revista câmpulung

COMENIUS – CIVITAS 2009 - 2011

1

UN PROIECT DE ÎNALT NIVEL

CU IMPACT PUTERNIC ASUPRA ELEVILOR

Începută în urmă cu câţiva ani, prin 2005 sau 2006, gândirea unui proiect de parteneriat la nivel

european s-a concretizat, de curând, prin semnarea şi lansarea oficială, la data de 3 noiembrie 2009, a

Proiectului CIVITAS, din cadrul Programului Sectorial

COMENIUS, aflat sub egida Agenţiei Naţionale pentru

Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării

Profesionale.

Partea de concepţie, de coordonare a celor patru

parteneri – Colegiul „La Miséricorde” din Metz ( Franţa),

Instituto di Instruzione Secondario Superiore „Don Tonino

Bello” din Copertino (Italia ), Colegiul Naţional „Petru Rareş”

din Suceava şi Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” din

Câmpulung Muscel, reprezentând România – şi de promovare

s-a încheiat.

Se cuvine a mulţumi echipei care a iniţiat şi susţinut

Proiectul: Conf. Univ. Dr. Mihaela Mitu, Conf. Univ. Dr.

Mihaela Păişi, Prof. Dorina Cornea, Prof. Drd. Kasiana Vitan (

coordonator proiect ), Prof. Gheorghe Radu, Prof. Marian Tuţă, Prof. Ion Idoraşi, Prof. Irinel Vintilă,

Prof. Anda Radu, Prof. Drd. Mihaela Grigorescu, Prof. Daniela Pascu, Prof. Laura Ştefan, Prof.

Alexandrina Herişanu, Prof. Sebastian Cealîcu, Ec. Nicuşor Oncioiu.

Urmează, pe o perioada de doi ani, 2009 – 2011, etapa punerii în operă a Proiectului şi,

bineînţeles, etapa evaluării rezultatelor. Elevii vor fi învăţaţi să conducă lucrări de cercetare, să

realizeze documente noi care să fie comunicate, să utilizeze practici comune, modalităţi şi criterii de

evaluare comune, vor fi antrenaţi să lucreze în echipă, vor fi pregătiţi pentru cunoaşterea altor culturi.

Proiectul de parteneriat internaţional CIVITAS urmează altor proiecte de anvergură iniţiate de

către Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” sau la care Colegiul nostru a fost parte. Schimburi de elevi şi

profesori şi vizite în Franţa, Marea Britanie, Olanda; Proiectul de informare prin Iniţiativa RADIO – Tineri

în Europa ( 2006 ) - finanţat de Fondul European- care a avut ca obiectiv realizarea unui post de radio

pentru informarea elevilor Colegiului ca şi a tinerilor care au acces la Internet; Parteneriatul privind

formarea şi calificarea Mediatorilor şcolari în cadrul programului PHARE ( 2007 – 2008).

Există o continuitate şi o efervescenţă a iniţiativelor care fac din Colegiul Naţional Pedagogic

„Carol I” şi din acest punct de vedere un colegiu modern, european.

Doresc să urez membrilor echipei actualului proiect un parcurs cât mai interesant, cu

îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse.

Director, Prof. Borcănescu Ion


2

Initié il y a quelques années, le projet d’un partenariat au niveau européen a trouvé sa

concrétisation par le lancement officiel, le 3 novembre 2009, du Projet Civitas du Programme

Comenius, trouvé sous l’égide de l’Agence Nationale pour les Programmes Communautaires dans le

domaine de l’Education et de la Formation Professionnelle.

Il faut remercier l’équipe qui a lancé le Projet : Conf. Univ. Dr. Mihaela Mitu,

Conf. Univ. Dr. Mihaela Păişi, Prof. Dorina Cornea, Prof. Drd. Kasiana Vitan, Prof. Gheorghe Radu,

Prof. Marian Tuţă, Prof. Ion Idoraşi, Prof. Irinel Vintilă, Prof. Anda Radu, Prof. Drd. Mihaela

Grigorescu, Prof. Daniela Pascu, Prof. Laura Ştefan, Prof. Alexandrina Herişanu, Prof. Sebastian

Cealîcu.

Le projet vise un travail commun des élèves, conseillés par les professeurs, pour la

réalisation de recherches, de nouveaux documents, des exposés, visant l’utilisation des pratiques

communes, les modalités et les critères communes de l’évaluation, visant aussi le travail en équipe et

la connaissance de nouveaux horizons de culture.

Le projet international Civitas constitue la suite de multiples projets complexes initiés par

Le Collège National Pédagogique Charles I. On retrouve, avec ce projet, une continuité et une

effervescence des initiatives qui rendent Collège National Pédagogique Charles I un collège moderne,

européen.

Je désire souhaiter à l’équipe du projet un parcours intéressant qui mène à

l’accomplissement de tous les objectifs proposés!


3

Ştiut fiind că anul 2009 stă sub auspiciile creativităţii şi inovaţiei, la nivel european, sub sloganul

Imaginează, Creează, Inovează, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, din Câmpulung Muscel, încearcă

să se apropie de această provocare, fiind implicat începând cu august 2009 în derularea unui Proiect de

Parteneriat Multilateral Comenius, aflat sub egida Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în

Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.

Comenius este prima componentă a Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii şi urmăreşte

dezvoltarea cunoaşterii şi înţelegerii diversităţii culturale şi lingvistice europene în rândul profesorilor şi

elevilor, precum şi sprijinirea elevilor pentru a dobândi competenţele şi abilităţile necesare dezvoltării

personale pentru integrare profesională şi cetăţenie activă.

Subliniem faptul că Programul Sectorial Comenius poartă numele ilustrului cărturar iluminist John

Amos COMENIUS, recunoscut astăzi ca fiind "părintele educaţiei moderne".

Proiectul Etudes comparées de l'environnement et de l'aménagement futur des territoires de nos

villes, purtând acronimul CIVITAS, reuneşte patru licee europene Lycée „La Miséricorde”, Metz, Franţa

(coordonatorul proiectului), Istituto di istruzione secondario superiore „Don Tonino Bello” Copertino,

Italia, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Suceava, România şi

Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, Câmpulung Muscel,

România.

Aprobat şi finanţat de Comisia Europeană - grant de

15000Eu - proiectul se derulează în perioada august 2009 -

iulie 2011 şi va fi evaluat pedagogic, pe tot parcursul său, de

o echipă de profesori colaboratori, de la Facultatea de

Ştiinţe ale Educaţiei din Piteşti, conform unui protocol de

parteneriat încheiat cu Universitatea.

Alegerea acestui subiect corespunde unui chestionar comun asupra viitorului regiunilor noastre,

căruia îi vom răspunde printr-un studiu comparat al situaţiilor regionale din cele patru zone. Cercetările

ce vor fi efectuate de grupurile de elevi, sub îndrumarea domnilor profesori, vizează schimbările din

teritoriu, în raport cu evenimentele sociale şi de mediu, domeniile de studiu fiind economia, mediul

înconjurător, multiplele aspecte sociale şi locale.


4

Proiectul va permite fiecărui elev participant să-şi aprofundeze cunoştinţele dobândite, creând şi

dezvoltând metode de analiză, de comparare, de producere şi difuzare a situaţiilor cercetate, punând în

lumină competenţe transversale şi depăşind astfel cadrul strict disciplinar.

Prin implementarea acestui proiect mai urmărim:

- consolidarea cunoştinţelor de limbă franceză ale elevilor,

- folosirea limbii franceze ca mijloc de comunicare şi legarea de noi prietenii între elevi şi cadre

didactice din Uniunea Europeană,

- descoperirea istoriei şi culturii ţărilor

partenere,

- descoperirea noilor realităţi

europene;

- cunoaşterea sistemelor educaţionale

din ţările participante;

- însuşirea şi aplicarea noilor tehnologii

informatizate;

- atragerea şi implicarea comunităţii locale şi a comunităţii de părinţi, alături de elevi şi şcoală, în

activităţile desfăşurate în vederea implementării proiectului, precum şi în realizarea produselor finale

propuse.

Activităţile prevăzute vizează cercetări locale, aplicarea de chestionare, realizarea unui lexic

privind domeniul mediului înconjurător, conceperea unui curs de educaţie pentru mediul înconjurător,

ghiduri turistice şi economice, realizarea site-ului Web al proiectului şi organizarea de teleconferinţe

care să permită comunicarea între elevii şi profesorii şcolilor partenere, seminarii şi vizite de studiu

naţionale şi transfrontaliere, toate desfăşurându-se conform programului stabilit de comun acord.

Vom participa astfel, elevi şi profesori, la un Seminar Internaţional la Suceava-Cernăuţi, la două

mobilităţi în Franţa şi Italia, urmând a fi gazde la finalul proiectului, când va avea loc evaluarea şi

închiderea oficială a proiectului.

Confruntarea realităţilor din diferitele regiuni europene prin intermediul schimburilor de informaţii

şi materiale, efectuate pe Internet şi prin mobilităţi, va fi un factor stimulator al creativităţii tuturor

elevilor implicaţi.

Sperăm ca acest prim proiect multilateral Comenius, aprobat în oraşul Câmpulung Muscel, să

contribuie la formarea continuă a elevilor şi cadrelor didactice implicate, consolidând dimensiunea

europeană în educaţie, prin promovarea activităţilor de cooperare între şcoli, iar prin acţiunile de

diseminare pe care le vom desfăşura în cadrul comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, lectoratelor

cu părinţii, simpozioanelor diverse, să reuşim să impulsionăm şi alte şcoli în realizarea de astfel de

proiecte şcolare ca exemple de bune practici.

Prof. Drd. Vitan - Matei Kasiana

- Coordonator proiect -


5

Étant donné le fait que l’année 2009 reste sous les auspices de la créativité et de

l’innovation, au niveau européen, sous le syntagme: Imaginer - Créer – Innover, le Collège National

Pédagogique « Carol I » de Câmpulung Muşcel essaye de s’approprier cette provocation, étant

impliqué à partir d’août 2009 dans le déroulement d’un Projet Multilatéral Comenius, sous l’égide

d’ANPCDEFP.

Le projet Etudes comparées de l'environnement et de l'aménagement futur des territoires de

nos villes portant l’acronyme CIVITAS, réunit quatre lycées européens: Le Lycée „La Miséricorde”,

Metz, France (coordinateur du projet), Istituto di istruzione secondario superiore „Don Tonino

Bello” Copertino, Italie, le Collège National „Petru Rareş”, Suceava, Roumanie et le Collège

National Pédagogique „Carol I”, Câmpulung Muşcel, Roumanie.

Approuvé et financé par la Commission européenne –financement de 15 000 euros - le projet se

déroule entre août 2009- juillet 2011.

Le choix du sujet correspond à un questionnement commun sur le devenir de nos régions. On

répondra à ce questionnement par une étude comparée des situations régionales proches des lieux

d'implantation des lycées partenaires. Cette étude porte sur

l'économie, l'environnement, la société et l'avenir de nos régions. En

lien avec les administrations locales et régionales, ces recherches

devraient motiver l'apprentissage par la confrontation

avec le réel. Cela permettra aux élèves d'approfondir leurs

connaissances scolaires en créant et développant des méthodes

d'analyse, de comparaison, de production et de diffusion proches

d'une situation de recherche scientifique mettant en oeuvre des compétences

transversales.

L'utilisation des TIC permettra aux élèves de pays différents d'échanger la compréhension de

leurs situations particulières tout en renforçant la prise de conscience des diversités régionales et

de l'unité européenne tout en pratiquant, au travers d'actions concrète, une ou plusieurs langues

étrangères.

Par la mise en œuvre de ce projet on envisage aussi:

- la consolidation des connaissances de langue française des participants

- l’utilisation de la langue française comme moyen de communication ce qui pourrait aider les

participants à nouer de nouvelles relations d’amitié

- la découverte de l’histoire et de la culture des pays européens

- la découverte de nouvelles réalités européennes

- la connaissance des systèmes éducatifs des pays participants


6

- l’acquisition et l’application de nouvelles technologies d’information

- la motivation et l’implication de la communauté locale et de la communauté des parents,

auprès des élèves et de l’école dans les activités déroulées en vue de l’implémentation du projet,

et de la réalisation des produits finaux.

