r e v i s t a F e d e r a þ i e i s i n d i c a t e l o r d i n e d u c a þ i e „ s p i r u H a r e t “

WWW. educaþie ªi atitudine

ªCOALAr o m  n e a s c à . r o

sub lupã

despre şcoala pãrinþilor

şcoala internaþionalã

Scrisul de mânã versus scrisul la tastaturã

3

11

13

fiNaNţarea eDucaţiei DiN roMÂNia, SuBiect De StuDiu al uNicef

Anul XIII • nr. 94 • mai-august 2014 • 1,7 lei

2

www.SCOALAROMANEASCA.ro

ac t ua l i tat e

elevii roMÂNi au oBţiNut locul i pe ecHipe la oliMpiaDa iNterNaţioNală

De cHiMie „D. MeNDeleev”

acorD europeaNMinistrul Educaţiei Naţionale, Re-

mus Pricopie, şi preşedintele Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice, Sil-vano Marseglia, au semnat marţi, 20 mai, „Convenţia Cadru de Parteneri-at”. Obiectivele acordului vizează dezvoltarea unor acţiuni menite să contribuie la o mai bună cunoaştere a sistemelor educaţionale ale Uniunii Europene, la facilitarea schimbului de bune practici în educaţie şi la deschi-derea către un dialog multicultural şi multilingvistic proactiv. Aceste obiec-tive se circumscriu celor prevăzute în Strategia europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale.

Benefi ciarii acestui acord vor fi ma nagerii educaţionali, inspecto rii şco lari, cadrele didactice din învă ţă-mân tul privat şi de stat.

MEN şi Asociaţia Europeană a Ca-drelor Didactice vor promova imple-mentarea programelor educaţionale europene pentru formarea cadrelor didactice şi vor derula acţiuni co-mune de formare continuă a cadre-lor didactice. O comisie formată din reprezentanţi ai celor două instituţii va monitoriza implementarea măsurilor parteneriatului, a cărui durată este de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru o perioadă egală. lll

pagiNă realizată De Dragoş Neacşu

Spiru Haret, preMiat poSt-MorteM Vicepreşedintele Oklahoma University (SUA), prof. dr. James Pappas, a acordat

post-mortem fostului ministru al învăţământului şi marelui om de carte Spiru Haret distincţia International Adult and Continuing Education Hall of Fame. Distincţia, decernată pentru spiritul inovator dovedit de Spiru Haret în domeniul educaţiei, a fost înmânată, marţi, 29 aprilie, ministrului educaţiei naţionale, Remus Pricopie, şi urmează să fi e depusă la sediul MEN. Ceremonia a fost găzduită de Primăria Iaşi, sub egida celei de-a patra Conferinţe Internaţionale pe tema educaţiei adulţilor, Adult Education in Universities. Local and Regional Perspectives, care se desfăşoară la Iaşi, în perioada 27 - 30 aprilie. Adult Education in Universities. Local and Regional Perspectives este o manifestare ştiinţifi că de anvergură internaţională, organizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Uni-versitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universita-tea de Vest din Timişoara şi International Adult and Continuing Education Hall of Fame/Oklahoma University. Conferinţa benefi ciază de prezenţa specialiştilor în educaţie continuă şi a rectorilor universităţilor din România şi din străinătate. lll

Elevii din lotul olim pic de chimie al Ro mâ niei au obţinut 5 medalii de aur, o medalie de argint şi o medalie de bronz la a 48-a ediţie a Olimpi a dei Internaţionale de Chi mie „D. Mende-leev”, desfăşurată în pe ri oada 11-17 mai, la Mos co va. Este cel mai bun rezultat din istoria par ticipărilor ro mâneşti la această com petiţie, în urma că ru i a România a ocupat primul loc pe echipe. Ro mâ nia a sur clasat ţara gaz dă, Fe de raţia Rusă, care a obţinut doar 3 me dalii de aur din cele 10 posibile.

Cei cinci elevi meda liaţi cu aur sunt Andreea Maria Filip (clasa a xII-a/Liceul Internaţional de In for matică din Bucu reşti), Ştefan Bogdan Ivan (clasa a xII-a/Co legiul Naţional de Informatică „Tu dor Vianu” din Bu cu reşti), Dumitru Că-lu găru (clasa a xI-a/Colegiul Na ţional „Tu-dor Vladimi res cu” din Târgu Jiu), Andrei Iliescu (clasa a x-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bu cu reşti) şi Radu Costin

Bîz gă-Nicolescu (cla sa a xII-a/Colegiul Naţio na l „I.C. Brătianu” din Pi teşti). Vlad-Mihai Mandric (clasa a xI-a/Cole giul Naţional „Sfântul Sava” din Bucu reşti) a pri mit medalia de argint, iar medalia de bronz a fost obţinută de Gabriel Dragoş Negreanu (clasa a xII-a/Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ).

La ediţia din acest an a Olimpiadei Interna ţio na le de Chimie „D. Men de-leev” au participat 105 elevi din 16 ţări. Concursul a presupus par cur gerea a trei probe, timp de 5 ore, dintre care două probe teoretice şi una practică/experimentală, toate cu un grad de complexitate extrem de ridicat. Prima probă teoretică a cuprins 8 probleme obligatorii, iar a doua a avut ca obiec-tiv rezolvarea unei probleme (la alegere dintr-un set de trei) pentru fi ecare din cele 5 sec ţiuni incluse: chimie fi z i că, ştiinţele vieţii, chimie anorganică, chimie organică şi chimie ana litică. lll

Str. Tunari nr. 41, Sector 2, bucureşti

Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65

redactia@scoalaromaneasca.ro

DIRECTOR:Marius ovidiu nistorREDACTOR-ªEF:

Dragoº constantin neacºuSENIORI EDITORI:

Teodor Fîrþonea, Tudor Spiridon, Florin Dobrescu

DEPARTAMENT JURIDIC:Teodora banaº, Ioana Voicu

SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta ancu, gabriela Tudor

DTP: omni press & Design(www.opd.ro • contact@opd.ro)

Tipar: Sc Safo prod Sa –

grupul de presã ºi Tipografie RomprintStr. piaþa presei libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roISSN 1453 – 7842

WWW.

ªCOALAr o m  n e a s c à . r o

precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

3S u b lu p ã

Se apropie vacanţa şi cu ea şi perioada de examene. S-ar putea ca şi anul acesta să avem show-uri mediatice cu interceptări, cu do-sare penale şi cu şpăgi date unora din colegii noştri, care nu ar avea ce să caute la catedră.

MariuS NiStor

Mă aştept la asta deoarece, din punctul de vedere al unor politicieni, reforma nu s-a finalizat şi, pentru a arăta ca învăţământul are nevoie de schimbare, este nevoie şi de astfel de campanii de denigrare a întregului corp profesoral. Este păcat, însă, atât timp cât avem colegi care se dedau la astfel de fapte, nu putem decât să încercăm, cu toţii, pe toate canalele, să obligăm opinia publică să nu gene-ralizeze. De asemenea, trebuie să aducem de partea noastră şi părinţii, care ne pot asigura sprijinul necesar în demersurile noastre. Împreună cu ei putem crea o forţă de care să se ţină cont. Trebuie să învăţăm şi noi să

ne adaptăm la cerinţele actuale şi să înţelegem că părinţii ne pot ajuta în demersurile noastre. Una este să ceară bani pentru educaţie 300.000 de an-gajaţi ai şcolii şi alta este ca acestora să li se alăture peste 3 milioane de elevi şi peste 6 milioane de părinţi. În acel moment, în care cu toţii vom cere la unison acelaşi lucru, nimeni nu va mai putea să nu ţină cont de doleanţele noastre. Cazuri izolate au fost. Am văzut părinţi care au protestat pentru ca drele didactice, am văzut elevi care au cerut să nu se schimbe profesorul. De noi ţine să îi aducem pe părinţi şi elevi de partea noastră. Poate că ar fi bine ca măcar la şedinţele cu părinţii, măcar 10 minute, să le explicăm aces-tora că fără investiţii în resursa umană şi în infrastructură nu putem vorbi de un învăţământ performant. Să le predăm o „lecţie“ despre nevoile şcolii, despre nevoile noastre, în general, care stau la baza predării. Să le explicăm că, oricât vrem noi să ne facem înţeleşi, la fizică – de exemplu – fără instrumentar nu vom reuşi, că fără practică teoria este

