revist` editat` - ziua cargo · 2019-12-05 · 3 au trecut 20 ani de la marile speran]e eliberate...

3

Au trecut 20 ani de la marilesperan]e eliberate odat` cu eveni-mentele din decembrie 1989. Auap`rut votul liber, afaceri private,libertatea de a c`l`tori \n strìn`ta -te... Dar parc` tot suntem \nchi[i\ntre gratii imposibil de dep`[it. Edrept, cu[ca este mai mare, darsperan]a de a evolua a p`lit con-siderabil \n ultimii ani. Iluziile s-audestr`mat [i pri vim la o realitatecare ne spune mai de grab ̀c ̀ultimii20 de ani au repre zentat o fug` \ncerc, decât o evolu ]ie real`.

Votul este liber dar, indiferentde câ[tig`torii politici, statul func -]ioneaz` la fel. La fiecare nou câ[ -tig`tor, se schimb` tot - adic` to]ioamenii pân ̀la ultimul [ef [i sub[ef- dar metehnele r`mân acelea[i. ßice randament pot avea ace[ti anga-ja]i cu perioad` maxim` de ocu-pare a postului de patru ani?

Vorbeam de afaceri private, daroare pot func]iona acestea f`r` uncadru menit s` asigure o dezvoltares`n`toas ,̀ printr-o concuren] ̀loial`pe pia]`?

Am a[teptat 20 de ani [i lucrurileau mers atât de \ncet \ncât unii din-tre noi pot considera c` sunt anipierdu]i. Ne permitem s` mai pier-dem \nc` 20?

Poate c` este nevoie de o nouàbordare - un mediu de afacericapabil s`-[i stabileasc` singur re -gulile de concuren]` loial`. Nu esteo instigare la nerespectarea legilor.Dimpotriv`, nu numai c` trebuierespectate, ci trebuie [i create. Aces-ta este primul pas [i este unul extremde dificil - se nume[te „implicare“.Implicare \n schimb`rile legislative,\n modul de aplicare a legilor, \ncri ticarea tuturor gre[elilor... Este greu,mai ales c`, dup` ce te hot`r`[tis` te implici, descoperi c` nu e[ti as -cultat. Organele de partid [i de statnu vor sau nu pot s` te \n]eleag`.Dac ̀abandonezi, ai pierdut. Trebuies ̀vorbe[ti mai tare, s ̀formulezi idei -le cu mai mult` abilitate, s` intripe fe reastr` atunci când u[a ]i se\nchide \n fa]`.

Al doilea pas este legat de impli-carea la nivel de breasl`. Ast`zi,

este mai simplu ca niciodat` s` fieformulate direc]iile principale deac]iune, care s` fie acceptate lanivel na]ional. Ideea unei voci unicea transportatorilor s-a dovedit \ntimp o utopie, dar pot fi câteva vociputernice. F`r` o presiune con-stant`, tandemul stat-partid, ori-care ar fi el, nu va mi[ca un deget.

Al treilea pas este cel mai greude realizat [i este legat de respon-sabilitatea social` [i moral` a a fa -ce rilor [i a oamenilor. E[ti logis ti cian,dar nu colaborezi cu transporta-tori care nu au roviniet`, e[ti con-structor, dar nu accep]i camioanelecare supra\ncarc`, e[ti operator detransport, dar nu cumperi motorin`furat` sau f`r` accize, e[ti dealerde vehicule, dar nu dai [pag` pen-tru a câ[tiga licita]iile publice. Suntdoar câteva exemple care demon-streaz` c` un asemenea drum\nseamn`, \n prima faz`, costurisuplimentare. Dar câ[tigul este cert- mediul de afaceri se \ns`n`to[e[te,bugetul de stat prime[te mai mul]ibani, apar premisele pentru ca ta -xele [i impozitele s` scad` saum`car s` r`mân` la acela[i nivel [i,cine [tie, poate apar [i proiectele deinfrastructur`, pe care le a[tept`mca pe o a opta minune a lumii.

Un asemenea comportamentar influen]a \ntreaga societate, prinpatronii firmelor care merg pe unasemenea drum, prin managerii [ian gaja]ii de rând. Este un vis carear putea deveni realitate \n 10, poa -te 15 ani sau mai mult, dar tot emai bine s` vis`m, decât s` ne mai\nvârtim \n loc \nc` 20 de ani.

Radu [email protected]

Revist` editat`

de SC ZIUA SRL

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate ZIUA CARGO

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mihìlescu

[email protected]

Redactor

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

DTP [i PRE-PRESS

Iuliana Constantinescu

Director Artistic

Mihaela {chiopu

Tipar executatla ROMPRINTRevista ZIUA CARGO folose[teserviciile agen]iilor AGERPRES,REUTERS

Adresa redac]iei:

Str. Constantin Mille 17, Sector

1, Bucure[ti

Tel.: 021.317.69.75

Fax: 021.317.69.78

Internet: www.ziuacargo.ro

ED

ITO

RIA

L

O nou` abordare - afaceri cu cinste

4

{TIRI 6-7

STATISTICIExpedi]iile rutiere \n cre[tere. Pentru cât timp? 8-10

TENDIN}EO raz` de speran]` 12-13

FOCUSHo]ii din spatele calculatorului 14-15

EVENIMENTßoferi români premia]i de IRU 16

OPINII2009 - cap`t de linie 18

SONDAJAccesul la pia]` 19

EVENIMENT� Mitsubishi Fuso \[i extinde re]eaua 20-21� Capitala [i-a desemnat câ[tig`torii 22-23� Profesioni[tii taie costurile inteligent 24-25

REGLEMENT~RIUE restric]ioneaz` cabotajul la ]anc 26-27

CONSULTAN}~Bani pentru firmele de la ora[ 26-27

PREMIER~Certifica]i pentru un depozit sigur 30-31

LOGISTIC~Strategie de grup, avantaje locale 32-34

CONCURSÎncepe competi]ia pentru 2010 35

PIA}~� Humbaur a cump`rat Kögel 36-37� Semiremorcile - un segment care sufer` mai mult 38-39� Carosierii stau pu]in mai bine 40-41

PREG~TIRE PROFESIONAL~Training Hyva \n România 42

TESTIsuzu D-MaxContraatac nipon pe pia]a european` 44-46

SU

MA

R

5

{TIRI 48

OFERTEÎnc`rc`toare frontale... pe alese 49-51

INEDITAmfiteatrele romane 52-54

{TIA}I C~...Autocarele - campionii mobilit`]ii 56-57

INTERVIUSchimb`ri de strategie 58-59

TESTCitimark 60-63

LANSAREAutobuze ucrainene 64

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 noiembrie - 15 decembrie 2009 66

{TIR

I

6

CAMIOANE DE CR~CIUN

ßi \n acest an, dou` camioaneMAN TGX, special decoratepentru Cr`ciun, vor aduce unzâmbet tuturor de la SateleCopiilor [i din gr`dini]ele dinGermania, de la sfâr[itul luniinoiembrie [i pân` \n AjunulCr`ciunului. Camioanele cu semiremorci de16 m, cu iluminarea lor festiv`,vor c`l`tori peste tot \n Germa-nia, de la Berlin, Leipzig, Dres-den, Zwickau, Plauen, Grun-berg, Coburg, Salzgitter, Augs-burg [i München la Regens-burg. Cele dou` camioane deCr`ciun vor vizita satele copiilor[i gr`dini]ele pentru a \mp`r]icamioane de ciocolat`, formepentru pr`jituri tip camion [ialte cadouri pentru copii.Camioanele vor vizita, deasemenea, fabricile, birourile [iservice-urile partenere MAN.

CRESC EXPORTURILE?

În luna septembrie 2009, con-form estim`rilor preliminare aleInstitutului Na]ional de Statis-tic` date publicit`]ii printr-uncomunicat de pres` la \nceputullunii noiembrie, exporturileFOB au \nsumat 10972,5 mi lioane lei (2590,6 milioaneeuro), iar importurile CIF au\nsumat 15440,8 milioane lei(3646,0 milioane euro). Com-parativ cu luna septembrie2008, exporturile au crescut cu2,4% la valori exprimate \n lei(au sc`zut cu 13,1% la valoriexprimate \n euro), iar impor-turile au sc`zut cu 22,2% la va lori exprimate \n lei (34,0% lavalori exprimate \n euro). Fa]`de luna august 2009, expor-turile din luna septembrie 2009

au crescut cu 19,1% la valoriexprimate \n lei (18,8% la valoriexprimate \n euro), iar impor-turile au crescut cu 24,9% lavalori exprimate \n lei (24,5% lavalori exprimate \n euro).Deficitul comercial FOB-CIF \nluna septembrie 2009 a fost de4.468,3 milioane lei (1.055,4milioane euro), mai mic cu4.650,3 milioane lei (1486,7 milioane euro) decât \n lunaseptembrie 2008.Exporturile FOB realizate \nperioada 1 ianuarie - 30 sep-tembrie 2009 au fost de89.610,9 milioane lei (21182,3milioane euro), iar importurileCIF au fost de 118.920,7 milioane lei (28.115,1 milioaneeuro). Comparativ cu perioada1 ianuarie - 30 septembrie2008, exporturile au sc`zut cu5,0% la valori exprimate \n lei(18,3% la valori exprimate \neuro), iar importurile au sc`zutcu 25,5% la valori exprimate \nlei (36,0% la valori exprimate \n

euro). Deficitul comercial FOB-CIF \n perioada 1 ianuarie - 30septembrie 2009 a fost de29.309,8 milioane lei (6.932,8milioane euro), cu 36044,5 mil-ioane lei (11046,9 milioaneeuro) mai mic decât \n perioada1 ianuarie - 30 septembrie2008. Valoarea schimburilorintracomunitare de bunuri \nperioada 1 ianuarie - 30 sep-tembrie 2009 a fost de 66.391,0milioane lei (15.702,7 milioaneeuro) la expedieri [i de 86971,9milioane lei (20570,5 milioaneeuro) la introduceri, reprezen-tând 74,1% din total exporturi[i 73,1% din total importuri.Potrivit INS, \n perioada 1 ia nuarie - 30 septembrie 2009,ponderi importante \n structuraexporturilor [i importurilor suntde]inute de grupele de pro-duse: ma[ini [i echipamente detransport (41,9% la export [i33,1% la import) [i alte produsemanufacturate (34,8% la export[i respectiv 31,6% la import).

Noua Serie R de la Scania aprimit trofeul InternationalTruck of the Year 2010. Premi-ul va fi \nmânatreprezentan]ilor Scania \nluna decembrie a acestui an.Cel mai recent model al Scaniadispune de un profil mai aero-dinamic al cabinei, care nunumai reduce consumul decombustibil, dar [i faciliteaz`circula]ia aerului prin compar-timentul motorului, ajutând lar`cirea acestuia - un factorcare va fi important \n specialpentru urm`toarea genera]iede motoare diesel EURO6. Noul sistemOpticruiseal Sca-

nia de schimbare automat` atreptelor de vitez` lansat penoua Serie R a fost notat pen-tru strategia de schimbare atreptelor mai rapid`, mai lin`[i mai inteligent`. De asemenea, juriul a apreciatnoul Driver Support System(sistem de suport al [oferului)dezvoltat pentru Seria R deconstructorul suedez ca uninstrument de \nv`]are inova-tiv capabil s` ofere un suportproactiv al [oferului pe [osea,evaluând consumul de com-bustibil, eficien]a \n con du -

cere [i presta]ia general`prin intermediul unui sis-tem simplu dar eficient

de notare cu stele, care\ncurajeaz` [oferul s`\[i \mbun`t`]easc` per-forman]ele. Nu \nultimul r\nd, juriul afost impresionat \nmod deosebit de noulinterior confortabil [iergonomic al Seriei R.

NOUA SERIE R DE LA SCANIA ESTE ITOY 2010

7

PRIMUL TREN CU AUTOMOBILE DACIA PENTRU EXPORT

SNTFM - CFR Marf` - SA anun]`c`, \n data de 10 noiembrie2009, a transportat primul trencu automobile Dacia destinateexportului, pe rela]ia Pite[ti -Dodendorf (Germania).Trenul a fost \nc`rcat cu 220 deautomobile [i a reprezentat unsucces tehnic, \nregistrând untimp de parcurs de 17 ore, fa]`de 25 de ore stabilite ini]ial.Proiectul lansat de CFR Marf`are ca obiectiv transportul a celpu]in dou` trenuri pes`pt`mân` pe aceast` rut`.Anterior, transportul automo-bilelor c`tre grani]a de Vest aRomâniei se realiza cu ajutorul

mijloacelor de transport auto,solu]ia actual` reprezentând unbeneficiu atât din punct eco-

nomic cât [i din punct devedere al descongestion`riitraficului rutier \n zon`.

VOLVO FE CU I-SYNC

Acum, toate modelele VolvoTrucks destinate distribu]ieiregionale [i urbane pot ficomandate cu transmisieautomatizat`. Volvo FE configu-rat pentru segmentul de dis-tribu]ie este disponibil cu trans-misie Volvo I-Sync. I-Sync este ocutie de viteze manual` \n careau fost \nglobate programesoftware pentru schimbareaautomat` a treptelor de vitez`.La fel ca [i sistemul I-Shift, I-Sync combin` eficien]a [i greu-tatea redus` a unei cutii deviteze manuale cu confortuloferit de transmisiile automate.Cu toate acestea, \n timp ce I-Shift a fost proiectat pentruopera]iuni grele de transport, I-Sync a fost creat pentru apli-ca]iile de distribu]ie local`.Aceast` transmisie a fostlansat` odat` cu Volvo FL \nprim`vara anului 2008 [i s-abucurat de un real succes.

NV200, noul model de vande la Nissan, a primit trofeulde Vanul Anului 2010. Con-form comunicatului construc-torului, juriul a fost impre-sionat \n mod deosebit defaptul c` Nissan a creat unvehicul comercial u[or com-pact, care stabile[te noi stan-darde \n privin]a raportuluidintre spa]iul intern [idimensiunile exterioare. Lungimea este de 4,4 m,\n`l]imea de 1,86 m [il`]imea de 1,69 m, având un

spa]iu de \nc`rcare cu olungime de 2 m; astfel, volu-mul de \nc`rcare al vehiculu-lui este de 4,2 mc, cu aproxi-mativ 25% mai mult decât alcompetitorilor. NV200 estedisponibil \n Europa \n versi-uni Van [i Combi.

IVOY 2010 - NISSAN NV200

8

STA

TIS

TIC

I

Conform studiului da nez,indicele european de ex pedi]ie \n privin]a vo -lu melor de m`rfuri acrescut de la 65 la 73

pentru situa]ia din luna octom brie,ceea ce marcheaz` o revenire apie]ei. Dar pe partea a[tept`rilorpentru ur m`toarea perioad`, in -dicele scade de la 75 la 69, semn c`revenirea va pierde din inten sitatela \nceputul anului 2010. çn ciudacre[terii vo lu melor, dis cu]iile cuparticipan]ii la studiu arat` c`expeditorii nu sunt mul ]umi]i deactuala si tua]ie, pre]urile con sti -tuind prin cipalul motiv de \n- gri jorare. Rapoartele privind com -paniile listate public, cum ar fiKueh ne&Nagel [i Panalpina, indic`faptul c` expeditorii au \nregistrato sc`dere a volumelor de marf` peaerian [i maritim pe parcursul ce luide-al treilea trimestru al anului. Pesegmentul rutier, subcon tractoriipar a fi sub control, dar lucrurile sepreconizeaz` a se schimba \n 2010,când se va reduce supracapacitateadin domeniul vehiculelor comer -ciale. La nivelul ]`rilor participantela studiu, cre[terea se arat` a fi maiputernic` \n Marea Britanie (indice84 \n octombrie) [i Suedia (88), ]`ricare au propria lor moned`. Con -form graficelor publicate de c`treDanske Markets Equities \n cadrulIndexului, Europa de Est \n re -gistreaz ̀o cre[tere mai re dus ̀de câtmedia din Vestul Europei, cu unindice de 65 \n septembrie [i de 69\n octombrie.

Cum se calculeaz`

Studiul, la care particip` marioperatori europeni din domeniulexpedi]iei de m`rfuri, se cana lizeaz`pe dou` \ntreb`ri prin cipale. Primadintre ele se refer` la vo lumele dem`rfuri operate \n mod curent, com -parativ cu ultimele dou` luni, cuajust`rile necesare sezoniere (maireduse, la acela[i nivel, mai mari).Cea de-a doua \ntrebare vizeaz`a[tept`rile \n privin]a volumeloroperate \n ur m`toarele dou` luni, [i\n acest caz, cu ajust`rile sezonierenecesare (mai pu]in, la fel, mai mult).

Danske Markets Equities, Compania deanaliz` a Danske Bank (Banca Danez`),realizeaz`, \n fiecare lun`, un sondaj alpie]ei de expedi]ii de m`rfuri, pe seg-ment rutier, aerian, maritim [i fluvial.Edi]ia din luna octombrie a studiului, de-numit Indexul European de Expedi]ii (Eu-ropean Freight Forwarding Index), arat`continuarea revenirii pie]ei, mai ales perutier. Totu[i, o serie de expeditori par-ticipan]i subliniaz` faptul c` pre]uriler`må n foarte competitive \n domeniu.

EExxppeeddii]]iiiillee rruuttiieerree \\nn ccrree[[tteerree.. PPeennttrruu cc åått ttiimmpp??

Val

oar

e in

dex

Situa]ia curent` Situa]ia previzionat`

Indicele european de expedi]ie m`rfuri (Sursa: Danske Markets Equities)

10

STA

TIS

TIC

I

R`spunsurile au fost traduse despeciali[tii danezi \ntr-un indice ac`rui valoare variaz ̀\ntre 0 [i 100, cuvalorile peste 50 indicând o cre[teremarcat` de companiile participante.

Num`rul total de responden]ia fost, \n ultimele luni, de 128(august), 152 (septembrie) [i 148(octombrie), evoluând de la 87, la\nceputul acestui an. Dintre a -ce[tia, \n luna octombrie, 22% aufost din Danemarca, 15% dinMarea Britanie, 14% din Europa deEst, din Germania 12%, al]i 12%din alte regiuni, 10% din Suedia,9% din Norvegia [i 6% din Be ne -lux. 37% dintre participan]i lu-creaz` \n domeniul rutier, 30% \nexpedi]ii maritime, 14% \n aerian[i 19% pe alte segmente.

Raluca [email protected]

Val

oar

e in

dex

Val

oar

e in

dex

Val

oar

e in

dex



Altele

Aerian

Maritim

Rutier

M. Britanie Altele

Benelux

Estul Europei

GermaniaDanemarca

Norvegia

Suedia


Expedi]ii rutiere

Estul EuropeiGermania

Responden]i pe ]`riExpedi]ii m`rfuri pe tipuri transport

TEN

DIN

}E

12

Analizând evolu]ia eveni-mentelor pe ultimii doiani, a[a cum au fost elepercepute pe Bur-saTransport, am con-

statat câteva schimb`ri care ne aduco raz` de speran]`.

Poate cel mai important lucrueste faptul c` \nceputul lunii noiem-brie 2009 dispune de un volum dem`rfuri postate superior lunii noiem-brie 2007, atunci când nimeni nu\[i punea \nc` problema unei crize.

çn plus, septembrie 2009 aduceo medie de aproximativ 3.500 dem`rfuri publicate zilnic, \n timp ce\n septembrie 2008, \nainte dedeclan[area crizei, s-a \nregistrat omedie de 3.700 - 4.000 de m`rfuri.Astfel, la nivel de septembrie 2009,se \nregistreaz` o sc`dere mai mic`de 15% fa]` de aceea[i lun` a anu-lui precedent. Este de la sine \n]eles

c`, având \n vedere faptul c` \nlunile octombrie - noiembrie 2008a avut loc declan[area abrupt` acrizei economice, aceea[i perioad`a acestui an arat` mult mai bine.Practic, \n octombrie, este pentruprima dat ̀când acest an dep`[e[te,din punct de vedere al m`rfurilor,anul 2008.

S` fie oare acestea semnele uneiredres`ri economice? La primavedere a[a pare, \ns` trebuie s`lu`m \n calcul faptul c ̀aceste cre[teriale volumului de m`rfuri au loc dup`11 luni \n care criza s-a manifestat\n primul rând prin lipsa m`rfurilor.Iar \n mod normal, cele mai impor-tante volume de m`rfuri se \nre -gistrau la mijlocul anului (exactatunci când, anul acesta, criza a lovitmai puternic). Astfel, confirmareaunei redres`ri economice, cel pu]inpe segmentul transporturi, nu ovom putea avea, \n mod normal,decât abia \n prim`vara anului viitor.

R`mån premiselepentru sc`dereatarifelor de transport

De semnalat este [i faptul c`,pentru prima dat` \n acest an, \nluna septembrie, num`rul de m`rfuri[i cel de camioane postate pe burs`s-au egalat. Sigur, trebuie s` avem\n vedere faptul c`, \n general, ope -ratorii de transport nu \[i posteaz`camioanele pe burs`, limitându-se

la a c`uta [i a \ncerca s` contractezem`rfurile existente. Astfel, linia verde(cea a camioanelor postate pe burs`)trebuie interpretat` [i \n func]ie devolumul de m`rfuri. Atunci cândsunt multe m`rfuri, transportatoriise limiteaz` la accesarea lor, \nschimb, atunci când volumul dem`rfuri scade, operatorii de trans-port au tendin]a s` \[i postezecamioanele pentru a cre[te [anse-le de a contracta o curs`.

„Când \[i pune cineva camionulpe burs` \nseamn` c` a \n]elesdespre ce este vorba. A \n]eles cumse utilizeaz` aceast` aplica]ie. Sunt,\n continuare, mul]i utilizatori careau camioane disponibile [i care doarconsult` bursa pentru m`rfuri. Fe -nomenul crizei a produs sc̀ derea volu-mului de m`rfuri [i a tarifelor accep-tate de c`tre transportatori, iar expe-ditorii de m`rfuri profit` de pe urmaacestei situa]ii. Putem constata aicio lips` de preocupare fa]` de parte -nerii de afaceri. Am mai observatun fenomen, durata de sta]ionare aanun]urilor de m`rfuri pe burs` estefoarte scurt`. çn câteva secunde\ncep s` sune telefoanele la cel carea postat marfa [i, astfel, se creeaz`condi]iile pentru realizarea unei lici-ta]ii ad-hoc, fiind ales pre]ul cel maimic“, a explicat Dan Cotenescu,director general BursaTransport.

çn ceea ce prive[te utilizatoriide pe BursaTransport, dup ̀o cre[te -re „natural`“ de-a lungul anului

oo rraazz`̀ ddeeSSPPEERRAANN}}~~

Fluctua]ia m`rfurilortranzac]ionate pebursele de transportreprezint` un indicator importantpentru evaluareaevolu]iei pie]ei, iarlunile septembrie,octombrie [i \nceputul lui noiembrie aduccåteva premiere\ncurajatoare.

