Resuscitarea cardio-respiratorieResuscitarea cardio-respiratoriePlan:Plan:

Tanatologia. Semnele morţii clinice şi biologice;Tanatologia. Semnele morţii clinice şi biologice;Restabilirea funcţiei respiratorie- respiraţia ,, Gură la gură” şi ,, Gură la nas”Restabilirea funcţiei respiratorie- respiraţia ,, Gură la gură” şi ,, Gură la nas”Restabilirea funcţiei cardiace- masajul indirect al inimii. Îngrijirea pacientului după Restabilirea funcţiei cardiace- masajul indirect al inimii. Îngrijirea pacientului după resuscitarea cardio-respiratorie.resuscitarea cardio-respiratorie.Regulile de comportare cu cadavrul şi transportarea lui în secţia de prozectură.Regulile de comportare cu cadavrul şi transportarea lui în secţia de prozectură.

Tanatologia, semnele morţii clinice şi biologice.Tanatologia, semnele morţii clinice şi biologice.

TanatologiaTanatologia- o ramură a anatomiei patologice ce studiază cauzele morţii şi condiţiile - o ramură a anatomiei patologice ce studiază cauzele morţii şi condiţiile în care survine ea.în care survine ea.Moartea subită- Moartea subită- survine pe neaşteptate fără nici un fel de simptome prodromalesurvine pe neaşteptate fără nici un fel de simptome prodromale.. Cauzele morţii subiteCauzele morţii subite: : -Încetarea funcţiilor cerebrale sau cardiace;-Încetarea funcţiilor cerebrale sau cardiace;-Hemoragii masive (lezarea aortei sau a arteriilor mari);-Hemoragii masive (lezarea aortei sau a arteriilor mari);-Insuficienţă cardiacă;-Insuficienţă cardiacă;-Sensibiliate crescută la substanţele medicamentoase…-Sensibiliate crescută la substanţele medicamentoase…Simptomele cardinale a morţii sunt:Simptomele cardinale a morţii sunt:

Oprirea bruscă a inimii;Oprirea bruscă a inimii;Pierderea cunoştinţei;Pierderea cunoştinţei;Încetarea respiraţiei;Încetarea respiraţiei;Dilatarea pupilelor;Dilatarea pupilelor;

! ! În primele 4-5 minute de la debut se constituie În primele 4-5 minute de la debut se constituie moartea clinicămoartea clinică, cînd suferinţa , cînd suferinţa cerebrală este reversibilă prin măsuri de reanimare. După aceasta apare cerebrală este reversibilă prin măsuri de reanimare. După aceasta apare moartea moartea biologicăbiologică, datorită leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos., datorită leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos.

Moartea clinicăMoartea clinicăMoartea clinicăMoartea clinică - este o stare prin care trece organismul în decurs de cîteva minute - este o stare prin care trece organismul în decurs de cîteva minute după oprirea circulaţiei sangvine şi respiraţiei, cînd semnele exterioare ale activităţii după oprirea circulaţiei sangvine şi respiraţiei, cînd semnele exterioare ale activităţii vitale dispar, iar în ţesuturi încă nu s-au produs modificări ireversibile.vitale dispar, iar în ţesuturi încă nu s-au produs modificări ireversibile.

Semnele morţii clinice:Semnele morţii clinice:Lipsa contracţiilor cardiaceLipsa contracţiilor cardiace;;Lipsa respiraţieiLipsa respiraţiei;;Lipsa completă a cunoştinţeiLipsa completă a cunoştinţei;;Lipsa reflexelor (inclusiv reflexul cornean)Lipsa reflexelor (inclusiv reflexul cornean);;

Schimbarea culorii tegumentelor şi mucoaselor vizibileSchimbarea culorii tegumentelor şi mucoaselor vizibile;;Dilatarea pupilelorDilatarea pupilelor;;Scăderea temperaturii corpuluiScăderea temperaturii corpului;;Micţiune, defecaţie involuntarăMicţiune, defecaţie involuntară..

Starea de Starea de moarte clinică moarte clinică poate să dureze de la 4 pînă la 6 minute. Agravarea bolii de poate să dureze de la 4 pînă la 6 minute. Agravarea bolii de obicei scurtează această perioadă pînă la 1-2 minute.obicei scurtează această perioadă pînă la 1-2 minute.

Atenţie!!!Atenţie!!!Durata perioadei după care poate fi posibilă restabilirea funcţiilor creierului este de 3-Durata perioadei după care poate fi posibilă restabilirea funcţiilor creierului este de 3-4 minute, maxim 5-6 minute.4 minute, maxim 5-6 minute.

