resurse-proiect grecia.doc

8/19/2019 Resurse-Proiect GRECIA.doc

1/10

UNIVERSITATEA “CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR”

Student:Bălan Adina Georgiana Anul:II Seria AGrupa 1

ANUL UNIVERSITAR 2014-2015

Grecia

1

GRECIA


2/10


Republica Elenă

Ελληνική Δημοκρατία

Ellīnikī Dīmokratía

(în greacă Ελλάδα, pronun are în greacă:ț [e laða]), oficial,ˈ RepublicaElenă (în greacă Ελληνική Δημοκρατία [elini ci ðimokra ti.a])ˈ ˈ i cunoscutăș

încă din antichitate i sub denumirea deș Elada, este o ară din Europa de ud.!onformțrecensăm"ntului din #$%%, popula ia &reciei este de circa %% milioane de locuitori. !el mai mareț

ora i capitala ării este 'tena.ș ș ț

Grecia

se află amplasată strategic la intersec ia între Europa, 'sia de est i 'frica,ț și se înecinea*ă la nord+est cu 'lbania, la nord cu acedonia i cuș ș

-ulgaria, i la nord+est cu urcia. ara este formată din nouă regiuni istorico+geografice:ș Țacedonia, &recia !entrală, /elopones, esalia, Epir, 0nsulele din area Egee (inclusi

1odecane*ele i !icladele), racia de estș , !reta i 0nsulele din area 0onicăș . area Egee seaflă la est de partea continentală, area 0onică se află la est, iar area editerană la sud.&recia are cea mai lungă coastă din ba*inul editeranei i a %%+a ca lungime din lume, cuș

%2.343 km lungime, de in"nd i un mare număr de insule (apro5imati %.6$$, dintre care ##4ț șsunt locuite). 7pt*eci la sută din teritoriul grec este format din mun i, dintre care cel mai înaltț

este untele 7limp cu #.8%4 m.

&recia

Liba Greacă (9;?, citit simplificat @eliniAka@) este o limbă indo+europeană, orbită în&recia încep"nd cel pu in cu secolul B00 î.Cr.. Dncă din primele timpuri de c"nd s+au păstratțdocumente scrise, adică încep"nd cu epopeile lui Comer, limba greacă apare împăr ită în maiț

multe dialecte. 0liada i 7diseea, de iș șeste alcătuită în dialectul ionic, con inț

numeroase elemente eolice. aorigine a e5istat o mare arietatede dialecte, sistemati*ate a*i în patru

grupuri : arcado+cipriot,occidental, eolian i ionian+atic.ș

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Greece.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svg


3/10


!rapelul Greciei este formatdin f" ii de dimensiuni egale, pe careșalternea*ă culorile albastru i alb, careșinseamna E E F E G 0 ' , (fiecare

fasie este o litera). Dn col ul din st"nga susțse află un pătrat albastru, ce con ine oțcruce albă.

Războiul Grec de Independență (1821–1832)

Dn %H%6, a fost înfiin ată o societate secretă denumită Filiki Eteria (Iocietatea /rietenilorJ) cuțscopul eliberării &reciei. Eteria a pus la cale, împreună cu reolu ionari din toate popoarele dinț

-alcani, declan area de reolu ii simultane în /elopones, în /rincipatele 1unărene i laș ț ș!onstantinopol. /rima dintre aceste reolu ii a i*bucnit la 6 februarie %H#% în ara Gom"neascăț Țsub conducerea localnicului udor ladimirescu, sus inută de o reolu ie declan ată cu o lunăț ț ș

mai t"r*iu de 'le5andru 0psilanti dar, de*auată de arul rus pe al cărui suport se bi*uiau,țac iunea a fost rapid înăbu ită de otomani. Eenimentele au declan at însă reac ii în lan i la %4ț ș ș ț ț ș

martie %H#% manio iiț din /elopones au declarat ră*boi otomanilor.

