republica moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 alexandru gribincea, alexandru negru...
TRANSCRIPT
Inst
utut
ul M
ass
Med
ia
Uni
vers
itate
a Li
ber�
Inte
rna�
iona
l� d
in M
oldo
va
Vict
or M
orar
u (c
oord
onat
or)
Rep
ublic
a M
oldo
va:
prov
oc�r
ile m
igra
�iei
Chi
�in�
u, 2
009
2
CZU
32.
019.
5:65
9.3
(082
) = 1
35.1
= 1
61.1
= 1
11
M 7
5
Ser
ia “M
igra
�ia: p
robl
eme
�i o
portu
nit�
�i” (c
oord
onat
or -
prof
. Vic
tor M
orar
u)
Col
egiu
l de
reda
c�ie
:
dr. h
ab. V
icto
r Mor
aru
(pre
�edi
nte)
dr
. hab
. Ale
xand
ru G
ribin
cea
dr.h
ab. V
aler
iu M
o�ne
aga
conf
. dr.
Ale
xand
ru B
ohan
�ov
conf
. dr.
Val
entin
a E
nach
i co
nf. d
r. Lu
dmila
Laz
�r
Vic
tor M
orar
u (c
oord
onat
or).
Rep
ublic
a M
oldo
va: p
rovo
c�ril
e m
igra
�iei.
– C
hi�i
n�u:
ULI
M, 2
009.
– 1
18 p
.
Rec
oman
dat
pent
ru p
ublic
are
de C
onsi
liul
�tii
n�ifi
c al
Ins
titut
ului
Mas
s M
edia
(pro
ces
verb
al n
r. 4
din
20 m
artie
200
9).
Des
ign
com
lput
eriz
at -
Serg
iu C
orla
t.
Des
crie
rea
CIP
A C
amer
ei N
a�io
nale
a C
�r�ii
Rep
ublic
a M
oldo
va: p
rovo
c�ril
e m
igra
�iei:
[cul
eg. d
e ar
t.] /
Inst
. Mas
s M
edia
din
M
oldo
va, S
ec�ia
. de
Jurn
alis
m �
i Com
unic
. Pub
lic�,
ULI
M];
coor
d.: V
icto
r Mor
aru.
–
Chi
�in�
u: U
LIM
, 200
9. –
118
p. –
(Ser
. “M
igra
�ia: p
robl
eme
�i o
portu
nit�
�i”)
Bib
liogr
. la
sfâr
�itu
l art.
IS
BN
978
-997
5-93
4-95
-4
100
ex.
CZU
32.
019.
5:65
9.3
(082
) = 1
35.1
= 1
61.1
= 1
11
© IM
M, 2
009
Pu
blic
area
cul
eger
ii de
arti
cole
“R
epub
lica
Mol
dova
: pro
voc�
rile
mig
ra�ie
i” e
ste
efec
tuat
� în
cad
rul
Proi
ectu
lui
Bra
inN
et W
orki
ng,
impl
emen
tat
de I
nstit
utul
Mas
s M
edia
al
ULI
M c
u sp
rijin
ul
prog
ram
ului
AEN
EAS
al C
omis
iei
Euro
pene
. Pu
ncte
le d
e ve
dere
exp
use
în p
reze
nta
lucr
are
nu
refle
ct�
neap
�rat
opi
niile
Com
isie
i Eur
open
e.
3
Cup
rins
A
lexa
ndru
GR
IBIN
CEA
, Ale
xand
ru N
EGR
U��
Pro
blem
ele
actu
ale
ale
mgr
a�ie
i. ....
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
4 Va
leriu
MO
�NEA
GA
Po
litic
a m
igra
�ioni
st�
a st
atul
ui m
oldo
vene
sc: e
sen�
a �i
et
apel
e de
baz
� ....
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
...
10
Vale
ntin
a PO
STO
LAC
HI
Asp
ecte
le s
ocio
–eco
nom
ice
ale
mig
ra�ie
i for
�ei d
e m
unc�
di
n R
epub
lica
Mol
dova
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
...
32
Nic
olae
�Â
U
Mig
ra�ie
, cre
�ter
e, a
ngaj
are
�i re
duce
re a
s�r
�cie
i în
R
epub
lica
Mol
dova
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
...
44
Svet
lana
GO
RO
BIE
VSC
HI
Man
agem
entu
l cal
it��ii
vie
�ii �
i mig
rare
a po
pula
�iei d
in
Rep
ublic
a M
oldo
va...
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
..
52
Mar
ia C
IOC
AN
U
M
igra
�ia –
pro
ces
soci
al c
ontr
adic
toriu
......
......
......
......
......
......
......
.....
66
Vict
or M
OR
AR
U, T
atia
na S
OC
OLO
V
Cap
italu
l um
an în
con
text
ul p
roce
selo
r mig
ra�io
nale
......
......
...
70
Tuor
DA
NII,
Lili
a PL
UG
AR
U
M
igra
�ia e
xter
n� -
o fo
rm�
de e
xpor
t de
capi
tal u
man
……
…
75
Elen
a B
�D
�R
�U
In
fluen
�a m
igra
�iei p
opul
a�ie
i asu
pra
econ
omie
i R
epub
licii
Mol
dova
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
..
81
Ana
SO
LTA
N
Impa
ctul
rem
iten�
elor
asu
pra
situ
a�ie
i eco
nom
ice
a R
epub
licii
Mol
dova
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
....
84
Vale
ntin
BA
LAN
Im
pact
ul fe
nom
enul
ui m
igra
�iona
l asu
pra
situ
a�ie
i fe
mei
lor d
in R
epub
lica
Mol
dova
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
..
90
Mar
iana
TA
CU
Pr
oble
ma
mig
ra�ie
i în
agen
da p
oliti
co–m
edia
tic�
auto
hton
� ....
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
.
92
Ale
xand
ru O
NO
FREI
Fl
uxur
ile m
igra
�iona
le n
eces
it� re
glem
enta
re d
e st
at...
......
.....
10
0�
d LU
NG
REN
, Pet
ru R
O�C
A
Abo
rdar
ea p
rin m
odel
are
a pr
oces
elor
mig
ra�io
nale
în
regi
unile
fron
talie
re...
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
.
10
3A
lexa
ndru
GR
IBIN
CEA
, Iur
ie K
RO
TEN
KO
Pr
oces
ele
mig
ra�io
nale
în M
oldo
va �
i per
spec
tivel
e ac
esto
ra...
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
.....
11
0Li
sta
auto
rilor
vol
umul
ui...
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
...
116
118
117
4
Ale
xand
ru G
RIB
INC
EA
, A
lexa
ndru
NE
GR
U��
Pr
oble
mel
e ac
tual
e al
e m
igra
�iei
Pe f
un
dalu
l cr
e�te
rii
acce
lera
te a
tra
ficu
lui
tran
sfro
nta
lier
de
capi
tal f
inan
ciar
�i i
ndu
stri
al, f
orm
area
pie
�elo
r gl
obal
e a
fact
orilo
r de
prod
uc�
ie –
res
urs
e u
man
e –
deru
leaz
� cu
mu
lt m
ai l
ent,
cu
toa
te c
�
tocm
ai g
ra�i
e m
igra
�iei
pop
ula
�iei
, de
plas
�rii
în t
oate
reg
iun
ile l
um
ii
�i a
re lo
c ac
est
proc
es d
e gl
obal
izar
e.
Ava
nsa
rea
epoc
ii gl
obal
iz�r
ii a
coin
cis
cu a
ccel
erar
ea v
ecto
rulu
i
dezv
olt�
rii
pie�
ei –
eco
nom
ia o
rien
tat�
soc
ial
a de
ven
it u
n f
enom
en
obi�
nu
it
în
��ri
le
dezv
olta
te.
Pute
rea
priv
e�te
in
dica
tori
i so
cial
i –
niv
elu
l �o
maj
ulu
i, di
nam
ica
sala
riilo
r, s
tare
a oc
roti
rii
s�n
�t��
ii �i
edu
ca�i
ei,
rela
�iile
in
tere
tnic
e et
c.,
ca p
rior
itar
e în
est
imar
ea p
olit
icii
sale
�i
dezv
olt�
rii
soci
et��
ii la
gen
eral
în
lu
pta
pen
tru
ele
ctor
at.
În
mod
evi
den
t, a
ceas
t� t
rata
re a
con
dus
la l
imit
e pr
ivin
d fo
r�a
de
mu
nc�
str
�in
�. F
luxu
l m
igra
�ion
al s
e fo
rmea
z� �
i se
com
plet
eaz�
în
baza
pop
ula
�iei
din
��r
ile s
lab
dezv
olta
te e
con
omic
. M
otiv
ul
prin
cipa
l
– di
firen
�a
în
rem
un
erar
ea
mu
nci
i în
��
rile
-don
atoa
re
�i
��ri
le-
reci
pien
te,
deca
laju
l fii
nd
de z
ece
ori.
Flu
xul
mas
iv,
pe d
e o
part
e, a
perm
is a
niv
ela
prob
lem
a lip
sei
for�
ei d
e m
un
c� i
efti
ne
în d
omen
iile
„pu
�in
pre
stig
ioas
e” d
in e
con
omia
na�
ion
al�,
iar
pe
de a
lt�
part
e –
a
decl
an�a
t u
n �
ir d
e pr
oble
me
soci
al-e
con
omic
e.
Prin
tre
mot
ivel
e pr
inci
pale
ce
dete
rmin
� m
igra
rea
resu
rsel
or d
e
mu
nc�
se
afl�
dife
ri�i
fac
tori
cu
car
acte
r ec
onom
ic �
i n
eeco
nom
ic.
Cau
zele
mig
ra�i
ei s
un
t:
� N
ivel
ul
de d
ezvo
ltar
e ec
onom
ic�
dife
rit:
niv
elu
l de
dez
volt
are
indu
stri
al�
a ��
rilo
r se
afl�
la
dife
rite
niv
ele.
Du
p� c
um
ara
t�
prac
tica
, fo
r�a
de m
un
c� m
igre
az�
din
��r
ile c
u u
n n
ivel
de
dezv
olta
re r
edu
s în
��r
ile c
u u
n n
ivel
de
dezv
olta
re m
ai în
alt.
� E
xist
en�a
dife
ren
�elo
r n
a�io
nal
e în
sal
ariz
are.
� E
xist
en�a
un
ui
�om
aj o
rgan
ic î
n u
nel
e ��
ri,
în p
rim
ul
rân
d, î
n
cele
sla
b de
zvol
tate
.
5
� M
i�ca
rea
inte
rna�
ion
al�
a ca
pita
lulu
i �i
fu
nc�
ion
area
corp
ora�
iilor
in
tem
a�io
nal
e. C
TN f
avor
izea
z� r
eun
irea
for
�ei
de
mu
nc�
cu
cap
ital
ul,
real
izân
d m
i�ca
rea
for�
ei d
e m
un
c� s
pre
capi
tal
sau
tra
nsf
erân
d ca
pita
lul
în r
egiu
nile
cu
su
rplu
s al
for�
ei d
e m
un
c�.
