lor, plătit de tora, denotă' în ţelegeri kţn^deinpfi ti

«eeşti^ sc prin pai

au gemui ^durerilor

W totul alt; 6b_.Să ne ; ^|e Restrişte iute J|«t cal

"o Dacie străbi ívod înaintea tegéf să .prh

iî va ; îorioasă

' de sfinţii i voiaşului •» plupd, fi : dtor de la_ i oraş care

îft^fcful scăntfcios ască un codru de i

algam etnic de aşa Urm; putea deciţt fim republică.' (... i getoianu.) şi în ce

}\ o neruşinare stilistică în sl œ >un m ogientgi nt vechile pâf litice, cu atacui fcoanei ori d e \

lacţfa ş l Râm lnistraftaKr. Str. Prundului Nr ÎS.

Telefon 226.

,Ronjâi să f&ţ greaua* găsim.'

Mr>. 191. B an i 2 9 N u m ip u l B r a şo v , Nfarlî, !6 S e p te m v r ie 1919

■A.;pe,xë seara. în. flecare z i d.e lnacr-u» Pe un an Pe Va au . Pe Vi an •

R bonam entu l:

Fentru gtrcinătate îndoit

şi în special 4 e cuviinţă

pe Rege de tn care ne

-We unii gazetari varsa toată fierea şi oţetul sufletului

partide, în ziarele aces- totală rea credinţă în

ei. Căci e destul de să vezi cu câtă uşu-

„lefegii“ efemeri, vor- pana lor vândută partide- om'cuminte, căruia îi stă

pe tronul României un sacrificiu sufletesc în istorie.

desonoare a conştiinţei, Cu noroi altarul jertfei mut şi au murit eroii

1 noastre. Regele uî nostru Rege, me-

altă stimă din partea aducem aminte din

să ne reconstituim calvarul pe care acest lină cu neamul întreg

a înfăptui un vis ă, pe care nici

Sa n’a izbutit cu mare a-

noastre zdnenţu- sângele luptelor, şi

preţuim i mult pe Regele să-l dăm mai%a: cinste de

c ă mai mare erou na* al nostru, şi pentrucă în toate Lui şi în - pu taije ; lui a fost

o exemp%& curăţenie sufletească, ne închinăm la Dânsul.

Nu cu ameninţări, nu cu porunci »e adresăm LuL Ş l:

sfătuit, *tM acei care" se pri- Bievărat, iar de ceilalţi tfe~ fio cinstit, căci e un Re§e

în vecii vecilor o care va sta alături

ului, şi în coliba ne- care zgârie pământul cu în chilia modestului mun-

bate cu cio- ca să-şi a-

pâne, precum care nădâj-

acum înainte, un adăpost frumoaselor iniţiative

^Noi suntem un Stat Ch un pătură, încât

foarte târziu, asta pentru dl

u,) şi în ce priveşte po- cu potenţă ema-

suveranitate, se cuvine cuminte pe înţeleptul

Rege, căci El vrea să facă inaL bine şi .mai demn pen-

patriot sincer şi modest. E un sacrilegiu, să încerci a

haina Acelui Sfânt al Neamului, şi să-ţi pui facultatea jba partidelor po- ra încât să-ţi pierzi toată demnitatea,

ale partidelor contra

d e câte? >ri disperează pune mâni p*e putere.

trebuie să înfierăm incalificabil fiindcă

Va fi în fruntea v ţării, per­ul trebye să, rămână mă^aţă în exercitarea

Sale.’

Partidul National Român(Tlenirea lui

Multe popoare crezându se superi­oare faţă de celelalte, au căutat să domi- neze şi sâ asimileze, aşa că fiecare popor luptă pentru progres, iar asimilarea altora o crede necesară pentru satisfacerea legi­lor selectiuneL Partidele politice ale ace­leiaşi naţiuni sunt împ nse de aceleaşi legi in lupta lor de supremaţie căutând sâ oprească pe adversar în atingerea idea­lului lui. Aceasta luptă e necesară când intenţiunile sunt oneste.

De aceea voesc a discuta menirea Partidului Naţ'onal Român numai faţă de partidele istorice ale neamului şi nici de­cât faţă de acelea cari îşi razimă existenţa pe un punct de sprijin antinaţional, sau pe un punct chiar mai rău decât acesta, care nu mai este politică, ci curat trădare de neam şi de credinţă creştină.

Iutr'un număr precedent am arătat ciedinţele din cari s’au născut; cele două mari partide Naţionale unul dincolo şi al­tul d'ncoace de Carpaţi.‘ Unul născut în burgbezimea mat mnlt libarală decât na­ţională, dar cu tendinţă mii recentă spre poporanism, pentru-ca să se poată răzima în viitor, şi pe plebe şi altul— ieşit curat din popor cu tendinţa de a-I ferici ş5 de a creia o burghez’e puternică românească, naţionalistă, pentru a o înlocui pe cea streină, sau înstreinată.

Partidul Naţional Liberal a fost în* tr’adevăr singurul partid care a putut o- feri poporului drepturi şi libertăţi cetăţe­neşti, singurul partid cur© le-ar fi şi pu­tut înfăptui pe cale constituţională cel puţin cu două decenii mai înainte, in tot cazul imediat după 1907, tot ceia-ce a re­alizat incomplect în 1917 sub presiunea revoluţiunei ruseşti, şi acum prin nişte decrete-Iegi a căror soartă numai viitoarea Mărea Constituantă le va decide. Dacă se realizau reformele democratice încă la 1907, expropriând latifundiile în folosul ţăranilor, dacă i-ar fi chemat pe aceştia de acum două decenii ta şcoala drepturilor politice, alta ar fi< azi Înfăţişarea socială a ţârii. Încă de atunci şr fi-emigrat jumătate din óvrei, Iar marea> proprietate s’ar fi trari- sformat în ■,.întreprinderi mari industriale şi comerciale* Războiul i mondial ui-ar fi găsit mai pregătiţi, iar marea finanţă ame­ricană n’ar fi azi aşa de ahtiată depă a- vtiţilie noastre naţionale neexploatate, pe de altă parte poporuPcu tot bunul simţ firesc al lui, nu s’ar găsi în faţa nouHor partide demagogice de ocazie, îp desorir entare, ca unul fără educaţie politică în pragul Morei Constituantă, care e che­mată să se pronunţe asupra marilor ches­tiuni naţionale ce angajează ţara în a fără.

Pe de altă parte pentru a putea rea­liza reformele democratice, Partidul Naţio­nal Liberal a fost nevoit să supoarte toate relele apucături ale parţialilor, cari, tole­rate, constitnesc tot |tâteaarme în contra sa în mâniie opoziţiei lipsită de scrupule naţional#. Acest cerc vicios în care se în­vârte, rezultă dintfaptul că puterea Ini de partid ou zace in popor, cum este cazul Ia Partidul Naţional Român din Ardeal, ci în mâinile unei oligarchii de partid, a unei burghezii acăpârâtoare, sprijinită de marile' Bănci.

Partidul Naţional Român când a luat în mână frânele guvernului ţinuturilor ar­delene, cu toate că avea mare lipsă de funcţionari români, n’a ezitat un singur moment a da pe «lâna justiţiei pe toţi funcţionarii şi cetăţenii abuzivi, fie ei membri ai partidului guvernamental, în* augurând prin aceasta dela început o eră de onestitate administrativă şi politică, care să inspire încredere în popor pe amân­două părţile Carpaţilor,® în acel popor care va fi chemat în curând să-şi dea cu­vântul autorizat în mod conştient, ce moartă mertă de acum încolo România Mare*

Aceasta o putea fac© Partidul Naţio­nal Român, pentrucă cu totul o deosebită pregătire sufletească a avut poporul român din Ardeal, condus de o preoţime şi de intelectuali conştienţi, cari #u toţii for­mează Petidül Naţional şi de alta, ori de nici una nu s'a bucurat poporul din Regat. Poporal ardelean ştia, că daeă săbiile lui Horia şi Jancu au fost înfrânte prin tră­dare şi trupurile lor frânte, sufletele lor au rămas stăpânitoare peste neamul ro­mânesc, iar din ‘ultimele lor expieri de martiri s’a închegat consolidarea naţională creştinească, pe când poporul din Regat

a fost împilat de însuşi conducătorii lui, cari îi zdrobeau ori-ce credinţă.

îmi aduc aminte de un episod petre­cut în ţara Moţilor, câţ’-va ani după cons­tituirea dualismului. Am asistat copii fiind la prima manifestaiiune politii ă constituţio­nală a Partidului Naţional Româu, în Hal- niagiul din fZarand, pentru alegerea de deputat român în parlamentul ungar a va­lorosului luptător S. Borlea din Baia de Ciiş în contra contelui Bettaheo, manifes- taţinne politică care a provocat pe urmă disolvarea Comitetului, din Zarand.

