revista:revista.qxdeditorial au fost atât de multe situa]ii în care poli]i[tii [i-au f`cut...

w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

Pe urmele comorilor dacice

16

26 iunie, Ziua Drapelului Na]ional

Editori

al

Au fost atât de multe situa]ii încare poli]i[tii [i-au f`cut datoria, încâtcuprinderea detaliat` a faptelor aces-tora în filele unei reviste, fie ea chiargeneroas` în spa]iu publicistic, ar fifost imposibil`. Pornind de la pre-venirea furturilor din buzunare, dinma[ini, din locuin]e, continuând cudestructurarea unor periculoase

re]ele specializate în criminalitateaorganizat` [i pân` la salvarea vie]ilorunor concet`]eni afla]i în pericol, eibine, toate acestea reprezint` cazuricare ar trebui cunoscute. Atât în inte-riorul institu]iei, ca utile schimburide experien]`, cât, mai ales, în afaraacesteia, în scop informativ [i preven-tiv pentru comunitate.

Multitudinea acestora face, cumafirmam, imposibil` descrierea

fiec`rui caz în parte.

Îns`, de cele mai multe ori [i cuobstina]ie, parc`, presa are apeten]`în special pentru situa]iile în care fienu [tiu ce ho] a reu[it s` fure dintr-oma[in` sau chiar ma[ina cu totul, untraficant de droguri a vândut câtevadoze sau, mai mult ca toate, cineva acomis un omor. Iar în acest din urm`caz, la fel ca în toate celelalte de alt-

fel, în centrul aten]iei se afl` infrac-torul sau cele mai oribile detalii alecrimei. Rar de tot [i numai în treac`tse aminte[te despre poli]ist, ca s` numai vorbim despre eforturile lui pen-tru re]inerea infractorului, de orice“calibru” ar fi el, sau despre multi-tudinea ac]iunilor, a m`surilor între-prinse [i misiunilor efectuate în scopinformativ sau preventiv. Ca s` numai amintesc despre înclina]ia spresenza]ionalul facil reie[it prin exage -

rarea sau prin amatorismuldescrierilor unor fapte infrac]ionale,în detrimentul prezent`rii acestoradin perspectiva speciali[tilor, a profe-sioni[tilor.

Am afirmat nu de pu]ine ori, c`poli]i[tii se afl` în stare de normali-tate atunci când î[i fac datoria, cândî[i îndeplinesc misiunile, când con-tribuie la men]inerea climatului desiguran]` pentru cet`]eni, în serviciulc`rora se afl`.

{i, dup` cum ar`tam, sunt atât demulte situa]ii cotidiene în carepoli]i[tii î[i fac datoria, încât nu po]i,cinstit cu tine fiind, s` nu recuno[tic` poli]istul român î[i îndepline[temisiunile în serviciul cet`]eanului.

C`, prin aceasta, se afl` într-ostare de normalitate pe care [tie s` omen]in`, chiar dac` al]ii se str`du -iesc s` o deterioreze.

Nicu[or DULGHERU

Datoria ca stare de normalitate

Director Onorific

Chestor principal Petre Tob`

Colegiul [tiin]ific

Comisar-[ef Ioan Lucian Muntean

Comisar-[ef Gabriel }îru

Comisar-[ef Ion Pantilie

Roxana GHEORGHIU-PAP,

Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori);

Marius POPESCU (tehnoredactor);

Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);

Vasile ARSENE (fotoreporter);

Mihai DOROBAN}U (marketing)

R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l `

a m a t e r i a l e l o r , f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l

a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298

CENTRALACENTRALA: 303.70.80

INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M.

SUB NR. R23925/2005;

Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17,

Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti.

R e s p o n s a b i l d e n u m ` r

Roxana GHEORGHIU PAP

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r oC o n t : D . T. C . P. - M . B . R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

3

Drapelul Na]ional, simbol sacru

Istoria noastr`, cultura, credin]a,existen]a noastr`, toate având simbolsacru, Drapelul na]ional. Iar cinstirealui, în zi de 26 iunie, înseamn` a aveaidentitate, con[tiin]` na]ional`, a nereaminti sacrificiile înainta[ilor, a neiubi, cu des`vâr[ire, ]ara.

S`rb`torirea Zilei DrapeluluiNa]ional, în fiecare an la 26 iunie, a foststabilit` prin Legea nr. 96 din 1998,motiva]ia fiind c` în aceast` zi s-a emisDecretul nr. 1 al Guvernului Provizoriual }`rii Române[ti prin care tricolorulro[u-galben-albastru devenea DrapelNa]ional.

{i în acest an, au avut locmanifest`ri na]ionale impresionante,drapelul fiind sfin]it (în numeroase bi -serici din ]ar`) [i binecuvântat.

În capital`, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale [i Prim`ria General` aMunicipiului Bucure[ti au organizat, înPia]a Tricolorului, situat` în fa]a

Palatului Cercului Militar Na]ional,

ceremonia dedicat` Zilei DrapeluluiNa]ional. Zi de aducere-aminte [i gân-duri-cristal pentru adev`ra]iiromâni care au luptat pentru uni-tate na]ional`. Un gând luminos [ipentru militarii români afla]i înteatrele de opera]ii din Irak,Afganistan [i Balcanii de Vest, dar[i pentru colegii lor, mult preatineri, c`zu]i la datorie.

Dup` binecuvântarea Dra -pelului Na]ional de c`tre un preotmilitar, tricolorul a fost ridicat pecatargul din pia]`, în acordurileImnului de stat al României.

A urmat defilarea Regimentului 30Garda „Mihai Viteazul”, în aplauzelebucure[tenilor.

La eveniment au participat prefectulCapitalei, Mihai At`n`soaiei, reprezen-tan]i ai unor institu]ii civile, militare [ireligioase, ata[a]i militari str`ini acredi-ta]i la Bucure[ti, veterani de r`zboi,cadre în rezerv` [i retragere [i cadre

ale M.Ap.N. [i M.A.I.{i la Casa de Cultur` a M.A.I. a avut

loc o manifestare dedicat` ZileiDrapelului Na]ional. Cu aceast`ocazie, dr. Lauren]iu Szemkovics, con-silier în cadrul Arhivelor Na]ionale, aprezentat prelegerea cu tema „Paginidin istoria Drapelului Na]ional”. Auurmat momente poetice (arti[tii DoinaGhi]escu [i Mihai Abrudan) [i muzi-cale (soprana Rodica Anghelescu,Muzica Militar` Reprezentativ` aJandarmeriei Române [i orchestraAnsamblului Artistic „Ciocârlia”).


4

I.P.J. Harghita a fost,recent, organizator [i gazdà unui eveniment deosebit,inter na ]ional.

Timp de o s`pt`mân`, în

municipiul Miercurea Ciuc

s-a desf`[urat un stagiu pro-

fesionist de preg`tire specif-

ic` structurilor de interven]ie

rapid`, la care au participat

echipe din serviciile similare

ale jude]elor Alba, Bacù,

Buzù, Gala]i, dar [i din

cadrul SIIAS. Nu au lipsit

nici invita]ii din afara ]`rii,

respectiv poli]i[ti din Un -

garia (Regiunea Tolna) [i

Germania (Poli]ia Nie der -

sachsen – Hamburg).Echipa managerial` a

I.P.J. Harghita a acordat odeosebit` importan]` acesteiactivit`]i de anvergur`.Astfel, pentru realizarea încondi]ii optime a acestuistagiu de preg`tire, stafful

inspectoratului a avut totconcursul din partea Con -siliului Teritorial Har ghita alCNP [i a Biroului TeritorialHarghita al SNPPC.

Ac]iunile desf`[urate aufost complexe, dificile, par-ticipan]ii manifestându-[ideplina disponibilitate de aîmp`rt`[i din experien]a pro-fesional` proprie, dar [i de aînv`]a tehnici de noutate dela colegii lor. Dup` cumdecla rau, nu [i-au permis nicim`car un r`gaz de aco-modare: ”am valorificat fie -care minut pentru preg`tire[i acumulare de noicuno[tin]e”.

Tehnici deosebite

Particularitatea acestuistagiu a constat în compatibi-lizarea structurilor de inter-ven]ie ale Poli]iei Române cu

La I.P.J. Harghita,

Stagiu de preg`tire interna]ional

5

structurile din statele eu -ropene membre Schengen,prin uniformizarea tacticilorde interven]ie. Cum pentru oasemenea interven]ie tactic`de calitate preg`tirea fizic`este inerent`, lupt`toriipoli]i[ti s-au antrenat ore în[ir în sala de judo.

Sincronizarevital`

Antrenamente dure, neli -mitat` ambi]ie, tehnic` [ireflexe de invidiat în demon-stra]ii spectaculoase. Suntpu]ine, dar concludentecuvinte pentru a ne referi laacest stagiu de preg`tire.

Al c`rui scop este sino -nim cu a proteja comunitateade infractorii periculo[i, depersoanele agresive, bolnavepsihic, înarmate. Poli]i[ti lup-tând, ceas de ceas, împotrivacelor care pun în pericol

via]a cet`]enilor ori atenteaz`la siguran]a public`.

„Pe toat` durata stagiului,extrem de solicitant -conchide domnul comisar

[ef Radu-Sandu Moldovan,

[eful I.P.J. Harghita -, partici-pan]ii au considerat ca fiindnu doar importante, ci real-mente vitale, sincronizareaperfect`, ac]iunea precis` [irapiditatea interven]iei, a -vând în vedere în special sal-varea vie]ii poten]ialelor vic-time, dar [i acoperirea [iautoprotec]ia poli]i[tilor.

Suntem preg`ti]i, con-tinu`m s` ne preg`tim [i sun-tem onora]i c` poli]i[tii ger-mani [i maghiari au apreciatca fiind deosebit de util acestschimb de experien]`, la carepartea român` a avut o con-tribu]ie substan]ial`.”


6

Recent, la sediul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române, a avut locîntrevederea oficial` dintre condu -cerea Poli]iei Române, reprezentat`de domnul chestor principalDumitru Pârvu - inspector generaladjunct al Poli]iei Române - [i dele-ga]ia Poli]iei Iordaniene, condus` dedomnul general Sa’d Jamil GhumarMutiriyeen Al–Ajarmeh - directorgeneral adjunct al DirectoratuluiSecurit`]ii Publice pentru Afaceri

Judiciare. În cadrul întâlnirii au fost abor-

date aspecte privind îm bu -n`t`]irea cooper`rii ro mâno-ior-daniene, precum [i sprjinul reci-proc în lupta împotriva crimi-nalit`]ii, rea lizarea schimbului deexperien]` [i dezvoltarea rela]iilorbilaterale.

Întrevederea face parte din pro-gramul oficial al vizitei de lucru înRomânia, pe care delega]ia Poli]ieiIordaniene o efectueaz`, în acestezile, la nivelul Ministerului Justi]iei -Administra]ia Na]ional` a Peni -tenciarelor.

Marius POPESCU

Poli]ia Iordanian` \n vizit` la I.G.P.R.

La sediul Inspectoratului General al Poli]iei Române, inspectorul general al Poli]iei Române, dl. chestor

principal Petre Tob`, a primit, de curând, vizita oficial` a delega]iei Ministerului Securit`]ii Publice din

Israel, condus` de domnul Yitzhak Aharonovitch, ministrul securit`]ii publice din aceast` ]ar`.

În cadrul întrunirii oficiale s-au discutat aspecte vizând cooperarea bilateral` româno-israelian` pe pro bleme

specifice, subliniindu-se, totodat`, importan]a continu`rii [i a dezvolt`rii cooper`rii între cele dou` Poli]ii.

Cooperare bilateral`

7

Reprezentan]ii InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române [i-au datîntâlnire pe 1 iunie, ca de fiecaredat`, cu copiii. În acest an, locul alesa fost Parcul I.O.R. din Capital` care,pentru aproximativ patru ore, adevenit un univers al siguran]ei [i al

bucuriei, atât pentru cei mici, cât [ipentru cei mari - p`rin]i, bunici etc.

Copiilor li s-au organizat concur-suri, fiindu-le prezentate, totodat`, oparte dintre activit`]ile [i tehnica decare dispun poli]i[tii în munca lor defiecare zi.

„Vedetele” acestor prezent`ri aufost autospecialele [i motocicletelepoli]i[tilor de la rutier, una dintre[alupele de la interven]ii a Poli]iei„Delta Dun`rii”, iar de la Institutulde Criminalistic` din InspectoratulGeneral al Poli]iei Române, labora-torul mobil de ultim` genera]ie.

De asemenea, ServiciulPirotehnic al Poli]iei Capitalei a venitînso]it de„robo]elul pirotehnic”, undispozitiv performant de detectare aexplozivilor [i de dezamorsare abombelor.

Punctul de atrac]ie al copiilor afost câinele-poli]ist Zorro, de laServiciul Canin, ce le-a devenit, înscurt timp, prieten. Echipele mixte,formate din poli]ist conductor [icâine, au realizat spre deliciul invi-

ta]ilor, diferite demonstra]ii depatrulare, de prindere [i imobilizarea infractorilor sau de ap`rare la ata -cul prin surprindere.

Lupt`torii de la Serviciul pentruInterven]ii [i Ac]iuni Speciale auefectuat desante aeriene, coborârile

din elicopter f`cându-se direct înlacul I.O.R., lupt`torii fiind recu-pera]i de [alupa Poli]iei DeltaDun`rii. Cei prezen]i au fost [i mar-torii unei interven]ii în cazul unorlu`ri de ostatici.

Au fost prezen]i [i membriiAnsamblului folcloric „Doini]a” de laCasa de Cultur` a Studen]ilor, careau animat atmosfera prin cântecele[i muzica lor.

Concursurile organizate pentrucei mici au vizat capacitatea lor deconcentrare [i îndemânare, premi-ile fiind oferite din partea organizato-rilor.

Pliantele [i materialele de pre-venire oferite pe toat` perioada ma -nifest`rilor au avut \n prim-plan cam-paniile de prevenire pe care Poli]iaRomân` le are în derulare.

Evenimentul a fost o reu[it`.Zâmbetele de pe fe]ele fericite alecopiilor au fost r`splata pe care [i-odoreau cu adev`rat poli]i[tii.

Viorica MARTIN

Invita]i de prim rang - copiii

8

{i în acest an, Poli]ia mure[ean`a dorit s` marcheze 1 Iunie, ZiuaInterna]ional` a Copilului prin acti -vit`]i speciale, menite s`-i apropiepe cei mici de institu]ie prin impli-carea lor direct` în activit`]icomune cu poli]i[tii. Astfel,au demarat activit`]ile în

mai multe zone din jude].O prim` activitate s-a desf`[urat,

cu sprijinul micilor poli]i[ti, în loca -litatea Criste[ti. Ace[tia au fostal`turi de lucr`torii Com -partimentului de Analiz` [i Pre -venirea Criminalit`]ii, ServiciuluiRutier [i ai Postului de Poli]ieCriste[ti în ac]iuni de informare aparticipan]ilor la traficul rutiervizând cauzele [i consecin]ele acci-

dentelor. Conduc`torii auto au fost invita]i

s` reflecteze [i asupra exempluluipe care îl ofer` copiilor - viitori con-duc`tori auto.

De asemenea, poli]i[tii mure[eniau fost prezen]i[i în sta]iuneaSovata, unde, încolaborare cuCrucea Ro[ieMure[, s-a orga-nizat o tab`r`destinat` copi-

ilor din Centrul de ZiRozmarin.

La întâlnire au partici-pat 33 de copii, cu vârstecuprinse între 5 [i 9 ani,ace[tia fiind antrena]i în

numeroase activit`]i practice,pe diferite domenii de pre-venire: siguran]` rutier`, si -guran]` personal`, siguran]abunurilor, modalitatea dereac]ie în cazul în care ser`t`cesc, precum [i m`surilede prevenire a acestor situa]ii.

La finalul activit`]ilor, copiilor lis-au oferit cadouri, banderole reflec-torizante [i dulciuri din partea orga-

nizatorilor, pentru ca ei s` fie cuadev`rat ferici]i în aceast` zi de 1Iunie, pe care poli]i[tii mure[eni aureu[it s` o transforme într-oadev`rat` s`rb`toare.

Ac]iunile desf`[urate cu succesla nivelul jude]ului Mure[ au avutun scop esen]ial: cei mici s`în]eleag`, \nc` din primii ani devia]`, locul [i rolul Poli]iei într-osocietate democratic`. |n acest senseste nevoie ca ei s` cunoasc` activi-tatea Poli]iei, modul de organizare [iac]iune, pentru a percepe faptul c`

Poli]ia ac]ioneaz`, \n permanen]`, pen-tru protec]ia lor.


De ziua lor,

Micii poli]i[ti la datorie

Când ai 20 de ani, crezi c` po]id`râma lumea [i reconstrui una maibun`. Crezi c` po]i atinge absolutul,mângâiat de aripa geniului. Sau, dim-potriv`, po]i aluneca, în continu`n`ruire, spre altceva, riscant, în goan`de argin]i sau pentru o simpl` aven-tur`. Cea de-a doua variant` a fostaleas`, din nefericire, de c`tre T.L. [iG.R., amândoi de aceea[i vârst`, 20 ani,din aceea[i localitate, respectivmunicipiul Odorheiu Secuiesc, jude]ulHarghita.

Nicio clip` nu s-au gândit atuncicând au plecat, cu un autoturism, spremunicipiul Miercurea Ciuc, visând s`câ[tige rapid 2000 de euro, dup` ce vin-deau droguri, c` aveau s` fie prin[i. Înflagrant, de c`tre poli]i[ti (din cadrulS.C.C.O. Harghita, B.C.C.O. TârguMure[ [i I.P.J. Harghita), care audescoperit asupra lor 98,5 gramedroguri de mare risc, iar în autoturism– un cântar de buc`t`rie, desigur, pen-tru por]ionarea corect` a substan]elor.

Povestea continu` cu o perchezi]ie

acas` la T.L., în Odorheiu Secuiesc,unde poli]i[tii au mai g`sit droguri, întotal 54,5 grame, mai precis, 18plicule]e, în ambalaje originale,inscrip]ionate „Pulse Ultra”.

T.L., dup` cum a reie[it dincercet`rile poli]i[tilor, le cump`rase, înurm` cu [ase luni, când nu erau încìnterzise, de la un magazin de comer-cializare a produselor etnobotanice,a[a-numitul magazin de vise.

Din acele „provizii” T.L. se înfruptacu bunul sù prieten, G.R., poate dincuriozitate la început, poate dinobi[nuin]`, mai apoi. Oricum, T.L.avusese grij` s` nu se ating` dedrogurile destinate pie]ei dinMiercurea Ciuc, pentru care sperase aob]ine 2.000 euro.

Pentru un timp, drumul celor doi afost închis, infrac]iunile s`vâr[ite, traficde droguri de mare risc [i de]inere dedroguri pentru consum propriu, proiec-tându-i într-o celul`, pentru 29 de zile.Arestare preventiv` dispus` la nivelulTribunalului Harghita.

9

În perioada mai-iunie 2010, la nivelul jude]ului Vaslui afost implementat Proiectul na]ional „Dependen]i de liber-tate”, ini]iat de Agen]ia Na]ional` Antidrog, în parteneriatcu Institutul de Prevenire [i Psihosociologie [i Direc]ia deOrdine Public` din cadrul I.G.P.R. Scopul proiectului:reducerea factorilor de risc prin informarea [i implicareacomunit`]ii, în special a tinerilor, în programe de prevenirea consumului de substan]e psihoactive nou ap`rute, denu-mite generic „etnobotanice”, cât [i schimbarea percep]ieifalse promovate de c`tre comercian]ii acestor produse, cuajutorul media.

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Vaslui (prinCompartimentul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii [iPoli]ia de Proximitate) [i Inspectoratul {colar Jude]ean,Casa Corpului Didactic, Direc]ia General` de Asisten]`Social` [i Protec]ia Copilului Vaslui, Direc]ia Jude]ean`pentru Tineret, Organiza]ia „Salva]i Copiii”- filiala Negre[tiau organizat, în cadrul proiectului, sesiuni de informare înmediul [colar cu privire la consumul de etnobotanice,

delincven]`, anturaj periculos, g`[ti [i infrac]ionalitate aso-ciat` consumului unor astfel de substan]e.

Consecin]` a redeschiderii „magazinelor de vise”, dar [ia num`rului alarmant de cazuri de intoxica]ii semnalate înurma consumului de substan]e provenite din weed-shop-uri, Centrul de Prevenire, Evaluare [i Consiliere AntidrogVaslui, al c`rui rol a fost esen]ial în implementarea proiec-tului „Dependen]i de libertate” la nivel jude]ean, aver-tizeaz` popula]ia cu privire la efectele nocive ale utiliz`riiproduselor comercializate sub diverse denumiri.„Magazinele de vise” s-au redeschis [i chiar dac` cele 36de substan]e [i plante interzise prin lege au disp`rut, pro-dusele comercializate în prezent sunt departe de a fi inofen-sive, creând dependen]`. De aceea, speciali[tii îi îndeamn`pe to]i tinerii ceva mai curio[i, teribili[ti s` evite consumulacestor substan]e dùn`toare, pentru a avea o vacan]` într-adev`r de vis.

Pagin` realizat` de


„Dependen]i de libertate”

Magazin al viselorspulberate

10

De curând, s-a desf`[urat laBucure[ti seminarul „Leadership-ulsecolului XXI pentru femeile dinpoli]ie”, organizat de c`tre AmbasadaSUA, prin Centrul Federal dePreg`tire în Domeniul Aplic`rii Legii(FLETC), pentru InspectoratulGeneral al Poli]iei Române.

Adjunctul [efului MisiuniiDiplomatice a SUA la Bucure[ti, JeriGuthrie-Corn, a adresat un mesaj îndeschiderea seminarului: „Esteimportant s` încuraj`m [i s` implic`mfemeile din poli]ie în procesuldecizional, oferindu-le resursele, pro-movând schimbarea structurii insti -

tu]iilor [i dezvoltându-le încre -derea în propriile capacit`]i [isper ca acest seminar v` vaoferi încrederea de care ave]inevoie pentru a conduce [i areforma institu]iile de aplicarea legii.”