Cau
zele
mig
ra�i
ei n
eeco
nom
ice
a fo
r�ei
de
mu
nc�
su
nt
de o
rdin
polit
ic,
na�
ion
al,
relig
ios,
ras
ial,
fam
ilial
etc
. D
ezvo
ltar
ea p
ute
rnic
� a
mijl
oace
lor
de
com
un
icar
e �i
de
tran
spor
t, la
rân
dul l
or,
au e
xerc
itat
o ac
tivi
tate
st
imu
lato
are
acu
tiz�
rii
proc
esel
or
de
imig
ra�i
e
inte
rna�
ion
al�
a fo
r�ei
de
mu
nc�
.
Treb
uie
de
rem
arca
t c�
, în
mar
e m
�su
r�,
în p
roce
sul
mig
ra�i
ei
fort
ei d
e m
un
c� p
arti
cip�
nu
atâ
t fu
nc�
ion
arii,
cât
rep
reze
nta
n�i
i
prof
esiil
or m
un
cito
re�t
i, sa
lah
orii.
Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� pe
ntr
u
Mig
ra�i
e a
publ
icat
pr
imu
l
rapo
rt
asu
pra
fen
omen
ulu
i m
igra
�iei
la
n
ivel
gl
obal
. R
ealiz
ând
o
anal
iz�
cupr
inz�
toar
e a
cost
uri
lor,
ben
efic
iilor
�i
deza
van
taje
lor
pe
care
le
im
plic
� re
loca
rea
indi
vizi
lor
din
tr-o
re
giu
ne
în
alta
,
docu
men
tul
dem
olea
z�
ster
eoti
puri
de
ge
nu
l: "i
mig
ran
�ii
ocu
pa
locu
rile
de
mu
nc�
" sa
u "
ei a
trag
pre
a m
ult
e aj
uto
are
din
par
tea
stat
elor
car
e îi
g�zd
uie
sc".
Se
esti
mea
z� c
� n
um
�ru
l em
igra
n�i
lor
la
niv
el m
ondi
al e
ste
de c
irca
190
de
mili
oan
e. P
are
o ci
fr�
mar
e, d
ar,
de fa
pt, e
a v
izea
z� m
ai p
u�i
n d
e 3
la s
ut�
din
pop
ula
�ia
glob
ulu
i.
Spe
cial
i�ti
i di
n d
omen
iu m
en�i
onea
z� c
� im
igra
n�i
i su
nt
depa
rte
de
a fi
o po
var�
pe
ntr
u
econ
omiil
e di
n
��ri
le
un
de
au
aju
ns.
Dim
potr
iv�,
ei
ac
�ion
eaz�
ca
u
n
fact
or
de
cre�
tere
ai
ac
esto
ra.
Mig
ra�i
a ge
ner
eaz�
ben
efic
ii, n
u d
ezav
anta
je.
De
exem
plu
, în
Mar
ea
Bri
tan
ie i
mig
ran
�ii
au c
ontr
ibu
it c
u c
irca
4 m
iliar
de d
e do
lari
la
spor
irea
bu
getu
lui,
sub
form
a im
pozi
telo
r, m
ai m
ult
dec
ât s
um
a
tota
l� p
rim
it�
de e
i ca
aju
tor
de la
sta
t.
Cer
cet�
rile
în
trep
rin
se
arat
� c�
n
u
se
adev
ere�
te
fapt
ul
c�
imig
ran
�ii
ocu
p� l
ocu
ri d
e m
un
c� d
orit
e de
pop
ula
�ia
loca
l�.
De
fapt
,
imig
ran
�ii
lucr
eaz�
fie
în
slu
jbel
e pr
ost
pl�t
ite
�i n
ecal
ifica
te p
e ca
re
loca
lnic
ii le
ref
uz�
, fie
în m
eser
ii de
înal
t� c
alifi
care
, pe
ntr
u c
are
�ara
gazd
� n
u a
re s
ufic
ien
�i p
rofe
sion
i�ti
. Po
triv
it e
xper
�ilo
r, c
ei m
ai m
ul�
i
116
Aut
orii
vol
umul
ui
Vale
ntin
BA
LAN
M
agis
tru î
n ju
rnal
ism
�i
�tin
n�e
ale
com
unic
�rii,
le
ctor
un
iv.,
Cat
edra
Ju
rnal
ism
�i
C
omun
icar
e P
ublic
�, U
LIM
El
ena
B�
D�
R�
U
Mag
istru
în
dr
ept,
lect
or
univ
., C
ated
ra
Dre
pt
Pub
lic,
In
stitu
tul
de
Rel
a�ii
Inte
rna�
iona
le
din
Mol
dova
M
aria
CIO
CA
NU
D
octo
r în
�tii
n�e
filos
ofic
e, c
onfe
ren�
iar
univ
ersi
tar,
Facu
ltate
a Li
mbi
Str�
ine
�i �
tiin�
e al
e C
omun
ic�r
ii,
ULI
M
Tuor
DA
NII
D
octo
r ha
bilit
at în
soc
iolo
gie,
dire
ctor
al S
ervi
ciul
ui
Inde
pend
ent
de
Soc
iolo
gie
�i
Info
rma�
ii „O
pini
a”(1
992-
2007
) Sv
etla
na G
OR
OB
IEVS
CH
I D
octo
r în
eco
nom
ie,
conf
. un
iv.,
Facu
ltate
a de
�
tiin�
e E
cono
mic
e, U
LIM
A
lexa
ndru
GR
IBIN
CEA
D
octo
r ha
bilit
at î
n ec
onom
ie,
prof
esor
uni
vers
itar,
�ef
de C
ated
r�,
Facu
ltate
a de
�tii
n�e
Eco
nom
ice,
U
LIM
Iu
rie K
RO
TEN
KO
D
octo
r în
eco
nom
ie,
conf
. un
iv.,
Fac
ulta
tea
de
�tii
n�e
Eco
nom
ice,
ULI
M
�d
LUN
GR
EN
Doc
tora
nd, F
acul
tate
a de
�tii
n�e
Eco
nom
ice,
US
M
Ala
MÎN
DÎC
AN
U
Doc
tor
în
econ
omie
, co
nfer
en�ia
r un
iver
sita
r, Fa
culta
tea
Lim
bi S
tr�in
e �i
�tii
n�e
ale
Com
unic
�rii,
U
LIM
Vi
ctor
MO
RA
RU
D
octo
r ha
bilit
at
în
�tiin
�e
polit
ice,
pr
ofes
or
univ
ersi
tar,
Dire
ctor
al
In
stitu
tulu
i M
ass
Med
ia
(ULI
M)
Ale
xand
ru N
EGR
U��
D
octo
r ha
bilit
at î
n ec
onom
ie,
prof
esor
uni
vers
itar
(US
M)
Ale
xand
ru O
NO
FREI
D
octo
r ha
bilit
at î
n ec
onom
ie,
prof
esor
uni
vers
itar,
Uni
vers
itate
a A
grar
� de
Sta
t a M
oldo
vei
Lilia
PLU
GA
RU
D
octo
r în
so
ciol
ogie
, co
llabo
rato
r al
Se
rvic
iulu
i In
depe
nden
t de
Soc
iolo
gie
�i In
form
a�ii
„Opi
nia”
Va
lent
ina
POST
OLA
CH
I
Doc
tor
în
econ
omie
, co
nf.
univ
., C
ated
ra
Man
agem
ent,
Facu
ltate
a de
�
tiin�
e E
cono
mic
e,
US
M
Petr
u R
O�C
A
Doc
tor
habi
litat
în
econ
omie
, pr
ofes
or u
nive
rsita
r, C
ated
ra
Rel
a�ii
Eco
nom
ice
Inte
rna�
iona
le,
Facu
ltate
a de
�tii
n�e
Eco
nom
ice,
ULI
M
Tatia
na S
OC
OLO
V D
octo
rand
�, c
olab
orat
or a
l Fo
ndul
ui d
e In
vest
i�ii
Soc
iale
din
Mol
dova
A
na S
OLT
AN
Doc
tora
nd�,
Fa
culta
tea
de
�tii
n�e
Eco
nom
ice,
U
LIM
M
aria
na T
AC
U
Doc
tora
nd�,
lec
tor
univ
., Fa
culta
tea
Jurn
alis
m �
i �
tiin�
e al
e C
omun
ic�r
ii, U
SM
, m
aste
r în
jurn
alis
m
�i �
tiin�
e al
e co
mun
ic�r
ii N
icol
ae �
ÂU
Pro
feso
r un
iver
sita
r, do
ctor
în
�tiin
�e e
cono
mic
e,
Cat
edra
R
ela�
ii E
cono
mic
e In
tern
a �io
nale
, Fa
culta
tea
de �
tiin�
e E
cono
mic
e, U
LIM
Text
ele
sunt
pub
licat
e în
reda
c�ia
aut
orilo
r
115
Ref
erin
�e:
1.
���
��
� �
���
����
�
�
��
��
���
��
�� �
����
� //
w
ww
. de
mog
raph
ia.r
u/
arti
cles
_N/
inde
x.h
tml?
idR
= 45
&id
Art
= 53
0.
2.
Idem
. 3.
�
����
��
��
����
� ��
��
���
���
����
�
����
���
��
50
�
�,
��
����
�
����
���
�
���
!
����
� //
tv
7.m
d/
?pag
e=
Soci
ety&
id=
1064
1&la
ng=
ru&
list=
6 4.
N
um
�ru
l po
pula
�iei
sta
bile
a R
epu
blic
ii M
oldo
va l
a 1
ianu
arie
200
8, î
n p
rofil
te
rrit
oria
l //
w
ww
. st
atis
tica
.md/
st
atis
tics
/ da
t/
1139
/ro/
Nr_
pop_
stab
_pr_
teri
t_1_
ian_
2008
. 5.
N
um
�ru
l po
pula
�iei
sta
bile
a R
epu
blic
ii M
oldo
va l
a 1
ianu
arie
200
7, î
n p
rofil
te
rrit
oria
l //
w
ww
. st
atis
tica
.md/
st
atis
tics
/ da
t/
954/
ro/
Nr_
pop_
stab
_ pr
_ter
it_
1_ia
n_2
007.
pdf;
Nu
m�r
ul
popu
la�i
ei s
tabi
le a
l R
epu
blic
ii M
oldo
va l
a 1
ian
uar
ie
2008
, în
pr
ofil
terr
itor
ial
//
ww
w.
stat
isti
ca.m
d/
stat
isti
cs/
dat/
11
39/
ro/
Nr_
pop_
sta
b_pr
_ter
it_
1_ia
n_2
008.
pdf.
6.
Cen
tral
In
telli
genc
e A
gen
cy –
Th
e w
orld
fas
tboo
k –
Fiel
d Li
stin
g –
Popu
lati
on /
/ w
ww
. cia
.gov
/ lib
rary
/ pu
blic
atio
ns/
th
e-w
orld
-fac
tboo
k/ fi
elds
/211
9.ht
ml
7.
#��
��
� !
����
���
� ��
��
����
��
� ��
����
����
� //
w
ww
. al
lmol
dova
. co
m/
inde
x.ph
p? a
ctio
n= n
ewsb
lock
&id
= 12
0947
7072
&ln
g=ru
s.
8.
$��
�%��
�
���
���
�� �
��'
���
����
�
����
� ��
��
���
���
�
���
� //
w
ww
. al
lmol
dova
.com
/ in
dex.
php?
ac
tion
= n
ewsb
lock
&id
=119
4277
991&
lng=
rus.
9.
#
��
����
��
���
���
��
�
����
//
ww
w.
tira
shot
line.
org/
in
dex.
php?
acti
on=
prin
tpag
e; t
opic
=12.