13

2008, \n acest an s-a \nregistrat ostagnare. çn aceast` perioad`, maimult ca niciodat ,̀ operatorii de tran s-port trebuie s` \[i calculeze cât maiprecis costurile pentru a se asi gura c`nu realizeaz` curse \n pierdere.

Prioritatea o constituie\ncasarea banilor

Num`rul mare de firme intrate\n insolven]` afecteaz` puternictransportatorii. Practic, riscul de a nu\ncasa banii a fost [i este foarte ridi-cat anul acesta.

„Prin firma Dacoda, sunt ope ra -tor de transport [i de activitateconex`, iar speran]a mea, \n aceast`calitate, este aceea ca \n 2010 s`nu mai am nici un client importantcare s` \[i declare insolven]a saufalimentul \nainte de a-mi achitafacturile emise. Am p`]it deja, anulacesta, asemenea lucruri, am supra -vie]uit, dar a trebuit s` bag bani \nfirm .̀ Mai grav este faptul c ̀sumelene\ncasate de la firmele intrate \n in-solven] ̀nu sunt considerate pierderidin punct de vedere al do cumentelor.Vor deveni pierderi probabil pesteani de zile, \ns` aceste ne\ncas`ritrebuie acoperite de firm` sau ac -]ionari acum. Sc`derea veniturilornu m` \ngrijoreaz` atât de tare,deoarece reu[esc s` mic[orez [i cos-turile“, a declarat Dan Cotenescu.

çn general, firmele [i-au realizatanalizele asupra activit`]ii [i au

\n]eles c` trebuie s` scad` costurilela nivelul veniturilor reduse dinaceast` perioad`. Cea mai mareproblem` r`mâne intrarea clien]ilor\n insolven]` [i, \n acest sens, ope -ratorii de transport ar trebui s` re -a lizeze o analiz ̀a riscului pentru fie -care client. Pot sc`dea volumeletranspor tate, pot cre[te termenelede plat` (efecte normale pentruaceast` perioad`), dar trebuie avutgrij` ca asemenea lucruri s` nu \n -semne intrarea \n insolven]`.

„Unul dintre clien]ii mei, mare dez-voltator imobiliar, cunoscut, cu apa -ri]ii \n pres`, a intrat \n insolven]`f`r` ca noi s` putem anticipa acestlucru. Singurul semn, pe care \ns ̀nul-am luat \n seam`, a fost acela c`,\nainte cu trei s`pt`mâni de a intra

\n insolven]`, a transportat, cu noi,\napoi \n Anglia utilajele de con-struc]ii. Ar fi trebuit s̀ realiz`m c ̀aces-ta este un semn pentru ceea ce urma.Ast`zi, \n cazul clien]ilor la care avemsume mari facturate, suntem extremde aten]i, apelând la orice surs ̀infor-ma]ional` disponibil`: pres`, [oferiiurm`resc când \ncarc ̀marfa, pentrua vedea care este atmosfera, tipulde activitate desf`[urat`, num`rulde clien]i c r̀uia i se adreseaz .̀.. çn acestsens, faptul c` Registrul Comer]uluine infor meaz` cu [ase luni \ntârzieredespre schimb`rile petrecute \ntr-ofirm ̀reprezint ̀o adev`rat ̀bomb`“,a precizat Dan Cotenescu.


Dinamica firmelor care au declarat c` [i-au \ncetat activitatea \n perioada

ianuarie-octombrie 2009

Ianuarie 253

Februarie 278

Martie 331

Aprilie 433

Mai 275

Iunie 128

Iulie 130

August 143

Septembrie 54

Octombrie 55

„Reducereanum`ruluifalimentelor dup`jum`tatea anului 2009 poate ficonsiderat` raza desperan]` de careaveam nevoie pentru2010“

Dan Cotenescu:

Evolu]ia volumelor de m`rfuri tranzac]ionate (albastru) [i camioanele postate (verde) pe BursaTransport \n perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2009

14

FO

CU

S

Ho]ii din spateleCALCULATORULUI

Precum ciupercile dup`ploaie s-au \nmul]it „]e -pele“ pe criza econo -mic`, iar re]eta utilizat`pe bursele de transport

este simpl` [i cu mari [anse dereu[it`. Practic, „]eparii“ preiaucomenzi de pe burse, la anumite ta -rife [i, ulterior, le plaseaz` compa -niilor de transport oferind tarifemai mari, pe care, \ns`, nu le maipl`tesc niciodat`. Asemenea prac-tici se \ntâlneau [i anii trecu]i, dar,dac ̀atunci erau doar cazuri izolate,câteva pe an, ast`zi, par s` se tran s-forme \ntr-un fenomen, ajungândla câteva zeci doar \n 2009.

Sezonul „]eparilor“

„¥eparii“ sunt persoane care \[ifac o firm` sau cump`r` una dejaexistent`. Sunt de preferat firmelecump`rate pentru a avea \n spateo vechime [i a da astfel \ncrederetransportatorilor-victime. Pre]ulde a \nfiin]a sau a cump`ra o firm`este aproximativ acela[i - câtevasute de lei.

Cei mai mul]i nu dispun de contpe bursele de transport [i trebuies` \[i fac` unul.

çn cele mai multe cazuri, „]eparii“preiau o comand` de pe burselede transport sau prin alte surse [iapoi caut` solu]ia de transport. çngeneral, comenzile avute \n vederesunt cu plata cash sau cu un termenfoarte scurt de achitare. De exem-plu, poate fi vorba despre fructesau legume din Vestul Europei,care se pl`tesc la livrare.

Sunt preferate cursele inter-na]ionale unde este vorba despresume mai mari, iar esen]ial estetermenul scurt de plat`. Astfel,„]eparul“ preia cursa cu un pre]relativ mic fa]` de media pie]ei [io plaseaz` unui transportator, totprin intermediul bursei, la un pre]mai mare, u[or peste ceea ce seobi[nuie[te pe pia]`, doar termenulde plat` este mai lung.

Acesta este primul semn - pre]uloferit transportatorului este maimare decât \n mod normal. çns`,firma de transport se bucur` c`

Num`rul tentativelorde furt a crescutfoarte mult \n ultima vreme, \n caremediul de afaceri traverseaz` o perioad` extrem dedificil`, iar ho]ii nuduc lips` nici detupeu [i nici de ingeniozitate. Pebursele de transport,ace[tia \ncearc` s`speculeze conjuncturaexistent` - num`rul mare detransportatori \nc`utare de comenzi.Firmele trebuie s` \[i ia cåt mai multem`suri de siguran]`.

poate câ[tiga câteva sute de euro\n plus [i pune totul pe seama fap-tului c` persoana care comand`cursa este proasp`t` pe burs` (con-tul abia a fost activat) [i nu areexperien]`. Oricum, firma respectiv`nu pare s` aib` probleme. Este greus̀ verifici faptul c ̀o firm ̀a fost recentcump`rat` de cineva, \n condi]iile\n care modific`rile \n registrulcomer]ului se fac ast`zi foarte lent(luni de zile). Dup` prima „]eap`“dat`, schema continu` [i pe altecurse \n urm`toarele s`pt`mâni,pân` la depistarea escrocheriei.

Conform declara]iilor adminis-tratorilor BursaTransport, un „]epar“poate ac]iona pe o firm` maximum45 de zile \nainte s` fie depistat,dar, \n general, nu se ajunge la untermen atât de \ndelungat. çns`, \naceast` perioad`, poate interme-dia [i 20 de curse.

Vigilen]a te poate salva

Atunci când transportatorii rea li -zeaz` c` nu vor mai primi banii estedeja prea târziu.

Din fericire, majoritatea „]epelor“sunt depistate foarte repede cu aju-torul celor care activeaz` pe burse[i care au reclamat faptul c` nu esteceva \n ordine. De obicei, transpor -tatorul afl` pre]ul real, la care bene -ficiarul s-a angajat \n fa]a „]eparu-lui“. V`zând diferen]a de pre], aparsemne de \ntrebare. Interesant estec`, la acest moment, „]eparul“ nupoate fi sanc]ionat din punct devedere legal - frauda nu a avut loc,ci, pur [i simplu, era pe punctul dea realiza o activitate economic` \npierdere.

Regulamentul BursaTransportprevede ca, \n asemenea cazuri,contul respectivei firme s` fie defi -nitiv suspendat. Astfel, „]eparul“pierde cel mult cele câteva sute delei date pentru cump`rarea firmei.

Unul dintre ultimele cazuri depis-tate din timp a avut la baz ̀m`surilede prevedere luate de cel care expe-dia marfa [i care a solicitat asigu-rarea CMR a camionului [i licen]a detransport. A constatat, analizânddocumentele, c` a mai colaborat

cu respectiva firm` de transport.L-a sunat direct pe transportator [il-a \ntrebat cu cât a contractat respec-tiva curs` [i, astfel, s-a depistat dife -ren]a nefireasc`, de la 1.800 eurocât oferea expeditorul m`rfii, la 2.300euro cât ar fi trebuit s` \n casezetransportatorul. Firmei care a \ncer-cat s` dea „]eap`“ i-a fost sus pendatdefinitiv contul pe burs` [i asta estetot ce s-a putut face. A doua zi arputea \ncerca din nou, cu alt` firm`.

Dup` depistare, firmele princare se realizeaz` furtul sunt l`satede izbeli[te sau sunt vândute unor„sp`l`tori de firme“. Reprezentan]iiBursaTransport au constatat, deexemplu, c` [ase firme conside rate„]epare“ au aceia[i ac]ionari, cet`]eniturci. Persoanele care au dat ]eapaar putea fi totu[i depistate, dar nucu u[urin]`, iar apoi cazul este difi-cil de instrumentat. Inten]ia deescrocherie poate fi u[or confun-dat` cu un banal faliment, pentruc ,̀ \n acest an, falimentele au devenitun lucru obi[nuit. çn plus, respectiviiau tot interesul s` se fac` „invi -zibili“. Sunt cazuri \n care „]eparii“folosesc firme care apar]in altorpersoane, inclusiv pot utiliza do -cumente furate.

Camioanedisp`rute cu marfa

Exist` [i alte metode de furtcare cunosc o intensificare \n aceast`

perioad`. Este vorba despre inter-mediari care contracteaz` curse,\ns`, de aceast` dat`, nu tran spor -tatorul este cel \n[elat.

La \nc`rcare se prezint` un ca -mion, care dispare \mpreun` cumarfa. Ulterior, se constat ̀c ̀respec-tivul intermediar a disp`rut la rân-dul sù ori a folosit numele uneifirme care nu [tie nimic despre res -pectiva tranzac]ie, iar numerele ca -mionului utilizat sunt false. Autove-hiculul este, \n general, necolan-tat, f`r` elemente particulare, iarm`r furile preferate sunt cele u[orvandabile.

Asemenea evenimente pot fi evi-tate prin verificarea la \nc`rcare a do -cumentelor ma[inii [i ale [oferului.

Pe de alt` parte, conform de cla- ra]iilor reprezentan]ilor BursaTran sport,a existat un caz \n care actele [ofe -rului au fost verificate, \ns` s-a con-statat, dup` dispari]ia camionuluicu tot cu marf`, c` acesta locuia\ntr-o zon` \n care ar fi fost nevoiede un dispozitiv puternic de „masca]i“pentru a p`trunde.

Intensificarea furturilor reprezintùn motiv \n plus pentru ca to]i ceice activeaz` \n segmentul tran spor-turilor s` fie bine informa]i, s` [tiepermanent la ce se pot a[tepta [i sìa m`surile minime de precau]ie,care s` \i fereasc` de asemeneaevenimente.


15

� Pentru a se feri de asemenea situa]ii, transporta-torii trebuie s` cear` \n primulrând licen]a presupusei casede expedi]ii. Nici un „]epar“ nu de]ine acest document.Licen]a de intermediere cost` câteva mii de lei [i, \nplus, este nevoie de un angajat coordonator de transport - lucrurile s-ar com-plica mult pentru „]epar“. Autenticitatea licen]ei poate fi

verificat` pe site-ul Autorit`]iiRutiere.� Este recomandabil ca opera-torul de transport s` afle câtmai multe lucruri desprerespectiva firm`, cum ar fi, deexemplu, datele disponibile pesite-ul Ministerului Finan]elor.� çn orice caz, \n momentul \ncare ia o curs ̀cu un tarif maimare decât cel obi[nuit [i de la ofirm ̀nou ,̀ transportatorul tre-buie s ̀devin ̀foarte precaut.

Recomand`ri

EV

EN

IMEN

T

16

Pre[edin]ia Executiv` IRUa acordat, cu ocazia A -du n`rii Generale de laGeneva din 6 noiem-brie, Diploma de onoare

IRU unui num`r de 1.373 [oferiprofesioni[ti de transport rutierde marf`, persoane [i taxi din 27]`ri, prin tre care [i România, repre -zentat` de UNTRR. Potrivit Uniu-nii Na]ionale a TransportatorilorRutieri din România, acest premiuprestigios onoreaz` [oferii cei maimerituo[i, cu experien]` \ndelun-gat` \n transporturi, care sunt unexemplu pentru [oferii tineri [icare onoreaz` profesia prin reali -zarea activit`]ii de transport \ncondi]ii de siguran]` rutier` [iloialitate fa]` de firma de transportla care lucreaz`.

O distinc]ie pentru cei vechi \n meserie

Regulamentul IRU arat ̀c ̀Diplo-ma de Onoare IRU, \nso]it` de odistinc]ie, se acord` acelor [oferiprofesioni[ti care: \[i exercit` \nmod regulat meseria de peste 20 de

ani, f`r` \ntrerupere, satisf`cândexigen]ele actualului patron [i aleeventualilor patroni preceden]i;lucreaz` \n aceea[i firm` de trans-port de cel pu]in 5 ani; au efectu-at minim 1 milion de kilometri \ntransport na]ional sau interna]ionalori ca [oferi taxi; nu au provocat, dinvina lor, vreun accident grav (avândca urm`ri leziuni corporale) de cir-cula]ie rutier` \n ultimii 15 de ani;nu au \nc`lcat \n mod grav regle-ment`rile rutiere, vamale sau admi -nistrative din ]ar` sau din ]`riletranzitate \n ultimii 5 ani.

„Ne face pl`cere s` v` inform`mc` anul acesta, distinc]ia [i Diplo-ma de onoare IRU 2009 au fostacordate României pentru maimul]i [oferi profesioni[ti românipropu[i de UNTRR, din rândultransportatorilor membri. Consi -der`m c` aceasta este o dovad` a\naltului profesionalism al secto -rului românesc de transport ruti-er [i demonstreaz` eforturile indus-triei noastre de \mbun`t`]ire con-tinu`, prin promovarea celor maibune practici. Suntem onora]i s`felicit`m, pe aceast` cale, pe [oferiiprofesioni[ti români care au pri mit

Diploma de Onoare IRU 2009 [i, \nacela[i timp, pe firmele membreUNTRR la care ace[tia sunt anga-ja]i“, se arat ̀\n comunicatul UNTRR.

Meda [email protected]

International Laz`r Company� Gheorghe ßtefan� Constantin Strigoiu� Mihai P`tru� Ion Cinc`� Nicolae Daniel Popescu� Ovidiu Gherman

Arabesque� Rubica Titi

Holleman Special Transport & Project Cargo� Ion ßtefan� Constantin Radu� Marin Dumitru� Ion Tudorache

Premian]ii[i companiile lor

{OFERI ROMÅNIpremia]i de IRU

Experien]`. Un parcurs f`r` accidente. Loialitate... Profesionalism. Sau, al tfel spus,calit`]i pe care IRU le-a premiat prin acordareade diplome de onoare.

18

OP

INII

Nu suntem pentru ARR,RAR sau orice alt̀ direc]iedin minister decât o cifr̀ ,un scor, un num`r de„bu re]i“ din care trebuie

stors cât mai mult, un mod de a-[ijustifica existen]a [i activitatea. çntimp ce, \n alte ]`ri, aceste organismelupt` pentru acordarea de subven]iitransportatorilor, concur` la pro-movarea unei pie]e concuren]iales`n`toase sau a unui mediu de afa -ceri propice atingerii unor parametrinormali de func]ionare, aici ele se ocu -p` cu introducerea \n legisla]ie a ce -lor mai bune metode de „stoarcere“.Am ajuns, cu voia politicienilor ceau l`sat frâiele ]`rii pentru campa-nia electoral`, la finele lui 2009 -primul an cu adev`rat cumplit pen-tru transportatorii români, un an cea debutat cu speran]e de schimbarea acestei legisla]ii covâr[itoare [icostisitoare pentru breasl`, un an\n care, \n loc s` simplifice lucrurile,guvernan]ii le-au complicat [i mai rù.

Lupt`m pentrusupravie]uire

De ce cap`t de linie? Simplu. Dinacest t`v`lug, nici 25% dintre trans-portatori nu pot ie[i onorabil. Zeci,

sute de leasing-uri neachitate, datoriila stat, conturi blocate, starea tehnic`precar̀ a ma[inilor, amen zi covâr[itoare,abuzuri ale autorit`]ilor centrale [i lo -cale, procese \n instan]̀ etc, toate aces-tea transform ̀munca unui ma nager\ntr-o cumplit` lupt` de supra vie -]uire. Pia]a transporturilor este demult timp sufocat` din cauza difer-en]elor mari dintre cerere [i ofert`,evident \n defavoarea celei din urm .̀

A cui este, \ns ,̀ vina pentru toateacestea? A noastr ,̀ a tuturor, deopo -triv ̀autorit`]i, patronate [i transpor -tatori. Oare nu era momentul \nc ̀deacum 2 ani s` fi „\nghe]at“ licen]elede transport sau m`car din 2008 s`fi limitat accesul la pia]` prin ni[tecondi]ii descurajatoare? çn breaslaasta sunt mul]i, chiar foarte mul]i, carenu au ce cùta, licen]ia]i pe care eu\i numesc „transportatori de 30 deeuro“ - valoarea unei asigur`ri derisc financiar - iar \ncurajarea dezvol -t`rii lor a contribuit [i contribuie ladistru gerea pie]ei. Din aceast` lupt`pentru supra vie]uire, ce se afl` abiala \n ceput, pu]ini vor reu[i s` ias`„pe ro]i“, mai cu seam` c` oriceschimbare legislativ` radical`, chiardac ̀s-ar petrece, ar avea efect pestecel pu]in 2, 3 ani.

Avem nevoie defor]` [i unitate

2010 debuteaz` cu o scumpirea carburantului datorat` cre[teriinivelului de acciz` [i este momen-tul, \nc` de acum, s` lupt`m pen-tru ob]inerea unei subven]ii latransportul rutier, subven]ie ce arputea s` reprezinte o „gur` de oxi-gen“ \n vremuri grele. Pentru asta,\ns`, avem nevoie de for]` [i uni-tate, dar, din p`cate, individualis-mul triumf` [i \n rândul transpor -tatorilor [i \nc` sunt mul]i care nu\n]eleg c` trebuie s` se asocieze\n patronate pentru a determi naautorit`]ile s ̀\ndrepte lucrurile. Desi -gur, mul]i dintre dumnea voastr`\ncearc` s` determine sau s` pre-vizioneze cum se vor des f`[uralucrurile \n 2010, dar r`spunsuleste foarte dificil, iar dac` m` \ntre-ba]i pe mine am un singur r`spuns:NU ßTIU!... Oare am ajuns la cap`tde linie?

Poate, dup` asta, o lu`m de la\nceput? Cine [tie...

Augustin HAGIU,

pre[edinte FORT

2 0 0 9cap`t de linie

M-am uitat pe statisticile ARR cu privirela parcul auto, num`rul c`rù[ilor,licen]e etc, [i recunosc c` nu am reu[its` \n]eleg mare lucru. Diferen]a dintre\n[iruirea de cifre din materialul statistic[i analiza pie]ei transporturilor, a[a cumo vedem noi de aici, de la nivelul asfaltu-lui sau craterelor, este uria[` [i ne arat`cu adev`rat cåt de mare este distan]adintre transportatori [i cei ce trìesc pespinarea lor.

19

SO

ND

AJ

spune-]i p`rerea!

çntrebarea din acest num`r esteurm`toarea:

Cum crede]i c` ar trebuitratat` problema accesului la pia]a de transport?

Ne pute]i transmite op]iunile dum-neavoastr ̀direct pe site-ul www.ziuacar-go.ro sau la adresa de e-mail [email protected]

a) Num`rul licen]elor de transport public ar trebui limitatpân` la ie[irea din aceast` perioad` dificil` din punct de vedereeconomic.

b) Condi]iile de acces la pia]` ar trebui \nn`sprite, \n a[a fel \ncât numai companiile cu o putere financiar` real` s` poat` intra pe pia]`.

c) Ar trebui s` fie p`stratecondi]iile actuale de licen]iere, f`r` afi f`cut` nici un fel de modificare.

ACCESULLA PIA}~

EV

EN

IMEN

T

20

Autorizarea M Car Dis-tribution face partedin tr-un proiect maiamplu, pornit cu un an\n urm`, atunci când

Mitsubishi Fuso dispunea de [aptedistribuitori, to]i din re]eaua Mer-cedes-Benz. Ast`zi, exist` nou` dis-tribuitori auto riza]i, ultimii doi f`cândparte din re]eaua Mitsubishi Motors.

„Pân` la finalul anului, ne pro -punem s` mai autoriz`m \nc` doidealeri, de asemenea din re]eauaMitsubishi Motors. Conform stati -sticilor, pia]a autovehiculelor co mer -ciale a sc`zut foarte mult. O ana li z`recent ̀ar`ta o sc`dere cu 87% fa]`de anul precedent. Suntem jos, ne-amstabilizat [i nu avem unde s` maic`dem. De[i momentul nu pare unul

potrivit pentru noi parteneriate, noile vedem ca pe o oportunitate. Esteimportant s` fim prezen]i \n pia]`,pentru c` acum putem s` ne cre`mmai u[or o imagine pozitiv`, prinservicii [i produse irepro[abile“, aar`tat Radu Vlad, Mitsubishi FusoCanter Manager.

Alegerea dealerilor MitsubishiMotors pare una fireasc` având \nvedere istoria comun` a celor dou`branduri [i faptul c`, astfel, dealeriide autoturisme Mitsubishi \[i com-pleteaz` gama de produse cu auto -utilitarele Canter.

çn plus, aceast` dezvoltare are]elei \nseamn` o acoperire multmai bun` a pie]ei.

„M Car Distribution de]ine o cot`important` de pia]`, peste 70% \n

MitsubishiFuso are un nou distribuitor,care va asigura[i partea de service. Extindereare]elei \nRomånia re -prezint` ast`zio prioritate pentru re pre zentan]iim`rcii japo neze,parte a grupu-lui Daimler.