Seminarul a fost dedicatexclusiv femeilor manager dinpoli]ie, cu scopul de a le dezvol-ta aptitudini necesare conso -lid`rii credibilit`]ii [i de a aplicapractici manageriale de succes.Au fost dezb`tute subiecte pre-cum: stilurile masculin [i femi-

nin de comunicare, modalit`]i de

creare a unui mediu de lucru pozitiv[i motivant, stereotipuri de gen [i per-sonalit`]ile liderilor, planificarea [iscopurile în carier`. Acest seminareste o continuare a programului depreg`tire pentru managerii din dome-niul operativ derulat înc` din anul2008 de c`tre FLETC [i AmbasadaSUA, pentru I.G.P.R..

Cu ocazia acestui seminar, o dele-ga]ie manageriala din partea FLETC,condus` de Connie Patrick, director ,a avut o întrevedere cu reprezentan]iai conducerii I.G.P.R. pentru a discutaprograme de preg`tire profesional`actuale [i viitoare.

Leadership-ul poli]istelor moderne

Începând cu data de 30 mai a.c., ter-menul în care persoanele care auprocurat arme letale trebuie s` se pre -zinte la poli]ie pentru solicitareaacord`rii permisului de arm` sau pen-tru înscrierea armei în permisul dearm` este de trei zile.

Legea nr. 99 din 21 mai 2010, publi-cat` în Monitorul Oficial nr. 351 din27 mai 2010, a modificat con]inutulalin. (1) al art. 24 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor [i

muni]iilor.Alineatul (1) al articolului 24 din

Legea nr.295/2004 privind regimularmelor [i al muni]iilor, publicat` înMonitorul Oficial al României, ParteaI, nr. 583 din 30 iunie 2004, cu modi -fic`rile [i complet`rile ulterioare, semodific` [i va avea urm`torul cuprins:

ARTICOL UNIC „Art. 24. - (1) Persoana care a

procurat, în condi]iile legii, arme letaleare obliga]ia ca, în termen de 3 zile de

la data procur`rii, s` se prezinte laorganul de poli]ie în a c`rui raz` decompeten]` se afl` domiciliul sau,dup` caz, re[edin]a acestuia, în ve -derea solicit`rii acord`rii permisuluide arm` sau, dup` caz, pentruînscrierea armei în permisul de arm`al c`rui ti tular este de]in`torul.”

Modificarea, intrat` în vigoareîncepând cu data de 30 mai a.c., serefer` la termentul de prezentare, careanterior era de 10 zile. M.P.

Noi prevederi legale la regimul armelor [i muni]iilor

Contextul interna]ional actual-dominat de criza financiar` global`- seremodeleaz` valoric sub presiuneadiverselor implica]ii ale recesiunii dintoate statele europene care se con-frunt`, deja, cu încetiniri semnificativeale ritmului de cre[tere economic`.

Pe fondul sc`derii produc]ieiinterne cu efecte negative asupra veni-turilor salariale [i asupra eficien]eicompaniilor, România pare, deocam-dat`, prins` în iure[ul constrângerilorde ordin bugetar amplificat, întrealtele, [i de ascensiunea evaziunii fis-cale, în vederea ob]inerii de profituriprin mijloace ilegale ce aduc atingerebugetului de stat [i mediului de afa -ceri.

Analiza situa]iei operative pe anul2009 reflect` o realitate îngrijor`toare,excedat` de infrac]ionalitatea econo -mico-financiar`, ce atinge cote alar-mante îndeosebi în domeniul silvic,preferat de infractori ca surs` rapid` devenituri ilicite. Pentru protejarea fondu-lui forestier na]ional au fost desf`[urateanul trecut, împreun` cu reprezentan]iai Inspectoratelor Teritoriale de RegimSilvic [i Vân`toare, Direc]iei Generalede Control Silvic [i Cinegetic, ai struc-turilor silvice de administrare aleR.N.P., ai G`rzii Financiare [i G`rzii deMediu, 1189 ac]iuni [i controale laagen]i economici cu activit`]i în dome-niu.

|n perioada analizat`, pe liniadelictelor silvice, poli]i[tii au solu]ionat

648 dosare penale, fiind cercetate 1770persoane pentru s`vâr[irea de faptepenale. De asemenea, au fost con-statate 1361 infrac]iuni, prejudiciulcreat fiind de aproximativ 6.000.000 lei.

Din totalul dosarelor penale,553 au fost solu]ionate 26 prindeclinare c`tre unit`]ile ale DNA[i DIICOT. Oamenii legii au apli-cat 764 amenzi contraven]ionaleîn valoare de 1.560.255 lei, fiindridicat în vederea confisc`riimaterial lemnos în valoare de950.000 lei.

Tranzac]ie de “milioane”,

sub inciden]a

ramburs`rilor ilegale

Un caz complex, instrumentat deofi]eri din cadrul Direc]iei deInvestigare a Fraudelor, face trimiterela o societate din Bor[a, administrat`de c`tre H. E., unde a fost identificatò factur` fiscal` în valoare de 1.160.000lei, reprezentând achizi]ia unui terenîn suprafa]` de 3.600 metri p`tra]i, înmunicipiul Cluj-Napoca, de la unserele din Bucure[ti. În anul 2008,societatea cu pricina nu depusese nicibalan]ele [i nici bilan]ul contabil laadministra]ia financiar`, în privin]aasocia]ilor [i administratorilor aces-teia, persoane de na]ionalitate strìn`,existând suspiciuni cu privire la soli -

citarea ramburs`rii ilegale a T.V.A.-ului aferent acestei tranzac]ii. Prinurmare, organele în drept au pretinsrestituirea TVA-ului aferent necuvenitîn valoare de 1.160.000 lei.

În cauz`, se efectueaz` acte pre-merg`toare sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de evaziune fiscal`, fapt`prev. [i ped. de art. 8 din Legea241/2005, de c`tre administratorulfirmei din Bor[a.

În ciuda efortului semnificativ [i aimplic`rii f`r` precedent a poli]i[tilorde profil, echipa managerial` a Poli]ieiRomâne consider` c`, deocamdat`,aplicarea sanc]iunilor contraven]ionalecu amend` [i confiscarea contravaloriimaterialului lemnos nu sunt de natur`s` elimine faptele descrise [i s` con-tribuie la disciplinarea operatorilor depe pia]a lemnului, fiind necesar` ampli-ficarea ripostei oamenilor legii.

Lena MITROI

11

Efectul Green smulge rùl de la... r`d`cina p`durilor

Pentru poli]i[tii mure[eni, pre-venirea furturilor, a tâlh`riilor sau ajafurilor în care ar putea fi implicatediferite categorii socio-profesionale

(factori po[tali, agen]i încasatori aiElectrica, casieri mobili ai E.ON Gazetc.) constituie, de mai mult timp, oprioritate de ac]iune. În bazaProtocolului de colaborare pentruprevenirea faptelor antisociale asuprafactorilor po[tali, Inspectoratul dePoli]ie al jude]ean a desf`[urat [i înacest an ample activit`]i preventive.Astfel, în perioada 31 mai – 11 iunie

a.c., au fost organizate [i desf`[urateîn jude]ul Mure[ mai multe sesiuni deinstruire în scop preventiv, la care auparticipat 443 de agen]i [i factori

po[tali, împreun` cu dirigin]i [i ofi-cian]i. Instruirile au fost realizatede c`tre ofi]erul specialist în poli]iede proximitate, în colaborare curesponsabilul cu securitateapo[tal` din cadrul OficiuluiJude]ean de Po[t` Mure[. La întâl-

nirile locale au mai participat poli]i[tiicu atribu]ii în domeniul sistemelor desecuritate [i agen]ii de proximitate.

Instruirile realizate au avut cascop prezentarea riscurilor la care seexpune personalul ce manipuleaz`,transport` [i distribuie valori mon-etare, vizând, totodat`, modul încare se pot identifica persoanelesuspecte, modul de cooperare cuPoli]ia, reac]ia factorului po[tal încazul în care este implicat într-uneveniment care i-ar putea pune

via]a în pericol, ceînseamn` semnal-mentele unei persoaneetc.

În cadrul instruirilora mai fost prezentat [i dis-tribuit un pliant realizat dec`tre Inspectoratul dePoli]ie Jude]ean Mure[, încolaborare cu OficiulJude]ean de Po[t` Mure[,care con]ine sfaturi utilepentru po[ta[i [i numerele

de telefon unde pot sesiza diferiteprobleme cu care se confrunt` atuncicând î[i desf`[oar` activitatea în sec-torul de responsabilitate.

Simulare

Dup` încheierea acestor sesiuni deinstruire, în data de 16 iunie a.c., s-aorganizat o activitate prin care a fostsimulat` o situa]ie în care un factorpo[tal este victima unei tâlh`rii.

În cadrul ac]iunii, s-au urm`ritechiparea cu mijloacele de autoap`rarede care dispun factorii po[tali [i verifi-carea modului de folosire a acestora,cum reac]ioneaz` factorii po[tali încazul producerii unor fapte ce-i vizeaz`,precum [i timpul de interven]ie apoli]iei din momentul sesiz`rii.

În jude]ul Mure[, toate structurilepoli]iei sunt implicate în prevenireatâlh`riilor sau a jafurilor, atât în mediulurban, cât [i în cel rural. Rezultatelecontroalelor în teren, precum [isimul`rile organizate eviden]iaz` pe

deplin acest fapt. Activit`]ile ce vizeaz` prevenirea

evenimentelor în care ar putea fi impli-ca]i factori po[tali sau alte categorii de

persoane se desf`[oar` continuu lanivelul jude]ului, iar reprezentan]iiOficiului Jude]ean de Po[t` Mure[ [i aiDirec]iei Regionale de Po[t` Bra[ov auapreciat modul în care colaboreaz` cupoli]ia în acest scop.

Aceste activit`]i preventive, precum [icele care vizeaz îmbun`t`]irea siguran]eiinstitu]iilor sau a persoanelor care se afl însitua]ii de risc, pentru c ma nipu leaz va -lori importante, vor continua.


12

Parteneriat pentru siguran]a factorilor po[tali

Proceduri de lucru viz#nd siguran]a copiilor

Recent, la Alba Iulia, reprezentan]i ai Consiliuluijude]ean, Direc]iei Generale de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului, Institu]iei Prefectului- Biroul

jude]ean pentru romi, ai Inspectoratului [colar, aiDirec]iei de s`n`tate public`, Agen]iei Na]ionale Împotri-va Traficului de Persoane- Centrul regional, precum [ispeciali[ti din Centrul de Prevenire, Evaluare [iConsiliere Antidrog s-au întâlnit cu poli]i[ti aiCompartimentului de Prevenire a Criminalit`]ii dinInspectoratul jude]ean în vederea unor proceduri delucru interinstitu]ionale, în scopul eficientiz`riiactivit`]ilor ce se întreprind în cazurile minorilor carepleac` voluntar de la domiciliu, cât [i pentru cei ce disparîn condi]ii suspecte.

De curând, \n municipiul Arad aavut loc Târgul ofertelor edu ca ]io -nale, organizat de c`tre Inspectoratul[colar jude]ean [i Centrul de Resurse[i de Asisten]` Educa]ional`, adresatelevilor, studen]ilor, cadrelor didac-tice, p`rin]ilor, în vederea inform`riiprivind oferta educa]ional` ainstitu]iilor de înv`]`mânt [i lu`rii

unei decizii optime privindtraseul liceal, postliceal sauuniversitar.Cu aceast` ocazie, echipa de

recrutare din cadrul Ser -viciului Resurse Umane - IPJArad a promovat intens profe-sia de poli]ist explicând

condi]iile de recrutare a eventualilorcandida]i, care au avut posibilitatea dea-[i culege informa]iile necesare [i dela standul de prezentare în care aufost expuse : afi[e, pliante, prezent`riPower Point al Poli]iei ar`dene.

Efortul membrilor echipei derecrutare a fost mediatizat [i înpresa local` atât scris`, cât [i în cea

audio-vizual`. Pe parcursul celor treizile, membrii echipei de recrutareau oferit materiale promo]ionale [iau r`spuns întreb`rilor adresate dec`tre candita]i, oferind informa]iiaxate pe interesele profesionale aleacestora [i accentuând punctele tariale ofertei educa]ionale. De aseme-nea, ofertele educa]ionale ale celordoua [coli de agen]i de poli]ie aufost expuse celor interesa]i prinintermediul unor excelente pre -zent`ri powerpoint, ce cuprindeauam`nunte în leg`tur` cu activit`]ile[colare [i extra[colare desf`[urateîn cadrul unit`]ilor respective deînv`]`mânt.

13

Premii miciLor pietoniCadrele Serviciului Rutier din Inspectoratul Poli]iei

Jude]ului Bistri]a N`s`ud au organizat [i desf`[urat, la{coala general` nr. 6 ,,{tefan cel Mare“din municipiulBistri]a, faza jude]ean` a concursului ,,Educa]ie ruti-er`- educa]ie pentru via]`”.

La activitate au participat patrule [colare de la 15unit`]i de înv`]`mânt, copiii demonstrându-[iîndemânarea în conducerea bicicletei la probapoligon, precum [i la capitolul cuno[tin]e de circula]ieîn activitatea desf`[urat` la proba ,,Parcul-[coala” [i înrezolvarea unui chestionar de profil.

Ini]iativa s-a bucurat de mare interes din parteacopiilor, cu atât mai mult cu cât câ[tig`torii au fostr`spl`ti]i cu diplome [i premii.

Lena MITROI

Oferte pentru viitoriioameni ai legii

Studiile recente efectuate de c`treorganiza]ii interna]ionale de renumeau indicat o cre[tere la nivelinterna]ional a infrac]iunilor ciberne -tice, intru[ii re]elelor informaticesustr`gând adesea date personaleneprotejate referitoare la clien]ii unorcompanii. Aceste informa]ii permitulterior ho]ilor cibernetici s` î[iasume anumite identit`]i în mod ile-gal, în[elând clien]i [i comercian]i cusume exorbitante. Evolu]ia crimeiorganizate în România este strânslegat` de amplificarea criminalit`]iiinformatice [i de folosirea intens` atehnologiei IT&C.Analizele realizatela nivelul organismeloreuropene privind trendul înacest domeniu, definesc cri -minalitatea informatic` drepto component` important` afenomenului infrac]ional lanivelul ]`rilor UE.

Criminalitatea informatic`în România se manifest` submai multe aspecte: cre[tereanum`rului de cazuri înregis-trate [i organizarea celor cecomit astfel de fapte în grupurideosebit de periculoase. Un alt cri-teriu definitoriu face trimitere la per-manenta preocupare a infractorilorpentru identificarea de noi moduri deoperare, perfec]ionarea acestora [ireorientarea grup`rilor criminale spe-cializate în sfera traficului de per-soane, de autoturisme [i de droguri,c`tre infrac]iuni de natur` informa -tic`. Evalu`rile motiva]iilor care îiorien teaz` pe infractori într-un aseme-nea domeniu de activitate demon-streaz` c` to]i autorii implica]i suntatra[i de ob]inerea unui produs finan-ciar substan]ial prin recurgerea la ser-viciile unor tineri cu abilit`]i în uti-

lizarea computerelor [i a noilortehnologii, care sunt organiza]i [i coor-dona]i de c`tre lideri ai lumii interlope.|n opinia speciali[tilor IGPR, activitateade prevenire [i combatere a crimi-nalit`]ii informatice este vizibil îngre-unat` de dificult`]ile întâmpinate laidentificarea utilizatorilor, a sursei, pre-cum [i în cazul descoperirii site-urilor.

Un factor important, care afavorizat dezvoltarea fenomenuluicriminalit`]ii informatice în România,îl reprezint` sistemul educa]ional ridi-cat în domeniul utiliz`rii comput-erelor [i al navig`rii pe Internet.

La începutul anului 2006 au fost

puse bazele unui task-force cu FBI pelinia fraudelor informatice, ce adevenit opera]ional [i desf`[oaràctivit`]i specifice de investigare [ischimb de informa]ii.

Atac la siguran]ana]ional`

Din p`cate, în ]ara noastr`, crimi-nalitatea informatic` a c`p`tat, în ulti-ma perioad`, un trend ascendentînregistrat în privin]a a dou` categoriide fraude: informatice- constând înlicita]ii fictive de bunuri, compro-

miterea de conturi de utilizatori aiunor site-uri de comer] electronic,site-uri de phishing, precum [i ainfrac]iunilor cu c`r]i de credit, mate-rializate în compromiterea ATM-urilor [i capturarea de informa]ii depe benzile magnetice ale c`r]ilor decredit.

Infractorii specializa]i în comi -terea acestor infrac]iuni provin cuprec`dere din jude]ele: Bacù, Dolj,Constan]a, Vâlcea, Bihor, Bra[ov,Dîmbovi]a, Ia[i, Olt, Mehedin]i,Hunedoara [i municipiul Bucure[ti.

Speciali[tii observ` o cre[tere anum`rului site-urilor de tip phishingcare au ca ]int` b`ncile române[ti [icre[terea num`rului de cazuri deechipamente de capturare ainforma]iilor de pe benzile magneticeale c`r]ilor de credit, instalate laATM-uri sau POS-uri din România. Înacest context, infractorii specializa]ivizeaz` cet`]eni sau institu]ii financia-re din strìn`tate, un procent semni-ficativ, circa 80%, reprezentându-linstitu]iile americane. Alte ]`rieuropene predilecte ale infractorilorromâni sunt: Fran]a, Italia, Anglia,Germania, Belgia, Spania [i Olanda.

Statistica pe anul 2009 arat` c` aufost identificate 110 grup`ri in -frac]ionale compuse din 695 membriicare î[i desf`[urau activitatea pe liniacriminalit`]ii informatice [i au fostdestr`mate 44 grup`ri infrac]ionalecompuse din 445 membri.

În perioada de referin]`, au fostfinalizate cercet`rile în 102 de cazuri,fiind solutionate 766 infractiuni, încare au fost implicate [i trimise înjudecat` 482 de persoane, dintre aces-tea 289 fiind re]inute sau arestate.

Lena MITROI

14

Criminalitatea informatic`,

Sub tirul Poli]iei

Relevant` pentru aceast` zi a fostlansarea Campaniei „Drogurile î]icontroleaz` via]a?, de c`tre BiroulNa]iunilor Unite pentru Droguri [iCriminalitate (UNODC). Scopulcampaniei, având [i unmesaj secundar – „Gân -de[te-te la s`n` tate! Încomunitatea ta drogurilenu-[i au locul!” -, const` însensibilizarea, în mobi-lizarea comunit`]ii pentru aadopta un stil de via]èchilibrat, s`n`tos.

Pentru a oferi un modeltinerilor. Ti neri mereufascina]i de experien]e ex -treme, de c`l`toria, uneorif`r` întoarcere, în regatulnegru al drogurilor.

Tineri c`rora le este greu s` res -ping` tenta]ia: „s` încerce doar o sin-gur` dat`” alunecarea în „extazul”oferit de prafuri scurtcircuitândmintea, apoi „s` încerce doar o sin-gur`” în]ep`tur` în ven`. Restul,„doar” dependen]`. Cea psihic`,durând o via]`, trìt` într-un univers

glisant, al autodistrugerii.De aceea ei trebuie s` înve]e

refuzul intr`rii în aceast` lumesfâ[ietoare a drogurilor. Cele carecontroleaz` vie]i.

Pentru marcarea Zilei Inter -na]ionale împotriva Consumului [iTraficului de Droguri, în Bucure[ti,evenimentele planificate au fost rea -lizate cu sprijinul UNODC [iUNICEF, în parteneriat cu Direc]iaGeneral` de Asisten]` Social` aMunicipiului Bucure[ti, Re]eaua

Român` de Reducere a Riscurilor,Asocia]ia Integration, Alian]a pentruLupta împotriva Alcoolismului [iToxicomanilor, Funda]ia Ro manianAngel Appeal, Asocia]ia Sens Pozitiv

etc.Ziua a demarat cu

activit`]i de informare încomunitate – Re]eauaCicloteque – în ParcurileTineretului [i Her`strù,precum [i la Facultatea deDrept din Bucure[ti.

Pe parcursul unuiamplu program, s-a promo-vat abordarea unui stil devia]` s`n`tos, sportul fiindalternativ` la consumul dedroguri.

Au fost înmânatepliante cu materiale [i informa]iiantidrog. Totodat`, participan]ii auprimit tricouri [i [epci imprimate culogo-ul campaniei: ŢDrogurile î]i con-troleaz` via]a?”.


15

26 iunie – Ziua Interna]ional` împotriva Consumului [i Traficului de Droguri

16

Înc` din anii ’90, în vechiul ]inut al regilor daci – Sarmizegetusa Regia – (peste

30.000 de hectare ale ]inutului Mun]ilor Or`[tiei, cu [ase fort`re]e care au format sis-

temul defensiv al lui Decebal, aflate în patrimoniul cultural mondial Unesco), au ap`rut

c`ut`torii de comori, o nou` profesie a localnicilor. Înarma]i cu detectoare de metale

sau cu simple, rudimentare unelte de s`pat, visau la descoperirea vie]ii lor: s` g`seasc`

printre ruine monede de aur, bijuterii, valori în genere. Ace[tia, inclusiv b`trâni, femei,

copii, – sunt mai mult poe]ii unui El Dorado, pentru c` adev`ra]ii jefuitori constitui]i

în grup`ri infrac]ionale au atacat tezaurele arheologice (din situl Sarmizegetusa Regia)

[i le-au scos la vânzare pe pia]a neagr` a antichit`]ilor.

Doar unul dintre dosarele comorilor dacice (aflat pe rolul Judec`toriei Deva) are

în prim-plan zece persoane, în majoritate din Hunedoara, care, în urma ac]iunilor ile-

gale de braconaj la nivelul sitului arheologic din Mun]ii Or`[tiei în perioada 1998 –

2007 au produs statului român o pagub` de 6,6 milioane euro.

Recent, poli]i[tii au reu[it dezmembrarea unei alte grup`ri, respectiv cinci per-

soane, urm`rite penal pentru c` au valorificat ilegal mai multe tezaure arheologice pe

pia]a neagr` a antichit`]ilor, sustrase din situl Sarmizegetusa Regia. Poli]i[tii judiciari[ti

din cadrul I.G.P.R. au recuperat 12 br`]`ri spiralice din aur, în valoare de 4.800.000

euro, aflate în custodia Muzeului Na]ional de Istorie a României din Bucure[ti.