/"nă la sf"r itul lunii, întregul /elopones era în ră*boi deschis contra otomanilor i în octombrieș ș%H#%, grecii condu i de heodoros Kolokotronis cuceriseră ripoli a. Geolta peloponesiacă aș ț

fost rapid urmată de alte insurec ii în !reta, acedonia i în &recia !entrală, care însă aeau săț șfie rapid înăbu ite. Dntre timp însă, marina grecească improi*ată reu ea să îningă floteleș ș

otomane din area Egee i să împiedice sosirea pe mare a întăririlor otomane. Dn %H## i %H#6,ș șturcii i egiptenii au deastat insulele, inclusi !hiosul i /saraș ș , comi "nd masacreț

nediscriminatorii ale popula iei.'ceste ac iuni au aut ca efect galani*area opiniei publice dinț țEuropa 7ccidentală în faoarea rebelilor greci.

Situația economică în Grecia

Economia &reciei este a 26+a (în termeni nominali) i a 6#+a (în termenii parită ii puterii deș ț

cumpărare) din lume, cu #88

sau 2$6 miliarde de dolari /0-, conform statisticilor -ănciiondiale pe anul #$%%. &recia este, în plus, a %L+a economie între cele #H de state membre aleMniunii Europene.Dn termeni de enit pe cap de locuitor, &recia se clasea*ă pe locul al #8+lea sau

al 22+lea (în func ie de /0- nominal, respecti în termenii //!) din lume la #4.H4L de dolari,țrespecti #4.3#6 de dolari.

&recia este o ară de*oltată cu standarde de ia ă ridicate. Economia sa cuprinde sectorulț țsericii (HLN) i industria (%#N), în timp ce agricultura formea*ă 2N din produsul na ionalș ț

3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia


4/10


brut./rintre cele mai importante sectoare economice se numără turismul (cu %6,8 milioane deturi ti interna ionali în #$$8, este a aptea cea mai i*itată ară a Mniunii Europene i a %3+a dinș ț ș ț ș

lume de către 7rgani*a ia ondială a urismului)O i naiga ia comercială (cu %3,#N dinț ș țcapacitatea mondială totală, marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume), în timp ce

ara este i un considerabil producător agricol (inclu*"nd culturile de pe te) în cadrul uniuniiț ș ș

"#$ pe cap de l%cui&%r #%.8L3,6% M1 (#$%2)

!a&%ria publică ' pr%cen& din "#$ %4L,%N din /0- (#$%2)

Ra&a (%a)ului #3,$N (dec. #$%6)

Geograa !i clima&recia este formată dintr+o parte continentală muntoasă i peninsulară, întin*"ndu+se în mare înșcapătul sudic al /eninsulei -alcanice, termin"ndu+se cu peninsula /elopones (separată de restul

continentului printr+un canal prin 0stmul !orintului. 1atorită coastei deosebit de comple5e ișdatorită numeroaselor insule, &recia are a unspre*ecea cea mai lungă coastă din lume, cu

%2.343 kmO frontiera sa terestră este de doar %.%3$ km. ara se află apro5imati între paraleleleȚde 26P i 6#P latitudine nordică, i între meridianele de %8P i 2$P longitudine estică.ș ș ș

&recia are un număr mare de insule, între %.#$$ i 3.$$$, în func ie de defini ie, dintre care ##4ș ț țsunt locuite. !reta este cea mai mare i mai populatăO Euboea, separată de continent prinș

tr"mtoarea Euripus latăde 3$ m, este a

doua ca mărime,urmată de Ghodos iș

esbos.