Era de faţă şi Avram Jancu, Regele Munţilor, ca o umbră, ca un suflet rătăcit, dar uneori cu momente de luciditate scli­pitoare. Părea că se desinteresează de toată mişcarea d:n curtea vastă a marei ospătârii unde era întrunirea. Fiind invi­tat de ţărani să ia şi el cuvântul la întru­nire, cum şedea pe. balustrada coridoru u i. îşi secase încet şi în tăcere fluerul din sân şi începu să cânte o doină duioasă cu măestrie rară; apoi ştergând cu mâna fluerul, cu ochii perduţi aiurea le răs­punse:

— Să vorbiţi şi voi cum zic eu din fluerul îs ta şi lasă că va fi blneL,

Iată cu ce fel de hrană sufletească a intrat ţărănimea nofètiï» 1n Partidul Naţio­nal Român dçla început, pentru ca să-şi intruchipeze vechiul său ideal Naţional reflectat din mirajul unei străluciri de o clipă de sub poarta triumfală din Alba- luiia şi care apoi, — ari, prin o însoţire fericită cu virtutea ostăşească a Doroban­ţului Român delà Mârăşeştî şi Tisa, sa se poată realiza in o făptură niâestoasă: România Mare.v v Partidul Naţional Român, are o Jorţă

morală naţională firească, curată, cu mult mai puternică decât ca să rămâie acum, dună eliberarea lui din jugul maghiar, nu­mai un partid pro vin cili, separe tist. Aceasta ar periclita %u numai credinţele iui sfinte, ci şl uwtatea statului român. Menirea Jui nesch mbatâ este să devie adevăratul Par­tid Naţional ăl Tntregei Românii Meri, în «are chestiunile naţionale fă nu cadă în contrazicere cu sine însuŞi într’un paradox moral neier’at şi, in care morala creştină să au sufere compromisuri sinucigaşe de rit am şi de independeuţâ naţională. {

De aceia cei ce cred că Parti du’'Na­ţional Român din Ardeal atingând scopul unirei este fstalminte urs't să se conto­pească cu celelalte partide din Regat, nu' şi-au dat seamă de maturhatea şi de ro­lul predestinat al acestei forţe morale ale neamului, care ascunde în sine sentimen­tele religioase şi t’radiţiunile poporului delà sate, care cunoaşte foarte bine superficia­litatea valorilor morale aig^partidelor poli­tice d;nţ ţarii ' . H

O refacere de pariid este inevitabilă. Ceea ce susţin nu e o părere, ci o credinţă sfântă, o convingere, că ori ce zguduiri vor lovi în viitorul apropiat partidele din Ţară, nu vor putea atinge de loc Partidul Naţional Român, care este predestinat să ducă un bloc magnetic puternic, curat, cate să atragă Ia sine toate elementele naţionaliste creştine din întreaga Româ­nie Mare, lăsând celelalte elemente e- terogenfc să se grupeze aiurea, unde le atrag interesele. Cobitorii şi groparii adesea ori îşi profeţesc şi îşi sapă pro­priul lor culcuş etern.

Dr. Al. Tălăşescu

Spre alte lumi

FrafUor mei din Siberia

l&crările Conferinţei de paceLijon. — Joi dimineaţa, consiliul su­

prem a lucrat sub presidenţia d-lui Cle- njencean/

D-nul Bonar-Law sau lord Milner va înlocui în viitor pe lord Bâliour. D-nul Schialoja va înlocui pe d-nul Tittoni, care a plecat la Roma.

— Pentru at ibuirea districtului Te- schen s’a luat hotărîrea sâ se facă plebiscit.

— Intre Sllber Sohmid,'delegat ger­man şi Loncheur pentru Franţa, a inter- ven t un acord privitor la reconstituirea regiunilor devastate de război în Franţa:

1. Lucrătorii germani aflători acum prizonieri în Franţa vor lucra ca lucrători liberi în baza unui contract şi conform obiceiurilor germane.

' 2. Lucrările de reconstituire vor fifi încredinţate unei comisiuni.

Braşov, 12 Sept. 1919.S’su împlinit patru luni dela despăr­

ţirea noastră. Soarele siberia.n începuse să tooească gheaţa râului Angara, care despă'ţ’a oraşul lrkutsk de tabăra noas­tră — când ne am strâns pentru ultima dată mâniie. Ne-am despărţit greu unii de alţii, căci drumul ce aveam sâ-1 par­curg peniru a aduce veşti despre voi a- easă, era lung şi anevoios iar viitorul nos­tru p isomorît

Ce aşi fi dat în acele clipe să vă. pot duce cu mine pe toţi, pe voi ceh din „legiune“ ca şi pe cei din lagările întu­necoase î Dar ştiţi prea bine că np se

'putea, nu eram noi stăpâni peste soartea. noastră. %

Am plecat şi ftiu prea bine că n’a trecut zi, în care gândurile voastre să nu mă Insoţiască pe drumul aproape nesfâr­şit, pe care aveam să alerg spre scumpa patrie. Dacă după multe oboseli şi sufe­rinţe, traversând ţări şi mări, am sosit în fine acasă, desigur că gândurile voastre cinstite şi urările de bine m’au ajutat să ajung limanul dorit.

A fost copleş’toare clipa cârd, de­barcând la Constanţa, am atins pământul, sfânt al patriei reîntregite. Eram fericit şi totuşi — cugetându-mă la cele peste 12,000 verste de drum cari mă despăr- ţiau de voi — simţeam un gci dureros în suflet. Eraţi voi, iubiţi fraţi, cari îmi lipseaţi şi cari nu vă puteaţi împărtăşi de aceasta emoţiune sfântă.

Fără zăbavă — vedeam parcă mâ- nile voastre rugătoare întinse spre mine— am luat trenul cti mai apropiat, m-ani o- prit la Bucureşti, apoi'la Sibiu, unde cu graiu viu şi în scris am adus Ja cunoş­tinţa celor în drept durerile ş f cererile voastre, cerând cu insistenţă ajutor ca să fiţi cât mai îngrabă reîmpatriaţi. Pe pre­şedintele Comitetului nostru Naţional din Rusia, Dr. V Niţescu, care munceşte de luni de zile la Paris pentru reîmpatrierea voastră, i-am avizat telegrafic despre so­sirea mea trimîţându-i printi’ub curer un raport amănunţit despre cele întâmplate după plecarea sa dia Irkut k.

Pretutindeni am fost primit cu dra­goste şi ascultat cu mult interes. Am fost asigurat de tot sprijinul posibil. Mi s’a spus că în curând se va pune capăt su­ferinţelor voastre.. Tratativele cu guver­nul japonez, care Va pune peniru reîmpa­trierea voastră vapoarele de jipsă la dis­poziţie, sunt în curgere şi în curând se vor sfârşi cu rezultatul dorit.

Dar cu tq te demersurile mele şi cu tot interesul sincer, care se arată cauzei voastre, parcă tot nu sunt mulţumit în sufletul meu. Aş .dori să fac şi să se fa­că şi mai mult pentru voi, căci ,astăzi mai profund ca onşicâod simţ suferinţele voastre. Mi-e tramă, că ajutorul nostru, al celor de aici. să nu întârzie prea mult. Vremea trece şi evenimentele se precipi- teazâ în haosul nepătruns al Siberiei. Si­tuaţia, voastră acolo departe se poate schim­ba în fiecare clipă şi după cele esperiate, numai la bine nu vă pnleţi aştepta.

Când a trebuit să ne despărţim, voi „Legionarii“ angajaţi în serviciul France­zilor, eraţi în ajun sâ plecaţi la paza li­niei ferate siberiene şi astăzi poate staţi în luptă crâncenă cu hoardele de bolşevici, cari vă atacă prin surprindere, dând nă­vală asupra voastră din pădurile seculare, cari se ’ntind de-alungul transiberianuiui. Cunosc şl cunoaşteţi şi voi prea bine mo­dul lor de luptă. Ei nu luptă cinstit ci năvălesc ca fiarele sălbatice asupra singu­raticelor patrule sau posturi, cari păzesc linia. Cu „toată lupta neegală ştiu însă, că vă faceţi datoria — sunteţi doar Români — şi vă veţi face-o până la sfârşit, dacă ar pătrunde Ia voi ştirea că cei de-acasâ nu v’au dat uitării şi că doresc şi voesc să vă scape cât mai în grabă din închi­soarea siberianl.

In acelaş timp, gândul meu trece la voi nenorociţii prizonieri români, cari şi astăzi încă, deşi fraţii d.e-acasă sunt de-a- proape un an de zile cetăţenii liberi ai României-Mari, mâncaţi pânea neagră & robiei. Iarna siberiană e aproape şi din nou veţi fi strânşi dela muncile geale de prin oraşe şi sate în lagările scuude. La gândul acesta mă cutremur. A petrece o

nouă earnă — nu mai ştiu a câta — în barăcile murdare şi pline de microbii pe- irii, înseamnă din nou moarte Dentru rân­durile voastre rărite. Mulţi dintre voi au îmbătrânit fără vreme, mulţi sunteţi inva­lizi şi slăbiţi de chinurile trupeşti şi su­fleteşti, multora vi s’a întunecat, în lipsă de ştiri de-acasă şi în faţa viitorului ne­cunoscut, minţile... Şi Doamne ce fericire ar fi pentru voi, dacă în noaptea întune­coasă, care vă înconjoară, ar străbate raza luminoasă şi dătătoare de viaţă, că ajuto­rul şi salvarea voastră e aproape!

Dar nu desperaţi. Aveţi încă puţină răbdare şi nu vă perdeţi -încrederea. Cei de-aici trăiesc în plină muncă de refacere şi consolidare. E atât de muncit şi sunt atâtea de făcut, încât nu ajung minţile şi braţele. Marele Sfat Românesc, întrunit ia Sibiu, a votat două din cele mai de căpe- ttnie reforme: legea privitoare la votul universal şi reforma agrară, carş are de scop împroprietărirea ţăranilor lipsiţi de pământuri, iar acum stăm îu ajunul ale­gerilor de depntaţi pentru Constituantă, care are de scop prişciprl aşezarea pe temelii trainice a noului Stat Român.