predată degeaba. În plus, trebuie să reîncepem să cre-

dem în puterea sindicatului. În ultimi ani, am putut observa că sindicatul este considerat un rău necesar, în cel mai bun caz. Sunt unii care, pe fondul aşa zisei crize care a dus la diminuarea sa-lariilor cu 25 % în sectorul bugetar (şi cu 40 % în sectorul educaţional), au găsit de cuviinţă să renunţe la statutul de mem bru de sindicat. A fost alegerea lor, însă acum majoritatea au început să-şi dea seama de greşeala făcută şi vin din nou şi bat la uşa sindicatului, ce-rând ajutorul. Este un lucru bun că se reîntorc, însă trebuie ca atât ei, cât şi noi ceilalţi, să vedem adevărata meni-re a sindicatului şi să înţelegem că o or-ganizaţie sindicală este puternică şi efi-cientă atât timp cât membrii săi o fac.

Atât timp cât membrii vor aştepta numai cadouri şi ajutoare sociale de la sindicat şi nu vor răspunde la chema rea liderilor de sindicat pentru apărarea drepturilor, nu vom fi o putere de care să se ţină cont. Vom rămâne o masă amorfă. lll

DeSpre şcoala păriNţilor

mai-august 2014

4

www.scoalaromaneasca.ro

e v e n i m e n t

coNferiNţa De alegeri a SSiB S-a DeSfăşurat SuB Deviza „aveM Nevoie De o Nouă atituDiNe“

MariuS oviDiu NiStor a foSt realeS preşeDiNteÎn sala de festivităţi a Colegiului

Naţional „Sfântul Sava“ a avut loc, la 27 mai a.c., Conferinţa de alegeri a Sindicatului Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti la care au participat circa 70 de reprezentanţi ai membrilor de sin-dicat din unităţile de învăţământ din toate cele şase sectoare.

Conferinţa de alegeri s-a desfăşurat sub deviza „Avem nevoie de o nouă atitudine!“. Preşedintele SSIB, Marius Ovidiu Nistor a prezentat Raportul de activitate a sindicatului pentru ultimii cinci ani, arătând atât reuşitele, cât şi neîmplinirile. „În perioada 2009-2013, S.S.I.B. a înaintat autorităţilor publice – atât centrale, dar mai ales locale (I.S.M.B., primar general şi primari de sector, prefectură etc.) – peste 400 de materiale (39 scrisori către sena-tori şi deputaţi; 250 solicitări către ISMB, MEN, autorităţi locale). De asemenea, s-au organizat acţiuni de protest, s-au iniţiat petiţii şi au fost lansate 9 referen-dumuri pentru: aplicarea în integrali-tate a Legii nr. 221/2008; salarizarea decentă a personalului nedidactic; men ţinerea tuturor drepturilor perso-na lului din învăţământ, prevăzute de legislaţia în vigoare; promovarea unui

dialog social real; respectarea de către guvernanţi a principiilor privind transparenţa decizională; aloca rea bugetului de 6% din PIB pentru edu-ca ţie etc. Unele dintre aceste acţiuni şi-au atins obiectivele, altele nu. Totuşi, trebuie ţinut cont că perioada prin care am trecut a fost una foarte grea pentru mişcarea sindicală din în vă ţă-mânt. Guvernul a încercat în 2010 şi 2011, prin toate mijloacele, legale şi ilegale, să distrugă mişcarea sindicală din învăţământ. Am reuşit însă să tre-cem peste acestă perioadă cu pier-

deri minime. De asemenea, SSIB a venit în sprijinul membrilor de sindicat, oferind diverse ajutoare şi bilete de odihnă şi tratament în principalele sta-ţi uni turistice din România“, a declarat Marius Nistor.

După prezentarea Raportului de ac-tivitate şi a Raportului comisiei de cen-zori s-a trecut la vot. Cu unanimitate de voturi, liderii prezenţi l-au reales în funcţia de preşedinte pe domnul Marius Nistor pentru următorii 5 ani, care va fi ajutat de un Birou executiv format din: Secretar General – Alexandru Tudorache şi 5 vi-

Conferinţa Sindicatului Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti, desfăşurată la Bucureşti, în data de 27 mai 2014,

ANALIZÂND:■ situaţia actuală a învăţământului românesc – în general,

şi a învăţământului bucureştean – în special, rezultată în urma nenumăratelor „reforme” la care acesta a fost supus,

■ conţinutul legislaţiei din domeniul educaţional şi sindical,■ contextul social, economic şi politic românesc actual,■ contextul social, economic şi politic european,■ confruntarea cu fenomenul globalizării şi al evo lu ţiei

societăţii bazate pe cunoaştere,

CONSTATĂ URMĂTOARELE:

1. Principalele acte normative care guvernează învă-ţă mântul – respectiv Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ (aplicabilă şi în prezent), dar şi Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice – au fost adoptate de Guvern prin anga-jarea răspunderii în faţa Parlamentului, cu ignorarea totală

a partenerilor sociali şi a regulilor de dialog. Legile în cauză (şi, în special, Legea nr. 1/2011) au fost criticate de perso-nalul din sistem, de organizaţiile sindicale, de asociaţiile de părinţi, de organizaţiile studenţilor şi elevilor, de specialişti români şi străini, pentru prevederile contradictorii, injuste, fără sens şi discriminatorii, precum şi pentru faptul că nu au ţinut cont de realităţile sistemului de învăţământ românesc şi de nevoile resursei umane (prin resursă umană, înţelegem nu doar salariaţii din sistem, ci întregul factor uman – inclusiv elevi, studenţi, părinţi).

2. În acelaşi mod au fost adoptate şi Legea dialogului social nr. 62/2011 şi Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, fără a se ţine cont de regulile elementare ale dialogului social şi cu intenţia vădită de a lovi în salariaţi şi în organizaţiile sindicale care îi reprezintă.

3. Sistemul de învăţământ trebuie să răspundă actu-alelor cerinţe sociale, economice şi politice, prin pregătirea unei forţe de muncă apte de a se integra pe piaţa internă şi europeană a muncii.

4. Parlamentul European a adoptat, la 18 decembrie 2006, Recomandarea privind competenţele-cheie pen-

REZOLUŢIA CONFERINŢEI SINDICATULUI SALARIAŢILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT – BUCUREŞTIBUCUREŞTI, 27 MAI 2014

5

mai-august 2014

e v e n i m e n t

tru învăţarea pe tot parcursul vieţii, pe care cetăţeanul european trebuie să le aibă pentru a beneficia de dez-voltarea profesională, incluziunea socială, locuri de muncă bine plătite, în spaţiul european şi mondial – document care constituie cadrul de referinţă european în domeniu. Educaţia, ca funcţie deopotrivă socială şi economică, are un rol fundamental în dobândirea de către cetăţenii euro-peni a competenţelor cheie necesare pentru adaptarea la o lume care evoluează rapid şi este în continuă schimbare.

5. Forţa de muncă din sistem migrează atât spre alte domenii de activitate, cât şi spre alte zone geografice.

6. Sistemul de învăţământ trebuie reformat astfel încât să răspundă actualelor cerinţe sociale, economice şi poli-tice, prin pregătirea unei forţe de muncă apte de a se in-tegra pe piaţa internă şi europeană a muncii.