Ainsi nous allons participer, enseignants et apprenants à un séminaire International à Suceava -

Cernăuţi, à deux mobilités en France et en Italie, pour qu’à la fin du projet nous soyons les

amphitryons pour l’action d’évaluation et de fermeture proprement dite du projet.

Nous espérons que ce premier projet multilatéral Comenius contribue à la formation continue

des apprenants et des cadres didactiques impliqués, agrandissant et renforçant la dimension

européenne dans l’éducation, par la promotion des activités de coopération entre les écoles et par

l’intermédiaire des activités de dissémination que nous allons dérouler pendant les séances

méthodologiques, les cercles pédagogiques, les lectorats avec les parents, les divers symposiums

afin de réussir à motiver les autres institutions scolaires à la réalisation de tels projets comme

exemples de bonne pratique et de donner à l’enseignement roumain une dimension européenne.


7


8

Amplasare: 49°7′13″N 6°10′40″E Ţară: Franţa Departament: Moselle Populaţie (2005): 124.500 Suprafaţă: 41,94 km² Densitate: 2.698 loc./km² Altitudinea medie: 162m - 256 m n.m. Metz este un oraş în nord-estul Franţei, prefectura departamentului Moselle, capitala

regiunii Lorena. Oraşul este situat la confluenţa râurilor Mosel şi Seille şi este locul în care s-a

născut poetul simbolist Paul Verlaine, unul dintre cei mai populari scriitori ai literaturii franceze.

Metz este centrul unei Comunităţi Urbane care numără 322.000 de locuitori şi are în

componenţă 37 de comune. Cetatea celţilor lui Médiomatriques, de la care şi-a primit numele, după

cucerirea romană, devine unul dintre principalele oraşe ale Galiei. În anul 451, oraşul este jefuit de

hunii lui Attila. La începutul Evului Mediu, Metz a fost capitala regatului Austrasia. Rămâne pentru

mult timp un oraş liber, vasal al Sfântului Imperiu German. În 1552, Henri II, regele Franţei, devine

suveranul regiunii, iar Metz se transformă în oraş de garnizoană, important punct forte ale regatului

francez. Asediat de către armata germană în anul 1870, în timpul războiului franco - prusac, este

anexat la Imperiul German între 1871 şi 1919. Ocupat şi anexat din nou în timpul celui de-al Doilea

Război Mondial, Metz este eliberat în noiembrie 1944. După război, rolul militar al oraşului a

descrescut, activităţile diversificându-se.

Unul dintre cele mai frumoase oraşe din partea de est a Franţei, este cunoscut şi sub numele

de "Oraşul verde", fiind o destinaţie turistică recomandată. Centrul de atracţie pentru turişti este

cu siguranţă Piaţa St. Louis, datând din secolul XV, înconjurată de clădiri cu arcade şi coloane.

In centrul oraşului se pot vedea numeroase vile medievale, multe fiind vizitate ca muzee, sub

îndrumarea unui ghid.


9

Insă Metz, un oraş care şi-a păstrat aproape intact farmecul trecutului în ciuda schimbărilor

aduse de ritmul contemporan al vieţii, este înainte de orice un oraş al bisericilor, numărul şi

varietatea lor fiind uluitoare. Câteva dintre acestea sunt St. Vincente, St. Euchaire sau St. Maximin,

dar cele mai cunoscute sunt cu siguranţă St. Etienne şi St. Pierre-aux-Nonnains ou St Pierre de la

citadelle ( cea mai veche din Franţa).


10

Istoric: Liceul îşi deschide porţile în 15 aprilie 1883 în actuala mănăstire a franciscanilor. Avea

atunci un pension şi o şcoală normală pentru fete cât şi o grădiniţă. Sub conducerea călugăriţei

Marie Aegidia. În 1885 şcoala este transferată într-o veche mănăstire; ca noutate semnalăm

înfiinţarea unei clase de băieţi, iar mai târziu a trei clase de învăţământ superior care vor pregăti

învăţători şi educatoare.

În timpul Primului Război Mondial o parte din şcoală va fi folosită, pentru câteva luni, ca

spital militar. În perioada septembrie 1945 cursurile sunt suspendate.

Liceul „La Miséricorde îşi ocupă poziţia actuală (la colline Sainte-Croix) începând cu anul

1961. Ansamblul şcolar se compune din: grădiniţă, ciclu primar, colegiu, liceu de cultură generală şi

un internat pentru fete.

Histoire du lycée: Fondé par les Sœurs de la Congrégation Marie Madeleine Postel, l’Ensemble Scolaire de la

Miséricorde ouvre ses portes le 15 avril 1883 au 17 de la rue Marchand, dans le couvent actuel des

Franciscains. Il comprend alors un pensionnat, « une école normale de demoiselles » ainsi qu’une

école maternelle et est placé sous la direction de

Sœur Marie Aegidia.

En 1885, l’école est transférée au 34 rue

de la Chèvre, dans un ancien couvent. Une

classe de garçon est créée, puis trois classes

d’enseignement supérieur préparant à

l’examen d’institutrice.

En 1897, une nouvelle école est

ouverte rue des Vosges à Queuleu. Pendant la

guerre de 14-18, une partie de l’école sert d’hôpital militaire quelques mois. A la fin de la guerre,

les maisons de Metz et Queuleu comptent 40 religieuses et 510 enfants.

Septembre 1939, les cours sont suspendus et reprennent dès la rentrée 1945.

Dans le cadre de la Loi Debré (1959), l’école obtient un contrat d’association lui offrant un meilleur

statut, atout majeur dans la démocratisation de l’école libre.

La Miséricorde occupe sa position actuelle sur la colline Sainte-Croix depuis 1961.

Aujourd’hui, sous la direction de Monsieur Chambat, l’Ensemble Scolaire de la Miséricorde se

compose :

- d’une école maternelle, d’une école primaire, d’un collège, d’un lycée d’enseignement général,

d’un internat de jeunes filles


11

Amplasare: 40°16′N 18°03′E

Ţară: Italia Regiune: Apulia Provincie: Lecce ( LE ) Populaţie (2005): 27,145 Suprafaţă: 57.76 km² Densitate: 470 loc./km² Altitudinea medie: 34 m (112 ft) Patron: St. Joseph de Copertino 18 Septembrie Website: www.comune.copertino.le.it Departe de a fi meticulos documentată, istoria oraşului Copertino a fost subiectul mai

multor studii. Conform istoricilor, oraşul a fost datat posibil în 560 sau 650 Î.H. de reuniunea

locuitorilor dispersaţi de la moşiile Mollone, Casole, Cigliano şi Cambro'. Adevărata dezvoltare a

oraşului Copertino se spune că ar fi început în anul 924 Î.H. după ce a avut loc invazia din Saracens,

distrugând acele moşii si prădând împrejurimile oraşului Nardo. Supravieţuitorii s-au adunat într-o

locaţie fortificată de origine bizantină şi au stabilit o nouă comunitate denumita odinioară

„Citadel”, apoi Conventino, Cupertino si ulterior Copertino. Ca blazon a fost ales un pin cu rădăcini

emergente ilustrând iniţialele C şi P pe lateralele copacului. Aceste iniţiale provin de la Conventio

Populorum.

Până la sfârşitul secolului al cincisprezecelea şi începutul primei jumătăţi a secolului al

şaisprezecelea, Copertino a devenit un centru comercial atractiv datorită imenselor plantaţii de

măslini, fructe ce au fost sedimentate în numeroase prese subacvatice. Produsul final, uleiul, era

apoi transportat la cel mai apropiat port din Gallipoli şi expediat în ţările nordice. Această creştere

economică înfloritoare a încurajat concentraţia populaţiei şi consecvent creşterea sa lentă, dar

progresivă.

În vechiul centru locuit din Copertino se va fonda mânăstirea Sf. Fracis. Ulterior dinastia de

Aragon a cucerit Copertino prin forţele unite ale armatei spaniole şi câţiva cavaleri Albani. După


12

preluarea noii puteri de către Aragon, comitatul Coprtino a fost cedat albanianului Kastriota

Scanderbeg în 1498, ca gest de recunoştinţă pentru sprijinul militar acordat în cucerire. Mulţumită

domniei lui Scadeberg, destul de îndelungată pe perioada primei jumătăţi a secolului al

şaisprezecelea, Copertino s-a bucurat de cea mai bună perioadă a istoriei sale.

Dar cea mai mare realizare demnă de consemnat în istoria Copertino a fost lărgirea vechiului

conac, proiect însărcinat arhitectului militar Evangelista Menga. Până la sfârşitul secolului al

şaisprezecelea, Copertino a arătat un entuziasm deosebit pentru prosperitatea generală.

Renaşterea şi-a pus amprenta pe arhitectura civilă prin ridicarea unor construcţii preţioase ale

căror faţade erau decorate cu terase şi balcoane. Mai mult, conform tradiţiei epigrafice şi umane,

multe spuse Latine au fost gravate pe plăcile câtorva reşedinţe civile, pentru a reprezenta talentul

uman al locuitorilor. De fapt existenţa zidurilor de împrejmuire cu cele douăzeci si trei de turele şi

două intrări în castel dinspre nord-est, plus Malassiso pe partea de sud-est, începe să se constituie

într-o zonă limitată comparată per ansamblu dezvoltării spaţiului demografic. La sfârşitul secolului

al şaisprezecelea s-au stabilit în zonă şi călugării capucini. Până la sfârşitul aceluiaşi secol şase

complexe monastireşti erau ridicate.

În acelaşi timp cu tipărirea, arta pictatului cunoştea o dezvoltare înfloritoare, datorită

capodoperelor lui Gianserio Strafella. Tot în secolul al şaisprezecelea istoria Copertino este mândră

să arate splendorile create de această dată de unul din cei mai mari fii ai săi: Călugărul Joseph

Desa din Copertino. Era un călugăr franciscan care după traversarea scurtă a vieţii sale pe pământ,

a fost sanctificat oficial de Biserică. De asemenea minunile reformatului călugăr Silvestro Calia şi

dominicanului călugăr Michele Marzano sunt o piatră de hotar al acestui secol. Cu privire la artă,

picturile călugărului capucin Angelo da Copertino deveneau foarte cunoscute şi subiectul multor

dezbateri publice. În arhitectură merită menţionat Ambrogio Martinelli şi sculptorul Giovani Donato

Chiarello. În Copertino legislaţia inovatoare a lui Napoleon nu s-a bucurat de o reacţie pozitivă şi

receptivă a publicului. Trasarea noilor graniţe teritoriale au lăsat Copertino fără coastă maritimă,

deşi în vechile timpuri poporul era însărcinat cu administrarea Turnului Squillace. La 14 Martie 1861

primul Parlament Italian fost deschis oficial. Toată energia a fost canalizată proclamării oraşului,

viabilităţii drumurilor, legilor şi regulilor pe care civilia o necesită zi de zi. Un club de citit, teatre

orăşeneşti, iluminaţie publică cu lămpi de petrol; toate acestea au marcat pentru Copertino

intrarea în tagma oraşelor tipice de clasă mijlocie.


13

Istoric:

Acest liceu înfiinţat la Copertino în 1969 este o anexă a Liceului « de Giorgi » din Lecce.

