiunei, şi va continuă apoi cu înfiinţarea acestor Case de îm­prumut în celelalte oraşe mai mari ale ţărei, astfel ca în timp de 10 ani dela data concesiunei să fie în­fiinţate câte o Casă de împrumut pe amanet cel puţin în oraşele: Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova.

Ordinea în care se vor înfiinţa aceste Case de împrumut rămâne la aprecierea societăţii concesio­nare, care este în drept a înfiinţa Case de împrumut pe amanet şi în alte oraşe, afară de cele înşirate.

Art. 4. In timpul celor 30 de ani a acestei con­cesiuni alte societăţi sau persoane nu vor putea fi autorizate a înfiinţa în România Case de împrumut pe amanet, cu aceleaşi privilegii, decât în următoa­rele cazuri:

a) în oraşele Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova, în cazul dacă societatea concesionară nu le-ar înfiinţa (conform dispoziţiunilor art. 3) în timp de 10 ani dela data concesiunei;

b) în alte oraşe, afară de capitala Bucureşti şi cele înşirate sub a), dacă societatea concesionară, în urma cererei ministerului de finance, nu ar înfiinţa o Casă de împrumut pe amanet în timp de un an dela data somaţiunei.

In oraşele în cari societatea concesionară a în­fiinţat o Casă de împrumut pe amanet nu se va con-cedâ sau tolera nici o altă Casă de asemenea natură.

Art. 5. Pentru asigurarea obligaţiunilor luate prin această concesiune societatea concesionară va depune la ministerul de finanţe o garanţie de 50,000 Iei, în efecte române de stat, deodată cu înfiinţarea pri­mei Case de împrumut pe amanet în Bucureşti. Ga­ranţia se va urcă cu câte 10,000 lei pentru fiecare Casă ce se va deschide în alte oraşe ale ţării.

Indatăce societatea concesionară îşi va construi Case proprii în Bucureşti, va putea cere înlocuirea garanţiei prin ipotecă şi restituirea efectelor depuse la minister.

Art. 6. C a s e e de împrumut pe amanet sunt datoare a avea la dispoziţiune, în toată durata con­cesiunei, sumele necesare pentru a putea satisface toate cererile de împrumuturi pe amanet ce li-se vor prezenta din partea publicului.

Art. 7. Casele de împrumut pe amanet vor acordă împrumuturi pe următoarele obiecte:

a) pe efecte şi obiecte mobiliare, cari se află în întrebuinţare, cum sunt: haine, rufărie, tacâmuri, mobile, etc.;

b) pe obiecte preţioase: giuvaere, aur, argint, metale preţioase şi pietre scumpe;

c) pe mărfuri, adecă producte industriale şi ar-| ticole de comerciu cari încă nu au intrat în conzu-i maţiune.

Obiectele prezentate spre amanetare se vor pre­ţui prealabil prin taxatorii Caselor de împrumut. îm­prumuturile se vor acordă pe efecte şi mărfuri ce l mult pană la V3 parte, iar pe obiecte preţioase cel mult pană la ' / 2 a preţului de estimaţiune. Casele de împrumut nu sunt datoare a acorda împrumuturi

i în sume mai mici decât l / s parte a valoarei.

împrumutul minimal va fi de 3 lei.

Art. 8. Nu se vor primi ca amanet următoarele obiecte:

a) efectele consacrate cultului rel igios; b) obiectele de echipament şi armament ale mi­

litarilor; c) obiecte provăzute cu marca unui stabiliment

public; d) sculele lucrătorilor; e) obiecte cu volum prea mare;

\ f) obiecte supuse la pericol de foc sau explo-siune, precum şi efectele ude şi murdare;

g) efectele lesne de sfărâmat sau supuse stri­căciune! ;

î h) obiectele despre cari să ştie sau să presu­pune că sunt furate.

Art. 9. împrumuturile se vor face pe termin de I 3 luni. Se vor putea însă reînoî, la cererea împru­

mutatului şi după plata procentelor şi taxelor regu­lamentare, încă de trei ori, pe termin de câte 3 luni. Reînoirile se vor considera ca un nou act de împru­mut. După un timp de un an dela prima amanetare, încuviinţarea reînoirei împrumutului, pe baza unei noue preţuiri, rămâne la apreciarea administraţiunei Caselor de împrumut pe amanet.

i Achitarea împrumutului se poate face şi resti­tuirea amanetului să poate cere, atât înainte de ter-minul stipulat cât şi după acesta, cât timp obiectul amanetat nu a fost vândut la licitaţiune publică.

j Art. 10. împrumuturile se vor putea stinge şi ! în rate de minimal 3 lei, cu ocaziunea reînoirei lor. I In asemenea cazuri dobânzile se vor socoti pentru • noul termin în totdeauna numai după restul neachitat \ al împrumutului.

| Art. 11. Dobânzile ce Casele de împrumut vor ! putea percepe vor fi maximum de 8% şi se vor cal­

culă în totdeauna pentru timp de cel puţin 3 luni. Procentele se vor plăti la achitarea împrumu­

tului sau la înoirea lui.

Art. 12. Afară de dobânzi, Casele de împrumut vor mai putea percepe următoarele taxe:

a) o taxă de înregistrare de maximum 1 % ; b) o taxă de preţuire de maximum 2 % ; c) o taxă de păstrare de maximum 2 % , şi d) o taxă de asigurare de maximum 1%, so-

cotit după suma împrumutului ; cele de sub c) şi d) se înţeleg pe ani.

După natura amanetelor, Casele de împrumut vor puteà fixà taxe mai mici pentru obiecte a căror preţuire, păstrare şi asigurare va fi mai puţin costi­sitoare.

Taxa de înregistrare şi preţuire se va scădea anticipativ din suma împrumutului; iar taxa de pă­strare şi asigurare se va incassa ulterior, deodată cu interesele.