7. Este necesar ca toţi factorii de decizie să ia atitudine şi să acţioneze PENTRU salariaţii din învăţământ, astfel încât aceştia să îşi poată desfăşura activitatea conform normelor Uniunii Europene.

În consecinţă, Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti va ACŢIONA pentru:

● redefinirea statutului socio-profesional al salariatului din învăţământ, într-o societate care pune accentul pe calitatea actului educaţional;

● menţinerea titularizării în sistem;● finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar de

stat, în sistem descentralizat, prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat direct la unitatea de învăţământ, prin eliminarea verigilor intermediare şi a sistemului de finanţare per elev/preşcolar;

● dezvoltarea şi reformarea sistemului educaţional, ţinând cont şi de tradiţiile învăţământului românesc;

● crearea şi dezvoltarea unui sistem de formare iniţială şi continuă a forţei de muncă specifice sistemului de învăţământ;

● asigurarea stabilităţii forţei de muncă din învăţământ, prin repoziţionarea socială şi materială a acesteia în siste-mul bugetar;

● diminuarea, până la eliminare, a birocraţiei din învăţământ;

● depolitizarea sistemului de învăţământ;● sprijinirea de către stat, prin toate mijloacele, a elevilor

proveniţi din mediul rural şi din medii defavorizate pentru con-tinuarea studiilor prin învăţământul profesional şi liceal, în ve-derea dobândirii unei calificări şi integrării lor pe piaţa muncii;

● modificarea adecvată a programelor şcolare şi a cur-riculum-ului;

● promovarea şi derularea unui dialog social real;● modificarea legislaţiei muncii şi dialogului social, în

acord cu directivele internaţionale, cu interesele membrilor de sindicat şi ţinându-se cont de specificul anumitor sec-toare de activitate – între care şi învăţământul preuniver-sitar.

ce preşedinţi, respectiv: Mihaela Axente, Mariana Ionescu, Alina Ar de leanu, Cera-sela Pătru, Nicolae Prăjescu.

Preşedintele Marius Nistor şi repre zen-tan ţii din Biroul Executiv au mulţumit ce-lor prezenţi pentru susţinerea acor da tă şi au prezentat strategia pentru următorii ani. „Este nevoie în primul rând să ne schimbăm atitudinea faţă de sindicat.

Să vorbim deschis cu membrii şi să le explicăm că un sindicat este puternic şi eficient atât timp cât membrii săi îl fac. Să renunţăm la a acuza gratuit pe alţii de nemulţumirile şi neîmplinirile fiecăruia dintre noi. Să renunţăm la atitudinea distructivă, motivată de orgolii mărunte. Este un moment foarte bun pentru regân-direa mişcării sindicale dar, ca să reuşim

asta, trebuie să plecăm cu schimbarea percepţiei din unităţile de învăţământ. Trebuie să le oferim posibilitatea mem-brilor de sindicat să se implice mai mult, să simtă că fac parte din acest sindicat şi că suntem aici să îi ajutăm“, a conclu-zionat Marius Nistor. lll

Dragoş Neacşu

6

www.scoalaromaneasca.ro

p r e z e n ta r e

prof. floriN DoBreScu, vicepreşeDiNte fSe „Spiru Haret”

La sfârşitul lunii aprilie 2010, cu prilejul adunării generale a Sindicatului de la Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov a fost adoptat un nou statut. Organizaţiei i–a fost atribuit numele de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar F.E.N. Braşov. În perioada care a trecut, numeroşi salariaţi din învăţământul braşovean au decis să se înscrie în acest sindicat. Unul dintre motive l-a constituit profe-sionalismul şi responsabilitatea cu care au fost promovate şi apărate interesele membrilor săi, dar şi pentru reuşitele în-registrate în numeroase domenii ale ac tivităţii desfăşurate.

În ultimile săptămâni au avut loc adunări generale în toate grupele sin-dicale afiliate, constituite în unităţile de învăţământ, prilej cu care au fost sem-nalate şi discutate principalele teme de interes pentru sistemul de educaţie din România şi pentru salariaţii săi. Între acestea pot fi menţionate cele privind finanţarea unităţilor de învăţământ şi asigurarea, prin rectificare bugetară a sumelor necesare pentru cheltuieli de personal, materiale şi plata integrală, conform reglementărilor în vigoare, a sentinţelor judecătoreşti pntru anul cu rent, elaborarea unui nou norma-tiv pentru personalul didactic auxili-ar şi nedidactic, întrucât acela din anul 1999 este depăşit, necesitatea strin gentă a debirocratizării şi stopa-rea escaladării acesteia promovată, în special de către ARACIP, decontarea navetei salariaţilor, adoptarea unor

reglementări care să permită efectu-area concediului legal de odihnă de către unele categorii de angajaţi, în special maiştri-instructori, care trebuie să îndrume practica elevilor în liceele tehnologice până în 25 iulie, conform planului de învăţământ, dar şi a direc-torilor de şcoli. Au mai fost aduse în discuţie problemele perso nalului nedi-dactic care se confruntă cu cele mai mici salarii din economie, în condiţiile în care această categorie este obligată să desfăşoare numeroase activităţi pes-te normă, din cauza posturilor vacante blocate, în continuare, în sectorul buge-tar. S-a cerut insistent modificarea grilei de salarizare pentru personalul nedi-

dactic, astfel ca sporul de vechime să nu mai fie inclus în salariu de încadrare şi, de asemenea, aplicarea noului Re-gulament pentru acordarea unor spo-ruri, care ar putea contribui la creşterea veniturilor acestora. Propunerea privind alocarea unor fonduri suplimentare, la capitolul cheltuieli materiale pentru liceele tehnologice care au în structură şcoli de şoferi autorizate a fost din nou susţinută, având în vedere că nimic nu s-a rezolvat din anul 2013 de când s-a făcut această solicitare căre MEN, personal domnului ministru Remus Pri-copie. S-a cerut revenirea la diminu-area normei didactice cu 2 ore pentru cadrele didactice cu vechime de 25

SiNDicatul „Spiru Haret” Braşov, traDiţie şi coNtiNuitate

7

mai-august 2014

p r e z e n ta r e

ani şi gradul I, iar colegii aflaţi în prag de pensionare au solicitat o modificare legislativă privind calculul pensiei, ast-fel încât aceasta să fie una decentă, aşa cum o primesc colegii pensionaţi cu ceva ani în urmă. De asemenea, s-a solicitat ca drepturile salariale cuvenite şi decise în justiţie să fie acordate inte-gral pentru salariaţii din această ca-tegorie, astfel ca să poată fi luate în considerare la calculul pensiei. Dorinţa mai multor absolvenţi de liceu a fost adusă în discuţie. Aceştia au solicitat modificarea L.E.N, astfel încât probele de competenţe digitale şi de comuni-care într-o limbă modernă să fie disoci-ate de celelalte probe ale examenu-lui de bacalaureat. În aceste condiţii, cei care le susţin şi le promovează pot obţine un certificat de competenţe, chiar dacă nu promovează examenul de bacalaureat, ori nu mai susţin şi celelate probe. Motivaţia este aceea că absolvenţii ar putea obţine mai uşor un loc de muncă dacă atestă aseme-nea competenţe, chiar şi fără examen de bacalaureat.

Cu prilejul adunărilor la nivelul grupe-lor sindicale au fost alese noile birouri şi delegaţii pentru adunarea generală ju-de ţeană, care a avut loc în 14 mai 2014.