Liceul s-a dezvoltat şi şi-a dobândit autonomia odată cu numirea directorului. Instalat într-o veche

mănăstire, liceul a contribuit la formarea culturală a tinerilor; în anii 80 începe construcţia noului

liceu şi numărul elevilor care provin din oraşele înconjurătoare creşte. În anul 2004 domnul Antonio

Greco este numit director al instituţiei; astăzi liceul numără 780 de elevi, dintre care 480 fete si

300 băieţi. În anul 2008 liceul ia numele de « Don Tonino Bello », episcop de Molfetta (Bari) este

recunoscut pentru devotamentul său şi este preşedinte al organizaţiei Pax CHRISTI. Liceul oferă mai

multe specializări: clasică, ştiinţifică, lingvistică şi tehnică (pedagogică) şi este înfrăţit din anul

2005 cu liceul « Fabert » din Metz. Elevii au posibilitatea de a participa la stagii pe o perioadă de 15

zile la Londra; de asemenea participă la concursul european P.E.J. « Parlement Européen des

Jeunes ». Liceul colaborează la proiecte de solidaritate cum ar fi: « Etiopia chiama Salento…

Salento risponde… »

Histoire du lycée: Ce lycée créé à Copertino en 1969 est une annexe du Lycée « de Giorgi » de Lecce. Il

s’est développé et a acquis son autonomie avec la nomination du proviseur. Installé dans un

ancien couvent, le lycée a contribué à la formation culturelle des jeunes. Par la suite, le lycée a

perdu son autonomie et devenu une annexe du lycée classico « Virgilio » de Lecce. Dans les années

quatre-vingts démarre la construction du nouveau lycée et le nombre des élèves venant des villes

environnantes augmente. En 2004, Monsieur Antonio Greco est nommé proviseur de

l’établissement.

Aujourd’hui, il compte 780 élèves dont 480 filles et 300 garçons. En 2008, le lycée prend

le nom de « Don Tonino Bello », évêque de Molfetta (Bari) connu pour son engagement et

Président de la Pax CHRISTI. Le Lycée compte différentes options: classique, scientifique,

linguistique et technique (pédagogique), et il est jumelé depuis 2005 au « Lycée « Fabert » de

Metz. Les élèves suivent des stages de 15 jours à Londres. Ils participent au concours européen

P.E.J. « Parlement Européen des Jeunes ».

Le lycée collabore à des projets de solidarité comme le projet: « Etiopia chiama Salento…

Salento risponde… » ; En 2008-2009 a eu lieu la construction d’un puits et d’une salle de classe

pour filles à Soddo.


14

Amplasare: 47°40′N 26°16′E Ţară: România Judeţ: Suceava Atestare documentară - 1388 Suprafaţă: 52 km² Populaţie: 105.865 locuitori Altitudine: 270–435 metri n.m.

Istoric:

1904 Se înfiinţează în Suceava, prin decret imperial, urmat de Hotărârea Prefecturii

Suceava, liceul german de fete – Mädchen Lyzeums, cu predare în limba germană. Liceul a

funcţionat în primul an cu un efectiv de 58 eleve, grupate în trei clase, sub conducerea

cunoscutului cărturar bucovinean Samoil Isopescu. Limba română era studiată ca limbă străină,

având alocat un număr mai mic de ore decât limba franceză.

1910 O dată cu dobândirea dreptului de publicitate, se organizează primul bacalaureat - în

limba germană.

1921 Şcoala îşi schimbă numele în Liceul de fete “Doamna Maria”; se trece la predarea în

limba română.

1948 Devine Şcoala medie mixtă nr.2.

1971 Îşi schimbă numele în Liceul teoretic “Petru Rareş”.

1980 Se transformă în Liceu de chimie industrială “Petru Rareş”

1990 Redevine liceu teoretic.

1991 Se înfiinţează prima clasă bilingvă – cea de română-franceză.

1995 Ia fiinţă prima clasă bilingvă română - engleză, în profil umanist

1999 Se înfiinţează primele clase de gimnaziu si prima secţie bilingvă română - engleză,

specializarea matematică-informatică.


15

2000 Ca recunoaştere a calităţii procesului instructiv-educativ şi a rezultatelor obţinute la

faza naţională a diverselor olimpiade, prin ordinul Nr. 4565/19.10.2000 al MEN, primeşte titlul de

Colegiul Naţional “Petru Rareş”.

2001 Ia fiinţă prima clasă bilingvă română - germană, cu specializarea matematică-

informatică

În prezent în cadrul Colegiului Naţional “Petru Rareş” funcţionează 41 clase, cu 1121 elevi.

Histoire du lycée: Lànnée 1904 cèst la date de naissance du lycée qui va fonctionner grâce au décret

impérial comme lycée de filles – Madchen Lyzeums – la langue de lènseignement étant làllemand

tandis que le roumain était étudié comme langue étrangère .

Il prend le nom actuel celui de « Petru Rareş » en 1971, fonctionnant successivement comme

lycée théorique, lycée de chimie et de nouveau lycée théorique.

On remarque lèxistence des classes bilingues : roumain - français, roumain - anglais et

roumain - allemand ; depuis lànnée 2000 grâce à ses résultats éducationnels , l`école prend le

nom de Collège National « Petru Rareş ». A présent, le lycée compte 41 classes, avec 1121 élèves.


16

Amplasare: 45°16′N 25°3′E Ţară: România Judeţ: Argeş Atestare documentară - secolul al XIII-lea Populaţie: 38.209 locuitori

COORDONATE GEOGRAFICE

În bogata şi variata configuraţie geografică şi istorică a patriei, pământul muşcelean se

bucură de o largă rezonanţă.

Inima sa a fost şi rămâne Câmpulungul –

oraş aşezat în Depresiunea Subcarpatică cu

acelaşi nume, de o parte şi de alta a Râului

Târgului, în zona de interferenţă carpato-

subcarpatică, la întâlnirea paralelei de 45016’

latitudine nordică cu meridianul de 25003’

longitudine estică.

Oraşul se întinde în altitudine de la

567m în partea de sud, până la 600m în partea

sa nordică, iar partea cea mai înaltă a vetrei

urbei ajunge la 900m (chilii). Rezultă o energie de relief a vetrei oraşului de 400m – una din cele

mai mari din ţară.

Limitele teritoriale ale oraşului sunt extrem de sinuoase, el învecinându-se cu alte localităţi:

Voineşti la nord, Valea Mare Pravăţ la nord-est şi est, Măţău, Groşani la sud-est; Schitu Goleşti la

sud; Godeni la sud-vest.

Relieful municipiului demonstrează existenţa unei depresiuni tectonice, peste care au fost

depuse strate de sedimente în urma mai multor cicluri de sedimentare, impuse de configuraţia

fundamentului cristalin al depresiunii.


17

În cadrul localităţii se individualizează ca unităţi geomorfologice principale, văile şi

interfluviile. Elementul dominat de care se leagă vatra oraşului

sunt văile, în principal cea a Râului Târgului care pe toată

lungimea sa din cadrul oraşului este asimetrică; cu versantul stâng

mult mai înalt şi mai prelung în comparaţie cu cel drept – mai

puţin înalt şi în general mai abrupt.

În cadrul oraşului, terasele în număr de cinci (5) dezvoltate

de o parte şi de alta a văii, au contribuit la o extindere a

localităţii şi apariţia de noi cartiere: Grui, Vişoi, Flămânda,

Măgura, Mărcuş.

Interfluviile reprezintă formele de relief care domină prin

înălţimea lor vatra localităţii, interfluviul din dreapta văii format

din terase puternic deformate şi care se coboară în trepte în vectorul sudic; interfluviul din stânga

văii, are un grad mai mare de complexitate, datorită fragmentării accentuate a reliefului şi

altitudinii mai mari.

Procesele de modelare actuală a reliefului, determinate de roca friabilă, energia mare a

reliefului, factorii climatici, activitate antropică, contribuie la apariţia de forme specifice:

alunecările de teren, torenţialitatea, surpările, prăbuşirile, zonele denivelate, carierele, canalele,

haldele.

Clima oraşului este determinată de aşezarea

localităţii, poziţia la poalele munţilor Iezer, circulaţia generală

a atmosferei, activităţile antropice, radiaţia solară.

Radiaţia solară anuală are valoarea medie de 112,5

Kcal/cm2. Temperatura medie anuală este de 8,10C.

Presiunea medie anuală are valoarea de 944,5 mb. Vântul bate

dominant dinspre nord-vest 13,2% şi sud-vest 9,2%; din sud 4,7%

şi din est 2,4%. Remarcabilă este durata mare a calmului

atmosferic respectiv 55,8%, oraşul fiind situat într-o zonă de

adăpost. Cantitatea medie de precipitaţii ce cad la Câmpulung

este de 774 mm/an, lunile iunie şi iulie sunt cele mai bogate

în precipitaţii, iar lunile februarie, martie şi ianuarie cele mai sărace. Numărul de zile cu strat de

zăpadă este în medie de 100 / an.

În concluzie, Câmpulungul beneficiază de un topoclimat de depresiune (de adăpost),

asemănător localităţii Davos (Elveţia).

Prin valorificarea apelor minerale de la Câmpulung, dar şi din zona înconjurătoare (Bughea

de Sus), oraşul s-a remarcat ca potenţială staţiune balneoclimaterică.

Chiva Simona Andreea – Clasa a XI-a E

Îndrumător: Prof. Idoraşi Ion


18

La ville constitue, dans la riche et la variée configuration géographique et historique de la

Roumanie, un centre situé dans la dépression de Sous - Carpates. La ville se situe à une altitude de

567m, dans le sud, jusqu’à 600m, au nord, la plus haute partie habitée de la ville atteignant 900m.

Les limites territoriales de notre ville sont très sinueuses. Le relief de Câmpulung montre

l’existence d’une dépression tectonique sur laquelle des couches de sédiments se sont déposés par la

suite de plusieurs cycles de sédimentation. La région est individualisée par les suivantes unités

géomorphologiques principales : les vallées et les interfluves. L’élément dominant de la ville est

représenté par les vallées, surtout celle de la rivière Râul Târgului qui se trouve être asymétrique : le

côté gauche beaucoup plus élevé et plus long par rapport au côté droit, moins élevé et escarpé.

Les terrasses de la ville qui se trouvent des deux côtés de la ville ont contribué à l’émergence

de nouveaux quartiers. Le changement actuel du relief, causé par les roches friables, par les facteurs

climatiques, par les activités humaines contribuent à l’apparition des formes spécifiques : les

glissements de terrain, les torrents etc.

La température annuelle moyenne est de8, 10 C. La pression moyenne annuelle a une valeur

de 944,5. Le vent souffle avec prévalence du nord- ouest 13,2%, du sud- ouest 9,2 %, du sud 4,7 % et

de l’est 2,4%. Remarquable, c’est le calme atmosphérique, la ville étant située dans une région de

refuge.

Comme conclusion, il faut préciser que notre ville bénéficie d’un topoclimat de dépression,

semblable à celui de la localité Davos (Suisse). Par l’exploitation des eaux minérales de Câmpulung et

de Bughea de Sus localité voisine, la ville peut être remarquée comme potentielle station balnéaire.


19

Istoric: Liceul Naţional Pedagogic „Carol I” are ca dată de naştere la Câmpulung, anul 1896, când

începe să funcţioneze în construcţia monumentală întemeiată de regele Carol I. Lucrările au

început în 26 octombrie 1892 şi au fost conduse de specialistul italian Giovanni Battista Dreina. De-

a lungul anilor liceul a dat judeţului Argeş şi ţării numeroase generaţii de învăţători şi educatoare.

Pregătirea lor profesională a fost misiunea unor iluştri profesori printre care Ştefan Velovan, Ilarion

Velculescu, Dimitrie Scurei (primul director al liceului), Ion Nanu Muscel,Ilie Stănescu, Augustin Z.

N. Pop.

Dar în prezent istoria liceului îmbină în mod armonios trecutul cu progresul prezentului;

întâlnim aici laboratoare moderne, o bibliotecă nouă şi chiar elevi foarte moderni. Procesul

instructiv-educativ începe cu grădiniţa, se continuă cu ciclul primar, gimnazial, liceal.

Din anul 1999 sistemul educaţional s-a îmbogăţit cu Colegiul Universitar, devenit apoi

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, secţie a Universităţii Piteşti.

Histoire du lycée:

Le Lycée National Pédagogique „Charles I-er” a comme date de naissance à Câmpulung

l’année 1896, lorsqu ’il commence à fonctionner dans une construction monumentale fondée par le

roi „Charles Ier”. Les travaux ont commencé le 26 octobre 1892 (à noter la présence du Ministre de

l’Instruction) et ont été diriges par le spécialiste italien Giovanni Battista Dreina. Au cours des

années, le lycée a donne au département d’Argeş et au pays de nombreuses générations

d’instituteurs et institutrices. Leur instruction a été le devoir d’illustres professeurs parmi


20

lesquels Ştefan Velovan, Ilarion Velculescu, Dimitrie Scurei (le premier directeur du lycée), Ion Nanu

Muscel, Ilie Stănescu, Augustin Z. N. Pop.