Să nu credeţi însă că pe-aici merg atum toate strună şi că n’ar mai fi nâca- z> ri. şi belele. E drept, că din suferinţele noastre de veacuri s’a plămădit o nouă si mândră ţ jră. Graniţele, cari despărţeau odinioară fraţii de fraţi, an căzut şi pre­tutindeni flutură tricolorul românesc, iar capitala şovinismului maghiar este azi în stăpânirea ostaşului român, care, în loc sâ r.'zbune păcatele trecutului, apără viaţa şi împarte pâine celor ce r*e-au fost călăi. Suntem miloşi şi iertători, prea iertători. Nu prea „ţinem minte“!' Dar aşa ni firea. Eliberarea din robie şi plămădirea noului stat au însă în cortegiul lor şi multe bu­ruieni Avem mulţi oameni ban’, fruntaşi cuminţi şi vrednici, cari au suferit ca şi vo% cetinai îndepărtaţi pribegi martîfi a neamului, şi cari azi muncesc din greu, dar avem şi uscături. Sunt cu deosebire acei, cari sub stăpânirea Ungurului şi al Neamţului şi-au uitat de sine, şi-au bătut joc de < ele mai sfinte sentimente româ­neşti dând mâna cu împilatorii barbari, şl cari azi se preumblă încă liberi prin Ro- mânia-Mare. Când sosisem aici, credeam că revoluţia i-a şters de pe suprafaţa pă­mântului. Dar nu, ei există, ei- stau la pândă prin diferite colţuri, ei ţes intrigi pe sub ascuns, speculează situaţii, ba unii şi-au creat sau sunt în ajun să-şi cteifeze platforme de conducători. Şi, par’că ni­meni nu-i bagă’n samă, sau poate multei# preocupări de alt ordin ale conducătorilor noştri să fie cauza, că cei pecetlui^ cu stigma de renegaţi şi trădători să şi poată face nzi mendrele nesupăraţi ? Oxi care. ar fi cauză, cei tyzaţi rtrebu,ie să-şi pri­mească pedeapsa meritată.. Vă aştept pe voi. fraţii mei, că. împreună cu cei mulţi şi buni de-acasă să-i punem pe aceşti pa­raziţi la carantină

V-sm scris acest răvaş în coloanele vechiulu: nostru organ de publicitate „Ga^ zeta Transilvaniei“, al cărui nume îl purta* falnic ziarul corpului nostru de voluntari din Rusia şi din care vă ceteam şi tâl­cuiam săptămânal pe batalioane puţinile veşti de-acasă, îmbârbătându-vă la muncă cinstită şi încredere în destinele neartlu- lui. Aşi dori mult ca aceste rânduri să a- jungi cât mai in graiaă sub ochii voştri, dar mai fericit aş fi dacă răvaşul meu v’ar întâlni în drum spre ca‘ă. Doamue- ajută !

Al vostru frate Victor Branlsce

Pacea cu Bulgaria. -După o ultimă ştire din Lyon, con­

siliul suprem nu se va reuni înainte de Marţi, ast-fel că stipulaţiunile păcei nu vor fi remise delegaţiei bulgare decât săptămâna aceasta. Era vorba să fie re­mise Sâmbătă sau azi.

Lloyd George era vorba să aibă Sâmbătă o conferinţă cu Ciemenceau în chestia Constantinopolului.

Pagina 4.

T J A l l A£H a T» " ^

8AZETA T R A N S I L V A N E INr. 188—1911

P A I E T A T R A B S l J L V A W l E l ia**"f i m

Rr:Ä4

o a alegătorilor

— Alegătorii cer candidatura lui Mihai Popovici —Româcii alegători din cercul electo­

ral Feldioara au făcut ieri, Duminecă, o manifestaţie fiuznoasă pentru d. Mihai Po- povici, şeful resortului de industrie dela Sibiiu şi directorul ziarului nosbu. l-au cerut candidatura acolo, fiind conştienţi de însemnătatea succesului ce l-ar obţine?. Până la această oră nu putem şti care este voinţa d!ui dr Mihai Popovici, ■ pen­tru cil la Şibiiu s’au prezentat dânsului mii multe delegaţiuni dintr’alte cercuri electo­rale Jnvltându-1 să candideze. Deoarece însă cercul Feldioara este în judeţul Bra­şov, şpcomisia centrală electorală pentru acelaş motiv i-a t xat candidatura aici, este aproape sigur că la insistenţa Românilor d’n cercul Feldioara dânsul va ceda să ră­mână aici.

Cercul Feldioara, din motive uşor de ghicit, s’a întregit cu mei multe comune polit ce din Treiscaune, ca Arpătac şi Vâl­cele. In vest se întinde până inclusiv Vlâ- deni. Bodul, Sâmpetru au fost ataşate cer­cului electoral Râşnov care ere candidat oficial un sas.

Dăm aci telegrama Românilor din Feldioara adresată dlui dr Mihai Prpovici — urlcdu-le şi noi reuşită deplină spre cinstea lor :

Domnului Mihai Popovici şeful resortului induatriei

Sibiiu.Subscrişil reprezintanţi ei alegători-

Ier din oercul Feldioara ne exprimăm do­rinţe fierbinte ca la alegerile pentru ca­mere deputaţilor din Buiureşii}să fiii can­didatul nostru cvnoscând înaltele dv. cali­tăţi, dragostea de neam, având in vedere sentimentele du. democratice şi consider ând

Xalegerea dv. ca o cinste neprefu'tă pentru cercul nostru.

Cu credinţa că veţi primi Vă asigurăm de stima şi dragostea noastră bazându-ne de pe acum că Vă vom aven între noi.

losif Micu, Paroch gr. or. Ştefan Taus, înv. penzionat, loan Morariu, pre­şedinte, Gheorghe Constantin, secretar. George Mailat, Tcdor Taus, Ioan Bratu, Simion Costandin, George Taus, Nicolai Taus, George Eftin, Irimie Sibian, Petru Roman, Ion Drägici, George Mercheşan, Achim Maelat, Ion Bodean, Ioan Täban 308, Achim Popişier, George Taus 260, Achim Taus, Costandin Somosca Tiu 460 Ioan Somosca 460, Ioachim Bodeanu, Achim Bodeanu.loan Gavrilă,George Gavrilă,VasUe Gavrilăjoan.Gavrilă,loanTaus.Achim Grozea, Neculai Ivau, Inache Pârvul, George Bär- saü, Alexandru Mailat, Ion Somosca, Geor­ge Urs, Ioan Pärvu, George Grozea, Geor­ge Popisteri, George Koman, Ioan Mailat Todör Grozea, George Aftin, Achim Aftin, Alisandrii Coman, Achim Coman, Ioan Co- man, Achim Coman, Mihai Zahaiie, Necu- la Porumbu, Ioan Bodean, Ion Zaharie, Ioan Costandin, George Taus, George Po­pit ter, Ioan Candu, losif Eftin, George Mailatu, losif Nistor, Alexand.u Mailat, George Costandin, Ion Taus, Simicxn Ce- sert, Ion Täban, Ion Taus, Neculai So- moşca, Costandin Eitim, George "Preşuie- rean, George Meiu, George G. Tauss, A- chim Irimie, Ion Eftin, Achim Meiu, Ioan Bratu, George Boikovan, Ion Micu, Geor­ge Porumbu, Ion Grecu, George Mertf, Gheorghe Maelat, CostaDdln Eftin, Ioan Mercheşan, Achim Maielat, losif Popişter, Achim Costandin, Neculai Cärstclovean, cassar.

Note şl observaţii

VenalitateUn ovreiu, cu numele Tabak, a fost

prins de către autorităţile în drept, toc­mai când voia să vândă un permis pe 5 vagoane manufactură. Îşi poate închipui oriciut, pe lângă preţurile exorbitante de astăzi, ce sumă mare prezintă 5 vagoane manufactură 1

Românul, căruia i-s’a oferit permisul spre vânzare, încercase de multe-ori pela Sibiu să obţină acest favor, pe cane ovre- inl Tabak îl căpătase aşa de uşor. Cazul >u e izolat; nu există un singur comer­ciant român, dela care să nu auzî aceeaş plângere 1 Ovreiul cunoaşte arta de-a obţine permise, pe când Românul — aşa se vede— nu-i atât de adaptabil. Ori funcţionarul român — şi asta e explicaţia cea mai verosimilă —vse ruşinea*ă a-şi desveli murdăria conaţionalului său. E, negreşit, un adevăr pskhologic, că în faţa prietinilor şi cunoscuţilor, mai ales cona­ţionali, vrem să ne prezintăm mai oneşti, decât cum suntem. Cu aceştia ne întâlnim mai des, avem contact social şi — ceea- ce-i mai important! — avem cunoştinţe comune.

Dacă deci funcţionarul român se iasă a fi conrupt de către un Român, ei riscă să fie ştiut în ziua următoare. Străinul — viae şi se duce! E bucuros, că a obţinut favoarea şi poate nici nu se interesează de numele celui care s’a lăsat mituit.

Eternul refren, că se favorizează evreii, ni-te pare astfel întemeiat şi expli­cabil. Transilvăneanţil în mersul spre cădere mai păstrează focă ceva: ruşinea de păcat; funcţionarul din vechiul regat e pe cale a o pierde şi pe aceasta.

Deoarece suntem încolţiţi de duşmani din toate părţile, ar trebu?, credem, să ne punem serios întrebarea i V/em nâi să trăim liberi, ori suportăm şi pe mai departe robia? Căci pe calea apucată, e absolut cert, că mergem spre prăpastie.

Nu suntem dintre aceia, cari să ne lăsăm amăgiţi de mirajul evenimentelor militare: pjrlvim la.ee se petrece in jurul nostru şi vedem că verâţitţiea şi con- rupţia ne sapă temeliile vieţii naţionale.

Celor, cari se provoacă la excelenta noastră situaţie militară, Ie opunem un fapt mult mai real şi cu consecinţe mult mai mari şi trainice: oraşele Moldovei au ncetat de-a, mai fi româneşti. Ele sunt

stăpânite de'Evrei, cari se scurg şi astăzi din Galiţia pogromurilor, venalitatea funcţio­narilor român le deschide portiţa şi nu >este mult ei vor înnoda şt Muntenia şl Transilvania.

Din judeţul Caraş-SeverinAcţiunea de cardîdare pentru

Senat şl CamerăIn judeţul Caraş-Severin e în curgere

acţiunea de candidare pentru Senat şi Cameră. Reprezentanţii cercurilor electo­rale, întruniţi în Lugoj, s’au declarat una­nim pentru alegeri libere de ori-ce influ­enţă. Candidările se fac amăsurat dorinţei alegătorilor, sub conducerea bărbaţilor de încredere, esmişi de comitetul judeţean al Partidului naţidnal

Până acum s-au făcut următoarele candidări pentru Senat: Cercul electoral Făget-Birchl?; dr. Sebastian Olarîu, proto­pop în Făget; cercul electoral Oraviţa Or­şova; dr Petru Cornean, advocat, director de bancă în Oraviţa; cercul electoral Ca- ransebeş-Tagrova-Armaniş: dl Andrei Ghi- diu, protopop îp Caransebeş; cercul elec­toral Orşova-Bozovîciu: dr. losif Traian Badescu, protosincel în Caransebeş.