0nsulele grece tișsunt grupate prin

tradi ie înțurmătoarelearhipelaguri:

0nsulele 'rgo+aronice din

&olful aronic del"ngă 'tena,!icladele, o

colec ie mare dar țdensă ce ocupă partea centrală a ării

Egee, 0nsulele Egeene de Qord, o

4

https://www.google.ro/search?q=grecia+datoria+public%C4%83+-+procent+din+pib&stick=H4sIAAAAAAAAAGOovnz8BQMDgycHjxKHfq6-gbFpYaWWdXaylX5OfnJiSWZ-nn5xCZAuLslMTsyJL0pNBwpZpeeXpRbl5abmlcSnpCaVxBekFiWDOOkpBSyfl91WyAzX0wy8kPHZeNuJnyfv9QEAEuLHl2YAAAA&sa=X&ei=LPFEVcHvG8ftUuXigPgN&ved=0CIcBELcfMBAhttps://www.google.ro/search?q=grecia+rata+%C5%9Fomajului&stick=H4sIAAAAAAAAAGOovnz8BQMDgz0HjxKHfq6-gbFpYaWWYXaylX5OfnJiSWZ-nn5xCZAuLslMTsyJL0pNBwpZleal5hbk5FfmpuaVxBcllqQWyNVevb1FSeFZk4-K2OujebVfrjwHAD8-DsBcAAAA&sa=X&ei=LPFEVcHvG8ftUuXigPgN&ved=0CIoBELcfMBAhttps://www.google.ro/search?q=grecia+datoria+public%C4%83+-+procent+din+pib&stick=H4sIAAAAAAAAAGOovnz8BQMDgycHjxKHfq6-gbFpYaWWdXaylX5OfnJiSWZ-nn5xCZAuLslMTsyJL0pNBwpZpeeXpRbl5abmlcSnpCaVxBekFiWDOOkpBSyfl91WyAzX0wy8kPHZeNuJnyfv9QEAEuLHl2YAAAA&sa=X&ei=LPFEVcHvG8ftUuXigPgN&ved=0CIcBELcfMBAhttps://www.google.ro/search?q=grecia+rata+%C5%9Fomajului&stick=H4sIAAAAAAAAAGOovnz8BQMDgz0HjxKHfq6-gbFpYaWWYXaylX5OfnJiSWZ-nn5xCZAuLslMTsyJL0pNBwpZleal5hbk5FfmpuaVxBcllqQWyNVevb1FSeFZk4-K2OujebVfrjwHAD8-DsBcAAAA&sa=X&ei=LPFEVcHvG8ftUuXigPgN&ved=0CIoBELcfMBA


5/10


grupare apro5imatiă aflată în largul coastei estice a urciei, 1odecane*ele, o altă mul ime agățde insule din sud+est, aflate între !reta i urcia, poradeleș , un grup mic i compact în largulșcoastei Euboeei de nord+est, 0nsulele 0onice, aflate la est de continent în area RRRR0onică.

!lima &reciei este în principal mediteraneană cu ierni bl"nde i umede i cu eri uscate iș ș ș

călduroase. 'cest tip de climă este pre*ent în toate *onele de coastă, inclusi în 'tena, în!iclade, 1odocane*e, !reta i /elopones, în 0nsulele 0onice i în unele păr i din &reciaș ș țcontinentală centrală. un ii /indului afectea*ă puternic clima din ară, *onele de la est deț ț

mun i fiind considerabil mai umede în medie (din cau*a e5punerii mai mari la "nturile de estțcare aduc ume*eală) dec"t cele aflate la est de mun i (din cau*a unui efect de umbrăț

pluiometrică).