MITSUBISHI FUSO \[i extinde re]eaua

21

Bucure[ti, peste 30% din pia]ana]ional̀ , \n ceea ce prive[te vânz r̀ilede autoturisme Mitsubishi. CamioaneleCanter au multe piese comune cu auto-turismele Mitsubishi. Oricum, avempersonal specializat pentru a vindeaceste ma[ini [i, de asemenea, oamenipreg`ti]i s` \ntre]in` [i s` repareaceste autovehicule. Nu ne a[tept`mla o dezvoltare exploziv ̀a vânz`rilor,având \n vedere situa]ia econo mic`.çns`, suntem convin[i c` vom puteacomercializa un num`r suficient demare de autovehicule pentru a aveao activitate rentabil`“, a declaratAdrian Zamfirescu, director gene -ral M Car Distribution.

Canter a fost lansat oficial \nRomânia \n 2006, iar atunci s-a alesun sistem de comercializare cuvânz`torii proprii ai reprezentan]eioficiale. Astfel, cei care se ocupaude vânzarea camioanelor Mercedes-Benz au primit \n portofoliu [i Mit-subishi Fuso Canter. Diferen]a din-tre produse - unul german [i unul asi-atic - a dus la ob]inerea unor volu -me de vânz`ri care nu au fost \ncu-rajatoare. Astfel, s-a decis \ntr-oprim` faz` ca acest produs s` fiepus la dispozi]ia distribuitorilor auto -riza]i din re]eaua Mercedes-Benz.

„Cel mai important lucru este s`avem canalele de vânzare, pentruc` ele sunt cele care elibereaz` ten-siunea stocurilor [i a targeturilor“, adeclarat Radu Vlad.

Oferte speciale, pe o pia]` special`

Pe lâng` extinderea re]elei, Mit-subishi Fuso Canter dispune \n aceast̀perioad` de oferte speciale menites` \l fac` mai accesibil.

Este vorba despre o campaniede finan]are prin Mercedes-BenzFinacial Services, lansat` \n lunaoctombrie, ce va fi valabil` pân` lasfâr[itul acestui an. Oferta de finan]areare dobând` subven]ionat` - avansde 5% (\ncepând de la 1.090 euro),dobând` \ncepând de la 5,9%, rat`lunar` \ncepând de la 399 euro.

„çn paralel cu oferta de finan]are,mai avem o ofert` prin care clien]iipot opta pentru un discount la pre]ulde list` sau trei ani revizii gratuite“,a ad`ugat Radu Vlad.

Cu toate acestea, condi]iile actualede pia]` nu permit volume mari devânz r̀i. „Produsul cel mai potrivit pen-tru pia]a din România pare s` fiemodelul de 7,5 t, care dispune desarcina util` cea mai mare de peacest segment. çn plus, caracteris-ticile tehnice permit carosarea pen-tru numeroase aplica]ii. Din p`cate,acesta este segmentul de pia]` carea \nregistrat cel mai drastic declin“,a spus Radu Vlad.

Efectele negative ale stocurilornu au ocolit nici Mitsubishi Fuso,\ns` problemele cele mai mari suntlegate de stocurile competitorilor. „çnmomentul de fa]`, am adus stoculla un nivel rezonabil - \n jur de 80 deunit`]i. Am fost [i noi atin[i de valul

stocurilor, \ns` \ntr-o m`sur` maimic`, având \n vedere c` volumelenu au fost mari la nivel na]ional.Ast`zi, ne lovim \n pia]` de stocurilecompetitorilor, care se afl` la unnivel foarte ridicat. Atâta timp cât exist̀pe pia] ̀mul]i dealeri care au stocurimari, ce genereaz` costuri impor-tante, nu vom putea s ̀ne recâ[tig`mpozi]ia corect` pe pia]` privindpre]urile“, a explicat Radu Vlad.

Pentru a asigura un volum câtmai important de vânz`ri, luând \ncalcul actualul mediu economic, esterecomandabil` concentrarea asupralicita]iilor publice.

„Acestea sunt o oportunitate,\ns` procedura birocratic` estefoarte si nuoas`. Cu mai mult deun an \n urm ,̀ am pornit o campanieintern` de lansare pe clien]ii careacceseaz` fonduri europene, pen-tru c` [i aici procedura este destulde sinuoas`, iar fondurile vin foartegreu. Investi]ia nu se realizeaz` \nprogramul prestabilit. Practic, unclient accesat cu un an [i jum`tate\n urm` vine abia acum s` cumperecamionul“, a explicat managerulMitsubishi Fuso Canter.


Radu Vlad, Mitsubishi FusoCanter Manager:

Adrian Zamfirescu, director general M Car Distribution(stânga) [i Radu Vlad, Mitsubishi Fuso Canter Manager

„Avem un produs bun, careofer` fiabilitate, avem dis -ponibilitate imediat`, avemaplicabilitate nelimitat` [i, \nacest moment, avem solu]iiavantajoase de achizi]ie.“

22

EV

EN

IMEN

T

Pe segmentul transpor-turi, depozitare [i ac ti - vit` ]i conexe, la cate-goria \ntreprinderi foartemari, prima pozi]ie este

ocupat` de Grupul Feroviar Român,urmat de Romatsa Romtrans [iMetrorex. La categoria \ntreprinderimari, topul este dominat de TTS(Transport Trade Services) SA, urmat`

de Transpeco Logistics & Distribu-tion [i Blue Air. Pe podiumul de lacategoria \ntreprinderilor mijlocii,s-au plasat BMW Vertriebs GmbHSalzburg Sucursala Bucure[ti, MSCRomania Shipping [i Unicom Tran -zit, \n timp ce primele \ntreprinderimici bucure[tene au fost DirectAero Services, Societatea de Trans-porturi Auto Berceni [i Rom RailTransport. Potrivit CCIB, cele maiperformante micro\ntreprinderi pesegmentul de transporturi, de po - zi tare [i activit`]i conexe au fostMy Air International [i Spot TradingImport-Export.

Str`inii domin`sectorul de construc]ii

Pe segmentul lucr`ri de con-struc]ii, primele \ntreprinderi foartemari \n top au fost (\n ordine) Tehno-logica Radion, Hidroconstruc]ia [iDelta Antrepriz ̀de Construc]ii [i Mon-taj '93. La celelalte categorii domin`reprezentan]ele companiilor str`inecare activeaz` pe pia]a româneasc`.Astfel, pe podiumul \ntreprinde -

rilor mari, se afl ̀Colas Fran]a Sucur-sala România, Mivan Kier Joint Ven-ture Limited Newpark SucursalaBucure[ti [i Romelectro, \n timp cepodiumul \ntreprinderilor mijlociieste format din Strabag AG Aus-tria Sucursala Bucure[ti România, LenaEngenharia E Construcoes SA Por-tugalia Sucursala Bucure[ti [i HRVBuilding SRL. CCIB a plasat pe primelelocuri la categoria \ntreprinderi micicompaniile Orhideea Gardens, BestConstruct Metropolitan [i CentralEuropa Property Developement, \ntimp ce micro\ntreprinderile \n topau fost Premier Business, Grupulde Construc]ii Buridava [i MidasConstruct.

Clasamentul realizat de Came -ra de Comer] [i Industrie a Munici -piului Bucure[ti trateaz` separatindustria mijloacelor de transport,a[ezând pe podiumul \ntreprinderilormari companiile Alstom Transport,Atelierele CFR Grivi]a [i HoneywellGarrett. La categoria \ntreprinderimijlocii, primele plasate au fost C&IEurotrans XXI, Cautis J B 93 Prod-com Impex [i Powertek Industry,\n timp ce la categoria \ntreprinderi

1.663 de companii au intrat \n TopulFirmelor din Bucure[ti fiind premiate de Camerade Comer] [i Indus-trie a Munici piuluiBucure[ti (CCIB) \ncadrul a 51 grupe de activit`]i, structurate pe [asedomenii de activitate. Transporturile aufost, bine\n]eles,reprezentate [i ele\n acest clasament.

CAPITALA [i-a desemnat câ[tig`torii

23

mici primele \n top sunt Prosinco,American Nautics [i GM & T Inter-national 2000. Primele micro\ntre-prinderi din industria mijloacelorde transport au fost BEMA Inter-national, Spectator Solis D.O.O. SRLZagreb Sucursala Bucure[ti [i Meta-com Group Management SRL.

Premian]i de criz`

„Sunt companiile care au rezi-stat cu succes primului val al crizei[i care au \ndeplinit cumulativ cri-teriile impuse de metodologia dealc`tuire a Topului“, a afirmat SorinDimitriu, pre[edintele CCIB, explicândc`, spre deosebire de alte clasa-mente care se bazeaz` exclusiv pe

cifra de afaceri, acest top \mbin`elemente precum cifra de afacerisau rata profitului cu unele care ]inmai mult de latura calitativ` a acti -vit`]ii, precum eficien]a utiliz`riire surselor umane, a capitalului an -gajat sau efortul de dezvoltare. In -ves ti]iile companiilor bucure[tene\n tehnologii nepoluante, colectareaselectiv ̀a de[eurilor, \nlocuirea unormaterii prime [i materiale cu impactnegativ asupra mediului cu altelenepoluante au fost, de asemenea,recompensate de Camera Bu cure[ -tean`, Topul protec]iei me diuluifiind condus de compania farma-ceutic` Zentiva. çn topul creati -vit`]ii, primii s-au clasat Institutul

Na]ional de Cercetare Dezvol tarepen tru Textile [i Piel̀ rie (la sec]iuneacercetare - \nv ]̀̀ mânt) [i Prosper Mod(la categoria produc]ie servicii).

Bucure[tiul, „centrul“ Romåniei

Din cele 141.934 firme bucure[tenecare au depus bilan]ul aferent anu-lui 2008, 51.190 (41,7%) au \ndepli -nit cumulativ criteriile stabilite \nmetodologia de realizare a Topului,\n cre[tere cu 17.679 firme fa]` deedi]ia precedent`. De men]ionatc` Bucure[tiul concentreaz` 18%din comercian]ii activi la nivelna]ional [i 20% dintre salaria]ii ]`rii.Firmele din Capital` realizeaz` 35%din importurile la nivel na]ional,17% din exporturi, comer]ul bu -cure[tean de]ine 25% din suprafa]ade vânzare [i din desfacerile cuam`nuntul la nivel na]ional [i con-tribuie cu 50% la valoarea pie]eide software [i servicii IT.

Meda BORCESCU

[email protected]

EV

EN

IMEN

T

În condi]ii de recesiune, com-paniile nu mai concureaz`doar prin prisma produselorsau serviciilor inovative, ciprin supply chain-ul compe-

titiv, prin agilitatea de a avea sto -curile optime [i livr`ri „just in time“.

Evenimentul ARILOG a pusaccent, \n acest context, pe solu]iiconcrete. Cele mai bune metode deprevizionare, ameliorarea plani-fic`rii vânz`rilor [i opera]iunilorpentru a evita lipsa stocurilor [i

asigurarea unui nivel ridicat decustomer service au reprezentat, deasemenea, puncte importante.

Statistici \n con-text nefavorabil

Transporturile se afl` pe locul4 \n topul ramurilor afectate defalimente, realizat de Coface lajum`tatea anului, dup` comer]ulcu am`nuntul, comer]ul cu ridi-cata, distribu]ie [i construc]ii.Monica Monoiu de la InCharge

Management Consulting a sub-liniat c` principalele probleme cucare se confrunt ̀agen]ii economici]in de cre[terea constant ̀a \ntârzie -rilor la plata furnizorilor (90-120zile), prelungirea blocajului finan-ciar [i de intrarea \n insolven]` aunui num`r tot mai mare de com-panii. Acestora li se adaug` efec-tul „domino“ pe lan]ul de furnizare,incapacitatea de plat` din cauzacrean]elor ne\ncasate [i cererilede insolven]` depuse de companiide dimensiuni reduse, dependentede rela]ia cu un singur client.

Pe de alt` parte, situa]ia seanun]` dificil` [i \n 2010, inclusivla nivel fiscal. „Majorarea cu14,25% a cursului de schimb de

Servicii de transport direct legate de exportul

de bunuri B2B

Servicii de transport intracomunitar de m`rfuri B2B

Unde se Înainte de Începând cudatoreaz` ianuarie 2010 ianuarie 2010TVA?

În România În Ucraina

Se datoreaz` TVA acolo unde este stabilit beneficiarul

serviciilor.

PROFESIONI{TII taie costurile inteligent

Strategie. Externalizare. Metode de reducere a costurilor. Eficien]`... Sau, altfel spus, o nou` edi]ie marca ARILOG a Conferin]eiInterna]ionale de Logistic` [i Supply Chain.


În Grecia În RomâniaSe datoreaz` TVA acolo unde este stabilit beneficiarul serviciilor.Locul prest`rii se consider` a fi România dac` utilizarea [i prestarea efectiv` au loc \n România.

Sursa: PricewaterhouseCoopers Sursa: PricewaterhouseCoopers

24

25

la 3,7364 la 4,2688 lei/eurova duce la un nivel cres-cut al acci zelor la motorin “̀,a ar`tat Valentin Durigude la Price waterhouseC-oo pers, ad` ugând c`, dela 1 aprilie 2010, accizelevor fi garantate de c`tretransportator, iar garan-tul devine pl`titor.

Tot din 2010, in tervinreguli noi privind TVA apli-cat` la servicii externe.

Astfel, taxa pe valoareaad`ugat` se va datoraacolo unde este stabilitbeneficiarul serviciilor.

Comunicareafacediferen]a

ANILOG a pus accentanul acesta pe favoriza -rea conexiunilor persona-le prin intermediul a maibine de 180 de partici-pan]i. Tot din 2009, a fostdemarat` seria vizitelor \nloca]iile logistice. Primulpe list` a fost depozitulautomatizat din Ploie[tial Coca Cola Hellenic.


Servicii accesorii transportului IC de bunuric`tre clien]i din UE - B2B


În Fran]a În România

Se datoreaz` TVA acolo unde este stabilit

beneficiarul [i c`tre care sunt prestate serviciile. Adriana P`l`[an [i Romeo Dumitru au acordat diplomemembrilor ARILOG

Sursa: PricewaterhouseCoopers

REG

LEM

EN

T~

RI

Noul regulament sti -puleaz` c` orice ope -rator de transport dem r̀furi care efectueazòpera]iuni contra cost

\n numele unui ter], titular al uneilicen]e comunitare, are dreptul s`

efectueze opera]iuni de cabotaj.Dar impune o m`sur` strict`. Ast-fel, c`rù[ii vor putea s` efectueze,cu acela[i vehicul, pân` la treiopera]iuni de cabotaj consecutiveunui transport interna]ional dintr-unalt stat membru sau dintr-o ]ar`ter]` \n statul membru gazd`, odat`ce au fost livrate m`rfurile trans-portate \n cursul transportului inter-na]ional care \l are pe acesta ca des-tina]ie.

În cursul unei opera]iuni de ca -botaj, ultima desc`rcare \nainte dep`r`sirea statului membru gazdàre loc \n termen de [apte zile de laultima desc`rcare a m`rfurilor intro-duse \n statul membru gazd`, \ncadrul opera]iunii de transport inter-na]ional care \l are pe acesta ca des-tina]ie.

În acest termen, operatorii detransport pot efectua \n orice statmembru unele sau toate opera]iunilede cabotaj permise, cu condi]ialimit`rii la o singur` opera]iune decabotaj pe stat membru \n termende trei zile de la intrarea f`r` \n -c`rc`tur` pe teritoriul statului mem-bru respectiv.

M`suri de salvgardare

Conform noilor reglement`ri,\n cazul unei perturb`ri grave apie]ei na]ionale a transporturilor \ninteriorul unei zone geografice date,

cauzat` de cabotaj sau agravat` deacesta, orice stat membru poatesesiza Comisia \n vederea adopt`riiunor m`suri de salvgardare. Pertur -bare grav` a pie]ei na]ionale detran sport \n interiorul unei zonegeografice date \nseamn` existen]ape aceast̀ pia]̀ a unor probleme speci-fice acesteia, de natur` s` deter-mine un excedent major, suscepti-bil de a persista, al ofertei \n ra portcu cererea, care implic ̀o amenin]arepentru echilibrul financiar [i su -pravie]uirea a numero[i operatori detransport rutier de marf`. „Zon`geografic`“ \nseamn ̀o zon ̀care aco -per` integral sau par]ial teritoriulunui stat membru sau care se extindela o parte sau la \ntreg teritoriul al -tor state membre.

Comisia examineaz` situa]ia, \nspecial pe baza informa]iilor rele-vante, [i decide, \n termen de olun` de la primirea cererii statuluimembru respectiv, dac` sunt nece-sare sau nu m`suri de salvgardare[i, \n caz afirmativ, le adopt .̀ M`surilerespective pot s` includ` exclu-derea temporar` a zonei respectivedin domeniul de aplicare a regula-mentului european privind cabo-

26

UUEE rreessttrriicc]]iioonneeaazz`̀ ccaabboottaajjuull llaa ]]aanncc

Pachetul legislativ rutier poatefi consultat integral pe site-ulwww.ziuacargo.ro

Pachetul rutiercare includenormele europene privindaccesul la profe-sie, pia]a detransport rutierde marf` [i depersoane a fostpublicat \n Jur-nalul Oficial alUniunii. Legisla-tivul european aacordat o foartemare aten]iecabotajului [imetodelor desalvgardare carese pot aplica \ncazul \n care se\nregistreaz`dezechilibre,exact \n momen-tul \n care acestgen de opera]iuniputeau fi permise[i ultimilorintra]i \n UE.

27

tajul [i r̀ mân \n vigoare pe o perioad`de cel mult [ase luni, care poate fire\nnoit` o singur` dat` \n cadrulaceluia[i termen de valabilitate.

În cazul \n care Comisia decides` adopte m`suri de salvgardareprivind unul sau mai multe statemembre, autorit`]ilor competentedin statul membru respectiv li sesolicit` adoptarea de m`suri echiva-lente din punct de vedere al dome-niului de aplicare \n ceea ce prive[teoperatorii de transport rutier dem`rfuri reziden]i. Aceste m`suri seaplic` \ncepând cu aceea[i dat` ca[i m`surile de salvgardare adop-tate de c`tre Comisie.

Sediul stabil obligatoriu pentrulicen]iere

În ceea ce prive[te accesul laprofesia de transportator, pachetullegislativ recent adoptat la niveleuropean impune \ndeplinirea con-comitent` a patru condi]ii. Primacerin] ̀(care nu a mai fost prev`zut`explicit la nivel european pân`acum) este aceea ca transporta-torul s` aib` un sediu real [i stabilpe teritoriul unui stat membru.Celelalte trei condi]ii care vin \n

completare s-au aplicat [i pân` \nprezent [i vizeaz` buna reputa]ie,capacitatea financiar` adecvat` [icompeten]a profesional`. De men -]ionat c` legisla]ia european` men -]ine posibilitatea de a demonstra capa -citatea financiar` prin intermediulunor asigur`ri \ncheiate cu com-panii de profil.

Statele membre pot \ns` decides` impun` cerin]e suplimentare(care trebuie s` fie propor]ionale[i nediscriminatorii), pe care \ntre-prinderile s` le \ndeplineasc` pen-tru a exercita ocupa]ia de opera-tor de transport rutier.


Dovezi clare

Pentru a putea face cabotaj, trebuie prezentate dovezi clareprivind transportul interna]ional care \l are pe acesta ca destina]ie[i fiecare dintre opera]iunile consecutive desf`[urate. Probele sunturm`toarele:

(a) numele, adresa [i semn`tura expeditorului;(b) numele, adresa [i semn`tura operatorului de transport ruti-er de m`rfuri;(c) numele [i adresa destinatarului, precum [i semn`tura aces-tuia [i data livr`rii, odat` ce m`rfurile au fost livrate;(d) locul [i data prelu`rii m`rfurilor [i locul prev`zut pentrulivrare;(e) descrierea curent` a naturii m`rfii [i modul de ambalare, pre-cum [i, \n cazul m`rfurilor periculoase, descrierea generalrecunoscut` a acestora [i num`rul de colete, marcajele specifice[i numerele acestora;(f) greutatea brut` a m`rfurilor sau cantitatea de m`rfuri altfelexprimat`;(g) numerele de \nmatriculare ale autovehiculului [i remorcii.

CO

NSU

LTA

N}~

28

Pentru aceast ̀cerere des -chis` de proiecte, sumaalocat ̀la nivelul \ntregii]`ri este de 171,68 mi li -oane euro, pentru fiecare

regiune de dezvoltare repartizân-du-se câte un procent din acesttotal. çn cadrul acestei sesiuni dedepunere a proiectelor, a fost alo-cat` toat` suma disponibil` pen-tru perioada 2007 - 2013, urmândca ea s` fie \nchis` \n momentul \ncare suma total̀ a proiectelor depuseajunge la 150% din alocarea finan-ciar`. çn primul trimestru al anuluiviitor, se vor discuta eventualerealoc`ri c`tre micro\ntreprinderia sumelor necheltuite de pe liniidin cadrul aceleia[i axe prioritare,ce nu au fost accesate de c`trepoten]iali beneficiari pân` acum.

Aceast` linie de finan]are spri-jin` dezvoltarea micro\ntreprinderi-lor din sectorul productiv [i celeprestatoare de servicii care uti-lizeaz` poten]ialul regiunii \n careactiveaz` (resurse naturale, materii

prime, resurse umane etc), prin\ncurajarea utiliz`rii noilor tehnolo -gii [i echipamente IT, pentru cre[ -terea competitivit`]ii [i produc-tivit`]ii sectorului de activitate,astfel reducându-se [i decalajele\ntre România [i ]`rile membreale UE.

Cine poate aplica

Micro\ntreprinderile sunt defi-nite ca \ntreprinderi ce au pân` la9 salaria]i [i realizeaz` o cifr` deafaceri anual` net` sau de]in activetotale de pân` la 2 milioane deeuro, echivalent \n lei.

Valoarea total` a proiectului(cheltuieli eligibile [i neeligibile)trebuie s` fie cuprins` \ntre 100.000lei [i 3.000.000 lei. Contribu]ia pro-prie a solicitantului este de 30%din valoarea eligibil` a proiectului,iar suma maxim` ce poate fi so li ci - tat` este de 200.000 euro (respec-tiv 100.000 euro pentru \ntre-prinderile din domeniul transportului

rutier - transportul de marf ̀[i trans-portul de c`l`tori pe cale rutier`).De asemenea, micro\ntreprinde rilepot beneficia de o prefinan]are de35% din valoarea total` eligibil` afinan]̀ rii nerambursabile \n baza uneiscrisori de garan]ie bancar`, dup`\ncheierea contractului de achizi]iepublic` pentru investi]ia ce sedore[te a se face.