0.
6
imig
ran
�i s
e af
l� în
ace
st m
omen
t în
Sta
tele
Un
ite:
35
de m
ilioa
ne.
Pe
con
tin
entu
l eu
rope
an,
pe
locu
l în
tâi
la
aces
t ca
pito
l se
af
l�
Ger
man
ia, c
u 7
mili
oan
e.
De
ceal
alt�
par
te,
Ch
ina,
In
dia
�i F
ilipi
ne
sun
t ce
le m
ai m
ari
furn
izoa
re d
e im
igra
n�i
. 35
de
mili
oan
e de
ch
inez
i se
cre
de c
a lu
crau
în s
tr�i
n�t
ate
în 2
005.
Fili
pin
ezii
au t
rim
is î
nap
oi a
cas�
în
200
2
circ
a 7
mili
arde
de
do
lari
, re
prez
entâ
nd
apro
ape
10
la
sut�
di
n
prod
usu
l in
tern
bru
t al
��r
ii lo
r.
Efe
ctel
e n
egat
ive
ale
mig
ra�i
ei,
indi
scu
tabi
l, su
nt
�i e
le d
estu
l de
pron
un
�ate
. (�
rile
afr
ican
e su
fer�
de
pe u
rma
exod
ulu
i cr
eier
elor
.
Afr
ica
de S
ud
sus�
ine
c� a
inv
esti
t u
n m
iliar
d de
dol
ari
în p
reg�
tire
a
lucr
ator
ilor
s�i
med
ical
i, di
ntr
e ca
re
cei
mai
m
ul�
i au
em
igra
t
imed
iat.
În
Gh
ana
�i Z
imba
bwe,
tre
i sf
ertu
ri d
intr
e do
ctor
i pl
eac�
în
str�
in�t
ate
la d
oar
câ�i
va a
ni d
e la
abs
olvi
rea
facu
lt��
ii.
În
cerc
et�r
ile
priv
ind
traf
icu
l de
pe
rsoa
ne,
D
epar
tam
entu
l
amer
ican
de
stat
a c
alifi
cat
Rep
ubl
ica
Mol
dova
dre
pt "
o su
rs�
pen
tru
traf
icu
l de
per
soan
e, î
n s
peci
al,
de f
ete
�i f
emei
în
sco
pul
expl
oat�
rii
sexu
ale,
c�t
re s
tate
le d
in O
rien
tul
Mijl
ociu
�i
c�tr
e st
atel
e eu
rope
ne,
situ
ate
la s
udu
l �i v
estu
l Rep
ubl
icii
Mol
dova
".
Intr
-un
ra
port
pr
ezen
tat
de
c�tr
e se
cret
aru
l de
st
at
al
SU
A
Con
dole
ezza
Ric
e, s
e ar
at�
c� R
epu
blic
a M
oldo
va e
ste
�i "
�ar�
de
tran
zit
pen
tru
tra
fican
�ii
din
fos
ta U
RS
S,
avân
d ca
des
tin
a�ie
��r
ile
euro
pen
e".
"Vic
tim
ele
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
au
con
tin
uat
s�
fie
traf
icat
e to
t m
ai
mu
lt
în
Turc
ia,
în
Ori
entu
l M
ijloc
iu
(incl
usi
v
Em
irat
ele
Ara
be U
nit
e �i
Isr
ael),
Ru
sia
(în s
peci
al m
inor
i). U
ltim
ele
date
ate
st�
ca b
�rba
�ii
mol
dove
ni
sun
t tr
afic
a�i
în T
�rile
Bal
tice
�i
alte
rep
ubl
ici
ex-s
ovie
tice
, în
sco
pul
expl
oat�
rii
for�
ei d
e m
un
c� î
n
agri
cult
ur�
�i
con
stru
c�ii.
Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� a
Mig
ra�i
ei a
rapo
rtat
o c
re�t
ere
a n
um
�ru
lui
de f
amili
i tr
afic
ate
în P
olon
ia,
care
sun
t u
lter
ior
for�
ate
s�
cer�
easc
�".
Toto
dat�
, "m
ica
regi
un
e
sepa
rati
st�,
Tra
nsn
istr
ia,
se a
fl� î
n a
fara
con
trol
ulu
i au
tori
t��i
lor
de
la C
hi�
in�u
�i
con
tin
u�
a fi
o su
rs�
sem
nifi
cati
v� �
i u
n s
pa�i
u d
e
tran
zit
pen
tru
tra
ficu
l de
pers
oan
e".
7
Est
im�r
ile a
rat�
c�
Gu
vern
ul R
epu
blic
ii M
oldo
va n
u în
depl
ine�
te
pe d
eplin
cer
in�e
le m
inim
e pe
ntr
u e
limin
area
tra
ficu
lui.
Pen
tru
ace
st
fapt
, R
epu
blic
a M
oldo
va a
fos
t pl
asat
� în
cat
egor
ia I
I a
stat
elor
car
e
depu
n
efor
turi
pe
ntr
u
a se
co
nfo
rma
stan
dard
elor
in
tern
a�io
nal
e
priv
ind
com
bate
rea
traf
icu
lui
de p
erso
ane.
Ast
fel,
în 2
004
a fo
st m
ai
mu
lt d
ecât
du
blat
nu
m�r
ul
sen
tin
�elo
r pr
onu
n�a
te p
entr
u t
rafic
ul
de
pers
oan
e.
De�
i C
omit
etu
l n
a�io
nal
pe
ntr
u
com
bate
rea
traf
icu
lui
de
pers
oan
e s-
a în
tru
nit
fr
ecve
nt,
gu
vern
ul
a al
ocat
fo
arte
pu
�in
e
fon
duri
pen
tru
com
bate
rea
traf
icu
lui d
e fii
n�e
um
ane.
Dep
arta
men
tul
de S
tat
al S
UA
con
side
r� c
� G
uve
rnu
l tr
ebu
ie s
� lu
pte
cu t
rafic
ul
de
pers
oan
e, n
u n
um
ai s
� se
baz
eze
pe i
ni�
iati
vele
org
aniz
a�iil
or n
on-
guve
rnam
enta
le �
i al
e or
gan
iza�
iilor
in
tern
a�io
nal
e. D
epar
tam
entu
l
amer
ican
men
�ion
eaz�
dre
pt "
foar
te s
usp
ect"
fap
tul
c� o
rgan
ele
anti
-
traf
ic
au
redu
s n
um
�ru
l do
sare
lor
exam
inat
e de
c�
tre
ele
sub
pres
iun
ea u
nor
în
al�i
fu
nc�
ion
ari
de s
tat
impl
ica�
i în
caz
uri
le d
e
traf
ic. În
ra
port
se
ar
at�
c�
efor
turi
le
auto
rit�
�ilo
r în
drep
tate
sp
re
acor
dare
a as
iste
n�e
i �i
pr
otec
�iei
vi
ctim
elor
tr
afic
ulu
i au
r�
mas
inad
ecva
te.
Gu
vern
ul
nu
a a
sigu
rat,
pra
ctic
e, f
ondu
ri p
entr
u O
NG
în
scop
ul
acor
d�ri
i as
iste
n�e
i pe
ntr
u v
icti
me,
de�
i a
p�st
rat
spa�
iile
în
cl�d
irile
de
stat
pen
tru
cen
tru
l de
rea
bilit
are
al O
IM �
i al
te f
ilial
e al
e
orga
niz
a�iil
or a
nti
-tra
fic.
"Rep
ubl
ica
Mol
dova
nu
a i
mpl
emen
tat
lege
a
priv
ind
prot
ec�i
a m
arto
rilo
r,
adop
tat�
în
19
98.
De�
i în
ca
zuri
sepa
rate
pol
i�ia
a a
sigu
rat
paza
loc
uin
�elo
r u
nor
mar
tori
, m
ajor
itat
ea
vict
imel
or n
u s
-au
sim
�it
în s
ufic
ien
t� s
igu
ran
�� p
entr
u a
ac�
ion
a
împo
triv
a tr
afic
an�i
lor"
, se
mai
ara
t� î
n r
apor
tul
Dep
arta
men
tulu
i
amer
ican
de
stat
.
Rep
ubl
ica
Mol
dova
are
nev
oie
de p
olit
ici
dem
ogra
fice
euro
pen
e
pen
tru
re
dres
area
si
tua�
iei
dem
ogra
fice
actu
ale,
ca
re
se
cara
cter
izea
z�
prin
te
ndi
n�e
n
egat
ive
în
mi�
care
a n
atu
ral�
a
popu
la�i
ei,
proc
esu
l de
popu
l�ri
i fii
nd
dete
rmin
at a
tat
de s
cade
rea
nat
ura
l� a
pop
ula
�iei
, cî
t �i
de
emig
ra�i
e. P
otri
vit
spec
iali�
tilo
r �i
expe
r�ilo
r ai
Fon
dulu
i Na�
iun
ilor
Un
ite
pen
tru
Pop
ula
�ie
în R
epu
blic
a
114
Soc
iolo
gii
eval
uea
z�
nu
m�r
ul
mig
ran
�ilo
r m
oldo
ven
i, pl
eca�
i la
mu
nc�
în
Ru
sia
ca f
iind
de 1
90 d
e m
ii de
oam
eni.
55 d
e m
ii de
oam
eni
se a
fl� î
n I
talia
, u
n n
um
�r m
are
de m
igra
n�i
mol
dove
ni
sun
t
în
Ukr
ain
a,
Port
uga
lia,
Fran
�a,
Spa
nia
, G
reci
a,
Izra
il,
Turc
ia
�i
Rom
ânia
[8].
Ast
fel,
con
form
dat
elor
CB
S-A
xa,
nu
m�r
ul
mig
ran
�ilo
r ru
rali
din
Mol
dova
nu
poa
te f
i m
ai m
ic d
e 18
0 de
mii
de o
amen
i, ce
ea c
e
repr
ezin
t� o
cifr
� ca
re e
ste
apro
ape
de 6
ori
mai
mar
e de
cât
date
le
ofic
iale
. A
cest
e da
te,
de f
apt,
nu
iau
în
cal
cul
lipsa
pro
vizo
rie
a
cet�
�en
ilor
din
loc
alit
��ile
în
car
e su
nt
stab
ili�i
cu
tra
iul
în c
azu
l
plec
�rilo
r,
din
tr-u
n
mot
iv
sau
al
tul,
în
alte
lo
calit
��i
ale
��ri
i.
Re�
edin
�a t
empo
rar�
a c
et��
ean
ulu
i în
tr-o
alt
� lo
calit
ate
nu
afe
ctea
z�
date
le g
ener
ale
pe �
ar�.
În b
aza
cerc
et�r
ii ef
ectu
ate
de C
BS
-Axa
, po
ate
fi st
abili
t ta
blou
l
real
al
pr
oces
ulu
i de
m
igra
re
tem
pora
r�
în
afar
a ��
rii.
Rap
ortu
l
mig
r�ri
i în
CS
I �i
UE
ar
pute
a co
nst
itu
i 5,5
la 1
(dac
� lu
�m d
rept
��r
i
de b
az�
Ru
sia
�i I
talia
). D
ep��
irea
ofic
ial�
a n
um
�ru
lui
popu
la�i
ei
înre
gist
rate
asu
pra
nu
m�r
ulu
i po
pula
�iei
sta
bile
în
ora
�e e
ste
de
117,
1 m
ii de
oa
men
i. În
st
ruct
ura
m
igra
n�i
lor,
co
ta
part
e a
orig
inar
ilor
din
sat
e es
te a
ccep
tat�
la
niv
elu
l de
77
% p
entr
u �
�rile
CS
I �i
55
% p
entr
u �
�rile
UE
.