Art. 13. Pentru orice obiect amanetat Casele de împrumut vor liberà o recipisă la purtător, care va conţinea : numărul de înregistrare, descrierea ama­netelor, data amanetărei, suma împrumutată, preţuirea şi, în fine scadenţa împrumutului. Condiţiunile îm­prumutului vor fi tipărite în dosul recipisei.

La prezentarea amanetului se va cere numele proprietarului, care se va nota în registrele admini-straţiunei. Aceasta însă nu răspunde pentru identitatea persoanei.

Recepisa liberată pentru obiectul amanetat se va prezenta la fiecare reînoire şi se va restituì la achitarea împrumutului şi ridicarea amanetului.

Art. 14. Amanetele cari nu au fost rescumpă-rate Ia scadenţă, şi pentru cari nu s'a reînoit actul de împrumut, se vor puteà vinde, la termin de cel puţin 30 zile după scadenţă, de administraţia Caselor de împrumut, pe calea licitaţiunei publice, fără interven-ţiune judecătorească.

Art. 15. Licitaţiunile publice se vor ţinea în fie­care lună, în prima zi de lucru, sub controlul orga­nelor ministerului de finance şi în localităţile Caselor de împrumut.

Licitaţiunile se vor publica cu opt zile înainte în Monitorul Oficial şi cel puţin în un ziar din lo­calitate, apoi prin un aviz, afişat în localităţile Ca­selor de împrumut.

Despre urmarea licitaţiunei se va dresà un proces verbal, în care se vor descrie amanetele vân­dute împreună cu toate datele cuprinse în recepisa d& amanet şi cu preţul vânzărei.

Procesul verbal se va subscrie de doi funcţio­nari ai Caselor de împrumut şi de delegatul mini­sterului de finance.

Art. 16. în caz că la licitaţiunea pentru un obiect nu s'ar oferi o sumă corăspunzătoare preţului de'estimaţiune, administraţiunea Caselor de împrumut va fi în drept a retrage amanetul şi a-1 supune vân­zărei la proxima licitaţiune.

Art. 17. Din preţul realizat la licitaţiune se va achita în primul rând împrumutul, apoi o taxă de 5°/ 0 pentru acoperirea cheltuelilor de licitaţiune.

Restul se va administra ca depozit şi se va ţinea la dispoziţiunea proprietarului în timp de un an; dacă nici după acest termin nu se va ridica, se va trece jumătate la fondul de rezervă, ce se va crea pentru acoperirea eventualelor perderi; iar cealaltă jumă­tate se va pune la dispoziţia ministerului de finance.

Art. 18. Casele de împrumut pe amanet sunt răspunzătoare de perderea, sustracţiunea, deteriorarea sau incendiarea obiectelor amanetate, întrucât acestea ar proveni din neglijenţa funcţionarilor lor sau din cauză că nu au luat precauţiunile necesare pentru buna păstrare şi pentru asigurarea obiectelor ama­netate.

Art. 19. Nu sunt răspunzătoare Casele de îm­prumut pentru pagubele ce ar urma:

a) din accidente extraordinare, ce nu le-au putut înlătura (cum sunt: războiu, răscoală, cutremur etc) . ;

b) din furturi cu efracţiune dovedite comise de alţii decât cei în serviciul Caselor de amanet;

c) din stricăciuni făcute de molii sau provenite din natura internă a obiectelor amanetate, fără vina Caselor de amanet.

Ari. 20. Pentru întimpinarea pagubelor ce ar putea urma din incendii, Casele de împrumut sunt datoare a asigură obiectele amanetate în contra in­cendiului pană la valoarea preţuirei.

In asemenea cazuri Casele de împrumut sunt i răspunzătoare pană la suma despăgubirii ce o pri­

mesc dela institutele de asigurare.

Art. 21. Dacă un obiect amanetat s'a perdut Casele de împrumut sunt datoare a plăti proprieta­rului preţul de estimaţiune şi separat o indemnizaţie de 2 5 % ; iar dacă obiectul s'a deteriorat, proprietarul lui va avea dreptul să-1 abandone Caselor de îm­prumut, în schimbul preţului de estimaţiune stabilit la amanetare.

Aceste despăgubiri însă nu se pot pretinde în cazurile înşirate la art. 19.

Art. 22. Toate afacerile de împrumut pe amanet ale acestor Case, cari sunt considerate ca instituţiuni de utilitate publică, vor fi scutite de timbru şi de orice alte taxe fiscale; deasemenea şi registrele şi documentele ce privesc aceste transacţiuni.

Sunt scutite mai departe de contribuţiuni cătră stat, judeţ şi comună, pentru durata concesiunei: toate zidirile ce se vor construi anume pentru tre­buinţele acestor Case şi profitul ce va realiza din afacerile de împrumut pe amanet.

In schimb însă Casele de împrumut pe amanet ; vor pune la dispoziţiunea ministerului de finance:

a) jumătate din profitul net ce se va realiza din afacerile de împrumut pe amanet, şi

b) jumătate din restul de vânzare a amanetelor nerescumpărate, încât nu a fost ridicat de proprie­tarul amanetului în timp de un an.

Art. 23. Profitul net al afacerilor de împrumut pe amanet se va stabili după normele comptabili-tăţei, astfel că din totalul veniturilor (dobânzi şi taxe) se vor acoperi toate cheltuelile: chirii, mobiliar, re-tribuţiunile funcţionarilor, cheltueli de material, do­bânzile sumelor împrumutate, dobânzile de 5° / 0 la capitalul social. Din câştigul stabilit se va scădea 10% ca tantiemă pentru funcţionari şi 10% ca tan-

19*

tiemă pentru conziliul de administraţiune şi organele de control. Restul formează profitul net şi se va îm­părţi în părţi egale între societatea concesionară şi între ministerul de finance.