Cum trebuie s` arate dosarul

Pentru a fi considerat eligibil,dosarul depus pentru ob]inereafinan]`rii nerambursabile trebuies` \ndeplineasc` mai multe criteriide eligibilitate - criterii ce vizeaz`atât \ntreprinderea, cât [i proiec-tul de investi]ii:

- domeniul de activitate \n carese realizeaz` investi]ia;

- ob]inerea profitului din ex -ploata re \n anul fiscal precedent;

- desf`[urarea activit`]ii pe operioad` de minimum 1 an;

BANI pentru firmele de la ORA{

Micro\ntreprinderile ce doresc s` dezvolte un proiect \n mediulurban pot depune, din 23 no iembrie, dosarele de accesare a fondurilor nerambursabile.

29

- capacitatea financiar` a soli ci-tantului de a implementa proiectul;

- activit`]ile din proiect presu punachizi]ionarea de echipamente [itehnologii noi, sisteme IT sau con stru- irea/extinderea/ mo dernizarea spa -]iilor de produc]ie [i prest`ri servicii;

- respectarea legisla]iei \n dome-niul egalit`]ii de [anse, protec]iei me -diului, eficien]ei energetice [i al a -chizi]iilor;

- activit`]ile propuse spre finan]a -re s` nu fi beneficiat de fonduripublice \n ultimii 5 ani;

- implementarea proiectului s`se fac` \n mediul urban [i pân` la31 iulie 2015.

Cererea de finan]are (\mpreun`cu toate anexele) se depune \n 4exemplare (1 original [i 3 copii) lasediile Organismelor Intermediarepentru Programul Opera]ionalRegional, respectiv la ADR-uri (Agen -]iile pentru Dezvoltare Regio nal`)aferente celor 8 regiuni ale României,prin colet sau personal.

Documentele ce se depun \mpre-un` cu cererea de finan]are sunt

obligatorii [i fac parte din dosarulde accesare a finan]`rilor neram-bursabile, constând \n: act de \mpu -ternicire, calendarul activit`]ilorproiectului, bugetul [i sursele definan]are ale proiectului, declara]iade eligibilitate, declara]ia privind\ncadrarea \n categoria IMM, actulconstitutiv, certificatul de \nregis-trare a solicitantului, situa]iile finan-ciare anuale vizate de Administra]iaFinan]elor Publice, aferente anu-lui fiscal precedent datei la care sedepune cererea de finan]are.

Un alt document foarte impor-tant este planul de afaceri, \n carese face descrierea firmei, a pro-dusului/serviciului ce face obiectulinvesti]iei, pia]a pe care activeaz`sau dore[te s` intre micro\ntre-prinderea, strategia de marketing,precum [i proiec]ii financiare (cal-cula]ii de costuri [i venituri, pro fi -tabilitatea financiar ̀a investi]iei, du -rabilitatea financiar` a proiectului,proiec]ia veniturilor [i cheltuielilor,proiec]ia contului de profit [i pierdere,proiec]ia fluxului de numerar cu

finan]are nerambursabil` [i f`r`aceasta, indicatori financiari cares` releve necesitatea finan]`rii ne -rambursabile, sustenabilitatea [iviabilitatea investi]iei propuse).

Consultantul facediferen]a

Pentru mai multe detalii privindaccesarea acestei linii de finan]arepentru micro\ntreprinderi, pute]ivizita site-ul oficial al ProgramuluiOpera]ional Regional (www.infore-gio.ro), iar pentru \ntocmirea cereriide finan]are [i a documentelor ane -xate la aceasta, apelarea la o firm`specializat` de consultan]` pentruaccesarea finan]`rilor ne rambursabilereprezint ̀un real suport \n derulareaetapelor pe care le implic ̀un proiect\n cadrul Fondurilor Structurale,respectiv scrierea acestuia [i imple-mentarea ac ti vit`]ilor necesare pen-tru finalizarea investi]iilor.

Diana PARIZIANU

www.bepa.ro

30

TAPA este o asocia]ie a spe-ciali[tilor \n domeniul desecuritate a m`rfurilorde valoare [i a firmelordin cele mai diferite do -

menii precum: produc]ie, comer],servicii, transport de m`rfuri ge -ne rale [i transport de valori. „Prinintermediul forumului propriu,firmele membre TAPA care suntvictimele unor furturi sau atacuri auposibilitatea s` schimbe informa]ii,scopul fiind de identificare [i sem-nalare a zonelor afectate“, a expli-cat Thomas Moser - Regional Ma -nager South - East.

Concret, certificarea TAPA \nseam -n` atât facilit`]i cât [i restric]ii pecare compania Gebrüder Weiss tre-buie s ̀le respecte 100%. Este vorba,pe de o parte, despre accesul res -tric]ionat al angaja]ilor \n zonele delucru, circula]ia \n terminal fiindposibil` doar pe baza chip-urilorde acces Interflex. Pe de alt` parte,se face \nregistrarea electronic` laintrarea [i ie[irea din terminal a vi -zitatorilor, astfel \ncât nu este po -sibil` nici o mi[care necontrolat`.çn acela[i timp, contractorii de la fir -mele de transport auto trebuie s`a[tepte \n parcarea special amena-jat` pentru camioane, iar accesul[i circula]ia \n terminal se face \n zonespecial marcate [i amenajate.

Terminalul GebrüderWeiss din comunaBolintin a fost certificat TAPA(Transported Asset Protection Association). Acreditarea este ogaran]ie de nivelmondial privind securitateam`rfurilor de valoare[i reprezint` o premier` pentru industria de logistic`[i transport din Romånia.

CERTIFICA}I pentru un DEPOZIT SIGUR

PR

EM

IER

~

31

5 imagini/sec x 100 de camere de luat vederi

TAPA presupune, de asemenea,un sistem securizat foarte complexprin intermediul celor peste 100de camere de luat vederi \n afara [i\n`untrul depozitului, \n zonele detransfer, precum [i \n zona de birouri,camere ce pot recep]iona 5 ima ginipe secund`. Toate aceste date suntstocate timp de 30 de zile. U[ile,ferestrele [i acoperi[ul securizatecu sisteme de alarm` reprezint` [iele un factor important \n proce-sul certific`rii TAPA.

Viorel Leca, directorul general alfilialei GW România, a ar`tat c` pen-tru ob]inerea certific`rilor se efec -tueaz ̀audituri externe cu organismespecializate. „O dat` la doi ani,fiecare filial` va fi evaluat` cel pu]ino dat` de c`tre un auditor de laBureau Veritas Austria; acest auditare loc \ntotdeauna simultan cuauditul intern“, a precizat ViorelLeca. Aceste audituri servesc la ve -rificarea, evaluarea [i documentareamai multor cerin]e: implementarea[i eficacitatea aplic`rii sistemului

de management al calit̀ ]ii [i al mediu-lui, respectarea m`surilor de asi gu-rare a calit`]ii [i a comportamen tului ecologic. Fiecare filial` se au di -teaz` intern o dat` pe an [i externconform planului, elaborate la nivelulgrupului de c`tre Direc]ia de Procesede Management al Calit`]ii.

TAPA prevede vremuri grele

„O dat` la doi ani, se efectueaz`prin intermediul departamentu-lui Marketing [i Comunicare unstudiu cu privire la gradul de sa -tisfac]ie a clien]ilor. Acest studiuse face \n colaborare cu furnizoriiexterni de servicii, iar rezultatelese prezint` conducerii firmei, subforma unei evalu`ri detaliate.Aceasta prezint` rezultatele \ncadrul [edin]ei de management,iar evalu`rile detaliate se tran smitprin intermediul Departamentu-lui de Marketing [i Comunicare,conducerii filialelor sau, dup` caz,directorilor regionali. çn ultimelestudii de satisfac]ie, a rezultat pre-ocuparea clar` a clien]ilor no[tripentru cre[terea m`surilor de si -

guran]` pe timpul depozit`rii [itransportului. Aceast` preocuparevine pe fondul crizei mondiale,iar TAPA apreciaz` c`, la nivel glo-bal, vom vedea o cre[tere a infrac]io -nalit`]ii privind m`rfurile depo -zitate sau \n tranzit“, a completatWolfgang Niessner - CEO al grupu-lui Gebrüder Weiss.

Concernul Gebrüder Weiss cusediul \n Lauterach (Vorarlberg,Austria) are un total de peste 4.300angaja]i [i 130 loca]ii \n \ntreagalume. GW este reprezentat \n EuropaCentral` [i de Est prin intermediulfilialelor din Austria, Germania,Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia,Croa]ia, Serbia, Bulgaria, România[i Ucraina. çn anul 2008, companiaGW a \nregistrat o cifr` de afaceride 990 milioane euro.

çn prezent, GW România arepeste 180 de angaja]i [i a investit\n 2008 [i 2009 mai mult de 15mi lioane euro pentru dezvoltareaterminalului din Bucure[ti. Cifra deafaceri estimat` pentru 2009 estede 15 milioane euro.


Contactele \ncheiate \ncursul acestui an de c`treEssers \n România nu vi -zeaz` clien]i recent intra]ipe pia]a autohton`. „Este

vorba despre companii care exist`deja de ceva vreme pe pia]a ro -mâneasc` [i care se confrunt` cufaptul c` logistica trebuie f`cut` dec`tre speciali[ti. çn ultimii ani, pia]as-a dezvoltat atât de mult, astfel\ncât to]i vroiau s` \[i fac` propriadis tribu]ie, aveau propriile opera]iunilogistice, propriile opera]iuni detransport, deoarece erau bani sufi-cien]i. Dar, acum, \ncep s` se gân-deasc` la externalizare. Au spa]iigoale \n depozite, au cump`rat echi -pamente moderne de manipulare,\ns` o parte dintre ele sunt imobi-lizate, pentru c ̀activitatea a sc`zut“,ne-a explicat managerul pentru Ro -mânia al H. Essers, companie c`tre

care Henkel [i-a externalizat efectiv,\n cursul acestui an, \ntreaga gam`de opera]iuni logistice. H. Essers[i-a crescut la sfâr[itul anului tre-cut cu 16.000 mp suprafa]a de depo -zitare pe care o opereaz` \n zonaBucure[tiului [i, de asemenea, aangajat 70 de persoane, ]inând contde obliga]iile suplimentare pe carele are fa]` de clien]i. H. Essers dis-pune de un depozit de 24.000 mpsituat \n Prologis Logistics Park.

Clien]ii romåni \[i schimb` optica

„çnregist`m o cre[tere, nu numai\n personal, dar [i la nivel organi -za ]ional. Am \nceput anul trecut s`oper`m propriile sisteme de dis-tribu]ie, \n cadrul c`rora facem orice:de la \mpachetare, la depozitare [iapoi livrare la magazin. (...) Vizit`m

„Nu ne-a mers r`uanul acesta. Am\ncheiat chiar treicontracte mari defurnizare de serviciide logistic`“, a afir-mat Marc Paulissen,Country Manager Romania, Groep H.Essers, atunci când l-am \ntrebat cum s-a manifestat crizapentru compania pecare o reprezint`. Am \ncercat s` afl`mcare sunt premiselecare au permisgrupului belgian s` aib` un an relativbun \ntr-o Românie \n deriv`.

Strategie de grup,

32

LO

GIS

TIC

~

poten]ialii clien]i anual: o dat` \na prilie-mai [i apoi \n septembrie-octombrie. Anul trecut, \n primulsemestru, era clar c` nu se gândeaula externalizare, chiar dac` aceas-ta ar fi \nsemnat reducerea costu rilor,pentru c` f`ceau \nc` profituri fru-moase. ç[i doreau control [i se temeauc` anumite informa]ii vor ajunge lacompeti]ie, \n condi]iile \n care ar fioptat pentru externalizare. Tot anultrecut, dar \n septembrie-octombrie,\ncepuser` deja s` se gândeasc`,\ns` managementul nu dorea sàdopte decizii strategice, pentru cànticipau un an dificil. Vroiau sà[tepte [i s` vad` cum merge pia]a.Acum, privesc cu totul altfel exter-nalizarea“. Marc Paulissen a obser-vat c ̀acest lucru s-a \ntâmplat acum10 ani \n Belgia [i \n Vestul Europei[i, mai recent, \n Ungaria [i Polo-nia. „Este un proces de cre[tere. A[a

numitele pie]e noi au o dezvoltarerapid` [i necesit` ajutor profesio - nist. Deciziile se iau \ns` greu, pen-tru c` exist` prieteni de care se ]inecont, sunt implica]i \n firm` mem-bri ai familiei, exist` structuri orga-nizatorice uria[e, anumite loca]iigeografice tradi]ionale [i este difi-cil pentru ei s` se modifice struc-

turile \ntr-o jum`tate de an sau\ntr-un an. De exemplu, suntem \ncontact cu diferi]i poten]iali clien]i,care ne cer s` ne ocup`m de opera -]iunile lor logistice, dar \n cadrulpro priilor lor depozite, pentru càu contracte pe termen lung pe carenu le pot anula. De[i le ar`]i cifrelede eficien]`, este dificil s` \i convin-

Marc Paulissen

„Nu cred c` depozitele dinVestul Bucure[tiului se vorumple \n urm`torii ani. Cred,\ns`, c` lucrurile vor \ncepes` se mi[te mai mult \npartea de Est, pentru c` portul Constan]a o s` devinìmportant \n viitor.“

avantaje locale

33

34

LO

GIS

TIC

~

gi s ̀lucreze cu cele mai bune loca]ii.Avem [i clien]i care, \n urma unorproiecte care trateaz` problemele \ndetaliu, ar accepta s` \[i schimbestructurile logistice, dar acest lucruse va \ntâmpla, probabil, \n urm`toriidoi ani. Dac` renun]` la propriileopera]iuni, trebuie s` renun]e la oparte din angaja]i [i din echipa-mente [i nu sunt \nc` preg`ti]i pen-tru asta“, a afirmat managerul pen-tru România al H. Essers.

Tarifele de transport cu 20% mai micidecât \n Vest

Pe segmentul de transport, MarcPaulissen apreciaz` c` se modific`propor]iile.

„çn trecut, exista \ntotdeaunaun dezechilibru \ntre intr`ri [i ie[iri.çn ultimii doi ani, exporturile aucrescut. Pe de o parte, este mai multexport, pe de alt` parte tarifele detransport la export au sc`zut foartemult \n ultimul an, deoarece multecompanii, \n special cele mari, s-auconfruntat cu problema unor floteprea mari de vehicule. Echilibrulcorect \ntre câte camioane am [icât` marf` externalizez nu este u[orde men]inut. Pre]ul pe kilometru

este mai mic cu 20-30% \n Româniafa]` de Vestul Europei. Dac` e s`calculez costurile de transport c`treUngaria, Austria sau Germania, nureu[esc s̀ \n]eleg cum pot aceste com-panii s` transporte la tarife atât desc`zute“, a ar`tat el. Pe de alt ̀parte,din cauza crizei economice multecompanii mici de transport au datfa liment. „Este un avantaj pentrucei r`ma[i. De aceea avem senza]iau neori c` transport`m mai mult de -cât \n al]i ani. Sunt mai pu]ine ca mioanepe pia]`. Facem statis tici \n privin]anum`rului de camioane care circul`\n Bucure[ti \n fiecare zi. Anul trecut,\n jurul orei 11, existau o medie dea pro xi mativ 5.000 camioane goalepe zi \n zona Bucure[tilor. Acumsunt circa 3.000“.

çn opinia lui Marc Paulissen, dac`realizezi exclusiv transport din punc-tul A \n punctul B, este greu s` con-curezi cu companiile care ofer` ser-vicii suplimentare. „Clien]ilor nu lepas` c` marginile de profit suntaproape inexistente pe segmentul detransport din România. Vor redu cerisuplimentare din cauza vremurilorgrele, iar atunci când se ofer` unpachet complex de servicii, dis-counturile se pot face mai u[or“, asubliniat Country Managerul H. Essers.

Essers prefer`leasingulopera]ional

Compania de]ine un parc de 110camioane peste 20 t \nmatriculat\n România, majorându-[i flota cu 45de unit`]i \n ultimii 3 ani.

„Uneori, este nevoie s` lucr`mcu subcontractori pe segmentulde transport. De exemplu, avem3 trenuri pe s`pt`mân` din Belgiapentru Oradea, cu 90 de containerepe transport. Pe perioada vacan]elor,avem dou` trenuri. çn general, sub-contract`m cam 20% dintre trans-porturi. Clien]ii, \ns`, prefer` s`lucreze cu flota noastr` datorit`serviciilor suplimentare pe care leofe rim pe parte de comunicare [isecuritate. De exemplu, clien]iino[tri pot s`-[i urm`reasc` pestetot camionul. Avem propriul nos-tru sistem pentru managementultransporturilor“.

De asemenea, H. Essers esteunul dintre principalii clien]i MANGermania. „çn fiecare an, schimb`m24% din flot`, a[a c` vehiculelenoastre au o vechime medie de2-4 ani. Suntem suficient de pu ternicidin punct de vedere financiar s`lucr`m \n leasing opera]ional. Dealtfel, avem propria companie deleasing \n Belgia. Este importantpentru noi s` avem costuri definan]are mai reduse decât celede pe pie]ele locale. De aseme-nea, beneficiem de negocieri carese fac la nivelul \ntregului grup [ide cota]ii mai bune“, a explicatMarc Paulissen.

çn opinia sa, 2010 va fi, de ase -menea, un an greu. „Cred c` vomsim]i situa]ia revenind la normal\n septembrie-octombrie anulviitor. Nu anticip`m o stabilizare\n primul semestru“, a ar`tat Coun-try Managerul H. Essers, conclu -zionând c` principala grij` a oame-nilor de afaceri o consti tuie, \nacest moment, evolu]ia cota]ieieuro fa]` de moneda na]ional`.

Meda BORCESCU

[email protected]

H. Essers realizeaz` dis-tribu]ia na]ional` \n maxim48 h \n orice punct din ]ar`, pe bazaunor centre logisticeamplasate strategic:

Oradea - 23.000 mpBucure[ti - 24.000 mpRoman - 1.500 mpTimi[oara - 1.000 mpSibiu - 500 mpCluj - 800 mp

Distribu]ie na]ional` strategic`

35

CO

NCU

RS

|ncepe competi]ia

pentru 2010

Competi]ia, lansat ̀\n 2009,a fost creat` pentru aprezenta cele mai intere-sante studii de caz dintransporturile rutiere

europene, pentru a explica efor-turile depuse de c`tre transporta-tori \n activitatea lor [i, \n special,pentru a promova cele mai bunepractici din acest sector.

Concursul se desf`[oar` pe plat-forma forumului Truck Europe [i a

avut, anul acesta, ca prim câ[tig`tor,compania olandez` Van Maanen.Ceremonia de premiere a avut locla Amsterdam, la finalul celui de-altreilea forum Truck Europe.

Edi]ia 2010 se va desf̀ [ura \n lunafebruarie, \n Belgia, la Bruxelles,dar pân` atunci firmele candidatevor trebui s` completeze dosarecomplexe, pe baza c`rora vor fievaluate pe mai multe capitole:CRM (gestionarea rela]iei cu clien-tul), managementul flotei, resurseumane, siguran]`, IT [i res pon-sabilitate social` (Corporate SocialResponsibility). Companiile parti -cipante trebuie s` opereze \n celpu]in una dintre ]`rile europene.

Juriul este alc`tuit din speciali[ti\n transporturi [i reprezentan]i ai pre-sei de specialitate din Europa: Lu -xemburg, Grecia, Marea Britanie,Fran]a, Republica Ceh`, Bulgaria,Belgia, Germania, Ungaria, Irlanda,Polonia, Portugalia, România, Slo-vacia, Olanda, Turcia, Spania.

România va fi reprezentat` \njuriu de c`tre revista Ziua Cargo.

International Laz`r lupt` pentru România

Candidatul României la acestconcurs prestigios va fi \n 2010compania International Laz`r Com-pany. Înfiin]at` \n 1994, firmapite[tean` a ajuns ast`zi unul din-tre cei mai mari [i mai cunoscu]itransportatori din România, operândun parc propriu de 288 de camioane.Îns`, dincolo de dimensiunile par-cului, International Laz`r Companya reu[it s` implementeze sisteme [iproceduri care recomand` ast`ziaceast` firm` ca una dintre celemai sigure [i cu o calitate ridicat`a serviciilor de transport oferite.

International Laz`r Companyeste, la ora actual`, una dintrepu]inele companii române[ti carerealizeaz` servicii de transport just-in-time.


|n luna februarie aanului viitor, va avealoc, cu ocazia forumului Truck Europe, cea de-adoua edi]ie a concursului EuropeanTransport Companyof The Year 2010.Dar depunereadosarelor c`r`u[ilor\nscri[i \n competi]iea \nceput deja.

36

PIA

}~

Nu este prima dat` cândcompania are probleme[i este salvat` \n ulti -mul moment. Rea min -tim c`, \n 2004, com-

pania a fost declarat` insolvent`din punct de vedere financiar. Dato -rit` unui investitor din domeniulfinanciar din München, sub o nou`

conducere [i cu o alt̀ structur̀ a ac]io -nariatului, Kögel a reu[it, la vremearespectiv`, o revenire spectaculoas`.S` vedem ce se va \ntâmpla de dataaceasta, noul proprietar fiind opti-mist \n ceea ce prive[te viitorul noiientit`]i, \n ciuda crizei economice [ia pr`bu[irii sectorului de semire-morci, care se preconizeaz` a-[ireveni abia \n 2011.

File de poveste

La trei luni dup` ce Kögel a fostfor]at s` \nainteze actele pentrudeclararea falimentului, adminis-tratorul pentru insolven]`, ArndtGeiwitz, a anun]at succesul tran-zac]iei prin care Kögel [i-a schimbatproprietarul. Cump`r`torul esteGrupul Humbaur, din Gersthofen, lâng`Augsburg, Germania.

„çn Humbaur, am reu[it s ̀desco -perim o companie de dimensiunimedii din regiune, care s` preia

Kögel, o companie care s` fie intere-sat` \ntr-un angajament pe termenlung, dar care s` fie dispus` s`p`streze facilit`]ile de produc]iedin zona Burtenbach“, a explicatArndt Geiwitz, \ntr-o declara]ie pen-tru pres`. „Sunt ferm convins c`ast̀ zi am pus bazele \nc ̀unei pove[tide succes pentru Kögel“. Dup ̀colap-sul dramatic [i continuu din sec-torul remorcilor [i semiremorcilor,care a rezultat \ntr-o sc`dere cu 90%a afacerilor, Kögel a aplicat pentruinsolven] ̀la sfâr[itul lunii iulie 2009.