Raportul privind activitatea desfă-şu rată în ultimii 4 ani, Raportul Comisiei de cenzori, proiectul noului statut, al rezoluţiei şi al unor hotărâri au consti-tuit documentele pe baza cărora au urmat discuţii, s-au formulat propune-ri. În final, documentele au fost adop-tate. Numele atribuit organizaţiei prin statutul adoptat cu acest prilej este Sindicatul ”Spiru Haret” Braşov. Unul dintre motivele importante care au condus la această decizie este fuziu-nea care a avut loc la 24 ianuarie 2013 între Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) şi Federaţia Sindicatelor din În-văţământ „Spiru Haret”. Atunci s-a

năs cut o nouă structură sindicală cu aproape 90 000 de membri, Fe de-raţia Sindicatelor din Educaţie „Spi-ru Haret”. La această fe deraţie este afiliat şi sindicatul bra şo vean. La Adu narea Generală din 14 mai 2014 fost ales Comitetul de coordonare judeţean care cuprinde pe toţi liderii grupelor sindicale. A fost ales şi Biroul Executiv alcătuit din Alin David, prof. ing. la Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov, în funcţia de preşedinte, Co-rina Câmpan, Liceul „Mihai Său les-cu „Predeal, Rodica Greiner, Şcoala Gimnazială Nr. 5 Săcele şi Lavinia Boldiş, Colegiul Naţional „Radu Ne-gru” Făgăraş – vicepreşedinţi şi Adina Iliescu, profesoară la Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov, în funcţia de secretar general.

Problemele cu care se confruntă sistemul de învăţământ din Româ-

nia şi salariaţii săi, abordate cu prilejul adunărilor sindicale, au fost cuprinse în Rezoluţia adoptată, constituind obiec-tive prioritare care vor fi urmărite în con-tinuare până la soluţionarea acestora.

Având în vedere că în ultimii 4 ani efectivul sindicatului a crescut de a -proa pe 7 ori, conducerea organizaţiei şi-a propus continuarea acestui de-mers. În prezent Sindicatul „Spiru Haret” Braşov oferă: asistenţă juridică gratuită; asigurări de viaţă gratuite pentru toţi membrii săi; tichete-cadou pentru toţi membrii de sindicat şi copiii acesto-ra, cu prilejul Crăciunului şi a Zilei de 8 Martie; propuneri pentru vacanţe şi concedii la preţuri avantajoase; re-pre zentare promptă în organismele de Dialog social, la nivelul I.S.J. Braşov şi a Instituţiei Prefectului, precum şi la MEN; pro movarea gratuită a acţiunilor în instanţă pentru drepturi salariale, in-clusiv pentru drepturile din perioada 13 mai 2011 şi până în prezent.

Tot mai mulţi salariaţi din învăţământul braşovean aleg să devină membri ai acestui sindicat.

Pentru a onora încrederea aces-tora, dorim colegilor din conducerea Sindicatului „Spiru Haret” Braşov, tuturor militanţilor din activul acestei orga ni-zaţii, mult succes, putere de muncă, credinţă şi perseverenţă.

Ca şi până acum, se vor bucura de sprijinul necondiţionat din partea conducerii Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”. lll

8

www.scoalaromaneasca.ro

e v e n i m e n t

teoDor fîrţoNea, realeS îN fuNcţia De preşeDiNte al Sip SiBiu

Peste 100 de lideri au participat luni, 5 mai a.c., la Conferinţa de alegeri a SIP JUD. Sibiu. Acestora li s-au alăturat şi inspectorul şcolar general adjunct al ISJ Sibiu, prof. Christine Manta Klemens dar

şi mai mulţi invitaţi de la sindicatele afili-ate Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret “, printre care membri ai Bi-roului Executiv al FSE SPIRU HARET: prof. Ioan Drăgan; prof. Virgil Popescu; Vale-

riu Părtene; prof. Ioan Săcărea; prof. Mariana Zvarici; prof. Lidia Antoniu; prof. Paula Nacu.

În deschiderea lucrărilor conferinţei, preşedintele SIP Sibiu, Teodor Fîrţonea, a mulţumit tuturor celor prezenţi şi a prezentat principalele realizări din ul-timii patru ani, amintind cu această ocazie şi problemele cu care s-a con-fruntat mişcarea sindicală în ultima perioadă de timp. „Ultimii patru ani au însemnat, pe fondul unei apatii şi a lipsei de reacţie a membrilor de sindi-cat, şi pierderea unor drepturi obţinute, cu greu, chiar în urma unor acţiuni în stradă, într-un interval de 20 de ani. Cu toate acestea, SIP Sibiu a luptat pentru apărarea membrilor de sindi-cat. Numai dacă ne uităm la banii câştigaţi în urma proceselor deschise de SIP Sibiu, putem observa că, în anul 2014, circa 20 de milioane de euro au ajuns în buzunarele membrilor de sin-dicat – personal didactic, suma totală recuperată prin procese fiind de peste 80 de mili oane de euro. De asemenea, la această sumă se mai adaugă şi banii

9

mai-august 2014

e v e n i m e n t

care vor veni în urma proceselor care sunt în prezent pe rol. În încheiere, pot spune că activitatea desfăşurată de Biroul Executiv al SIP, în condiţiile foarte dificile ale perioadei la care ne referim, poate fi apreciată ca foarte bună, motiv pentru care toţi membrii Biroului Executiv au decis să continue activita-tea, oferind posibilitatea de valorificare atât a experienţei, cât şi a nivelului de profesionalism acumulate“, a declarat Teodor Fîrţonea, preşedintele SIP Sibiu.

La rândul său, Marius Nistor, pre şe-dintele FSE „Spiru Haret “a ţinut să mul-ţumească Biroului Executiv al SIP Sibiu pentru activitatea depusă în interesul membrilor de sindicat. „Am lângă mine un prieten cu care am pus bazele noii federaţii rezultate în urma fuziunii din-tre FSI „Spiru Haret“ şi FEN. Aici, la Sibiu, există un sindicat puternic, unul dintre pilonii FSE „Spiru Haret“ şi, cu această ocazie, vreau să vă mulţumesc în nu-mele tuturor organizaţiilor afiliate la federaţia noastră. Împreună am reuşit să dăm un alt sens sindicalismului şi să arătăm că dorinţa membrilor de sin-dicat este respectată. Sunt sigur că mulţi din această sală s-au întrebat de ce trebuie să fie trei federaţii sindi-cale în învăţământ şi au cerut liderilor să găsească soluţiile pentru fuziune. Noi, cei din conducere, am ascultat şi, după mai multe runde de nego-cieri, am reuşit să facem acest pas: să fim singura organizaţie la nivel federal apărută în urma fuziunii FSI şi FEN.

Acum trebuie să încercăm să fa-cem fiecare membru de sindicat să înţeleagă adevărata menire a sindi-calismului. Să arătăm că nu putem fi puternici fără implicare şi participarea activă a membrilor la luarea deciziilor şi la acţiunile întreprinse de sindicate, respectiv federaţie“, a precizat Marius Ovidiu Nistor. În încheierea discursu-lui, acesta i-a înmânat preşedintelui SIP Sibiu o plachetă cu un mesaj al lui Spiru Haret: „M-am străduit ca din slu-jitorii şcolii să creez o forţă pe care s-o îndreptez întreagă contra stării de ignoranţă şi de decădere a naţiunii sub toate formele ei“.

După partea introductivă şi dis-cursuri, s-a verificat dacă şedinţa este le gal constituită prin prezenţa a 2/3 din totalul de delegaţi. Secretaria-tul Conferinţei a anunţat prezenţa a 105 delegaţi cu drept de vot din 110 de delegaţi convocaţi, fapt pentru care s-a constatat că există cvorumul necesar pentru desfăşurarea lucrărilor

conferinţei, trecându-se astfel la vot. S-au votat modificările aduse la statu-tul SIP Sibiu, dar şi la statutul CAR - SIP Sibiu şi s-a ales noul preşedinte, pentru următorii patru ani, în persoana dom-nului Teodor Fîrţonea. După aceea, s-a supus la vot propunerea preşedintelui Fîrţonea cu privire la membrii Biroului Ex-ecutiv ai S.I.P. JUD. SIBIU. Membrii propuşi au fost: prof. Leonard Gheorghe Stan-cu – pentru funcţia de vicepreşedinte; prof. Mirela Belei, prof. Mihaela Steliana Balteş, prof. Ioan Lupu - membri. Biroul Executiv va fi completat cu patru per-soane, ce fac parte de drept, liderii filialelor Mediaş, Agnita, Cisnădie, res-pectiv domnii: prof. Vasile Tiriteu, prof. Emil Vasile Rogozan, prof. Florin Vecer-zan şi prof. Lucica Rodica Chiş. De ase-menea, liderului Filialei Mediaş îi revine

şi funcţia de vicepreşedinte al S.I.P. JUD. SIBIU. După alegerea conducerii SIP Si-biu, s-a votat comisia de cenzori şi a fost completat şi consiliul de administraţie a CAR-SIP Sibiu.