Dre
pt u
rmar
e, c
ota
part
e a
mig
ran
�ilo
r pr
oven
i�i
din
sat
e pr
intr
e
mig
ran
�ii t
empo
rari
mol
dove
ni a
r pu
tea
fi es
tim
at�
la 7
3,5
%,
ceea
ce
ar r
epre
zen
ta c
irca
440
mii
de o
amen
i. R
espe
ctiv
, n
um
�ru
l to
tal
al
mig
ran
�ilo
r te
mpo
rari
din
Mol
dova
pen
tru
1 ia
nu
arie
200
8 ar
pu
tea
fi
con
tabi
lizat
la
apro
xim
ativ
560
mii
de o
amen
i. A
cest
e da
te s
unt
apro
piat
e in
dica
tori
lor
stab
ili�i
în
pri
mu
l ra
port
gen
eral
con
sacr
at
cerc
et�r
ii st
ruct
uri
lor
de g
esti
un
e a
mig
ra�i
ei,
elab
orat
de
Mis
iun
ea
Org
aniz
a�ie
i In
tern
a�io
nal
e pe
ntr
u M
igra
�ie
(OIM
) în
Mol
dova
, în
car
e
se e
stim
eaz�
c�
circ
a o
trei
me
din
pop
ula
�ia
apt�
de
mu
nc�
din
Mol
dova
(ap
roxi
mat
iv 6
00 m
ii de
oam
eni)
sun
t an
tren
a�i
la m
un
ci
pest
e h
otar
e (în
maj
orit
ate
– ile
gal)
[9].
113
cres
cut
de l
a 78
0,3
mii
de o
amen
i la
785
,1 m
ii. Î
n o
ra�u
l B
�l�i
tim
p
de u
n a
n p
opu
la�i
a st
abil�
a c
resc
ut
de l
a 14
7,1
mii
la 1
48,1
mii
de
oam
eni,
în o
ra�u
l C
ahu
l –
de l
a 40
,3 l
a 40
,5 m
ii de
oam
eni
[5].
Se
man
ifest
�, a
stfe
l, te
ndi
n�a
pro
cese
lor
mig
ra�i
onal
e de
la
sate
�i
ora�
e
mic
i sp
re
ora�
e m
ari
ale
��ri
i, de
term
inân
d cr
e�te
rea
nu
m�r
ulu
i
popu
la�i
ei în
ace
ste
ora�
e: la
B�l
�i -
cu
6,8
%, l
a C
hi�
in�u
– c
u 6
,2 %
,
la C
ahu
l – c
u 5
,0 %
.
În a
cela
�i t
imp,
est
e di
ficil
a es
tim
a gr
adu
l de
obi
ecti
vita
te a
date
lor
stat
isti
ce o
ficia
le,
vizâ
nd
nu
m�r
ul
�i c
ompo
nen
�a p
opu
la�i
ei
��ri
i. C
oin
cide
rea
abso
lut�
a
date
lor
cu
priv
ire
la
dep�
�ire
a
nu
m�r
ulu
i po
pula
�iei
în
regi
stra
te
asu
pra
nu
m�r
ulu
i po
pula
�iei
stab
ile la
ziu
a de
1 ia
nu
arie
200
8 �i
dat
ele
stat
isti
ce m
edii
(148
,3 m
ii
de o
amen
i) po
t du
ce l
a gâ
ndu
l aj
ust
�rii
indi
cato
rilo
r st
atis
tici
ofic
iali
calc
ula
�i p
e an
i la
anu
mit
e et
ape.
De
not
at,
c�
Dir
ec�i
a C
entr
al�
de
Inve
stig
a�ii
a S
UA
(C
IA),
esti
mân
d n
um
�ru
l po
pula
�iei
Mol
dove
i (in
clu
siv
Tran
snis
tria
) pe
ntr
u
iulie
200
7, s
e or
ien
ta s
pre
cifr
a de
4 3
20 m
ii de
oam
eni [
6].
Toto
dat�
,
serv
iciil
e st
atis
tice
ofic
iale
ale
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
ale
Tran
snis
trie
i
[7]
dete
rmin
� n
um
�ru
l po
pula
�iei
pen
tru
în
cepu
tul
anu
lui
2008
ca
fiin
d de
4 1
05 m
ii de
oam
eni
(3 5
72 m
ii de
oam
eni
– M
oldo
va,
�i
533,
5 m
ii de
oam
eni –
Tra
nsn
istr
ia).
Dife
ren
�a în
apr
ecie
ri c
onst
itu
ie,
astf
el, 2
15 m
ii de
oam
eni.
An
um
ite
dubi
i tr
ezes
c �i
da
tele
of
erit
e ca
re
vize
az�
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei l
ocal
it��
ilor
rura
le,
în c
are,
con
form
sta
tist
icilo
r of
icia
le,
popu
la�i
a st
abil�
es
te
doar
cu
1,
5 %
m
ai
mic
� de
cât
popu
la�i
a
înre
gist
rat�
. În
gen
eral
, da
tele
pri
vin
d po
pula
�ia
rura
l� s
tabi
l� s
e
deos
ebes
c m
ult
de
info
rma�
ia p
rove
nit
� di
n o
rgan
iza�
ii ob
�te�
ti �
i
neg
uve
rnam
enta
le.
În p
arti
cula
r, c
onfo
rm i
nve
stig
a�ie
i, ef
ectu
ate
de
CB
S-A
xa
la
com
anda
O
rgan
iza�
iei
Inte
rna�
ion
ale
a M
igra
�iei
,
maj
orit
atea
mig
ran
�ilo
r di
n R
epu
blic
a M
oldo
va s
un
t or
igin
ari
din
loca
lit��
ile r
ura
le.
Potr
ivit
cer
cet�
rii,
77 %
din
cet
��en
ii R
epu
blic
ii
Mol
dova
, pl
eca�
i la
mu
nc�
în
��r
ile C
SI,
pro
vin
din
loc
alit
��ile
ru
rale
.
Prin
tre
mig
ran
�ii
mol
dove
ni
care
se
afl�
în
��r
ile U
niu
nii
Eu
rope
ne
orig
inar
ii di
n s
atel
e re
publ
icii
con
stit
uie
55
%.
8
Mol
dova
, la
et
apa
actu
al�,
da
r �i
în
pe
rspe
ctiv
�,
prin
cipa
lele
prob
lem
e de
mog
rafic
e su
nt
redu
cere
a co
nsi
dera
bil�
a
spor
ulu
i
nat
ura
l, ca
re,
înce
pan
d cu
an
ul
1999
, a
deve
nit
neg
ativ
, sc
ader
ea
bru
sc�
a n
atal
it��
ii în
dec
urs
ul
ult
imu
lui
dece
niu
(cu
pes
te 5
0 la
sut�
în a
nii
1990
-200
3) p
e fu
nda
lul c
re�t
erii
mor
talit
��ii
gen
eral
e (c
u
apro
xim
ativ
15
la s
ut�
în a
ceea
�i p
erio
ad�)
.
În
opin
ia
spec
iali�
tilo
r,
men
�in
erea
ri
tmu
rilo
r de
sc
ader
e a
fert
ilita
�ii
în a
nii
'90
ai s
ecol
ulu
i X
X p
oate
du
ce l
a o
criz
�, c
ând
fert
ilita
tea
în a
nii
apro
pia�
i n
u v
a as
igu
ra n
ici
jum
atat
e di
n n
ivel
ul
nec
esar
pe
ntr
u
înlo
cuir
ea
gen
era�
iilor
, si
tua�
ie
ce
poat
e ca
uza
depo
pula
rea
rapi
d�
a ��
rii.
Un
al
t fa
ctor
al
arm
ant
este
impo
sibi
litat
ea
de
a so
lu�i
ona
prob
lem
ele
priv
ind
redu
cere
a
nu
m�r
ulu
i c�
s�to
riilo
r �i
cre
�ter
ea n
um
�ru
lui
divo
r�u
rilo
r, f
apt
ce
den
ot�
mic
�ora
rea
valo
rii
inst
itu
tulu
i fa
mili
ei î
n s
ocie
tate
, cr
e�te
rii
nu
m�r
ulu
i de
nou
-nas
cu�i
în
afa
ra c
�s�t
orie
i, în
spe
cial
, pr
intr
e
adol
esce
nte
, îm
b�tr
ânir
ea
dem
ogra
fic�
a po
pula
�iei
, em
igra
rea
popu
la�i
ei a
pte
de m
un
c� (
în p
reze
nt,
în
mu
lte
sate
au
r�m
as d
oar
copi
ii f�
r� p
arin
�i,
�i b
un
ici).
Pot
rivi
t ra
port
orilo
r, d
in s
atel
e m
ari
sun
t pl
eca�
i la
lu
cru
pes
te h
otar
e ap
roxi
mat
iv 2
5-50
la
sut�
din
tota
lul
popu
la�i
ei
b��t
ina�
e.
Est
e n
eces
ar�
crea
rea
un
ui
Inst
itu
t
resp
onsa
bil
pen
tru
pr
oble
mel
e de
mog
rafic
e,
care
s-
ar
ocu
pa
de
crea
rea
un
or p
olit
ici
con
cret
e în
dom
eniu
. În
pre
zen
t, d
eja
exis
t� u
n
defic
it
al
for�
ei
de
mu
nc�
. C
onfo
rm
ult
imel
or
date
al
e
Dep
arta
men
tulu
i S
tati
stic
� �i
S
ocio
logi
e,
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
la
1
ian
uar
ie
2008
, ca
lcu
lat
în
baza
da
telo
r
prel
imin
are
ale
rece
ns�
mân
tulu
i po
pula
�iei
, a
con
stit
uit
(f�
r�
Tran
snis
tria
�i m
un
icip
iul B
ende
r) 3
,38
mili
oan
e pe
rsoa
ne.
(�ri
le
impo
rtat
oare
de
fo
r��
de
mu
nc�
(Isra
el,
Ger
man
ia,
Nor
vegi
a, S
UA
etc
.) au
nec
esit
ate
stab
il� î
n a
trag
erea
res
urs
elor
de
mu
nc�
. Po
litic
a lo
r im
igra
�ion
al�
se b
azea
z�,
în p
rim
ul
rân
d, p
e
abor
dare
can
tita
tiv�
�i
calit
ativ
� a
adm
iter
ii im
gran
�ilo
r: î
n c
alit
ate
de i
nst
rum
ent
de r
egla
re s
e u
tiliz
eaz�
cot
a im
igra
�ion
al�,
car
e se
calc
ule
az�
�i
se
apro
b�
anu
al.
La
dete
rmin
area
co
tei
se
iau
în
con
side
rare
nec
esit
��ile
��r
ii în
for
�� d
e m
un
c� s
tr�i
n�
�i p
e ca
tego
rii
9
de p
opu
la�i
e: v
ârst
�, s
ex,
prof
esii,
sta
re f
amili
al�,
etc
.) �i
sta
rea
pie�
ei
na�
ion
ale
a fo
r�ei
de
mu
nc�
, a lo
cuin
�elo
r, s
itu
a�ia
pol
itic
� �i
soc
ial�
.