Ca unic proprietar, Ulrich Hum-baur a achizi]ionat marca [i facilit`]ilede produc]ie ale fabricantului dinBurtenbach [i a preluat 442 dintrecei 763 angaja]i. 233 angaja]i vorfi plasa]i \ntr-o a[a-zis` companietranzi]ional` pentru [ase luni, restulpensionându-se sau p`r`sind com-pania \n urma \ncheierii contrac -telor temporare de munc`. Cele 3,6mi li oane de euro costuri pentru

HUMBAURa cump`rat

KÖGEL|n ciuda succesuluiproduselor sale, cel de-al treilea produc`tor euro-pean de semire-morci, Kögel, s-aaflat, \n iulie, dinnou, \n pragul insolven]ei. Dar de la sfår[itul luniioctombrie, produc`torul are un nou „st`pån“, Humbaur.

37

compania tranzi]ional̀ vor fi \mp r̀]iteegal [i acoperite de c`tre noul investi-tor, Humbaur, administratorul deinsolven]` [i b`ncile participanteca principali creditori.

„Prin achi]ionarea Kögel de c`treHumbaur, putem salva peste 67%din locurile de munc`. Aceast` cifr`este substan]ial mai mare decât erade a[teptat, pe baza mediei foartejoase a pie]ei cu care ne confrunt`m“,a declarat Geiwitz. De asemenea,[i Gunter Frey, reprezentantul anga-ja]ilor, din cadrul biroului IG Metalldin Neu-Ulm/Grunzburg, este mul]umitde aceast` achizi]ie, mai ales \n con-textul \n care noul proprietar a accep-tat deja s` negocieze un contractcolectiv cu uniunea sindical`.

çn plus fa]` de salvarea unuinum`r cât mai mare de joburi, ter-menii [i condi]iile de utilizare aterenurilor [i cl`dirilor de la Burten-bach s-au dovedit a fi un punctextrem de dificil \n negocierile cu ceitrei „finali[ti“ ai cursei pentru Kögel.Toate cl`dirile [i o mare parte a pro-priet`]ii au fost vândute \n ultimii anide c`tre proprietarii anteriori [i\nchiriate \napoi prin intermediulpropriei companii de \nchiriere. Devreme ce vechii proprietari nu vors` renun]e la intermedierea \nchiri-erii pentru viitor, nu s-a putut ajungela nici un acord privind utilizareacl`dirilor [i a propriet`]ii. „Proble-ma loca]iei r`mâne nerezolvat ̀pen-tru moment“, spune Geiwitz. UlrichHumbaur a explicat c` a \nceputdeja c`utarea unei propriet`]i potri -vite \n regiunea Burtenbach. „Vomconstrui o nou` facilitate de con-struc]ie cât de curând posibil [i vomrelua produc]ia de trailere acolo, lanivelul calitativ \nalt al Kögel.“ De -montarea facilit`]ilor de produc]ie,precum [i mutarea din cl`dirile vechia \nceput deja dup` anun]area achi -zi]iei. Desigur, toate comenzile exis-tente din partea clien]ilor vor fi \ncontinuare procesate de c`tre Kögel.

Salvatorul

Fondat` \n 1957, compania defamilie Humbaur este ast`zi unuldintre cei mai importan]i produc`tori

de trailere din Europa. Companiaare sediul central \n Gersthofen,lâng` Augsburg, [i are circa 450angaja]i, care genereaz` aproxi-mativ 120 milioane de euro anual.Gama sa de produse include trailerepentru autoturisme [i camioane pân`la masa total` de 40 t. çn urm` cutrei ani, Humbaur a intrat, de aseme-nea, pe pia]a semiremorcilor. UrlichHumbaur dore[te ca Kögel s̀ continuenu numai ca marc ̀independent̀ , dar[i ca afacere independent`. Nouacompanie va opera sub numele deKögel Trailer GmbH & Co KG [i va ficondus` de trei directori. çn calitatede pre[edinte al consiliului de con-ducere, Thomas Heckel va fi respon-sabil pentru vânz`ri-cump`r`ri.Thomas Eschey este viitorul [ef deproduc]ie [i tehnologie, \n timp ceJurgen Steinbacher se va ocupa deaspectele financiare, de control [i deperso nal. Pân` \n prezent, cei trei aude]inut pozi]ii \n cadrul manage-

mentului Humbaur. Pentru UlrichHumbaur, achi zi]ionarea Kögel este„un pas logic pentru cre[terea com-paniei. Pe de alt` parte, putem real-iza sinergii considerabile pe viitor \nprivin]a achizi]ion`rii de materiale“.Cu un procent de 70% din costurilede produc]ie revenind materialelor,aceste sinergii pot fi de o impor-tan] ̀fundamental ̀pentru eficien]aeconomic` a companiei. „Pe de alt`parte, marca Kögel ne permite s`p`trundem pe pia]a trailerelor multmai rapid [i s` deservim mai bineaceast` pia]`, care va cre[te din noupe viitor.“ Totu[i, omul de afaceri con-sider` c` sectorul va \ncepe s` \[irevin` abia \n 2011. „Dup` aceast`perioad`, se va manifesta o cre[tereputernic` [i o cerere foarte marede semiremorci \n Europa [i la nivelinterna]ional.“

Potrivit Humbaur, Kögel Trai lerGmbH & Co KG va continua s` ofere\ntreaga gam` de produse pe carea avut-o pân` acum. Dup` cum aexplicat Geiwitz, Humbaur a prezen-tat un proiect bazat pe un conceptde achizi]ii [i restructurare cu con-centrare pe toate sectoarele prelu-ate din portofoliul de la Burten-bach. Se planific` fuzionareaopera]iunilor privind piesele deschimb, serviciile pentru clien]i [imarketingul vehiculelor uzate careopereaz` \n Burtenbach. Activitatealogistic ̀[i de repara]ii de la Ulm, acumindependent̀ , cu 36 angaja]i, r̀ mâneresponsabilitatea administratoru-lui pentru insolven]`, cel pu]in pen-tru moment.

Raluca MIH~ILESCU

[email protected]

Numele noii companii: Kögel Trailer GmbH & Co. KGDe]in`tor: Ulrich Humbaur - 100%Num`r curent angaja]i: 442Num`r angaja]i anterior: 763Procent locuri de munc` salvate: 67,23%Cifr` de afaceri Kögel 2008: 440 milioane euroCifr` de afaceri Kögel 2009 (preconizat`): 50 milioane euro

Date privind vânzarea Kogel

Ulrich Humbaur

38

Declan[area crizei eco-nomice a aruncat pro-duc`torii de remorci [isemiremorci \ntr-o curs`contra cronometru pen-

tru plasarea cât mai rapid` pe pia]`a stocurilor. Creditele bancare nuau permis „\nghe]area“ activit`]iipân` la redresarea economic`, iarcea mai rapid` metod` posibil` afost sc`derea pre]urilor.

„Produc`torul polonez Trailis,pe care \l reprezent`m \n Româ-nia, a sc`zut \nc ̀de la \nceputul anu-lui pre]urile la produsele sale [iacest lucru a fost posibil \n primulrând prin diminuarea propriuluiprofit. Trebuie s` avem \n vederec` men]inerea vehiculelor pe stocnu reprezint` o alternativ` accep -tabil` - furnizorii trebuiau pl`ti]i[i, de asemenea, creditele la b`ncitrebuiau acoperite. To]i carosieriiau lucrat pe credit. Astfel, cine s-ami[cat mai repede [i a sc`zut pre]ula câ[tigat, iar Trailis este printreei. Ne-a ajutat [i faptul c` fiind maipu]ini, cu o re]ea mai pu]in stu-foas`, am putut beneficia de omobilitate crescut`, o vitez` dereac]ie care a permis ob]inereaunor rezultate rapide pe pia]`“, aprecizat Gabriel Dragu, director devânz`ri Euro Cargo Truck&Trailer.

Dac` o semiremorc` cu prelat`putea fi achizi]ionat` anul trecut laun pre] cuprins \ntre 21 [i 29 demii de euro, anul acesta poate ficump`rat ̀cu 16-17 mii de euro. S-a\nregistrat o sc`dere de 15 - 20%[i cu acela[i procent au sc`zutpre]urile [i pentru celelalte tipuride remorci [i semiremorci.

Pre]ul - principalulatu... dar nu f`r`calitate

Dac`, \nainte, pre]ul era deter-minant pentru comercializarearemorcilor [i semiremorcilor, ast`zieste [i mai important.

„Pre]urile cele mai mici au câ[tigde cauz` pe aceast` pia]`, iar con-curen]a se manifest ̀direct la nivelulclientului final. A sc`zut mult pon-derea comenzilor venite prindea lerii de camioane sau societ`]ile

SEMIREMORCILEun segment caresufer` mai multLovit de criza economic` la fel ca \ntreagapia]` ce deserve[te transporturile, segmentul remorcilor [i semiremorcilor se confrunt`, \n plus, [i cu alte probleme -produsele noi sunt ast`zi mai ieftinedecât cele second-hand, pre]urile ausc`zut semnificativ, iar cei mai mul]i dintre produc`tori au apelat anii trecu]i la \mprumuturi bancare pentru a impulsiona produc]ia, ast`zi transformat`\n stocuri greu de valorificat.

PIA

}~

de leasing. Anii trecu]i s-au vândutcel mai bine basculantele, iar anulacesta continu ̀s ̀fie unul dintre celemai c`utate produse datorit ̀comen-zilor venite pentru transportul decereale. çn 2009, s-au vândut foartepu]ine semiremorci cu prelat`. Amvândut bene de 48 mc [i 53 mc.Astfel de bene cu volum mare suntpreferate de cei care fac transportde produse agricole“, a explicatGabriel Dragu.

çn ciuda sc`derii pre]urilor, dimi -nuarea calit`]ii produselor oferitereprezint` o capcan` pe care mariiproduc`tori nu \[i permit s` o ia \ncalcul.

„Chiar dac` pre]ul este esen]ial,pentru a r`mâne \n pia]` trebuie s`\]i respec]i clientul. Am tratat cumaxim` seriozitate [i promptitu-dine problemele de garan]ie [i post-garan]ie \nc ̀de la \nceput, din 2007,când am \nceput vânz`rile. çn acestsens, ne-a ajutat [i faptul c` dis-punem de propria firm` de piesede schimb“, a spus directorul devânz`ri Euro Cargo Truck&Trailer.

Semiremorcile noimai ieftine decâtcele second-hand

Sc`derea pre]urilor la semire-morcile noi a dus la o situa]ie maipu]in normal`, \n care vehiculelenoi sunt mai ieftine decât cele rulate.Practic, valoarea r`mas` de recu-perat \n cazul semiremorcilor repose-date de c`tre societ`]ile de leasingeste mai mare decât pre]ul uneia noi.

„çn perioada de cre[tere eco-nomic`, produc`torii au majoratpre]urile, vânz`torii au crescut larândul lor adaosul, având \n vederec ̀finan]atorii permiteau acest lucru.Criza economic` a dus la sc`dereaputernic` a pre]urilor [i, astfel, s-aajuns la aceast` situa]ie“, a precizatGabriel Dragu.

G`sirea finan]`rii a devenit \naceste condi]ii [i mai dificil`.Finan]atorii tradi]ionali au multereposesii [i \ncearc` \n primul rând,a[a cum este firesc, s` scape deaceste stocuri.

„Au ap`rut finan]atori noi careau venit cu bani, dosarele fiind \ns`

mult mai riguros analizate. çn plus,brokerii pentru finan]are au devenitmult mai activi. Ei au informa]ii, aurela]ii bune cu finan]atorii [i [tiude când v`d dosarul unde [i dac`respectivul dosar poate primifinan]are. Astfel, se câ[tig` multtimp“, a declarat Gabriel Dragu.

Avansul pentru contractele deleasing a crescut, de la 5 - 10% sau

chiar 0, cum era anul trecut, pân`la 20 - 25% [i doar cei care staubine \n acte pot accesa finan]area.

„Putem privi [i partea bun` alucrurilor, aceste condi]ii mai dure,analiza atent` a dosarelor ne daugaran]ii c` acele firme de transportsunt sigure. Iar dac` acei clien]i vorrezista \n timp [i vor fi mul]umi]ide produsele noastre, vor apela [i\n viitor la noi“, a spus directorul devânz`ri Euro Cargo Truck&Trailer.

Cota]iile \ncep s` creasc`

çn ultima vreme, pia]a d` semnede redresare, iar pre]urile au \nceputs` creasc`, \n medie cu 700-800 deeuro la toate tipurile de produse.

„Apari]ia primelor semne deie[ire din criz ̀a determinat cre[tereatarifelor. Europa [tie cum s` \[iregleze pre]ul. Cre[terile sunt lentedar sigure [i sunt menite s` acopereminusurile din primele luni ale anu-lui. Aceea[i tendin]` de cre[tere oconstat`m [i la piesele de schimb“,a spus Gabriel Dragu.

Totu[i, acest segment de pia]`este \nc` departe de rezolvarea pro -blemelor. Produc`torii vor contin-ua s` sufere \n condi]iile \n careexist` la ora actual` stocuri impor-tante de remorci [i semiremorci. Estede a[teptat, având \n vedere num`rulmare de reposesii, ca anul viitor s`fie unul al vehiculelor se cond-hand.

„Pre]urile pentru vehiculelereposedate sunt \nc` foarte mari.Firmele de leasing vor trebui s`scad` pre]ul pentru a mai putearecupera o parte din bani. Pân` \nprezent, nu am identificat o dorin]`real` de colaborare a societ`]ilor deleasing cu dealerii pentru co mer -cializarea vehiculelor reposedate.Dac` nu vor lua m`suri, aceste par-curi vor fi vândute atunci cândpre]ul produselor noi va cre[te sufi-cient de mult pentru a dep`[iva loarea r`mas` de recuperat lavehi culele reposedate“, a spus direc-torul de vânz`ri Euro Cargo Truck&Trailer.


39

Gabriel Dragu,director de vânz`ri Euro CargoTruck&Trailer:

„Viitorul este al parteneri-atelor pe termen lung.Profiturile mari ob]inute petermen scurt nu vor mai fiposibile. Ast`zi, profiturileau sc`zut pentru toat`lumea. Cred c` anul viitorva fi cel al produselor se cond-hand. Vor faceachizi]ii transportatoriicare au pu tere financiar`,care vor apela \n mai marem`sur` la achizi]ii cu baniijos. Marile speran]e suntlegate de rezolvarea bloca-jului financiar la nivelulstatului [i \ncepereaproiectelor de infrastruc-tur` cu bani europeni.“

40

Nevoia de transport apie]ei, de[i diminuat`,nu a disp`rut, ci doarputerea financiar` [icapacitatea transpor -

tatorilor de a ob]ine finan]are s-audiminuat drastic. Astfel, au câ[tigatteren vânz`rile de vehicule second-hand, dar [i acestea au avut nevoiede caros`ri pentru a r`spundenevoilor specifice ale operatorilorde transport.

De la dezvoltareaccelerat`, la sc`dere de peste 50%

Pân` la declan[area crizei eco-nomice, carosierii au cunoscut an dean dezvolt`ri importante, care le-autransformat rapid (pe multe dintreele) \n companii puternice, cunumero[i angaja]i [i utilaje per-formante.

„Am \nceput activitatea cu doiangaja]i [i realizam confec]ii me-talice. çn 1995, am achizi]ionat unteren, unde avem la ora actual`sediul principal. Compania s-a dez-

voltat pas cu pas - produc]ie, co -mercializare, investi]ie. Ast`zi, avemdou` puncte de lucru, \n Bucure[ti[i Pope[ti Leordeni. Suntem axa]i peproduc]ia de caroserii, autospe-ciale, ambulan]e, la acestea adùgân-du-se confec]iile metalice. çn acestscop, am investit \n utilaje de \nalt`performan]`, care, practic, sunt celecare asigur` succesul companiei.F`r` utilaje performante, nu po]iface produse de calitate“, a pre-cizat Bogdan Cùti[anu, directortehnic Cautis.

Practic, cre[terea specializ`riitransportatorilor a dus la o cre[terea comenzilor c`tre carosieri. La acestaspect au contribuit legisla]ia,restric]iile de tonaj \n interiorulora[elor, dar [i apari]ia contractelorde transport pe termen lung, pen-tru m`rfuri care necesit` autove-hicule carosate special.

Astfel, operatorii de transportaveau siguran]a faptului c` vehi -culele achizi]ionate vor fi utilizaterentabil, chiar dac` dispuneau decaroserii specializate pentru anu-mite tipuri de produse. „La \nceputulactivit`]ii noastre, transportatorii

erau axa]i pe achizi]ionarea de captractor cu semiremorc`, iar micii\ntreprinz`tori foloseau Dacia pick-up carosat`. çncepând din 2006,transportatorii au \nceput s` se spe-cializeze. Fiecare [i-a achizi]ionatma[ini specifice activit`]ii lui,m`rfurilor pe care le transport`“,a spus Bogdan Cùti[anu.

Situa]ia economic` din acest ana f`cut ca investitorii s` fie mai re -zerva]i \n ceea ce prive[te achizi]io -narea de mijloace de transport. çnplus, cei care aveau \n plan s` cum -pere ma [ini s-au izbit de problemafinan]`rii, foarte greu de accesat.Totu[i, caro sarea de vehicule se cond-hand a men ]inut volumul activi t`]iila o cot` ce permite supravie]uirea.

„A[a cum era de a[teptat, c`dereaeconomiei a antrenat [i o contractarepe segmentul transporturilor. Pen-tru carosieri, aceast ̀situa]ie a deter-minat o mic[orare cu 50-60% a pro-duc]iei. Practic, activitatea noastrà sc`zut \ntr-o propor]ie mai mic`decât pia]a vehiculelor comercialenoi [i acest lucru se datoreaz` fap-tului c` noi ne ocup`m [i cu ame-najarea ma[inilor second-hand. çn

PIA

}~

Carosierii stau pu]in mai bine

Produc`torii de suprastructuri sunt afecta]i \n mod direct de nivelul pie]ei vehiculelor comerciale. Este simplu - nu se cump`r` ma[ini, nu ai ce carosa. Totu[i, activitatea acestor firme nu a fost diminuat` cu acela[i procentcu care au c`zut vånz`rile de vehicule.

acest an, am primit mai multe soli -cit`ri pentru carosarea vehiculelorsecond-hand, fie c` a fost vorbadespre ma[ini mai vechi pe careoperatorii de transport le aveau \nparc [i au dorit s` le reamenajeze,fie a fost vorba despre faptul c`transportatorii s-au orientat maimult c`tre achizi]ii de ma[ini rulate“,a explicat Bogdan Cùti[anu.

Construc]iile jos,alimentele sus

Criza economic ̀nu a lovit trans-porturile \n aceea[i m`sur` pe toatesegmentele. Dac` domeniul con-struc]iilor a cunoscut o c`dere dras-tic`, nu acela[i lucru s-a \ntâmplat[i cu distribu]ia de alimente.

„Construc]iile au cunoscut osc`dere puternic ,̀ \n schimb caroseri-ile pentru transportul de alimenteau asigurat un volum ridicat. Estevorba \n special despre vanuri de 3,5t la care amenaj`m termo-izola]ia.çn orice caz, \n acest an, a sc`zutfoarte mult pia]a auto[asiurilor.Aproximativ 60% din pia]a decaros`ri s-a referit la amenaj`ri devehicule pentru transportul de ali-mente“, a declarat Bogdan Cùti[anu.

La o c`dere atât de pronun]at` apie]ei, era firesc ca [i acest segments ̀sufere din cauza supraofertei, care,\n unele cazuri, a dus la dum ping.

„çn acest moment, exist` pepia]` foarte mul]i carosieri. Multefirme au ap`rut având leg`turidirecte cu dealerii auto, iar activi-tatea era asigurat` de comenzilevenite de la respectivii dealeri. De[i,\n anii trecu]i, acest gen de organizarea reprezentat o re]et` de succes,acum lucrurile nu mai merg bine.Nemaiavând \n spate volumele maride vânz`ri ale dealerilor, ace[ti

carosieri au \nceput s` \nchid` acti -vitatea. Au ap`rut [i \ncerc`ri ineditede a atrage clien]i, cum ar fi sc`dereasemnificativ` a pre]urilor. La oraactual`, mul]i carosieri practic`dumpingul sau merg cu tarife careacoper` doar costurile“, a precizatdirectorul tehnic al companiei Cautis.

Pentru a atrage cât mai multecomenzi, carosierii trebuie s` aib`rela]ii bune cu dealerii de vehiculecomerciale, dar, totodat`, trebuies` fie aproape de clien]ii lor prinproduse de calitate, \ns` [i serviciiafter-sales competitive.

„Suntem cunoscu]i de majori-tatea dealerilor de ma[ini. Avemavantajul c` ne proiect`m singuricaroseriile pe care le execut`m.Ast`zi, exist ̀\n pia] ̀o serie de firmecare, de fapt, nu sunt carosieri \nadev`ratul sens al cuvântului. Sunt\n realitate integratori, care nufac altceva decât s` cumpere [i s`monteze kituri. Pentru o asemeneaactivitate, este nevoie de un spa]iu,de câ]iva muncitori - impor]i un kit,la care pui un adaos comercial [ite nume[ti carosier. Dezavanta-jele pe care clien]ii le resimt devinclare \n momentul \n care apardefec]iuni sau accidente. Un inte-grator nu poate repara caroseriadecât improvizând sau importândacele repere stricate de la furnizor.Astfel, se ajunge la perioade lungide imobilizare a vehiculului. 60-70%din firmele de pe acest segmentde pia]` sunt integratori [i nucarosieri“, a declarat BogdanCùti[anu.

çn lipsa unor semnale clareprivind redresarea economic`, estede a[teptat ca [i 2010 s` fie un angreu. çn aceste condi]ii, reducereacosturilor r`mâne \n continuare oprioritate.

„Anul acesta s-a pus accent perealizarea de economii pe toatesegmentele. Chiar [i a[a, ast`zi,dac` nu ai [i alte activit`]i, nu po]isupravie]ui. Cautis \nseamn`, la oraactual`, caros`ri, produc]ie de con-fec]ii metalice, vopsitorie electro-static` [i, mai nou, avem [i un hotel.Cred c` anul viitor va fi la fel caacesta, adic` unul foarte dificil“, aspus Bogdan Cùti[anu, directortehnic Cautis.


41

Bogdan Cùti[anu, director tehnicCautis:

„Condi]ia pentru a temen]ine ast`zi pe pia]` estes` oferi produse de foartebun` calitate, la un pre]accesibil. 80% dintre clien]iino[tri indic` dealerilor deunde achizi]ioneaz` ma[inafaptul c` doresc s` aib`caroseria realizat` la Cautis.Din p`cate, mai exist` dealeri auto care \ncearc` sìmpun` clien]ilor carosierulcu care s` lucreze, lucru care este ilegal, \ndetrimentul clientului [i aconcuren]ei libere.“

42

Trainingul s-a concentratpe procedurile post-vân-zare. Programul a debu-tat cu o introducere ge n-eral` despre Hyva [i a

inclus sesiuni privind aspecteletehnice, HyvaCARE, opera]iunilepost-vânzare [i procedurile \n ga - ran]ie. Evenimentul s-a \ncheiat cuun atelier de instruire practic ̀privindaspectele tehnice [i de ope rare akiturilor hidraulice, supapelor PT,pompelor cu piston, cilindrilor, pre-cum [i privind montarea kiturilor pecamioane [i operarea \n siguran]`a suprastructurilor basculabile.