Pentru Cameră : Cercul electoral Fă- gef; dr Gheorghe Gârda, advocat în Fă­get; cercul electoral Sacul: dr. Trifon Lata, advocat în Lugoj; cercul electoral Idvin: dr. Caius Brediceanu, secretar de s'ai; cercul electoral Reşiţa: Epgen Munteanu, secretar general; cercul electoral Armeniş: dr. Cornel Corneanu, secretar la Consis- toriul din Cafânsebeş; cercul electoral Racăşdia-Sasca: dl Anton Mocionyi, mare proprietar în Bulei; cercul electoral Or­şova: dl Constantin Funei prim-pretor în Orşova

C u r s p e n tr u s u r o r i d e c a r i t a t eB2t:

Opera trainică nu se clădeşte prin e- venimente, cari ae petrec înafară de gra­niţe, ci înfăuntru! acestora Şi aici e jaf,

institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta dip Bucureşti priipeŞţe Ta reco­mandarea subsemnatei, fete şi vădtive, care simt vocaţiunea pentru îngrijirea bolna­vilor şi sunt hotărâte a se devota omenl- rei suferinde.

Cererile; să şe prezente pe cât se poate personal la subsemnata prezidentă, până la ziua de 25 Septemvrie .cu urmă-

î toarele certificate: ,,a) Certificat de naştereb) Certificatul, dovedind absolvarea

unei şcoale secundare sau unei şcoale sau curs similar de orice categorie

c) învoirea părinţilor sau a tutorului pentru minore

d) Un certificat medical prin care se constată bunăstarea sănătăţii

e) Un certificat de bună purtare morală. 1

Institutul acordă în timpul stagiului, numai un costum de serviciu interior, lo­cuinţa şi mâncarea. Rufâria de corp ne­cesară trebuie să se aducă.

r]/, ,, Cursul este de 6 luni, după care va trebui să treacă examenul, ce o va în­dreptăţi să ia diploma.

După o înţelegere cu reprezentanţii

€tşi v-zea să a sc0

A ş t vrea g’ascult poves Tăcutei o i fecioare Câncfy seara, se adăhă Şi merg surâzătoare Cu toăte imprednă De văftL la izvdp/i. ^

.'4 £&& '** 1 -Un^cişt duios ’ncH kgi Din şdaple dulci şi fine Şi murmur de izvoare In nopţile senine Când luna zâmbitoare Se ’nalţă pe coline.

Aşi vrea s ’ascutt povestea Tăcutelor fecioare Când la cules de f i agi Se fugăresc uşoare Şi-aleargă prinţi e fa g i In păi c’un fir de floare.

0 vraje e păduiea .Cu muzică divină Când tasuri de cristal Cu foşnet se îmbină Şi sunet de cavalIn depărtări suspină.

Aşi vrea s ’ascult povestea1 acutelor fecioareIn taină când se-adună Târziu la şezătoare Şi se pornesc să-şi spună Ce simte fiecare

O muzică *n surdină Cu armonii feline Cu murmur de izvoară Cu plâns şi râsuri fine Se deapănă uşoară In aste nopţi divine.

771. G. Samaritteanu.

— Rep’ezenţ S e va ju

artiştilor Teat e tace Ziu$“ p

mă intervenţia legaţiei aPoetul St. O. losif, duiosul şi neîn­

trecutul poet liric, a găsit Hi momentul I* pregătitei marelui războiu european —

fiind eă încă detigîtf3 era s^izbucae.ască 1 crâncenul râzbofil|- acişnte ijjit « inăm

reţie^care n’a nlnoscuro încă literatura noastră eioică. El a creiat acel „La şjrme* care a dus tîştile romaneşti, la 1913 şi în războiul de eliberare a neamului. în vâl­toarea luptelor biruitoare. Cu acest strigăt — cântecul lebedei, flind-că losif s’a stins după ce-a creiat această neperitoare che­mare a poporului românesc Ia datoria de a desrobi toţi fraţii subjugaţi — neîntre­cutul poet St. O. losif s’a făcut nemuritor şi; cunoscut în toate unghiurile românis­mului. Cele mai umile colibe, . i-au auzit cântecul lui.

Acum e vorba să i se ridice un bust la Braşov, aci unde s’a născut. Tot aci tatăl lui St. O. losif, mult regretatul Ştefan losif director al gimnaziului vreme de mulţi ari, muncitor neobosit, a depus muncă încordată, în grele împrejurări, pentru şcoala neamului.

Recunoştinţa Braşovenilor se îndreaptă dar şi asupra poetului şi a părintelui său

Se cuvine dar ca să ştim a fi recu­noscători. Acum ni se prezintă prilejul, ca să contribuim cu mic, cu mare, pen­tru înfăptuirea acestei opere.

Artista cunoscută şi iubită a Ardea­lului, Olimpia Bârsan dela Teatrul Naţio­nal din Bucureşti, întreprinde un turneu în Ardeal, din veninul căruia va da pentru crearea unui fond de cumpărare a ma­terialului (bronzului) necesar bustului lui St. O. losif. Sora d-nci Bârsan, sculptora Ersilia Braşoveanu — care a cunoscut pe poet — va face gratuit acest bust., Iar Zaharia Bârsan, # f c bun al poetului, a hotărât să se joace „Se face ziuă“ piesă necunoscută a d-sale în Ardeal, oprită Ja intervenţia legaţiei austriaco pe vremuri să se joace chiar în Bucureşti, — ca şă

iui ;£tt 4 jiraşov;i i o r ..............................................................................."ional In sala Apoll#, —

tă chiar la Bucureşti o-uni

hoţie ş! mantiile destuii. Constatăm lucrul, 'Eforiei, elevele din ţinuturile noastrş se nu ca să descorăjăm ei numai câ să pio- «»toarce că s ă practţce aub scutul fi- vocăm o îndreptare mult dorită. Halelor Crucei roşii mfeserja lor.~ .-h r* ..

î i ^ Măria & Baiaiescu_ Preşediataî Cruce! roşuh Bwşov, Paiatoi d# fWUţe. ’

’tî’ctolâ'îT" . i

itîôi -t O SDSttâQ

if '.şrro rkm os

C ir c u la ţ ia in t r e v e c h iu l r e g a t

ş i p r o v in c i i le a ’ip ite

Măsuri privitoare la supuşii româniMarele Cartier general anunţă:Pentru înlesnirea călătoriei din ve­

chiul regat (exclusiv Dobrogea) în zona m;litară, adică provinciile alip;te şi Dobro- gea şi invers, s’au luat următoarele dis- poziţiuni:

1. In principiu circulaţia pentru su­puşii români devine liberă fără a mai fi nevoie de permisele Marelui Cartier Gene­ral sau a corpului de srmată, ete. până ia o linie care trece prin:

In Basarabia lacul Alibei, localităţile: Diviz^, Volonti'ocva, Căi şeni, Mireni, Ki- şinâu, Orhei, Teleneşti, Bălţi, Barabol. Bri- ceni, Lipscani: linia1 urmează apoi cursul Prutului până lapuiţctul unde vechea fron­tieră între Bucovina şi judeţul Dorohoi *•> tinge Prutul. Pentru localităţile citate mai sus de asemenea nu se vor cere permise de circulaţie. , ^

In Bucovina, începând dela punctul unde vechea frontieră între Bucovina şi judeţul Dorohoi atinge Prutul, linia urmea­ză spre Vest cursul Prutului, până inclu­siv Cernăuţi, cohorându-se apoi spre sud- vestoriă Storojinet prin Budeniţ-Bănila Moldovenească, Seletin, Isvor, Gârlibaba (Pentruî -toate-aceste localităţi nu trebue permise-de circulaţie.) , n

In Transilvania până la linia care trece dealungul şoselei dela Cârlibaba (Bucovina) prin Borsa, Sighelul Marmaţiei, Sătmar, Careii Mari, Mihalifalău, Oradea Mare, Sa- lonta Mare, Arad (inclusiv toate aceste lo­calităţi fără permis.)

In Bănat linia merge începând dela Arad în lungul cursului Mureş şi apoi ur­mează până la Dunăre linia de d marcaţie care desparte zona din Bănat ocupată de români de cea ocupată de 6ârbi.

r In Dobrogea până la linia de sud a judeţului Constanţa.

Bine înţeles însă supuşii români vor trebui în ori ce caz să poarte asupra lor biletul de identitate. (Carte de legiti­maţie personală^, eliberat de autoritatea comunală (la sate), sau poliţieneasoţ (la oraşe), cuprinzând semnalmente exacte şi semnătura posesorului. »*■-

Aceste bilete de identitate nu au ne­voie de n:ci o viză specială a autorităţilor militare, însă trebue să fie elibfeţate de cel mult şase luni.

Militarii români treime să pot M în timpul călătoriei ordinul de serviciu sau biletoţjd© Vdto- regtilaftrentar, în care M m prev^ t l die <^e^na|ie, 1 1

lţ»v >?! - tH , ■ ' f.*; !t | *1 -3, *ţ;î

, 1.» i . .m . v ..ii

m

nobiluT scop tomna^iind

ieri rea a fost

&a ast cea

IterzisăIn iţU lelc Mobile 1 |I^ soţilor Bârsan

dfsfdM rei^elre voi^juca artiştii Tea­trului Naţional, ne îndeamnă să facerr. şi noi un apel către publicul-braşovean. -

In afară că biletele acestei reprezen­taţii vor fi vândute şi cu ajutorul d-nelpr şi d-şoarelor din societatea braşoveară pentru a căror gentileţe le mulţumim, zia­rul nostru ia iniţiativa unei liste de sub­scriere pentru strângerea fondului necesar acestui bust, adăogat la fondul doamnei Bârsan.

Sperăm că toâ’ă lumea se va gTâbl să subscrie pentru împlin/rea datoriei de recunoştinţă şi omagiu adus marelui po( t al României, duiosul cântăreţ al celor mai delicate simţăminte ale noastre.