"olitica&recia este o republică

parlamentară.'ctuala constitu ie a fostțredactată i adoptată de al !incileaș

/arlament Gei*ionar al Elenilor i așintrat în igoare în %84L după căderea

Suntei militare din %834R%846. Ea a fostrei*uită de atunci de trei ori, în %8H3,#$$% i#$$H. !onstitu ia, formată dinș ț%#$ de articole, stipulea*ă separarea

puterilor în stat între ramurile e5ecutiă,legislatiă i Sudecătorească, acord"ndșgaran ii e5tinse (întărite în #$$%) pentruțdrepturile cetă ene ti i sociale.1reptul de ot pentru femei este garantat printr+un amendamentț ș ș

la !onstitu ia din %8L#.ț

1e la restaurarea democra iei, sistemul bipartid grecesc a fost dominat de partidul liberal+țconserator Qoua 1emocra ieț (Q1) i de cel social+democrat i carea ocialistă /an+ș ș

elenă (/'7K).'lte partide importante sunt /artidul !omunist al &reciei (KKE), !oali ia pentruțo t"ngă Gadicală (TG0U'), 'dunarea /opulară 7rtodo5ă ('7) i 'socia ia /opulară R ș ț

Uorii de 'ur.

#gricultura

Dn #$%$, &recia a fost cel mai mare producător de bumbac din Mniunea Europeană (%H2.H$$ tone) iș

5

Parlame!"l Ele #$ %e!r"l


6/10


de fistic (H.$$$ tone) i s+a clasat pe locul al doilea la produc ia de ore* (##8.L$$ tons) i deș ț șmăsline (%64.L$$ tone), pe locul trei la produc ia de curmale (%%.$$$ tone) i migdale (66.$$$ț ștone), tomate (%.6$$.$$$ tone) i pepeni (L4H.6$$ tone) i pe locul al patrulea la produc ia deș ș ț

tutun (##.$$$ tone).'gricultura contribuie cu 2,HN la /0-+ul ării i angaSea*ă %#,6N din for a deț ș țmuncă la niel na ional.ț

&recia este un beneficiar maSor al /oliticii 'gricole !omune a Mniunii Europene. !a urmare aaderării ării la !omunitatea Europeană, mare parte din infrastructura sa agricolă a fostț

moderni*ată cu fonduri europene i produc ia agricolă a crescut. Dntre #$$$ i #$$4, fermeleș ț șecologice din &recia au înregistrat o cre tere de HHLN, cel mai mare procentaS din ME.ș

Turism

Mn procentaS important din enitul na ional grecesc proine din turism. urismul finan ea*ăț ț%3N din produsul intern brut.!onform statisticilor Eurostat, &recia a primit în #$$8 peste %8,Lmilioane de turi ti, în cre tere fa ă de cei %4,4 milioane care au enit în #$$4.ș ș ț

area maSoritate ai*itatorilor &reciei din#$$4 proin de pe

continentul european, înnumăr de %#,4milioane,1e iș

maSoritatea i*itatorilor deo singură na ionalitateț

sunt cei din Gegatul Mnit,(#,3 milioane), urma ițîndeaproape de cei din

&ermania (#,2milioane).Dn #$%$, ceamai i*itată regiune a

&reciei a fost acedonia!entrală, cu %HN din

flu5ul total na ional de turi ti (în total 2,3 milioane de turi ti), urmată de 'ttica cu #,3 milioane iț ș ș șde /elopones cu %,H milioane.&recia de Qord este cea mai i*itată regiune geografică, cu 3,L

milioane de turi ti, urmată de &recia !entrală cu 3,2 milioane.ș

&

Ule$ #e


7/10


Dn #$%$, onelV /lanet a clasat al doilea ora al &reciei, alonic, pe locul al cincilea în lista celor șmai bune ora e pentru petreceri din lume, comparabil cu alte ora e cum ar fi 1ubai i ontreal.ș ș ș

Dn #$%%, antorini a fost otată Icea mai bună insulă din lumeJ în Travel + Leisure.0nsulaînecinată Vkonos s+a clasat a cincea în categoria europeană.

$ran%porturi

Dncep"nd cu anii %8H$, re elele rutieră i feroiară ale &reciei au fost moderni*ate semnificati.ț șDntre cele mai importante lucrări se numără autostrada '# (Egnatia 7dos), care leagă &recia denord+est (0goumenitsa) cu &recia denord i nord+est (Kipoi)O i podul GioR ș ș'ntirrio, cel mai lung pod suspendat cu

cabluri din Europa (#.#L$ m lungime), celeagă /eloponesul de Gio (4 km de

/atras) cu 'ntirrio în &recia !entrală.