În încheiere, s-a adoptat şi Rezoluţia Conferinţei Judeţene Comune de Ale -gerii a S.I.P. JUD. SIBIU şi C.A.R.-S.I.P. SIBIU iar preşedinte prof. Teodor Fîr ţo-nea a îndemnat delegaţii prezenţi să lupte în continuare pentru meseria de dascăl: „Trebuie să luăm atitudine şi să participăm cu toţii la schimbarea situaţiei învăţământului românesc. Tre-buie să fim fermi în faţa copiilor şi a părinţilor să avem încredere în valoa-rea noastră şi să ne-o recunoaştem“, a concluzionat Teodor Fîrţonea. lll

Dragoş Neacşu

rezoluţiaConferinţei Comune S.I.P. JUD. SIBIU şi C.A.R.-S.I.P. SIBIU

5 mai 2014

Biroul executiv al S.I.P. JUD. SIBIU:Va consolida poziţia la nivel naţional a Uniunii Sindicale Teritoriale S.I.P. JUD.

SIBIU, ca filială a F.S.E. SPIRU HARET în judeţul nostru. Termen 2014 – 2019Va dezvolta şi promova Uniunea Sindicală Teritorială S.I.P. JUD. SIBIU în relaţiile

cu terţii la nivel judeţean.Termen 2014 - 2019Va asigura demersul reorganizării sindicatelor la nivelul unităţilor de

învăţământ, ca şi organizaţii sindicale cu personalitate juridică proprie.Termen - Finalul anului 2014Va asigura suportul logistic şi legal pentru negocierea, semnarea şi înregistra-

rea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Unitate.Termen – Finalul anului 2014Va promova şi va sprijini încheierea de Protocoale tripartite între reprezentanţii

administraţiei publice locale (primării), ai conducerii unităţii de învăţământ şi re-spectiv ai sindicatelor noastre şi înregistrarea acestora ca anexe la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Unitate.

Termen 2015 - 2019Va acţiona pentru dezvoltarea competenţelor organizaţiilor sindicale din

unităţi în promovarea intereselor şi apărarea drepturilor membrilor proprii, inclusiv prin acţiuni în instanţă.

Termen 2014 - 2019Va acorda sprijin nemijlocit activităţii C.A.R.-S.I.P. SIBIU şi va milita, în unităţi,

pentru atragerea de noi membri.Termen 2014 – 2019Va monitoriza înfiinţarea în unităţile şcolare de puncte de informare sindicală

funcţionale prin afişare, cele puţin trimestrială, a unui buletin informativ de acti-vitate.

Termen 2014 – 2019Va sprijini pregătirea continuă şi perfecţionarea formală, informală şi nonfor-

mală a membrilor de sindicat prin parteneriate cu terţi.Termen 2014 – 2019Va organiza aniversarea a 25 de ani de sindicalism autentic în învăţământul

sibian.Termen 2015

10

www.scoalaromaneasca.ro

c u r i e r j u r i d i c

pagiNă realizată DeteoDora BaNaªªi ioaNa voicu,coNSilieri juriDicifSe Spiru Haret

Recent, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” a fost sesizată cu următoarea problemă: se acordă sau nu sporul de vechime personalului didac-tic auxiliar încadrat în sistem de cumul? Răspunsul este afirmativ, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează.

Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar este reglementată în principal de Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, aplicabilă şi în prezent, efect al unui lung şir de acte norma-tive: art. II din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru comple-tarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind regle-mentarea unor măsuri financiare în do-meniul bugetar (pentru anul 2012), art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-

lui nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013 (pentru anul 2013) şi art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea person-alului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (pentru anul 2014).

Actul normativ respectiv nu regle-men t ează cumulul. În consecinţă, faţă de tăcerea legii speciale, se aplică le-gea generală – respectiv Codul muncii (Legea nr. 53/2003, republicată), care conţine dispoziţii referitoare la angaja-rea prin cumul.

Astfel, art. 35 din Codul muncii pre-vede: (1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte indivi-du ale de muncă, beneficiind de sala-riul corespunzător pentru fiecare dintre aces tea. (2) Fac excepţie de la preve-derile alin. (1) situaţiile în care, prin lege, sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.”

Deci, în măsura în care nu există vreo incompatibilitate, de natură să atragă in-ci denţa dispoziţiilor alin (2), încadrarea prin cumul a personalului didactic auxiliar este

posibilă, conform art. 35 alin. (1) din Co dul muncii. Mai mult, dacă salariatul în de pli-neş te condiţiile pentru acordarea sporului de vechime corespunzător funcţiei, atunci salariatul beneficiază de acest spor inclusiv pentru funcţia cumulată, neexistând nici un impediment de ordin legal pentru acorda-rea sporului de vechime.

Precizăm totodată că, în reglemen-ta rea anterioară Legii nr. 63/2011, salari-za rea prin cumul era prevăzută expres, spo rul de vechime fiind luat în calcul in-clu siv pentru personalul didactic auxiliar an gajat prin cumul – art. 4 din Anexa II la O.M.E.C.T. nr. 1350/2007. lll

DeSpre cuMul

orDoNaNţă De urgeNţă nr. 16 din 9 aprilie 2014 pri-vind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011

orDiN nr. 3275 din 10 aprilie 2014 pentru modificarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didac-tic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2014-2015, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013

orDiN nr. 3218 din 21 martie 2014 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul pro-fesional special şi a notei de fundamentare privind elabo-rarea acestora

HotărÂre nr. 285 din 16 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind or-ganizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale

orDiN nr. 183 din 16 aprilie 2014 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a exa-menelor de licenţă/diplomă şi disertaţie

MetoDologie-caDru din 16 aprilie 2014 de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie

HotărÂre nr. 327 din 23 aprilie 2014 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/universitar 2014-2015

MetoDologie din 24 aprilie 2014 de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a în anul şcolar 2013-2014

orDiN nr. 3334 din 24 aprilie 2014 privind aprobarea

Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a în anul şcolar 2013-2014 şi a Calendarului de administrare a acestora

orDiN nr. 3289 din 11 aprilie 2014 privind aprobarea calendarului sesiunii speciale a examenului de bacalau-reat - 2014 pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile naţionale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele şi con-cursurile internaţionale

orDiN nr. 3240 din 26 martie 2014 pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind formarea continuă a perso-nalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul mi-nistrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5.561/2011

orDiN nr. 3403 din 7 mai 2014 privind sesiunea specială de evaluare naţională 2014 pentru elevii din clasa a VIII-a, participanţi la loturile naţionale lărgite de pregătire pentru olimpiadele şi concursurile internaţionale

orDiN nr. 3483 din 15 mai 2014 pentru modificarea ane-xei nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.219/2010 privind recunoaşterea şi echiva-larea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, cu probele de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, respectiv de evaluare a competenţelor digitale, din cadrul examenului de bacalaureat lll

Actele educaţiei publicate în Monitorul Oficial al României în lunile aprilie – mai 2014

11

mai-august 2014

s t u d i u

tuDor SpiriDoN preşeDiNte S.i.p. teleorMaN Secretar geNeral f.S.e. „Spiru Haret”