Echipa Hyva România a benefi-ciat de suportul lui Egbert van Hoek,

manager pentru opera]iuni post-vânzare \n cadrul Hyva Interna-tional, precum [i al lui TadeuszPiatek, manager regional pentruEuropa Central` [i de Est \n dome-niul calit`]ii [i proceselor.

Printre cei treizeci de partici-pan]i la training s-au num`ratingineri, manageri de service [itraineri din cadrul partenerilor ofi-ciali Hyva \n România [i din cadrulnoilor structuri din Republica Moldo-va (East Auto Lada) [i Bulgaria(Cleanmat Ltd).

çn urma evenimentului, Egbertvan Hoek a comentat: „Trainingula fost un adev`rat succes. Partene -rii regionali au f`cut cuno[tin]` [is-au \ncheiat contacte de afaceri.Acest tip de training este \n beneficiultuturor clien]ilor no[tri, prin asi gu -rarea faptului c` partenerii no[tri deservice sunt bine preg`ti]i [i auexperien]` \n a oferi suport [i asis-ten]` la nivel profesionist“.

Grupul pe scurt

Reamintim c ̀Grupul Hyva este unfurnizor global de solu]ii de tran sportinovative [i eficiente pentru vehiculelecomerciale [i pentru domeniul ser-viciilor de mediu. Compania are caobiecte de activitate dezvoltarea, pro-duc]ia, vânzarea [i distribu]ia de com-ponente utilizate \n cadrul sistemelorhidraulice de \nc`rcare [i desc`rcarea camioanelor [i trailerelor. Produselesale sunt utilizate \ntr-o gam ̀larg ̀deaplica]ii, de la transport, construc]ii,industria minier ,̀ manipularea mate-rialelor, pân ̀la colectarea de de[euri[i serviciile de mediu.

Printre produsele sale se num`r`cilindri telescopici hidraulici, cilin-dri cu dubl` ac]iune, compactoarestatice [i mobile, unit`]i de colectarea de[eurilor. Astfel, putem spune c`portofoliul grupului include elemente hidraulice (cilindri [i kituri debasculare), sisteme de manipularea containerelor, podele mobile ori-zon tale pentru \nc`rcare/desc`rcare[i macarale, fixe sau rulante. Aces-te produse sunt dezvoltate [i comer- cializate sub m`rci de renume lanivel interna]ional, printre care senum`r` Hyva, Kennis, F.lli Ferrari[i AmcoVeba.


|n aceast` toamn`,Hyva a realizat unprogram de trainingdestinat personalu-lui din cadrulreprezentan]elor [ipartenerilor oficialidin Romånia, Republica Moldova[i Bulgaria. Sesiunile depreg`tire s-audesf`[urat la sediulDAF - EVW Holdingdin Bucure[ti.P

REG

~TIR

E P

RO

FESIO

NA

L~

Training Hyva \n Romånia

43

Transportul intracomu-nitar de bunuri este regle-mentat de art. 133 alin.(2), lit. c) din Legea nr.571/2003 privind Codul

fiscal, cu modific`rile [i complet`rileulterioare [i pct.15 din normeledate \n aplicarea acestui articol,aprobate prin H.G. nr. 44/2004,cu modi fic`rile [i complet`rileulterioare.

Potrivit acestui articol, prin trans-port intracomunitar de bunuri se

\n]elege orice transport de bunuripentru care:

- locul de plecare [i locul desosire sunt situate \n dou` statemembre diferite sau

- locul de plecare [i locul desosire sunt situate \n acela[i statmembru, dar transportul este efec-tuat \n leg`tur` direct` cu un trans-port intracomunitar de bunuri.

Studiu de caz

O societate de transport „A“,persoan` impozabil`, \nregistrat`\n scopuri de TVA [i stabilit̀ \n Româ-nia, presteaz` servicii de tran s-port intracomunitar la comandaunei firme „B“ produc`toare debunuri, persoan` impozabil` \nre -gistrat` \n scopuri de TVA [i sta-bilit` \n România. Transportulbunu rilor se efectueaz` din Româ-nia \ntr-un stat membru al Uniu-nii Europene.

Solu]ie

Se aplic ̀prevederile art. 133, alin.(2), lit. c) din Codul fiscal. çn aceast`situa]ie, locul de plecare fiind \nRomânia, iar locul de sosire \n alt statmembru, locul tax`rii cu TVA a trans-portului intracomunitar este \nRomânia. Persoana aplicat` la plataTVA este transportatorul „A“, con-form art. 150, alin. (1), lit. a), aceas-ta având obliga]ia s` emit` soci-et`]ii B factura cu TVA. Nu exist`scutire \n acest caz, \ntrucât ar tre-bui ca societatea de transport „A“s` primeasc` de la clientul s`u „B“un cod valabil de \nregistrare \nscopuri de TVA atribuit de autorit`]ilecompetente dintr-un stat membru,altul decât cel de plecare a transportului(respectiv altul decât din România).

Aceea[i solu]ie se aplic` [i \ncazul \n care prestarea serviciului detransport ar fi fost efectuat` desocietatea „A“ pentru o cas` deexpedi]ii, persoan` impozabil`\nregistrat` \n scopul de TVA [i sta-bilit` \n România.

Casa de expedi]ii

Not` contabil`

4111 = %„Clien]i“ 704

„Venituri din lucr̀ riexecutate

[i servicii prestate“4427

„TVA colectat`“

Monografie contabil` privind transportul intracomunitar de bunuri

IIssuuzzuu DD--MMaaxx

CCOONNTTRRAAAATTAACCnniippoonn ppee ppiiaa]]aa eeuurrooppeeaann`̀

44

TEST

Cum acest model sereg`se[te [i pe pia]a dinRomânia, comercializat,de la \nceputul acestuian, de Isuzu Auto Rom, am

considerat c` este oportun s` v`prezent̀ m ce [tie cu adev r̀at s ̀fac .̀

Configura]ii [i motoriz`ri

Isuzu D-Max este oferit pe pia]anoastr` \n trei versiuni de caroserie,prima fiind cabina simpl̀ sau extins ,̀cu dou` locuri, apoi cabina dubl`cu 5 locuri. Ca [i nivel de echipare,exist` dou` variante - Base [i Cus-tom. Din punct de vedere al moto -riz`rii, Isuzu pune la dispozi]ie unmotor de 2.500 cmc diesel, ce dez-volt` o putere de 136 CP, [i unul de3.000 cmc de 163 CP [i un cuplumaxim de 360 Nm. Transmisia estemanual` \n 5 trepte, dar pentruversiunea de 3 l se poate opta [i pen-tru o cutie automat` cu 4 rapoarte.Ca [i trac]iune, D-Max poate fi ofe -rit \n varianta cea mai accesibil`cu trac]iune 4x2 (pentru cabinasimpl`) pe puntea spate sau cu 4x4pentru celelalte versiuni. Un lucrudemn de men]ionat este prezen]aunui diferen]ial cu alunecare li mi -tat` \n standard, chiar [i pentruversiunea 4x2. Ca pre]uri, se porne[tede la aproximativ 16.500 euro (cuTVA) [i poate ajunge pân ̀la 28.500euro (cu TVA) \n func]ie de con-figura]ia aleas`.

O surpriz` pl`cut`

Am avut la dispozi]ie modelulDouble Cab cu nivelul de echipareCustom. Propulsorul acestui modelera un diesel de 2,5 l cu o puterede 136 CP [i un cuplu maxim de 280Nm. Trac]iunea era 4x4, iar trans-misia manual` \n 5 trepte. Dup`ce mi-am aruncat ochii pe fi[atehnic`, am f`cut o scurt` analiz`[i la exterior. Mi-am dat seama c`am de-a face cu o ma[in` destulde mare, cu o lungime de peste 5m, un design tipic asiatic, pl`cut[i oarecum agresiv, care inspir`for]` brut`, lucru confirmat [i prinprezen]a unei prize de aer pe capot .̀

CONTRAATACnipon pe pia]a european`

Produc`torul japonezIsuzu atac` pia]a european` de pick-up-uri cu modelul D-Max. Una dintregaran]iile c` acestmodel este unul de succes este chiarnumele s`u, Isuzufiind unul dintre liderii pe plan mondial\n ceea ce prive[temotoarele diesel.

45

46

TEST

Modelul testat a ie[it [i mai mult\n eviden]` prin prisma colant`rii decare a avut parte.

La partea de interior, nu suntfoarte multe de spus. Nu exceleaz`,dar p`streaz` o linie decent` [iofer` un nivel de confort destul deridicat pentru un vehicul din clasasa. çn bord, sunt 3 ceasuri, un tu rometru,un vitezometru [i unul \n care sereg`sesc nivelul combustibilului [itemperatura apei. çn dotarea ma[inii,am reg`sit 4 geamuri electrice, sis-tem de aer condi]ionat, un radio-mp3cu 4 incinte acustice, chiar [i oop]iune la care nu ne a[teptam -oglinzi reglabile [i rabatabile elec-tric. Vizibilitatea este bun ,̀ \n`l]imeama[inii contribuind la acest lucru.

Spa]iul la interior este extrem degeneros, peste a[tept`rile pe carele po]i avea de la un pick-up. Oare-cum atipic pentru o ma[in` undeaccentul se pune pe alte elemente,mai pu]in pe cele de confort, acestmodel ofer` volan [i schimb`tordin piele, suport de pahare, coti-er` cu dou` compartimente dedepozitare, suport pentru dou`perechi de ochelari, iar radio-mp3-ul din dotare avea preg`tire pentruiPod. Trecând peste aceste aspecte„statice“, cel mai surprinz`tor estemotorul de „doar“ 136 CP [i 280Nm. La prima vedere, pare a aveacaracteristicile unui turism banal, \nsèlasticitatea motorului combinat`cu transmisia manual` a f`cut mi -

nuni, semn c` speciali[tii Isuzu nufac parte din cei care mai trìescdoar din renumele mo delelor tre-cute, ci chiar \[i merit` locul frun-ta[ \ntre constructorii de motoarediesel. Despre abilit`]ile lui D-Max\n regim urban nu sunt prea multede spus, pentru c ,̀ de[i face fa]̀ foartebine, nu aici este segmentul undema[ina impresioneaz`, ci pe terenaccidentat (chiar dac` unele ora[es-ar putea \ncadra [i ele \n aceast`categorie...). Am constatat cu ooarecare uimire c` o pant` de 40-50 de grade, m`surat` ochiometric,nu a pus probleme de nici un fel. Amcuplat 4L [i am urcat „la pas“. Credc` puteam chiar [i la ralanti - poateexagerez, poate nu (c` nu am \ncer-cat) dar asta era impresia pe care ol̀ sa ma[ina: „plin ̀de resurse“ \n ast-fel de condi]ii. Judecând dup` felul\n care s-a contorsionat pe coclau-ri, putem spune c ̀este o ma[in ̀careparc` a[a se simte bine. Dup` dou`zile de „alergat“ prin ora[, unde,pe un asfalt umed [i doar cu pun-tea spate cuplat`, te puteai sim]iun pic ca \n \ntrecerile de drift-uri,dar [i prin „gùri de [arpe“, ma[inaa \nregistrat un consum mediu deaproximativ 12 l/100 km, ceea ce estemul]umitor ca [i raport \ntre per-forman]e [i consum, spunem noi.Dac`, dup` fi[a tehnic`, ma[ina nuv ̀impresioneaz ̀[i vi se pare banal̀[i cuminte, o s` v` schimba]i cusigu ran]` p`rerea dup` ce o ve]iconduce...

Alexandru [email protected]

Fi[a tehnic`

Motor: 2.5 DSLCapacitate: 2.499 cmcPutere: 136 CP/3.600 rpmCuplu maxim: 280Nm/1.800 - 3.400 rpmConsum (produc`tor):9,8/8,1/7,1 l/100 km(urban/extraurban/mixt)Masa proprie: 2.208 kgSarcina util`: 742 kgGarda la sol: 205 mmDimensiuni ben`:1.380 / 1.460 cmTransmisie: manual`, 5 < 1 trepteTrac]iune: 4x4

48

{TIR

I

{ANTIER LA METROU

Ministerul Transporturilor [iInfrastructurii a ini]iat proiec-tul pentru realizarea Magis-tralei 5 de metrou DrumulTaberei - Pantelimon, lansând,prin intermediul Metrorex, lici-ta]ia pentru primul tronson alacestei ample lucr`ri: DrumulTaberei - Universitate. Licita]iavizeaz` realizarea structurii derezisten]` pentru 4 sec]iuni alelucr`rii: Academia Militar` -PS Opera, Parc Drumul Taberei- sta]ia Academia Militar`,Sta]ia Râul Doamnei - sta]iaParc Drumul Taberei,Romancierilor - sta]ia ValeaIalomi]ei inclusiv depou.Durata contractului este de 36luni, iar estimarea valoriitotale a achizi]iilor pentru\ntreaga durat` a contractuluide 1.318.000.000. Lucr`rilepentru primul tronson vizeaz`construc]ii de sta]ii [i inters-ta]ii de metrou (tunele [igalerii), inclusiv proiectare.

INAUGURARE CENTUR~ADUNA}II COP~CENI

Ministrul Transporturilor [iInfrastructurii, Radu Berceanu,[i premierul Emil Boc au inau-gurat, la data de 11 noiembrie2009, varianta de ocolire alocalit`]ii Aduna]ii Cop`ceni.Contractul are o valoare total`de 7.922.103,64 euro (f`r`TVA), din care 5.228.588,40euro reprezint` contribu]ianerambursabil` a UniuniiEuropene, prin Facilitatea ex-ISPA, diferen]a fiind acoperit`de la bugetul de stat. Obiec-tivul contractului a fost con-struc]ia unei variante de oco -lire \n lungime de 4,225 km [ireabilitarea celor 3,8 km dedrum existent \n localitate prinexecutarea de lucr`ri de\ntre]inere, incluzând turnareaunui covor asfaltic [i\mbun`t`]irea acostamentelor,f`r` a se afecta aliniamentulsau a se l`rgi drumul. Acestcontract face parte dintr-unproiect mai amplu, „L`rgirea la

4 benzi a DN5, Bucure[ti -Giurgiuî, proiect co-finan]at dec`tre Uniunea European` prinfonduri nerambursabile. Încadrul acestui proiect, lucr`rileau fost executate de SC Rom-strade SRL, proiectarea a fostasigurat` de S.C. ViadesignSRL, iar consultantul lucr`rilora fost SC Search CorporationSRL. Beneficiarul final alproiectului este CompaniaNa]ional` de Autostr`zi [i Dru-muri Na]ionale din Romania -CNADNR. Durata de imple-mentare a contractului a fostde 18 luni, iar perioada degaran]ie este de 24 de luni.

CÂ{TIG~TORI PENTRUPODUL DUN~RE -MAREA NEAGR~

Comisiile de evaluare a ofer-telor depuse la licita]iiledeschise pentru consultan]a [iproiectarea, respectiv pentruexecu]ia podului rutier la km 0plus 540 al Canalului Dun`re -Marea Neagr`, au stabilitfirmele câ[tig`toare. Pentruconsultan]a [i proiectareapodului rutier peste CanalulDun`re - Marea Neagr` ofertacea mai bun` din punct devedere economic, \n valoare de832.287,7 euro, a fost desem-nat` cea a firmei SC „ConsilierConstruct“ Bucure[ti. Pentrulicita]ia deschis` privindachizi]ia lucr`rilor de execu]iea podului rutier la km 0 plus540 al Canalului Dun`re -Marea Neagr` \n valoare de19.444.472,09 Euro a fost

câ[tigat` de SC ApolodorComimpex Bucure[ti.Podul rutier peste canal vaconecta sudul Portului Con-stan]a cu autostrada Bucure[ti- Constan]a [i va lega parteade nord a Portului Constan]acu partea sudic` a Portului,fiind necesar pentru a sedescongestiona traficul greudin zonele ora[ului Constan]a.

INDUSTRIE HOLDINGSCHIMB~ STRATEGIA

Industrie Holding este pe calede a-[i structura o nou` strate-gie de abordare a pie]ei aus-triece [i, totodat`, de a-[ireconsidera principaleledirec]ii de orientare a acti -vit`]ilor \ncepând cu anul2010. Aceast` nou` abordare,respectiv p`strarea de c`tre IHprin Terra Maschinen a calit`]iide importator al produselorJCB, dar distribuirea acestora\mpreun` cu serviciile aferenteprintr-o re]ea de subdis-tribuitori locali pozitiona]istrategic pe teritoriul austriac,a fost gândit` [i decis` \mpre-un` cu compania JCB, \n sco pul unei acoperiri teritori-ale l`rgite. +Noua strategie dedistribu]ie va fi promovat` subsloganul „JCB GOES LOCAL“.Acest anun] este pur informa-tiv pentru pia]a din România,deoarece modific`rile destrategie decise de IH [i JCBnu vor influen]a modul \n careactiveaz` firma Terra RomaniaUtilaje de Construc]ii SRL peteritoriul na]ional.

49

înc`rc`toare frontale...

PE ALESE

Lucr`rile \n domeniul construc]iilorse mi[c` greoi (cel pu]in!). Este unuldin motivele pentru care \n acestmoment fiecare poten]ial clientcaut` s` \[i procure exact utilajelede care are nevoie. Destinate \n spe-cial pentru lucr`ri de terasamente [ica utilaje de transport \n cariere,\nc`rc`toarele frontale impre-sioneaz` prin multifunc]ionalitate,extinzåndu-[i aria de utilizare [i \nalte domenii, precum cel agricol.

OFER

TE

50

OFER

TE

Am decis, \n acest con-text, s` v` prezent`mcâ teva oferte de \nc`r -c`toare frontale de launii dintre cei mai impor-

tan]i dealeri de pe pia]a româneasc ,̀pentru a v ̀ajuta s ̀identifica]i exactutilajul care s ̀se muleze pe cerin]eledumneavoastr`.

New Holland

Produc t̀orul italian propune celorinteresa]i dou ̀game de \nc`rc`toarefrontale: compact [i heavy.

Gama compact̀ include 4 mo dele,W50BTC, W60BTC, W70BTC [i W80BTC,cu puteri cuprinse \ntre 52 [i 78 CP,

[i o capacitate a cupei cuprins` \ntre0,7 [i 1,2 mc, iar greutatea opera]ional̀variaz ̀\ntre 4.760 [i 5.930 kg. çn ceeace prive[te gama heavy, New Hol-land propune 5 modele de \nc̀ rc̀ toare,W110B, W130B [i W170B, ce pot ficonfigurate cu cinematic` de tip Zsau P, [i W190B [i W270B cu cine-matic ̀Z. Acestea au puterea cuprins`\ntre 140 [i 325 CP, cu o greutateopera]ional` \ntre 10.825 [i 23.170kg. çn ceea ce prive[te capacitateacupei, aceasta porne[te de la 1,7 [iajunge pân` la 4,6 mc. AvantajeleNew Holland sunt stabilitatea de nivelridicat datorit` distribu]iei optime agreut`]ii, gradul de productivitate

bun, datorat capacit`]ii mari a cupelor[i a for]ei mari de rupere. çn plus, uti-lajele au un consum redus datorit̀ po-sibilit`]ii select`rii a 4 moduri de lucru(maxim, normal, economic sau automat).Sistemul hidraulic de care benefi ciaz`utilajele este de tip „low sensing“ceea ce \l face rapid [i precis, iar mente-nan]a a fost [i ea optimizat` pentrua mic [ora costurile de exploatare [i pen-tru a reduce timpii dedica]i acestor opera]ii.

Komatsu

Produc`torul asiatic este [i el unjuc`tor important \n ceea ce prive[te\nc`rc`toarele frontale, oferind 5 mo -dele din gama Utility, WA65-6, WA70-6, WA80-6, WA90-6 [i WA100M-6.Acestea au puteri cuprinse \ntre 54 [i88,5 CP, capacitatea cupei porne[tede la 0,7 [i ajunge la 1,8 mc, iar greu-tatea opera]ional̀ variaz ̀\ntre 4.620[i 7.180 kg.

Pe lâng` acestea, Komatsu maipropune [i o gam` „grea“, compus`din 13 modele, WA150PZ-5, WA200PZ-6, WA250PZ-6, WA320PZ-6, WA380-6, WA430-6, WA470-6, WA480-6,WA500-6, WA600-6, WA800-3E0,WA900-3E0 [i WA1200-3. Putereaacestora variaz` \ntre 99,2 [i 1.585CP, capacitatea cupei porne[te de la1,5 la 35 mc, iar greutatea opera]ional̀este cuprins ̀\ntre 8.700 [i 205.200 kg.

Gama Utility este format ̀din uti-laje compacte [i u[or de operat. Aces-tea sunt fiabile [i productive [i suntechipate cu motoare economice [icu emisii sc`zute de noxe. Un alt avan-

Cinematic`: Z sau PCapacitate cup`: 3,1 - 3,5 mcPutere: 230 CPGreutate opera]ional`: 17.600 kgTransmisie: Power-Shift

New Holland W 190 B

Cinematic`: Z, PPutere: 192 CPCapacitate cup`: 3,1 - 4,5 mcGreutate opera]ional`: 17.300 kgTransmisie: HST, hidrostatic` de \nalt` performan]`

Komatsu WA380-6

51

taj al acestei game ar fi raza mic` deviraj, ceea ce le face extrem de efi-ciente pe spa]ii restrânse.

Gama „grea“ este dedicat ̀[antie -relor de construc]ii, lucr`ri \n infra-structur`, sta]ii de asfalt, cariere etc.Au o capacitate bun` de \nc`rcare,fiind caracterizate prin productivitate[i fiabilitate la costuri mici de \ntre]inere.For]a de trac]iune este impresio nant`iar confortul oferit este apreciat dec`tre operatori.

çnc̀ rc̀ toarele Komatsu sunt dotatecu sistemul de management al datelorprin satelit, Komtrax, care asigur`supraveghere permanent` a flotei [iofer̀ o analiz ̀complet̀ a st̀ rii echipa-mentelor [i a modului zilnic de lucrual acestora. Toate aceste informa]iise pot accesa direct de pe internet.