Poli]i[tii, pe urmelecomorilor dacice

17

Jefuitori - în arest

Poli]i[ti judiciari[ti din cadrulI.G.P.R., Serviciul pentru Pro -tejarea Patrimoniului CulturalNa]ional, I.P.J. Alba [i I.P.J.Hunedoara [i procurori aiParchetul de pe lâng` Curtea deApel Alba Iulia au investigat cincisuspec]i, cerceta]i pentru asociereîn vederea s`vâr[irii de infrac]iuni,efectuare neautorizat` de detec]ii[i s`p`turi în siturile arheologice,furt calificat de bunuri culturale,nerespectarea regimului deocrotire a unor bunuri, abuz înserviciu contra intereselor pu -blice.

Concret, s-a re]inut în sarcinasuspec]ilor c`, în perioada 1998 -2007, s-au constituit într-o grupareinfrac]ional`, care a desf`[uratactivit`]i sistematice de detec]ii [is`p`turi neautorizate în situl arhe-ologic Sarmizegetusa Regia,sustr`gând [i valorificând ilegalmai multe tezaure arheologice pepia]a neagr` a antichit`]ilor(intern` [i interna]ional`). Primultezaur, în valoare de 1.555.500euro, este alc`tuit dintr-o br`]ar`dacic` din aur (450.000 euro),1.000 de monede Lysimach din aur(950.000 euro) [i 2.000 monededenari romani din argint, în va -loare de 150.000 euro (75euro/pies`), precum [i trei [tan]emonetare în valoare de 5.500 euro.Dintre acestea, s-a reu[it recupe -rarea a dou` monede, în valoarede 150 euro [i a celor trei [tan]emonetare în valoare de 5.500 euro.

Al doilea tezaur, în valoare de2.572.400 euro, este alc`tuit din[ase br`]`ri spiralice din aur, careau fost recuperate.

Din al treilea tezaur, sustrasdin punctul arheologic DealulMuncelului, alc`tuit din 5.000denari romani din argint, în va -loare de 473.175 euro, au fostrecupera]i 1.658, în valoare de222.525 euro.

Pe parcusul investiga]iilor [iurm`ririi penale au fost recupe -rate 12 br`]`ri spiralice din aur, învaloare de 4.800.000 euro, aflate încustodia Muzeului Na]ional deIstorie a României din Bucure[ti.

Valori redate patrimoniului

Poli]i[tii judiciari[ti aurecuperat, de asemenea,mai multe loturi de arte-facte, apar]inând Patri -moniului Cultural Na]ional,clasa Tezaur: un depozit de105 piese arheologice(reprezentând diverse ti -puri de arme [i unelte daci-ce din fier, bronz, plumb, învaloare de 30.000 euro), unlot de 4.000 piese arheolo -gice (monede, vase, armeetc.) în valoare de 40.000euro, predate la MuzeulNa]ional de Istorie alTransilvaniei din Cluj-Napoca, un depozit de mo -nede din argint, dou` vase[i o toart` de vas antic,dou` colane dacice torsa-date (torques) în valoare de18.000 euro, trei fibule,patru inele, un medalion, 63monede romane [i grece[ti, cinciartefacte antice din metal în va -loare de 3.071 euro, tezaur de 91monede antice valorând 9.100euro, tezaur de 1.656 denarirepublicani romani, tezaur de 287

denari republicani din argint,tezaur din colier cu pandantive [icercei din aur în valoare de100.000 euro, predate MuzeuluiNa]ional al Unirii Alba Iulia, 700monede din aur, de tip Koson, învaloare de 350.000 euro [i un teza-ur de 2.990 denari imperialiromani, evaluat la 33.139 euro,predate Muzeului Na]ional deIstorie a României din Bucure[tietc.

Bunurile arheologice recupe -rate au fost examinate de c`tre

exper]ii Muzeului Na]ional deIstorie a României Bucure[ti [i aiMuzeului Na]ional de Istorie aTransilvaniei, Cluj-Napoca.


18

În perioada 31.05 – 04.06.2010, peraza jude]ului Suceava, conformPlanului comun de ac]iune„GATERUL 2010 ”, girat de condu -cerea Inspectoratului General alPoli]iei Române în parteneriat cuDirec]ia de Inspec]ii Silvice [iCinegetice din cadrul MinisteruluiMediului [i P`durilor, RegiaNa]ional` a P`durilor – ROMSILVA,Garda Na]ional` de Mediu [i GardaFinanciar`, precum [i a datelor [iinforma]iilor de]inute la nivelulBiroului pentru prevenirea [i com-baterea delictelor silvice [i a bracona-jului piscicol din cadrul I.G.P.R. -Direc]ia de Ordine Public`, oameniilegii s-au lansat într-o ofensiv` f`r`precedent în contracararea tìerilorilegale de arbori [i a faptelor asociatedin exploatarea, circula]ia, depo -zitarea, prelucrarea primar` [i co -mercializarea materialului lemnos.

Pentru stabilirea corect` a st`riide fapt, un elicopter de laInspectoratul General de Avia]ie asurvolat zona de ac]iune, speciali[tiifurnizând echipelor implicate în

ac]iune date operative privindlocurile de depozitare [i de prelu-crare a materialelor lemnoase.

În urma celor 35 de controalerealizate în cadrul a 30 de instala]ii dedebitat lemn rotund, patru ocoale sil-vice de stat [i unul privat, poli]i[tii auconstatat 14 infrac]iuni, aplicând 59de sanc]iuni contraven]ionale în val-oare total` de 247.600 lei. Totodat`,ace[tia au confiscat 1143,53 metricubi material lemnos dintre care311,57 metri cubi de cherestea,660,41 metri cubi de lemn rotund delucru, 171,55 metri cubi lemn de foc,însumându-se 291.000 lei. Între altebunuri “puse la p`strare” de c`tre ceiimplica]i în restabilirea legii senum`r` un tractor [i un taf în valoarede 31.300 lei. De asemenea, a fostridicat un atestat de func]ionare învederea suspend`rii activit`]ii uneisociet`]i comerciale, iar un gater

care func]iona f`r` autoriza]ie a fostsigilat, fiind continuate cercet`rile învederea stabilirii prejudiciuluicauzat, pe de-o parte, iar, pe de alt`parte, în privin]a folosirii for]ei de

munc` la negru în paralel cu docu-mentarea întregii activit`]i comer-ciale cu material lemnos.

Cu aceast` ocazie au fost verifi-cate diverse societ`]i de profilsucevene, fiind ini]iate controale defond pe raza ocoalelor silvice de statde la Crucea, Brodina, Pojorâta [iFalcù, precum [i a ocolului privat dela Dorna. Pân` în prezent, au fostidentificate [i marcate 272 de cioateprovenite din tìeri ilegale de arboridin fondul forestier de pe raza Ocolulsilvic privat- Dorna.

Sub “tì[ul”...Gaterului

*La sediul unui societ`]i dinmunicipiul Vatra Dornei, adminis-trat` de P.N., s-au constatat nereguliflagrante cum ar fi: neînregistrarea [inedeclararea veniturilor rezultate dinvânzarea de m`rfuri, cauzându-se unprejudiciu bugetului de stat în va -loare de 178.125 lei, reprezentândimpozitul pe profit [i T.V.A-ul aferent.Totodat`, organele constatatoare audescoperit în registrul de cas` unminus în valoare de 389.205 lei.Astfel au fost întrunite elementeleconstitutive ale infrac]iunii prev`zute[i pedepsite de art. 9 din Legea241/2005 (evaziune fiscal`) [i art.272, alin. 1 din Legea 31/1990(folosirea bunurilor societ`]ii în scoppersonal).

*În cazul unei alte societ`]i dinacela[i municipiu, gestionat` deG.D., verific`rile documentelorfirmei au scos la lumin` infrac]iuni,comise de c`tre administratorul soci-et`]ii, ce f`ceau trimitere la fals mate-

Protejarea aurului verde - prioritate a

19

rial în înscrisuri oficiale [i uz de fals,“artificiile” efectuate de c`tre cel încauz` fiind identificate în borde -rourile de achizi]ie a materialuluilemnos. De asemenea, privitor laprovenien]a materialului lemnos,depozitat în curtea sediului respectiv,s-a stabilit c` provenea de la Ocolulsilvic privat- Dorna, oamenii legiiconstatând [i alte infrac]iuni cec`deau, de aceast` dat`, pe umerii[efului de ocol.

Vizita inopinat` a poli]i[tilor la osocietate comercial` din localitateasucevean` Cioc`ne[ti a avut urm`ride ordin penal pentru administra-torul T.V. Poli]i[tii au stabilit c`, înperioada ianuarie 2009 – februarie2010, acesta efectuase livr`ri demateriale lemnoase f`r` a aplicaT.V.A. pe facturi. Prin refuzul de acolecta T.V.A.-ul aferent, s-au efectu-at ramburs`ri ilegale de la bugetulde stat în valoare de 54.135 lei, încauz` întocmindu-se dosar penal.

În leg`tur` cu un control laOcolul silvic privat - Dorna, domnulcomisar-[ef Marcian Colman, [efulBiroului silvic al Direc]iei OrdinePublic` din Poli]ia Român`, a pre-cizat: “Din documentele prezentatereprezentan]ilor legii, cantitatea dematerial lemnos exploatat` din fon-dul forestier al Ob[tii Negri[oararidica suspiciuni. Cu ocaziadeplas`rii în teren, în urma efectu`riicontrolului în cantonul p`duraruluiC.D. s-au descoperit 272 cioateprovenite din tìeri ilegale de arboridin fondul forestier administrat deO.S. privat Dorna, în cauz` fiind con-tinuate cercet`rile în vederea sta-bilirii întregului prejudiciu [i trageriila r`spundere penal` a persoanelor

vinovate. Activit`]ile se afl` în deru-lare la Ocoalele silvice de statBrodina [i Falcù de c`tre speciali[tisilvici din cadrul Regiei Na]ionale aP`durilor – ROMSILVA, iar la Ocolulsilvic privat - Dorna se a[teapt`finalizarea controlului [i întocmireanotei cu aspectele constatate.”

Jaf la arborii Dornei

Poli]i[tii specializa]iîn combaterea delic -telor silvice Harghita, înurma unui control al cir-cula]iei materialelorlem noase pe D. J. 127,au oprit o autoremorc`înc`rcat` cu lemnrotund de esen]`r`[inoase. Cu toate c`[oferul mijlocului detransport a prezentat unaviz de înso]ire primar,întocmit de c`tre C.G.,de 38 de ani, dinmunicipiul Gheorgheni,delegat al unei societ`]icomerciale cùt`rile oamenilor legiiau condus la faptul c` arborii nu eraupu[i în valoare de c`tre organele sil-vice, nu aveau aplicat` la capeteamprenta firmei, iar num`rul arbo-rilor transporta]i era cu mult maimare decât cel înscris în avizul deînso]ire.

Materialul lemnos a fost m`surat[i inventariat, rezultând un volum depeste 34 de metri cubi de lemn, aces-ta fiind predat în custodie OcoluluiSilvic Gheorgheni. Conduc`torulauto a fost sanc]ionat contra -ven]ional în conformitate cu preve -

derile Legii nr. 31/2000 privind sta-bilirea [i sanc]ionarea contra -ven]iilor silvice, iar delegatul firmeieste cercetat în stare de libertate,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilorde furt de material lemnos, fals mate-rial în înscrisuri oficiale [i uz de fals.

Totodat`, poli]i[tii Biroului deOrdine Public` Rural` Vatra Dornei,din jude]ul Suceava, înso]i]i de

lucr`tori silvici, au constatat, în urmaunei ac]iuni în comuna Dorna Arini,c` R.V., de 45 ani, a tìat [i sustras,de la începutul anului [i pân` înprezent, din fondul forestier de stat,243 de arbori (în volum total depeste 280 de metri cubi), valoareaprejudiciului ridicându-se la 41.800de lei.

În cauz` a fost întocmit dosarpenal, pentru s`vâr[irea infrac -]iunilor de tìere f`r` drept de arbori[i furt de arbori.

Lena MITROI

echipei manageriale a Poli]iei Române

20

În leg`tur` cu activit`]ile de efici-entizare a structurilor specializatedin cadrul Poli]iei buzoiene, domnul

comisar-[ef Bogdan Despescu,adjunctul inspectorului [ef alInspectoratului jude]ean, a relevat c`,în primul semenstru al acestui an, aufost întreprinse ac]iuni împotriva

corup]iei, fraudelor, faptelor dindomeniul propriet`]ii intelectuale [iinfrac]ionalit`]ii din domeniul sp`l`riibanilor. Între principalele aspecteurm`rite de c`tre poli]i[tii din sferaactivit`]ii de investigare a fraudelorse înscrie contracararea fenomenuluiinfrac]ional din sfera economico –financiar`, în special în domeniileconsiderate prioritare în contextulapartenen]ei la Uniunea European`.

În aceast` perioad`, poli]ia deinvestigare a fraudelor a ac]ionat învederea prevenirii [i combaterii cri -minalit`]ii în domeniile achizi]iilor pu -blice, al produselor puternic accizate,fraudelor bancare, drepturilor de pro-prietate intelectual` [i industrial`, laregimul societ`]ilor comerciale, învederea consolid`rii unui mediu deafaceri stabil. Îmbun`t`]irea graduluide specializare a ofi]erilor de investi-gare a fraudelor, axarea activit`]ilor

de constatare [i solu]ionare pe cali-tatea actelor de procedur` [i com-plexitatea cauzelor [i instrumentareacazuisticii pe baza antreprizei crimi-nale [i nu disparat constituie altecapitole ale muncii de profil c`roraechipa managerial` a Inspectoratuluijude ]ean le-a acordat o aten]ie

deosebit`. Cole ctivul Ser -viciului de Investigare aFraudelor- alc`tuit dintineri profesioni[ti, custudii de specialitate peliniile de munc` ce apar]indomeniului de profil- areu[it în perioada dereferin]` înaintarea c`treParchet a 51 de dosarepenale complexe cu preju-dicii de peste 200.000 lei,performan]a fiind net supe-rioar` primului se mestrual anului 2009.

Tranzac]ii decontatepenal

Ofi]eri din cadrul Serviciului deInvestigare a Fraudelor Buz`u auînceput urm`rirea penal`împotriva unei localnice, învârst` de 50 de ani, subaspectul s`vâr[irii infrac -]iunii de evaziune, aceastafiind suspectat` c`, în urm`cu trei ani, achizi]ionase unimobil, situat în extravilanulmunicipiului Buz`u, de la osocietate comercial` la careîmpricinata îndeplinea cali-tatea de asociat [i administrator.Ulterior, cea în cauz` a amenajat încl`direa respectiv` mai multe aparta-mente pe care le-a vândut, încheindcontracte de vânzare- cump`rare,

autentificate la notariat.Cu tranzac]iile comerciale...la

buzunar- acestea fiind în cuantumurisuperioare valorii de 35.000 de euro,adic` peste 2.664.472 de lei - tipa auitat, chipurile, s` se înregistreze capl`titor de TVA conform prevederilorCodului Fiscal, sustr`gându-se de laplata obliga]iilor c`tre bugetul gene -ral consolidat al statului cu suma de506.250 de lei.

În momentul de fa]`, poli]i[tiicontinu` cercet`rile [i întreprindactivit`]i pentru recuperarea prejudi-ciului cauzat.

Sub semnul evaziunii fiscale

În cursul lunii februarie, ofi]eriide la Economic au demaraturm`rirea penal` împotriva uneifemei, în vârst` de 46 de ani, subaspectul comiterii infrac]iunilor deevaziune fiscal`, fals în înscrisuri subsemn`tur` privat` [i delapidare.

Aceasta este acuzat` c`, în perioa-da iulie 2006 - aprilie 2007, în calitatede asociat unic [i administrator al

unei firme din municipiul Arad nu aînregistrat în eviden]a contabil` [i nua declarat organelor fiscale teritorialeveniturile ob]inute din comer-cializarea cerealelor [i îngr` [` -

Miliarde recuperate din economia

21

mintelor chimice c`tre o societatedin municipul Buzù, în valoaretotal` de 1.534.933 lei, din care TVAcolectat` de 245.073 lei [i c`tre o alt`firm`, în valoare total` de 257.319,60lei, din care TVA colectat` de41.084,60 lei.

În luna noiembrie 2005, cea \ncauz` cesionase toate p`r]ile socialeunui cet`]ean moldovean, dar, în real-itate, activitatea agentului economicfusese coordonat` [i administrat` totde c`tre ea.

Cu toate c` nu mai avea nicio cali-tate în societate, în perioada iulie2006 – aprilie 2007 a continuat sèfectueze acte [i fapte de comer] înnumele societ`]ii ar`dene, emi]ândfacturi fiscale [i încasând contrava -loarea acestora.

Prin neînregistrarea [i nede-clararea veniturilor ob]inute, firma cupricina figura cu sume sustrase de laplata obliga]iilor fiscale c`tre bugetulgeneral consolidat al statului în va -loare total` de 618.093.60 leireprezentând: TVA -286.158,00 lei;impozit pe profit -240.975,60 lei [iimpozit pe venit în valoare de90.960,00 lei . De asemenea, suma de257.319,60 lei, ob]inut` din comer-cializarea cerealelor c`tre cea de-adoua firm`, a fost încasat` [i însu[it`de cine altcineva decât autoareaîntregii „inginerii”.

Tot în luna februarie a.c., penumele aceleia[i buzoience [i mameisale, în vârst` de 80 de ani, au fostîntocmite alte dou` dosare penale încare acestea sunt cercetate pentrucomiterea infrac]iunilor de evaziunefiscal`, fals în înscrisuri subsemn`tur` privat` [i delapidare.

Cele dou`, în perioada iunie 2006

– decembrie 2008, în calitate deadministrator la dou` firme dinjude]ul Buzù, au efectuat achizi]ii decereale, produse pentru agricultur`[i alte servicii ce nu au la bazòpera]iuni reale, nu au înregistrat întotalitate [i nu au declarat organelorfiscale competente veniturile rea -lizate, totodat` achizi]ionând cerealede la persoane fizice pebaz` de borderouri cenu îndeplinesc cali-tatea de documentejustificative conformlegii.

Astfel, una dintresociet`]ile adminis-trate de cele dou`femei a prejudiciatbugetul general con-solidat al statului cusuma de 4.180.912,77lei, reprezentând: im -pozit pe profit sustras-2.017.235,52 lei[i tax` pe valoarea adùgat` dedus`nelegal [i sustras` în valoare de2.163.677,25 lei. S-a stabilit c` sumade 444.550 lei ob]inut` din comer-cializarea cerealelor [i îngr` -[`mintelor chimice a fost însu[it` [ifolosit` de c`tre reprezentantul agen-tului economic.

Sume fabuloase... la negru

În cazul celei de-a doua societ`]iadministrat` de cele dou` buzoience,în aceea[i perioad` nu s-au înregis-trat în eviden]a contabil` [i nuu s-adeclarat organelor fiscale teritorialeveniturile ob]inute din comer-cializarea cerealelor [i îngr` [` -

mintelor chimice în valoare total` de7.106.539,32 lei, din care tax` pe va -loare adùgat` colectat` însumând1.134.658,65 lei.

În luna februarie 2008, femeia de80 de ani a cesionat p`r]ile sociale aleunui cet`]ean ucrainean care, ulte -rior, a p`r`sit teritoriul României,îns` s-a stabilit c` activitatea firmei a

fost coordonat` [i administrat` dec`tre fiica acesteia, care dup` datacesion`rii p`r]ilor sociale, a continuats` efectueze acte [i fapte de comer]în numele firmei. Bineîn]eles, prinformula clasic`: emi]ând facturi fis-cale c`tre cealalt` firm` din Buzù, încare îndeplinea calitatea de asociatunic.

Prin neînregistrarea [i nede-clararea veniturilor ob]inute, aceastà doua firm` s-a sustras de la plataobliga]iilor fiscale c`tre bugetul destat în sum` total` de 2.282.895 lei ,adic`: tax` pe valoarea adùgat` de1.134.658,65 lei, impozit pe profit învaloare de 952.366,00 lei [i impozit pevenit tota izând 195.870,40 lei.

Lena MITROI

subteran` de c`tre poli]i[tii buzoieni

22

Un NU hot`rât drogurilor

Ofi]erii s`tm`reni de la Biroul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii, împreun` cu cei ai Centrului de Evaluare,Prevenire [i Consiliere Antidrog , s-au întâlnit cu eleviiLiceului Eliza Zamfirescu din municipiul Satu Mare. Temaac]iunii referindu-se la prevenirea consumului de droguri [iplante etnobotanice. Speciali[tii le-au prezentat elevilorriscurile la care se expun în cazul consumului de droguri, prindifuzarea a dou` filme pe aceast` tem` [i discu]ii pe margi neacelor vizionate. Astfel, au fost prelucrate prevederile Legiinr.143/2000 privind combaterea traficului [i consumului ili citde droguri, ofi]erii CEPCA reliefând riscurile la care se expuntinerii atunci când consum` tutun, alcool, produse etnobota -nice [i droguri de mare risc.

“Este probabil cel mai nepotrivit moment s` l`s`mgarda jos când vine vorba despre siguran]a personal`.Acesta este [i mesajul pe care am încercat s` îl transmitem,în repetate rânduri, administratorilor magazinelor de biju-terii, case de amanet [i case de schimb valutar.” a opinatdomnul chestor Sorin Oprea, [eful IPJ Prahova, la cea mairecent` întrevedere cu numero[i reprezentan]i ai societ`]iicivile care au r`spuns invita]iei Inspectoratului Poli]ieijude]ene. Scopul întâlnirii rezid` în intensificarea colabor`riidintre Poli]ie [i comunitate pe linia prevenirii atacurilorasupra unor astfel de unit`]i, fapte a c`ror inciden]` cunoa[teun trend mai mult decât îngrijor`tor la nivel na]ional.

Lucr`rile au fost coordonate de c`tre conducereaInspectoratului, cu participarea reprezentan]ilor tuturorserviciilor [i compartimentelor cu atribu]ii în domeniu: sis-teme de paz`, investiga]ii criminale [i prevenire a crimi-nalit`]ii. Fiecare specialist din inspectoratul jude]ean [i-aexprimat punctul de vedere prin intermediul materialelorpreg`tite special pe aceast` tem`, ce au detaliat atât mo -durile de operare, cât [i deficien]ele din sistemele de secu-ritate, m`surile de prevenire, conduita în eventualitateainciden]ei unui astfel de eveniment [i identificarea desolu]ii de îmbun`t`]ire a colabor`rii cu institu]iile abilitateîn siguran]a public`.