În perioada mai - octombrie 2013, în 77 de şcoli din toate zonele geografice ale ţării (31 de judeţe), în care învaţă peste 30.000 de copii, care au făcut parte din campania UNICEF „Hai la şcoală!”, s-a efectuat un studiu privind finanţarea educaţiei din România pe baza standardelor de cost, după cum ne relevă www.romanialibera.ro într-un arti-col publicat de doamna Maria Ionescu, în data de 09.o5.2014 şi intitulat ”Studiu UNICEF arată un adevăr cunoscut de toţi românii: sistemul de învăţământ este subfinanţat”. Studiul a vizat „Finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evalu-are curentă din perspectiva echităţii” şi a fost realizat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Poate că acum, când avem do va-da concretă a acestei realităţi, relevată de mult timp de F.S.E. „SPIRU HARET” şi organizaţiile sindicale judeţene afiliate, decidenţii, luând act, îşi vor recon si de-ra atitudinea faţă de subiectul fier binte al (sub) finanţării educaţiei ro mâ nilor, cu atât mai mult cu cât în cer cetarea respectivă fiind implicată o instituţie cu ştaif şi, implicit, cu mai mare greutate a considerentelor expuse, UNES CO (Or-ganizaţia Naţiunilor Unite pentru Edu-caţie, Ştiinţă şi Cultură), corul sindical se dezvoltă, căpătând alte conotaţii.

Având în vedere acest fapt, noi, mu-ritorii de rând, ar trebui să considerăm bătălia pentru 6% câştigată, chiar dacă ştim cu certitudine că una este studiul şi alta aplicarea concluziilor lui, sau, mai exact spus, una este realitatea şcolii şi alta realitatea alocărilor bugetare. Dar, cum optimismul şi speranţa, mereu năruite, încă ne mai stăpâneşte, ”per-spectiva echităţii” de care vorbeşte titlul studiului se constituie într-o nouă ”luminiţă”, aprinsă la capătul vechiu lui tunel. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât, acum, problemele financiare ale şcolilor sunt recunoscute, fiind consta ta-te pe baze ştiinţifice, în special ale celor ”care au dimensiuni reduse (sub 300 de

elevi) şi care funcţionează în comunităţi dezavantajate socio-economic”, în pre-zent cu ”situaţia cea mai vulnerabilă în ceea ce priveşte finanţarea”, cât şi difi-cul tăţi ce „ţin de aproape toate cate-goriile principale de cheltuieli, respectiv de personal, cele cu formarea continuă a cadrelor didactice din şcoală, cele pentru bunuri şi servicii, dar şi cele pen-tru programe naţionale pentru catego-rii specifice de elevi sau consumabile şi materialele didactice de bază”.

De altfel, asupra acestor aspecte „s-a pronunţat” şi o recentă petiţie a F.S.E. „SPIRU HARET”, care a „scanda-

lizat” o parte a factorului politic local atunci când acesta s-a confruntat cu ea, refuzând să recunoască realitatea pe care o releva. Iată că acum vine un organism specializat, de talie mondială, să arate, în urma unui studiu ştiinţific, ceea ce de fapt se ştia.

educaţia din românia este subfinan-ţa tă.

Iar această constatare a UNESCO vine după un timp relativ scurt de când o nemţoaică, pe numele ei Susanne Kastner(„membru al Bundestagului din mai 1989, din partea SPD”, „şefa gru-pului parlamentar germano-român”, „şe fa Forumului Germano-Român”), face o afirmaţie severă într-un interviu acordat prestigioasei DEUTSCHE WELLE: „Educaţia din România zace în să ră-cie”. Şi poate că acum, cei care, prin eforturi „de imagine”, ascundeau acest fapt, din cauza şi a posibilelor implicaţii electorale, vor recunoaşte realităţile sistemului şi vor proceda în consecinţă.

În continuare, articolul mai arată: «Urmare a rezultatelor cercetării, iniţia-to rii recomandă „revizuirea formulei

ac tuale şi includerea în mecanismul de finanţare a unor noi coeficienţi de corecţie, care să asigure resurse adec-vate şcolilor cu un număr ridicat de elevi în risc de excluziune”. O altă re-comandare are în vedere faptul că finanţarea de bază trebuie să ţină cont şi de factorii specifici elevilor şi şcolii, dar şi de adaptări sau dezvoltări curricula-re. „Finanţarea poate să fie realizată sub forma unor programe multi-anuale, care să permită corelarea resurselor su pli mentare alocate cu o serie de in-dicatori de performanţă”, mai spun iniţiatorii studiului.

O altă recomandare vizează pro-mo varea unui mecanism de finanţare care stimulează calitatea şi care „pre-miază” în mod direct acele şcoli, care dovedesc în mod măsurabil că înregistrează un progres în educaţia elevilor cu oportunităţi reduse, în risc major de abandon.»

Toate acestea, compilate cu cele „10 concluzii pentru dascăli după re-zultatele de la testele PISA 2012” ar trebui, în urma unor analize, să ne dea dimensiunea şi direcţia exactă a reformării finanţării educaţiei româneşi, chiar dacă aceasta, având în vedere vicisitudinile timpurilor, ar putea părea o „sisifitudine”. lll

Bibliografie: www.romanialibera.ro „Studiu UNICEF

ara­tă­ un­ adevăr­ cunoscut­ de­ toţi­ ro­mânii:­sistemul­de­învăţământ­este­subf­nanţat”,­de­Maria­Ionescu,­09­mai­2014

adev.ro/mxei7r­ –­ „10­ concluzii­ pentru­dascăli­ după­ rezultatele­ de­ la­ testele­ PISA­2012”,­ 6­ decembrie­ 2013,­ 21:49­ de­ Oana­Crăciun

CAPITAL­ -­ DEUTSCHE­ WELLE:­ „Edu­ca­ţia­din­România­zace­în­sărăcie”,­Autor:­Robert­Schwartz­|­duminică,­29­septembrie­2013

fiNaNţarea eDucaţiei DiN roMÂNia, SuBiect De StuDiu al uNicef

12

www.scoalaromaneasca.ro

ş c oa l a g ã l ã þ e a n ã

BogDaN NiStor

Sunt tot mai multe voci care cer reprezentanţilor Ministerului Educaţiei să coboare cu picioarele pe pământ, de acolo de sus, de la Bucureşti, pen-tru a vedea cu luciditate adevăratele nevoi ale unui sistem deja bolnav. Numărul dascălilor care spun că nu mai vor să facă statistici, dosare peste dosare în zecile de comisii din şcoală şi vor să se poată concentra mai mult pe activitatea cu copiii este din ce în ce mai mare şi va creşte cu siguranţă şi în perioada următoare.

Concret, vorbim despre cele mai noi controale de acreditare făcute de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversi-tar (ARACIP) prin şcolile din Galaţi. În unele unităţi modul de lucru al echip-elor a fost unul normal, în altele au dat dovadă de exces de zel, dar peste tot numărul dosare şi de hârtii a contat cel mai mult.

“Ne confruntăm cu o birocratizare excesivă a actului educaţional, în care sunt evaluate în principal instrumentele de lucru folosite de profesor la clasă şi nu plusul de valoare adăugat fiecărui elev în parte”, spune preşedintele SIP Galaţi, Lidia Antoniu. Liderul celui mai mare sindicat din educaţie din Galaţi crede chiar că acest număr mare de documente şi teancurile de dosare pe care trebuie să le pregătească la fie care acreditare, induc dascălilor şi sentimente de anxietate permanentă. „Sunt convinsă că mulţi se întreabă «Oare ce hârtie îmi lipseşte la dosar?» sau «Oare ce se întâmplă dacă îmi lipseşte acea hârtie la dosar?». Eu stau şi mă întreb, aşa, retoric, oare este grav să nu ai o hârtie la un dosar sau să constaţi că elevii pe care i-ai edu-cat nu şi-au însuşit competenţele nece-sare?”, a concluzionat Lidia Antoniu.