Mais, à présent, l’histoire du lycée fait un bon ménage avec le progrès du présent ; on y

rencontre des laboratoires modernes, une bibliothèque nouvelle et même des élevés très modernes.

On commence l’enseignement avec la maternelle, on continue avec le cycle primaire de 6 à 10 ans,

le gymnase de 10 à 14 ans et le lycée, de 14 à 18 ans. Depuis 1999, le système éducationnel s’est

enrichi par le Collège Universitaire, devenu ensuite la Faculté des Sciences de l’Education, section

de l’Université de Piteşti.

Cristina-Elena Dumitrache, cls. a XI –a A

Prof. Ion Borcănescu


21

TEMATICA PROIECTULUI: - Problematica : imaginea viitoare a regiunilor partenere.

- Studii comparate ale situaţiilor regionale.

- Propuneri de viitor pentru colectivităţile locale.

- Prezentarea şi difuzarea rezultatelor.

Le contenu du projet

- Problématique : le devenir des régions des

partenaires

- Etudes comparées des situations régionales

- Propositions d’avenir pour des collectivités locales

- Présentations et diffusion des résultats

CELE PATRU DOMENII ALE STUDIULUI: - Economie: agricultură, turism, industrie, comerţ

- Mediu înconjurător : geografie, geologie, poluare, biologie

- Societate : istorie, tradiţii, religie, învăţământ, structuri sociale, sănătate, servicii

- Dezvoltarea viitoare; ceea ce este deja prevăzut : proiecte instituţionale oficiale în diferite

domenii: amenajări, protecţia mediului înconjurător, infrastructura, formarea iniţială şi

permanentă; propuneri pentru amenajare, protecţie, infrastructură.....Ce putem face în calitate de

cetăţeni ?

Quatre pôles d’étude:

- économie : agriculture, tourisme, industrie, commerce…

- environnement : géographie, géologie, pollution, biologie…

- société : histoire, traditions, religions, enseignement, structures sociales, administration,

santé, services…

- avenir

1. ce qui est déjà prévu, (projets institutionnels officiels dans différents domaines) :

aménagements, protection de l’environnement, infrastructures, formations

initiale et permanente.

2. les propositions pour aménager, pour protéger, pour les infrastructures Que

pourrons-nous faire en tant que citoyens ?


22

Economie

După cum se ştie, pentru o cât mai bună implementare a Proiectului de Parteneriat

Multilateral Comenius CIVITAS se vor efectua, printre multe altele, cercetări care vizează

schimbările din teritoriu, în raport cu evenimentele sociale şi de mediu, precum şi deplasarea

acestor mutaţii asupra tinerilor. Aceste cercetări sunt efectuate de grupurile de elevi, sub

îndrumarea profesorilor şi se realizează pe domenii de studiu precum: economia, mediul

înconjurător, cultura.

Grupul de elevi si profesorii implicaţi în desfăşurarea cercetărilor din domeniul economic au

întocmit un plan de acţiune prin care vor descoperi, dezvolta şi pune în valoare competenţele şi

abilităţile necesare dezvoltării personale pentru integrare profesională şi cetăţenie activă.

Aşadar, în perioada noiembrie 2009 – februarie 2010, programul se află în etapa de

cercetare locală. Membrii echipei şi-au propus ca până la sfârşitul lunii ianuarie să discute cu elevii

din 6 licee muşcelene în cadrul unor grupuri de discuţie şi să aplice un chestionar. Scopul acestui

studiu este de identificare a tendinţelor în construirea unei cariere, dorinţa de a reveni în

comunitate la finalizarea studiilor, verificarea cunoaşterii ofertei pe piaţa muncii locale, precum şi

studierea comportamentului respondenţilor la nivelul implicării comunitare în programe şi activităţi

de diferite tipuri.

Obiectivele etapei sunt:

Listarea nevoilor de dezvoltare la nivelul grupului de ţintă

Implicarea tinerilor din liceele muşcelene în procesul de identificare a

nevoilor/oportunităţilor (contact direct/indirect cu membrii comunităţii liceene din Câmpulung),

având ca scop dezvoltarea capacităţilor de analiză din punct de vedere sociologic ale tinerilor

Popularizarea programului în rândul tinerilor

Metodologia - se vor folosi două metode:

• metoda calitativă - se vor organiza focus group-uri la nivelul comunităţii liceene din

Câmpulung, în 6 licee, cu participarea a 2-3 membri din cadrul echipei noastre şi a

unui grup de elevi format din 8-12 persoane; membrii echipei de cercetare, care

conduc focus group-ul, utilizează un ghid cu întrebări anterior pregătite, care vor

asigura continuitatea discuţiei şi dirijarea acesteia spre atingerea obiectivelor

propuse; aceştia au datoria de a nota răspunsurile participanţilor, atât în timpul

efectiv al discuţiei, cât şi după terminarea focus group-ului;

• metoda cantitativă - se va alcătui un chestionar care va fi distribuit în 6 licee din

municipiu, pentru a fi aplicate în cel puţin o clasă de liceu din fiecare şcoală aleasă;


23

chestionarele vor fi împărţite spre a fi completate la ora de dirigenţie astfel încât să

se acopere 2 clase de a IX-a, 2 clase de a X-a, 2 clase de a XI-a si 2 clase de a XII-a;

chestionarele vor fi recuperate, după completarea lor, de către membrii echipei de

elevi carolişti, pentru a fi interpretate şi analizate.

In ultima săptămână a lunii ianuarie, echipa finalizează partea de muncă efectivă de teren,

urmând ca până la mijlocul lunii februarie, rezultatele studiului să fie interpretate şi discutate,

pentru a valorifica părerile respondenţilor şi pentru a găsi soluţii problemelor identificate de către

aceştia.

Prof. Pascu Daniela

L’application du Projet de Partenariat Multilatéral Comenius Civitas permettra, entre

autres, des recherches qui visent les changements du territoire par rapport aux événements sociaux

et de l’environnement, les conséquences que ces changements produisent sur les jeunes. Les

recherches seront effectuées par des groupes d’élèves, sous l’orientation des enseignants et

concernent les domaines d’étude proposés : l’économie, l’environnement, la culture etc.

Le groupe d’élèves et les professeurs impliqués dans la section économique du projet ont

dressé un plan d’activité qui vise la découverte, le développement, la mise en valeur des

compétences et les habiletés nécessaires pour l’intégration professionnelle active et concernant la

citoyenneté. Les membres de l’équipe se sont proposés de discuter avec les élèves de six lycées de

notre ville et d’appliquer un questionnaire.

Le but de cette étude est d’identifier les tendances dans le choix d’une carrière, le désir de

se réintégrer dans la communauté locale après la fin des études, la connaissance des besoins sur le

marché du travail, l’implication des personnes interrogées dans des programmes et des activités

communautaires.

Les objectifs de la recherche sont :

l’identification des besoins de développement du groupe cible,

l’implication des jeunes dans cette identification des besoins/ opportunités, visant la

capacité d’analyse sociologique des jeunes

la popularisation du programme parmi les jeunes.

La méthode qualitative vise l’utilisation d’un guide dont les questions ont été préalablement

préparées, questions qui vont assurer la continuité de la discussion et l’atteinte des buts proposés.

La méthode quantitative vise la composition, l’application, l’analyse du questionnaire pour

les lycées choisis.

L’enquête sera interprétée et discutée pour mettre en évidence les opinions des élèves et

pour trouver des solutions aux problèmes identifiés par eux.


24

Cultură şi civilizaţie

Asemănător altor masive muntoase din Carpaţii României şi în Masivul Iezer Păpuşa se

constată o diferenţiere a vegetaţiei la diferite etaje altitudinale, în strânsă corelaţie cu diferiţi

factori climatici şi edafici (Doniţă, 1965).

Pe suprafaţa destul de întinsă a teritoriului se poate distinge o etajare evidentă a vegetaţiei

în benzi succesive care încadrează principalele trepte de relief.

În stabilirea limitelor etajelor de vegetaţie s-a ţinut seama şi de factorii antropozoogeni ce

au produs modificări profunde în alcătuirea vegetaţiei, astfel încât actuala etajare nu mai

corespunde pe deplin cu considerentele ecologice şi îngreunează stabilirea limitelor naturale ale

etajelor de vegetaţie. La delimitarea etajelor şi subetajelor se ţine cont de vegetaţia lemnoasă

potenţială cât şi de cea ierboasă secundară, cu caracter zonal, instalată după defrişarea pădurilor şi

a tufărişurilor.(Coldea, 1990).

A. Etajul montan este cel mai bine reprezentat în masiv. Aici se extind pădurile încheiate,

situate deasupra etajului colinar; au ca limită secundară nivelul la care dispar speciile de Quercus.

Ca limită superioară se consideră altitudinea la care încep să se rărească molidişurile încheiate. În

cadrul acestei amplitudini se pot stabili limitele naturale climatice ale etajului montan, între 600

(500) m şi 1600 (1700) m.

În numeroase sectoare ale masivului, intervenţia brutală a omului, prin defrişare şi păşunat,

a determinat, în mod artificial, coborârea limitei pădurii cu mult sub limitele naturale climatice.

Vegetaţia etajului montan din Masivul Iezer Păpuşa se repartizează pe trei subetaje, factorul

principal care o determină fiind reprezentat de variaţia umidităţii.

a. Subetajul montan inferior: cuprinde vegetaţie forestieră, alcătuită din arborete pure

de fag (Fagus sylvatica) sau în amestec cu carpen (Carpinus betulus) şi alte foioase.

Lipsesc sau apar sporadic, răşinoasele.

Acest etaj ocupă o suprafaţă redusă în comparaţie cu celelalte subetaje ale etajului

montan, fiind prezent în extremităţile sudice şi sud-estice, sub altitudinea de 600-700 m. Toate

celelalte zone de la poalele masivului intră direct în subetajul montan mijlociu.

b. Subetajul montan mijlociu: alcătuit din făgete pure sau în amestec cu brad (Abies alba)

sau molid (Picea abies), în proporţii foarte variate, grupate în asociaţiile Symphito-Fagetum,

Hieracio-Fagetum, Pulmonario rubrae-Fagetum, Leucanthemo-waldsteinii-Fagetum.

Făgetele pure sunt destul de rare, dispuse insular în păduri de amestec.

Limita superioară a subetajului montan mijlociu corespunde limitei de vegetaţie a fagului,

situată, în medie, la 1400 m altitudine, cu unele oscilaţii.


25

c. Subetajul montan superior: format din arborete pure de molid (Picea abies), în Masivul

Iezer Păpuşa este foarte variabil ca întindere. Dacă în partea centrală, fâşia molidişurilor se întinde

pe suprafeţe mari (între 1300-1350 m şi 1600-1700 m s.m.), pe unele platouri sudice şi sud-estice

precum şi pe versanţii nordici foarte abrupţi, se observă fenomenul laminării sau suprimării

integrale a molidişurilor, fie de natură antropozoogenă: Hieracio rotundi-Piceetum, Leucanthemo

waldsteinii-Piceetum.

B. Etajul subalpin: reprezentat în special prin rarişti de limită şi tufărişuri de

jneapăn(Pinus mugo), care reprezintă tranziţii între

zona forestieră şi grupările din subalpin şi alpin.

Aceste tufărişuri reprezintă o asociaţie lemnoasă

foarte densă în care circulaţia este aproape

imposibilă.

Deşi limitele acestui etaj sunt, în aparenţă,

mai puţin fluctuante, stabilirea limitelor reale, este de

obicei, dificilă, datorită înlocuirii limitelor climatice ale

vegetaţiei forestiere, prin limite artificiale, şi datorită suprimării celor mai multe dintre rarişti.