Moartea biologicăMoartea biologicăMoartea biologică Moartea biologică – este o încetare ireversibilă a activităţii vitale a organismului. – este o încetare ireversibilă a activităţii vitale a organismului. Survine în urma morţii clinice. Faptul morţii îl constată numai medicul.Survine în urma morţii clinice. Faptul morţii îl constată numai medicul. SemneleSemnele::Încetarea activităţii inimii, dispariţia pulsuluiÎncetarea activităţii inimii, dispariţia pulsului;;Oprirea respiraţieiOprirea respiraţiei;;Dispariţia reacţiei pupilelor la luminăDispariţia reacţiei pupilelor la lumină;;Opacifierea şi uscarea corneii ochilorOpacifierea şi uscarea corneii ochilor;;Prin apăsareaPrin apăsarea pe pe ochi pupila se deformează şi seamană cu ,,ochiul de pisică” ochi pupila se deformează şi seamană cu ,,ochiul de pisică”;;Răcirea corplui şi apariţia petelor cadavericeRăcirea corplui şi apariţia petelor cadaverice;;Rigiditate cadaverică – ce apare peste 2-4 ore după moarte.Rigiditate cadaverică – ce apare peste 2-4 ore după moarte.SimptomulSimptomul,,ochiul de pisică”,,ochiul de pisică”PPete cadavericeete cadaverice

Noţiune de reanimareNoţiune de reanimarePrinPrin reanimare reanimare se înţelege totalitatea procedeelor terapeutice aplicate cu scopul de a se înţelege totalitatea procedeelor terapeutice aplicate cu scopul de a restabii funcţiile vitale, parţial sau total întrerupte.Aprecierea funcţiei vitalerestabii funcţiile vitale, parţial sau total întrerupte.Aprecierea funcţiei vitale,, rapidă şi rapidă şi precisă, se face prin:precisă, se face prin:Stabilirea existenţei pulsului la arterele mariStabilirea existenţei pulsului la arterele mari;;Culoarea tegumentelorCuloarea tegumentelor;;Prezenţa şi eficieţa mişcărilor respiratoriiPrezenţa şi eficieţa mişcărilor respiratorii;;Existenţa ceanozeExistenţa ceanozei;i;..Aspectul pupilelor(dimensiunii, reflexe)Aspectul pupilelor(dimensiunii, reflexe)..ReacReacţţia pupilei la lumina ia pupilei la lumina Stabilirea existenţei pulsului la arterele mariStabilirea existenţei pulsului la arterele mariAnoxieAnoxie - diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi.- diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi.AnoxemieAnoxemie - diminuarea cantităţii de oxigen în sănge- diminuarea cantităţii de oxigen în sănge ! ! MMaximum aximum 6 minute 6 minute celulele nervoase pot suporta starea de anoxie. Peste acest celulele nervoase pot suporta starea de anoxie. Peste acest interval de timp, datorită lipsei de respiraţie şi nutriţie, în aceste celule se petrec interval de timp, datorită lipsei de respiraţie şi nutriţie, în aceste celule se petrec modificări ireversibile, echivalente cu moartea biologică.modificări ireversibile, echivalente cu moartea biologică.

!! Din acest motiv, măsurile de reanimare pot restabili funcţiile vitale numai dacă auDin acest motiv, măsurile de reanimare pot restabili funcţiile vitale numai dacă au fost aplicate în primele fost aplicate în primele 5-6 minute 5-6 minute după moartea clinică, acesta fiind timpul maxim după moartea clinică, acesta fiind timpul maxim pînă la instalarea morţii biologice a sistemului nervos central.pînă la instalarea morţii biologice a sistemului nervos central.

Dintre funcţiile vitale întîi se opreşteDintre funcţiile vitale întîi se opreşte:: AActivitatea scoarţei cerebralectivitatea scoarţei cerebrale;; RRespiraţiaespiraţia;; IInima.nima. În schimb, prima care îşi revine esteÎn schimb, prima care îşi revine este::IInimanima;; RRespiraţiaespiraţia;;FFuncţia scoarţei cerebrale.uncţia scoarţei cerebrale. !! Dacă distrugerile de la nivelul scoarţei cerebrale suntDacă distrugerile de la nivelul scoarţei cerebrale sunt ireversibile, restabilirea ireversibile, restabilirea circulaţiei şi respiraţiei nu mai este suficientă pentru salvarea bolnavului.circulaţiei şi respiraţiei nu mai este suficientă pentru salvarea bolnavului.