Luând în considerare interesul manifestat de c`tre par-ticipan]i, oamenii legii [i-au exprimat încrederea c` infor-ma]iile oferite [i aspectele cu caracter practic dezb`tute cuaceast` ocazie vor fi puse în aplicare în timpul cel mai scurtcu putin]`. Una dintre opiniile exprimate a f`cut referire laun aspect foarte important pentru diversele societ`]i, fiindlegat` de cheltuielile cu sistemele de paz` [i protec]ie careprezentând o investi]ie în siguran]a propriei afaceri [i apropriei persoane.

Cu acela[i prilej, [eful Inspectoratului jude]ean aad`ugat: “Ar fi probabil semnificativ s` relev`m faptul c`lipsa actelor de tâlh`rie comise asupra unit`]ilor carede]in, transport` sau comercializeaz` valori la niveluljude]ului Prahova se datoreaz` în bun` parte atât vigilen]eiadministratorilor [i patronilor, cât [i implic`rii poli]i[tilor înprevenirea unor asemenea infrac]iuni.”

Lena MITROI

Ini]

iativ

e

Casele de amanet,

În vizorul Poli]ieiprahovene

23

Dorin]a de bine

“ Sunt om [i nimic din ceea cee omenesc nu mi-e strìn”

Pe drumul cu plopi, ce duce c`trep`dure, Iuga Nicolae, fost cioban, acumst`pân de oi. Opre[te aproape brusc, atuncicând vede o mogâldea]` alb`, ce se dis-tinge cu greu, din spuza înser`rii.

Pe paji[tea verde, un pui de c`]el,r`t`cind, st`tea [i a[tepta mila cuiva.

Îl lu`, cu un gest patern, îl urc` înma[in` [i îl duse la stân` lâng` al]i câini,care la rândul lor, l-au primit cu mult` pri-etenie.

“Las c` unde sunt 10 câini, mai poates` m`nânce [i unul! Nu-i bai, dar era p`cats` r`mân` singur acolo, c`-l mâncau lupii,sau cine [tie, poate murea de foame”-filosofa Iuga Nicolae.

Salvatorii

Telefonul mo-bil al poli ]istuluiIon Cons tantinsuna parc` si -nistru.

Afar` plouacu g`leata, dardin c`ldura caseinu sim]ea vi -tregiile vremii.{ef de post într-ocomun` celebr` cu nume predestinat -Bune[ti - Ion Constantin se îmbr`c`milit`re[te [i se gr`bi s` urce în autoturis-mul din dotare. Puse girofarul [i cu pru-den]` maxim`, amestecat` cu o grab` con-trolat`, se deplas` la fa]a locului. De fapt,la locul accidentului, acolo unde, furat dedrumul [erpuit, un [ofer “decora“ colinade deal. Din motor ie[ea fum, parbrizul

era spart, cioburi din geamuri împr`[tiatepe jos.

Înso]it de ajutorul sù, [eful de postIon Constantin îi ajuta pe cei doi pasageri(so] [i so]ie) s` ias` din ma[in`. R`ni]i,înfrigura]i, cei doi se l`sau cu n`dejde înbra]ele salvatorilor. Care, operativ,chemaser` salvarea.

Pân` atunci, le d`duser` câte o p`tur`,îi întrebar` dac` doresc ceva, în moddeosebit.

�

Pe muntele înghe]at,plin de parape]i dez`pad`, copilul z`ceaincon[tient, cu piciorulrupt. Acel salvamontistmilitar (jandarm),înso]it de înc` patrucolegi- anonimi cu to]ii-au reu[it s`-l a[eze pecopil pe targ` [i s`-lscoat` din vitregia

iernii.

A[teptare atemporal`

În curtea bisericii, cei cinci st`teau cuprivirile înl`crimate [i a[teptau. Nu, nucereau nimic… Dar, pe chipul lor,a[teptarea era atemporal`.

Lumea ie[ea, le întindea o mân` de

ajutor, cu bani sau cu câte ceva de mân-care.

Oamenii nec`ji]i le mul]umeau celorcare puteau s`-i ajute.

Coborâ]i din Istorie, înmormânta]i înIstorie, Pintea, IancuJianu [i mul]i, mul]ial]ii, luau de la ceiboga]i [i d`deau celors`raci.

Spiritul vre mii î[ilas` amprenta asupraunor atitudini.

În spatele meu unsoldat rupe o floare. Ovecin` de la geamzâmbe[te în g`duitor,v`zând cum soldatul

rupe floarea din gr`dina de la bloc [i i-o dìubitei.

La televizor, pe al]i solda]i (aceea[isolda]i!), adu[i în sicrie, zac mormane deflori, sacrificate tot din nevoia de bine.

Cortina

Am încercat [i eu s` zâmbesc, s` uit s`m` mai cert, s` încerc s` v`d în fiecarec`]el p`r`sit, om lovit, copil accidentat,om nec`jit, soldat r`nit sau mort, toat` efe-meritatea lumii.

Dincolo de lupta pentru existen]` - unspa]iu comun al dezvolt`rii umane, maiexist` [i o alt` existen]` - cea a bineluicomun, a binelui pentru aproape.

Veni]i oameni [i face]i bine [i v` bucu-ra]i de voi în[iv`!

Mai ales voi, cei puternici, cei mari!Cei ce pute]i, acoperi]i DORIN}A DE

BINE!.

Sorin ARDELEANU

Mi-ar fi pl`cut s` scriu sau s` vorbesc la timpul trecut despreanumite lucruri.

Cred c` fiecare dintre noi ar vrea s` lase prad` trecutului totceea ce e negativ în viat`, prezentul fiind dorit, ca [i viitorul virtu-al, colorat în bine, ca tr`s`tur` general`.

Ca o poveste...

24

La începutul acestui an , în cadrulîntâlnirii Grupului de lucru alConsiliului UE privind cooperareapoli]ieneasc` care avut loc laBruxelles, delega]ia Spaniei a propusorganizarea a unei opera]iuni comune,la nivel european, de contracarare acriminalit`]ii organizate privindautovehiculele. Modalitatea de lucruare ca resort cooperarea interna]ional`în privin]a identific`rii re]elelorinfrac]ionale suspectate a fi implicateîn traficul interna]ional cu autove-hicule. Efectele preconizate ca urmarea stimul`rii parteneriatuluiinterna]ional în acest domeniu serefer` la determinarea leg`turilor din-tre aceste re]ele, prin schimbul perma-nent de informa]ii, precum [i identifi-carea de c`tre poli]i[ti a rutelor, desti-na]iilor, modurilor de operare [i atendin]elor pe teritoriul statelor care

particip` la ac]iune. Opera]iunea- denumit` generic

„Optiv 2010”- vizeaz` autovehiculelede valoare medie [i mare, cu ovechime de maximum patru ani de ladata fabrica]iei, desf`[urându-se înprimul trimestru al acestui an pe par-cursul a 48 de ore.

În contextul combaterii crimi-nalit`]ii organizate privind traficul deautovehicule [i utilaje, obiectiveleini]iativei europene urm`rescanalizarea [i extragerea de date dininforma]iile ob]inute ca rezultat alac]iunii, ob]inerea de date privindtendin]ele în materie (furt de utilaje,fraude la asigur`ri, etc), detectareanoilor moduri de operare. Din per-spectiva utilit`]ii unit`]ilor europenede combatere a traficului cu autove-hicule furate, speciali[tii mai au învedere evaluarea utilit`]ii m`surilor de

coordonare [i recomand`rile elaborateîn cadrul diferitelor foruri [i adiferitelor institu]ii cum ar fi: SIS,EUCARIS etc.

Referitor la acest demers, estesemnificativ` implicarea unit`]ilor teri-toriale din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române(Inspectoratele de Poli]ie Jude]ene)care, în baza planurilor de ac]iune pro-prii, au ac]ionat pe raza de competen]`.De asemenea, au fost angrenate toateforma]iunile operative din cadrulunit`]ilor centrale [i teritoriale alePoli]iei, managerii implica]i înopera]iune propunându-[i organizareaunor interven]ii în trafic în locurile decomercializare a autovehiculelor se -cond-hand, precum [i în alte locuricunoscute ca prezentând interes op e -rativ din punct de vedere al traficuluiinterna]ional cu autoturisme furate.

„Opera]iunea Optiv 2010”- contracararea traficului cu autovehicule furate

Recent, s-a derulat, la nivel na]ional, o ampl`interven]ie de contracarare a pirateriei în domeniul trans-portului rutier public de persoane. Colectivelepoli]iene[ti de coordonare a opera]iunii au organizatdiverse întâlniri cu operatorii de transport, în urmac`rora au fost stabilite traseele piratate în mod frecvent,precum [i numerele de înmatriculare ale autovehiculelordin aceast` categorie.

La rândul lor, operatorii de transport au pus la dis-pozi]ia Poli]iei autovehicule neinscrip]ionate, oameniilegii derulând apoi numeroase controale în trafic. Peparcursul a câteva s`pt`mâni, au fost aplicate 932 desanc]iuni, dintre care: 72 conform Legii nr. 12/1990privind protejarea popula]iei împotriva unor activit`]icomerciale ilicite; 41 conform Ordonan]ei de Urgen]` aGuvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere,cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; 189 conformLegii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi [iînchiriere, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

Totodat`, au fost constatate 77 de infrac]iuni, fiindre]inute 12 permise de conducere [i retrase 103 certificate

de înmatriculare. Poli]i[tii au mai confiscat trei autove-hicule [i dou` seturi de pl`ci cu num`rul de înmatriculare.

Lena MITROI

Combaterea pirateriei în domeniul transportului public de persoane

Poli]i[tii din cadrulBrig`zii de Combatere aCriminalit`]ii Or ganizateSuceava, sub îndrumareaunui procuror din cadrulD.I.I.C.O.T. - Serviciul Te -ritorial Suceava, au reu[itdestructurarea unui grupinfrac]ional organizat, spe-cializat în obligarea la practi-carea cer[etoriei [i a furtuluia unor oameni de o vulnera-bilitate extrem`, deopotriv`minori [i majori. Ace[tia erauobliga]i „s` lucreze” atât în]ar`, cât [i în strìn`tate.

Cercet`rile poli]i[tilor aurelevat faptul c` grupareainfrac]ional` ac]iona atât înmunicipiului Suceava [i în

localit`]ile limitrofe, cât [i înPolonia, în special laVar[ovia.

Activitatea infrac]ional`face obiectul unui dosarpenal în care R. Neculai, de35 ani, R. Somna, de 34 ani,R. Amarildu, de 29 ani, [i R.Marcu, de 59 ani, to]i dinmunicipiul Suceava, suntcerceta]i pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de constituire aunui grup infrac]ional organi-

zat, trafic de persoane [i traf-ic de minori.

Pentru început, au racolattrei minori, ce provin dinfamilii destr`mate, pe carei-au cazat în locuin]ele lor [ii-au determinat s` cer[easc`pentru ei în diferite locuripublice din municipiuluiSuceava (în pie]e, în inter-sec]ii, parc`ri [i în baruri).

Amenin]a]i cu Poli]ia!

Copiii erau amenin]a]i înpermanen]` c`, dac` nucer[esc, vor fi da]i pe mânapoli]i[tilor [i astfel vor ajunge

în centrele de minori, lucruînspìmânt`tor pentru ei. Defric`, cereau bani oricui,oricând, numai s`-[i fac`norma. Aceast` stare de fric`paralizant` era permanenti-zat` [i prin faptul c`, dac` ovictim` nu “respecta”cerin]ele trafican]ilor, trebuias` fie “instruit`” prin agresi unifizice sau diverse umilin]e.

Poli]i[tii au identificat [ipatru persoane majore, cu

diferite afec]iuni fi zice saupsihice, care au cer[it pentruace[ti trafican]i (care în -casau, desi gur, toate veni-turile), atât în România, cât [iîn Polonia.

O alt` modalitate deexploatare pe care o foloseaumembrii grup`rii consta înobligarea la comiterea de fur-turi din buzunare sau dinmagazine în Polonia. În acestsens, poli]i[tii [i procurorii auidentificat, pân` în prezent,trei victime.

Pe parcursul cercet`rilors-a cooperat cu autorit`]ile deaplicare a legii din Polonia.

Cinciperchezi]ii,

cinci mandate

Pentru înt`rirea probato-riului, sub coordonarea unuiprocuror din cadrulD.I.I.C.O.T. - Serviciul Teri -torial Suceava, poli]i[ti dincadrul Brig`zii de Com -batere a Criminalit`]ii Or -ganizate Suceava au organi-zat o ac]iune ampl` pentrudestructurarea re]elei in -frac]ionale: cinci perchezi]iidomiciliare, fiind puse în exe-cutare cinci mandate deaducere.

Ac]iunea a fost realizat`cu sprijinul unor lupt`tori dincadrul Serviciului de

Interven]ie Rapid` al I.P.J.Suceava [i cu sprijinulInspectoratului Jude]ean deJandarmi Suceava.

În timpul efectu`riiperchezi]iilor domiciliare, lalocuin]a unuia dintre mem-brii grup`rii, a fost identifi-cat` o victim`. De asemenea,au fost descoperite douàutoturisme, care fuseseràchizi]ionate din sumele debani „procurate” din co mi -terea infrac]iunilor, dou` tele-foane mobile, mai multecartele SIM, acte de identi-tate, precum [i înscrisuri cuvaloare probatorie. Auto -turismele au fost ridicate învederea indisponibiliz`rii.

R. Neculai, R. Somna, R.Marcu, R. Aamarildu, ceicare odat` erau a[i în brutal-it`]i asupra unor minori lovi]ide soart`, asupra unor per-soane cu handicap, umilindu-i [i tratându-i ca simple sursede venit, sunt acum la timpde „medita]ie” [i austeritate,în arest.

Poli]i[tii continu` cerce -t`rile pentru a recompuneîntreaga lor activitateinfrac]ional`, cât [i pentrudescoperirea altor membri aifilierei.


25

Cu brutalitate, metamorfoza]i în cer[etori

26

Dac` printr-un exerci]iu de imagi-na]ie ne-am redefini dup` chipul [iasem`narea combatan]ilor de laInterven]ii Speciale din Poli]iaNa]ional`, f`r` îndoial` c` lumea încare trìm ar fi mai bun`, mai sigur`,mai liber` în op]iunea de a-[i construiun viitor pa[nic, lec]ia ap`r`torilorascun[i în spatele cagulelor alc`tuindo adev`rat` cronic` a devotamentuluiîmpins, uneori, pân` la sacrificiulsuprem \n ap`rarea semenilor.

Via]a poli]i[tilor SIAS înseamn`,înainte de toate, lupt`. Cu sine [i,apoi, împotriva oric`rei semnifica]ii arùlui, înr`d`cinat în realitatea coti -dian`, care le pretinde parc`supravie]uirea dup` regulile unuir`zboi nev`zut, dar resim]it continuudin linia întâi. Adic`, din locul în careorice eroare de sincronizare cuceilal]i membrii ai echipei cânt`re[te

decisiv în continuarea drumuluiîmpreun`.

Din p`cate, echipa celor de laInterven]ii Speciale nu mai este înforma]ie complet`, Teodor C`t`lin

Georgescu [i Nicu[or Poenaru, zisPoe, au devenit amintiri grele, fiindr`pi]i de iure[ul unor misiuniextreme.

Cu propria existen]` pus` gaj înjocul dintre via]` [i moarte, ace[ticombatan]i prin excelen]` au f`cutposibil` cre[terea capacit`]ii ri -postei poli]iene[ti în fa]a fe -nomenului infrac]ional de maxim`violen]`, contracarând situa]ii decriz` în care vie]ile ostaticilor atâr-nau de un fir.

De curând, s-au împlinit 15 ani dela înfiin]area Serviciului pentruInterven]ii [i Ac]iuni Speciale, fondatîn cadrul unui nucleu incipient delupt` împotriva crimei organizate. Înanul 1995, structura a devenit unitateindependent` [i complet ope -ra]ional`, prestigiul de unitate deelit` a Poli]iei Române purtând

amprenta victoriilor redutabileob]inute de lupt`tori în timpul unorinterven]ii pe muchia riscului.

Cu toate c`, uneori, nu au fostaprecia]i la justa valoare de c`tre cei

ale[i s` le apere interesele, SIAS [i-aîmplinit menirea cu onoare, demon-strând flexibilitate [i capacitate deadaptare la nevoile operative ale insti-tu]iei, consacrându-[i voca]ia euro-pean`, în aprilie 2007, odat` cuacceptarea sa în grupul de elit` alunit`]ilor speciale de interven]ie alepoli]iilor statelor membre ale UniuniiEuropene - Grupul „ATLAS”.

Din acel moment, Serviciulse afl` într-un profund proces dereorganizare [i compatibilizare custructurile similare din UniuneaEuropean`, sus]inut, în prezent, dedomnul comisar [ef Teodor Stanca,[eful Servicului, sprijinit cu con-secven]` de c`tre adjunctul sù,comisarul [ef Alexandru Scurtu.

Fa]` în fa]` cuinfractori periculo[i

Misiunile fundamentale alestructurii fac trimitere la inter-ven]iile prin metode [i procedeespecifice pentru capturarea sauneutralizarea infractorilor foartepericulo[i sau înarma]i cu armede foc, eliberarea ostaticilor, apersoanelor r`pite sau seches-trate. Totodat`, masca]ii intervin,prin metode [i procedee speci-fice, pentru prevenirea [i com-baterea actelor antisociale ceconstau în plasarea de dispozi-

tive explozive sau autovehicule cap-can`, în locuri de uz public generalsau privat, pentru infrac]iunile aflateîn competen]a Poli]iei Române.

Ac]iunile acestui serviciu poart`

15 ani sub protec]ia lupt`torilor

27

marca succesului gra]ie buneipreg`tiri, a puterii de adaptare apoli]i[tilor care cu inteligen]`[i profesionalism au reu[itarest`ri [i destr`m`ri ale cele-brelor clanuri din familiilemafiote ale Cordunenilor,Caranilor, Gruparea dinCartierul Noua- Bra[ov. Deasemenea, lupt`torii au fostartizanii arest`rii unor infrac-tori înarma]i [i deosebit de pe -riculo[i (în dramaticele cazuriSa[a Disici- Timi[oara, Cons -tatin Cojocaru „Passaris deRomânia”- Ia[i, Francisc Bancsa„Legionarul” - Bra [ov, etc.),interven]ii în situa]ii de tulbu-rare grav` a ordinii [i lini[tiipublice (Stoene[ti - capturarea luiMiron Cozma) [i misiunile de salvare [irecuperare desf`[urate de grupul descafandrii din cadrul unit`]ii, ac]iunice au avut loc în toate categoriile deape de pe teritoriul românesc.

Testul zilnic de...supravie]uire

Recrutarea este un proces labo-rios, condus de un grup de ofi]eri cuexperien]` [i const` în identificarealucr`torilor de poli]ie cu abilit`]i [iaptitudini pentru acest tip de activi-tate. În acest context, sunt incluseprobe eliminatorii, de tip test- cum arfi: cel psihologic pentru unit`]ile spe-ciale, medical, fizic specific- urmatede verificarea capacit`]ilor latragerea cu armamentul din dotare,precum [i parcurgerea unui curs de

formare [i adaptare în SIAS. Dup` finalizarea acestei etape de

ini]iere, operatorii sunt repartiza]i ladeta[amentele de interven]ie, în ve -derea parcurgerii unei perioade deprob` pentru înc` [ase luni de zile.

Antrenamentul lupt`torilor sea -m`n`, într-o semnificativ` m`sur`, cuo adev`rat` prob` de supravie]uire,care se efectueaz` conform unui plananual [i, respectiv, lunar [i cuprindemai multe categorii de preg`tire, înfunc]ie de obiectivele stabilite [i denevoile operative ale unit`]ii [i aleinstitu]iei. Printre acestea sereg`sesc: preg`tirea general` depoli]ie, cea tactic` specific`, [edin]elebis`pt`mânale de tragere cu arma-mentul individual [i s`pt`mânalepentru armamentul special (luneti[ti,lansatoare de grenade, pu[ti cupomp`, etc), preg`tirea în profilele:alpinism interven]ie, scafandri delupt` [i preg`tirea psihologic`. Câtdespre dificultatea acestor stagii de

continu` perfec]ionare [i de antrena-ment, la ceremonia împlinirii a 15 ani

de la înfiin]area unit`]ii, domnulcomisar [ef Teodor Stanca a opinat:”...cel pu]in în viitorul apropiat avem ostrategie de compatibilizare aatribu]iilor cu structurile europene sim-ilare dar [i sarcina preg`tirii profesio -nale a structurilor de interven]ie rapid`ale Poli]iei.”

Din punct de vedere al cooper`riicu partenerii din alte state, în ultimulan, datorit` afilierii la ATLAS, SIAS aavut multiple contacte [i schimburi deexperien]` cu unit`]ile din cadrulgrupului. Trebuie men]ionat` îns` [icolaborarea intens` [i benefic` cuPoli]ia Ungar`, care a sus]inut constantstructura similar` din Poli]ia Român` înprocesul de reorganizare [i reorientarea unit`]ii, prin alocarea de locuri lacursurile de specializare organizateîn centrul de preg`tire din ]aravecin`.

Lena MITROI

de la Interven]ii Speciale

|ntâlnire de suflet \ntre combatan]i

28

Deta[ând infrac]ionalitatea contrapatrimoniului de perspectiva purjuridic` – înscris` [i reglementat` prinnorme de drept penal- aceastareprezint` prin determin`rile sale pro-funde, prin circumstan]ele de produ -cere [i existen]`, un fenomen cu con-secin]e sociale diverse, f`r`delegilelezând cele mai importante valori [irela]ii sociale.

Acest gen de criminalitate, prin ca -racteristicile sale psiho – sociale, dez-volt` un sentiment de team` [i insecu-ritate social` la nivelul mentalit`]iicolective, generat` nu numai ca efectdirect al victimiz`rii ci [i din perspecti-va percep]iei generale a cet`]enilor înraport cu aceast` problematic`.Definitoriu pentru infrac]iunile contrapatrimoniului este faptul c`, din p`cate,tind s` devin` din ce în ce mai vizibileavând consecin]e imediate [i directeasupra tuturor categoriilor sociale.