'lte proiecte importante aflate înderulare sunt conersia oselei &G+H',ș

care leagă 'tena de /atras i mai departeșde /Vrgos în /eloponesul de est, într+o

autostradă moderni*ată pe toată lungimea(proiect ce trebuia terminat în #$%6)O

terminarea unor segmente de autostradăde pe '%, ce leagă 'tena de alonicO iș

construirea metroului alonic.

Dn deosebi *ona metropolitană 'tena este deserită de una dintre cele mai moderne i eficienteșinfrastructuri de transport din Europa, cum ar fi 'eroportul 0nterna ional 'tenaț re eaua deț

autostră*i priate 'ttiki 7dos i sistemul e5tins de metrou al 'teneiș .

aSoritatea insulelor grece ti i a ora elor principale ale ării sunt legate prin căi aerieneș ș ș țdeserite mai ales de cele două principale companii aeriene grece ti, 7lVmpic 'ir ș i 'egeanș

'irlines. egăturile maritime s+au îmbunătă it cu ase moderne i rapide, inclusi nae cu aripiț ș portante i catamaraneș .

&emograe

7rgani*a ia statistică oficială a &reciei este 'utoritatea tatistică Elenăț (E'), conformcăreia popula ia &reciei în #$%% era de %$.H%L.%84 de locuitori.ocietatea grecească este destulț

de omogen, 86N din popula ie fiind formată din etnici greci orbitori de limbă greacă. Gatațnatalită ii în #$$2 se ridica la 8,L la mia de locuitori, semnificati mai redusă dec"t cea de %6,L laț

'


8/10


mia de locuitori în %8H%. Dn acela i timp, rata mortalită ii a crescut u or de la H,8 la mia deș ț șlocuitori în %8H% la 8,3 în #$$2.

ocietatea greacă s+aschimbat rapid în

ultimele decenii.Gata fertilită iițîn scădere a dus la ocre tere aș "rsteimediane, ceea cecoincide cu

îmbătr"nirea demografică a Europei în ansamblu. Dn #$$%, %3,4%N din popula ie aea cel pu inț ț

3L de ani, 3H,%#N era între %L i 36 de ani, iar %L,%HN erau de p"nă în %6 ani.Gata căsătoriilor așscă*ut constant de la aproape 4% la mia de locuitori în %8H% p"nă în #$$#, cresc"nd u or în #$$2șla 3% la mia de locuitori i scă*"nd din nou la L% în #$$6.Gata dior urilor a crescut i ea R de laș ț ș%8%,# la mia de căsătorii în %88% la #28,L la mia de căsătorii în #$$6.!a urmare, familia greacă

medie este mai mică i mai "rstnică dec"t în genera iile anterioare.ș ț

MigraȚia

1e+a lungul secolului al BB+lea, milioane de greci au emigrat în tatele Mnite, Gegatul Mnit,'ustralia, !anada i &ermania, constituind o numeroasă diaspora. igra ia netă a început săș ț

deină po*itiă încep"nd cu anii %84$, dar p"nă la începutul anilor %88$, principalul influ5 a fostcel al fo tilor emigran i reeni i în ară.ș ț ț ț

Mn studiu al 7bseratorului editeranean pentru migra ie sus ine că recensăm"ntul din #$$% aț țînregistrat 43#.%8% de persoane fără cetă enie greacă ce trăiau în &recia, ceea ce ar constitui circaț4N din totalul popula iei. 1intre re*iden ii străini, 6H.L3$ erau cetă eni ai altor state din ME sauț ț ț

din European Free rade 'ssociation i %4.6#3 erau ciprio i cu statut priilegiat. aSoritateaș ț proin din ări est+europene e5tracomunitare: 'lbania (L3N), -ulgaria (LN) i Gom"nia (2N), înț ș

timp ce imigran ii din statele fostei MG (&eorgia, Gusia, Mcraina, oldoa, etc.) compuneauț%$N din total.