Art. 24. Sumele cari, conform art. 17, se vor trece la fondul de rezervă din restul preţului de vân­zare a amanetelor nerescumpărate, nu se vor consi­deră ca venituri la stabilirea profitului net, deoarece acest fond are destinaţiunea de a acoperi eventualele perderi ale Caselor de împrumut.

La caz de lichidare a societăţii acest fond seVa îm­părţi pe din două între societate şi ministerul de finance.

Art. 25. Sumele cuvenite ministerului de fi­nance, potrivit art. 22, se vor depune la casieria ace­stui minister în fiecare an, la 1 Aprilie. Ministerul de finance le va remite societăţei Crucea Roşie din România. Destinaţia acestor sume se poate schimbă oricând prin lege.

Art. 26. Statul va controla observarea condi-ţiunilor stabilite în actul de concesiune şi în totul gestiunea internă a Caselor de împrumut prin un delegat al ministerului de finance.

Art. 27. Administraţiunea Caselor de împrumut pe amanet se va urmă conform unui regulament g e ­neral, care va cuprinde şi condiţiunile stabilite în actul de concesiune, şi se va supune aprobărei mi­nisterului de finance înainte de funcţionarea primei Case de împrumut.

Art. 28. Delegatul ministerului de finance va avea îndeosebi următoarele drepturi şi datorii:

a) va controla observarea regulamentului g e ­neral ;

b) va conlucra la încheierea anuală a conturilor şi la stabilirea profitului net, având să subscrie şi bi­lanţul anual; în fine

c) va participa la licitaţiunile amanetelor neres­cumpărate direct sau prin un reprezentant al său. • j

Art. 29. Retribuţiunea delegatului ministerului se fixează la suma de 300 lei pe lună, care i-se va plăti de Casa de împrumut în contul cheltuelilor per­sonale.

Art. 30. Toate litigiile ce s'ar putea naşte din afacerile Caselor de împrumut se vor judeca de ju­decătoriile ordinare după legile ţării.

Studii practice de bancă. (Continuare.)

Depunerile casselor de păstrare şi băncilor mari. La unele casse de păstrare precum şi la unele

bănci mari, unde depunerile spre fructificare formează un obiect principal de afaceri, experienţa îndelungată a dat la iveală diverse zisteme pentru ţinerea în evi­denţă şi administrarea depunerilor încredinţate lor. Aproape fiecare cassă de păstrare şi bancă mare îşi are zistemul său mai mult sau mai puţin particular pentru evidenta şi administrarea depunerilor. Şi de­oarece în decursul timpului am avut prilej să văd şi

să mă ocup cu mai multe zisteme de natura aceasta voiu face cunoscut cetitorilor noştri de astădată o combinaţie, care mi-a plăcut mai mult şi care — cu deosebire în ceeace priveşte controlul — mi-s'a părut a fi cea mai perfectă din câte am studiat.

înainte de a întră în descrierea acestei combi-naţiuni de zisteme pentru evidenţa şi administrarea depunerilor, ţinem de necesar să spunem, că la insti­tutele mari, unde numărul deponenţilor se urcă la zeci şi sute de mii şi cu deosebire acolo, unde insti tutele au diverse filiale, pentru practicitate se obici-nueşte să se facă diverse împărţiri cu privire la căr­ţile de depuneri şi la deponenţi. Spre scopul acesta fiecare carte de depuneri are un număr anumit de conturi — zicem 1000, — iar un număr anumit de cărţi ca de ex. 10 formează o serie, care se însamnă cu vreo literă din alfabet. In chipul acesta o serie ar consta din 10 cărţi şi ar conţinea 10,000 de con­turi, aşa că dacă ar fi vorba de contul Nr. 5430 seria A ar trebui să înţelegem contul Nr . 5430 din cartea a şasa a seriei A . Ori dacă am zice contul Nr. 7851 seria C am şti îndată că acest cont se găseşte in cartea a 8 a a seriei C. s m. d. Aceste premerse să trecem la explicarea combinaţiei de zisteme ce ne preocupă.

Ca şi la alte bănci incassârile şi plătirile se fac pe baza documentelor de cassă, cari sunt de două feluri: de Intrate şi de eşite, respective de depuneri şi de ridicări. Cu partidele comunică lichidatorul, că­ruia i-se comunică scopul -afacerilor şi care — fiind vorba de depunere — face documentul de cassă de Intrate, ce-1 dă partidei dupăce î-a luat libelul de de­puneri. Libelul de depuneri în care a însemnat suma ce se depune îl dă unui adjunct al său, care conduce un jurnal al depunerilor. In jurnalul depunerilor, de­spre care vom vorbi mai jos, se introduce suma de­puneri cu calelalte date necesare, după ceeace libelul se predă cassierului ca să execute afacerea. Cassierul învită partida, incassează suma corespunzătoare, iar pe documentul de cassă, care rămâne încă tot la par­tidă, face un semn anumit ce dovedeşte cumcă suma s'a incassat. Suma incassată se introduce de adjunctul cassierului într'un jurnal de cassă, despre care dease-menea va fi vorba în particular — iar libelul de de­puneri îl dă mai departe unui comisar de zi. Acesta îl subscrie, învită partida dela care ia documentul de cassă şi în schimb îi predă libelul confirmat. Dacă e depunere nouă, lichidatorul odată cu documentul de cassă face şi un libel de depuneri. Dacă e vorba de v r e o ridicare de depunere procedura e aproape iden­tică cu cea descrisă pană acum cu singura deosebire că lichidatorul înainte de a face documentul de cassă, cercetează cărţile de depuneri să vadă, dacă contul respectiv corespunde cu libelul şi dacă suma cerută se poate lichidă. Tot din aceste cărţi poate afla cât e suma intereselor capitalizate dacă se cere şi plă-tirea acestora, căci să ne notăm bine, sunt unele in­stitute la cari în libelul de depunere nu e nici o urmă şi nu se Introduc niciodată interesele capitalizate. Evidenta acestora se ţine numai in cărţile de depu­neri şi dacă cineva voieşte să le aibă şi în libel, tre-bue să le ridice şi să le depună apoi ca capital nou. De altcum aceasta se va vedea şi se va înţelege mai bine când va fi vorba de cărţile de depuneri. Dacă se ridică întreaga sumă depusă, libélele rămân la co­misarul de zi, care trebue să-şi dee samă de ele. Tot la comisarul de zi se adună documentele de cassă de intrate şi eşite, pe baza cărora apoi se fac imediat introducerile în cărţile de depuneri. Cu aceste putem trece să explicăm