Din spectrul larg al infrac]iunilorcontra patrimoniului, faptele de furt [itâlh`rie se deta[eaz` prin gradul depericol social [i efectele pe care le pro-duc la nivelul gradului de încredere [isiguran]` al comunit`]ii.

Analizele realizate la nivel central

au eviden]iat un trendascendent al acestuigen de infrac]iuni [iamplificarea risculuicriminogen în manipu-larea, depozitarea [itransportul de valorimonetare.

În vederea preîn-tâmpin`rii unor astfelde fapte, în conformi-tate cu dispozi]iile

IGPR – DOP [i urm`rindscopul Programului local de prevenirea infrac]iunilor contra patrimoniului, lanivelul jude]ului Suceava a fost ini]iatPlanul de ac]iune privind prevenirea [icombaterea infrac]iunilor de furt sautâlh`rie comise asupra personaluluiunit`]ilor care depoziteaz`, manipu -leaz` sau transport` valori monetare.Astfel, poli]i[tii suceveni încearc` [ireu[esc informarea, con[tientizarea [iresponsabilizarea personalului uni -t`]ilor ce au ca obiect de activitatedepozitarea, manipularea sau trans-portul de valori monetare cu privire la

riscul de victimizare [i m`surile ce tre-buie luate pentru pentru prevenireacomiterii unor asemenea acte.

Parteneriat cu comunitatea

local`

Urm`rind respectarea Legii nr.333/2003, modificat` [i completat`prin Legea nr. 40/2010 [i H.G.1010/2004, Planul de ac]iune alInspectoratului jude]ean are ca obiec-

tive prevenirea [i reducerea num`ruluifaptelor de tâlh`rie comise asupra per-soanelor care efectueaz` opera]iuni cuvalori monetare, verificarea res -pect`rii prevederilor legale privindorganizarea pazei [i protec]ieibunurilor, testarea vigilen]ei person-alului de paz` [i protec]ie, informarea[i responsabilizarea personaluluiautorizat s` transporte, depoziteze saus` manipuleze valori monetare cuprivire la riscul victimiz`rii [i m`surilepreventive.

Din perspectiva realiz`rii obiec-tivelor propuse, poli]i[tii suceveni deordine public` [i lucr`torii

Poli]ia sucevean`,

În ofensiv` contra

29

Compartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii au derulatnumeroase convoc`ri la care au parti -cipat responsabili ai societ`]ilor comer-ciale [i unit`]ilor bancare. De aseme-nea, au fost organizate \ntâlniri profe-sionale la care au participat agen]i [iofi]eri de la subunit`]ile de poli]ie, fiindprezentate modific`ri legislative [i alteaspecte de natur` s` îmbun`t`]easc`activitatea în acest domeniu.

Au fost ini]iate [edin]e cu reprezen-tan]ii societ`]ilor de paz`, ai caselor deschimb valutar [i de amanet, aimagazinelor de bijuterii [imetale pre]ioase, fiindoferite informa]ii legislative[i prezentate mijloacetehnice de asigurare [isupraveghere a loca]iilor defunc]ionare.

Totodat`, poli]i[tii de pre-venire au desf`[urat acti vit`]ide informare a personaluluiimplicat în manipu larea,depozitarea [i transportul va -lorilor monetare cu privire la regulilece trebuie respectate pentru evitareavictimiz`rii. În acela[i context, oameniilegii au permanentizat ac]iunile de

informare în teren,desf`[urând demersuripreventive atât în sediileunit`]ilor bancare, cât [i înoficiile po[tale din municip-iul Suceava.

În cadrul activit`]ilor,factorilor po[tali li s-a prelu-crat modul de transport [imanipulare a sumelor debani [i a valorilor, fiindu-leformulate preciz`ri privind

deplasarea în zonele de lucru [i li s-acerut s` ]in` leg`tura permanent cupoli]i[tii de proximitate. Factoriipo[tali au fost instrui]i ca, în situa]iileîn care sesizeaz` prezen]a unor per-soane suspecte, s` apeleze de urgen]`la SNAU 112.

În seria întâlnirilor demarate cumanagerii [i angaja]ii unit`]ilor ban-care, privind aspecte ce ]in de securi-tatea sediilor, asigurarea valorilor, spe-ciali[tii Inspectoratului jude]ean auf`cut recomand`ri preventive cu

privire la comiterea de tâlh`rii [i fur-turi, expunând, cu fiecare prilej, materi-alul suport “Prevenirea infrac]iunilorde tâlh`rie s`vâr[ite asupra personalu-

lui unit`]ilor bancare”, realizat deInstitutul de Prevenire [iPsihosociologie.

Poli]i[tii au mai instruit persoaneleprezente în incinta unit`]ilor bancare[i a oficiilor po[tale în raport cum`surile de autoprotec]ie, necesare a filuate pentru prevenirea victimiz`riiacestora. Nu în ultimul rând, efectivelepoli]iene[ti au adresat cet`]enilor reco-

mand`ri referitoare la evitareazonelor periferice [i izolate, precum [icu privire la modul de ac]iune însitua]ia în care ace[tia sunt ]inta unorinfractori.

Activit`]ile în cadrul Programuluilocal de prevenire a infrac]iunilor con-tra patrimoniului, fundamentat dePlanul de ac]iune privind prevenirea [icombaterea infrac]iunilor de furt sautâlh`rie comise asupra personaluluiunit`]ilor care depoziteaz`, mani -puleaz` sau transport` valori monetarevor continua, în vederea atingerii sco -pului comun: cre[terea gradului de si -guran]` a locuitorilor jude]ului a[adup` cum ne asigur` echipa manageri-al` a Poli]iei sucevene.

A consemnat Lena MITROI

ho]ilor [i tâlharilor

Conferin]a anual` WIDE, desf`[urat`, înzilele de 3-5 iunie a.c., la PalatulParlamentului [i Rin Grand Hotel dinBucure[ti a avut ca tem` migra]ia [i egali-tatea de [anse în contextul globaliz`rii [i al

actualei crize economice.Analizarea politiciloreuropene privitoare lamigra]ie, precum [ipromovarea unorsolu]ii durabile laproblemele cu carese confrunt` refu-gia]ii - în specialfemeile -, înEuropa de Est, aufost dezb`tute \ncele trei zile delucru ale con-ferin]ei. În con-text, confe -rin]a a creatposibilitateaunui dialogdirect între societatea civil` [i autorit`]ileresponsabile pentru politicile de migra]ie aleRomâniei, circumscrise politicilor comuneale UE în domeniul azilului [i al imigr`rii.

Organizat` pentru prima dat` de o ]ar`din Europa de Est, Conferin]a anual` WIDE2010 a marcat deo po -triv` [i cea de-a 25-aaniversare a WIDE, ore]ea in terna]ional` deorganiza]ii ce reune[teONG-uri, speciali[ti [iactivi[ti din domeniiledrepturilor omului [i alefemeilor, egalit`]ii degen [i dezvolt`rii.

E v e n i m e n t u l ,sus]inut de Comisiapentru egalitatea de [anse din SenatulRomâniei, în parteneriat cu Asocia]iaNa]ional` a Speciali[tilor în Resurse Umane(AUR), Re]eaua Interna]ional` WIDE(Women in Development Europe), Coali]iaKARAT [i Ministerul Administra]iei [iInternelor din România (Direc]ia Shen gen),

a reu nit, peste osut` de partici-

pan]i din Europade Vest [i de Est,

America Latin`,Africa [i Asia, peste

50 de reprezentan]i aiunor organiza]ii non -

guvernamentale, din]ar` [i din str`in`tate,

de profil.Au fost prezen]i mem-

bri ai ParlamentuluiRomâniei, factori respon -

sabili din institu]ii publicecentrale, componen]i ai

unor ONG-uri din ]ar` [istr`in`tate, exper]i în

migra]ie [i egalitate de gen.Reprezentan]ii Ministerului Admi -

nistra]iei [i Internelor, respectiv din Direc]iaSchengen, Oficiul Român pentru Imigr`ri,Institutul pentru Studii de Ordine Public`,

Direc]ia pentru Combaterea Criminalit`]iiOrganizate [i Direc]ia Afaceri Europene [i

Rela]ii Interna]ionale, s-au implicat activ înini]ierea [i desf`[urarea acestei conferin]e,contribuind la conturarea unei imagini cât

mai exacte asupra fenomenului migra]iei înRomânia [i sus]inând realizarea unui schimbde opinii în vederea elabor`rii unor politicicare s` r`spund` provoc`rilor actuale.

Marius POPESCU

30

„Migra]ia [i egalitatea de [anse în contextul globaliz`rii”

Studiile poli]iene[ti arat` c`sezonul cald aduce cu sine, întrealtele, [i o intensificare a activit`]ilorilicite în mediu stradal, în special înzona marilor aglomer`ri urbane, inter-sec]ii [i pe artere mai pu]in circulate.

Prin urmare, în scopul asigur`rii unuiclimat de siguran]` civic` [i pentrucre[terea siguran]ei cet`]eanului,echipa managerial` a Poli]iei Românea dispus intensificarea [i diversificareaac]iunilor structurilor de ordine pu -blic`, poli]ie rutier` [i poli]ie transpor-

turi pentru prevenirea [i com-baterea, cu fermitate, a cer[eto-riei, vagabondajului, prostitu]iei,proxenetismului [i comer ]uluistradal ambulant neautorizat,depistarea [i luarea m`surilorlegale fa]` de persoanele care princomportament sau activit`]ile pe carele desf`[oar` afecteaz` climatul de si -

guran]` public`. Totodat`, a fostprev`zut` includerea în itinerariile depatrulare a dispozitivelor de ordine [isiguran]` public` a [oselelor de cen-tur` de lâng` marile a[ez`ri urbane, adrumurilor na]ionale [i jude]ene, aparc`rilor, în special cele destinateautovehiculelor de transport marf`(tiruri), unde î[i pot face apari]ia ele-

mente infractoare (ho]i din autove-hicule, proxene]i, prostituate, etc.).

Cre[terea frecven]ei ac]iunilor de

patrulare în sta]iile de cale ferat` [imetrou, pe trenurile de c`l`tori [i pecelelalte mijloace de transport încomun în zonele cu afluen]` nu me -roas`, pentru combaterea tâlh`riilor,furturilor de sau din din bagaje [i dinbuzunare constituie o alt` regle-mentare menit` s` accentueze senti-mentul de siguran]` al cet`]enilor.

În cadrul Programuluilocal, intitulat generic “Prevenireaîn sistem integrat a infrac]iunilorcontra patrimoniului.”, poli]i[tidin Biroul de Analiz` [i Prevenirea Criminalit`]ii, CompartimenteleSisteme de Securitate [i deProximitate din IPJ Giurgiu auorganizat, de curând, o întâlnirecu factorii po[tali de la Oficiuljude]ean, în vederea preg`tiriiantivictimale [i antiinfrac]ionale.

Activitatea- desf`[urat` chiar în incinta Oficiului po[tal-i-a reunit pe beneficiarii acestui excelent demers, care au asi-stat la o interesant` prelegere, sus]inut` de c`tre oameniilegii, ce a cuprins diverse recomand`ri necesare desf`[ur`riiîn siguran]` a acestei activit`]i prestate de categoria profe-sional` ]int`. Între aspectele dezb`tute, cei prezen]i s-au refe -rit la necesitatea p`str`rii discre]iei din perspectivainforma]iilor referitoare la sumele de bani aflate în posesiafactorilor po[tali sau a perioadelor de realizare a pl`]ilor c`tre

cet`]eni, precum [i la adoptarea unui comportament pru-

dent din partea lucr`torilor întimpul deplas`rii prin locurileneiluminate sau slab iluminate,precum [i prin cele cunoscutecu risc criminogen. De aseme-nea, au fost recomandate evitareaconsumului de b`uturi alcooliceîn timpul serviciului, [i neac-ceptarea celor implica]i înexercitarea atri bu]iunilor de a dacurs diverselor invita]ii adresatede c`tre persoane str`ine.

Poli]i[tii i-au mai sf`tuit pe factorii po[tali s` evite implicarea înschimburi va lutare [i s` poarte asupra lor sume mici de baniatunci când se deplaseaz` pe teren.

Ini]iativa oamenilor legii a fost primit` cu mare interes,participan]ii solicitând desf`[urarea constant` a unor astfelde ac]iuni cu caracter preventiv îndeosebi în mediul rural,unde, conform statisticilor, infractorii au o predispozi]ie maiaccentuat` spre comiterea unor fapte de acest gen.

Lena MITROI

Vara... mai mul]ipoli]i[ti în teren

Mai mult` siguran]`pentru po[ta[i

31

Recent, speciali[ti ai Institutului dePrevenire [i Psihosociologie [i dincadrul Direc]iei Rutiere din Poli]iaRomân` au realizat un interesantstudiu ce radiografiaz` atitudinile con-duc`torilor auto în raport cu riscurileîn trafic. Demersul de analiz` [i inter-pretare a datelor ob]inute dintr-oanchet` pe baz` de chestionar, real-izat` la nivel na]ional, [i-a propus caobiective: estimarea gradului în caresunt respectate regulile de circula]iede c`tre [oferi; identificarea atitu-dinilor conduc`torilor auto fa]` dem`surile de siguran]` [i reglement`rilede circula]ie, precum [i a factorilorsociali [i culturali care influen]eaz`comportamentul în trafic.

Studiul a fost realizat pe une[antion de 1119 conduc`tori autoactivi (care au condus în ultimele 6luni), reprezentativ la nivel na]ionalpentru pentru aceast` categorie. În sta-bilirea e[antionului a fost aleas`e[antionarea pe cote, criteriile deselec]ie a subiec]ilor fiind reprezentatede categoria de permis de]inut`,vârst`, sex [i mediu de reziden]`.Datele privind posesorii de permise de

conducere necesare construiriie[antionului au fost furnizate de c`treDirec]ia Regim Permise de Conducere[i Înmatriculare a Vehiculelor din MAI

cu sprijinul Direc]iei Rutiere.În leg`tur` cu nivelul de siguran]`

în trafic, marea majoritate a respon-den]ilor a apreciat c` starea traficuluis-a înr`ut`]it comparativ cea înregis-trat`, de pild`, în urm` cu doi ani, celmai problematic aspect fiind aglom-era]ia. De asemenea, aproximativ dou`treimi dintre [oferi cred acela[i lucrudespre infrastructur` (starea dru-murilor [i situa]ia parc`rilor) [iaproape jum`tate (47,3%) despre com-portamentul celorlal]i [oferi. Mai multde jum`tate dintre conduc`torii auto

participan]i la sondaj afirm` c` se simtîn nesiguran]` în trafic (57%), cauzaacestei percep]ii constituind-o num`rulmare de accidente rutiere. La polul

opus, gra dul de siguran]` resim]it de[oferi este influen]at de nivelul deexperien]` al acestora, [oferii cu expe-rien]a de peste cinci ani [i cei care suntprofesioni[ti [i conduc în timpul servi-ciului fiind categoriile care se simt celmai în siguran]` în tra fic.

Viteza - un “drog” al tinere]ii

Cu toate c` marea majoritate aresponden]ilor apreciaz` c` [oferiicare dep`[esc frecvent viteza legal`

prezint` un risc mai mare de accident(85,2%), totu[i ace[tia manifest` o ati-tudine extrem de permisiv` asupradep`[irii vitezei legale. Astfel, 62%dintre [oferi consider` c`, în anumitecondi]ii, po]i dep`[i limitele de vitez`,iar jum`tate apreciaz` c` dep`[irea cu10-20 km/h a limitei de vitez` esteacceptabil` deoarece to]i [oferii o fac.De asemenea, unul din cinci respon-den]i declar` c` îi place s` apese

accelera]ia [i consider` c` un [ofer bunpoate s` mearg` cu vitez` mai mare.Analizând distribu]ia r`spunsurilor înfunc]ie de principalii indicatori socio-

32

Comportamente agresive \n trafic

Traficul - oglinda propriilor

demografici, se constat` c` anumitegrupuri manifest` o toleran]` mai marefa]` de înc`lcarea reglement`rilorrutiere privitoare la vitez`. Astfel, ceicare au o atitudine permisiv` fa]` dedep`[irea vitezei legale sunt maidegrab` tinerii pân` la 25 ani, [oferii cuo experien]` medie, [oferii care conducconduc zilnic fa]` de cei care conduc mairar, [oferii care conduc în timpul servici-ului, precum [i [oferii implica]i în acci-dente în ultimii trei ani.

Între ignoran]` [i toleran]`

Doar un sfert dintre conduc`toriiauto cunosc care este limita permis` dealcool în sânge, în timp ce 18,2% admit c`nu cunosc acest aspect, iar 70,3% indic`valori eronate. În mod surprinz`tor, ungrad mai sc`zut de cunoa[tere a acesteiprevederi legale se înregistreaz` în cazultinerilor între 18-25 ani (doar 18,5% din-tre ace[tia indicând valoarea corect` fa]`de 30% dintre [oferii de peste 55 ani) de[iace[tia au sus]inut exa-menul teoretic automai recent comparativcu celelalte categoriide vârst`. Cei maimul]i conduc`tori auto(83,7%) recunoscefectele negative pecare consumul dealcool (chiar [i în can-tit`]i mici) le are îngeneral asupra perfor-man]ei la volan, în timpce doar 16% apreciaz` c` o cantitate mic`de alcool consumat` nu afecteaz` capac-itatea de a conduce. În mai mare m`sur`de acord cu faptul c` o catitate mic` dealcool consumat` nu afecteaz` perfor-man]a la volan sunt [oferii implica]i în

accidente comparativ cu cei ce nu au fostimplica]i în accidente (23,4% fa]` de14,3%). Când fac referire la propria per-soan`, responden]ii subevalueaz` con-secin]ele pe care alcoolul le are asupracomportamentului. Astfel, o treime(34,5%) dintre responden]i apreciaz` c` osticl` de bere nu le diminueaz` capaci-tatea de a conduce în siguran]`, un sfert(25,2%) cred acela[i lucru despre unpahar de vin, iar 18,8% despre 50-100 mlde b`uturi spirtoase.

La mica în]elegere:riscul

În leg`tur` cu folosirea centurii desiguran]` [i cu permisivitatea partici-pan]ilor la trafic în leg`tur` cu efectu-area manevrelor riscante, domnul

comisar [ef Constantin Stroescu,[eful Institutului de Prevenire [iPsihosociologie din IGPR, a opinat:“Majoritatea conduc`torilor auto(88,3%) recunosc avantajele folosiriicenturii de siguran]`. Totu[i 40,4% con-

sider` c` în localitate centura nu estechiar atât de util`/necesar`, 36,7% credc` portul centurii ar trebui s` fie oblig-atoriu doar pentru pasagerii din fa]`,iar 17,3% consider` c` nu este necesars` poarte centura dac` merg cu aten]ie.

În acela[i timp, unul din cinci [oferideclar` c` nu poart` centura deoareceîl incomodeaz`. Procentul este maimare în cazul [oferilor ce conduc zilnic(23% dintre ace[tia nu poart` centura)fa]` de cei care conduc de 2-3 pes`pt`mân` (13,7%) sau mai rar (14,6%).

36,4% dintre conduc`torii auto man-ifest` o atitudine permisiv` fa]` de uti-

lizarea unor manevre riscante, traficulaglomerat obligând la o asemenea vari-ant` de a conduce. Totodat`, 22,7% con-sider` c` po]i s` [ofezi în stare deoboseal` dac` e[ti suficient de atent,15,2% apreciaz` c` o ma[in` puternic`permite manevre riscante în trafic, iar13,1% declar` c` le place s` simt`adrenalina la volan. Din p`cate, adep]iimanevrelor îndr`zne]e/riscante în traf-ic sunt mai degrab` de acord tineriipân` la 25 ani, [oferii cu 6-10 anivechime [i [oferii care au fost impli-ca]i în accidente în ultimii 3 ani.Rela]ia dintre odihn` [i siguran]a întrafic este mai pu]in con[tientizat` dec`tre conduc`torii auto cu o vechimede 1-10 ani fa]` de cei cu peste 10 anivechime.”

A consemnat

Lena MITROI

33

comportamente

{i în primele cinci luni ale acestuian, poli]i[tii din cadrul structurilorde combatere a criminalit`]ii organi-zate au avut o activitate remarcabil`,reu[ind s` destructureze 96 degrup`ri infrac]ionale. Totodat`, auconfiscat droguri în valoare de peste4.800.000 euro [i 1.164 de c`r]i decredit false.

Cele 96 de grup`ri erau formatedin 761 de persoane (+6% fa]` de

perioada similar` a anului trecut),din care 290 au fost arestate.

Oamenii legii au ridicat în ve -derea confisc`rii 1.396.516 euro,2.227.329 dolari, s-a instituitsechestru pe 15.625 imobile, au fostindisponibilizate 102 autoturisme,515 hard-diskuri, 821.030.250 leinumerar în lei provenit dinopera]iuni ilicite, alte bunuri [im`rfuri în valoare de 48.077.300 lei,67 arme de foc, 964 cartu[e [i 1.164c`r]i de credit false. A fost retras`din circuit moned` fals`, respectiv238.682 lei, 59.904 dolari, 520 liresterline, 135.500 euro [i 2.610 altemonede convertite în euro.

Poli]i[tii au confiscat 206,03 kg.droguri, din care 175,51 kg. droguride mare risc, 30,52 kg. droguri derisc [i 21.824 comprimate. Valoareatotal` a drogurilor, pe pia]`, este esti-mat` la peste 4.800.000 de euro.Totodat`, poli]i[tii au ac]ionat pentrupunerea în aplicare a prevederilorOrdonan]ei de Urgen]` nr. 6 din10.02.2010 pentru modificarea [i

completarea Legii nr. 43/2000privind prevenirea [i combatereatraficului [i consumului ilicit dedroguri [i pentru completarea Legiinr. 339/2005 vizând regimul juridical plantelor, substan]elor [ipreparatelor stupefiante [i psi-hotrope, imediat de la intrarea aces-teia în vigoare.