Con
form
def
ini�
iei f
orm
ula
te d
e O
rgan
iza�
ia M
ondi
al�
a M
un
cii,
scop
ul p
olit
icii
imig
ra�i
onal
e a
��ri
lor
expo
rtat
oare
con
st�
în fa
ptu
l c�
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
tre
buie
s�
favo
rize
ze m
ic�o
rare
a �o
maj
ulu
i,
s�
con
trib
uie
la
în
casa
rea
mijl
oace
lor
valu
tare
de
la
m
un
cito
rii
emig
ran
�i,
uti
liza�
i pe
ntr
u b
alan
sare
a op
era�
iilor
de
impo
rt –
exp
ort.
Imig
ran
�ilo
r tr
ebu
ie s
� li
se a
sigu
re p
este
hot
are
con
di�i
i no
rmal
e de
trai
. D
rept
ul
la r
epat
rier
e al
im
igra
n�i
lor
se î
mbi
n�
cu c
�p�t
area
pest
e h
otar
e a
un
ei p
rofe
sii �
i cu
no�
tin
�e.
În
prez
ent,
m
igra
�ia
inte
ma�
ion
al�
a fo
r�ei
de
m
un
cii
se
cara
cter
izea
z�
prin
ac
tivi
zare
a �i
cr
e�te
rea
rolu
lui
��ri
lor
expo
rtat
oare
, ce
uti
lizea
z� d
iferi
te c
�i p
entr
u a
ben
efic
ia d
e pr
oces
ele
mig
ra�i
onal
e.
Lite
ratu
ra:
1.
Gri
bin
cea
A.
Val
ul
glob
aliz
�rii
�i
repe
rcu
siu
nile
lu
i as
upr
a ec
onom
iei
//
Eco
nom
ie �
i Soc
iolo
gie,
200
1, N
3, p
p. 1
7-23
. 2.
G
ribi
nce
a A
. L’é
cono
mie
mon
dial
e. -
Ia�i
: Per
form
anti
ca, 2
004.
3.
G
ribi
nce
a A
. La
nou
velle
Eu
rope
fac
e au
x flu
x de
cap
itau
x et
de
mai
n-d
'œvr
e /
Mat
eria
lele
Con
feri
n�e
i �t
iin�i
fice
inte
rna�
iona
le d
in13
-14
octo
mbr
ie 2
006
//
Sim
posi
a Pr
ofes
soru
m,
seri
a E
cono
mie
, U
LIM
. -
Ch
i�in
�u:
CE
D U
AS
M,
2007
, pp
. 148
-150
. 4.
��
�>��
�
A.
���
���
��:
���>
����
��
@���
���
���
� ��
�>�
��.
H�
���
��
���
����
� �
���
���
���
���
��>
�J�
�� .
!��
����
� ��
����
��
����
��
���'
��
���.
– �
�%��
: U
SM
, 200
3, K
. 230
-232
.
112
imig
ra�i
onal
e la
niv
el d
e 0
,05%
din
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei.
În a
cela
�i
tim
p,
trec
erea
ce
t��e
nilo
r cu
lo
cul
de
trai
în
st
r�in
�tat
e �i
sch
imba
rea
cet�
�en
iei
nu
er
au
con
side
rate
o
prob
lem
� pe
ntr
u
repu
blic
�.
Vu
lner
abili
tate
a u
nei
as
tfel
de
pr
acti
ci,
prom
ovat
e în
an
ii
nou
�zec
i es
te
recu
nos
cut�
az
i de
m
ai
mu
l�i
expe
r�i.
Dim
inu
area
nu
m�r
ulu
i po
pula
�iei
��
rii,
dato
rat�
pl
ec�r
ii ce
t��e
nilo
r sa
u
dete
rmin
at�
de
îmb�
trân
irea
po
pula
�iei
�i
de
gr
adu
l m
orta
lit��
ii
nat
ura
le p
ot c
onst
itu
i, în
viz
iun
ea a
cad.
Gh
eorg
he
Pala
di,
prem
ise
pen
tru
dis
pari
�ia
mol
dove
nilo
r ca
na�
iun
e pe
ste
cin
cize
ci d
e an
i [3]
.
Nu
m�r
ul
popu
la�i
ei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
(f�
r�
popu
la�i
a di
n
raio
anel
e de
est
ale
rep
ubl
icii
�i m
un
icip
iul
Ben
der)
con
stit
uia
la
1
ian
uar
ie 2
008
3 5
72,7
mii
de o
amen
i, in
clu
siv
– 1
476,
1 m
ii de
oam
eni
– po
pula
�ia
or��
enea
sc�
�i 2
096
,6 m
ii –
popu
la�i
e ru
ral�
. În
anu
l 20
07
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei
��ri
i re
prez
enta
3
576,
9 m
ii de
cet�
�en
i. D
e m
en�i
onat
, to
toda
t�,
c� n
um
�ru
l po
pula
�iei
sta
bile
la
1
ian
uar
ie 2
008
era
de 3
424
,4 m
ii de
oam
eni,
incl
usi
v în
ora
�e –
1
359,
0 m
ii �i
la s
ate
– 2
065,
4 m
ii. Î
n m
edie
, po
pula
�ia
stab
il� în
an
ul
2007
a c
onst
itu
it 3
428
,6 m
ii de
oam
eni
[4].
Ast
fel,
în m
edie
pe
an,
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei î
nre
gist
rate
dep
��e�
te n
um
�ru
l po
pula
�iei
sta
bile
cu 1
48,3
mii
de o
amen
i (4,
3% d
in n
um
�ru
l med
iu a
nu
al a
l pop
ula
�iei
stab
ile).
La 1
ian
uar
ie 2
008
acea
st�
dep�
�ire
a c
onst
itu
it 1
17,1
mii
de o
amen
i în
ora
�e (
8,6
%)
�i 3
1,2
mii
de o
amen
i la
sat
e (1
,5 %
).
Res
pect
iv,
con
form
dat
elor
ofic
iale
, la
1 ia
nu
arie
200
8 co
ta p
opu
la�i
ei
rura
le î
n �
ar�
a co
nst
itu
it 5
8,7
% (
popu
la�i
e în
regi
stra
t�)
�i 5
7,7
%
(pol
a�ie
st
abil�
), ia
r in
dica
toru
l de
p��i
rea
nu
m�r
ulu
i po
pula
�iei
înre
gist
rate
asu
pra
popu
la�i
ei s
tabi
le,
pen
tru
pop
ula
�ia
de l
a sa
te a
repr
ezen
tat
doar
21
%.
Proc
ese
part
icu
lare
se
man
ifest
� �i
în
cee
a ce
pri
ve�t
e po
pula
�ia
ora�
elor
. În
an
sam
blu
, nu
m�r
ul î
nre
gist
rat
al lo
cuit
orilo
r or
a�el
or s
-a
redu
s pe
par
curs
ul
anu
lui
2007
de
la 1
478
,0 m
ii de
oam
eni
pân
� la
1 47
6,1
mii
de o
amen
i. D
ar î
n l
ocal
it��
ile m
ari
se o
bser
v� o
ten
din
��
inve
rs�.
A
ici
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei
stab
ile
se
afl�
în
cr
e�te
re.
De
exem
plu
, în
mu
nic
ipiu
l C
hi�
in�u
n
um
�ru
l po
pula
�iei
st
abile
a
111
Prac
tica
m
ondi
al�
dem
onst
reaz
� u
rm�t
oare
a m
otiv
a�ie
mig
ra�i
onal
�:
� re
ven
irea
la p
atri
a is
tori
c� (r
epat
rier
ea);
� re
într
egir
ea fa
mili
ei (f
amili
a);
� c�
uta
rea
azilu
lui �
i alt
e m
otiv
e u
man
itar
e (u
man
itar
�);
� af
irm
are
prof
esio
nal
� (p
rofe
sion
al�)
;
� af
acer
ile (b
usi
nes
s);
� in
tere
rese
le s
tatu
lui (
serv
iciu
l mili
tar,
apr
ecie
rea
mer
itel
or);
� ap
arte
nen
�a la
an
um
ite
con
fesi
i (co
nfe
sion
al�)
.
Un
ele
��ri
dis
pun
de
un
spe
cific
al
imig
r�ri
i. În
Sta
tele
Un
ite
ale
Am
eric
ii ex
ist�
Gre
en C
ard,
în A
ust
ralia
un
rol
apa
rte
revi
ne
rela
�iilo
r
strâ
nse
cu
�ar
a.
În R
apor
tul
Fun
da�i
ei O
NU
pen
tru
pro
blem
ele
popu
la�i
ei (
UN
FPA
)
se m
en�i
onea
z� c
� ap
roap
e ju
m�t
ate
din
mig
ran
�i î
n l
um
e re
prez
int�
fem
eile
. To
cmai
fem
eile
tri
mit
fam
iliilo
r în
pat
rie
o m
ai m
are
part
e a
sala
riu
lui o
b�in
ut
decâ
t ex
pedi
az�,
de
obic
ei,
b�rb
a�ii.
În
s�,
cu t
oat�
con
trib
u�i
a ad
us�
de
fem
eile
mig
ran
te î
n e
con
omia
atâ
t a
��ri
lor
de
orig
ine,
cât
�i
a ��
rilo
r de
afla
re,
rolu
l fe
mei
lor
este
su
bapr
ecia
t. L
a
fel
cum
su
nt
neg
lijat
e �i
per
icol
ele
la c
are
sun
t su
puse
: de
la
scla
vie
sexu
al�
pân
� la
ex
ploa
tare
�i
vi
olen
��
fizic
�.
Rap
ortu
l O
NU
foca
lizea
z� a
ten
�ia
soci
et��
ii as
upr
a si
tua�
iei
fem
eilo
r m
igra
nte
car
e
sun
t n
evoi
te s
� su
port
e du
bla
disc
rim
inar
e: c
a fe
mei
în
pri
mu
l râ
nd
�i c
a „i
ntr
u�i
” în
�ar
a în
car
e aj
un
g [2
].
Proc
esel
e m
igra
�ion
ale
repr
ezin
t�
o re
flect
are
a po
litic
ii
mig
ra�i
onal
e,
cara
cter
isti
ce
regi
un
ii da
te.
În
Rep
ubl
ica
Mol
dova
polit
icile
viz
ând
mig
ra�i
a au
tre
cut
prin
cât
eva
etap
e de
dez
volt
are.
În
prim
ii an
i de
du
p�
proc
lam
area
in
depe
nde
n�e
i st
atu
lui
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, at
itu
din
ile
fa��
de
fe
nom
enu
l m
igra
�iei
er
au
neu
niv
oce.
A
bord
�rile
m
arca
te
de
neg
ativ
ism
în
in
terp
reta
rea
proc
esel
or m
igra
�ion
ale
�i-a
u g
�sit
exp
rim
are
în a
lege
rea
c�ilo
r �i
met
odel
or p
entr
u f
orm
area
pol
itic
ilor
în d
omen
iul
mig
ra�i
ei.
Pen
tru
mom
ent,
în
ace
ast�
sfe
r� a
în
cepu
t s�
pre
vale
ze v
aria
nta
dez
volt
�rii
na�
ion
al î
nch
ise.
Ace
asta
�i-
a g�
sit
refle
ctar
e în
sta
bilir
ea l
imit
elor
pen
tru
im
igra
re.