În acest etaj se încadrează şi unele pajişti de platouri cu ţăpoşica (Nardus stricta), care

constituie – disclimaxuri artificiale induse în aria unor grupări forestiere sau a tufărişurilor. Nardus

stricta este favorizată de existenţa terenurilor acide, bătătorite de păşunatul intens şi de marginile

pâraielor. În unele zone din masiv (Valea Pârâului Iezer, Valea Bătrânei) unde etajul subalpin este

bine reprezentat, se poate distinge uşor un

a. Subetaj subalpin inferior, care cuprinde rarişti de limită, formate din molid cu

exemplare răzleţe de zâmbru (Pinus cembra) şi un

b. Subetaj subalpin superior, reprezentat prin zona jnepenişurilor, ale cărui limite urcă, pe

unii versanţi până la 2200 m.s.m.

Pe plaiurile sudice şi sud-estice ale masivului,

unde molidişurile, sau chiar făgetele, urcă până în

golul de munte, se observă o laminare accentuată a

etajului subalpin, reprezentat numai prin pajişti

subalpine.

C. Etajul alpin : include golurile de munte,

situate în afara limitelor climatice de vegetaţie a arborilor, preponderent fiind tufărişuri scunde,

pajişti alpine şi asociaţii de stâncării , bolovănişuri.

Se întinde de la limita superioară a jnepenişurilor, greu de stabilit pe mulţi versanţi unde au

avut loc masive defrişări şi cele mai înalte vârfuri, întinzându-se pe o diferenţă de nivel de

aproximativ 400-600 m.

În zona inferioară a etajului, deasupra jnepenişurilor, în special pe versanţii nordici,

tufărişurile scunde formează o bandă aproape continuă, care poate urca sub formă de pâlcuri de


26

Rhododendron şi Vaccinium, asociate cu Dryas octopetala şi Saponaria pumilo, până pe coamele şi

platourile Masivului Iezerul Mare, Bătrâna şi Păpuşa (Richiţeanu, 1975).

Merişor de munte (Vaccinium vitis idaea Clopoţelul (Campanula abietina) Asociaţia Rhododendron kotschyi (smărdarul-bujorelul de munte) preferă versanţii adăpostiţi

faţă de vânturile dominante, fiind sensibili la oscilaţiile termice. Lujerii rămaşi neacoperiţi de

zăpadă degeră şi pier, de aceea numărul florilor, al

suprafeţelor de rododendron se reduce de la an la an. Dar

nu suportă nici o perioadă lungă de acoperire cu zăpadă

deoarece îi scurtează perioada de vegetaţie. În Masivul

Iezer Păpuşa, poate fi întâlnit din iunie până în septembrie,

perioadă ce diferă de la un versant la altul.

Rhododendron kotschyi

Asociaţia Vaccinietum myrtilli (tufărişuri de afine)

are ca specie dominantă merişorul de munte (Vaccinium vitis idaea).

Asociaţiile predominante în pajiştile alpine sunt cele edificate de Agrostis rupestris care

ocupă suprafeţe apreciabile, coborând până în subetajul molidişurilor împreună cu Festuca airoides

şi Nardus stricta, asociaţii cu Festuca ce ocupă versanţii însoriţi estici şi sudici ai vârfurilor înalte şi

asociaţii de coană (Carex curvula) dezvoltate pe toate piscurile înalte, la altitudini de peste 2100-

2200 m.

Pe versanţii nordici ai masivului şi în circurile glaciare, suprafeţe întinse sunt ocupate de

pietrişuri, bolovănişuri, grohotişuri şi stânci masive, pe care se instalează o vegetaţie incipientă, cu

un puternic caracter conservativ şi alcătuită, în mare parte, din specii cu disjuncţie arctic-alpină.

Prof. Radu Anda


27

Pareil à d’autres massifs montagneux des Carpates, le Massif Iezer Păpuşa bénéficie d’une

riche végétation correspondant aux différents étages d’altitude, en corrélation étroite avec les

différents facteurs climatiques et édaphiques.

Sur une surface très grande du territoire on distingue une végétation clairement différenciée

par étages qui encadrent les principaux éléments de relief. Pour fixer les niveaux de végétation, on

a tenu compte des facteurs qui ont produit des changements profonds dans la structure de la

végétation de sorte que les limites actuelles ne correspondent pas du tout aux considérations

écologiques. Pour la délimitation des étages on a tenu compte de la végétation ligneuse potentielle

et de la végétation herbue, à caractère régional, installée après le défrichement des forêts.

L’étage montagneux est le mieux représenté dans le Massif. On retrouve ici l’extension des

forêts qui se trouvent au-dessus de l’étage des collines. Dans de nombreux secteurs du massif,

l’intervention brutale de l’homme par la déforestation et le pâturage, a eu comme conséquence un

abaissement artificiel de la limite de la forêt sous les limites naturelles climatiques. L’étage

bénéficie de trois délimitations : l’étage montagneux inférieur qui contient une végétation

forestière : le hêtre mêlé avec le charme et d’autres arbres à feuilles caduques. De manière

sporadique peuvent apparaître les conifères. Dans l’étage moyen il n’y a que la hêtraie ou mêlée du

sapin et de l’épicéa dans des proportions différentes. L’étage montagneux supérieur est composé de

peuplements purs de l’épicéa.

L’étage subalpin représente une sorte de transition entre les régions forestières et la région

alpine. Le maquis est une association très dense de bois parmi lesquels la circulation est presque

impossible. Cette région contient parfois des prairies artificielles introduites dans le domaine

forestier.

L’étage alpin présente des cimes montagneuses situées en dehors de la limite climatique de la

végétation des arbres, composée principalement par des haies basses, par des alpages et des

associations rocheuses.


28


Situat la 51 km. Faţă de Piteşti şi la 83 km. De Braşov, oraşul s-a dezvoltat pe terasele

inferioare ale Râului Târgului, pe traseul unui vechi drum comercial ce lega Dunărea de Transilvania

prin culoarul Rucăr – Bran.

Data întemeierii oraşului Câmpulung, socotit cel mai vechi

oraş medieval dintre Carpaţi şi Dunăre, a interesat pe toţi cei

care s-au ocupat de istoria lui. C.D.Aricescu, care a scris prima

monografie a acestui oraş (1856), afirmă că oraşul a fost înfiinţat

de Negru Vodă în secolul al XIII-lea. Ioan Răuţescu, în lucrarea

„Câmpulung Muscel, monografie istorică” (1943), menţionează că

oraşul a fost întemeiat de cavalerii teutoni în prima jumătate a

secolului al XIII-lea. În Letopiseţul Cantacuzinesc (Istoria Ţării

Româneşti 1290-1690) se menţionează că Radu Negru Voievod a

venit din Transilvania pe apa Dâmboviţei unde a întemeiat o ţară nouă, iar aici a făcut oraşul

Câmpulung, anul de întemeiere fiind 1290. Versiunea arabă a cronicii Ţării Româneşti, descoperită

în anul 1970 la Deir – es – Sir, lângă Beirut, vorbeşte de Negru Vodă care a construit în Câmpulung,

în 1292, o măreaţă biserică.

Altă dată legată de întemeierea oraşului este anul 1300, când, la Câmpulung a decedat şi a

fost îngropat comitele catolic Laurenţiu de Longo Campo,

a cărui lespede tombală se păstrează în ansamblul feudal

Bărăţia. Într-un Hrisov de la Matei Basarab din 10 aprilie

1647 despre Mănăstirea Câmpulung se subliniază că Negru

Vodă a zidit biserica în cursul anilor 1214-1215.

Un lucru este cert că şi alte oraşe din Ţara

Românească şi Câmpulung s-a format în secolul al

XIII-lea ca urmare a procesului intern al dezvoltării

societăţii româneşti, trecând de la obştea ţărănească la

comunitatea orăşenească, prin fazele de sat,

târg, oraş. În urma victoriei de la Posada (9-12

noiembrie 1330), statul feudal Ţara Românească devine

independent, iar capitala sa este mutată de la

Curtea de Argeş la Câmpulung, unde va rămâne până în timpul lui Vladislav I Vlaicu (1369).


29

Oraşul va mai avea această calitate şi de aici înainte, dar în mod temporar. Dezvoltarea

economică, ca urmare a intensificării producţiei meşteşugăreşti, a dus la obţinerea unor libertăţi

orăşeneşti, conferindu-i-se cunoscute privilegii de autoadministrare, jurisdicţionale şi economice.

Progresul economic, ca şi aşezarea geografică pe drumul Piteşti – Braşov, au contribuit la

intensificarea legăturii cu transilvăneni, comerţ stimulat de tratatele comerciale încheiate între

domnii munteni şi negustorii braşoveni. Primul dintre ele este semnat de Vlaicu Vodă în 1369,

reînnoit de Mircea cel Bătrân în 1413, tot la Câmpulung.

Tot în domeniul comerţului menţionăm faptul că încă din secolul al XV-lea exista bâlciul

(„sborul”) de Sf. Ilie, renumit şi astăzi,

care a contribuit la evoluţia economică şi

socială a oraşului şi a zonei înconjurătoare.

Existenţa cancelariei domneşti a contribuit

la răspândirea scrisului şi a ştiinţei de

carte în oraş şi împrejurimi. Nu

întâmplător primul document scris în limba

română, este opera unui câmpulungean,

negustorul Neacşu Lupu, care scrie

jupânului Hans Benkner din Braşov, în anul

1521, despre mişcările trupelor turceşti de la Dunăre. Tot aici Antonie Vodă din Popeşti a înfiinţat

prima şcoală obştească cu învăţătura în limba română din Ţara Românească (8 ianuarie 1669).

Obiective turistice:

Municipiul Câmpulung ca şi împrejurimile sale oferă vizitatorilor posibilităţi variate da a

petrece timpul liber în mod plăcut şi util.

Ansamblul feudal Negru Vodă, la intrarea în oraş, a fost

construit în mai multe etape de la Basarab I (1310 – 1352), Nicolae

Alexandru (1352 – 1364), Matei Basarab (1633 – 1654), la Dimitrie

Ghica (1827 – 1832), el constituind pe lângă un centru al

ortodoxiei şi un puternic centru de cultură, tipografia înfiinţată de

Matei Basarab, a contribuit la tipărirea a patru cărţi, care au

circulat şi în alte teritorii, chiar în peninsula Balcanică.

Complexul feudal Bărăţia, ce datează din secolul al XIII–lea, unde

se află piatra de mormânt a contelui Laurenţiu de Longo Campo.

Biserica „Sfântul Nicolae – Popa Savu” , situată în centrul

Municipiului Câmpulung – Muscel, pe Bulevardul Negru Vodă, este zidită în stil semi-gotic, cu aspect

monumental, fiind prima ca mărime după Biserica Domnească. Măsoară 27 m lungime, 7,3 m lăţime

în pronaos şi 10,7 m în naos.


30

Biserica Şubeşti al cărui nume se trage din breasla şubarilor, construită între 1551 – 1552,

reconstruită în 1779. Biserica Fundeni, ce datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ca are

în interior câteva pietre de mormânt, dintre care una datând din anul 1576. Biserica Domnească,

construită în 1567 de doamna Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanu şi fiul său Petru al II-lea, refăcută

în 1721 şi între 1870 – 1889

Biserica Sf. Gheorghe, a cărei construcţia datează dinainte de secolul al XIII-lea. Crucea

Jurământului, ridicată în timpul domniei lui Gheorghe Duca la 25 decembrie 1674, a cărei inscripţie

statorniceşte privilegiul de autonomie al oraşului. Muzeul de istorie şi artă din centrul oraşului în

clădirea fostei prefecturi a Muscelului, construită de arhitectul D. I. Berechet, adăposteşte

exponate descoperite pe teritoriul localităţii sau în împrejurimile sale. De asemenea are o bogată

colecţie de artă plastică, picturi, desene, sculpturi semnate de Th. Pallady, C. Babă, L. Grigorescu,

C. Baraschi.

Secţia de etnografie şi artă populară situată într-o

clădire, monument arhitectural din secolul al XVII-lea,

în stil muşcelean ce prezintă principalele ocupaţii, piese

de port popular şi interioare de casă din Muscel. Vila

Golescu, realizată în acelaşi stil muşcelean, din piatră

devenită muzeu de istorie al Muscelului şi al familiei

Golescu. Parcurile oraşului: Grădina Publică, Parcul

Ştefănescu, Parcul Kretzulescu ce are şi un izvor mineral

şi de asemenea alte izvoare de pe teritoriul localităţii

au dat oraşului calitatea de staţiune balneoclimaterică.