Jurnalul depunerilor care are următoarea formă:

12 Martie 1906.

I D I M T I S H O ! » « ! Nr cărţii

Seria

00 ( » fr M U> fi 05

© C T J I N S O C O * . © ©

Nr.

libelului

O O - J C . c n ^ c o t o ^ Nr. curent

G. T

oma

P. Zaharia

P. T

udor C

ruţarea l. B

ueur X

. Y. Z

. Z

estre A

urora

i 1

Num

ele

deponentului

IC r—

co o o 8 8 8 8

Intrate

Ca

pita

l

I I I 1

Intrate

Ca

pita

l

Oi ~3 TO O O O o o c o o

Eşite

Ca

pita

l 1 1 1 1

Eşite

Ca

pita

l t—*. w

Capi­

talizate

1 In

ter

ese

1

Capi­

talizate

1 In

ter

ese CO

Curente

1 In

ter

ese

U, O

Curente

1 In

ter

ese

Libele achitate

O ¡3" n a <

M«

Dacă privim mai deaproape acest jurnal vedem, că în coloana întâi se insamnă numărul cărţii şi în a două seria la care aparţine. Se înţelege că dacă un institut administrează mai multe serii, vor putea ob-Teni şi alte litere. In coloana a treia se induce nu­mărul libelului şi în a patra numărul curent al docu­mentelor de cassă fără conziderare dacă acestea sunt de intrate sau de eşite. In coloana a patra urmează numele respective semnul deponentului. Pentru capital avem două coloane: una pentru sumele intrate, alta pentru cele eşite. In coloana de interese vedem că se face deosebire între interesele capitalizate şi cele cu­rente. Explicarea acestei deosebiri îşi are originea în modul particular în care se poartă cărţile de de­puneri, in cari cum am spus mai sus şi cum vom arătă şi mai jos evidenţa despre interesele capitalizate precum şi a celor curente se poartă — deşi în unul şi acelaş cont — dar totuş deosebit de capitalurile depuse respective ridicate. In exemplul nostru am şi arătat că din depunerea Nr. 1700 seria A, ridicân-duse întreg capitalul se plătesc şi interesele capitali­zate, cari trebue să presupunem că sunt din seme­strul trecut, precum şi interesele curente dela 1 Ia­nuarie pană la 12 Martie a. c , cari fac cele dintâi K 13 -—, cele din urmă K 490. Din contră la de­punerea Nr. 3916 seria A, care deasemenea se ridică întreagă se plătesc numai interese curente, dovadă că aceasta datează numai din cursul semestrului cu­rent. Urmează apoi o coloană în care se însemnează libelele total achitate. Astfel vedem că cele două to­

bele cari s'au achitat definitiv sunt însemnate cu 1. La controla de seara comisarul de zi trebue să aibă atâtea libele achitate câte sunt însemnate în jurnalul depunerilor. loan 1. Lnpedatu.

(Va urma).

J U R I S D I C Ţ I U N E . Publicarea convocării adunării generale.

Din dispoziţia cuprinsă în statute, că anunţul privitor la convocarea adunării generale trebue publicat cu 8 zile înainte de adunarea generală urmează, că cele 8 zile trebue să expire din ziua publicării anunţului pănâ la ziua adunării generale, va să zică deja îna­inte de ziua adunării generale.

(Tabla reg. din Budapesta sub Nr. 5/1906). *

Poate cere acţionarul convocarea adu­nării generale a societăţii pe acţii în licui­dare? Chestiunea aceasta a preocupa't în zilele tre­cute tabla reg. din Budapesta. Anume acţionarul unei societăţi în licuidare a înaintat contra societăţii )a tri­bunalul comercial şi cambial din Budapesta o cerere pentru convocarea adunării generale. Tribunalul însă a respins cererea. Tabla reg. însă Ia care a ajuns afacerea spre decidere, a schimbat hotărîrea instanţei prime şi a enunţat, cererea acţionarului referitoare la convocarea adunării generale a societăţii în licuidare este îndreptăţită.

Eată motivarea tablei regeşti: Dispoziţiile §-ului 177 al L. C. în senzul căruia

adunarea generala a societăţii pe actii trebue convo­cată cel puţin odată pe an şi a §-ului 178 în înţelesul căruia acţionarii cari reprezintă y10 a capitalului so­cietar pot pretinde oricând convocarea adunării gene­rale, au valoare şi faţă de societăţile în licuidare. Este necesară ţinerea adunării generale anuale şi în decursul licuidaţiunii, fiindcă aci se tractează adeseori de licuidarea unor averi de mare preţ şi licuidatiunea merge încet, şi astfel controlul periodic şi sistematic al mersului licuidaţiunii este de cea mai mare impor­tantă pentru fiecare acţionar singuratic. Dispoziţia §-ului 206 al L. C, în senzul căreia Jicuidatorii sunt obligaţi a publică în fiecare an câte un conspect, nu face de prisos convocarea adunării generale, pentrucâ posibilitatea de a câştigă informatiuni din conspectul publicat nu suplineşte controlul ce are să exereieze adunarea generală asupra administraţiei societăţii. De aci urmează, că dreptul de control asupra societăţii în licuidare, pe calea adunării generale anuale, este tocmai aşa un drept esenţial şi ilimitabil al acţiona­rilor, ca şi dreptul de a controla an de an prin adu­nările generale ordinare gestiunea societăţii în fiinţă.