Ast
fel,
a fo
st
dete
rmin
at�
cota
pe
ntr
u
fluxu
rile
10
Val
eriu
MO
�NE
AG
A
Polit
ica
mig
ra�i
onis
t�
a st
atul
ui m
oldo
vene
sc: e
sen�
a �i
eta
pele
de
baza
În p
olit
ica
vizâ
nd
prob
lem
a m
igra
�iei
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, în
dom
eniu
l re
glem
ent�
rii
mig
ra�i
ei d
e m
un
c�,
pot
fi ev
iden
�iat
e câ
teva
etap
e:
Prim
a et
ap�
(an
ii 19
90-1
994)
. C
on�i
nu
tul
de b
az�
al a
cest
ei e
tape
con
st�
în
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
m
igra
�ion
iste
, ca
ract
eris
tice
pen
tru
spa
�iu
l spe
cific
geo
polit
ic s
ovie
tic
�i p
ost-
sovi
etic
.
Polit
ica
mig
ra�i
onis
t� s
e sp
rijin
ea p
e „L
egea
cu
pri
vire
la
mig
ra�i
e”
(dec
embr
ie 1
990)
, fiin
d di
rec�
ion
at�
spre
p�s
trar
ea id
enti
t��i
i etn
ice
a
repu
blic
ii, i
nad
mis
ibili
tate
a im
igra
�iei
ner
egu
late
în
Mol
dova
din
alt
e
repu
blic
i al
e U
RS
S.
Cu
ace
st s
cop
Parl
amen
tul
repu
blic
ii a
intr
odu
s
cota
pe
ntr
u
imig
ra�i
e,
egal
� cu
0,
05%
di
n
popu
la�i
a re
publ
icii.
Ace
ast�
co
t�
(exp
resi
a ei
ca
nti
tati
v�)
a fo
st
apro
bat�
pr
in
lege
a
core
spu
nz�
toar
e.
Prin
tre
acte
le
nor
mat
ive,
ad
opta
te
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
în
acea
st�
peri
oad�
pu
tem
rem
arca
leg
ea „
Cu
pri
vire
la
cet�
�en
ie”
(an
ul
1991
).
Reg
lem
enta
rea
mig
ra�i
ei,
incl
usi
v m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c�,
a fo
st
dire
c�io
nat
� co
ntr
a im
igra
n�i
lor,
da
r n
u
se
refe
rea
la
popu
la�i
a
repu
blic
ii ce
p�r
�sea
�ar
a.
Oda
t� c
u c
�p�t
area
in
depe
nde
n�e
i �i
con
stit
uir
ea
stat
alit
��ii
dem
ocra
tice
, to
t m
ai
mu
lte
pers
oan
e au
înce
put
s� p
lece
în
c�u
tare
a u
nei
su
rse
de v
enit
pes
te h
otar
ele
��ri
i.
Cu
sco
pul
regl
emen
t�ri
i m
igra
�iei
la
mu
nc�
a f
ost
adop
tat
un
�ir
de
acte
n
orm
ativ
e.
Prin
tre
ele
vom
re
mar
ca:
Hot
�râr
ea
Gu
vern
ulu
i
Rep
ubl
icii
Mol
dova
„C
u p
rivi
re l
a ap
roba
rea
regu
lam
entu
lui
anga
j�ri
i
tem
pora
re
a ce
t��e
nilo
r R
epu
blic
ii M
oldo
va
în
str�
in�t
ate
�i
a
cet�
�en
ilor
str�
ini
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
” (d
ecem
brie
19
91),
Hot
�râr
ea G
uve
rnu
lui
Rep
ubl
icii
Mol
dova
„C
u p
rivi
re l
a ap
roba
rea
regu
lilor
de
elib
erar
e a
cert
ifica
telo
r �i
lic
en�e
lor
pen
tru
per
soan
ele
fizic
e �i
ju
ridi
ce,
care
ac
�ion
eaz�
în
ca
litat
e de
in
term
edia
ri
în
orga
niz
area
an
gaj�
rii
tem
pora
re a
cet
��en
ilor
Rep
ubl
icii
Mol
dova
în
11
str�
in�t
ate”
(iu
nie
199
2),
Hot
�râr
ea G
uve
rnu
lui
Rep
ubl
icii
Mol
dova
„Cu
pri
vire
la
mod
ifica
rea
un
or h
ot�r
âri
a G
uve
rnu
lui
Rep
ubl
icii
Mol
dova
” (m
arti
e 19
95).
Pe l
âng�
ace
asta
, po
ate
fi re
mar
cat
fapt
ul
c� M
oldo
va a
fos
t o
repu
blic
�-do
nat
or
în
ceea
ce
pr
ive�
te
mig
ra�i
a la
m
un
c�
�i
în
peri
oada
sov
ieti
c�:
o pa
rte
con
side
rabi
l� a
cet
��en
ilor
repu
blic
ii lu
cra
în
Sib
eria
, la
n
ordu
l în
dep�
rtat
�i
în
al
te
regi
un
i al
e U
niu
nii
Sov
ieti
ce.
Du
p�
decl
ara�
ia
de
inde
pen
den
��
mu
l�i
orig
inar
i di
n
Mol
dova
au
în
cepu
t s�
rev
in�,
dar
în
rep
ubl
ic�
s-au
con
fru
nta
t cu
prob
lem
a de
term
in�r
ii st
agiu
lui
de m
un
c�,
etc.
În
ace
la�i
tim
p m
ul�
i
au c
onti
nu
at s
� m
un
ceas
c� p
este
hot
arel
e re
publ
icii.
A a
p�ru
t �i
s-a
acu
tiza
t pr
oble
ma
regl
emen
t�ri
i po
zi�i
ei,
stat
utu
lui
juri
dic
al a
cest
or
cate
gori
i de
sala
ria�
i atâ
t în
Mol
dova
, cât
�i d
up�
gra
ni�
ele
ei, î
n n
oile
stat
e in
depe
nde
nte
(CS
I).
În î
nce
rcar
ea d
e a
face
un
divo
r� c
ivili
zat,
în
ceea
ce
�in
e de
dezi
nte
grar
ea
de
Un
iun
ea
Sov
ieti
c�,
pen
tru
a
ap�r
a dr
eptu
rile
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni
care
mu
nce
sc f
ie p
e te
rito
riu
l M
oldo
vei
sau
în
��ri
le
CS
I,
auto
rit�
�ile
m
oldo
ven
e�ti
au
se
mn
at
acor
duri
le
de
la
Bis
hke
k
de
trec
ere
f�r�
vi
ze
a ce
t��e
nilo
r co
mu
nit
��ii
��ri
lor
inde
pen
den
te
pe
teri
tori
ul
alia
�ilo
r (1
992)
, au
în
chei
at
acor
duri
bila
tera
le î
n l
eg�t
ur�
cu
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
cu
Ru
sia
(mai
1993
), U
crai
na
(dec
embr
ie 1
993)
, Bel
oru
sia
(mai
199
4). Î
n c
adru
l CSI
Mol
dova
a s
emn
at a
cord
ul î
ntr
e ��
rile
CS
I «d
e as
igu
rare
a d
rept
uri
lor
cet�
�en
ilor
com
un
it��
ii le
gate
de
pen
sion
area
ace
stor
a» (m
arti
e 19
92)
�i «
de c
oope
rare
în
ap�
rare
a m
un
cii
�i s
tabi
lirea
tra
um
atis
mel
or d
e
mu
nc�
a m
un
cito
rilo
r af
la�i
în
afa
ra �
arii
de r
ezid
en��
» (d
ecem
brie
1994
). În
mar
tie
1995
Mol
dova
a r
atifi
cat
un
aco
rd «
de c
oope
rare
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c� �
i ap
�rar
e so
cial
� a
mig
ran
�ilo
r
cu lo
c de
mu
nc�
» (a
prili
e 19
94) e
tc.
Dez
inte
grar
ea
UR
SS
�i
fo
rmar
ea
noi
lor
stat
e in
depe
nde
nte
a
lan
sat
un
pro
ces
mas
iv d
e re
patr
iere
a p
opu
la�i
ei î
n p
atri
a lo
r et
nic
�
sau
ist
oric
�. T
rebu
ie r
emar
cat
fapt
ul
c� R
epu
blic
a M
oldo
va n
u a
fos
t
preg
�tit
� pe
ntr
u a
�a g
en d
e ev
enim
ente
. A
sist
en�a
pu
blic
�, a
cord
at�
110
Ale
xand
ru G
RIB
INC
EA
, Iu
rie
KR
OTE
NK
O
Proc
esel
e m
igra
�ion
ale
în M
oldo
va
�i p
ersp
ecti
vele
ace
stor
a
Eco
nom
ia
mon
dial
� co
nte
mpo
ran
� se
ca
ract
eriz
eaz�
pr
in
exti
nde
rea
�i
apro
fun
dare
a pr
oces
elor
de
gl
obal
izar
e.
Un
a di
n
con
seci
n�e
le g
loba
liz�r
ii re
zid�
în m
igra
�ia
popu
la�i
ei.
No�
iun
ea d
e „m
igra
�ie”
pro
vin
e de
la
lati
nes
cul
mig
ratio
(m
igro
),
depl
asar
e, s
chim
bare
a l
ocu
lui
de t
rai.
Mig
ra�i
a po
pula
�iei
în
seam
n�
mob
ilita
tea
oam
enilo
r, l
egat
�, d
e re
gul�
, de
sch
imab
are
a lo
culu
i de
trai
. M
igra
�ia
popu
la�i
ei
se
clas
ific�
în
m
igra
�ie
irev
ersi
bil�
(c
u
sch
imba
rea
defin
tiv�
a lo
culu
i per
man
ent
de t
rai),
tem
pora
r� (p
leca
re
în a
lt�
�ar�
pen
tru
o p
erio
ad�
dest
ul
de m
are,
dar
, or
icu
m,
limit
at�)
,
sezo
nie
r� (m
obili
tate
în a
nu
mit
e pe
rioa
de a
le a
nu
lui).
Exi
st�
mig
ra�i
e
exte
rn�
(din
colo
de
hot
arel
e ��
rii)
�i i
nte
rn�.
Mig
ra�i
a ex
tern
� vi
zeaz
�
emig
rare
a �i
im
igra
rea.
Em
igra
rea
(de
la l
atin
escu
l em
igro
- p
lec)
repr
ezin
t� p
leca
rea
cet�
�en
ilor
din
�ar
a de
re�
edin
�� î
n a
lt�
�ar�
pen
tru
tot
deau
na
sau
pen
tru
o p
erio
ad�
de t
imp
înde
lun
gat�
din
mot
ive
polit
ice,
ec
onom
ice
sau
di
n
alte
m
otiv
e.
Imig
rare
a
(imm
igra
tion
) se
min
ific�
in
trar
ea
în
�ar�
a
cet�
�en
ilor
str�
ini
în
scop
ul
a�ez
�rii
cu t
raiu
l or
i cu
sco
pul
g�si
rii
un
ui
loc
de l
ucr
u
pen
tru
o p
erio
ad�
de t
imp
înde
lun
gat�
. M
igra
�ia
inte
rn�
se r
efer
� la
sch
imba
rea
locu
lui d
e tr
ai d
e la
sat
e în
ora
�e,
din
tr+o
reg
iun
e în
alt
a
în i
nte
rior
ul
��ri
i �.
a.