Mai mult monumentele din oraş, definesc anumite etape din istoria municipiului.

În oraş sunt mai multe clădiri, declarate monumente istorice: Colegiul „Dinicu Golescu”

construit între 1925 – 1937, Colegiul Pedagogic „Carol I” a cărui construcţie datează din anii 1892 –

1895, Vila Paul, construită în 1920; Hotelul Regal, construit în 1890 de N. Ştefănescu; clădirea Casei

de Cultură „Tudor Muşatescu” construită în 1907, clădirea Tribunalului – 1901, Primăria – fostul

local al Prefecturii de Muscel – 1934, etc.

La acesta se adaugă Castrul Roman Jidava, cel mai mare şi singurul din piatră, dintre cele 13

castre din lungul Limes-ului Transahitanus, care măsoară 235 km (între Turnu Măgurele şi Râşnov).

Toate aceste obiective fac ca municipiul Câmpulung, dar şi zona înconjurătoare, să se situeze

printre cele mai însemnate în ceea ce priveşte potenţialul turistic.

Stana Marinela – Clasa a XI-a E

Îndrumător: Prof Ion Idoraşi


31

Considérée la plus ancienne ville médiévale située entre les Carpates et le Danube, la ville

Câmpulung Muşcel bénéficie des mentions historiques qui la placent au XIIIe siècle. Il s’agit des

mentions de C. D. Aricescu qui a écrit la première monographie de la ville (en 1856) et qui indique

comme période de fondation le XIIIe siècle. Il s’agit aussi de la monographie réalisée par Ion

Răuţescu qui précise que la ville a été fondée par les chevaliers teutoniques dans la première

moitié du XIIIème siècle.

Le développement économique, comme conséquence de la production artisanale, a conduit à

l’obtention de son indépendance, en lui conférant des privilèges judiciaires et économiques. Ce

progrès économique et la localisation géographique sur la route Pitesti – Brasov a pleinement

contribué au renforcement des relations avec Transylvanie, à un commerce stimulé par des traités

commerciaux conclus entre les princes de Valachie et les marchands de Brasov.

Objectifs touristiques: La ville Câmpulung Muşcel et ses environs offrent aux visitateurs des possibilités variées pour

passer des loisirs agréables : le complexe féodal Bărăţia, datant du XIIIe siècle, où il y a la pierre

tombale du Comte Laurenţiu de Longo Campo ; l’église Saint-Nicolas, construite en style semi-

gothique ; l’église Şubeşti ; l’église Fundeni ; l’église Seigneuriale ; le Musée de l’Histoire et de

l’Art.

Le Département d’Ethnographie et d’Art populaire situé dans un bâtiment qui constitue un

monument architectural du XVII-ème siècle, conçu dans le style local et présentant les principales

professions, les costumes populaires et les décorations des maisons de Muscel etc.


32


Ca de atâtea ori în istoria noastră, paginile de eroism ale soldaţilor români se leagă de

împlinirea idealului naţional. Dacă în Războiul de independenţă, mărturie a eroismului dorobanţilor

şi roşiorilor români stau şi câmpurile de luptă, monumentele de pe teritoriul Bulgariei, jertfele

militarilor români în Primul Război Mondial, având ca imperativ reîntregirea naţională, se leagă atât

de teritoriul ţării, cât şi de al altor state. Eroismul soldaţilor în anii 1916-1918 este glorificat de

numeroase monumente, mausolee, cimitire militare dintre care se disting în memoria noastră

afectivă Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti, cel de la Mărăşti, dar şi cele de la Topliţa, Mateiaş,

Soveja. Există în afară ţării numeroase monumente care rememorează prezenţa soldaţilor români

fie pe diferite fronturi, fie în prizonierat, unde au cunoscut privaţiuni inimaginabile. Albania,

Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Ucraina, Ungaria şi întregul

spaţiu ex-iugoslav au presărate pe teritoriul lor numeroase cimitire militare româneşti ce evocă

acest capitol tragic al istoriei noastre.

Militarii români înhumaţi pe teritoriul Franţei provin din rândul celor decedaţi în prizonierat

în timpul Primului Război Mondial. Prizonierii de război români internaţi în Franţa, în provinciile

Alsacia şi Lorena, pe atunci în compunerea Imperiului German, au fost repartizaţi în detaşamente

de muncă, fiind trimişi la muncă în zone militare. Aici, din cauza condiţiilor grele de viaţă şi a

bolilor, mulţi dintre ei şi-au pierdut viaţa. Numărul militarilor români înhumaţi în Franţa este de

2.746, iar numărul locurilor de înhumare este de 46.Principalele localităţi în care se odihnesc

pentru eternitate eroii români sunt: Dieuse (947), Haguenau (472), Soultzmatt (687), Labry (256),

Sarrebourg (224), Maubenge (80), alte localităţi (111).

Unul dintre cele mai impresionante monumente comemorative aflat în Alsacia, este cimitirul

militar românesc din Soultzmatt, acolo unde în perioada interbelică ţara îşi cinstea eroii. A urmat

apoi o perioada de uitare în epoca comunistă, dar exilul românesc a reluat tradiţia cinstirii

conaţionalilor – eroi de Ziua Eroilor, dar şi în alte momente. După 1989 şi cei din ţară, oficiali sau

nu, au făcut din cimitirele militare româneşti din Alsacia un loc de pelerinaj.

Cimitirul a fost construit la iniţiativa reginei Maria, căreia îi aparţin mişcătoarele cuvinte:

„Soldaţi români, departe de patria voastră, pentru care v-aţi jertfit, odihniţi-vă în pace, aureolaţi

de glorie, în acest pământ care nu vă este străin".Acest monument n-ar fi putut exista fără

iniţiativa regală, dar şi fără generozitatea deosebită, arătată de comuna Soultzmatt. În acest sens

ziarul „Alsacia” din 24 septembrie 1969 relata: Prin deliberare, la data de 30 august 1919, Consiliul

municipal a decis că localitatea Soultzmatt pune la dispoziţia Guvernului român un teren pentru

înhumarea soldaţilor români decedaţi în timpul captivităţii lor în Alsacia. Soultzmatt face dar acest

teren Guvernului român".


33

Imediat după război, s-au început cercetările în cimitirele militare şi civile, pentru un

recensământ al prizonierilor romani decedaţi pe teritoriu francez. De asemenea, s-a început

operaţiunea de grupare a osemintelor în câteva cimitire principale. Dieuse pe Moselle şi Soultzmatt

reunesc aceste rămăşite de pe teritoriul Alsaciei meridionale

Cimitirul din Soultzmatt a fost inaugurat la 9 aprilie 1924, în prezenţa suveranilor României

şi a generalului Berthelot, fostul şef al Misiunii Militare Franceze, un mare prieten al românilor.

Istoricul francez Jean Nouzille, autorul lucrării „Le Calvaire des prisonniers de guerre roumains en

Alsace-Lorraine, 1917-1918” prezintă acest moment emoţionant : „După inaugurarea

monumentului, regina Maria a depus la baza Marii Cruci din cimitir o coroană mare de crini şi de

trandafiri şi parcurgând rândurile de morminte a aşezat în dreptul fiecăruia buchete de garoafe

roşii şi albe, oferite de copiii alsacieni”

În cadrul cimitirului, în care se găsesc 556 de însemne de căpătâi, au fost depuse osemintele

a 687 de eroi români care au murit în captivitatea germană. Monumentul central are forma unei

cruci creştine, iar la baza acestuia sunt montate trei placi cu inscripţii. De o parte şi de alta a

acestuia sunt două gropi comune marcate prin două cruci. Una dintre inscripţii, pomenită anterior,

dezvăluie simpatia şi compasiunea profundă a reginei Maria, dovedită şi în război, când a fost

supranumită Mama Răniţilor. Cea de a doua inscripţie reaminteşte faptul că: „Cei 687 de prizonieri

de război români ce şi-au găsit odihna aici, au murit între ianuarie şi sfârşitul anului 1917. Ei au

cunoscut foamea, privaţiunile şi torturile”. Ultima inscripţie glăsuieşte: „Comitetul din Alsacia

pentru mormintele româneşti a fost însărcinat de guvernul român, pentru a reuni în acest cimitir

mormintele ce se aflau răspândite, în 1919, în 35 de sate şi comune din Alsacia. Comitetul a

obţinut dovezi că toţi au murit după suferinţe nespuse ” Pe gardul din latura stângă se găseşte o

statuie din bronz realizată de sculptorul Oscar Han, în 1933.

Calvarul prizonierilor de război români ne este astăzi cunoscut prin intermediul

documentărilor lui Jean Nouzille, care, in anii 1980, a consemnat spusele multor martori la

suferinţele îndurate de aceştia.

„Palizi, slabi, cu ochii stinşi, aceşti nenorociţi abia se ţineau pe picioare. Foamea părea a-i

fi îndobitocit şi redus la nesimţire.” Aşa îi descrie soldatul alsacian Dominique Richert pe prizonierii


34

militari români întâlniţi la Wetzlar, pe Valea Rinului. O bună parte dintre captivi nu e deţinută în

lagăre, ci repartizată în echipe de lucru, aşa-numitele Arbeitskommando-uri. Multe dintre acestea

se află în Alsacia şi Lorena.

Alte mărturii cutremurătoare evocă tratamentul inuman la care sunt supuşi prizonierii: „La

Guebling, exista mărturii că un soldat a murit pe loc, după ce şi-a umplut burta cu trifoi… La

Koetzingue, deţinuţii români se bat cu găinile ca să le fure cojile de cartofi fierţi. Morţii sunt

înmormântaţi fără serviciu religios, doar fredonându-li-se de către camarazi cântece ostăşeşti din

patrie.”

Locuitorii din Alsacia nu rămân indiferenţi la supliciul prizonierilor români, iar copiii nu

arareori le strecoară prin gard un colţ de pâine sau o ţigară. (Curierul de Bruche 29 martie 1919). În

schimb, românii le dau sculpturi micuţe din lemn, cioplite cu briceagul. În clipa încheierii

armistiţiului, calvarul nu ia sfârşit pentru toţi. La 18 noiembrie 1918, în apropiere de Broque,

căpitanul Chambe, vechi membru al Misiunii Militare Franceze din România, recunoaşte bonetele în

două colţuri şi tunicile verzi ale uniformei militare române, atârnând pe trupuri descărnate, care se

târăsc înspre Saint - Dié în Franţa, un teritoriu deja eliberat.

Chiar dacă articolul de faţă evocă, fie parţial, unele din monumentele comemorative de

teritoriul Alsaciei, dar şi situaţia nefericită a prizonierilor români faptul că acest capitol atât de

puţin cunoscut este adus în atenţia celor de azi, se vrea o pioasă aducere aminte pentru

contemporani şi viitorime.

Prof. Vintilă Irinel


35

Les cimetières militaires

Etroitement lié à l’idée d’accomplissement de l’idéal national, l’héroïsme des soldats

roumains est glorifié par de nombreux mausolées, cimetières militaires, monuments parmi

lesquels : le Mausolée des Héros de Mărăşeşti, le Mausolée de Topliţa, Mateiaş, Soveja.

Les monuments qui se trouvent à l’étranger prouvent la présence des soldats roumains

sur des fronts différents, il s’agit de l’Albanie, de l’Autriche, de la Belgique, de Bulgarie, de la

France, de l’Allemagne, de Grèce, de l’Italie, de la Pologne, de l’Ukraine, de la Hongrie. Le nombre

de soldats roumains enterrés en France est de 2746, et les lieux d’enterrement sont 46.

Les principales villes dont le souvenir des héros roumains reste pour l'éternité sont: Dieuse (947),

Haguenau (472), Soultzmatt (687) Labry (256), Sarrebourg (224) Maubenge (80), d'autres localités

(111). L'un des monuments les plus impressionnants situés en Alsace est représenté par le cimetière

militaire roumain qui se trouve à Soultzmatt.