Reanimarea cuprinde în principiu următoarele problemeReanimarea cuprinde în principiu următoarele problemeRestabilire funcţiei cardiaceRestabilire funcţiei cardiace;;Umplerea patului vascular şi completarea masei sangvineUmplerea patului vascular şi completarea masei sangvine;;Restabilirea funcţiei respiratoriiRestabilirea funcţiei respiratorii;;Susţinerea medicamentoasă a circulaţiei şi respiraţieiSusţinerea medicamentoasă a circulaţiei şi respiraţiei;;Completarea măsurilor luate contra anoxiei prin oxigenoterapieCompletarea măsurilor luate contra anoxiei prin oxigenoterapie;;Înlăturarea cauzelor care au dus la necesitatea aplicării măsurilor de resuscitare Înlăturarea cauzelor care au dus la necesitatea aplicării măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie.cardio-respiratorie.

Restabilirea funcţiei respiratoriiRestabilirea funcţiei respiratorii

Restabilirrea respiraţiei poate fi tratată prin două metodeRestabilirrea respiraţiei poate fi tratată prin două metode::Respiraţie artificială directă (internă – insuflarea activă de aer)Respiraţie artificială directă (internă – insuflarea activă de aer);;Respiraţie artificială indirectă (externă – comprimarea ritmică a toracelui)Respiraţie artificială indirectă (externă – comprimarea ritmică a toracelui)..

Tehnica efectuării respiraţiei artificialeTehnica efectuării respiraţiei artificiale

Poziţia bolnavuluiPoziţia bolnavuluiSe aşează bolnavul în Se aşează bolnavul în D.DD.D cu umerii ridicaţi folosind o haină sau pătura rulată, sub cu umerii ridicaţi folosind o haină sau pătura rulată, sub omoplat.omoplat.AA/m /m se aşează în genunchi la capul bolnavului, în partea dreaptă.se aşează în genunchi la capul bolnavului, în partea dreaptă. Dezobstrurarea căilor aeriene superioareDezobstrurarea căilor aeriene superioareSe efectuează Se efectuează hiperextensia capului, hiperextensia capului, cu o mîcu o mîiină se apasă pe creştet, iar cu cealaltă nă se apasă pe creştet, iar cu cealaltă sub bărbie se apleacă capul pe spate.sub bărbie se apleacă capul pe spate.

Se eliberează căile respiratorii de eventualii corpi străini, controlînd cavitatea bucală Se eliberează căile respiratorii de eventualii corpi străini, controlînd cavitatea bucală cu indexul mîinii drepte înfăşurat în batistă sau tifon.cu indexul mîinii drepte înfăşurat în batistă sau tifon.HHiperextensia capuluiiperextensia capului

Metoda internă prin insuflaţie ,, gură la gură”Metoda internă prin insuflaţie ,, gură la gură”

SSe aşterne pe faţa bolnavului un cîmp de protecţie (batistă, tifon, etc.)e aşterne pe faţa bolnavului un cîmp de protecţie (batistă, tifon, etc.);;Se pansează nările pentru a preveni pierderile de aer în timpul insuflăriiSe pansează nările pentru a preveni pierderile de aer în timpul insuflării;;Cu mîna dreaptă propulseCu mîna dreaptă propulseaază mandibula şi asigură menţinerea cavităţii bucale în stare ză mandibula şi asigură menţinerea cavităţii bucale în stare deschisă, apoi fixează buzele pe gura bolnavului şi insuflă cu presiune aerul în deschisă, apoi fixează buzele pe gura bolnavului şi insuflă cu presiune aerul în plămîinii acestuiaplămîinii acestuia;;Se retrage capul lateral, privind spre toracele victimei (pentru a aprecia eficienţa Se retrage capul lateral, privind spre toracele victimei (pentru a aprecia eficienţa inspiraţiei după gradul destininspiraţiei după gradul destindderii cutiei toracice), se aşteaptă ieşirea aerului din erii cutiei toracice), se aşteaptă ieşirea aerului din plămînii victimei şi se efectuează o nouă inspiraţie relativ profundă pentru următoareaplămînii victimei şi se efectuează o nouă inspiraţie relativ profundă pentru următoarea insuflareinsuflare;;Se repetă succesiunea de mişcări de 14-16 ori pe minut, capul bolnavului fiind Se repetă succesiunea de mişcări de 14-16 ori pe minut, capul bolnavului fiind menţinut în hiperextensie menţinut în hiperextensie ..