Un comitet se va al^ge în Braşov pentru ridicarea acestui bust. Subscrierile se vor face după dispoz ţiunilet acestui co­mitet pe care-1 vom anunţa publicului câ»

f de curând.*

Până la organizarea acestei subscrieri, rugăm publicul braşovean a lua parte în număr covârşitor, ca să nu lipsească ni­meni, dela manifestaţia care se face pentru poetul St. O. losif cu prilejul reprezentărei de Sâmbătă seara la teatrul Apolo.

Biletele pentru această r e p re z e n ta ţ ie se găsesc la firma Bologa şt la caşsa tea­trului, apoi Ia redacţia z :a ra lu t, cate dă tot concursul acestei nobile iniţiative.

Rugăm pe ori-ce binevoitor, care ar dori să plaseze bilete să se .adreseze la redacţia ziarului, unde şe află un stoc mai mare de bilete.• Sperăm că apelul nostru va fi primitcu înţelegerea cajre o ştim că o dâ ori-ce Braşovean marilor manifestaţii naţionale

Streinătatca pectra RomâniaCe scrie „Le Matîn“. Protestări contra

politicei Aliaţilor faţă de România.

Ziarul „Le Marin“ ocupându şe de situaţia po’iticei interne din România»publică următoarele declaraţii ale dlui Antonescu: . . r -

Este contrar demnităţii României, ca să primiasCâ controlul marilor furieri asu­pra îegislatureHhiterne a României, aceasta ar permite «mino- ităţilor ca să facă în interiorul României o agitaţie pericu­loasă. Este vorba de Unguri, de Bulgărişi de minorităţile germane; toate aceste mi­norităţi sunt foarte active în ultimul timp.

» „ţ,e Matin“ publică această declara­ţie şi spgne câ uu trebue să se tdte rolul jucat de-România în Orient, de altă parte să nu şe uite chiar chestiunile de »interes vital, pentiu că Basarabia, Transilvania şi Banatul încă n’au fost resolvite de aliaţi. Rezoluţiunea, pe care o va lua România este de o extremă importanţă pentru pa- qea din Orient.

Nauen. La 7 Septembrie „British Empire Union“ a ţinut la Midlesborough un meeting, la care au, luat parte 3000 de soldaţi şi cetăţeni, în care s’a exprimat că moţiunea şi procedarea aliaţilor cu România prin ultimatum şl ameninţări este aspfă şi lipsită de politică. io

u ot e

Urmează apoi o declamaţie: spusă bine de Mia, Savu, care are un tempera­ment artistic demn de remarcat,,*

Piesa „Puşculiţa“ şi „P(pmul U n # * sunt jucate deştul de bine de aceleaşi cuţe care tu fbst răsplătite din belşug cu flbri. ^ .

Bine de tot a decîamăif mica Dorica Mareea „Scrisoarea unii copil“

Toată lumea a pUmt mulţumită din sala teatrului Redutfcf «ărutând micuţii cari ştiu să muuceaii# ^ să-şi pună mi­cile lor aptitudipţ îo servicii atât de fru-. moaşe. }

Lumea ar trebui să încurajeze în tot deauna m işcările micuţilor pentru că le dâ încredere îo ptiterile lor şi încurajeri pen­tru acte de binefacere. ;;

Pentru abonaţii noştri:o /

feGreutiple cari le întâmpina attém S t-

zeta Transilvaniei cu procurarea ţirţşp ,care este foarte scumpă şi celelalte chelbfţji de tipografie, né-ar fi îndrituit sp preţui foaei cum au făcut cdféhHu ÉSn din Ardeal , u » 89 ‘

N-am făcut-o, tocmai din emetíhtapa că gazeta noastră — cei mai *m |£HMOf româ­nesc — trebue s i (e^ton^gfoeifioiiie^ mai afeé astăzi când e mai mufti pentru luminareépofit*"** *

Dar aceasta nu

e de ziare

Serbarea UepiilorAm asistat la teatrul aranjat de eo-»

în sala Redouta. A fost o serbare foarte plăcută, unde pa publior-numefos a asistat. Dra Dorica Voitţş în csţated© ’in ani a propunţat căfa-.ya ţuyinte cie des- ii chlde eu hi câtev^ ^uyji^e spune micau Dorica Voina, ţin să vă arăt scopul ““

, care ne-a determinat ca s#î învăţăm câte*»- va piese teatrale şi să le reprezentăm aci îh faţa D-Voastră. In groaznicul războiu la care a participat şi România s’au pier­dut mulţi soldaţi, rămânând; multe familii fără părinţi, mulţi copii fără ţaţă şi Hi* siţi de ori ce

-WM*

pil,

ra că putemsutin, la plata

itf ' ' ’‘jjlriy f ţ f — f; cari n'eu plătit

ii au plătit \din nu primea mandate. Acum postair E vremea, credem, sfrşi achite cortiul sau la

Septembre începe sesonui de j Ziarelej se cilesc mai mult Să se

scă dar toţi abonaţii noştri cu regula- işea'contur’ăqr lor şi cu reînoirea abonamen-m ■■ ' v “

Mái ‘ mult, e o datorie pentru fiecare abonat, fată de sacrificiile ce-a făcut ziarul nostru, să facă ia rândul lui abonamente pentru Gazeta Transilvaniei,

i i -i Având în vedere lupta continuă pentruPentru aceşti copii foftaşt; u drepturile celor mulţi, pentru câştigarefi //*societăţi cari mâncare, îmbr şcol». . a/mo 'Fiind-ca pentru* ţţ trebue bani, ne-Jjn. ţ ça prin munça nga^ră

t]v,ŞI i^ im eţându-1 la tice din care ziafu/ nostru şi-a făcut un pi». .. ...... J.I, J ' J« m._ 1 j _.

iuï f-

publicului, să. adun în numele ec sată o părţe boiu pentru şi o parte pentru trijbnfm

’« é l reá

e acestea însă şi noi copii,

V cu concursul- de cât, ca apoi

raşov să fie văr- rfanjţlor de râz-

i , aceşţpr nenorociţi or române din Şchei oilor. Astfel să eon­

ii la amintirea eroilor, gele pentru dezrobi-

. <’4fiitîîadt n

apói piesa îutr’un act Aitis' Savu* Dorica Voina, Valen-

, Lucia Voina şi- Dorica Mar-

íágeH ip . qci e-'

bertăţn şi susţinerea tuturor ideilor democra-

destal — această acţiune benevolă à abona- ţi/or noştri este o urmare fvmmoă a so­lidarii aţei din trecut, care dorim ari rămână şi pe viitor in jurul Gazetşi Transilvaniei.

Aşteptăm dar cu înoreţlere acest sacri­ficiu dela iubiţii noştri abonoţi şi cititori,

Pentru depozitarii noştriOn. depozitari ai ziarului nostru sunt

rugaţi să ne achite conturile trimiţând de ur­genţă sumele prin poştă sau prin bancă. Exem-

f plareie nevândute să ne fie înapoiate. Şi moi tj rugăm ca de aci înainte achitarea contului eâ se faei regulat la sfârşitul fiecărei luni

v». j

1919

mâni

acn In Nsserabfa A-tuturor Românilor,

şi ff'im a mare şi nobilă a oesca a făcut ca numele a-

cate al neamului să stârueas- te de multuşjire şi recunoş-

¥^|î>i^l»*rbtriâr)iei mari. rorrfle "Român VasUe Stro-

^ i ş i n ă # . „Sfatul Ţării* n frtfUffpţlf şi călduros ar­

dă expresie bucuriei şi nă- e basarabenilor Ie-o stâ*iieşte aşteptate in sânul lor a a-

at patriot, condus totdeauna curate sentimente rjpirŞpE“ . ,

__ . 5?P"Lthţi oficianţii dela direcţia financiara,

xaeterat şiîntâi. « . .

<ii f t R .J f l i ’;Reorganizarea partidului natior. î

TtM y ît săptsmânaecutâ. Şa sJsJgf^outoajea listă de-?d'<l*rc „ţ^ H itiMaVli,. „leclorale din

dejul Timiş:Lipova : Dr. Consh Missits. Seciani:

veţ bocu Belint: Dr. George Adam.Cmpiliu Cioban. Recaş: Dr

-Qfroc: Prot. Ioan fctati. r f C0Va: ” rof* Augustin Ghilezin-

K ^ w u t raro mbroane. Ghilad: Inv.

f meritată de gloria gene- r a a avut loc la Lugoj, în I Drâgâlina.

Jcă gloiiosul general a căzut m{ii Gcrjului.

•* *eliorarea fransitului cuReuniunea comercianţilor

înaintat, cu prilejul ccnferin- Ja Bucureşti, ministrului de

Jemorard, în care cere arae* | i l i lur cu Jugo^lcvia şi sîsta-

iroport pentru articolii de

îrciauţii din Timişoara au pe

Apucături evreeşti. Corespondentul dela Paris al organului Evreilor păman- b ni dela Iaşi „Voinţa* scrie.;

„De şi România, ar*, mulţi linamici aici din cauza chestiunei evreeşti, se re­cunoaşte atei de către toţi că est« totuşi unica ţpră din Oiient, unde astfel de gro­zăvii (progromurU nu au avut loc*.

„Neamul Românesc*, după care re­producem ştirea, face întrebarea: de ce nu se po^iveşte ceia ce scrie presa din Ţară cu ceia ce scrie presa străină ? Do­riţi să vă dovedim ?