Après 1989 les officialités ont fait du cimetière des militaires roumains en Alsace, un

lieu de pèlerinage. Le cimetière a été construit à l'initiative de la reine Marie, occasion pendant

laquelle elle a prononcé les mots suivants: "soldats roumains, trouvés loin de votre patrie, pour

laquelle vous vous êtes sacrifiés, reposez-vous en paix, en pleine gloire, dans cette terre qui n'est

pas inconnue”. Ce monument n’aurait pas existé sans l'initiative royale et sans grande la générosité

de la commune Soultzmatt.

L'historien

français Jean Nouzille, auteur de "Le

Calvaire des prisonniers de guerre

roumains en Alsace- Lorraine, 1917-1918"

présente un moment émouvant :

«Après l'inauguration du

monument, la Reine Marie a apportée à

la Grand-croix du cimetière une gerbe de

fleurs de lys et de roses et traversant les

rangées de tombes, elle a déposé devant

chacun un bouquet d'œillets rouges et

blancs, offerts par les enfants des alsaciens".

Ce chapitre d’histoire si peu connu, porté à l'attention des générations d'aujourd'hui,

représente comme un rappel pour les contemporains pieux et pour l’avenir.


36


Câmpulung are gravat în memoria sa panteonul muşcelean, o listă de nume mari a căror

glorie a depăşit cu mult graniţele acestei regiuni. Câţiva dintre ei au lăsat urme vii ale inspiraţiei

sau geniului lor. Prin bogăţia sa culturală, Câmpulung Muscel dispune de un atu special, în acest

context el trebuind să-şi pună în valoare imaginea.

Atestat documentar la 1300, acest oraş va deveni important pentru frumuseţea locurilor

sale şi pentru numeroasele personalităţi care s-au născut aici. Dragostea pentru cultură a fost de-a

lungul timpului un sentiment de profund ataşament la acest ideal înalt, care presupune dăruire de

sine şi renunţare la interesul individual pentru o valoare resimţită ca superioară: învăţătura.

De aceea apariţia primelor documente în limba română la Câmpulung nu a fost

întâmplătoare. Este vorba de celebra Scrisoare a lui Neacşu din Câmpulung către primarul

Braşovului, Johannes Benkner , din 1521. Textul a fost redactat cu alfabet chirilic cuprinzând trei

părţi. De remarcat este faptul că forma cuvintelor utilizate în scrisoare se aseamănă mult cu aceea

din limba română actuală.

(1985-1961)

Fiul magistratului Constantin Barbilian, Ion Barbu s-a născut la

Câmpulung pe 19 martie 1985. A urmat şcoala primară la Câmpulung

Muscel, la Dămieneşti (Roman) şi la Stâlpeni Muscel şi apoi liceul la

Piteşti, Câmpulung şi Bucureşti, dovedind o pasiune extraordinară pentru

lecturile serioase şi matematică. S-a dedicat studiilor ştiinţifice şi în 1929

va obţine titlul de doctor în matematică. Numele său adevărat este Dan

Barbilian cu care a semnat opera ştiinţifică, iar Ion Barbu este

pseudonimul literar.


37

Renumit matematician, Barbu a urcat în vârful ierarhiei universitare participând la congrese

mondiale şi la conferinţe în străinătate. A fost secretar al Societăţii de ştiinţe, dar niciodată nu şi-a

uitat cealaltă pasiune: poezia.

Poet şi matematician de frunte, strălucitor în ambele domenii, el a postulat ideea că poezia

şi geometria au un punct de întâlnire: ”…pentru mine, poezia este o prelungire a geometriei… ”

Orientarea sa poetică se explică prin raportare la curente diferite. Opera sa se prezintă ca o

răscruce de drumuri, unde se întâlnesc parnasianismul,

expresionismul şi constructivismul. Încă de la debutul

său literar (1919 la Sburătorul), Ion Barbu a imprimat

versurilor sale un ermetism susţinut ca o condiţie esenţială a

desăvârşirii actului creator.

Parnasianismul, care prezintă forme geologice, elemente

minerale statice (”Lava”, ”Banchizele”, ”Munţii”, ”Râul”)

este înlocuit, după o etapă baladesc-orientală (”Isarlâc”, ”După

melci”), de creaţia ermetică (”Ritmuri pentru nunţile necesare”, Uvedenrode”, ”Joc secund”),

unde poezia sa se înalţă prin extrema abstractizare spre înţelegerea lumii divine şi a tainelor

universale, spre cunoaşterea totală.

(1903-1970)

Născut la Câmpulung pe 22 februarie 1903, într-o familie de

intelectuali, Tudor Muşatescu va urma Facultatea de Litere şi Filozofie şi

apoi Facultatea de Drept. Încă din copilărie a fost ”contaminat” de

preocupările artistice ale mamei sale de la care a dobândit gustul pentru

lectură şi scriitură. Fiu de avocat, Tudor Muşatescu va păstra din originea sa

simţul dreptăţii şi ambiţia de a demasca nedreptatea.

Primit cu braţele deschise de societatea literară el publică

epigrame, realizează propria revistă în versuri intitulată ”Ghiocelul”, scrie schiţe şi romane, dar va

cunoaşte marele succes prin piesele de teatru. La maturitate îşi consacră

viaţa teatrului în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă şi

proprietar de teatru.

Debutul său are loc la Paris în 1923 cu piesa ” Focuri pe comori”.

Acest debut timid va evolua rapid spre o producţie literară complexă

a cărei satiră politică şi socială este principala caracteristică. Scrisul său

se dovedeşte a fi ceea ce am putea numi opera unui mare dramaturg

contemporan, prin subiectele abordate.

El se consacră mai ales dramaturgiei unde, printr-o diversitate


38

impresionantă de subiecte, el satirizează instituţiile şi moravurile corupte din epoca sa pe un ton pe

cât de sarcastic pe atât de ironic şi plin de umor. Comediile ”Titanic Vals”, ”… escu” şi

melodrama ”Visul unei nopţi de vară” i-au adus o mare apreciere chiar şi în străinătate fiind

traduse în franceză, italiană, poloneză, greacă.

Într-adevăr, opera sa relevă o înflorire fără precedent a formulelor artistice. Piesele sale

explorează, printr-o mare bogăţie de tehnici dramatice, diversitatea realului şi tipologiile umane.

Urmând linia tradiţională, Tudor Muşatescu va cultiva comedia şi satira moravurilor. Originalitatea

sa constă în modul în care reuşeşte, prin arta dramatică, să dea lecţii de virtute, dreptate şi bună-

cuviinţă, denunţând în teatrul său expresia cea mai corupătoare a civilizaţiei epocii sale.

Prof. Laura Ştefan

Le panthéon des grands hommes de lettre de Campulung Muscel contient une liste de noms

célèbres dont la renommée a largement dépassé les frontières de la région. Certains d’entre eux

ont laissé de vives traces de leur inspiration et de leur génie, conférant à notre ville une force

littéraire particulière, contribuant pleinement à la richesse et à la diversité culturelle locale.

Attesté du point de vue documentaire en 1300, pour Campulung Muscel l’aspiration à la

culture a été, au fil des années, synonyme avec le profond attachement à cet idéal élevé –

l’enseignement, valeur supérieure qui suppose abnégation et renoncement à l’intérêt personnel.

Par conséquent, l’émergence des premiers documents en roumain n’est pas une simple

coïncidence. Il est à noter parmi les documents d’une réelle valeur artistique : La Lettre de

Neacşu, le premier document en roumain.

Montrant une passion extraordinaire pour la lecture, pour la création littéraire et pour les

mathématiques aussi, tout en remportant un doctorat en mathématiques, participant à des congrès

mondiaux et à des conférences à l’étranger, secrétaire de la Société des Sciences, Ion Barbu n’a

jamais oublié sa passion pour la poésie : ”…Pour moi, la poésie est une extension de la

géométrie…”.

Les vers du poète ont un trait hermétique définitoire pour sa création dans laquelle on trouve

l’influence parnassienne, par les formes de la géologie, par les éléments minéraux statiques, une

étape orientale et une création hermétique où sa poésie trouve l’abstraction extrême et la

connaissance totale.

Né à Campulung, le 22 février 1903, dans une famille d’intellectuels, après avoir suivi la

Faculté de Lettres et de Philosophie et ensuite la Faculté de Droit, Tudor Muşatescu montre des

préoccupations artistiques constantes. L’écrivain fait la satire des institutions corrompues de son

temps sur un ton sarcastique, ironique et humoristique.


39


Întrucât meleagurile muşcelene oferă nu numai un fascinant peisaj, dar şi o creaţie populară

de o bogăţie deosebită, reflectată în toate domeniile artei populare – şi anume obiceiuri şi tradiţii

specifice zonei, prelucrarea artistică a pietrei, a lemnului,

textile, cusături, ţesături – un studiu complex referitor la

punerea în valoare a zonei autohtone îşi găseşte o

susţinere importantă în valorificarea tradiţiei.

În acest context, cultura tradiţională se impune

ca un sistem de valori recunoscute şi perpetuate în

anumite spaţii culturale, ca o expresie a dorinţelor şi

aspiraţiilor comunităţii respective.

Iată de ce putem privi cultura tradiţională locală ca o formă identitară, ca depozitara unor

valori importante pentru comunitate, ca un produs nealterat, coerent, armonios, ca un complex

organic, viu al civilizaţiei.

„Filozofia populară atât de armonioasă este expresia unei rodnice aşezări”. Românul

„trăieşte într-o ordine cosmică desăvârşită, în care toate lucrurile sunt firesc şi definitiv fixate, în

care cugetul şi fapta se nasc şi se consumă după legi neschimbătoare,

revelate. Marea rânduială a lumii se răsfrânge întreagă, ca soarele în picătura

de rouă, în cele mai mici lucruri şi fapte ” ale tradiţiei, precizează Ernest

Bernea.

Vom avea în vedere într-o primă parte a studiului realizarea unui

complex de date, a unei baze teoretice vizând domeniile deja menţionate

care se vor concretiza într-un număr de referate, comunicări, pentru ca apoi

să concretizăm aspectul valorificării acestor elemente ale tradiţiei prin

realizarea unor broşuri care să prezinte aceste elemente tradiţionale

autohtone, cu informaţii specifice, filme, pliante, fotografii, panouri

publicitare.

În mod concret, o reliefare a valorilor tradiţionale specifice zonei

Muscel şi Argeş poate avea ca puncte de reper:

• tipologia şi interiorul casei din zonele Muscel şi Argeş,

• ţesăturile de casă,

• prelucrarea artistică a lemnului, gama ornamentală,

• structura şi tipologia portului popular din zonă.

Prelucrarea artistică a lemnului reprezintă un meşteşug care formează o constantă a artei

tradiţionale româneşti. Lemnul a constituit dintotdeauna un material în care meşterul popular şi-a


40

putut exprima sensibilitatea, îndemânarea, simţul artistic. Categoriile largi pe care le putem avea în

vedere referitor la diversele obiecte de artă populară sunt:

• elemente de arhitectură şi construcţii ( grinzi, stâlpi, chenare de fereastră, florării),

• mobilier (paturi, mese cuiere, lăzi de zestre, scaune etc.),

• unelte de muncă tradiţionale: războaie de ţesut,

vârtelniţe, furci de tors, cozi de coase,

• obiecte de uz casnic: linguri de lemn, cuţite,

forme negative pentru caş,

• obiecte de cult: icoane de lemn, pristolnice,

stâlpi şi cruci de înmormântare,

• instrumente muzicale şi jucării.

Decorul arhitectural al construcţiilor tradiţionale ale

zonei este realizat în mod esenţial prin trei tehnici principale: dăltuirea, traforajul sau strunjirea.

Stâlpii, grinzile exterioare realizate prin dăltuire caracterizează în special elementele constitutive

ale caselor de factură veche. Gama ornamentală se realizează în principal prin cioplirea de arcade

mărunte, dispuse în ritmuri diferite, deschiderea deosebită a acestor

arcade realizând un decor variat.