Metoda internă prin insuflaţie Metoda internă prin insuflaţie ,,gură la nas”,,gură la nas”Se foloseşte cînd metoda Se foloseşte cînd metoda ,,,,gură la gură” nu poate fi efectuatăgură la gură” nu poate fi efectuată:: gura victimei nu poate gura victimei nu poate fi deschisă, gura salvatorului este mai mică decît a victimei sau gura victimei prezintă fi deschisă, gura salvatorului este mai mică decît a victimei sau gura victimei prezintă leziuni grave sau secreţiileziuni grave sau secreţii;;Cu mîna stîngă se apasCu mîna stîngă se apasaa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia, iar cu mîna fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia, iar cu mîna dreaptă se împinge bărbia în sus, închizîndu-i guradreaptă se împinge bărbia în sus, închizîndu-i gura;;Se inspiră şi se aplică gura la nasul bolnavului, insuflîndu-i aerul în plămîniSe inspiră şi se aplică gura la nasul bolnavului, insuflîndu-i aerul în plămîni;;Se repetă succesiunea de 14-16 ori pe minut.Se repetă succesiunea de 14-16 ori pe minut.

Atenţie !!!Atenţie !!!HiperventilaţiaHiperventilaţia persoanei care efectuează reanimarea produce vertij şi uneori persoanei care efectuează reanimarea produce vertij şi uneori pierderea cunoştinţei acestuiapierderea cunoştinţei acestuia;;Insuflarea cu presiune gură la gură poate rupe plămînii victimeiInsuflarea cu presiune gură la gură poate rupe plămînii victimei;; ObservaţiiObservaţii:: Metodele interne de respiraţie artificială sunt mai eficace decît cele externe pentru Metodele interne de respiraţie artificială sunt mai eficace decît cele externe pentru următoarele motive:următoarele motive:Sunt mai operative în aplicareSunt mai operative în aplicare;;Sunt mai uşor de executatSunt mai uşor de executat;;La fiecare insuflare salvatorul oferă victimei un volum de 500 ml.La fiecare insuflare salvatorul oferă victimei un volum de 500 ml., a, aer comparativ cu er comparativ cu volumul maxim de 300 ml.volumul maxim de 300 ml., c, ce poate fi vehiculat pentru fiecare respiraţie realzată prine poate fi vehiculat pentru fiecare respiraţie realzată prin metodele externemetodele externe;;Metodele interne permit o ventilaţie de 6-10 l pe minut faţă de 3-4 l pe minut de o Metodele interne permit o ventilaţie de 6-10 l pe minut faţă de 3-4 l pe minut de o ventilaţie prin metodele de respiraţie externă.ventilaţie prin metodele de respiraţie externă.

Restabilirea funcţiei cardiace Restabilirea funcţiei cardiace Efectuarea masajului cardiac externEfectuarea masajului cardiac externSe aplică pe faţa anterioară a sternului, în treimea inferioară, palma mîinii stîngi, cu Se aplică pe faţa anterioară a sternului, în treimea inferioară, palma mîinii stîngi, cu degetele răsfirate în susdegetele răsfirate în sus;;Se aşează mîSe aşează mîiina dreaptă peste cea stîngă în acelaşi modna dreaptă peste cea stîngă în acelaşi mod;;Se execută scurt, energic şi ritmic 60 compresiuni pe minut, apăsînd sternul cu braţeleSe execută scurt, energic şi ritmic 60 compresiuni pe minut, apăsînd sternul cu braţele întinse astfel încît să se deplasezeîntinse astfel încît să se deplaseze cu cu 4-54-5 cm cm., ., spre coloana vertebralăspre coloana vertebrală;;Se lasă apoi să revină toracele spontan la normal fără a ridica mîinile de pe sternul Se lasă apoi să revină toracele spontan la normal fără a ridica mîinile de pe sternul bolnavuui.bolnavuui. !! Dacă pulsul nu este perceput după cîteva insuflaţii (prin respiraţie artificială Dacă pulsul nu este perceput după cîteva insuflaţii (prin respiraţie artificială directă) în minutul următor trebuie început masajul cardiac extern.directă) în minutul următor trebuie început masajul cardiac extern.