!ea mai mare aglomerare de popula ie de imigran i e5tracomunitari se află în marile centreț țurbane, în principal în 'tena, cu %2#.$$$ de imigran i, adică %4N din popula ia locală, urmată deț țalonic, cu #4.$$$ de imigran i, adică 4N din popula ia locală. E5istă i un număr considerabilț ț ș

(


9/10


de etnici greci cetă eni străini proeni i din minorită ile grece ti din 'lbania i din fosta Mniuneț ț ț ș șoietică.

&recia, împreună cu 0talia i cu pania, se confruntă cu un mare influ5 de imigran i ilegali ceș țîncearcă să pătrundă în ME prin ară. 0migran ii ilegali ce pătrund în &recia o fac mai ales pe laț ț

frontiera cu urcia de pe r"ul Eros. Dn #$%#, maSoritatea imigran ilor ilegali ce intrau în &reciaț proeneau din 'fganistan, urma i de pakistane*i i persoane din -angladesh.Dncep"nd din #$%#,ț șopera iuni poli iene ti cotidiene pe scară largă (denumite IBenios UeusJ) au loc în 'tena i înț ț ș ș

alte mari ora e grece ti pentru deten ia imigran ilor ilegali.ș ș ț ț

Religia

C)*!$!"+$a ,re%$e$re%")a!e %re!$$*m"l

)r!)#). #re/! rel$$e/re#)m$a!” +arara!# *

l$6er!a!ea rel$$)a*/e!r" !)a!

l"mea7,"8er"l re% "+$e *!a!$*!$%$ /r$8$#

r"/"r$le rel$$)a*e $ lare%e*m$!e " *e

re$*!rea9 a:l$erearel$$)a*7 C);)rm De/ar!ame!"l"$ #e S!a! amer$%a %$r%a


10/10


sosuri, cum ar fi t*at*iki, caracati ă la grătar i pe ti mici, br"n*ă fetaț ș ș , dolmades (sarmale în foide i ă cu umplutură din ore*, coacă*e i muguri de brad), dierse legume uscate, măsline iț ș ș

br"n*ă. uleiul de măsline se adaugă la aproape orice fel de m"ncare.

Sărbători publice

!onform legisla iei grece ti, fiecare duminică a anului este o sărbătoare publică. Dn plus, e5istăț ș patru sărbători publice oficiale obligatorii: #L martie ( "iua #$de%e$de$ eiț ), a doua *i de /a te, %Lș

august ( &dr'irea (ai)ii *'$ului) i #L decembrie (ș r,)iu$ul ). 'lte două *ile, % mai ( "iua (u$)ii) i #H octombrie (ș "iua -.i), sunt reglementate prin lege ca sărbători op ionale, dar dețregulă angaSa ii primesc liber. Dn &recia mai e5istă însă i alte sărbători declarate de inisterulț șuncii ca fiind obligatorii sau op ionale. ista lor se schimbă rar i nu s+a modificat în ultimeleț ș

decenii, ea duc"nd numărul sărbătorilor legale din fiecare an la unspre*ece.

/e l"ngă sărbătorile na ionale, e5istă unele sărbători de niel local, comunitar sau de grupț profesional. 1e e5emplu, multe comune au un sf"nt protector, *iua sărbătoririi sale fiind

onomastica comunei.

Dntre festialurile importante se numără !arnaalul de la /atras, Festialul de la 'tena i diferiteșsărbători locale ale inului. 7ra ul alonic gă*duie te i el mai multe eenimente, dintre care celș ș ș

mai important este Festialul 0nterna ional de Film de la alonicț .

10

resurse-proiect grecia.doc

Documents