Un
eori
pri
n m
igra
�ie
se î
n�e
lege
a�a
nu
mit
a
mob
ilita
te p
endu
lar�
(nav
eta
c�tr
e lo
cul d
e lu
cru
sau
de
stu
dii).
Con
form
da
telo
r R
apor
tulu
i Fu
nda
�iei
O
NU
pe
ntr
u
prob
lem
ele
popu
la�i
ei,
f�cu
t pu
blic
în
cad
rul
într
un
irii
inte
rna�
ion
ale
cu p
rivi
re
la p
robl
emel
e m
igra
�iei
�i
dezv
olt�
rii,
care
a a
vut
loc
la N
ew-Y
ork
la
14-1
5 se
ptem
brie
200
6, a
st�z
i în
afa
ra �
�rilo
r de
ori
gin
e se
afl�
191
mili
oan
e de
oam
eni
– de
dou
� or
i m
ai m
ult
dec
ât a
cum
cin
cize
ci d
e
ani.
Dac
� to
�i m
igra
n�i
i ar
fi
adu
na�
i la
un
loc
, u
n a
stfe
l de
„st
at”
ar
ocu
pa a
l cin
cile
a lo
c în
lum
e du
p� n
um
�ru
l pop
ula
�iei
– d
up�
Ch
ina,
Indi
a, S
UA
�i I
ndo
nez
ia (1
).
109
con
trab
andi
�ti
în
care
pe
rson
ajel
e re
aliz
eaz�
al
eger
ea
stra
tegi
ilor
con
cret
e, o
rien
tate
spr
e re
duce
rea
efic
ien
�ei
con
cure
ntu
lui.
Mod
elu
l
ofer
� o
prem
is�
pen
tru
apl
icar
e în
cad
rul u
nor
sit
ua�
ii co
ncr
ete.
Ref
erin
�e:
1.
W
. J.
E
thie
r.
Illeg
al
imm
igra
tion
: Th
e h
ost-
cou
ntr
y pr
oble
m
//
Am
eric
an
Eco
nom
ic R
evie
w, 1
986,
N 7
6, p
p. 5
6-71
. 2.
G
Fri
ebel
. an
d S
. G
uri
ev.
Sm
ugg
ling
Hu
man
s: A
Th
eory
of
Deb
t-Fi
nan
ced
Mig
rati
on /
/Jou
rnal
of
the
Eu
rope
an E
cono
mic
Ass
ocia
tion
, 20
06,
N 4
(6),
pp.
1085
-111
1.
3.
Y. T
amu
ra.
Mig
ran
t S
mu
gglin
g //
War
wic
k E
con
omic
Res
earc
h P
aper
s, 2
007,
N
791
, p. 4
4.
4.
N.
Kah
ana
and
T. L
ecke
r. L
enie
nt
Polic
y Pr
opos
al f
or t
he S
tru
ggle
aga
inst
Ill
egal
Im
mig
rati
on /
/ R
esea
rch
in
Labo
r E
con
omic
s, 2
006,
Vol
um
e 24
, pp
. 16
7-17
5.
5.
J.H
. H
asla
g, M
.G.
Gu
zman
an
d P.
M.
Orr
eniu
s. (
2002
). “C
oyot
e C
ross
ings
: Th
e R
ole
of S
mu
ggle
rs i
n I
llega
l Im
mig
rati
on a
nd
Bor
der
En
forc
emen
ts /
/ Fe
dera
l R
eser
ve B
ank
of K
ansa
s C
ity
Res
earc
h W
orki
ng
Pape
r, 2
002,
N 4
. 6.
Ibid
em.
7.A
. S
chlo
enha
rdt.
Org
anis
ed C
rim
e an
d th
e B
usi
nes
s of
Mig
ran
t Tr
affic
kin
g -
An
Eco
nom
ic A
nal
ysis
//
Au
stra
lian
Inst
itu
te o
f Cri
min
olog
y, 1
999.
8.
A
. A
ron
owit
z, S
mu
gglin
g an
d tr
affic
kin
g in
hu
man
bei
ngs
: Th
e ph
enom
enon
, th
e m
arke
ts t
hat
dri
ve i
t an
d th
e or
gan
izat
ion
s th
at p
rom
ote
it /
/ E
uro
pean
Jo
urn
al o
n C
rim
inal
Pol
icy
and
Res
earc
h, 2
001,
N 9
, pp.
163
–195
. 9.
F.
Hec
kman
n.
The
Soc
ial
Org
anis
atio
n o
f H
um
an S
mu
gglin
g. R
epor
ts a
nd
An
alys
es. -
War
szaw
a, C
ente
r fo
r In
tern
atio
nal
Rel
atio
ns,
200
5, p
. 7.
10.
Clu
ster
In
trod
uct
ion
. C
ompa
rin
g N
otes
: Pe
rspe
ctiv
es o
n H
um
an S
mu
gglin
g in
A
ust
ria,
11
. G
erm
any,
Ita
ly, a
nd
the
Net
herl
and
// J
ourn
al C
ompi
lati
on, I
OM
12
. A
. Sch
loen
hard
t. O
p. c
it.
12
repa
tria
�ilo
r,
a fo
st
nes
emn
ifica
tiv�
, a
purt
at
în
mar
e pa
rte
un
cara
cter
form
al.
Ace
asta
pe
rioa
d�
a fo
st,
de
asem
enea
, ca
ract
eriz
at�
de
înr�
ut�
�ire
a re
la�i
ilor
într
e re
prez
enta
�ii
dife
rite
lor
gru
puri
etn
ice
ce
locu
iau
pe
teri
tori
ul
��ri
i. C
a u
rmar
e, a
fos
t de
clan
�at
un
pro
ces
de
mig
ra�i
e at
ât
de
bun
�voi
e câ
t �i
fo
r�at
�.
În
plu
s,
com
para
tiv
cu
mig
ra�i
a în
alt
e ��
ri,
mi�
c�ri
le m
igra
�ilo
r au
avu
t lo
c de
pe
mal
ul
drep
t pe
cel
stâ
ng
al R
âulu
i N
istr
u,
�i i
nve
rs.
Ref
ugi
a�ii
�i p
erso
anel
e
str�
mu
tate
ap
�ru
te
în
tim
pul
con
flict
ulu
i ar
mat
au
pr
etin
s la
o
polit
ica
acti
v� d
e st
at.
În a
ceas
t� p
erio
ad�
au f
ost
adop
tate
cir
ca 4
0
acte
ju
ridi
ce n
orm
ativ
e, c
u s
copu
l de
a s
olu
�ion
a pr
oble
mel
e ac
esto
r
oam
eni,
au f
ost
luat
e m
asu
ri d
e am
plas
are
a ac
esto
ra,
li s-
a ac
orda
t
alim
enta
re,
loc
de m
un
c�,
mijl
oace
de
tran
spor
t, s
ervi
cii
med
ical
e,
soci
ale,
ed
uca
�ion
ale
�i
alte
ge
nu
ri
de
serv
icii.
D
up�
în
chei
erea
ac�i
un
ilor
de r
�zbo
i au
fos
t pu
se î
n a
plic
are
m�s
uri
nec
esar
e de
recu
pera
re
a pi
erde
rilo
r m
ater
iale
su
feri
te
de
c�tr
e po
pula
�ie
în
tim
pul
r�zb
oiu
lui
[1].
Cea
mai
mar
e pa
rte
din
oam
eni
au r
even
it l
a
locu
rile
lor
de
trai
. C
elor
car
e au
ref
uza
t s�
se
înto
arc�
din
mot
ive
polit
ice
li s-
au o
feri
t op
ortu
nit
��i
de s
olu
�ion
are
a pr
oble
mei
loc
ativ
e.
Cu
toa
te a
cest
ea,
pân
� în
pre
zen
t ex
ist�
pro
blem
e n
erez
olva
te î
n
leg�
tur�
cu
sit
ua�
ia p
erso
anel
or r
�nit
e în
tim
pul
con
flict
ulu
i ar
mat
,
nu
au
fos
t as
igu
rate
def
init
iv c
ondi
�iile
pen
tru
via
�� n
orm
al�
a u
nei
p�r�
i din
per
soan
ele
în c
auz�
.
Apa
ri�i
a u
nu
i st
at
dem
ocra
tic
inde
pen
den
t a
con
dus
la
dezv
olta
rea
un
or
polit
ici
adec
vate
de
m
igra
�ie.
În
19
94
a fo
st
adop
tat�
con
stit
u�i
a ��
rii,
în c
are
este
su
s�in
ut
con
stit
u�i
onal
dre
ptu
l
de i
ntr
are
�i i
e�ir
e di
n �
ar�
a ce
t��e
nilo
r m
oldo
ven
i în
in
teri
oru
l �i
în
afar
a ��
rii.
În b
aza
nor
mel
or c
onst
itu
�ion
ale
au f
ost
form
ula
te �
i
prom
ulg
ate
legi
«c
u
priv
ire
la
intr
area
�i
ie
�ire
a di
n
re
publ
ica
mol
dova
» (1
994)
, «c
u p
rivi
re la
sta
tutu
l ju
ridi
c al
cet
��en
ilor
str�
ini �
i
al a
patr
izilo
r» (
1994
), ca
re r
egle
men
teaz
� di
feri
te a
spec
te a
le i
ntr
�rii
sau
ie
�iri
i di
n
�ar�
a
popu
la�i
ei
mol
dove
ne�
ti,
stat
utu
l ju
ridi
c,
ampl
asar
ea l
a u
n l
oc d
e m
un
c�,
inte
grar
ea c
et��
enilo
r st
r�in
i pe
teri
tori
ul m
oldo
vei.
13
De
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
im
igra
�ion
iste
se
ocu
pa l
a în
cepu
t o
stru
ctu
r� s
peci
al�
a R
epu
blic
ii M
oldo
va,
con
stit
uit
� în
c� i
n p
erio
ada
sovi
etic
� –
depa
rtam
entu
l m
igra
�iei
ce
�in
ea d
e m
inis
teru
l m
un
cii,
prot
ec�i
ei
soci
ale
�i
a fa
mili
ei.
Prin
tre
al�i
ac
tori
, im
plic
a�i
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
, m
en�i
on�m
pre
�edi
n�i
a, P
arla
men
tul,
Gu
vern
ul
(Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Ext
ern
e, M
inis
teru
l A
face
rilo
r In
tern
e (in
clu
siv,
Dep
arta
men
tul
Teh
nol
ogiil
or
Info
rma�
ion
ale)
, D
epar
tam
entu
l
Sit
ua�
iilor
de
Urg
en��
, Dep
arta
men
tul T
rupe
lor
de G
r�n
icer
i.
A
doua
et
ap�
(199
5-20
00)
se
cara
cter
izea
z�
prin
in
tegr
area
repu
blic
ii în
pro
cese
le i
mig
ra�i
onis
te l
a n
ivel
glo
bal
�i,
în p
rim
ul
rân
d, e
uro
pean
. D
e re
mar
cat,
c�
prob
lem
ele
mig
r�ri
i for
�ei d
e m
un
c�
sun
t do
min
ante
în
act
ivit
atea
str
uct
uri
lor
de s
tat.