. . . . £vtt|proeurarea de lapte. — Fiindcă guverniale au declarat de liber

_______ irceput luarea negoţul cu lapte, de • aceea cu ziua deoficianţilor de stat şi; mii-r Septemvrie a c. înceată procurarea de

.. ... j-__— lapte prin organele autorităţilor şi înce­pând dela act istă zi, încetează de a mai funcţiona şi localul orăşenesc peutru con­centrare de li pte precum şi orice activi­tate pract’zată cu vinderea de lapte în acest local orăşenesc din Str. Michael- Weiss.— Oficiul de alimentaie orăşenesc.

aujfotfiiviei mai fa cumpărată şi rakare de , măi multe n ilteane

din cauza opnFştui autcri- fti nu o pot aduce la Timişoara.

fe— In „^caia oficială* Nr. 44 :un ordin guvernial referitor rea Românilor din străinătate

, precum şi referitor la retri-latri# lor a acelor străini, cari

fpeftWftorul supuş Consiliului Di- io Bibiu. Cel interesaţi să se anunţe Irţământul militar orăşenesc (Str.

f3, etagfu I.), unde află acast ordin îl pot veli şi pot primi totodată

explicări dorite. Consiliul orăşe-

ffiPîle Cern fin ţolul s’a -instituitpentru aJîraentele ce se duc de către

i e permis nici un fel de trans- itarrafară' de "cânlriatea nece-

lătorii pentru fie-care pasager. IU a nu se produce criză ali-

^îfl^Ţfi judeţ.

de demobilizare, sân temou se dă şi în comuna Văl-

[*rei-scaune).lenea şi invalizii întreabă ce

ta lor. J ; ■'pe cei în drept să dea ascul- întrebări ce ni se pune de

I! noştri din Vâlcele.

de vite. Fiindcă inrzina de 6 pe teritoriul oraşului Braşov

că printre vilele cornute e- Hpicioasă „pleuropneumonie*, spre a combate acaastă boală

pentru vite de tot periculoasă :e a scoate vitele şi a le mâna fe teritoriului orăşănese, mai

reşte scoaterea neste hotarul gucoiu, de nutret de vite; e

vite cornute la târguri'pre- rea măcelarilor şi a negnţă-

le prin grajdurile de vite orâ-

ce se va vedea că este de vitele vor trebui ţinute numai

. . iă atunci însă se avisează la în irrajd pomana acelor vite cari vor

din pari ea organelor pcliţie- infectate.posesorii de vite Irebue să

dnâvirea sau ipoartea vitelor tHMbi a’ât mai mult cu cât în sen-

fdin Articolui VII ex. 1888, îlor ce calcă lepea, se aplică

j bani pâr ă. la 6C0 cor.pe cari se cunoaşte boala

oboseală, lipsă de poftă de vî ci împuţinarea cantităţii tgare slabă’, iusă şi resu-

U 7 Septemvrie |fa*de poliţie.

1919. Rei-

Vârzare de carne. Garnizoana Bra­şov a deschis o regie de carne în cazarma neagră, — intrarea prin strada Castelului. Toate persoanele provăzute cu cartele de alime; te militare pot ctmpâra acolo raţia de carne (125 grame de persoană) în preţui de ccr. 17 per kgi*. Vâr zarea se face zilnic numai dela 8—10 oare a. m. Legitimaţi­ile, cari singure îndreptăţesc la cumpărare, se pot ridica pe lângă producerea cartelei de alimente în cancelaria Regiei de carne a garnizoanei Braşov zilnic dela 2 —4 oare p. m. în cazarma neagră (Duminecă dela 8— 10 a. m.) Vânzarea începe Luni în 15. Septembrie 1919. Materialul pertfru împa- cht tat trebue dus de respectivu cu dînsu.

Consiliul orăsănesc.*

Vânzare de carne prin autorităţi.Se aduce la cunoştinţă publicului că în fie­care zi se vinde carne de vită cu 10 corclg mul în următoarele măcelării : 1. Mîcelâria orăşănească Str. Hirseher 7. 2. Neguş Nieo- lae Piund;3. Bittermann Victor Str. Gări; 4. Bittermac Oscur Str. Laterală 11.

*Liga Consumătorilor. înscrierile în

L'ga Consurr âtorilor se fac în fiecare zi dela orele 11 — 12 a. m. şi 1—2 p. m. Dumineca şi sărbătoarea dete orele 9—12 p. m.

*Preţul cărnei In Bucovina este 12

coroaue pentru calitatea superioară, carne de vacă şi 10 coroane calitatea mijlocie.

Numai la noi e 24 coroane.De ce?

*Invitare. Membrii şi membrele co­

mitetului societăţii’ de Crucea roşie seacţ Braţov, sunt rugaţi să ia f.arte la şedinţa ce se va ţine Sâmbătă la 13 Sept. 5 ore p. m. în cancelaria profesorală a gim. rom.din loc. 2—2

* ^Industrie de lemn, - Pentru felurite

întreprinderi în industria de lemn, condu­cerea celor mai dificile exploatări de pâu îşi oferă serviciile un silvicultor care timp de mai mulţi ani a lucrat cu suedes la cele mai mari întreprinderi în România având cunoştinţe temeinice de specialitate. Reflectează numai la o situaţie de încre­dere. Ofertele să fie adresate cu semnă­tură „Industrie do lemn,“ la administraţia ziarulpi. —4

CITIŢI MARELE ZIAR POPULAR

„ D A C I A “Organul unităţii naţionale de sub direcţiunea

domnilorAlexandru Vlahufă

şi •I. AL B rătescu-V oin eşti

„Dacia* este organul de înfrăţire al tutqrop Românilor, asigurându-şi colabo­rarea celor mai de seamă reprezentanji ai scrisului românesc şi ai vieţii publice a Românilor de pretutindeni.

Dacia este libeiă de orice preocupare de partid, fiind închinată numai democraţiei şi politicei naţionale.

„Dacia* are trimişi speciali la Paris, Budapesta, Vîena, Mi'ano, Praga, L ege ?i Constantinopole.

Abonaţi-vă, citiţi şi răspândiţi ziarul „Dacia* care face abonamente reduse pentru învăţători, preoţii, primarii, notarii şi ceferiştii dela ţară din tot cuprinsul României Mari.

Orice corespondenţă pentru ziar se <va adresa în Bucureşti, Str. Brezoianu Nr.4.

Preţul abonamentelor obicinuite:Pe trei luni . ............................. Lei 15Pe şase l u n i ....................... » 3 0Pe un an . ........................................» 6 0

Preţul abonamenteter cu reducere:Pe şase l u n i ..................................Lei 20Pe un an .............................................» 4 0

Numere de piobă se trimit gratuit la cerere.

I

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E !

Universitatea din CiujNumiri la facultatea de litereAn fost numiţi, transferaţi şi deta­

şaţi următorii profesori, agifgaţi, docenţi, conferenţiari şi lectori Ia facultatea de li­tere dela Universitatea din Cluj:

Profesori titulari: D nil Sexlil Puş­ca* iu dela Cernăuţi, limba şi ifteratura ro­mână; Ioan Ursu din Iaşi,,Istoria Univer- . sală medie, modernă şi contimporană; V. Pârvan (detaşat i n semestru din Bucu­reşti) Istoria an'îcă: D. Guşti (detaşat un semestru dm laş:) f losofia practica; Gh. Vâlsan (detaşat pe timp nelimitat din Iaşi) pentru orgu.i izarea studiului geografiei.

Numiţi din nou: dnii Marin Ştefă- nescu, flosofa teoretică; - Onisifor Gh bu, pedagogia I; Alex. Lepădatu, Istoria veche a Românilor; ion Lupaş, Istoria nouă a Românilor; N. Drăgan, Istoria limbei şi li- teraturei române; Gh. Bogdan Duică Isto­ria literaturo! române; Ion Paul (laşi) este­tica literară; N. Bănescu, limba şi literat greacă veche şi modernă în legătură ou românii, filo! gie slavă şi fisiologia sune­telor.

Agregaţi definitivi: dnii Ef. Ştpfan Goangă, psiho;ogîe experimentală; Vlad Ghidiorescu, ptdagog e Ii; V. Bogrea, filo­logie clas că II (latina); D M. Teodores^u arheologie practică; Silviu Dragomir, Isto­ria popoarelor sud-est europene şi diplo­matică slavă.

Linii Gh. Giuglea (agregat stagiar) fi­lologia romanică; Pericle Papahafi (docent priv8t) etrografie şl folklor; Em Panai- tescu, (conferenţiar) Istoria antică; Corio- lan Putran, (conf.) Istoria artelor; T. Ccl- pidan, lectorele dialectele române iraasda- nubiene; G. Oprescu, lector de fnneeză; P. Grîrnnp lector de engleză.

Telegrame şi ştiriAmtricaBfl !n Polonia

O societate americană cu capital d.® 100 milioane dolari (un dolar e -7 franci francezi^ s’a constituit pentru a furniza marilor comune poloneze toate serviciile te clini ce şi întreprindeiea marilor lucrări publice.

Serbătorfrea osarsşAluln! FocbLa Tarbes (Franţa) vor avea loc mari

serbări timp de trei zile pentru primirea oficială a mareşaiufui Foî h. Serbările sânt fixate penii u ziua de 28. Septemvrie.

Tarbes este or<şnl natal a* genera­lului celebru Foch, crre a zdrobit armata germană.- cCeho slovacii părăsesc Conferinţa

păcelMembrii şi secretar i delegaţiei ceho-,

s'ovace pre um şi reprezentanţii presei ceho-slovace la congresul păcei au pără­sit Parisul Sâmbătă cu un trtn special.

Se ştie că ceho-slovacii au semnat tratatul de pace cu Austria, ast-fel că mi­siunea lor este împlinită la Paris.

PiciorUle Ini DestistaParis. — Generalul Denikin ocupă

în sudul Rusiei întreaga regiune de cale ferată la nord de Kiew spre Cernygrad.

Contra ofensiva bolşevică spre Kar- kov a fost înfrântă. Noua ofensivă a ami­ralului Kolceag continuă,Criza din partidul comunist ras

Helsingfors. — Ziarul bolşevic „Prav-, da“, spune că partidul comunist trece ac­tualmente printr’o criză. Marile grupări bolşeviste se disolvă iar membrii energici şi competenţi se retrag din luptă.Ua nou iermsii pentru Jngo-slavi ca să semneze pacea cn Austria

Se ştie că România şi Jugo-slavia n’au semnat tratatul de pace cu Austria»

O telegramă din Lyon anunţă acumcă se crede că termenul acordat Jugo-sla- vilor pentru semnarea tratatului cu Aus­tria va fi prelungit, ţinându-se seama de greutăţile care rezultă din criza de guvern din Belgrad.