În consecin]`, doar în câteva zile,au fost identificate [i controlate 440

de magazine, prilej cu care au fostridicate produse în valoare total` depeste 3.154.986 de lei, în vedereaexpertiz`rii [i distrugerii, astfel:101,74 kg. de substan]e, 1.074 decomprimate, 4.592 de plicule]e cusubstan]e, 578 de ]ig`ri confec]io -nate artizanal [i 10 ml de substan]`lichid`. Oamenii legii au constatat 17infrac]iuni, pentru care au fost cer -cetate 29 de persoane în 12 dosarepenale [i, totodat`, au aplicat 25 desanc]iuni contraven]ionale în valoarede 73.000 de lei.

Urmare a dispozi]iei conduceriiI.G.P.R., poli]i[tii au continuat acti -vit`]ile pentru combaterea la nivelna]ional a comercializ`rii de produseetnobotanice.

În urma ac]iunilor desf`[urate dec`tre poli]i[ti din cadrul structurilorde combatere a criminalit`]ii organi-zate, au fost ridicate peste 450 deprobe în vederea expertiz`rii, de la„magazinele de vise” identificatepân` în prezent. Din aceste probe,171 au fost expertizate de c`tre

Laboratorul Central de Analiz` aDrogurilor [i unit`]iile sale teritori-ale ca fiind substan]e care nu suntsupuse controlului [i care prezint`pericol deosebit pentru s`n`tate.

Poli]i[tii au întocmit peste 40 dedosare penale privind înc`lcareaprevederilor Legii 143/2000 privindprevenirea [i combaterea traficului [iconsumului ilicit de droguri [i, înurma controalelor comune cureprezentan]ii G`rzii Financiare [i aiOficiului pentru Protec]ia Con -sumatorului, au aplicat sanc]iuni con-traven]ionale în valoare de 152.900de lei.

Peste 35 de kg de astfel de pro-duse au fost ridicate în vederea con-fisc`rii, iar activitatea celor [aptemagazine care comercializau pro-duse etnobotanice a fost suspendat`.Au fost identificate alte opt noi astfelde substan]e, lista acestora fiindtransmis` Ministerului S`n`t`]ii învederea dispunerii m`surilor ce seimpun pentru interzicerea lor.

Avere de miliarde,prin achizi]ii fictive

Timp de cinci ani, administratorulunei societ`]i comerciale din Bistri]a-N`s`ud, care datora bugetului destat accize pentru produc]ia [i co -mercializarea de alcool [i b`uturialcoolice, a f`cut, în mod repetat,achizi]ii fictive de bunuri mobile,imobile, mijloace fixe, în urmac`rora a solicitat [i a ob]inut în modilegal rambursare de TVA. Suspectula cooptat alte 12 persoane care con-trolau mai multe societ`]i comer-ciale de tip „fantom`”, cu sediile înBucure[ti, Bra[ov, Or`[tie, Pe -tro[ani [i Bistri]a. Acestea au emis257 de facturi fiscale false ce atestaucomercializarea de bunuri [iprestarea de lucr`ri de construc]iic`tre societatea suspectului.Prejudiciul creat bugetului de stateste de aproximativ 58.000.000.000lei vechi.

Administratorul respectivei soci-et`]i comerciale a fost arestat pre-ventiv pentru 29 de zile, pentrucomiterea infrac]iunilor de asociereîn vederea s`vâr[irii de infrac]iuni,

34

Seism major în lumea criminalit`]iiorganizate

fals în înscrisuri sub semn`tur` pri-vat`, delapidare cu consecin]edeosebit de grave, în[el`ciune, eva -ziune fiscal`, sp`lare de bani [i falsintelectual.

Opera]iuneantidrog

K. Haci a constituit o re]ea spe-cializat` în traficul interna]ional dedroguri pe ruta Turcia-România-Olanda. La aceast` grupare au aderatB. Osman, S. Kür[at, Huseyin M.,precum [i alte persoane. În perioada11-13 mai a.c., poli]i[tii ServiciuluiAntidrog din cadrul D.C.C.O, încooperare cu structuri specializatedin cadrul S.R.I [i autorit`]i de apli-care a legii din Turcia, Bulgaria [iGermania, sub coordonarea procuro-

rilor D.I.I.C.O.T., au desf`[urat oopera]iune comun` pentru destruc-turarea re]elei. Astfel, au fost cap-turate 20 kg. de heroin` [i 8 kg. deaur. Liderii re]elei, cet`]enii turci K.Haci [i O. Besli au fost aresta]i pen-tru 29 de zile, iar pentru S. Kür[ats-a dispus m`sura oblig`rii de a nup`r`si ]ara.

Traficinterna]ional cu migran]i

Începând din anul 2008, mem-brii unei re]ele au racolat, îndru-mat [i “c`lùzit” peste 90 de

migran]i. Trafican]ii le-au facilitatvictimelor ob]inerea de vize pentruRomânia, instruindu-i, îndrumân-du-i [i c`lùzindu-i în trecereafrontierelor române c`tre altestate comunitare, în mod fraudu-los, pe la frontiera verde oriascun[i în mijloace de transport.Desigur, au fost folosite docu-mente false [i falsificate ori docu-mente române[ti autentice,apar]inând altor persoane saudeclarate pierdute (metoda sub-stituirii de persoan`), fiecaremigrant pl`tind grup`rii sumecuprinse între 3.000 [i 4.000 deeuro. Poli]i[tii din cadrulB.C.C.O. Ia[i în colaborare cupoli]i[ti de frontier` din cadrulI.J.P.F. Ia[i, au reu[it s` identifice28 de suspec]i de traficinterna]ional de migran]i [i peste90 de victime.Capii re]elei au fostaresta]i, respectiv R.V., de 30 deani, din R. Moldova, rezident înBulgaria, care controla traseulmigran]ilor pân` în ]`rile de desti-na]ie, B.M.B., de 30 de ani, dinmunicipiul Ia[i, emi]`tor al invi-ta]iilor notariale necesarecet`]enilor moldoveni pentrumascarea intr`rii ilegale înRomânia, [i {.B., de 53 de ani, dinRepublica Moldova, cet`]eanromân, care asigura rela]ionareainfrac]ional` pe cele dou` maluriale Prutului [i conexiuni de acela[itip c`tre statele comunitare.

În cuibul hackerilor

Poli]i[tii din cadrul B.C.C.O.Constan]a au reu[it s` depisteze [i s`probeze activitatea unei grup`ri spe-cializate în opera]iuni financiarefrauduloase, respectiv: clonare de car-duri bancare, transferuri de bani dinconturile unor cet`]eni strìni etc.Membrii grup`rii au realizat paginiWeb falsificate, clone ale unor paginiWeb ale unor institu]ii bancare. Apoi,au introdus în sistemele informatice,utilizate pentru realizarea opera]iunilorde plat` online, date ne -corespunz`toare adev`rului, rezultândtransferuri financiare din conturileaferente unor instrumente de platèlectronic` apar]inând unor cet`]eniamericani, cu utilizarea datelor acesto-ra de identificare [i ale cardurilor lor,urmate de încasarea banilor careproveneau din transferurile fraudu-loase, de la ghi[ee din municipiulConstan]a, Viena, Munchen, [i Praga.

Peste 350 de poli]i[ti, jandarmi,poli]i[ti de frontier`, cu sprijinul de spe-cialitate al ofi]erilor D.G.I.P.I., au efec-tuat 36 de perchezi]ii domiciliare înConstan]a, Harghita [i Bucure[ti [i aupus în aplicare 28 de mandate de adu -cere. Au fost ridicate calculatoare [idispozitive de stocare a datelorinforma tice. Ac]iunea a fost realizat` cusuportul ofi]erilor Secret Service dincadrul Ambasadei Statelor Unite laBucure[ti.

Roxana GHEORGHIU-PAP

35

Lucr`torii Poli] iei Ora[uluiS`li[te, împreun` cu poli]i[tii din

cadrul Serviciului Arme, Explozivi[i Substan]e Periculoase Sibiu, au

depistat, recent, doi b`rba]i ceaveau asupra lor doi c`priori

împu[ca]i [i dou` armecu glon]. T. Traian, învârst` de 53 ani, [i fiulacestuia, T. AlexandruMihai, de 20 ani, dinMiercurea Sibiului, ju -de]ul Sibiu, de]ineauarmele cu glon] f`r`autoriza]ie, [i se aflau labraconaj cinegetic pe fon-dul de vân`toare Amna[al A.J.V.P.S. Sibiu, evi -dent f`r` a de]ine permisde vâ n`toare, autoriza]ie

de vân`toare [i aviz de port arm`. Cei doi au declarat c` una dintre

arme a fost g`sit` în urm` cu câ]ivaani, la demolarea unui imobil, iarcealalt` a fost achizi]ionat` [i adus`în ]ar` din Germania în cursul anu-lui 1996.

Poli]i[tii le-au confiscat autotu -rismul [i cele dou` arme.

Pe numele celor doi a fostîntocmit dosar penal pentrucomiterea infrac]iunilor de braconajcinegetic, nerespectarea regimuluiarmelor [i muni]iilor, contraband`[i opera]iuni de import f`r` auto -riza]ie.

Cercet`rile continu` pentru sta-bil irea întregii activit`]i in -frac]ionale cu autorii în stare dere]inere.

36

La braconaj, \n familie

În baza activit`]ilorspecifice desf`[urate depoli]i[tii Serviciului In -vestiga]ii Criminale Sibiu,a verific`rilor efectuateanterior de poli]i[tii servici-ului împreun` cu comisariiG`rzii Financiare Sibiu,recent, a fost declan[at` oac]iune, cu sprijinul De -ta[amentului mobil al I.J.J.Sibiu, la sedi-ul unei soci-et`]i comer-ciale al c`ruiobiect de activi-tate îl reprezenta masajulerotic.

Investiga]iile efectuateau eviden]iat faptul c` de laînfiin]are (noiembrie2009), salonul de masajfunc]iona f`r` a avea nici

un aviz legal, reprezentânddoar un ”paravan” pentruderularea activit`]ilor deprostitu]ie.

În fapt, patronul localu-lui, H. Liviu, în vîrst` de 30de ani, a recrutat, prinintermendiul anun]urilorde mic` publicitate,t i n e r e ,

unele chiar mi -nore, pentru angajare lasalon.

Ulterior, între acesta [itinerele angajate s-au creatleg`turi greu destructura-bile, motivate de interesulambelor p`r]i de a ob]inecâ[tiguri substan]iale [i

imediate, astfel c` tinerelela îndemnul patronului,între]ineau raporturi sexu-ale cu diferi]i barba]i pen-tru suma de 250 lei.

Clien]ii î[i f`ceau re -zerv`ri prin interme -d i u l

u n u inum`r de telefon

mobil publicat în revistelelocale de publicitate, inter-net, flutura[i publicitarietc. Sumele de baniob]inute erau împ`r]iteîntre tinere [i patron, înprocent de 30/70%.

H. Liviu este cercetatsub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de pro xe ne -

tism, iar alte patrutinere care activau încadrul salonului sunt cer -cetate pentru prostitu]ie.

Totodat`, au fostextinse cercet`rilepentru documen ta -rea s`vâr[irii in frac -]iunii de evaziunefiscal` de c`tre

învinuit, constând înfaptul c` în perioadanoiembrie 2009 - martie2010 nu a eviden]iat în con-tabilitate suma de peste90.000 lei, ceea ce atrageun impozit pe venit estimatla 18.000 lei [i alte taxeaferente.

Pagin` realizat` de

Luciana BALTE{

Salon de masaj erotic - paravan pentru prostitu]ie

Pompierii Ro -mâni, num`ruldin mai, de undeafl m de Roata dePojarnici, primaunitate de pompieridin România, \nfi -in]at cu 175 de ani\n urm` la Ia[i.Exerci]ii de inter ven -]ie, riscul de incendiu\n Europa, Admiterea2010, sunt doar câtevatitluri reg`site \n su -marul edi]iei

37

Pe adresa redac]iei

Domnule Nicu[or Dulgheru,M` numesc Gheorghe Daniel, angajat în M.A.I. din 2006, sunt subofi]er la Arma

Jandarmi, Bucure[ti.Sunt absolvent al Facult`]ii de Drept Bucure[ti 2005, am absolvit cursurile oper-

ator p.c. [i operator de baze de date în 2001, posesor al permisului auto, categoriileB, C, E.

Poate v` întreba]i de ce v` scriu. Pe lâng` toate acestea, în timpul liber compunpoezie. Dumneavoastr` a]i fost omul care, în 2003, mi-a]i publicat o strof` dintr-opoezie patriotic` pe care v-am transmis-o tot po[tal, [i ]in s` v` mul]umesc din nou.

De-a lungul timpului, am tot scris [i am acumulat cât s` realizez dou` volume.Fiind cadru M.A.I. [i existând o Editur` a ministerului, m-am gândit s` apelez din

nou la dumneavoastr`.Rug`mintea mea este s` m` ajuta]i, dac` se poate, s` public aceste volume,

poezia fiind divers` (de dragoste, patriotic`, de via]`). V` mul]umesc.

Domnule Daniel Gheorghe,

Ne bucur` încrederea pe care o acorda]iredac]iei Revistei „Poli]ia Român`” în ceeace prive[te posibilitatea de a v` ajuta în pub-licarea, în volum, a crea]iilor dumnevoastr`literare dar acest lucru poate fi realizat

numai în cadrul Editurii M.A.I., în func]ie deplanul editorial [i bugetul alocat acesteia.

V` inform`m, totodat`, c` am înaintatscrisoarea dumneavoastr` conducerii edi-turii pentru a o analiza [i a dispune în con-secin]`.

Redac]ia „Poli]ia Român`”.

Doamnei agent

principal Daniela

Sorinela Pop,

V` aducem lacuno[tin]` faptul c`,din cele prezentatede dumneavoastr`,am fi dorit s` rea -liz`m un materialdeosebit privindmo dul exemplar deîndeplinire a atri -bu]iilor de c`tre unpoli]ist român. Pro -blemele pe care lesesiza]i, îns`, ne-audeterminat s` îna -int`m memoriuld u m n e a v o a s t r `spre solu]ionarestructurilor cu com-peten]e în domeniu.

Redac]ia

Scrisoare de mul]umire

Num`rul cinci alRevistei Frontieradin sumarul c` -reia am re]inut:Ziua european` aautorit`]ilor deFrontier`, Re -por taj la IJPFArad [i aniver-sare \n mo -mente grele a90 de ani de laapari]ia primeireviste de fron-tier`.

Între cele mai semnificative forme aleevaziunii fiscale se \nscriu în: neînregis-trarea în tot sau în parte a veniturilor real-izate; înregistrarea de cheltuieli fictive,îndeosebi sub aspectul prest`rilor de ser-vicii (management, marketing, know-how, consultan]`);majorarea cheltuielilorprin înregistrarea în contabilitate de do -cumente de provenien]` a m`rfurilor [iserviciilor cu pre]uri nereale, în scopuldiminu`rii TVA de plat` [i a impozituluipe profit; re]inerea [i nevirarea în ter-menul legal a impozitelor cu stopaj lasurs`; achizi]ionarea de c`tre societ`]icomerciale autorizate ca antrepozit fiscalde depozitare produse energetice, alcoolsau tutun din spa]iul comunitar de

bunuri în regim suspensiv de plat` aaccizelor [i comercializarea acestorac`tre beneficiari neidentifica]i, f`r` plataaccizelor devenite exigibile, datoratebugetului de stat; prelucrarea produselorsupuse acciz`rii în alte locuri decâtantrepozitul fiscal [i neînregistrarea îneviden]a contabil` a societ`]ii a veni-turilor realizate, sustr`gându-se de laplata taxelor [i impozitelor datorate; co -mer cializarea de produse accizabilesupuse marc`rii ce nu sunt marcate saumarcate necorespunzator, m`rfuri ceprovin îngeneral din contraband` sau suntproduse în fabrici clandestine; efectuareade activit`]i comerciale în antrepozitedup` ce autoriza]ia a fost suspendat` saurevocat`; nedeclararea tuturor tran -zac]iilor realizate în spa]iul comunitar.

În astfel de activit`]i sunt implicate,de regul`, firme fantom` care nufunc]ioneaz` la sediul declarat sau aic`ror asocia]i/administratori au p`r`sit]ara dup` perfectarea actelor de cesiune.Alte modalit`]i frecvente ce faciliteaz`fenomenul evazionist constau în inter-punerea mai multor firme în tranzac]iileefectuate, obliga]iile fiscale fiind prelu-

ate de o firm` de tip fantom` (missingtrader), precum [i abandonarea oricesionarea societ`]ilor ce au realizatachizi]ii intracomunitare dup` trei luni,întrucât acesta este termenul dedepunere a declara]iei INTRASTAT,raportare ce ar permite identificarea soci-et`]ilor ce nu [i-au eviden]iat asemeneaopera]iuni comerciale.

Pe parcursul cercet`rilor, poli]i[tii semai confrunt` [i cu alte variante prefe -rate de infractori cum ar fi: angajarea depersonal f`r` încheierea contractelor demunc`, nedeclararea acestora în ter-menul legal la Inspectoratul Teritorial deMunc` sau prelungirea în mod repetat acontractelor de munc` încheiate pe o

perioad` determinat` („munca lanegru”); înregistrarea în contractele demunc` a salariului minim pe economie încondi]iile în care sumele încasate în rea -litate de angaja]i sunt mai mari. Deasemenea, cei certa]i cu legea recurg lacrearea de circuite comerciale fictive încare sunt incluse firme de tip fantom`, învederea sustragerii de la plata T.V.A. [i aimpozitelor pentru m`rfurile importate,în special din ]`rile asiatice; înfiin]area defirme tampon în diverse state comu-nitare, unde sunt indigenizate m`rfurileimportate [i apoi sunt valorificate înRomânia, iar beneficiarii se sustrag de laachitarea obliga]iilor fiscale, precum [isupraevaluarea m`rfurilor exportate sau

eviden]ierea în documentele contabilea unor opera]iuni fictive de export, înscopul ob]inerii necuvenite deramburs`ri/compens`ri ale T.V.A. .

Dosare ...pe band` rulant`

Poli]i[tii din Arge[ au începuturm`rirea penal` fa]` de un b`rbat de 50de ani, din Curtea de Arge[, administra-tor al unei societ`]i comerciale din locali-tatea Corbi pentru s`vâr[irea infrac]iuniide evaziune fiscal`. Acesta era suspectatc` prin neînregistrarea în eviden]ele con-tabile ale societ`]ii a facturilor fiscaleemise pentru prest`rile serviciilor detransport intern, precum [i pentru vân-zarea de agregate minerale, s-a sustrasde la plata T.V.A.-ului [i a impozitului peprofit aferente opera]iunilor comerciale,

prejudiciul adus buge-tul de stat fiind de6.800.000 lei.

�

Poli]i[tii din Cons -tan]a au documentatactivitatea infrac ]io -nal` a unui administra-tor de societate comer-cial` din localitate,firm` dizolvat` din ia -nuarie 2009, acesta

continuând s` efectuezeactivit`]i comerciale în numele sereleuluiinexistent. Astfel, mai bine de o jum`tatede an, b`rbatul a tranzac]ionat cerealef`r` a eviden]ia în contabilitate veniturilerealizate. Oamenii legii au descoperit c`administratorul se sustr`sese cu bun`[tiin]` de la plata obliga]iilor fiscale fa]`de bugetul general consolidat al statuluicu 11.858.314 lei.

Dosarul a fost înaintat la D.N.A., pen-tru competent` solu]ionare, privindcomiterea infrac]iunilor de fals înînscrisuri sub semn`tur` privat`, uz defals, evaziune fiscal`, sp`lare a banilor.

Lena MITROI

38

Stop evaziunii fiscale!Mai mult decât un avertisment: o realitate poli]ieneasc`

Grupul infrac]ional dezmembratde c`tre poli]i[tii timi[oreni se ocupacu traficul de persoane, inclusivminori, proxenetism [i sp`lare debani. În urma descinderilor domici -liare, poli]i[tii au descoperit [i confis-cat bani [i bunuri, în valoare de peste25.000 de euro, de la principalii mem-

bri ai re]elei.Concret, poli]i[tii Brig`zii de

Combatere a Criminalita]ii OrganizateTimi[oara, sub coordonareaprocurorului DIICOT, au cercetat [iinvestigat pentru probarea activit`]iiinfrac]ionale o grupare specializat` înderularea de opera]iuni pe linia trafi-cului de persoane [i proxenetism.

Poli]i[tii din cadrul B.C.C.O.Timi[oara, sprijini]i de c`tre lupt`toriide interven]ie rapid` din cadrul I.P.J.Timi[ au f`cut mai multe descinderisimultane la locuin]ele principalilorsuspec]i, cu aceast` ocazie fiind ridi-cate în vederea indisponibiliz`rii bani[i bunuri, printre care: 6.300 euro,11.500 lei, 300 g bijuterii, 18 unit`]iPC [i dou` autoturisme în valoareaproximativ` de 12.000 euro.

S.E., de 47 ani, S.D., de 33 ani, [iB.C., de 23 ani, - liderii re]elei – aufost prezenta]i Tribunalului Timi[ cupropunere de arestare preventiv` pen-tru s`vâr[irea infrac]iunilor de consti-tuire de grup infrac]ional organizat,trafic de minori, proxenetism [isp`lare de bani.

Pe numele lui S.E. a fostemis mandat de arestare preven-tiv` pe o perioad` de 29 de zile,pentru ceilal]i doi „parteneri ais`i de afaceri”s-a dispus inter-dic]ia de a nu p`r`si ]ara, fiindcerceta]i în stare de libertate.

Membrii grup`rii au recrutatmai multe tinere, printre care [iminore, obligându-le s` seprostitueze, atât în mu -nicipiul Timi[oara, cât [i înstr`in`tate.

Victimele, ]inute în te -roare, prin metode terifi-

ante, deveniser` adev`rate ma[inide f`cut bani. Astfel, între]ineaurela]ii sexuale în imobile [i hoteluridin Timi[oara, precum [i activit`]isexuale de videochat, transmiseprin Internet pe diferite site-uripornografice.

Consistentele sume de bani rezul-tate în urma acestor “prest`ri desevicii” erau transferate prin conturibancare [i folosite la achizi]ionarea dediferite bunuri.