Ceea ce solicită Sindicatul Învăţă-mântului Preuniversitar Galaţi este trans ferarea evaluării de pe instrumen-tele de lucru pe cunoştinţele dobân-dite de elev în urma folosirii cu dibăcie a acestor instrumente. În plus, acest lu-

cru ar duce şi la o debirocratizare, o di-minuare a volumului de lucru cu hârtiile şi ar lăsa profesorul să se concentreze pe ora de la clasă.

Doar 15% din control alocat studiului elevului!

Şi pentru că nu-i bine să venim cu vorbe-n vânt, iată şi câteva exemple, la care sunt ataşate şi opiniile unor sindicalişti. La cele mai multe şcoli din Galaţi, oamenii care au venit în con-trol au dat dovadă de eleganţă în exprimare, amabilitate şi multă, multă răbdare.

Spre exemplu, aflăm de la Ilenuţa Vasiliu, de la Şcoala nr. 33 din Galaţi că lucrurile au decurs normal şi că echipa de control a constatat încă din prima zi că pe partea tehnică, statistică, lucruri-le stau bine, tocmai de aceea nu s-a in-sistat foarte mult pe anumite chestiuni.

“La clasă, în schimb, au stat o singură oră cap-coadă. Au avut interviuri cu personalul didactic şi nedidactic, cu elevii şi cu părinţii acestora. S-au uitat în registre să vadă dacă toţi elevii sunt înscrişi. Am observat că au pus accentul pe evoluţia elevilor de la clasa a opta, dar şi pe modul în care sunt dotate

clasele pregătitoare. Din păcate, doar 15% din timpul acordat acestui control au fost alocate efectiv studierii la clasă. Din punctul meu de vedere, controlul ar trebui făcut pe două componente dis-tincte: una tehnică, cealaltă şcolară”, ne explică Ilenuţa Vasiliu.

La fel s-a întâmplat şi la Colegiul Tehnic “Paul Dimo”. „N-au avut nimic de obiectat, în schimb constatarea mea este aceeaşi: evaluarea se face pe acte şi nu pe valoarea cadrelor di-dactice prin perspectiva elevilor de la clase”, ne spune la rândul ei Nicoleta Ivan, profesor la Paul Dimo.

La Tecuci, în schimb, la Colegiul Naţional de Agricultură şi Economie, controlul a fost mult mai strict. „Au ce-rut toate actele, au verificat cu sfinţenie totul, au avut chiar o lipsă de eleganţă în exprimare”, ne spune Mircea Duţu, profesor la acest mare colegiu din Te-cuci.

Sindicaliştii de la SIP Galaţi se mai întreabă şi dacă ar fi posibil un con-trol eficient în doar două zile. „Îmi amintesc, acum 30 de ani, comisiile de control veneau şi stăteau câte o săptămână în şcoli. Zi de zi erau în clase, aveau parcă alt sistem”, mai spune Ilenuţa Vasiliu. lll

EVALUAREA ÎN EDUCAŢIE, SURSĂ DE BIROCRATIZARE ExCESIVĂ A DEMERSULUI DIDACTIC!Din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai Sindicatului Învăţământului Preuniversitar (SIP) Galaţi sunt de părere că evaluarea în educaţie are nevoie de o cu totul altă abordare şi nu de

sute de hârţoage, care în toţi aceşti ani şi-au dovedit cu vârf şi îndesat ineficienţa.

13

mai-august 2014

ª c oa l a i n t e r n a þ i o n a l Ã

ScriSul De MÂNă verSuS ScriSul la taStatură

Scrisul de mână devine materie opţională şi în şcoli din europa, după ce Statele unite ale americii şi-au anunţat încă de anul trecut intenţia de a le preda elevilor Word-ul.

aDriaNa MiHalcea

Din 1947, de când se predă scrierea de mână în şcolile elveţiene, aceasta a fost cunoscută în dialect elveţian sub denumirea de Schnüerlischrift, ceea ce înseamnă „scris în şir”, deoarece, spre deosebire de literele de tipar, toate literele de mână dintr-un cuvânt sunt ataşate una de cealaltă ca şi cum acestea au fost puse pe un şnur.

Dar acum Schnüerlischrift, sau scrisul cursiv de mână, poate lua calea dino-zaurilor şi să dispară ca aceştia. Împinse de acest val de modernizare, asociaţiile cadrelor didactice din majoritatea can-toanelor elveţiene sunt pentru elimina-rea completă a scrisului de mână din cadrul cursurilor şcolare.

Motivele sunt aceleaşi cu cele menţionate în 2011 de către germanii din Hamburg, care au renunţat în urmă cu trei ani la scrisul de mână din curri-cula şcolară: scrisul a devenit ceva cu totul diferit faţă de cum era acum 50 de ani. Pe atunci, au menţionat germanii, oamenii scriau scrisori de mână şi con-tabilii făceau înregistrări scrise de mână în registrele lor. Dar în zilele noastre, atunci când copiii de 6 ani sunt deja pe inter-net, pe telefoane mobile, scrisul cu litere de tipar a început să fie privit ca ceva normal pentru comunicarea de zi cu zi, iar scrisul de mână este văzut doar ca un moft. Şi oficialii din educaţie sunt de părere că acest lucru este bun, deoa-rece elimină o materie devenită inutilă, în acelaşi timp se economisesc bani, se câştigă timp la clasă şi pentru profesori, iar elevii sunt scutiţi de un efort inutil.

În cazul în care revoluţia scrierii de mână în Elveţia are loc într-adevăr şi scrisul de mână se va înlocui cu o formă simplă de scriere de tipar, acesta nu este sfârşitul lumii occidentale. Scrisul de mână cursiv fost introdus pentru că a permis scrisul mai repede, dar în acest

moment nu mai serveşte scopului său iniţial, sunt de părere oficialii elveţieni.

Formele europene de scris de mână îşi au originea în scrisul de afaceri în latină, după cum ne arată documente din primul secol. Romanii au produs cantităţi masive de corespondenţă de zi cu zi, mult mai mult decât orice civilizaţie în faţa lor, şi, din acest motiv, aveau nevoie de o formă de scriere care să fie uşor de folosit pe tăbliţe ce-rate sau pe papirus. Procesul de scriere s-a simplificat şi acest lucru a dus la le-garea literelor într-un cuvânt şi, prin ur-mare, la scrierea cursivă.

Cei care susţin păstrarea scrisului de mână cursiv în cadrul programelor şcolare au adus mai ales argumente de natură estetică. Acestea sunt contrazise de cei care cred că scrisul de mână este depăşit. În 2011, revista germană Der Spiegel, l-a citat pe profesorul ger-man de pedagogie, Hans Brügelmann, care spunea că disciplinele de artă ar trebui să fie locul ideal unde elevii să înveţe scrisul de mână, doar dacă asta este ceea ce ei vor să facă. Motivul mai raţional este că acum putem să tastăm cuvintele mult mai repede decât dacă le scriem de mână.

