Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie a tesutului conjunctiv, determinata de infectia cu streptococ beta hemolitic grup A, a carei evolutie este acuta si cu numeroase recidive.

Simptomele reumatismului articular acut

Reumatismul articular acut debuteaza frecvent la 1-5 saptamani de la infectia faringiana, prin:- febra 39-40C;- astenie si fatigabilitate;- paloare;- transpiratii;- epistaxis (curge sange din nas).

Streptococul beta hemolitic grup A produce initial o infectie la nivelul cailor aeriene superioare naso-faringine, iar reumatismul articular acut se declanseaza in prezenta unor factori favorizanti:- varsta: copilarie, adolescenta;- nivelul socio-economic: denutritie, aglomerari urbane, conditii de viata precare;- factori climatici: frig, umezeala.

Semnele majore de reumatism articular acut insa, sunt:

1. Poliartrita:- se instaleaza acut;- evolueaza cu umflarea, durerea si inrosirea articulatiilor, blocand miscarile din articulatia respective;- cuprinde articulatii mari si mijlocii (genunchi, cot, pumn);- este migratorie si fugace (se muta de la o articulatie la alta);- dureaza aproximativ 7 zile;- vindecarea este completa.

2. Cardita care curpinde:- miocardita: aritmii, tahicardie, insuficienta cardiaca, cardiomegalie (cresterea in volum a cordului);- endocardita: zgomotele cordului sunt asurzite si apar sufluri;- pericardita : da dureri precordiale si frecatura pericardica.

3. Coreea Sydenham:- reprezinta miscari involuntare, dezorganizate si aritmice ale membrelor sau ale muschilor fetei;- asociaza oboseala musculara;- labilitate emotionala.

4. Eritem marginat:- pete rosietice, neinsotite de mancarime;

- petele au centul decolorat, usor reliefat si nedureros;- afecteaza trunchiul si membrele;

5. Nodulii subcutanati:- proeminente rosii, ferme si dureroase care apar pe proeminentele osoase;- au dispozitie simetrica.

Diagnosticul reumatismului articular acut

Diagnosticul reumatismului articular acut presupune un examen clinic menit sa evidentieze simptomele specific acestei afectiuni, precum si o serie de investigatii:

1.Pentru evidentierea infectiei streptococice, se practica:- exudatul faringian in care se va izola streptococul beta hemolitic grup A;- determinarea titrului anticorpilor antispreptococici (titrul ASLO) care insa creste la 1-2 saptamani de la debut si se normalizeaza la 3-6 luni.

2. Pentru a confirma un proces inflamator, se vor testa:- VSH-ul care in reumatismul articular acut va fi crescut;- la fel si fibrinogenul seric;- alfa 2 globulinele;- proteina C reactiva;- leucocitele si neutrofilele.

3. Pentru confirmarea afectarii sistemice:- electrocardiograma pentru complicatiile cardiac;- ecocardiografia care este utila in pericardita in special;- radiografia toracica evidentiaza lichidul pleural, cardiomegalia.

Tratamentul reumatismului articular acut

Tratamentul reumatismului articular acut se realizeaza pe mai multe paliere:

1. Tratamentul infectiei streptococice:- se administreaza Penicilina G 1,2-2 milioane U/zi, 4 prize/ zi, intravenous, 10 zile;- alternativele in caz de alergie la Penicilina sunt Eritromicina sau Azitromicina.

2. Tratamentul antiinflamator:- se face folosind acid acetil salicilic (Aspirina) si corticoterapia;- dozele de administrare variaza in functie de prezenta sau absenta carditei si a celorlalte complicatii.

ArtritaArtrita se defineste ca fiind o inflamatie a unei articulatii. Este o eroziune, o deteriorare treptata a cartilajului care acopera osul unei articulatii ce incepe sa se uzeze; apare odata

cu inaintarea in varsta, dupa o lovitura sau la sportivi. In urma acestui proces, osul de dedesubt incepe sa se ingroase si sa se deformeze si astfel nu mai permite o flexibilitate normala in articulatia respectiva.

Simptome

Artrita se caracterizeaza prin dureri adesea nocturne care pot trezi bolnavul. Dimineata, articulatiile isi regasesc mobilitatea doar dupa o perioada de incalzire, a carei durata constituie un bun martor al gradului de inflamatie. Local, epidermul este trandafiriu sau rosu, chiar violaceu, articulatia este adesea umflata, in parte datorita unei efuziuni de lichid sinovial; analiza acestuia, dupa prelevarea prin artrocenteza (punctionarea articulatiei), permite confirmarea caracterului inflamator al bolii si cautarea germenelui patogen sau a microcristalelor. La nevoie, poate fi realizata, sub anestezie locoregionala, o biopsie a membranei sinoviale combinata cu o artroscopie, care permite controlul vizual.

Unele artrite necesita un tratament specific: antibiotice pentru artritele septice, uricozurice in cazul gutei, antiinflamatoare si corticosteroizi in poliartrita reumatoida. In majoritatea cazurilor, analgezicele si antiinflamatoarele atenueaza durerea. Unele artrite inflamatorii aseptice pot antrena deformatii sau distrugeri articulare, necesitand uneori o artroplastie (inlocuirea articulatiei cu o proteza), chiar o artrodeza (fuzionarea chirurgicala a oaselor articulatiei). Tratamentul artritelor septice trebuie sa fie precoce, deoarece leziunile osului si cartilagiilor, consecutive actiunii germenelui, pot deveni ireversibile in cateva zile. Se poate ca, asteptand ca germenele sa fie identificat, sa se inceapa un tratament cu antibiotice, care va fi ajustat atunci cand germenele va fi cunoscut si sensibilitatea sa la diverse antibiotice va fi precizata. Un repaus de cateva zile, cu imobilizarea articulatiei sau articulatiilor, este recomandabil. Tratamentul artritelor monocristaline este cel al afectiunii in cauza (guta, de exemplu). Desi sunt importante, deformarile ocazionate de artritele nervoase lasa, in general, largi posibilitati functionale. O contentie intr-un aparat ortopedic poate fi necesara pentru a limita miscarile anormale.