âictgerS u m i Iu HarmaniaNauen. — Se pregătesc noile legi e*

lecto.ale după care se vor face alegerile nou? pentru preşedintele Statului ca şi a- legerile parlamentare. Probabil că se va propune o coordonare între forma veche electorală parlamentară şi votul proporţio­nal, cum a fost şi pentru adunarea naţio­nală.

Anglia demobilizează mariniDin Londra se anunţă că amiralita­

tea engleză a dat ordin pentru repatrierea vaselor de ră boi. Flotila 4 şi a 5-a de dis­trugătoare va fi redusă la bazeie de re­zervă pâuă la I Octomvrie cel mai tâziu.

Tot ast-fel şi flotila 2Q*a va fi redusă.înscrierile la universitatea din

Qujînscrierile la universitatea din Cluj

se vor face la facultăţile respective ale a- cestei universităţi, cu începere dela 14 Octomvrie şi se vor termina la 28 Oc­tomvrie.

Pagina 3»—.............. .. i. - . i — — i - .........- —...... . • g— 9 ■! i l

Ultima oră.Delegaţia română la Paris

Întrevederile d tfeg îţi*or români cu di Pichet? şi preşedintele republice; frsncnze. 01. Vaida Voevrd a adus mulţumită Trans lvâneniicr. Atitudinea Român el se limpezeşte şi vor d spăr< a neînţelegerile asu pra protecţiei minorităţilor. Se

aşteaptă o rânduire care sa împace pe toţuLyon — Vineri delegaţii români din Paris d-nii Valida Yoevod şi

Mişu a avut două importante întrevederi; întâia tu dl Piehon şi a doua eu preşedintele repnblicei franceze.

Legaţia nu vrea să precizeze nimic asupra rezultatului* acestor con­vorbiri.

Dl Vaida a spus, că vizita d-sale la preşdintele rtpublicei franceze a avut de scop numai de a aduce mulţumite în numele tuturor tran­silvănenilor pentru ceea-ce Franţa a făcut pentru aceştia dela începutul războiului. Franţa a fost singura ţară de care am fost cnzi-ţi şi ascultaţi. Era de datoria mea — a spus dl. Vaida — să spun cu orice preţ că gratitudinea noastra era câştigată şi că nici unul din noi nu va putea uita ce s-a făcut pentru noi.

„Le Temps“ comentând aceasta, declară, că are nădejde să vadă că lucrurde se vor rândui. Faptele din Budapesta, când vor fi pe deplin cunoscute de Consiliul suprem, • vor da fâTâ îndoială o altă înfăţişare asupra1 atitudir.ei Bcmâniu, care nu cere tă lucreze decât în deplin acord cu înţelegerea.

Cât desprt protecţiunea minorităţilor se pare azi, că marile neîţele-gen se vor risipi.

lTn radio din, Lyon spune că delegaţii umani in audienţa pe care au avut-o, au manifestat ministrului de externe francez, dorinţa lor de a apăra demnitatea naţională a Bomâniei şi dorinţa de a rămânea în le­gătură strânsă cu înţelegerea.

Badio spune apoi, c& dată fiind cordialitatea întrevederii, crede în o rânduire a lucrurilor, care va împăca toată lumea.

Criza internă e staţionarăAndienţă la M. S. RegalaBucureşti. Criza internă este

staţionară.Sâmbătă după masă a fost pri­

mit de rege dl Toma Stelian, iar Dumine?â dnii generali Văitoianu şi Pres^n — se spune, că în afară de criza politică.

Eri după amiazi a fost primit de M. S. Regele dl. Iuliu Maniu. Asupra acestei audienţi nu a trans­pirat încă nimic.

Aseară dl «Maniu a luat masa împreună cu toţi miniştrii noilor ţi­nuturi, iar dup.* masă a avut loc o conferinţă publică.

Comisia militară americană in Germania

NNauen. Comisiunaa adunărei naţio­

nale germane pentru afacerile externe a fost convocată pentru Marţi 16 Septem­vrie în Berlin.

Senatul american nu trimite comi- siune militară în Germania înainte de ra- iificarea tratatului de pace.

Aviz importantExtras din ordonanţa Nr 21. şi

25. modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi con­sideraţi ca infractari: acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gări, trenurU pe străzi etc, vor comu­nica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile derăs- boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar- mata română. Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de^a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboi.

Cemmrat de loan Brote«

P Z lllf& Penîru Bucureşti o fată în O u l u l H u casă servită în case mari având acte în regula. A se prezintă între 3 şi 4 la Hotel Coroană, famera Nr. 43

1 -1

F on d ată de to a te b ă n c ile r o m â n e ş t i din T ra n s ilv a n ia .

O*3O«s.a

<9rai

SI O I

«.5Tiht-©

?»■ Ui

aa«

»g43£.ft3L

O

15 Socii iste anonimă TiacsiiVăneană de :: Asigurări ::

- (BANCA GENERALĂ D£ AStGUMRE) -:: REPREZENTANŢA GENERALĂ BRAŞOV >sE D IF IC IU L „ A L B IN A “

C o n tr a c te a z ă cu c e le m ai fa v o r a ­b ile co n d iţiis A sig u ră r i a su p r a v ie ţii p en tru c a z u l d e m o a r te s^ u v ia ţă , a s ig u r ă r i d e c a p ita i p e s a m a c o p r lo r ş i a s ig u r ă r i c o n tr a in cen d iilo r (foc).

Achizitori şi agenţi locali află angajament.

Invalizi inteligenţi şi penzionişti află ocupaţie plăcută şi uşoară, împreunată cu venit considerabil.

1 - 3

o3e

sroftaft

3»35'os3■asxftft— «Oftftftr+ftftA3ftft

P re m iile su n t c a ş i în tim p u l d e p a c e .

Pagina 4. GAZ ETA TRA NSÎ LV ANEI Nr. Î91—191#

Redeschiderea interixatnlnide băieţi din Braşov

P a M ! c a î ! n s 8

Deodată cu îr ceperea anului pcolar 1919-1920 se redeschide Internatul de băieţi al Eforiei şcl. central* gr or. ro­mâne din Braşov.

Ca centru cultural românesc, ca loc de vihgîafură, p rn şccalele lui excelente şi pria>ţrumseteâ naturii, Braşovul a atraş întotdeauna o mulţime mare de elevi, dintre cari rumen 1 restrâns de 75™80 tineri erau primiţi în internatul4 şccalelor

Zilele âmare, ce au urmat după toamna arului 1916, au avut ca consecinţă şi în­chiderea porţilor internatului peiitru tot ce era românesc. Acum însă, cârd nea­mul românesc ^i-a văzut visul cu ochii, a revenit la viaţă şi internatul nostru. Edi­ficiu nou, excelent întocmit di fă cele mai moderne recerinţe, fiind sub supravegherea şi îngrijirea unei im titufuru, ca Efoiia şcoaielor, care a înţeles tă servească şi să aducă jertfe cauzei româneşti, \ a fi căminul unei părţi a timrmei dedicată studiului, unde va găs' iubire şi îngrijire aproape părintească.

Infoimaţiunile pentru părinţi se cu­prind în mmâtrrul Prospect,

Internatul care a fost deschis prntru primadată în anul 1912 pentru elevii şcoa­ielor româneşti — liceu cJas'c, liceu real şi şcoala comercială sup. — e o clădire impozantă apro <pe de liceul clasic şi are:

0) , sale spaţioase şi lumino se de dormit (ca paturi de f er, sc mierâ şi saltea)

b) . sale luminoase de studiuc) . sale separate dt mâncare (sufra­

gerii) *d) . coridoare spaţioase, închise, lu­

minoasee) . conduct de apă (din izvor de

muDte) „/). locul propriu de baie cu duşurg) . încă:zire centrală (calorifer)h) . infirmerie (spital) în grăd'nă1) . grădină mare eu pomiElevii internatului se vor bucura de :a) , hrană bună şi higienicăb) . sprijin ia prepararea lecţiilorc) . baie.d) . tratament medicalt). supraveghere lăsându-se însă peste

zi şi libertatea cuvenită.Internatul e proprietatea şcc alele* şi

bucătăria ee conduce în regie proprie.Ţaxa de 1 elev e 300 lei lunar plă­

tită anticipativ, cu rezerva de a urca sau scădea taxa după împrejurări.

Condiţiunile de primhe : Cererea de primire se va presepla până în i Octcm- vrie n. cu indicaţiunea şeoalei la care vo- eşte să fie înscris şi va fi însoţită de ur­mătoarele .acte:

1. ultimul testimoniu şcolar2 atestat de botez3 act de revacclnare numai pentru

elevii e!fl**lor 4-ILIiiceelă şi ru lă)4 declaraţie legală, că părinţii admit

în caz de proc«^competenţa judecătoriei din Bra^v. s - jV;i0 , ,

Fiecare elev va aduşe cu sine ^6 cămăşi de zi

‘■ f i 4 cămăşi de noapte Pantaloni de b.aie 6 îsmene 12 baţi-te r 6 perechi de ciorapi 6 ştergare*3 cearceafuri ce pat (Iepedeie)1 plapomă cu nasturi ^3 cearceafuri de plapomă"cu găuri

pentru nasturiI reriuă de cap4 feţe de perină1 cuvertură (acoperitoare) albă pe pat perie de cap, de dinţi, da haine, de

ghete, peptene des şi rar, săpun, 2 perechi ghete, cremă şi pantofi de casă,—

6 şervete de masă2 cârpe de praf2 râipe de bucătărie, cuţit, lingură şi

furculiţă1 ceaşcă pentru cafea şi 1 linguriţă.1 pahar pentru rpă2 farfurii, —Toate aceste lucruri frebuesc con­

semnate întriun inventar scris în 2 exem­plare. —

Părinţii vor însemna cu arric’u roşu rujele şi hainite cosând pe ele număra! ce se va da deodată eu răspunsul deprimire. —

Pentru asigurarea locului în internat sc cere plâtiraa auticipatîvă a taxei pe una sau mai mulie luni. Epistolele precum şi bani sunt a se trimite la adresa : Di­recţiunea Internatului str. Prundului Nr. 39

Părinţii şi tutorii sunt făcup atenţi ca să-şi anunţe copii curând, căci la caz că până la 1 Oct. ncu nu se va anunţa 50 elevi, Internatul nu se va deschide.—

Braşov 30 August 1919Direcţiunea Internatului gr. or.