Liebherr

Nici produc`torul german Lieb-herr nu putea fi uitat, acesta oferindopt modele de \nc`rc`toare frontale- L 538, L 550, L 550 2plus, L 5562plus2, L 566 2plus2, L576 2plus2,L580 2plus2 [i L586 2plus2. Putereaacestora porne[te de la 143 CP [iajunge pân ̀la 340 CP. Capacitatea de\nc`rcare a cupei este cuprins` \ntre2,5 [i 5,5 mc, iar greutatea opera]ional̀variaz` [i ea \ntre 12.750 [i 31.380kg. Din punct de vedere al perfor-man]elor, sistemul de transmisie per-mite montarea motorului cât maideparte de centrul ma[inii, \n spate.Comparativ cu sistemele de trans-misie conven]ionale, greutatea de

operare este mult mai mic`, echili-brul \n sarcin` mai ridicat [i, astfel,mai mult material poate fi mutat \n fiecareor` de operare. Din punct de vedereal economiei de combustibil, Lieb-herr a realizat o reducere cu pân` la25%, reducând, \n acela[i timp, [ipoluarea asupra mediului. Cabinaeste ergonomic ̀[i modern ,̀ sistemulde transmisie este continuu variabil,f`r` \ntreruperea for]ei de trac]iunedatorit` cutiei de viteze 2plus2.

Hyundai

çnc`rc`toarele frontale Hyundaisunt ma[ini de ridicat puternice, u[orde manevrat [i, totodat ,̀ productive.

Din punct de vedere al confortuluioferit operatorului, se remarc ̀spa]iulgeneros [i ferestrelele largi, care au fostproiectate astfel pentru a asiguraoperatorului vizibilitate maxim .̀ Mo -delele cu care Hyundai este prezentpe pia]` sunt \n num`r de 6, HL730-7A, HL740-7A, HL757-7A, HL760-7A,HL770-7A [i HL780-7A. Puterea aces-tor utilaje porne[te de la 126 [i ajungepân` la 340 CP. Capacitatea cupeieste cuprins̀ \ntre 1,8 [i 5,1 mc, iar greu-tatea opera]ional` la care acesteafunc]ioneaz` variaz` de la 9.700 la29.300 kg.

Alexandru STOIAN

[email protected]

Cinematic`: tip ZCapacitate cup`: 3,2 - 7 mcPutere: 177 CPGreutate opera]ional`: 16.525 kgTransmisie: hidrostatic` continuu variabil` 2plus2

Liebherr L 550

Capacitate cup`: 3,1 mcPutere: 218 CPGreutate opera]ional`: 17.900 kgTransmisie: hidraulic`, convertizor de cuplu, 3 elementeSistem hidraulic: circuit \n tandem, centru deschis.

Hyundai HL760-7A

AMFITEATRE52

INED

IT

Amfiteatrele romane sunt cl`diri concepute de antici pentru lupte cu gladiatori [i animales`lbatice. De[i au fost construite peste tot \n anticul imperiu, pu]ine dintre ele mai exist`\nc` pentru a depune m`rturie pentru acele vremuri. {i \nc` [i mai pu]ine sunt \ntr-o starede conservare care s` permit` utilizarea lor,diferit` totu[i fa]` de scopurile ini]iale. Unul dintre cele mai cunoscute este Colosseum,emblema Romei, capitala Italiei moderne. Iar un altul, Arena din Verona, este ast`zi celebru [i pentru spectacolele de oper` carefac deliciul turi[tilor melomani.

LE ROMANE53

Luptele cu gladiatori [i ani-male s`lbatice, atât de apre-ciate de romanii de oricecondi]ie, s-au desf`[urat la\nceput \n a[a-zisele Foru-

muri sau Circuri, \nse[i amfiteatrelefiind uneori supranumite „circuri“.Totu[i, forma circurilor din urm` sepotrivea mai bine curselor de care,pentru care fuseser̀ , de fapt, concepute,fiind lungi [i \nguste. Astfel, a fostnevoie de un alt tip de construc]ie,care s` poat` g`zdui un num`r marede spectatori \n a[a fel \ncât cu to]ii s`aib` vedere bun` c`tre spa]iul ocupatde c`tre combatan]i. Ideea unei astfelde construc]ii a fost, dup` cum o su -

gereaz` [i numele, alipirea a dou`teatre, acestea din urm ̀având o form`semicircular .̀ De fapt, conform surseloristorice existente, primul amfiteatru afost chiar compus din dou` teatre pepivo]i, astfel \ncât s` fie \ntoarse, cutot cu spectatori [i plasate fie spate \nspate, formând dou` teatre pentruspectacole dramatice, fie fa] ̀\n fa] ,̀ for-mând un amfiteatru pentru luptele cugladiatori. Urm t̀orul amfiteatru adev r̀ata fost construit chiar de Iulius Cezar, \nanul 46 \. H. Construc]ia era din lemn,material utilizat frecvent pentru teatre,dar care uneori se dovedea insuficientde rezistent pentru a suporta greu-tatea unui num`r foarte mare de spec-

INED

IT

54

tatori, cauzând accidente serioase. Deasemenea, prezentau [i pericol deincendiu.

Primul amfiteatru din piatr ̀ates-tat documentar a fost cel \n`l]atde Statilius Taurus, \n anul 30 \.H.Dar de vreme ce aceast` construc]iea fost distrus` de foc, \n anul 64d.H., se presupune c` numai „car-casa“ a fost din piatr`, iar scaunele[i sc`rile din lemn.

Construc]ia unui amfiteatru \nRoma, direct propor]ional cu m r̀imeametropolei, s-a num`rat printre pla-nurile lui Augustus, dar abia \n tim-purile lui Vespasian [i Titus proiectelelui Augustus au fost puse \n apli-care prin construc]ia a[a-numitu-lui Amphitheatrum Flavium, cunos-cut \n zilele noastre mai ales subnumele de Colosseum sau Colisaeum.

Colosseum - glorie[i decaden]`

Aceast` construc]ie care ofer`chiar [i ast`zi, când nu mai estedecât o umbr ̀palid ̀a ceea ce a fost,o imagine clar` asupra m`re]iei,dar [i a degrad`rii morale a Imperi-ului Roman, a fost \nceput` de Ves-pasian [i terminat` de Titus, care ainaugurat-o \n anul 80 e.n. cu unspectacol \n care peste 5.000 animalede diferite specii [i m`rimi au fostm`cel`rite. Reparat de AntoninusPius, a fost lovit de tr`znet sub„domnia“ lui Macrinus, a fost restau-rat de Elagabalus [i finalizat deAlexandru Severus. Mai sufer` untr`znet \n timpul lui Decius, dar afost restaurat rapid [i jocurile con-tinu ̀\n Colosseum pân ̀prin se colulal VI-lea. De atunci, este folosit une-ori pe timp de r`zboi ca fort`rea]`

[i pe timp de pace ca [i carier`,palate \ntregi, cum ar fi Cancella ria[i Palazzo Farnese, fiind construitecu piatr` din acest amfiteatru. De-alungul timpului, diver[i papi auf`cut eforturi s` \l conserve: SixtusV a \ncercat s` \l utilizeze ca fab-ric` de lân` [i s` converteasc`arcadele \n magazine, Clement XI ainclus \n proiecte [i arcadele infe-rioare [i, \n 1750, Benedict XIV l-aconsacrat memoriei cre[tinilor careau fost martiriza]i acolo.

Colosseum-ul reprezint` unadintre cele mai monumentale con-struc]ii ale imperiului, cu o capa citate,la vremea respectiv`, de 87.000spectatori. Arena putea s` oferespa]iu pentru lupte cu mai multe sutede animale \n acela[i timp, ba chiar[i pentru reconstituirea unor b`t`liinavale sau crearea unor mini-p`duriartificiale, cu pasaje, intr`ri [i ie[irifoarte bine organizate, canale pen-tru ap ̀[i mijloace pentru \ndep r̀tareacadavrelor. Descrierile de-a lungulvremii arat ̀monumentul ca o cl̀ direeliptic`, fondat` pe arcuri de bolt`\n patru puncte, cu patru niveluri,pân` la 140 [i 157 picioare. Pecurbele interioare erau 60-80 rân-duri de scaune din marmur̀ , acoperitecu perne, cu nu mai pu]in de 64por]i pres`rate printre ele. Specta-torii puteau fi proteja]i de soaresau ploaie prin intermediul uneicortine care se tr̀ gea peste amfiteatru,iar aerul era \mprosp`tat prin inter-mediul fântânilor [i al parfumuriloraromatice. Conductele subteraneofereau rezerve inimaginabile deap`, iar arena putea convertit`\ntr-un lac de dimensiuni impre-sio nante, populat cu pe[ti de dimen-siuni uria[e.

Arena din Verona - de la gladiatori la oper`

Cel de-al treilea amfiteatru cam`rime din Italia, dup` Colosseum[i cel din Capua, se afl` la Verona,a fost construit \n anul 30 e.n. [i areo lungime de 139 m [i o l`rgime de110 m. Poate ad`posti aproxima-tiv 25.000 spectatori, pe 44 de rân-duri de locuri/scaune din marmur`.Jocurile cu gladiatori [i animale deaici erau atât de celebre \ncât atr̀ geauspectatori [i din alte regiuni.

Fa]ada care se poate observaast`zi, pe dou` nivele, reprezint` defapt baza de sus]inere pentru rân-durile de locuri, numai un fragmentdin perimetrul exterior original dingresie alb` [i roz Valpolicella, petrei nivele, mai putând fi admirat \nprezent. Foarte impresionantul inte-rior este aproape intact [i este folositast`zi pentru evenimente publice,spectacole de teatru [i de oper` petimp de var`. Monumentul esteunul dintre cele mai bine conservateamfiteatre de acest tip din lume.

Perimetrul exterior a fost distrus\n urma unui cutremur puternic din a -nul 1117, piatra fiind folosit ̀ la alteconstruc]ii din ora[. Primele ini]iativede recuperare a amfiteatrului ca teatruau \nceput \n Rena[tere [i mai multereprezenta]ii de oper ̀au fost mon-tate aici pe la 1850, datorit ̀acusticiideosebite a construc]iei. çn 1930, re -prezenta]iile de oper ̀au fost reluatedatorit ̀zelului tenorului italian Gio-vanni Zenatello, fiind montat ̀Aida,pentru celebrarea a 100 de ani de la na[ -te rea lui Giuseppe Verdi. çn pu blic s-auaflat nu mai pu]in celebrii Puccini [iMasca gni [i, de atunci \nainte, \n fiecarevar`, sezonul de oper` veronez sedesf`[oar ̀aici, cu excep]ia perioade-lor 1915-1918 [i 1940-1945, când Europaera r`sco lit ̀de r`zboaiele mondiale.

çn prezent, sunt montate câte patruproduc]ii pe an, \ntre iunie [i august,\n fiecare an peste 500.000 spec-tatori delectându-se cu opere cele-bre sau, uneori, cu concerte, \ntr-undecor de neuitat.


56

{TIA

}I

C~

...

Conform prezent`rii IRU,autobuzele [i autocarelereprezint ̀cheia mobilit`]iidurabile, \n fiecare zi aces-te vehicule transportând

pasagerii la destina]iile dorite \nsiguran]` [i cu un impact minimasupra mediului. De[i utilizareatransportului \n comun cre[te, mul]idintre noi nu \[i dau seama cât desigur, ecologic [i silen]ios este acesttip de transport.

IRU subliniaz` c`, \n fiecare an,popula]ia din Uniunea European`c`l`tore[te \n medie peste 700mi liarde km cu autobuzul sau auto-carul, plasând acest mod de tran s -port pe locul doi dup` autoturisme.Peste 50% din serviciile de transportpublic din Europa sunt, de aseme-nea, asigurate prin intermediulautobuzelor [i autocarelor.

Peste 15 miliardeeuro din turismulcu autocarul

Operatorii europeni de trans-port rutier de pasageri cumuleaz`un num`r de aproximativ 2 mi lioa -ne de [oferi, tehnicieni [i personaladministrativ. çn plus, un milion de

angaja]i asigur ̀componentele pen-tru vehicule, comecializeaz`, asi -gur̀ [i inspecteaz ̀autobuzele [i auto-carele, iar peste 5 milioane de locuride munc` depind direct sau indi rectde operatorii de autobuze [i auto-care, \n domeniul produc]iei devehicule [i \n domeniul turistic [ide c`l`torie.

Pentru c ̀tot a venit vorba desprec l̀̀ torii, turismul cu autocarul aduceanual venituri de peste 15 miliardede euro. Mai mult decât atât, turi[tiicare c`l`toresc cu autocarul cheltuiecu cel pu]in 40% mai mult la des-tina]ii decât al]i turi[ti. Pentru ora[e[i regiuni, este crucial s` \n]eleag`poten]ialul turismului cu autocarul,importan]a facilit`]ilor de parcare[i a sta]iilor bine amenajate.

Autobuzele [i autocarele asi -gur` servicii de transport conve -nabile [i flexibile tuturor pasage -rilor, indiferent de posibilit`]ile lormateriale ori de locul unde tr`iesc.Pentru mul]i, \n special pentru stu-den]i, muncitori, vârstnici, per-soane cu dizabilit`]i [i cu veniturimici, autobuzele [i autocarele suntsingura lor conexiune cu educa]ia,munca, serviciile de \ngrijire, distrac]ie

Recent, Uniunea Interna]ional` aTransporturilor Rutiere (IRU) a publicat, pe propriulwebsite, o serie deprezent`ri dedicatepopulariz`rii tran s-porturilor rutiere,atât de marf` cât [ide pasageri, pentrua ar`ta beneficiiletransportului rutier.Fiecare dintre noiutiliz`m frecventmij loacele de tran s-port \n comun, auto-buzele [i autocareleconstituind, potrivitIRU, o solu]ie cru-cial` pentru mobili-tatea popula]iei, un important furnizor de locuri de munc`, o solu]iesigur` [i ecologic`de transport pentrutoate categoriile deoameni.

Autocarele - campionii mobilit`]ii

57

sau turism. Serviciile de transportcu autocarul sunt oferite la unraport cost-per-pasager mai redusdecât orice alt mijloc de transportpe distan]e cuprinse \ntre 500 [i1.000 km.

În topul siguran]eirutiere

De asemenea, IRU subliniaz`faptul c ,̀ de[i accidentele \n care suntimplicate astfel de mijloace de trans-port sunt spectaculoase [i foartemediatizate, autobuzele [i auto-carele sunt, de fapt, campionii si guran]eirutiere. çn 2007-2008, pasageriiautobuzelor [i autocarelor aureprezentat 0,57% din victimele[oselelor \n Uniunea European`,mai pu]in chiar decât cele cauzatede accidentele tractoarelor agri-cole (0,79%).

Loc frunta[ [i laprotec]ia mediului

C`l`toriile cu autobuzul sauautocarul contribuie la descon-gestionarea traficului; luând \n cal-cul gradul de ocupare al acestormijloace de transport din Europa,

un autocar \nlocuie[te pân` la 30 deautoturisme, \n timp ce ocup ̀spa]iula numai trei. Iar situa]ia se poate\mbun`t`]i [i mai mult prin partene-riate [i prin implementarea unorpolitici pro-autobuze [i autocarela nivelul autorit`]ilor centrale saulocale, cum ar fi benzile prioritarepentru aceste mijloace de trans-port, facilit`]i de parcare, termi-nale moderne etc.

Transportul rutier de persoaneeste, de asemenea, campion lacapitolul protec]iei mediului. Pen-tru fiecare pasager transportatpeste 100 km, autobuzele [i auto-carele folo sesc o jum`tate de litrude motorin` [i emit jum`tate dincantitatea de CO2 emis` de trenuri.çn majoritatea ]`rilor europene,aproximativ 10% din flotele deautobuze se re\nnoiesc anual, noilevehicule dispunând de cele mainoi tehnologii, curate [i eficiente.Operatorii de autobuze [i auto-care \[i trimit [oferii la seminarii[i cursuri privind conducerea eco-nomic`.

Emisiile de NOx ale autobuzelor[i autocarelor s-au redus cu 98%din 1990 [i pân` acum.

Mai mult de 90%dintre pasagerimul]umi]i

De asemenea, IRU subliniaz`faptul c` [oferii de autobuze [i deautocare reprezint` elita profesiei.Datorit` naturii muncii lor [i respon-sabilit`]ii pe care o poart`, [oferiide autobuz sunt supu[i unor exa -min`ri medicale speciale [i au trai -ninguri speciale pentru a absolviexamene de teorie [i practic` foartesevere, \n plus fa]` de cele nece-sare ob]inerii permisului de con-ducere.

Trebuie precizat [i faptul c` 25de autobuze [i autocare modernefac la fel de mult zgomot ca unul sin-gur construit \n 1980. Izola]iile spe-ciale, anvelopele cu rezisten]`sc`zut` la rulare [i alte m`suri pen-tru controlul polu`rii fonice au redussemnificativ nivelul emisiilor sonoreale vehiculelor moderne.

Nu \n ultimul rând, conformstudiilor europene, 90% dintrepasagerii autobuzelor [i autocarelorsunt mul]umi]i de condi]iile \n carec`l`toresc.

Traducerea [i adaptarea:Raluca MIH~ILESCU

Transportul de pasageri \n UE pe moduri de transport

Dinamica emisiilor de noxe pentru autovehicule comerciale grele

Total accidente \n UE pe moduri de transport rutier

Sursa: Comisia European`, 2008

Autobuze [i autocare

Tractoare

AutomobileVehicule cu dou` ro]i

Pietoni

Camioanesub 3,5 t

Camioanepeste 3,5 t Autobuze

[i autocare

Tren

Tramvai[i metrou

Aerian

Naval

58

INTER

VIU

Ce este GPN?

GPN reprezint` o re]ea glo bal`pentru transportul pasagerilor. Esteun grup de 24 de ]`ri care se concen-treaz` pentru a oferi cele mai buneservicii de c`l`torie. GPN a fostcreat, de asemenea, pentru a oferisuport partenerilor din alte ]`ri.Astfel, dac ̀SUA sau Canada ar trim-ite un grup \n România, am bene-ficia de sprijinul partenerului nos-tru de aici, com pania Dacos, pentrua asigura transportul [i alte serviciilegate de c`l` torie, la standardelepe care le a[tep t`m din partea tutu -ror membrilor.

Dezvoltarea organiza]iei are labaz` o strategie bine elaborat`.Dorim s` colabor`m cu cele maibune re]ele sau companii, care aureprezentan]` la nivel na]ional \nrespectivele ]`ri. Suntem foarteaten]i la cei care intr` \n organiza -]ie. Ini]ial, ne-am concentrat peAmerica de Nord [i Europa [i acumne orient`m c`tre alte regiuni. Deexemplu, avem de curând parte ner\n Israel, dezvolt`m parteneriate \n

India [i urmeaz` [i alte regiuni. Nune gr`bim, pentru c` dorim s` co la-bo r̀ m cu cei mai buni. GPN este o orga-niza]ie bazat ̀pe calitate. Dez volt`mstandarde de calitate [i competen]e.

Dacos a fost una dintre com-paniile invitate la prima [edin]`,atunci când GPN a luat fiin]`. Astfel,putem considera c` este unul dintrefondatorii GPN. Mai departe, Dacospoate decide modalitatea de dez-voltare a re]elei \n interiorul României.

Exist` anumite condi]ii pe careo companie trebuie s` le\ndeplineasc` pentru a devenimembr`?

Pentru a deveni membru GPN,sunt câteva condi]ii care trebuie\ndeplinite. çn primul rând, trebuies ̀fie vorba despre o re]ea sau o com-panie care respect` standardelestabilite de c`tre GPN. Ne uit`m,de asemenea, la istoricul firmei, lalongevitatea [i stabilitatea aces-teia. Cercet`m aspectele financia-re [i practicile opera]ionale. Sun-tem foarte preocupa]i de siguran]`,

aceasta fiind o prioritate pentrunoi. Dorim ca membrii GPN s ̀fie per-manent preocupa]i de aspectelelegate de siguran]`.

Despre ce s-a discutat \ncadrul evenimentului organi-zat \n ]ara noastr`?

çn cadrul evenimentului orga-nizat \n România, ne-am concen-trat pe trei teme principale: tehnologii,vânz r̀i (curse regulate [i turism), mar-keting. Am rev`zut opera]iunileprivind vânz`rile din fiecare ]ar`,iar afacerile privite global, sur-prinz`tor pentru acest moment, numerg foarte r`u. çn ciuda situa]ieieconomice, firmele evolueaz ̀destulde bine, doar \n unele regiuni s-au\nregistrat mici sc`deri. Criza eco-nomic ̀a afectat puternic firmele careoricum nu aveau ce c`uta pe pia]`,care nu dispuneau de infrastruc-tura sau abilitatea de a r`spundea[tept`rilor clien]ilor - nu sunt si gu-re, nu au preg`tirea necesar`... Ast-fel, are loc o cur`]are a pie]ei. çnanumite ]`ri, s-a \nregistrat \n medie

La \nceputul lunii noiembrie, a avut loc \n Romånia a VIII-a \ntålnire in-terna]ional` a uneia dintre cele mai importante organiza]ii pentru transportul cu autobuzul [i autocarul,Global Passenger Network (GPN). |n cadrul unui interviu, acordat \n exclusivitate revistei Ziua Cargo, StevenC. Klika, pre[edinte GPN, ne-a vorbit despre scopurile organiza]iei, dar [i despre modul \n care companiile membreGPN traverseaz` actuala perioad`.

schimb`ri de STRATEGIE

59

o sc`dere a veniturilor cu maxi-mum 5 - 10%. çn SUA \ns`, avemunele companii care au \nregistratcre[teri, pentru c` au g`sit noi mo -dalit`]i de a face afaceri. Unii din-tre membrii GPN, pe lân g` trans-feruri, activeaz` \n tran spor tul deelevi, \n transportul pu blic regu-lat... çn ceea ce prive[te segmen-tul turistic, apar [i aici o serie deschim b`ri. çn general, ne-am adresatpersoanelor \n vârst`, dar acumcùt`m s` atragem [i alte categoriide po pula]ie, persoane mai tinere.çn acest scop, adapt`m mult maimult serviciul oferit la cererile speci-fice grupului.

çn aceast` perioad`, am con-statat faptul c` oamenii au \nceputs` cumpere serviciile mai târziu.Nu mai programeaz` deplas`rilecu mult` vreme \nainte, ci iau deciziilegate de deplas`ri mai aproapede momentul desf`[ur`rii acesto-ra. Astfel, trebuie s` ne schimb`mmodul de gândire. Obi[nuiam s`public`m cataloage cu ofertelenoastre, cu un an \nainte. Ast`zi,planific`m ofertele cu [ase luni\nainte [i \ncepem s` vindem cupatru luni \nainte, iar autocarelesunt pline. Oamenii sunt \nclina]i s`fie mai reactivi fa]` de deplas`ri.Acest aspect nu \l \ntâlnim doar \ncazul turismului, ci pentru toatesegmentele transportului. Nu maieste ceva neobi[nuit pentru noi s`primim o comand` de transport cudou` s`pt`mâni \nainte, \n timpce \n trecut o primeam cu dou` luni\nainte.