Tabla reg. Nr. 150/1906). -f O

R E V I S T A F I N A N C I A R A .

Situatiunea. Sibiiu, 23 Martie 1906.

In piaţa internă de hani cererea continuă a fi intenzivă, şi după toată probabilitatea se va potentă încă la ultimo; din motivul acesta, precum şi în urma situaţiei politice interne nesigure, banii sunt tot scumpi şi în timp apropiat abia este speranţă că se vor ief-

tini; şi dacă peste tot s e v a ameliora situaţia, aceasta va urmă după părerea cercurilor financiare bine ini­ţiate, cel mult câtră mijlocul lui Maiu. In zilele ul­time cambiile de portfoliu s'au discontat in Budapesta dela 4 % % în sus, iar în Viena discontul privat a fost de 4»/i.%-

In Berlin discontul privat s'a ridicat la 4 1 / 8 %-pe când in Londra şi Paris a rămas aproape staţionar cu 3 7 / 1 6 °/o resp. 2 % % .

Etalonul oficial al băncilor de emisiune este ur­mătorul: Banca Austro-Ungarâ 4 1 / 3 %- Banca Naţio­nală a României 5%. Banca imperială Germană 5%. Banca Angliei 4% şi Banca Franciei 3%.

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. „Albina", institut de credit şi de economii în

Sibiiu. A X X X l l l - a adunare generală ordinară a ace­stui institut a avut loc ieri, la 24 crt., în prezenţa a 48 acţionari, reprezentând 1460 acţiuni cu 260 voturi. Adunarea a fost prezidată de vener. viceprezident al conziliului de direcţiune, dl Alexandru Lebu, azistat de dl Dr. Tib. Brediceanu în calitate de notar şi de d-nii Dr. Cornel Diaconovich şi Dominic Uaţiu ca veri­ficatori ai procesului verbal şi totodată scrutinători la alegere.

Adunarea generală primind raportul direcţiunii şi al comitetului de supraveghiare, a aprobat bilanţul anului de gestiune 1905 şi a votat atât organului ad­ministrativ, cât şi celui de control absolutorul uzitat pentru gestiunea lor în anul expirat.

Distribuirea beneficiului net de K 262,01058 adu­narea generală a hotărât-o în conformitate cu propu­nerea direcţiunii, precum urmează:

Dividendă şi supradividendă K 168,000-—, tan­tiemă statutară direcţiunii, comitetului de suprave­ghiare şi funcţionarilor K 36,362'—, Remuneraţiuni funcţionarilor fără drept Ia tantiemă şi servitorilor K 2,160'—, pentru scopuri culturale şi de binefacere K 14,000-—, fondului de penziune al funcţionarilor \ K 15.000'—, fondului special de rezervă restul de K 26,488-58.

Dividendă de 14% = & 28'— pro cupon se poate ridică imediat după adunarea generală.

Asupra distribuirii cuotei destinate pentru sco­puri de binefacere in sumă de K 14,000'— direcţiunea a prezentat următoarea propunere primită din partea adunării generale fără nici o modificare:

Mesei studenţilor K 6,000-—. Asociaţiunii pentru literatura româna şi cultura poporului român pentru şcoala civilă de fete j K 2,000-—. Şcoalei Reuniunii femeilor române din Sibiiu K 600-—. i Internatului Reuniunii femeilor române din Braşov K 400 —. Aso­ciaţiunii pentru spriginirea învăţăceilor şi sodalilor români din Braşov K 200'—. Societăţii „România Jună", Viena K 200-—. Societăţii „Petru Maior", Budapesta K 200'—. Tinerimii univer­sitare din Cluj K 200- — . Societăţii academice „Carmen Sylva" din Graz K 100-—. Fondului Alumneului din Timişoara K 200-—. Internatului gr.-or. din Beiuş K 200-—. Studenţilor morboşi din Braşov K 200—. Studenţdor mizeri din Blaj K 200'—. l'unda-ţiunii studenţilor din Brad K 200'—. Reuniunii române de mu­zică din Sibiiu K 200 —. Reuniunii române de muzică din Bra­şov K. i00-—. Reuniunii de agricultură din Sibiiu K 200-—. Reu­niunii pentru înfrumseţarea oraşului Sibiiu K 200'—. Reuniunii pentru înfrumseţarea oraşului Braşov K 100-—. Reuniunii hi­gienice, Sibiiu K 100-—. Gremiului comercial, Sibiiu K 100-—. Pompierilor din Sibiiu K 200'—. La dispoziţia direcţiunii K. 1,800 —.

Preţul marcelor de prezenţă pe 1906 pentru membrii direcţiunii s'a fixat cu câte K 10'— atât pentru centrală, cât şi pentru filială.

Urmând la ordinea zilei alegerea a doi membrii în direcţiune în locul celor eşiţi după ordinea vechimei, adunarea generală a reales cu majoritatea voturilor pe d nii Dr. Liviu Lemény şi Ştefan Stroia cu mandat pe 6 ani.

Ultimul punct al ordinei de zi a fost alegerea a 5 membrii în comitetul de supraveghiare. Ordonânduse votarea, prezidentul enunţă rezultatul scrutiniului, con­form căruia domnii Dr. Marión Puşcariu, Victor Fmcu, loan Henteş, Isicolau Ivan şi Mateiu Voileanu au în­trunit majoritatea voturilor pronunţate, deci se enunţă aleşi pe un nou period de 3 ani.