Cele câteva exemplare de porţi înalte din zona Argeş şi Muscel par

a fi de provenienţă exterioară zonei. Totuşi stâlpii laterali ai porţilor

joase, de secţiune pătrată, au un decor simplu, dar atrăgător, fiind

împărţiţi în două, trei registre, prin benzi sculptate în adâncime, în

formă de zigzag, alţi stâlpi au decorul concentrat în partea superioară sub

forma unor brăţări adânci, încoronate cu o rozetă scrijelată, cu şase

braţe înscrise în cerc.

Decorul fântânilor pune în evidenţă în zona Argeşului cele mai

estetice exemplare: este vorba de fântâna cu cai, reprezentând două

siluete stilizate de cap de cal, executate din scânduri groase de stejar,

aşezate în părţile laterale ale corpului principal al fântânii. Motivul

calului, ca element de decor, mai ales în sculptura în lemn, apare

destul de frecvent în aria de sud a Carpaţilor Meridionali, fiind identici cu cei de la intrarea

bordeielor şi cu cei din interiorul bisericilor de lemn olteneşti.

În ceea ce priveşte decorul mobilierului, se poate preciza faptul că lăzile vechi au decorul

organizat pe registre care corespund părţii din faţă a lăzii. În gama ornamentală se numără cercul şi

rozeta cu şase braţe, liniile drepte întretăiate sau paralele, semicercurile simple sau duble. Pe lângă

lăzile cu decor scrijelat, întâlnim în zonă şi lăzi pictate, de tip braşovenesc, pătrunse în aria

muscelului în decursul secolului trecut. Motivele florale policrome sunt alăturate decorului verde.


41

Interioarele caselor sunt decorate cu icoane de lemn interesante a căror tehnică decorativă

este cea a scrijelirii, nu a culorii. Aceeaşi tehnică este proprie şi pistornicelor elegante în ceea ce

priveşte forma, dar rudimentar împodobite cu scrijelituri.

Realizarea troiţelor din Argeş şi Muscel constituie una din categoriile de obiecte de lemn al

căror decor este realizat la un apreciabil nivel artistic. Troiţele sunt lucrate din stejar masiv, sunt

uneori de dimensiuni impresionante, având o structură complexă, de natura unor adevărate

monumente arhitectonice. Simbolul iniţial al crucii se

pierde în multitudinea elementelor asamblate.

Această categorie de sculpturi în lemn fac trecerea

spre arta decorativă cultă bisericească. Este vorba de

sculptura de pe uşile şi ramele ferestrelor bisericilor ţărăneşti

de lemn. Tehnica şi motivele ornamentale ale acestor

sculpturi – pasărea bicefală, dragonul, vasul cu flori şi pomul vieţii – amintesc de străvechiul fond al

credinţelor populare.

Une parfaite mise en évidence des valeurs importantes pour la région et pour la

communauté autochtone trouve dans la section traditions du projet Civitas un aspect important

parce que la création populaire de la région prouve une richesse exceptionnelle reflétée dans tous

les domaines de l’art : fêtes et coutumes spécifiques, sculpture en bois et en pierre, textiles, tissus,

objets décoratifs populaires. La culture traditionnelle locale s’avère être un vrai système de valeurs,

perpétué le long des années, elle peut être considérée en tant

qu’expression de la volonté et des aspirations de la communauté.

C’est pourquoi on envisage la culture traditionnelle locale comme

une forme d’identité, comme un produit pur, organique,

harmonieux qui met en valeur la communauté, en tant que

dépositaire des valeurs importantes pour la communauté.

Plus précisément, une mise en évidence des valeurs

traditionnelles spécifiques pour la région Muscel et Arges peut avoir comme points de repère une

étude centrée sur les suivants éléments :

• la typologie et l’intérieur des maisons de la région,

• les tissus décoratifs,

• la gamme de l’ornement, la sculpture en bois et les décorations intérieures,

• la structure et la typologie du costume populaire autochtone.

La recherche vise une première partie de l’étude consacrée à la réalisation d’un ensemble

de données, d’une base théorique portant sur les domaines déjà mentionnées, partie qui se

développera en un certain nombre d’essais, des exposés, pour concrétiser ensuite ces éléments de la

tradition par la réalisation de brochures décrivant les éléments locaux traditionnels, avec des

informations spécifiques, vidéos, photos, panneaux d’affichage.

Prof. Drd. Mihaela Grigorescu


42

Anexa 1

PROFESORII PARTICIPANŢI LA DERULAREA PROIECTULUI MULTILATERAL COMENIUS

„CIVITAS”

1. Prof. Borcănescu Ion – Director Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I ” 2. Prof. Cealîcu Sebastian - Director Adjunct 3. Prof. Herişanu Alexandrina – Consilier Educativ 4. Prof. Drd. Vitan-Matei Kasiana - Coordonator proiect 5. Prof. Cornea Dorina 6. Prof. Radu George 7. Prof. Drd. Grigorescu Mihaela 8. Prof. Pascu Daniela 9. Prof. Hava Viorica 10. Prof. Idoraşi Ion 11. Prof. Vintilă Irinel 12. Prof. Tuţă Marian 13. Prof. Radu Anda 14. Prof. Ştefan Laura

ELEVII PARTICIPANŢI LA DERULAREA PROIECTULUI MULTILATERAL COMENIUS

„CIVITAS” Bălăceanu Elena Cristina – clasa a-IX-a A Larion Lorena – Clasa a-IX-a D Ene Paula - clasa a-IX-a A Nica Ana Maria – Clasa a-IX-a D Marin Ana-Maria – clasa a-IX-a A Beţco Marina – Clasa a-IX-a E Marta Mihaela – clasa a-IX-a A Iarca Stefănel – Clasa a-IX-a E Mînea Alexandra – clasa a-IX-a A Hadâmbu Alexandru – Clasa a-IX-a E Mînea Melisa – clasa a-IX-a A Hublea Lucian – Clasa a-IX-a E Răducu Laurenţiu – clasa a-IX-a A Goicea Raluca - Clasa a-X-a A Rebeca Leonard – clasa a-IX-a A Marin Raluca - Clasa a-X-a A Vlaicu Andreea - clasa a-IX-a A Mormonea Ioana - Clasa a-X-a A Diţescu Costinela – clasa a-IX-a C Plămădeală Alina - Clasa a-X-a A Grosaru Andreea – clasa a-IX-a C Ionescu Nicolae Daniel – Clasa a X-a B Ştefan Raluca – clasa a-IX-a C Pavel Andreea – Clasa a X-a B Gava Ioan Radu – clasa a-IX-a D Pătraşcu Raluca – Clasa a-X-a B Irimia Lucian – clasa a-IX-a D Rusu Marius – Clasa a-X-a C Popescu Cristina – clasa a-X-a B Dumitrache Elena-Cristina – Clasa a-XI-a A Marian Mădălina – clasa a-XI-a A Babeu Alex Dorin – Clasa a-X-a B Tică Alexandra – clasa a-XI-a A Beju Estera Ioana – Clasa a-X-a B Tudor Andreea Georgiana – clasa a-XI-a A Ţurlea Bianca – Clasa a-XI-a A Butoi Gabriel Cosmin – clasa a-X-a B Chiva Simona Andreea – Clasa a-XI-a E Chivu Lucian Gabriel – clasa a-X-a B Stana Marinela – Clasa a-XI-a E Constantin Daniela Elena – clasa a-X-a B Tănase Andrada – Clasa a-X-a B Liţă Maria Magdalena – clasa a-XII-a B Ludescu Maria Magdalena – Clasa a-XII-a B Alexandrescu Andreea – clasa a-X-a C Bălan Victor – Clasa a-X-a C Ene Cristina – clasa a-X-a C Mălăiaşi Mihai – Clasa a-X-a C Mircea Florin – clasa a-X-a C


43

Anexa 2 OBIECTIVELE PROIECTULUI - consolidarea cunoştinţelor de limbă franceză ale elevilor, - folosirea limbii franceze ca mijloc de comunicare şi legarea de noi prietenii între elevi şi cadre didactice din Uniunea Europeană, - descoperirea istoriei şi culturii ţărilor partenere, - descoperirea noilor realităţi europene; - cunoaşterea sistemelor educaţionale din ţările participante; - însuşirea şi aplicarea noilor tehnologii informatizate; - atragerea şi implicarea comunităţii locale şi a comunităţii de părinţi, alături de elevi şi şcoală, în activităţile desfăşurate în vederea implementării proiectului, precum şi în realizarea produselor finale propuse. ACTIVITĂŢI PREVĂZUTE

- cercetări locale, - aplicarea de chestionare, - realizarea unui lexic privind domeniul mediului înconjurător, - conceperea unui curs de educaţie pentru mediul înconjurător, - tipărirea de pliante, reviste, ghiduri turistice şi economice, CD-uri sau DVD-uri conţinând

materiale reprezentative, - realizarea site-ului Web al proiectului, - organizarea de teleconferinţe care să permită comunicarea între elevii şi profesorii şcolilor

partenere, - seminarii şi vizite de studiu naţionale şi transfrontaliere

BENEFICII Elevii vor învăţa - să lucreze în cooperare - să desfăşoare studii de cercetare - să aprofundeze cunoştinţele despre alte culturi europene - să realizeze noi documente având ca scop final promovarea regiunilor din care provin SARCINI SPECIFICE

� La Miséricorde: gestionarea proiectului, publicarea documentelor aferente ( reviste, ghiduri, DVD-uri, etc.)

� Colegiul Naţional Pedagogic Carol I: realizarea site-ului Web, evaluarea pedagogică a proiectului în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Piteşti

� Colegiul Naţional Petru Rareş: organizarea de teleconferinţe, conceperea unui curs de educaţie pentru mediul înconjurător

� Don Tonino Bello: traducerea documentelor realizate în mai multe limbi europene şi difuzarea lor internaţională.

ACTIVITĂŢI PROPUSE MARTIE 2010 Seminar la Suceava – prezentarea primei sinteze a proiectului MAI 2010 Evaluare şi raport intermediar OCTOMBRIE 2010 Seminar la Metz - FIG APRILIE 2011 Seminar la Copertino MAI 2011 Difuzarea rezultatelor IUNIE 2011 Seminar - final de proiect - Câmpulung Muscel;închiderea oficială a activităţilor


44

Anexa 3

JOHN AMOS COMENIUS s-a născut în 1592 la Nivnice, Moravia, zonă care aparţine astăzi

Republicii Cehe. Recunoscut astăzi ca fiind "părintele educaţiei moderne", Comenius a fost un

adevărat pionier al metodelor educaţionale moderne. Contemporan cu Galileo, Descartes,

Rembrandt şi Milton, Comenius a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea Iluminismului.

A fost primul care a folosit imagini în manuale ( Lumea înconjurătoare în imagini, 1658) şi

credea că educaţia începe din primele zile ale copilăriei, continuând de-a lungul vieţii. A fost un

adept al educaţiei formale pentru femei, o idee de neconceput pentru acea perioadă.

Filozofia sa - Pansofismul (adică întreaga cunoaştere), încerca să cuprindă, să includă

filozofia, teologia şi educaţia într-un tot unitar.

El credea că învăţarea şi dezvoltarea spirituală şi emoţională se află într-o strânsă legătură.

Ideile sale cu privire la educaţie au fost respectate în nordul Europei. A fost solicitat să

restructureze sistemul educaţional din Suedia şi există dovezi că i s-ar fi cerut să devină preşedinte

la Harvard.

Comenius a publicat 154 de cărţi în timpul vieţii, majoritatea tratând probleme ale filozofiei

şi teologiei educaţionale. Comenius a murit în 1670 la Amsterdam.


45

1. Un proiect de înalt nivel cu impact puternic asupra elevilor……………………………..

2. Civitas……………………………………………………………………………………………

3. Participanţi proiect…………………………………………………………………………………

4. Conţinutul proiectului………………………………………………………………………………..

5. Economie………………………………………………………………………………………………..

6. Cultură şi civilizaţie (istorie, geografie, floră şi faună, tradiţii)……………………………….

7. Anexe………………………………………………………………………………………………..

8. Sumar…………………………………………………………………………………………………..

În ceea ce priveşte conţinutul acestor informaţii, acesta reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar ANPCDEFP şi Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul în care conţinutul informaţiei va fi folosit.

revista câmpulung

Documents