De asemenea, având \n vederesitua]ia economic`, tot mai mul]ioameni aleg s ̀mearg ̀cu autocarul,renun]ând la avion. De exemplu, \nSUA, cele mai multe dintre echipelesportive ale universit`]ilor c`l`to -reau cu avionul, iar ast`zi multe din-tre ele [i-au redus bugetele [i alegautocarul. Totodat`, sunt persoanecare consider` prea mare efortul [itimpul alocat procedurilor de \mbar-care [i debarcare legate de c`l`toriacu avionul (control de securitate,bagaje, a[teptare, riscul de \ntâr -ziere) [i, astfel, aleg autocarul. çnplus, autobuzele [i autocarele ofer`

mai mult` libertate \n interiorul lor,iar personalul \nso]itor este mai pri-etenos, mai pu]in birocra tic.

Crede]i c` actuala situa]ie economic` va duce la osc`dere a investi]iilor, cu efect asupra siguran]ei?

Companiile care renun]` la si-guran]`, la promovarea m`surilorcare s` asigure un serviciu sigur,nu ar trebui s` fie pe pia]`. Facparte din aceast ̀pia] ̀[i [tiu desprece este vorba. Atunci când rev`dbugetele, când iau \n calcul veniturile[i cheltuielile, nu pot renun]a lachestiuni care ]in de siguran]`. çnacest an, se poate constata o anu-mit` \ncetinire \n ceea ce prive[teachizi]ionarea de mijloace de trans-port noi, dar am trecut prin multemomente dificile, astfel \ncât nucred c` trebuie s` fim \ngrijora]i.Este un ciclu.

çn ceea ce prive[te mijloacelede transport utilizate, protec]ia me -diului, reducerea polu`rii reprezintò direc]ie care va cunoa[te o dez-voltare continu`. De asemenea, ele-mentele de siguran]` vor fi per-manent \mbun`t`]ite.

Când crede]i c` va trece crizaeconomic`?

Cred c` ]`rile vor ie[i din criz`\n momente diferite. çn SUA, avemregiuni care deja ies din criz`, altelevor mai avea nevoie de timp. Înopinia mea, acela[i lucru se va\ntâmpla [i \n Europa. Oricum, suntde p`rere c` vom ie[i din criz` mairepede decât se a[teapt` mul]ianali[ti. Economi[tii [i oamenii definan]e trebuie s` fie conservatori,oamenii de afaceri sunt optimi[ti.


� GPN \nglobeaz` companii cu un parc total de aproximativ30.000 de autovehicule.

� GPN a fost \nfiin]at` \n iulie 2006, de c`tre operatori de trans-port din Canada, Republica Ceh`, Germania, Irlanda, Italia, Olanda,România, Spania, Marea Britania [i SUA.

Despre GPN

„Am reu[it, dup` o perioad` delobby intens, s` organiz`m aVIII-a Conferin]` general` GPN\n Romania, \naintea unor ]`rice pot ridica preten]ii. De oricefel. Global Passenger Networkeste o re]ea interna]ional` deelit`, cu sediul \n Overland Park,Kansas USA, format` din celemai bune companii de transport[i agen]ii de turism din 24 de]`ri. GPN ofer` clien]ilor sìtransport turistic de \nalt` clas`[i oportunit`]i de c`l`torie, \n\ntreaga lume, la standarderecunoscute [i acceptate. Mi-am dorit ca tema gene ral`de discu]ii [i schimb de infor-

ma]ii, dedicat` \n totalitate tu rismului [i transportului turis-tic de prima clas`, s` fie «EnjoyNational Recognition - With thebest motor coach and travelcompanies arround the world!» Finalmente, programul \ntâlniriine-a oferit posibilit`]i ne limi- tate, de la stabilirea unor noicontacte interna]ionale [i pân`la identificarea unor elementece ne vor ajuta s` cre[tem noto-rietatea interna]ional` aRomâniei ca destina]ie turistic`,prin programe interna]ionalecomune [i, eventual, prin identi-ficarea unor oportunit`]i deinvesti]ii \n România.“

Sabin Ogreanu, director executiv Dacos:

CITII MARK

Prin autobuzul de capacitatemedie Citimark,Isuzu intr` pe unnou segment depia]`, demon-strånd aceea[itenacitate care i-a asigurat succesul prinmodelulTurquoise. Strategia esteuna simpl`, darfoarte eficient` -s` oferi clientuluiexact ceea ce arenevoie, la un pre]cåt mai accesibil.

60

TEST

CITI MARK

Isuzu nu se dezminte

nici pe segmentul urban

61

62

Analizând apari]ia mo -delului Citimark [icondi]iile de pia]` dinRomânia, nu po]i s` nurealizezi o analogie cu

apari]ia lui Turquoise, model carea intrat pe pia]a româneasc` \n2004 [i a fost aproape \n perma-nen]` lider de pia]` pe segmentulsù. Practic, Isuzu [i Anadolu Auto-mobil Rom (firma care reprezint ̀pro-duc`torul turc \n ]ara noastr`) arputea reedita succesul ob]inut pesegmentul interurban-turistic [i pepia]a transportului urban.

ßi a[a cum spuneam, strategiaa fost simpl` - Turquoise a oferittot ceea ce transportatorii românipu teau s`-[i doreasc ̀- design pl̀ cut,

capacitate de transport mai mare decâtcea a microbuzelor, pe care mul]ic l̀̀ tori nu le mai privesc cu ochi buni,confort ridicat (clasificarea cu cât maimulte stele a fost extrem de impor-tant` pentru câ[tigarea traseelorregulate), multifunc]ionalitate (poatefi utilizat [i pentru turism) [i, celmai important, un pre] atr`g`tor.

Strategia este simpl̀ , \ns̀ a o pune\n aplicare este extrem de compli-cat, iar ultimii cinci ani au dovedit-odin plin. Practic, Isuzu Turquoise afost singurul autovehicul pe clasasa care a demonstrat constan]` \ntimp - pre] competitiv, livrarea unuinum`r mare de ma[ini \n timp scurt(atunci când a fost cazul), service,produs func]ional...

Astfel, criticat sau l̀ udat, Turquoisea fost [i continu` s` fie preferat defoarte mul]i transportatori.

Dar s` ne \ntoarcem la produsultestat - un autobuz de dimensiunimedii, cu o capacitate de pân` la 72de pasageri [i un pre] foarte bun.Acesta nu a fost \nc` fixat, \ns`reprezentan]ii Isuzu ne-au asigu-rat c` va fi de sub 100.000 de euro.

Astfel, Citimark ofer` premise-le necesare adjudec`rii licita]iilor,pe un segment slab reprezentatdin punct de vedere al ofertei deautovehicule. Practic, pe segmen-tul autobuzelor medii (7 - 10 mlungime), exist` o concuren]` multmai mic ̀fa] ̀de ceea ce se \ntâlne[tepe segmentul autobuzelor clasice,de 12 m. P`strând propor]iile, \ntr-ositua]ie asem`n`toare se g`sea [iTurquoise \n 2004.

„Tot ce clientul \[i poate dori“

A[a sintetizam mai sus strate-gia Isuzu, iar Citimark o confirm`din plin. çn primul rând, trebuiespus c` acest model este destinat\n special transportului \n ora[emici [i medii sau \n zonele lim-itrofe ora[elor mari. Adic` ar tre-bui s` \nlocuiasc` autobuze \nve-chite, cu durata normal` de ex -ploatare de mult dep`[it` [i caresunt mult sub standardele actualeprivind transportul public urban.çn aceste condi]ii, atuurile lui Citi-

mark sunt evidente: un pre] pecare bugetele respectivelor ora[es` [i-l permit`, un design atr`g`tor[i modern, pentru care autorit`]ilelocale vor primi mult credit dinpartea locuitorilor, mai conforta-bil, mai pu]in poluant, mai silen]ios,iar lista poate continua. ßoferiivor fi, de asemenea, \ncânta]i s`treac` de pe vechile autobuze peni[te ma[ini noi, manevrabile [iu[or de condus.

çns`, dincolo de aceste aspectelegate de oportunitatea apari]ieiCitimark pe pia]a din ]ara noastr`,trebuie spus c` Isuzu [i-a f`cut binetemele [i inten]ia de a ataca \ntrea-ga pia]` UE cu acest autobuz nureprezint` vorbe \n vânt.

çn primul rând, putem observagrija avut` la realizarea designuluiexterior - imaginea Citimark esteuna modern`, elegant` [i confer`produsului individualitate.

çn plus, sunt câteva aspectetehnice care plaseaz` acest model\n „lumea bun`“ a autobuzelor ur -bane de medie capacitate: motoruleste plasat \n partea din spate, aerulcondi]ionat este integrat \n acoperi[,suspensiile sunt integral pneu-matice, accesibilitatea bun` prindou` u[i laterale (simpl` - fa]`,dubl` - mijloc), ABS, ASR, frâne pediscuri (fa]`-spate)...

Am apreciat amenajarea inte-rioar` care ofer` posibilitatea uneibune deplas`ri a c`l`torilor \n inte-rior [i, de asemenea, faciliteazòpera]iunile de cur`]are.

Suprafa]a vitrat` mare asigurò bun` iluminare a salonului [i con-tribuie la confortul pasagerilor.

Bordul este simplu, iar cutiade viteze este manual`, \ns`, \ntimpul testului, am putut apreciavizibilitatea bun`, manevrabili-tatea autovehiculului, r`spunsulrapid la comenzi. De altfel, con-fortul [oferului este asigurat [i descaunul prev`zut cu suspensiepneumatic`.

Un alt aspect care ar putea ajutaCitimark la licita]ii este faptul c`prima treapt` din dreptul celei de-adoua u[i este foarte lat` [i, astfel,autobuzul este considerat ca avândpodea joas` la jum`tatea lui.

TEST

Vizibilitate bun`...

Interior accesibil...

Bord prietenos...

63

Preg`tiri pentruvânzare

Pia]a din România a devenit totmai preten]ioas` atunci când estevorba despre autovehiculele achizi -]io nate. Este greu ast`zi s` mai vinziceva f`r` a demostra \nainte calit` -]ile respectivului produs.

Reprezentan]ii Isuzu au luat \ncalcul acest aspect [i au pornit oputernic` campanie de prezentarea Citimark. Modelul a fost adus \nRomânia, pentru prima dat`, \n lunaiunie a acestui an, când a fost orga-nizat` [i o caravan` de prezentare\n mai multe ora[e. ¥inta au repre -zentat-o regiile de transport dinora[ele mari [i medii.

A[a cum spuneam, produsul se\ncadreaz` pe un segment pu]inreprezentat din punct de vedere almijloacelor de transport. Pe de alt`parte, exist ̀o nevoie important ̀deasemenea autovehicule la nivelul re-giilor de transport, \ns ̀vânz`rile suntinfluen]ate de licita]iile organizate,de capacitatea bugetelor locale dea acoperi asemenea achizi]ii.

Ora[ele care s-au ar`tat celemai interesate \n a achizi]iona acestautobuz au fost Foc[ani, RâmnicuVâlcea, Tulcea (unde autobuzul a fosttestat timp de o s`pt`mân`).

La sfâr[itul acestui an, autobuzulva fi testat dou ̀s`pt`mâni de c`treregia de transport din Râmnicu Vâlcea.

çn primul an normal, cu cre[tereeconomic`, reprezentan]ii Anadolu

\[i propun s` comercializeze peste100 de Citimark \n ]ara noastr`.

Primele comenzi pentru Citi-mark \n Europa au venit deja dinBulgaria, iar anul viitor, Isuzu sea[teapt` s` livreze peste 500 deCitimark \n Europa.

Radu BORCESCU

[email protected]

� Dimensiuni(lungime/l`]ime/\n`l]ime):9.016/2.300/3.121 mm� Ampatament: 4.150 mm� çn`l]ime interioar`:1.830 - 2.100 mm� Masa total`: 13.000 kg� Masa proprie: 7.500 kg� Capacitate de transport (\n func]ie de configura]ie):de la 72 c`l`tori (17 pe scaune)la 60 c`l`tori (25 pe scaune)� Motor: Isuzu EURO 5� Num`r cilindri: 4

� Cilindree: 5.193 cmc� Putere maxim`: 204 CP la 2.600 rpm� Cuplu maxim: 637 Nm la 1.600 - 2.600 rpm� Cutie de viteze manual`: 6+1 trepte� Suspensie: pneumatic` fa]`-spate� Sistem de frânare: pneumatic cu dublu circuit, discuri fa]`-spate, ABS, ASR� Capacitate rezervor carburant: 196 l.

Fi[` tehnic` - Isuzu Citimark

64

Unii ar considera c`, \nactuala conjunctur ̀eco-nomic`, nu are sens s`lansezi noi produse, \ncondi]iile \n care pia]a a

sc`zut la cote minime. ßi totu[i...Este foarte posibil ca \n 2011 s`

aib ̀loc atribuirea traseelor regulatejude]ene [i interjude]ene. De aseme-nea, sectorul achizi]iilor publice d`\n continuare speran]e produc`torilorc` vor putea men]ine un volumacceptabil al vânz`rilor.

çn mod evident, reprezentan]iiBogdan au luat \n calcul asemeneaperspective, prezentând la \nceputullunii noiembrie, la Bucure[ti, dou`modele de autovehicule - un midi-autocar turistic de 30 de locuri,asem`n t̀or cu ceea ce ne-am obi[nuits` vedem pe cursele interjude]enedin România [i un autobuz urban low-entry, cu o capacitate mare de trans-port [i un pre] preg`tit s` asigurecâ[tigarea licita]iilor. Trebuie spusc` Bogdan [i-a mai prezentat pro-dusele \n România, cu ani \n urm`,iar progresul realizat prin noua gam`este \ntr-adev`r notabil.

Design atr`g`tor,pre] accesibil

„Noua gam ̀de produse a \nsem-nat o modernizare [i, totodat̀ , o diver-sificare a produselor. Pentru pia]adin UE, ma[inile vor fi echipate cumotoare EURO 5, Deutz sau MAN.Deja din acest an vom avea disponi-bile autobuzele urbane cu motoareEURO 5, pentru a putea fi omolo-gate [i, astfel, vom putea participala licita]ii“, a spus Valentyn Bozh-esku, reprezentant Bogdan pen-tru Estul Europei.

Bogdan va \ncerca s` comer-cializeze noile sale produse \n toat`Europa, dar se concentreaz` \nprima faz` asupra regiunilor maiapropiate. „Am realizat un road-show de prezentare \n Ungaria,România [i Bulgaria. Reac]iile aufost bune, ma[inile fiind apreciatede c`tre transportatori. Pentruma[inile prezentate, la dotareaexistent`, avem un pre] de 60.000euro pentru modelul turistic, respec-tiv 85.000 euro pentru autobuzulurban. Oricum, nu punem accent doar

pe pre]. Pre]ul este menit s ̀facilitezeintrarea pe pia]`, dar calitatea estecea care te men]ine acolo“, a pre-cizat Valentyn Bozhesku.

Gama ma[inilor propuse pen-tru pia]a european` const` \n auto-care medii turistice (urmeaz` [i altemodele), troleibuze de 10,6 m, 12m, 15 m [i 18 m (toate variantele aupodea complet coborât )̀ [i autobuzecu lungimi cuprinse \ntre 8 m [i 18m. Bogdan are la ora actual` ocapacitate de produc]ie de 4.000de autovehicule (autobuze [i auto-care). Odat` cu finalizarea mod-erniz`rii, uzina va dispune inclusivde cataforez`, iar capacitatea deproduc]ie va ajunge la 9.000 deautovehicule pe an.

Corpora]ia Bogdan dispunede mai multe uzine [i a avut anultrecut o cifr` de afaceri de 2 mil-iarde de dolari, fiind unul dintrecei mai importan]i agen]i eco-nomici din Ucraina.


Produc`torul ucraineande autobuze Bogdan [i-a prezentat noua gam`de autovehicule \ntr-untur care a vizat maimulte ]`ri Est-europene.Cu un design mai atr`g`tor, un

portofoliu larg de produse [i pre]uri atractive, Bogdan\ncearc` s` conving` opia]` care a v`zut [i acump`rat de toate - produse din China, Turcia,Vestul [i Estul Europei.

Autobuze ucrainene

LA

NSA

RE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Sunte]i presa]i de timpulscurt \n care trebuie s`

finaliza]i cåteva activit`]i urgente\nainte de a face un drum \nstrìn`tate. Cuvintele cheie ale acestei perioade sunt diploma]ie [iintui]ie. Dac` ]ine]i cont de acestlucru, ave]i mari [anse s` trece]i cubrio peste o negociere foarte important` pentru dumneavoastr`.|n plus, se \ntrevede o lun` acadourilor foarte fericit`.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Urmeaz` o perioad` multmai relaxat` din toate

punctele de vedere. Tot ceea ce trebuie s` face]i este s` l`sa]i grijiledeoparte pentru cåteva zile [i s`\ncerca]i s` v` lini[ti]i din punct devedere profesional. O s` constata]ila un moment dat c` a]i reu[it s`g`si]i cele mai bune metode pentrua-i aborda pe colaboratori [i pe membrii familiei. Drumuri scurte,\ncununate de succese.

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

Perioada care urmeaz` se anun]` a fi extrem de prielnic`pentru cooper`ri de toate tipurile.Sunte]i hot`rå]i s` v` asuma]i responsabilit`]i [i s` demara]i activit`]i noi. Cele mai bune rezul-tate le ve]i ob]ine cu ajutorul priete-nilor, care v` vor impresiona prinnum`rul [i d`ruirea lor. Un drum lung, posibil \n strìn`tate,v` va aduce mai multe beneficii, \nspecial de ordin material.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Ve]i c`l`tori mai mult caniciodat` \n aceast`

perioad` a anului, mai ales \n interesde serviciu, \ns` ve]i pleca la drum [i\mpreun` cu familia. Drumurile vor fi extrem de obositoare iar cå[tigurile aproape inexistente, dar viitorul este asigurat tocmai datorit` eforturilorpe care le depune]i acum. Fi]i foarte aten]i \n trafic: nu ap`sa]iprea tare pedala de accelera]ie [i nu uita]i s` v` pune]i centura de siguran]`.

LEU (23 iulie - 22 august)

Vi se solicit` prezen]a \ncadrul unui eveniment impor-

tant, despre care afla]i cu foartepu]in timp \nainte de a trebui s`pleca]i la drum. {i nu v` st` \n fires` refuza]i o sarcin` de serviciu. Ast-fel, toate planurile v` sunt datepeste cap, iar unii dintre prietenii cucare avea]i o \ntålnire planificat` demult timp se vor sup`ra foarte tare.|n plus, ave]i ceva frustr`ri legate defaptul c` a]i ajuns la fundul sacului...

FECIOAR~ (23 august - 22 septembrie)

Perioada se anun]` a fipropice pentru c`l`torii de

relaxare. {i chiar sunt recomandatepe fondul tensiunilor profesionalecare se manifest` \n acest intervalde timp. Practic, \n plan profesional,se deschid noi oportunit`]i de afac-eri, punåndu-se punct altor activit`]isau colabor`ri. Spontaneitatea [i viteza cu care ve]i lua deciziile de schimbare se vor dovedi alia]i de n`dejde.

BALAN}~ (23 septembrie -22 octombrie)

Nu ve]i face prea multedrumuri \n acest interval

de timp, iar acest lucru v` va ajuta s` sta]i mai mult acasòdihnindu-v`, motiv pentru carev` ve]i reface sistemul imunitar[ubrezit \n urma r`celilorrepetate. |n plus, ve]i \ncasa osum` important` de bani, care v` va permite s` face]i daruricelor dragi [i s` v` preg`ti]i pentru un sejur de vis \n perioada s`rb`torilor.

SCORPION (23 octombrie -21 noiembrie)

A[tepta]i cu sufletul lagur` s`rb`torile de iarn`, avåndconvingerea c` toate problemele dumneavoastr` se vorsfår[i. |n plus, ve]i g`si o cale s`-i face]i pe cei din jur s` cread` cà]i s`r`cit, renun]ånd la orice investi]ie de moment. Probabilaceasta este [i cea mai bun` metod`de a face economii pentru a cump`ra cadouri celor dragi. Aten]ie \n trafic -pruden]` maxim`!

S~GET~TOR (22 noiembrie -21 decembrie)

V` preg`ti]i de mareaevadare - o c`l`torie \n

strìn`tate f`r` familie [i f`r` prieteni, pentru a profita \n lini[te degustul libert`]ii. Este o perioadàflat` sub semnul desp`r]irilor: departeneri de afaceri sau chiar departenerul de via]`. Pe de alt` parte,este aproape imposibil ca lucrurile s`r`mån` neschimbate, \ns`, dacàc]iona]i cu \n]elepciune, pute]imen]ine rela]iile pe linia de plutire.

CAPRICORN (22 decembrie -19 ianuarie)

Ve]i avea ceva maimulte griji decåt de obicei,

\ns` r`splata nu va \ntårzia s` apar`:ve]i primi foarte mul]i bani, bineveni]i \n condi]iile \n care seapropie s`rb`torile de iarn`. Cåtevadrumuri \n provincie deschid noi oportunit`]i de afaceri [i atrag dup`sine [i mai multe cå[tiguri. Ac]iona]icu calm - nu este nevoie s` v`gr`bi]i nici o clip`, lucrurile se aranjeaz` de la sine.

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

Se apropie momentul \ncare ar trebui s` v`

relaxa]i dup` un an \n care aproapetot timpul v-a]i f`cut nenum`rategriji \n privin]a s`n`t`]ii [i a bunei desf`[ur`ri a activit`]ii profesionale. |nainte de asta \ns`,mai face]i cåteva eforturi pentru al`sa \n total` ordine treburile de serviciu. Vacan]a de iarn` care vaurma vi se va p`rea una dintre celemai frumoase pe care le-a]i petrecut\n \ntreaga dumneavoastr` via]`.

PE{TI (19 februarie -20 martie)

N-a fost un an preagrozav din punct de vedere

financiar, \n sensul c` oricåt de mul]ibani a]i atras \n acest interval detimp, tot nu au fost suficien]i pentruinvesti]iile pe care v` dorea]i s` leface]i. Este timpul s` pune]i punct [is` v` relaxa]i cu adev`rat, a[a cumn-a]i mai f`cut-o de foarte multtimp. {i pentru c` se anun]` un an mult mai bun, ar fi cazul s` pleca]i cå t mai repede \n concediu.

66

15 noiembrie - 15 decembrie 2009

HO

RO

SCO

P D

E C

~L~

TO

RIE

revist` editat` - ziua cargo · 2019-12-05 · 3 au trecut 20 ani de la marile speran]e eliberate...

Documents