* „Arieşana", institut de credit şi de economii,

societate pe acţii în Turda şi-a încheiat bilanţul pe 1905 cu active de K 942,689'— cu circa K 56,000 — mai mari decât in 1904 şi cu un câştig net de K 23,429' — mai mare decât in anul precedent cu K 5,204-—. Poziţia principală a activelor o formează Impr. hipot. cu K 407,056-— în creştere faţă de 1904 cu K 53,157-—. Escontul, al doilea ram principal de afacere s'a redus cu circa K 8,500'— la K248,531'—. Camb. hipot. sunt staţionare cu K 100,839'—. Efecte publice are acest in­stitut abia în valoare de K 3,392'—. Dintre pasive au crescut Rezervele cu circa K 6,000-— Ia K 76.327-— şi Depozitele spre fructificare cu circa K 56,000-— la aproape K 600,000-— Reescontul se prezintă cu ne­însemnata sumă dé K 8,618 — (in 1904 K 21,653 — ) . Venitul brut al anului 1905 a fost de K 72,950'— (în 1904 K 68 ,480 ' - ) .

Adunarea generală a fost convocată pe 21 Fe­bruarie a. c.

„Economul?', institut de credit şi de economii, societate pe acţii în Cluj. In butul crizei interne prin care a trecut acest institut în anul 1905, bilanţul ultim se încheie atât în ce priveşte totalul activelor, cât şi beneficiul net mai favorabil decât cel al anului 1904. Activele totale se cifrează cu K 2.464,632'— fată de K 2.203,305-— în 1904, iar beneficiul net este de K 39,833-— cu circa K 4,300-— mai mare decât în anul precedent. Cea mai mare creştere se remarcă la Escont, anume de circa K 240,000-— (starea K 1.698,855-—). Imprum. hipotecare din contra s'au redus dela K 216,413'- - la K 194,694 ' - , iar Imprum. pe oblig, cu cavenţi cu circa K 49,000-— la K 206,579'—. 0 creştere de aproape K 32,000'— arată Efectele pu­blice (starea K 58.971'—). Realităţile se prezintă în fine cu starea de K 189,371'— faţă de K 187,565'— în anul 1904. Intre active mai observăm şi o poziţie „Salare* cu K 1,818'24, care in aceasta formă şi-ar avea locul în Contul Profit şi Perderé şi ar trebui să fie probabil „Anticipaţiuni de salare".

Ce priveşte pasivele, Capitalul societar, prin o nouă emisiune de acţii s'a urcat dela K 200,000'— la K 262,477-—. Rezervele se prezintă cu K 142,974'—, faţă de K 134,633'— in 1904, iar fondul de penziune cu K 41,994'— (în 1904 K 38,819'—). Depozitele spre fructificare sunt aproape neschimbate ca şi la finele anului 1904, prezentându-se cu starea de K 1.346,168'— (faţă de K 1.345,553-—). Reescontul de K 504,824-— arată faţă de 1904 o creştere de peste K 81,000 — . In fine Interesele tranz. anticipate sunt prezentate la K 158,942'— interese incassate cu K 20,893-—. Venitul brut al anului 1905 a fost de K 195,842-—. Revirementul cassei de K 12.049,920-— şi revirementul general de K 22.051,209-—.

Adunarea generală este convocată pe 24 Martie a. c , când va fi a se alege şi un membru în direcţiune.

Propunerea direcţiunii cu privire la distribuirea profitului net este următoarea: 5°/ 0 dividendă acţiona­rilor K 10,000-—. 20y 0 fondului de rezervă K 5.966-64. 9 % pentru scopuri filantropice, din cari 2 % fondului pentru zidirea bisericei gr.-cat. din Cluj K 596 66. 7% împărţânde prin adun. gen. prezentă K 2,088 -32. 10% tantiema direcţiunii K 2,983-32. 4% tantiemă directorului executiv K 1,193 33. 8% tantiemă func­ţionarilor K 2.386-65. 5% tantiemă comitetului de re-viziune K 1,491 66. 2 % tantiemă comitetului pentru membrii externi K 596 66. 5% fondului de penziuni K 1,491-66. 7% fondului special de rezervă K 2.088-32, iar restul de 3U°/ 0 supradivid. acţionarilor K 6 000'—. Dotarea serviciului informator K 1,000-—. Dotarea extraordinară a fondului de rezervă K 1,94996.

Primită propunerea aceasta dividendă anului 1905 va fi K 8-— ca şi în 1904.

„Masa studenţilor academici" întreţinută de acest institut, parte din mijloacele proprii, parle din contri-buirile venite deia alte institute de bani şi dela parti­culari, a avut Intrate K 4,524-45 şi Eşite K 2,983-67, rămânând la finele anului 1905 starea cassei de K 1,540 78.

In anul 1904/5 semestrul II au primit prânz gratuit 23 studenţi universitari, iar în anul 1905/6 se­mestrul I 22 studenţi universitari.

Adunări generale au convocat respect, ţinut următoarele institute de bani:

13 Martie a. c. „Doina" în Câmpeni. 15 Martie a. c. „Aurăria" în Abrud.

„Lugoşana" în Lugoj. „Unirea" în Vad.

17 Martie a. c. „Chiorana" în Şomcuta-mare. „Vlâdeasa" în B.-Huedin. „Voileana" în Voila

18 Martie a. c. „Aurora" în Năsăud. „Târnăveana" în Sighişoara. „Murâşanul" în M.-Radna.

19 Martie a. c. „Silvania" în Şimleul-Silvaniei. 20 Martie a. c. „Fortuna" în Rodna-veche.

„Furnica" în Făgăraş. „Hondoleana" în Hondol.

22 Martie a. c. „Turnu-Roşu" în Boita. „Brădetul" în Orlat.

24 Martie a. c. „Albina" în Sibiiu. „Economul" în Cluj.

25 Martie a. c. „Cas3a de păstrare" în Mercurea. 19 Aprilie a. c. „Olteana" în Viştea-inferioară.

Dividendă băncilor noastre pe Dividendă de cupon

"Io K f „Albina" 14 28— „Ardeleana" 10 10 — „Arieşana" 7 7-— „Armonia" 8 8-— „Bihoreana" 6 12-— „Banca Poporală" . . . 10 10— „Bistriţana" 10 20 — „Bocşana" 6 6-— „Buciumana" 5 2-50 „Cassa de păstrare" Sâlişte 19 38-— „Chiorana" 6 6-— „Concordia", Uzdin . . 8 8 — „Cordiana" 9 9 — „Coroana", Bistriţa. . . 5 10 — „Coroana", Timişoara . . 5 2-50 „Corvineana" 12 12-—

anul 1905. Scadenţa

24 Martie 8 Martie

15 Maiu 18 Februarie

22 Ianuarie 12 Martie 26 Februarie

11 Martie 17 „ 23 Februarie 18

1 Aprilie 8 Februarie

12

1906.