Pornografie online

Activitatea grupului infrac]ionalera coordonat` de S.E., o adev`rat`matroan`. Aceasta stabilea întâlni -ri le tinerelor cu clien]ii , tarifelepracticate pentru între]inerea de

rela]ii sexuale [i se ocupa [i derecrutarea altor persoane pentru amen]ine ritmul prosper al afacerii.

În activitatea sa, era sprijinit`,pas cu pas, de c`tre S.D. [i B.C,primul taximetrist, care asiguratransportul tinerelor la loca]ii leunde acestea practicau prostitu]ia,iar cel`lalt se ocupa de parteatehnic` a site-ului prin care sedifuzau imaginile [i transmisiile on-line pornografice

Din cercet`ri le pol i ] i[t i lor areie[it c`, într-o singur` zi, mem-brii grup`rii ob]ineau între 800 [i1000 de euro, atât din

a c t i -vit`]ile sexuale prestate de

c`tre tinere, cât [i din încas`rilerezultate din vizionarea videochat-ului.

Cercet`rile sunt continuate subcoordonarea unui procuror dincadrul DIICOT - Serviciul TeritorialTimi[oara, în scopul stabiliri iîntregii activit`]i infrac]ionale amembrilor grup`rii.


39

Sclavie modernq

Un denun] [i doi “mu[terii”

Flagrantul Direc]iei GeneraleAnticorup]ie- Serviciul Jude]eanAnticorup]ie - Gala]i, sub coor-donarea procurorului desemnat dincadrul Parchetului de pe lâng`Tribunalul Gala]i - a fost organizatîn baza denun]ului unui agent depoli]ie, de la Postul comuneig`l`]ene Rediu, care a sesizat faptulc` un cet`]ean din localitateaBabadag, jude]ul Tulcea, i-a propus,în repetate rânduri, diverse sume debani. Miza : convingerea, contracost, a omului legii de a-i restituipermisul de conducere, ridicat înurma unei tampon`ri.

În ziua flagrantului, împricinatul,

înso]it de tat`l s`u, s-a întâlnit cupoli]istul pe un câmp situat întrelocalit`]ile Rediu [i Pechea [i aîncercat s`-i ofere omului legii cei4.000 de lei promi[i. În momen-tul în care au ”mirosit”...pericolul,cei doi au rupt-o la fug`, suindu-seîntr-o autoutilitar`.

În urma emiterii mandatelor deaducere de c`tre procurorul de caz,cu sprijinul poli]i[tilor de laInspectoratele Poli]iei din jude]eleGala]i [i Tulcea, S.R. [i C.R. au fostrapid depista]i în localitateaBabadag, fiind adu[i la Parchetul depe lâng` Tribunalul Gala]i. Drepturmare, s-a dispus re]inerea lor pen-tru 24 de ore, pentru ca apoi s` fieprezenta]i Tribunalului Gala]i cupropunere de arestare preventiv`pentru 29 de zile.

Combustibil …cu damf penal

Totul a pornit de la o informa]ie[oc. Cinci agen]i din cadrul Postuluide Poli]ie Transport Feroviar Jiboupretindeau [i primeau, de la angaja]iai Sec]iei Exploatare Locomotive,diverse cantit`]i de motorin`, pentrua trece sub t`cere infrac]iunile desustragere de combustibil s`vâr[iteîn ...ograda societ`]ii respective.Faptele nu erau izolate, matrapa-zlâcurile ]inându-se lan] vreme decâteva luni. Direct sau prin interme-diari, agen]ii au cerut [i primitmotorin` din combustibilul sustrasde mecanicii de locomotiv`. Maimult decât atât, „oamenii legii” s-au„înarmat” cu canistre, furtunuri [ipâlnii [i „au pus [i ei um`rul” la fur-tul de carburant.

Ofi]erii DGA, din cadrulServiciului Jude]ean Anticorup]ieS`laj, [i-au început activitatea înfor]`. De data aceasta Dosarul aveas` fie unul foarte complex [i se refer-ea la trecerea sub t`cere, de c`trelucr`tori ai Poli]iei TransporturiFeroviare, a unor infrac]iuni petre-cute în „curtea” unei societ`]ii detransport

Unul dintre agen]i cump`ra ulte-rior motorina la un pre] inferior celuipracticat pe pia]`, chiar dac` [tia c`a fost sustras` de la o structur` teri-torial` a C.F.R., iar apoi o folosea înactivitatea de taximetrie, desf`[urat`de c`tre societatea comercial` alc`rei administrator era, surpriz`,chiar so]ia sa.

40

Contracararea corup]iei înÎn prima jum`tate a lunii iunie, au fost s`vâr[ite nu mai

pu]in de 13 infrac]iuni de corup]ie, ce fac trimitere, în cea maimare parte, la fapte de dare de mit`, dar [i la trafic de influ-en]` sau luare de mit`.

Poli]i[tii au denun]at ime-diat încerc`rile de corupere.

Din perspectiva cola bo -r`rii interinstitu]ionale, dom-nul chestor J`nic` Arion}ig`na[u, adjunctul direc-torului general adjunct alDirec]iei Generale Anti -corup]ie din MAI, a opinat:“În ultima perioad`, a crescutnum`rul cazurilor de desistarea faptelor de corup]ie dec`tre poli]i[ti a faptelor, ca urmare a con[tientiz`rii pericoluluisocial al acestor fapte. {efii de unit`]i sunt mult mai receptivi lapromovarea ac]iunilor preventive pe aceast` linie. Colaborareadintre IGPR [i DGA a[ califica-o ca fiind foarte bun`.”

În urma studierii întregului mate-rial probator, lucr`tori dindou`sprezece servicii teritoriale [i-au reunit for]ele [i, împreun` cuefectivele Grup`rii de JandarmerieMobil` [i cu sprijinul Direc]ieiGenerale de Informa]ii [i Protec]ieIntern`, au efectuat simultan 11perchezi]ii ce au vizat domiciliilecelor [ase poli]i[ti, dar [i ale celorcinci angaja]i ai CFR.

Rezultatul: 9 persoane au fostarestate pentru fapte de corup]ie,respectiv, luare de mit` în form`continuat`, furt calificat în form`continuat` [i complicitate la delapi-dare în form` continuat`.

Drame cu “caracter intern”

Despre riscurile determi-nate de comiterea faptelor decorup]ie, domnul comisar

Robert Neac[u, de la ServiciulPrevenire din Direc]ia GeneralÀnticorup]ie, ne-a spus:“Comiterea acestor fapte, dec`tre agen]ii de poli]ie implica]i,are consecin]e deosebite, pemai multe planuri. Se în]elege,profesional, asemenea acte sunturmate de suspendareapoli]istului din func]iile pe care le-ade]inut cât timp a fost în activitate.Dac` se va dovedi vinov`]ia celuicare a comis un act de corup]ie,acesta nu va mai avea posibilitateade a ocupa func]ii publice, decâtdup` reabilitare.

În plan personal, consider c`drama trìt` de cei în cauz` este cumult mai profund` ca urmare apedepsei ce se va stabili în privin]aacestui gen de fapte, între acesteaînscriindu-se: încetarea raporturilorde serviciu [i imposibilitatea de a semai angaja ulterior în cadrulMinisterului Administra]iei [iInternelor. Mai mult decât atât,traumele psihice la care sunt supu[imembrii familiei (so]ie [i copii), pre-cum [i prejudiciile înregistrate lanivelul imaginii institu]iei din careprovin f`ptuitorii, prin latura nega-tiv` imprimat` de s`vâr[ireainfrac]iunilor, sunt incomensurabile.

Societatea româneasc` cunoa[teschimb`ri permanente în toatedomeniile, care, adesea, aduc cu

sine [i s`vâr[irea unor fapte ilegalece atenteaz` la buna func]ionare astatului, dar [i a unor institu]ii pri-vate ce î[i desf`[oar` activitatea înRomânia.

Dac` ne referim la primajum`tate a lunii iunie a acestui an,

statistic, au fost s`vâr[ite 13infrac]iuni de corup]ie, care s-aureferit, în cea mai mare parte, lainfrac]iuni de dare de mit`, contextce îi implic` pe oamenii legii în cali-tate de denun]`tor al încerc`rilor decorupere, cum ar fi traficul de influ-en]` sau fapta de luare de mit`.

Dintre toate infrac]iunile comiseîn intervalul amintit, re]in aten]ia, înmod deosebit, infrac]iunile ceprezint`, pe de-o parte, un num`rridicat de f`ptuitori, iar, pe de alt`parte, un grad însemnat de premed-itare a faptelor. Semnificativ`, înopinia noastr`, este [i amploareaopera]iunilor desf`[urate în vedereaprinderii autorilor.

Din p`cate, în cazul prezentat, nua fost vorba despre denun]area

faptelor ilegale de c`tre cei careerau pl`ti]i s` vegheze larespectarea legii …Aceste con-secin]e, în multe cazuri, ar puteafi, îns`, evitate dac` lucr`toriiMinisterului Admi nistra]iei [iInternelor ar con[tientiza impor-tan]a prevenirii comiterii acestuifenomen, acordând aten]ia cuven-it` indicatorilor de alarm` lacorup]ie cum ar fi de pild`: exe-cutarea activit`]ilor ce nu sereg`sesc în fi[a postului, f`ràprobare [i f`r` a fi aduse lacuno[tin]a lucr`torilor sau un

standard de via]` inexplicabil deînalt, un stil de via]` luxos etc., cepot dezv`lui comportamente <<sus-pecte>> ale unor persoane corupte.”

Lena MITROI

41

parteneriat interinstitu]ional

Ofi]erii Compartimentului deAnaliza [i Prevenirea Cri -minalit`]ii, din IPJ Mehedin]i,împreun` cu cadre ale Biroului deOrdine Public` Vânju Mare [ilucr`tori ai Postului de Poli]ieObîr[ia de Cîmp, au desf`[urat la{coala de Arte [i Meserii dincomun` o ampl` ac]iune de infor-mare [i popularizare a legilor.Scopul excelentei ini]iative a con-stat în preg`tirea antiinfrac]ional`[i antivictimal` a elevilor din medi-

ul rural, proces înscris în ac]iuneade contracarare a delincven]eijuvenile, a faptelor comise cuviolen]` precum [i prevenirea con-sumului de alcool [i aconsecin]elor asupra comporta-mentului tinerilor. Preo cupareapermanent` a poli]i[tilormehedin]eni în pri vin]a popular-

iz`rii legilor [i încomunicarea inter-activ` constituieprincipala compo-nent` în efortul deatragere [i respons-abilizare a tinerilorteribili[ti, precum[i a celor predispu[iunor comportamen -te deviante.

Tot în scop pre-ventiv, oamenii legii

le-au prezentat celormici un interesant film intitulat“Singur acas`” ce cuprindedezv`luiri ale minorilor care aus`vâr[it infrac]iuni [i au fostpedepsiti de lege. Exemplele dincazuistica poli]ieneasc` în care aufost implica]i minori atât ca vic-time, cât [i în calitate de autori aureprezentat principalul punct de

atrac]ie pentru copii. Pe parcursulîntâlnirii, cadrele didactice [i,deopotriv`, elevii, au adresatnumeroase întreb`ri, ac]iuneaavând un evident ca racter interac-tiv.

În aceea[i zi, dup` finalizareaorelor de curs, cadrele de poli]ieau participat la o [edin]` cup`rin]ii, desf`[urat` în prezen]aconducerii unit`]ii de înv`]`mânt [ia tuturor cadrelor didactice, ocaziecu care s-a insistat pe prevenireatuturor formelor de violen]` [i avictimiz`rii în rândul tinerilor,care, pe fondul naivit`]ii, al neat-en]iei [i al lipsei de informare [isupraveghere pot deveni cuusurin]` victime ale diferitelorinfrac]iuni.

Este o realitate îndeob[tecunoscut` importan]a modeluluifamilial în procesul de formare aviitorilor adul]i, fapt ce explic` per-severen]a poli]i[tilor mehedin]eniîn des f`[utrarea acestui gen deactivit`]i.

Lena MITROI

42

Oameni ai legii \n inima satelor

Comuna M`r`cineni – prevenirea furturilor din autoturisme

Poli]i[tii arge[eni printre semeni

În urma unui studiu realizat în leg`tur` cu situa]ia infrac]iunilor con-statate la nivelul jude]ului, poli]i[tii arge[eni au derulat activit`]i preventiveîn zonele cu infrac]ionalitate ridicat`, pliat` pe problematica existent` lanivelul fiec`rei localit`]i. Hot`râ]i s`-[i informeze cet`]enii afla]i în zona decompeten]`, oamenii legii au luat ...]ara la picior, vorbind cu localnicii despreho]ii care le dau târcoale.

Lena MITROI

Comuna Poiana Bradului – prevenirea furturilor din locuin]e

Târgul S`pt`mânal din comuna Bradu – prevenirea furturilor din gen]i, din buzunare [i a jocurilor de noroc de tipul alba-neagra

43

Flagrant D.G.A

A încercat

s` mituiasc`

doi poli]i[ti

Recent, ofi]erii Direc]iei GeneraleAnticorup]ie – Serviciul Jude]eanAnticorup]ie Teleorman, sub coor-donarea procurorului de caz desemnatde Parchetul de pe lâng` TribunalulTeleorman, au prins în flagrant uncet`]ean care a încercat s` mituiasc` doipoli]i[ti din cadrul Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Teleorman, cu sumade 400 lei.

Cu dou` luni \n urm`, \n timpul servi-ciului, un agent de poli]ie din cadrulI.P.J. Teleorman a depistat în trafic, peraza comunei Gratia, un b`rbat, P.N.,care conducea un autoturism de[i de aflasub influen]a b`uturilor alcoolice. Acestaa promis poli]istului o sum` de bani pen-tru a nu îi recolta probe biolo gice desânge în ve derea stabilirii alcoolemiei [ia nu-i întocmi dosar penal. Omul legii arespins oferta de mit` [i a sesizatDirec]ia General` Anticorup]ie -Serviciul Jude]ean Anti corup]ie Teleor -man.

La data de 16.06.2010, P.N. s-aprezentat la sediul Postului de Poli]ie

Gratia. La audiere, a participat poli]istulcare a primit spre solu]ionare dosaruls`u [i poli]istul care a f`cut denun] laD.G.A.. În timpul discu]iilor, cet`]eanulle-a oferit celor doi poli]i[ti suma de 400lei pentru a sc`pa de dosarul penal, fiindprins în flagrant de c`tre procurorul decaz [i ofi]erii D.G.A. - Teleorman.

În urma flagrantului, procurorul decaz a dispus începerea urm`ririi penalefa]` de P.N.

Marius POPESCU

Maladie social`

devastatoare

Violen]a în familie este la ora actu-al`, un fenomen care ia amploare, iarprin caracteristica sa de vizibilitatesocial` redus` este chiar periculos [igreu de controlat.

Violen]a intrafamilial` este con-secin]a crizei pe care o traverseaz`societatea româneasc`, a inegalit`]ilorsociale, a [omajului [i a infla]iei careproduc, la nivelul membrilor familiei,sentimente de nesiguran]` [i frustrare.

Factorii care genereaz` izbucnireaunor conflicte de familie sunt: lipsaocupa]iilor profesionale, adâncireas`r`ciei, existen]a unor copii nedori]i,consumul de alcool.

Victimele acestor conflicte sunt,adesea, copiii. Violen]a poate aveaefecte [colare (abandon, sc`derea ran-damentului, exmatriculare, haos), lezi-uni, conflicte, efecte psihice (suferin]`,sup`rare, fric`, izolare, ur`, jen`), saupoate conduce la o formare negativ`(droguri, rebeliune) [i la conflicte cupoli]ia.

V i o l e n ] a[colar` este asoci-at`, în general, cuzonele urbane difi-cile, cu periferiileacolo unde s`r`ciaeste la ea acas`.De aceea, când sevorbe[te despreviolen]a în [coal`,se consider` dreptsurse favorizanteatât factorii exteri-

ori [colii – factorulfamilial, factorul social, factorul indi-vidual cât [i un factor intern [colii –[coala ca surs` de violen]`. Factoriiinterni ce genereaz` violen]a în mediul[colar sunt: dificult`]i de comunicareelevi – profesori; dificult`]i de comuni-care profesori – dirigin]i; dificult`]i decomunicare dirigin]i – directori; atitu-dinile primitive ale profesorilor, diri-gin]ilor, directorilor; subiectivitatea înevaluare, lipsa motiv`rii notei; intole -ran]a la frustrarea elevului; ironia ma -nifestat` de c`tre profesor; stilulautoritar al profesorilor, tiranic uneori;discrimin`rile practicate de unii profe-sori; emiterea de c`tre elev a unor pre-ten]ii neacceptate de c`tre profesori;modelele de conduit` agresive în fami-lie, comitete mass-media; solicitareapeste limite a elevilor din cauza su -praînc`rc`rii programelor [colarestructurate în mod intelectualist;metode pedagogice de predare-înv`]are; specificul vârstei.

Se consider` drept sursefavorizante anumi]i factori exteriori[colii:

- mediul familial – mul]i dintre copi-ii agresivi provin din familii dezorgani-zate, care au experien]a divor]ului

p`rin]ilor [i tr`iesc în familii mono-parentale sau în familii în care echili-brul este perturbat de criza locurilorde munc`;

- mediul social – inegalit`]ilesociale, mass-media, lipsa de coope -rare a institu]iilor implicate îneduca]ie;

- factorii ce ]in de individ;- cauza mai nou`: plecarea

p`rin]ilor în ]`rile membre U.E. pentrua-[i g`si un loc de munc` genereaz`violen]a la copiii r`ma[i acas` la rude,prieteni sau singuri.

Violen]a în familie genereaz`:efecte fizice (dezvoltare lent`,tulbur`ri de somn, alimenta]ie neregu-lat`), psihologice (depresie, neîn-credere, lipsa de prieteni), comporta-mentale (agresivitate/pasivitate, fugade acas`, consum de droguri), [colare(neîncredere, lipsa de concentrare,performan]e [colare slabe), emo -]ionale [i mentale (anxietate, senti-mentul culpabilit`]ii, frica de abandon,izolare, mânie).

Simptomele ce caracterizeaz`copilul ce a fost supus violen]ei suntmultiple: închiderea în sine,înc`p`]ânarea, refuzul, lenea, depresia,panica, fuga de responsabilitate.

În final, concluzia este c` violen]aîn familie se afl` la originea celor maidificile probleme sociale ale comu-nit`]ilor. Pare de necrezut faptul c`aten]ia public` [i a speciali[tilor pentruaceast` maladie social` dateaz` depu]in timp. Atâta vreme cât violen]adomestic` e ignorat`, l`sat` s` î[i con-tinue existen]a secret` [i devastatoare,nu putem vorbi despre o real` politic`social`, tinzând spre o bun` calitate avie]ii individului [i a familiei.

44

Rolul factorilor educativi în prevenirea [i

Defini]ii ample

În societatea actual`, presa scris`sau audiovizual` informeaz` [i uneoripare c` promoveaz` manifest`ri diverseale acestui fenomen, de la formele celemai agresive, precum r`zboaie saucrime terifiante, b`tì, furturi, distrugeride bunuri, dar [i violen]e verbale.

Dac` ar fi s` definim violen]a, amputea afirma c` este ac]iunea în sine,dezorganizarea brutal` a personalit`]iisau a colectivit`]ii, care afecteaz` atâtindividul, cât [i mediul în care acesta sema nifest`. Astfel se poate vorbi despre:

Violen]a fizic`, concretizat` prinlovirea persoanelor, deposedarea prin

for]` de bunuri etc;Violen]a material`, care se r`sfrânge

asupra obiectelor din jur, asupramobilierului [colar [i a bunurilor altorpersoane;

Violen]a psihic` având ca efect for-marea complexelor de inferioritate lapersoana agresat` [i se manifest` prinverbalizare, atitudini de respingere;

Înc` de la vârsta pre[colar`, uniicopii sunt martori ai violen]ei domestice(fi zice sau psihice) [i fiind la vârsta lacare î[i aleg [i imit` modelul de compor-tament, copilul î[i va însu[i incon[tientactele de violen]` ale adul]ilor, le vareproduce în interac]iunea cu gr`dini]a,grupul de prieteni sau [coala, fiind con-vins c` aceste atitudini sunt corecte [ifire[ti;

În ciclul primar se formeaz`/dez-volt` dorin]a copilului de a se eviden]ia;nereu[ind performan]e la înv`]`tur`,elevul va încerca s` devin` lider prinorice alte metode, apelând sau instigândla violen]`.

Metode

Metode de disciplinare utilizabileîn managementul clasei de elevi

� ValorizareaEste important s` ne valoriz`m

elevii, s`-i facem s` se simt` impor-tan]i [i buni [i, probabil, vor încercas` nu ne dezam`geasc`. S` neamintim mereu regula de aur atuncicînd lucr`m cu oamenii (Mary KayAsh): „to]i oamenii au o etichetìnvizibil` atârnându-le de gulerulhainei, pe care scrie: F`-m` s` m`simt important!”

� Stabilirea de reguli în clas` înmod interactiv

Regulile trebuie stabilite, îns`, dela începutul anului [colar, cel mai bineîmpreun` cu elevii. Regulile pot fi com-pletate cu o list` a pedepselor, pentrufiecare regul` înc`lcat`.

�Oferirea de recompense/pedepseA nu pedepsi un comportament

echivaleaz` cu a-l considera acceptabilîn clas`. A[adar, orice comportament

indezirabil trebuie pedepsit imediat ces-a produs, cu consecven]` [i echitate(nu vom face diferen]` între elevi).

� Câ[tigarea liderului negativA câ[tiga liderul negativ înseamn`

s`-l atragi de partea ta [i s`-i controlezicomportamentul.

� Angajamentul scris (L.Froyen,A.M. Iverson, 1999)

Angajamentul include a[tept`rilecadrului didactic (clar forulate), con-secin]ele negative ce decurg din com-portamentul elevului, precum [i inter-valul de timp în care se a[teapt` reme-dierea.

� Responsabilizarea elevilorElevii trebuie stimula]i s` se com-

porte într-un mod dezirabil, s`-[i asumeurm`rile propriilor acte cu maturitate [iresponsabilitate.

� Implicarea p`rin]ilor/[colilor, spe-ciali[tilor

În cazul în care m`surile amintite nusunt eficiente, vom apela la p`rin]i,directorul [colii, speciali[ti (consilier[colar, psiholog), realizând astfel primulpas spre o interven]ie mai dur`, concen-trat` a tuturor acestor factori.