1 persoana:2 inspiratii si 15 compresii pe inima1 persoana:2 inspiratii si 15 compresii pe inima2-3persaone:1inspiratie si 5 compresii pe inima2-3persaone:1inspiratie si 5 compresii pe inimaAccidentele masajului cardiac externAccidentele masajului cardiac externFracturi costaleFracturi costale;;Fractura sternuluiFractura sternului;;HemotoraxHemotorax;;PneomotoraxPneomotorax;;Ruptura aortei ascendente (la bătrîni nu se poate efectua masajul cardiac deoarece se Ruptura aortei ascendente (la bătrîni nu se poate efectua masajul cardiac deoarece se produce fracturarea coastelor)produce fracturarea coastelor);; Se va consemna în scris incidentul.Se va consemna în scris incidentul. Fracturi costaleFracturi costale

Îngrijirea bolnavului după restabilirea funcţiei cardioÎngrijirea bolnavului după restabilirea funcţiei cardio - respiratorii- respiratorii

Bolnavul este ţinut sub supraveghere, pentru a se preveni eventualele recăderiBolnavul este ţinut sub supraveghere, pentru a se preveni eventualele recăderi;;Dacă nu i-a revenit conştiinţa bolnavului i se administrează iDacă nu i-a revenit conştiinţa bolnavului i se administrează i/v/v soluţii hipertonice de soluţii hipertonice de glucoză, diuretice pentru reducerea edemului cerebralglucoză, diuretice pentru reducerea edemului cerebral;;Se combate tendinţa la acidoză prin soluţii de bicarbonat de natriu precum şi Se combate tendinţa la acidoză prin soluţii de bicarbonat de natriu precum şi hipercuagulabilitatea sîngelui cu heparinăhipercuagulabilitatea sîngelui cu heparină;;Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie.Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie.Reguli de comportare cu cadavrulReguli de comportare cu cadavrul

Se scot hainele de pe cadavruSe scot hainele de pe cadavru, s, se culcăe culcă pe spate. pe spate. Obiectele de valoare ale decedatului se scot în secţie în prezenţa medicului de serviciuObiectele de valoare ale decedatului se scot în secţie în prezenţa medicului de serviciu şi se dau la păstrare. şi se dau la păstrare. Dacă obiectele de valoare nu pot fi scoase, aDacă obiectele de valoare nu pot fi scoase, a/m/m înregistrează în f înregistrează în fisaisa de observţi de observţiee clinicăclinică,, c cuu ce obiecte de valoare a fost trimis cadavrul în morgă. ce obiecte de valoare a fost trimis cadavrul în morgă.Se Se fixeaza mandibulafixeaza mandibula, se închid pleoapele, se acoperă decedatul cu un cerşaf şi se lasă, se închid pleoapele, se acoperă decedatul cu un cerşaf şi se lasă în poziţia asta timp de 2 ore.în poziţia asta timp de 2 ore.

Se întocmeşte o fişă de însoţire în care în afară de numele de familie, prenumele şi Se întocmeşte o fişă de însoţire în care în afară de numele de familie, prenumele şi patronimicul decedatului se indică numărul fpatronimicul decedatului se indică numărul fiseiisei de observaţie clinică, diagnosticul de observaţie clinică, diagnosticul,, datadata/ora/ora morţii. morţii.Cadavrul însoţit de aCadavrul însoţit de a/m/m se transportă în secţia anatomo-patologică. se transportă în secţia anatomo-patologică.

Organizarea măsurilor corespunzătoare în caz de deces a unui bolnav internatOrganizarea măsurilor corespunzătoare în caz de deces a unui bolnav internat

Pregătirea documentaţiei:Pregătirea documentaţiei:Pregătirea documentelor (fPregătirea documentelor (fisaisa de observaţie cu anexele) pentru întocmirea epicrizei şi de observaţie cu anexele) pentru întocmirea epicrizei şi a referatului de deces ;a referatului de deces ;Completarea biletului de trimitere a cadavrului la secţia de prozectură.Completarea biletului de trimitere a cadavrului la secţia de prozectură. Anunţarea administraţiei:Anunţarea administraţiei:Se anunţă administraţia spitalului pentru a fi înştiinţaţi aparţinătoriiSe anunţă administraţia spitalului pentru a fi înştiinţaţi aparţinătorii;; Transportarea cadavrului:Transportarea cadavrului:Transportul cadavrului se efectuează în linişte şi cu grijă faţă de ceilalţi bolnavi şi Transportul cadavrului se efectuează în linişte şi cu grijă faţă de ceilalţi bolnavi şi aparţinaparţinaatori.tori.