Dividendă de cupon Scadenta

,,Dacm" „Detunata" „Doina" „Dunăreană" . . . . „Economia", Cohalm . „Economul . . . . . „Făgeţana" „Fortuna" „Furnica" „Grăniţerul" . . . . „Haviegana" . . . . „Hunedoara" . . . . „Jiana" „Iulia" „Lipovana" . . . ; . „Luceafărul" . . . . „Lugoşiana" . . . . „Mercur" „Mielul" „Murăşana" . . . . „Murâşianul . . . . „Nădlăcana" . . . . „Nera" „Orăviceana" . . . .

,P arsimonia" . . . . „Patria" „Plugariul" . . . . „Poporul" „Porumbăceana". . . „Racoţana" . . . . „Sătmâreana" . . . . „Schinteia" . . . . „Sălăgeana" . . . . „Sebeşana" . . . . . „Sebeşana", Caransebeş „Sentinela" . . . . „Silvania" „Şoimuşana" . . . . „Someşana" . . . . „Târnăveana" . . . . „Ţibleşana" . . . . „Timişana" „Ulpiana" „Unirea" „Victoria" „Vlădeasa" . . . . „Zărăndeana" . . . . „Zlăgneana" . . . .

0/ 10 K f

6 6 - 1 Maiu 8 4— 1 Februarie

10 10 — 1 Maiu 5 5— 26 Februarie 6 6 — 27 8 8— 24 Martie 6 12— 1 Martie 9 4-50 1 Maiu 7 28— 20 Martie 9 9 — 17 Februarie 8 S ' ­ 10 Martie

10 io — 7 „ 5 2 50 1 „

12 12— 7 „ 9 18— 22 Februarie 7 7— 22 „ 8 16 — 15 Martie 8 16 — 25 Februarie

10 I O - 15 8 S ­ 1 Aprilie 7 U ' — 20 Martie 6 6 — 20 „ 8 8— 5 Februarie 8 a-— 2 Martie 7 7-— 8 „

15 30 — 19 Februarie 8 8 — 22 „ 6 6 — 26 8 8— 11 Martie 8 8— 10 Martie 6 12— 15 Februarie

10 5— 1 Iulie 6 6— 21 Februarie

11 11 — 6 Martie 6 12 — 28 Februarie 8 8— 25 „ 9 9— 20 , 7 3-50 23 „ 8 16-— 1 Martie 5 după rat. plat. 18 „ 8 4 — 5 Februarie 6 12-- 15 „ 6 3— 1 Maiu

10 10— 15 Martie 9 18-- 25 Februarie 6 6— 18 Martie

10 10-- 11 Februarie 6 3— 3 Martie

1906

A G R I C U L T U R A .

Programa de lucru a comitetului central al „Reuniunii române de agricultură din co­

mitatul Sibiiu" pe 1906.

1. Se vor ţinea întruniri agricole în comunele: Avrig, Noul-săsesc, Şugag, Şura mică, Săsăuş şi Sibiiu, suburbiul-de-jos.

2. Se va aranja a 16-a expoziţie de vite de pră-silă împreunată cu împărţire de premii în bani, în co­muna Săsciori.

3. Intre membrii cu locuinţa în Gurarîului se va sortă o viţea, rassa „Pinzgau" curată, ce se va cum­pără din mijloacele Reuniunii.

4 Cu scop de a înlezni cumpărarea de vite de prăsilă, comitetul acoardâ micilor proprietari împru-turi ieftine, replătibile în rate.

5. Pentru a înainta cultura pomilor: a) in primăvara se vor împărţi între membrii

pomi.pădureţi (meri, peri, pruni, vişini, perseci e t c ) ; b) în luna August se va ţinea în comuna Sibişel

un curs de pomărit pentru învăţătorii aplicaţi la con­ducerea şcoalelor de pomi comunale. Participanţii la curs vor primi diurne;

c) cu câte un altoiu (măr patul) vor fi dăruiţi mem­brii cu locuinţa în Poplaca. Pomii se vor plantă în grădina fiecărui membru;

d; comitetul a procurat 8000 altoi (meri), cari se pun în vânzare cu preţ redus;

e) în cursul toamnei se va pune în lucrare cup­torul de uscat poame zistem „Cazenille", ce este zidit în Sălişte.

6. Cu scop de a se studia de cei competenţi referinţele igienice ale ţăranului, in comuna Apoldul-românesc se va aranja a 2-a zi de Rusalii o expoziţie de copii, împreunată cu premii in bani, prima de acest fel la noi.

7. Intre membrii se vor împărţi în mod gratuit seminţe de nutreţuri măiestrite şi se va mijloci pentru obştea noastră procurarea de seminţe mai bune şi mai ieftine anume:

a) Sămânţă de luţernă franceză; b) sămânţă de trifoiu roşu; c) sămânţă de iarbă engleză; d) sămânţă de iarbă franceză; e) sămânţă de iarbă italiană; / ) să­mânţă de napi de nutreţ, Mammuth roşu, uriaş; «//să­mânţă de napi de nutreţ, Oberndorf; h) sămânţă de varză de Erfurt; i) sămânţă de varză Braunschweig, uriaşă, de iarnă; k) sămânţă de ceapă uriaşă, Rocca ; l) sămânţă de ceapă de Madeira; m) sămânţă de ceapă rotundă, galbină, uriaşă de Zittau; n) pătlăgele, Pre­zident Garfield; o) ardeiu bulgăresc, roşu sau galbin (Buldog), uriaş, domol; p) legături de altoit Rafiia, foarte practice; g) funii de Cocos; r) răşină de altoit, fluidă; s) etiquette de tinichea albă pentru scrierea numerilor; t) cucuruz „Regele preriilor", soiu nou, care isbuteşte la noi şi se coace deodată cu soiul îndatinat.