Concluzii

Ac]iunea de coordonare pe care oexercit` [coala în rela]ia ei cu familia seconcretizeaz` în selec]ionarea in -fluen]elor educative pozitive pe care[colarul le prime[te în cadrul familiei,precum [i al contract`rii influen]elordùn`toare provenite din mediul fami -lial.

Maria PANTILIE

Elena FLOREA

45

combaterea violen]ei în [coal` [i în familie

Mediatizarea unei priorit`]i con-stante a Poli]iei Române- informareacet`]enilor cu privire la modalit`]ile deautoprotec]ie care trebuie adoptate pen-tru reducerea riscului de victimizare- aconstituit obiectul unei recente con-ferin]e de pres` la care au fost prezen]idomnii: comisar [ef Lucian Muntean,adjunctul inspectorului general alPoli]iei Române, [i comisar [ef

Constantin Stroescu, [eful Institutuluide Prevenire [i Psihosociologie dinIGPR. La întâlnirea cu jurnali[tii au maiparticipat [i reprezentan]ii firmelorpartenere în materializarea acestuiproiect cu caracter preventiv.

În interven]ia sa, domnul comisar [efLucian Muntean a explicat c` prevenireacriminalit`]ii constituie unul dintreatributele esen]iale ale activit`]iipoli]iene[ti, un segment important înansamblul m`surilor specifice consti-tuindu-l informarea popula]iei cu privirela modalit`]ile de protec]ie pe carefiecare persoan` trebuie s` le cunoasc`[i s` le adopte pentru a-[i spori siguran]aproprie, a familiei sale [i, nu în ultimul

rând, a comunit`]ii în care tr`ie[te.Principalele direc]ii de ac]iune ale

factorilor implica]i se refer` la disem-inarea informa]iilor specifice, destinateprevenirii celor mai frecvente tipuri deinfrac]iuni, prin intermediul mass-media[i valorificarea suporturilor con -ven]ionale [i neconven]ionale de publici-tate indoor [i outdoor. De asemenea, seurm`re[te reconstruc]ia componentei

de prevenire a paginii web a IGPR, prinrealizarea unui subsite [i realizarea dejocuri interactive cu caracter preventivpentru copii. În acest sens, au fost alesediverse modalit`]i de transmitere ainforma]iilor cum ar fi: difuzarea de spo-turi audio-video prin intermediul unorcanale media (radio-tv), amenajareaunor sisteme de telev i ziune [i radio cucircuit închis din sta]iile de metrou,supermarket-uri, mall-uri, fast-food-uri,baruri, mijloace de transport în comunetc, precum [i a TV screen-urilor,panourilor stradale [i a spa]iilorInternet. Totodat`, au fost rea lizate câte-va atractive jocuri interactive cu caracterpreventiv.

Dublu click -poli]ist

de prevenire

Partenerii Poli]iei Române care spri-jin` eforturile oamenilor legii sunt: 23Communication Ideas; MicrosoftRomânia; Monopolymedia; BetaconsEuromedia; Asocia]ia pentru PanouriPublicitare Digitale; Infomedia Pro;un post de televiziune [i unul radio cuacoperire na]ional`. Fiecare societateangajat` în aceast` campanie [i-a

asumat diverse componente de activi-tate. De pild`, domnul BogdanNaumovici, creative director al 23Communication Ideas, le-a prezentat jur-nali[tilor aportul firmei în cadrul proiec-tului, care const` în realizarea spoturilorvideo.

Domnia sa a explicat preferin]a cre-atorilor pentru un concept cât mai apropi-at de realitate, în a[a fel încât popula]ia s`con[tientizeze riscurile, astfel promovân-du-se mo dalit`]i de autoprotec]ie pe site-ul prevenirii. Monopoly Media, Asocia]iapentru Panouri Publicitare Digitale vadifuza spoturile men]ionate mijloaceleutilizate constând în: sisteme de televi -ziune cu circuit închis [i TV screenuridin diverse loca]ii.

Un alt partener tradi]ional al Poli]ieiRomâne-Microsoft România- se va impli-ca în construc]ia unui site specific ce vacon]ine modalit`]ile concrete de autopro-tec]ie pentru cele mai frecvente tipuri deinfrac]iuni [i informa]ii de interes îndomeniul prevenirii criminalit`]ii. La rân-dul s`u, Betacons Euromedia va realiza[i afi[a printuri, ocupându-se cu pro-movarea prin intermediul panourilorstradale [i din alte zone a mesajelorantivictimale.

Infomedia PRO va crea un CD educa-tiv pentru copii- denumit generic:DubluClick poli]ist de prevenire- carac-terizat ca fiind un produs bazat pe tehni-ci moderne de înv`]are care s` vin` însprijinul activit`]ilor cu caracter preven-tiv. Astfel, copiii au ocazia de a investiga,descoperi [i prelucra informa]ii despreteme de interes pentru ei, materialulfiind utilizat în scop didactic sau ca alter-nativ` pentru petrecerea timpului liber.

Lena MITROI

46

Parteneriatpentru

siguran]`

Siguran]a rutier` reprezint` odimensiune eviden]iat` pentru pro-tec]ia comunit`]ii, având în vedere

faptul c` accidentele de circula]iereprezint` una dintre principalelecauze exogene ale mortalit`]ii.

În perioada 25-26 iunie a.c., înmunicipiul Cluj - Napoca, a avut locetapa Raliul Clujului“ Savu Racing”din cadrul Cam pionatuluiNa]ional de Raliu-Dunlop, lacare au fost prezen]i [ipoli] i[ti i din cadrul Com -partimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii [i aiServiciului Rutier. Ace[tia audes f`[urat activit`]i specificede informare [i prevenire acet`]enilor în domeniul sigu-ran]ei rutiere.

Informarea cet`]enilor cuprivire la principalele cauzegeneratoare ale accidentelorrutiere, precum [i re co mand`rilepreventive în acest domeniu sauchiar simularea im pactului unui

accident în cazul nefolosirii centuriide siguran]` au avut ca efectcon[tientizarea participan]i lor la

traficul rutier în leg`tur` cuimportan]a respect`rii regulilorde circula]ie, [tiut f i ind c` osecund` de neaten]ie poateînsemna moarte.

SimulatorulCrash

Oamenii legii, în partene -riat cu Clubul Rotaract, au

pus la dispozi]ia clujenilorun dispozitiv de simulare aimpactului în caz de acci -dente rutiere (simulatorCrash) prin care s-a demon-strat utilitatea folosirii centurii desiguran]`.

Pentru a în]elege uti l i tateaimportan]a acestei m`suri, o alt`m`sur` a efectivelor de la Serviciul

rutier s-a referit la conduc`torii autosurprin[i în trafic f`r` centura desiguran]` ata[at`, c`rora li s-a oferit- în locul sanc]iunilor prev`zute delege - posibilitatea de a experimentapersonal efectul unui impact frontalal unui autoturism care ruleaz` cu

doar 20 km/h. Cei supu[i unuiasemenea test s-au declarat foarte

surprin[i de impactul puternic,în ciuda vitezei mici dedeplasare.

Voluntarii implica]i în ac]iune,al`turi de lucr`torii de poli]ierutier` [i cei de la prevenireacriminalit`]i i , au distribuitmateriale ce con]in re -comand`ri preventive adre sateconduc`torilor auto [i pie -tonilor, reprezentan]i i preseilocale f i ind, [i cu aceast`ocazie, al`turi Inspectoratuljude]ean, în mediatizarea eve -

nimentului.

Lena MITROI

47

Raliul Clujului “SAVU RACING” 2010

Aurelian Titu Dumitrescu „r`sare în mijlocul verbului nostrucum Pas`rea mìastr` în piatra lui Brâncu[i”, opera sa, însumândpeste 40 de volume, înseamn` poem continuu, care ne umple „de

un cântec mut... de un fulg de z`pad` care î[i caut` iarna”,- cum a scris Nichita St`nescu – ce chin, Doamne, [i câteviori sparte în circumvolu]iunile versului sù...

Scriitura lui Aurelian Titu Du mitrescu, continuu dialogcu Divinitatea, în muzicalitatea psalmilor. Dar [i însingu-rare, univers halucinant, tragic, lupta daimonului cudemonii, uneori, când moartea i se culc` pe inim`, uneori,când aude pe muchiile înghe]ate ale spiritului, un vânt pu -ternic [i rece...

Opera lui Aurelian Titu Dumitrescu înseamn` [i ful-ger`tor, fascinant dialog cu Nichita St`nescu, „un joc pe via]` [i pemoarte” intrare în trans`, din care „nu [tii dac` mai scapi viu saunu”, într-o carte - încercare, „doctrina idealist` a revela]iei”(Antimetafizica).

Crea]ia sa este iubire,timp de rug`ciune, atuncicând Aurelian Titu Du -mitrescu, dup` cum m`r -turisea într-un interviu –simte lumin`, tihn` [i lini[tesolar`.

Scriitorul Aurelian TituDumitrescu avea s` devin` înanul 2000 consilier la Sec]iaAsisten]` Religioas` a M.A.I.:„M-am retras între preo]i [iistorici, mi-e foarte bine a[a.

Aprofundez zilnic cuno [ -tin]e din Biblie, citesc mai multclasicii, încurajez (chiar prefa]ând) poe]ii tineri, comentez,uneori, la vernisaje”. {i, cel mai important, adùg`m, a con-tinuat s`-[i des`vâr[easc` opera.

P`rea un timp nesfâr[it, imposibil, pân` când AurelianTitu Dumitrescu a fost convins s` participe la un „experimentde purificare”, a[a cum a definit Preotul Vicar NiculaeConstantin, [eful Sec]iei Asisten]` Religioas`, dar [i duhovnical scriitorului, o zi special`, la Palatul Mogo[oaia. O zi-omagiupentru Aurelian Titu Dumitrescu.

A fost o zi des`vâr[it`, când to]i „am v`zut idei”, am sim]itîmblânzirea cuvântului, în opere-cristal. O zi a spiritualit`]ii, timpde evocare a crea]iei scriitorului Aurelian Titu Dumitrescu. Poe]i,romancieri, dramaturgi, profesori universitari doctori, într-uncuvânt erudi]i, to]i invita]ii – Liviu Ioan Stoiciu, prof. univ.dr. Caius

Traian Dragomir, Simona Gra]ia Dima, Clara M`rgineanu, prof.univ. dr. Mihai Miltiade Nenoiu, Preotul Vicar Niculae Constantin,modera]i de scriitorul Geo C`lug`ru, au avut \nalt` rostire, cu voci

hiperlucide, redând episoade inedite din via]azbuciumat` a lui Aurelian Titu Dumitrescu,mereu în cùtarea armoniei.

Aproape to]i ace[ti invita]i de elit` au]inut, în primul rând, s`-[i manifesteadmira]ia pentru oameni deosebi]i din cadrulM.A.I., de la „Tradi]ii [i Educa]ie”, care au

reu[it s` organizeze un asemenea eveniment literar, reliefând fap-tul c` nici Uniunea Scriitorilor, nici Ministerul Culturii nu audesf`[urat activit`]i esen]iale pentru scriitorii români.

În accep]ia P`rintelui Vicar Niculae Constantin, dup`cum aminteam, aceast` zi miraculoas` la Palatul Mogo[oaia,al`turi de Aurelian Titu Dumitrescu, a fost un experiment depurificare. „Pentru c` noi, fiin]ele umane, spunea domnia sa,ne nefericim când cel`lalt este de succes. De aceea, ast`ziam f`cut un experiment de purificare, lùdându-ne din totsufletul aproapele, creatorul Aurelian Titu Dumitrescu.

Smerenia domniei sale ne-a îndârjit s`-l omagiem peacest trìtor în adev`r,m`cinat de un de mon

al poeziei. În preajmalui, trebuie s` ai putin]a de a tejertfi, pentru a fi r`spl`tit cufrumuse]ile lui, cu puritatea

sa extraordinar`. Întâlnirea cu Titu a fost binecuvântarecereasc`”.

Un alt omagiu adus scriitorului, “Iubire de pietrar”, un album-revela]ie, realizat de atât de pasionata, meticuloasa, luminoasaLidia Obead`, colega noastr` de la „Educa]ie [i Tradi]ii”, M.A.I.


Foto: Vasile ARSENE

48

O zi cu Aurelian Titu Dumitrescu la Palatul Mogo[oaia

Belles Lettres

Imediat dup` Solsti]iul de var`, ses`rb`tore[te Dr`gaica sau Sân -zienele. Denumirea roman` „Sân -ziene” este folosit` mai ales înArdeal, în timp ce în Muntenia [iOltenia s-a p`strat denumirea slav`„Dr`gaica”. Dup` unii speciali[ti,aceast` s`rb`toare incumb` un cultpentru zei]a Diana, îns` exist` [i ipo -

teze c` s`r b`toarea [i-ar avea ori gineaîntr-un cult geto-dac al Soarelui.Astro nomic, Soarele trece din semnulGemenilor în cel al Racului, puterile

naturii fiind la apogeu.Se crede c` regatul Ielelor, al

spiridu[ilor [i al Sânzienelor î[ideschide por]ile, f`când posibil con-tactul cu entit`]i din alte dimensiuni.Oricine poate practica mici rituri,toate având sorginte în ritul fecun-dit`]ii.

Planta, sânziana, este în credin]apopular` substitutul fitomorg al zâneifecioare, care d` miros [i leac. Prinfaptul c` înflore[te în cea mai lung` zia anului, sânziana a devenit reper ca -lendaristic pentru aprecierea stadiu-lui de dezvoltare a culturilor; dac`înflore[te înainte de ziua care îi estededicat`, 24 iunie, stadiul vegetal alplantelor este avansat [i invers.

În nordul României [i în zonele demunte, la înfloritul sânzienei seîncepe cositul paji[tilor. Acestmoment este considerat cel maipotrivit pentru culegerea florilor [i aplantelor folosite pentru leacuri, pen-tru c` acum ele sunt pline de virtu]icurative [i magice. Multe din florile [iierburile care se culeg în aceast` zi seduc la biseric`, cu credin]a c` prinaceasta vor fi cur`]ate de influen]ele

negative ale zânelor rele ale p`durii,Ielele.

Sânziana ca plant` are numeroaseutiliz`ri în medicina [i cosmetica po -pular`. Florile plantei sunt culese,dup` un anumit ritual, în zorii zilei deDr`gaic` (Sânziana), iar tulpinile,semin]ele [i r`d`cinile, toamna. Pus`în apa de sc`ldat a copiilor sl`bi]i, îiînt`re[te, zeama ob]inut` din zdro-birea frunzelor vindec` frigurile, ma -cerat` în rachiu vindec` r`nile etc.

Amestec de magie, rodnicie anaturii, vindec`ri miraculoase, toateîntr-o singur` zi, 24 Iunie.

Viorica MARTIN

Un strop de magie

Dr\gaica sau Sânzienele în credin]a popular\

49

Teze [i antiteze juridice

Norm` [i interpretare (II)

Istoria normei [i societatea

Primele norme, sub forma unorsisteme legislative, sunt: Codul luiHamurabi (Babilon), Legile lui Manu(India), Codul lui Mu (China).

Aceste norme, din perioada deînceput a organiz`rii sociale, au atâtun caracter juridic, cât [i un caracterde norme morale, religioase.

De altfel, pân` în prezent (pe bazaunui criteriu de clasificare socio-geografic), sistemele legislative din]`rile arabe au puternice influen]ereligioase.

În Europa, primele legiuri cunos-cute, consemnate documentar, sunt:Legile lui Lycurg (Sparta), Legile luiDracon [i Solon (Atena), Legea celor12 Table (la romani), Legea salic` (lafranci).

Hegel afirma (op.cit. pag. 241) c`:“Soarele ca [i plantele au [i ele legilelor, dar nu le cunosc; barbarii suntcârmui]i de instincte, de moravuri, desentimente, dar ei nu au cuno[tin]` deacestea.

Prin faptul c` dreptul se instituie [ic` el este cunoscut, se înl`tur` totaccidentalul sim]irii, al opiniei subiec-tive, forma r`zbun`rii, a milei, a egois-mului [i numai astfel î[i dobânde[tedreptul determina]ia sa adev`rat` [iajunge la cinstea care i se cuvine”.

Desigur c` acest enun] al mareluifilosof concentreaz` [i, tototdat`,compar` norma cu regulile biologice -ceea ce, în mod categoric înseamn`c` toat` materia func]ioneaz` dup`reguli [i principii, diferen]a dintre

regulile ce guverneaz` via]a de re -gulile sociale constând în faptul c`normele ce cuprind dreptul suntreglement`ri umane.

Este ca [i cum omul ar p`trunde înjocul vie]ii, instituind reguli, în afaramateriei organice, pentru a înl`turatot ce e r`u [i negativ.

“Legile sunt matca [i mama noas-tr`”- spunea Dimitrie Cantemir, prinaceasta ar`tând rolul social, educatival normei.

De aici [i particularit`]ile legisla-tive, între state care apar]in aceluia[sistem. Spre exemplu, în spa]iulromano-german, care cuprinde ast`ziaproape toat` Europa, diferen]ele le -gislative (legi mai multe, mai pu]ine,mai explicite sau cu un caracter maiechivoc) se întâlnesc la tot pasul.

Afirmam într-un material ante -rior c` în zona germanic`, legilesunt mai pu]ine, mai concrete, pecând în zonele de sorginte latin`,normele de drept sunt mai multe,dar [i mai nuan]ate.

Con[tiin]a juridic` (a legiuitoru-lui sau a cet`]enilor) joac` rolulunui receptor, dar [i de emi]`tor,func]ionând pe baza unui feed-back.

Dreptul, ca fenomen normativ,este expresia cerin]elor sociale.

Cadrul social-politic influ en]eaz`dreptul, în sensul c` are rolul unuifactor de configurare.

Mul]i autori apreciaz` c` dreptule un produs social care se afl` într-odinamic` permanent` cu intereselestructurilor sociale.

Norma de drept nu are un carac-ter imuabil, chiar dac` se invoc`durabilitatea unor texte de lege

(Constitu]ia American`, amenda-mente legislative).

R`mânând în sfera social` adreptului, nu putem s` nu observ`mo realitate. {i anume, influen]agrupului de interese sau agrupurilor de presiune asupradreptului în vigoare (sau pozitiv).

În domeniul [tiin]elor econo -mice se afirm` c` finalitateaoric`rei economii e omul.

Parafrazând, dar nu numai, fina -litatea normei juridice o reprezint`fiecare individ, legea fiind un puter-nic factor de socializare, modelândcomportamente umane.

Eficien]a ac]iunii normei estelegat` de func]ionarea unor mecan-isme psiho-sociale complexe, pre-figurând comportamente conside -rate utile atât din punct de vederesocial, cât [i individual.

Normele au, în consecin]`, dou`sensuri: unul de propunere [i altulde impunere.

Doctrina define[te normajuridic` în acest mod: “o regul` ge -neral` [i obligatorie de conduit`, alc`rei scop este acela de a asiguraordinea social`, regula ce poate fiadus` la îndeplinire pe cale statal`,în caz de nevoie prin constrângere”.

Metaforic, am putea defininorma ca fiind izvorul nostru debucurii [i necazuri, de s`r`cie [ibog`]ie, de sup`rare [i extaz.

Un cumul al contrariilor, cedefine[te unitatea.

Avocat Sorin ARDELEANU

50

Fotoglume Fotoglume Fotoglume Fotoglume Fotoglume Fotoglume

SexypoliceMiezul nop]ii. Un be]iv se leag`n din

gard \n gard, c#nd e oprit de un poli]ist.- Actele la control, v rog. {i s -mi spune]i

unde merge]i. Betivul se uit` lung [ir`spunde:

- Ma duc la o conferin] cu tema Efectelenocive ale alcoolului [i despre riscul be]ivilorde a deveni rata]i.

Poli]istul: la ora asta? Cine ]ine o con-ferin] despre a[a ceva la miezul nop]ii?

- Nevast -mea [i mai mult ca sigur [isoacr -mea.

�Secretara c`tre director:-Am doua ve[ti: una bun , alta rea. - |ncepe cu cea bun . - Nu esti steril.

�Doi be]ivi scot un om care era gata s se

\nece dintr-un lac.- Vezi, a[a p`]e[ti dac bei ap !

�Un be]iv se \ntorcea acas \ntr-o sear .

Se opre[te \n fa]a unui felinar [i \ncepe s`bat \n el. La scurt timp trece un alt be]iv\ncurajându-l:

- Insist , insist , c e lumina aprins !�

Naufragiaz un vapor de croazier .Un pasager se apropie \not de c`pitan

[i-l \ntreab : - C`pitane, c#t avem p#n la cel mai

apropiat p`m#nt ?

- Trei kilometri. - |n ce direc]ie ? - |n jos...

�Rug`ciunea Alinu]ei: - Bunule Dumnezeu f \n a[a fel ca

Londra s fie capitala Danemarcei a[a cumam scris \n lucrarea de control de ieri.

�Trei candida]i la examenul de condu -

cere. Examinatorul \i intreab : - Imagina]i-v c sunte]i pe un drum

\ngust [i rula]i cu 80 km/h. |n st#nga emunte, \n dreapta e pr`pastie. V apar \n fa]`o t#n`r [i o b`tr#nic . Ce c lca]i?

- Baba, c e p`cat de pu[toaic , r`spundeprimul.

- Fata, c` are mai multe [anse desupravie]uire dup` accident, r`spunde aldoilea.

- Pe amandou , c orice viraj e periculos\n aceste condi]ii, zice al treilea.

- Sunteti pica]i to]i! ]ip instructorul exas-perat. Fr#na trebuie calcat , criminalilor!

�Recent a fost efectuat un sondaj de

opinie \n Italia: “Crede]i c sunt prea mul]istr ini \n ]ar`?"

Rezultatele au fost dup cum urmeaz :20% dintre reponden]i au r`spuns "Si", 10%dintre reponden]i au spus "No" iar 70% dintrereponden]i au spus "Ei, pe dracu". M.P.

51

Ac]iuni fulger, \n combaterea infrac]ionalit`]ii

revista:revista.qxdeditorial au fost atât de multe situa]ii în care poli]i[tii [i-au f`cut...

Documents