Nu numai în Europa are loc revoluţia scrisului. În 45 de state americane scrisul de mână a devenit materie opţională în şcoli din acest an. Aceleaşi state au decis ca, în locul caligrafiei, elevii să studieze ca disciplină şcolară Word-ul. În Marea Britanie, 40% dintre persoa-nele participante la un sondaj de opi-nie au declarat că nu au mai scris nimic de mână de mai bine de 6 luni. În aceste condiţii, ce se întâmplă dacă

nu vom mai învăţa să scriem, întreabă publicaţia franceză Le Point. „Când ochiul citeşte, creierul scrie de mână. Să citeşti înseamnă să scrii”, au explicat pentru Le Point doi cercetători de la Centre national de la recherche scien-tifique (CNRS). Potrivit acestora, atunci când citeşti, mai multe zone cere-brale simulează actul scrierii de mână. Impulsurile sunt însă diferite atunci când avem de-a face cu scrierea la tastatură: oricare ar fi litera, gestul este acelaşi, respectiv apăsarea unui buton. Scrisul de mână este considerat şi o formă de exprimare a emoţiilor. Cercetătorii citati de Le Point susţin că „prin scriitura de mână corpul se exprimă, vedem dacă scriitorul era supărat, fericit sau sub presiune. Cititorul îşi poate ima-gina persoana şi poate recunoaşte în grafia sa în ce context emoţional a scris”. Spre deosebire, scrisul la cal-culator îţi aduce o imagine distantă. Pe de altă parte, există specialişti care susţin că scrisul la calculator are in-fluenţe benefice asupra modului în care scriem. Atunci când scrii la calculator este foarte uşor să ştergi un cuvânt, să rescrii sau să modifici pasaje. Aceste lucruri „au eliberat actul de a scrie de problema deciziei. Cu ajutorul unei ta-staturi ne gândim la cuvinte mai uşor, mai liber”, susţine Roland Jouvent, psi-hiatru şi director în cadrul CNRS. Potrivit acestuia, indiferent de ce se va întâm-pla, generaţiile viitoare nu vor mai avea răbdare să scrie cu cerneală. „Cred că în 20 de ani un profesor de şcoală nu va mai putea ţine 20 de copii în clasă” pentru a reproduce fiecare litera de mână, susţine psihiatrul. lll

14

www.scoalaromaneasca.ro

ac t ua l i tat e

tÂrgul liceelor şi alegerea carierei

prof. floriN DoBreScu, vicepreşeDiNte al f.S.e. „Spiru Haret”, coorDoNator al DepartaMeNtului peNtru îNvăţăMÂNt teHNic şi De traNSporturi

Târgurile liceelor organizate a proa-pe de finalul anului şcolar au intrat deja în tradiţie. Liceele şi colegiile naţionale, precum şi cele tehnologice îşi prezintă în acest cadru oferta educaţională. Beneficiarii sunt în primul rând elevii claselor a VIII-a, dar şi alte catego-rii interesate. La Braşov, cea de a x-a ediţie, jubiliară,a acestei manifestări a fost organizată la Braşov Business Park, în perioada 17-18 mai 2014. Un număr de 41 de unităţi şcolare au amenajat standuri în cadrul expoziţiei. Noutatea absolută o reprezintă învăţământul profesional de 3 ani pentru absolvenţii claselor a VIII-a care debutează în anul şcolar 2014-2015. Este cunoscut fap-tul că sindicatele afiliate F.S.E. „Spiru Haret” au militat încă din anul 2010 pentru organizarea acestei forme de învăţământ, dorită în egală măsură de agenţii economici, dar şi de elevi şi părinţi. Pregătirea într-o meserie căutată pe piaţa muncii devine din ce în ce mai atractivă, în condiţiile în care elevii primesc o bursă de stat în

valoare de 200 lei lunar, pe întreaga durată a şcolarizării. Există de aseme-nea parteneri economici care acordă burse suplimentare, de până la 200 lei şi alte facilităţi, cum sunt: o masă caldă în zilele în care se desfăşoară instruirea practică, echipament de protecţie, ori decontarea transportu-lui elevilor la unităţile economice. Ex-emplul a fost dat, pentru prima oară, de firmele componente ale Clubului Economic German din Braşov, odată cu debutul activităţii de formare la

Şcoala Profesională Germană Kro-nstadt, în anul şcolar 2012-2013, când a fost reluată pregătirea în cadrul învăţământului profesional de 2 ani, pentru absolvenţii clasei a Ix-a de liceu. În septembrie 2013 a fost inaugurată, cu sprijinul Ambasadei Franţei la Bucureşti şi a unor firme din zonă, Şcoala Profesională Franceză, în cadrul Colegiului „Aurel Vijoli” din Făgăraş. Cu forţe proprii, Colegiul Tehnic de Transporturi a încheiat pen-tru anul şcolar viitor un contract-cadru cu S.C. MARUB S.A. Braşov, companie cu capital privat integral românesc, pentru pregătirea în parteneriat a elevilor în calificarea de electrome-canic material rulant. Pentru aceasta compania oferă o bursă suplimentară în valoare de 200 lei, în cei trei ani de pregătire, echipament de lucru şi trans-portul gratuit al elevilor cu trenul. Pentru toţi absolvenţii sunt asigurate locuri de muncă la finalizarea studiilor. Sperăm ca în viitor asemenea parteneriate să apară în tot mai multe judeţe.

Liceele şi colegiile tehnice care organizează învăţământ profesional de 3 ani au promovat în cadrul Târgu-lui liceelor calificările propuse, au oferit explicaţii detaliate privind specificul

15

mai-august 2014

ac t ua l i tat e

acestei activităţi precum şi modul de organizare al admiterii. Au fost prezen-tate şi specializările pentru liceul tehno-logic de 4 ani, finalizat cu examen de certificare a competenţelor profesio-nale şi examenul de bacalaureat. Me-ri tă evidenţiat faptul că şi absolvenţii învăţământului profesional de trei ani pot continua studiile, în clasa a xI-a li-ceu curs de zi sau frecvenţă redusă.

Thenologia modernă a fost pre-zentă nu numai prin mijloacele de în-vă ţământ şi echipamentele didactice expuse, dar şi prin utilizarea internetului şi a paginilor Web pe care multe unităţi de învăţământ le deţin, unde sunt post-ate informaţii utile, detaliate, filme de prezentare, descrierea specilizărilor şi ca lificărilor, link-uri către agenţii econo-mici parteneri.

Liceele teroretice şi colegiile naţio-na le au fost de asemenea pre zen te, oferind publicului vizitator, pe lân gă informaţiile despre oferta edu ca ţio-nală, rezultatele meritorii dobândite la olimpiade şi alte concursuri de nivel naţional şi internaţional.

De remarcat este şi mai buna or-ganizare a manifestării în acest an, de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, printr-o programare riguroasă a şcolilor gimnaziale, în cele două zile, prin includerea unor manifestări artistice susţinute de elevi şi a unei conferinţe de presă. Se cuvine să evidenţiem şi in-teresul mai mare acordat, în cele mai multe cazuri, de către diriginţii claselor a VII-a şi a VIII-a care au însoţit elevii, deplasării în grup şi staţionării la stan-

durile din expoziţie, pentru a asculta explicaţiile oferite şi a primi materialele promoţionale.

Orientarea şi consilierea pentru carieră a adolescenţilor aflaţi la mo-mentul opţiunii, începe să devină şi la noi o activitate mai bine structurată şi articulată, care angrenează psiho-lo gii şcolari de la cabinetele de con-siliere, în coordonarea C.J.R.A.E. Din acest punct de vedere, aceasta con stituie un sprijin împortant pen-tru elevii claselor a VIII-a şi pentru fa miliile acestora, în măsura în care re comandările făcute sunt luate în con siderare. Exemplul a ceea ce se în tâmplă în acest domeniu în cele-

lalte ţări ale U.E. trebuie urmat. Piaţa mun cii din România, ca şi din cele-lalte ţări europene are nevoie de mai mulţi absolvenţi ai învăţământului pro fesional şi liceal tehnologic, pentru care există deja locuri de muncă. Nă-dăjduim ca acest lucru să fie înţeles de către elevii care optează pentru un traseu educaţional sau altul, dar şi de către familiile acestora. Diminu-area şomajului în rândul tinerilor, care constituie o problemă pentru U.E., poate fi realizată şi pe această cale.

Cu siguranţă Târgul liceelor de la Braşov a reprezentat un moment sem-nificativ în alegerea unei cariere vi-itoare, pentru mulţi dintre vizitatori. lll