4 —4 român

Fotografii pentru Legitiâiaţiuni de călătorie vor fi efectuate în cel mai scurt timp, conform prescripţiu- nilor legale prin Atelierul Fotografic L arg Str. Porţii Nr.. 52. 18- 50

ConcursLa Resortul Afacerilor Industriale,

Secţia V. Direcţiunea Măsurilor si Greutăc ţi’cr, sî pr'mesc 15 (cînspre-ece) cai d daţi pentru a fi pregătiţi şi re urmă împâipţi ca'funct'onari la oii iile de măsuri şi greu­tăţi în Transi V'dnia, Bănat si ţ;ntituri’e ungurene locuite de Români.

Ia vederea preg tirii candidaţilor pen- tru serviciul verificării măsurilor şi greu­tăţilor, so va organiza la S biu un. curs special de ( lt>) ze e săptămâni- La acest curs vor fi admişi numai absolvenţii şeoalei înalte de fechnicâ, sau acei can­didaţi, c ?ri au depus cel puţin examenul de maturitate la o şcoală reală şi cunosc limba românească. •’

Petţile provăzute cu documente de studii, de botez şi indigenat în original sau copie legalizată, sunt a se adresa Consiliului Diligent, Resortul Afacerilor Industriale, la S;biu, pâră Ia 15 Septem­vrie a. c.

Participanţii la cursuri vor primi din partea Resortului un ajutor lunar de 800 cor., pentru acoperirea trebuinţei de traiu şi 15o cor pentru cheltuielile de călătorie la Silru.

După f.bsoîvarea cursului şi depune­rea examenului, candidaţii vor fi denumiţi prin decret în clase de salarizare conform studiilor absclyate şi vor fi împărţiţi la Oficiile de Masuri şi Greutăţi în Transil­vania Bănat şi ţinuturile ungurene.

/ pt. Şeful Resortului Secretar General,

5 - 5 ing. E. Muntean tn. p.

IOS1F KLEIN s i FIU9magazin de mod?, manufacturi de dame şi domni en-gros şi en-detail

B n & Ş 0 V, strada Vămi! No. 24~ ~ . l, .. ...... .............. .................V -

încercaţi şl veţi vuitacă ftadilcri e cel mai bun mijloc contra durerii de măsele. Se capătă în fiecais farmacie şi drogherie. 25—25

P t - : v ,A r m n t Se cantt conducător - n . i l U l i i cia]isţ pentru fabricaţiui

de mobilă curbată (ToBetb) se caută Sogetatea „Rafcova4 Lacfc, Blau <5 ( Bueureş’i, Str. Helfade (Obor) 42. 2-■------------------ ---..i ........... . . r . as

D octoru l SU L IC A jFost intern al spitalelor civil» din Bucureşti Consultaţiei 11'/,—121/, a m. şi 2— &P-M Telefon 682. Strada Castelului Aii

Sosind trei vagoane ciocolatăKohler, Gaiiler şi Giison ş’a pus în vânzare en-gros

Lei 46—56 kg.

Consumul Athene Palace4—5 Calea Victoriei 108 Bucureşti.

n o . 2 Şcoala profesională a R.ennianei Femeilor Ronaâns din Iaşi

Autorizată de,. Ministerul Ir strucţiu- r ei; cu dreptul de a libera certificate echi­valente, cu acele ale şcoaielor itotului — cuprinzând gradul 4-iu şi ll-!ea, internat şi semi-internat, cu ateliere ce aplicaţie pentru croitorie, rufărie şi .blănăr e — mării du şi localul şi* putând primi mm multe eleve, face cunoscut că înscrierile se primesc de pe acum.

Afară de programul statului se pre- tdă, facultativ, cu plată separată, limba engleză, pianul. \

Pensiunea anuală, pentru interne, E00 lei plus taxa de instalare 00 lei.6 —10 laş1’, str. Negruzzi No. 1

Kalusl Antoni * rt . ,

Consfanja, Str. General Manu 22Vechiul şi cunoscutul magazin de manufactură şi ga­

lanterie „en-gros“ posedă Stămburi, americi, Zefîruri, Şi- foane, Madepoloane, bumbaçe şi alte diferite articole de manufactură cu greţuri convenabile, produse ale fabrice» lor engleze, franceze şi italiene. 6 — 10

jţ 'A' D '■ ••• • 5 .

T n ^ L S t l t 1

de Hidroterapie şi Mecanoteiapie:: Băile Eforiei - Braşov, strada Prundului Nr. 4 ::

Făcându-i-se reparaţiunile şi modificările cerute de ştiinţa mo- dernă a terapeuticii hidrice, se deschide şi se pune la dispoziţia On. Public suferind, cu începere dela 1 Iulie (Marţi) a. e. zilnic.

Se tratează:1. Afecţiuni ale sternului n erv o s: neurastenia, histeria,

neurozele traumatice, chorea, paralizia agita ată, tetania, contractu­rile, ernicrania, neuralei, paiezii, paralizii, neurlte, tic ccnvu’siv, boale ale măduvei spinărei (tabes şi mielita) boale ale creerului şi meningelos. 2. Boale ale încheieturilor şhmuşchilor. 3. Boale ale aparatului respiratoriu. 4. Boale ale aparatului circulator: endocardita, pericardita, arterioscleroza, neuroze ale cordului, cord gras. 5. Boale ale tubului digestiv: dispepsie nervoasă, dilataţie de stqmac, atonia

' stomacului, gastrită acută, cronică, etc. etc. , rDar uu numai cei atinşi de diferite afecţiuni organice, debilitate

generală, nervoasă, cu defecte în nutriţie, ci şi orice persoană «dîă care ţine la sănătatea sa şi voeşte să preîntâmpine o mulţime de boaie, va beneficia de miraculoasele efecte salutare ale hidvoterapiei moderne. • _ , ?.v-

Apoi despre rolul hidroterapiei şi mecanoterapiei (masaj, mişcări, etq.) în atingerea celui mai înalt grad posibil de frumseţe fizică Şi vioiciune psichică pun mijloace naturale incontestabile dovada cea ţ m$i convingătoare ne-o dau „Frumoasele femei* d n timpurile cele mai vechi şi până astăzi, cari au avut şi au pentru hîdroteiapie şi . mecanoterapie un cult deosebit şi cărui cult cele mai bogate îi ri­dicau şi îi ridică un Templu (mic institut de hidroterapie) lângă buduarul lor, iar celelalte se îndreptează zilnic cu paşi grăbiţi templul mare, care este „Institutul de hidroterapie*.

Medicul institutului este D-l Dr. Alexe Sulicâ, fost intern al spitalelor civile din Bucureşti. . ,.f .. > \ rM

Consu'taţiuni zilnic deli 7—9 a. m. în Ştabiliriientul bîilorw: *

\Cel m ai v ech iu x ia r r o m â n e sc

. 5 - % J ‘ ' - A." ’

j # “* î- s r -PVi

G a z e t a T r a n s i lv a n ie• ■ * - • ' :3 3

după 8 0 d e an i d e e x i s t e n ţ ă ,- a p a r e r e o r g a n iz a t cu u ltim e le ş t ir i ş i t e le g r a a ie - O r g a n n a ţ i o n a l , n e o b o s it în peyntru a p ă r a r e a d r e p tu r ilo r M m â n eşti^

t*

r ta ă f G A Z E T A1 i

j o ; / . » «i î •? •”). s e f a c e a s t ă z i e c o u l o p in ie i p u b lic e r o m â n e ş t i , p e n tr u ca f le c a r ă s ă - ş l îm p lin e a s c ă d a to r ia , „ a ju tâ n d a s t f e l la fo r m a r e a c a r a c t e r e lo r ş l p riv igh in d cu .sev er c o n tr o l la s o t e l s p u b lice .

hZ ia ru l n o s tr u a f o s t ş i da f i to td e a u n a in te r p r e tu l ca ld a l in te r e s e lo r ţă r ă m m e i, ş e o a le i , b is e r ic e i ş i rtlâabltC rim ei n a ţio n a le .

M ’ • ... ^ . V- ■- , »%. aiÎS ’ ‘ ' lw - ______ • 1 - » * ■■ s* .n' m m , / w ffn _ j g.. _ m_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _R o m â n ilo r , s ă co n tin u e lu p ta p en tru c u ­c e r ir e a d r e p tu r ilo r n o a s tr e e c o n o m ic e

în Ardeal,'' sp rijin in d pe to ţi c e i c a r i v o r s ă m u n c e a s c ă c i n s t i t ivi a c e a s t ă d irecţiun ea»>. *spnjine >.rtx.i .or „Gazeta Transi 1vaniel“I " * t * "» • .* ] i»*s rji .V; J J r it:

p en tru e a s ă n iv a liz e z e , ie» c o n d i ţ l u n i z i a r i s t i c e ş i t e h n i c e , cu c e le la lte m ari ziare«f i \ ’i i i v OtlP« t ş ■' i . -- 9 ■ ^ t ■ Î *

*«lI» .1]

«

1f ; i rr ti

Facem apel dar la toţi nmâ-

a a i r t K l î k f f" S tr . P rundu lu i K r. I-

■■ X' ............- A B (B O H A bl EN T U L

p cîd psi R om ân ii d e 'p re tu tin d en i v

m

T e le fo n « 2 6 v~

.:«* * '«>; I -T rC

. à - - Lei «ŞTelefon ÎC6 * Sk ■* *( P e ş u iu n iă la te ai

■ Wsfe r t an -

11 * H 'i J ih . I

u 3 0 » 18

’ ■ll.

In serţiu n i ş i r e c la m e ,■ ■ la a d m in is tr a ţ ia z ia r u lu i,

V după tarif*

■ ' ■ . . ' r/m ■ , . . • ■ ■. :

■—

eSuafc -L. •-l îfo ln É a I.' àurefla. Branl|o* ft