Cei împărtăşiţi în trecut cu pădureţi, seminţe, e t c , sunt rugaţi a face comitetului raport despre ex­perienţele făcute şi despre rezultatele obţinute.

8. Se va lucră la înfiinţarea însoţirilor de credit săteşti zistem „Raiffeisen". Direcţiunile sunt rugate a face raport despre activitatea celor existente în 1905.

9. Comitetul va îngriji de înfiinţarea de comiţii agricole. Direcţiunile tovărăşiilor agricole vor fi ru­gate a raportă despre activitatea desvoltată în 1905.

10. Se vor împărţi galiţe de soiu, apoi coşniţe şi alte unelte pentru cultivatorii de albine.

11. Se va lucră la desăvârşirea şcoalei practice de economie din Sălişte.

12. Adunarea generală ordinară se va ţinea în comuna Bradu.

S U M A R . Casele de împrumut pe amanet în România. — Studii

practice de bancă. — Jurisdicţiune: Publicarea convocării adu­nării generale, Poate cere acţionarul convocarea adunării gene­rale a societăţii pe acţii în lieuidare? — Revista financiară : Si-tuaţiunea. — Societăţi financiare şi comerciale: „Albina", „Arie-şana", „Economul". — Aduuări generale. — Dividenda băncilor noastre pe anul 1905. — Agricultură: Programa de lucru a co­mitetului central al „Reuniunii române de agricultură din comi­tatul Sibiiu" pe 1906.

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta Cursul din 21 Martie 1906.

4 4-2 5 ó

1 4 3'/,

4 4

¿V.

4 4V, 3 4 4

5 4 5 47, 2

1 3 4 4 47. 4 47,

4 4 4 37, 47, 4 4 4°/. 5 47, 47, 5 47, 47, 4

V A L O R I Viena Bpesta vinde I vin I«

Datoria publică comună. Renta unit. în hârtie, Mai, Nov.,

,, ,. arg. Pebr. Aug. Losuri din 1860 â fl. 500'— ,, 20°/0 dare

„ ,. 1860 ă fl. 100-— „ 20% „ „ 1864 ă fl. 100-— „

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare

.1 1, C o i ' ;

„ „ (le invest Datoria publică ungară.

Renta ung. aur, . . . . scut. de dare n Coi „ ,,

sc. de dare ri n

n »

Impr. ung. cu premii ă 100 fl. „ p. regul. Tisei . . .

Oblig, de regalii croat-slav. . Impr. p. regul. Porţilor de fier Oblig, rurale croato-slavone .

„ „ ungare . . . . „ „ Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, â 100 fi Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena . .

„ „ „ „ ,,' Budapesta . „ „ „ serbesti â 100 fr. . .

Oblig, cu premii a C. fer. turc. â 400 fr Impr. bulgar 1889

Scrisuri ionciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ ,, eu premii, 1880 Banca austro-ungară 50 ani . . . .

„ „ 50 ani . . . Banca comerc. ung. Pesta

Obl. com. ale Băncii com. ung., Pesta, repl. 110% în fl. .

Obl. com. ale Băncii com. ung., Pesta, 501/, ani „ „ „ I Casse de pâstr. patriot., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar

Banca hipotecara ungară

,, „ „ cu premii Cassa de păstrare regn. Pesta 50 ani , „Albina", Sibiiu

Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. „ „ „ Braşov . . .

Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI. n P n rr n n VII .

Lozuri. Basilica. ă fl. 5* — Credit, a fl. 100-— Clary, â fl. 40-— v. c Buda, â 11. 40-— Pâlffy, ă fl. 40--Crucea roşie austriacă, a fi. 10*— .

„ „ ungară, k 6. 5-— . . . Rudolf, â fl. 10-— Salm. â fl. 40-— v. c Salzburg, â fl. 20— impr. cu prem. al oraş. Viena, 1874 . Sanatorium Regina Elisabeta K 5-— . „J6 sziv", â K. 4-—

Valute. Galbini austr. sau .ung

„ c. reg. Napoleond'or (20 frei sau 8 fl. aur) . 20 Maree germ. aur Ruble ruseşti de hârtie per bucată . Bilete germ'. 100 M

„ franc. 100 Fr „ ital. 100 Lire

Ruble, bilete, 100 Lei româneşti, 100

V COr |p. 100 &

99 65 j 99-90. 99-55 ! 101-25

159-50 j 160-50 196-50 ; W - 5 0 287 50 290-—

117-95 118-25 99-80 100-30 90 70; —•—

112'55 94'50 85'70

216'50 159'80 102 15 79-50 98-75 96 05

267-50 97-60

103-40 95-40

107-70 153-50 120-20

100-— 297-25 101-31

100-̂ 0 98-50

1 0 7 -100-—

98-— 98-10 9815

100-20 100-30 27050

25-— 482-— 154 — 1 7 4 -179 — 51-50 33-25 59-50

216-— 76-—

535-50

11-36 11-35 1915 23-56

117-65

95-95 251-75

113-25-94-85 86-—

216-50 159 — 102-— 79-25 97-50 9c-80

98-50

95--

120-

10095 101-40 101-— 98-50

107-85 101-— 98? 0 98-50 98-75

1 0 1 -98-25

134— 98-75

101-50 101-50 101-50 103-50 102-— 101--98-50

25-5Q 480-—

174-— 180 —

54. 33-50

538-— 10-50 12 —

11-43 11-33 19-16 23-56 2-52

117-77 96-02 95-97

95-25-