Par
ticu
lar
în a
cest
proc
es
este
fa
ptu
l c�
m
igra
�ia
for�
ei
de
mu
nc�
m
oldo
ven
e�ti
�i
inte
grar
ea s
tru
ctu
rilo
r de
sta
t în
tr-u
n s
ingu
r sp
a�iu
de
mig
ra�i
e,
ac�i
onea
z�
ca
dou
� pr
oces
e in
depe
nde
nte
ab
solu
t n
on-
inte
gra�
ion
iste
. Po
pula
�ia
Mol
dove
i a
înce
put
sa
se
inte
grez
e in
proc
esel
e m
igra
�ion
iste
eu
rope
ne
f�r�
a
mai
a�
tept
a su
port
ul
�i
asis
ten
�a s
tru
ctu
rilo
r de
sta
t. Î
n a
cela
�i t
imp,
str
uct
uri
le d
e st
at s
un
t
men
ite
s� r
egle
men
teze
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nca
, s�
ia în
con
side
rare
expe
rien
�a
��ri
lor
euro
pen
e în
ce
ea
ce
�in
e de
re
glem
enta
rea
mig
ra�i
ilor
for�
ei
de
mu
nc�
, fii
nd
ghid
ate
nu
at
ât
de
acu
itat
ea
prob
lem
ei m
igra
�iei
res
urs
elor
de
mu
nc�
, câ
t de
cea
a m
igr�
rilo
r
orie
nta
te s
pre
Eu
ropa
.
Cad
rul
lega
l de
reg
lem
enta
re a
pro
cese
lor
de m
igra
�ie
r�m
âne
în
aces
t� p
erio
ad�
acel
a�i,
dezv
olta
t în
per
ioad
a 19
90-1
994.
Sta
tul
a
tin
s s�
in
trod
uc�
tra
nsp
aren
�� �
i at
itu
din
e ci
viliz
at�
în p
roce
sul
de
mig
rare
a
popu
la�i
ei.
A
fost
o
înce
rcar
e de
a
înch
eia
acor
duri
bila
tera
le l
egat
e de
reg
lem
enta
rea
prob
lem
ei m
igra
�iei
for
�ei
e m
un
c�
a ce
t��e
nilo
r m
oldo
ven
i cu
ace
le �
�ri
în c
are
exis
ta f
or��
de
mu
nc�
mig
rato
are
din
M
oldo
va.
Prin
in
term
ediu
l M
inis
teru
lui
Afa
ceri
lor
Ext
ern
e a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, au
fo
st
f�cu
te
adre
s�ri
c�
tre
stru
ctu
rile
re
leva
nte
di
n
24
stat
e (B
ulg
aria
, G
erm
ania
, G
reci
a,
Un
gari
a, I
srae
l, E
ston
ia,
Leto
nia
, Li
tuan
ia,
Polo
nia
, C
anad
a, F
ran
�a,
Ceh
ia,
Slo
vaci
a,
Ital
ia,
Ku
wei
t,
Iugo
slav
ia,
Cro
a�ia
, S
love
nia
,
108
coin
trab
andi
�ti,
a tr
ecu
t cu
su
cces
spa
�iu
l (i)
în
in
terv
alu
l de
tim
p [t
,
t+1]
. În
con
seci
n��
, pr
obab
ilita
tea
fapt
ulu
i c�
gru
pul
de „
beje
nar
i” s
e
afl�
în s
pa�i
ul (
i) în
mom
entu
l de
tim
p t+
1 es
te e
gal�
cu
: 0
0 =
Pit+
1 =
Pit *
(1-A
i*q i
t ) =
Pit -
Pit (A
i*q i
t ),
un
de
Ai
– in
dica
toru
l
efic
ien
�ei
acti
vit�
�ii
sin
dica
tulu
i de
co
ntr
aban
di�t
i: ac
esta
influ
en�e
az�
grad
ul
de e
ficie
n��
a a
c�iu
nilo
r se
rvic
iilor
de
fron
tier
�,
redu
cân
d, e
ven
tual
, pr
obab
ilita
tea
capt
ur�
rii
de c
�tre
gr�
nic
eri
a
gru
pulu
i de
imig
ran
�i p
oten
�ial
i.
În
cazu
l m
isiu
nii
reu
�ite
a
con
trab
andi
�tilo
r,
efic
ien
�a
Ai
este
apre
ciat
� ca
:
Pit –
Pit (
Aiq
it ) =
0.
1
= A
i *q i
t �
Ai =
1/q
it ..
Pen
tru
sch
ema
dat�
a ”
urm
�rir
ii” v
alor
ile A
i tr
ebu
ie s
� fie
poz
itiv
e
�i
s�
sati
sfac
� ec
ua�
ia
1-A
i*q i
t >=
0,
i
= 0,
I.
În
m
od
anal
ogic
,
incl
ude
m
sist
emu
l de
va
lori
{B
i},
care
ca
ract
eriz
eaz�
ef
icie
n�a
ac�i
un
ilor
serv
icilu
i de
fro
nti
er�.
De
rem
arca
t, c
� si
stem
elor
de
valo
ri
la
care
se
fa
ce
refe
rin
��,
{Ai}:
{Bi} i
=0I ,
le
este
pr
opri
u
un
ca
ract
er
inte
gral
, �i
, du
p� c
az,
ele
pot
fi di
viza
te în
com
pon
ente
car
e ar
ilu
stra
spec
ificu
l re
giu
nilo
r în
pa
rte,
gr
adu
l de
m
oder
niz
are
a
ech
ipam
entu
lui
uti
lizat
, n
ivel
ul
resu
rsel
or
teh
nic
e sa
u
grad
ul
de
info
rmar
e de
spre
ten
din
�ele
exi
sten
te î
n s
fere
le e
xter
ne
ale
agen
�ilo
r,
afla
�i î
n i
nte
rac�
iun
e. S
trat
egia
fie
c�re
i p�
r�i
va c
onst
a at
un
ci î
n
sele
ctar
ea c
ompo
nen
telo
r sa
u a
le v
alor
ilor
aces
tora
din
vec
tori
i de
efic
ien
�� {
Ai}�
{B
i}. Î
n a
cest
caz
, si
stem
ul
dete
rmin
ist
poat
e fi
desc
ris
în u
rm�t
oare
a fo
rmu
l� (d
up�
nor
mal
izar
e):
(1.4
)
1
0
1
0
(1)
(1)
(1)
(1)
0,...
,0,
...,
tt
tii
It
tii
it
tt
iii
iI
tt
iii
i
PiAq
PiPi
Aq
qBp
Bp
tN
iI
�
�
�
�
��
�
��
�
� �
� �
Art
icol
ul p
rezi
nt�
, ast
fel,
o ab
orda
re a
pro
cesu
lui m
igra
�ion
al c
are
se
desf
��oa
r�
în
regi
un
ile
fron
talie
re
din
pe
rspe
ctiv
a m
odel
�rii
anu
mit
or a
spec
te a
le a
cest
uia
. O
dez
volt
are
ult
erio
ar�
a m
odel
ulu
i
prop
us
poat
e vi
za „
jocu
l” d
intr
e se
rvic
iile
de g
r�n
icer
i �i s
indi
catu
l de
107
(1.1
) 1 1
(1)
(1)
t
t
t
t
ti
it
i
ti
it
i
pq
pv
qp
qw
� �
��
�
�
�
�
�
�
i = 0
, I;
t =
0, T
.
Din
con
side
ra�i
ile d
e m
ai s
us
devi
ne
evid
ent
c� e
ste
ilust
rat�
astf
el
desc
rier
ea
proc
esu
lui
”de
urm
�rir
e a
agen
tulu
i de
c�
tre
con
trag
entu
l”.
Rez
ult
�, d
e as
emen
ea,
c� p
roce
sul
con
fru
nt�
rii
poat
e fi
desc
ris
prin
sis
tem
ul:
(1.2
) 1 1
(1)
(1)
t
t
t
t
ti
it
i
ti
it
i
pq
pv
qp
qw
� �
��
�
�
�
�
�
�
� �
un
de
0
(1)
It
ii
iv
pt
qt
�
��
��
�;
0
(1)
It
ii
iw
qt
pt
�
��
��
; i =
0, I
; t
=
0, T
. Proc
esu
l de
resp
inge
re v
a fi
desc
ris
prin
sis
tem
ul:
(1.3
) 1 1
(1)
(1)
t
t
t
t
ti
i
ti
ti
i
ti
pq
pv
qp
qw
� �
��
�
�
�
�
�
�
� � � �
un
de:
0(1
)I
ti
ii
vpt
qt
�
��
�� �
, 0
(1)
It
ii
iw
pt
qt
�
��
�� �
, i =
0,..
.,I ;
t=0
,...T
.
În s
iste
mu
l ex
amin
at (
1),
tota
litat
ea v
alor
ilor
{Pit }
�i
{Qit }
pot
fi
dete
rmin
ate
drep
t va
riab
ile r
egu
lare
. La
exam
inar
ea p
osib
ilit�
�ilo
r de
influ
en��
ale
ope
rato
rilo
r st
rate
giilo
r A
�i
B î
n s
pa�i
ul
vari
abile
lor
regu
lare
Du
p� c
um
a f
ost
men
�ion
at m
ai s
us,
tot
alit
atea
val
orilo
r {P
it *Q
it }
însu
mea
z� in
form
a�ia
des
pre
inte
rac�
iun
ea c
elor
doi
age
n�i
: im
igra
n�i
pote
n�i
ali
(sau
gr
up�
ri
care
ac
�ion
eaz�
în
ve
dere
a tr
ansf
eru
lui
pers
oan
elor
pes
te h
otar
e) �
i gr
�nic
eri.
De
rem
arca
t, c
� es
te p
osib
il�
�i s
ubs
titu
irea
cel
or d
oi a
gen
�i p
rin
res
urs
ele
mat
eria
le �
i fin
anac
iare
ale
agen
�ilo
r re
spec
tivi
.
Vom
rec
urg
e, p
entr
u c
lari
fic�r
i, la
an
aliz
a u
nei
sit
ua�
ii ip
otet
ice
în c
are
un
gru
p de
im
igra
n�i
pot
en�i
ali,
con
dus
de u
n s
indi
cat
de
14
Mac
edon
ia,
Bos
nia
-Her
�egi
von
a et
c.)
refe
rito
r la
în
chei
erea
u
nor
acor
duri
bila
tera
le c
e ar
viz
a pr
oble
ma
mig
ra�i
ei
for�
ei d
e m
un
c� a
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni
în a
cest
e st
ate.
Cu
toa
te a
cest
ea,
în a
nsa
mbl
u,
acea
st�
ini�
iati
v� n
u a
pri
mit
spr
ijin
. R
etic
en�a
de
a co
oper
a s-
a
dato
rat
greu
t��i
lor
de p
e pi
e�el
e de
mu
nc�
na�
ion
ale,
�i
rata
mar
e de
�om
aj.
La î
nce
putu
l lu
nii
apri
lie 1
997
Mol
dova
a s
emn
at u
n a
cord
«Cu
pri
vire
la
adm
iter
e �i
tra
nsf
eru
l ce
t��e
nilo
r, c
are
se a
fl� i
lega
l pe
teri
tori
ul
Rep
ubl
icii
Mol
dova
sau
pe
teri
tori
ul
Rep
ubl
icii
Polo
nez
e» c
u
part
ea p
olon
ez�
care
se
con
fru
nt�
cu
mig
ra�i
a i
lega
l� a
cet
��en
ilor
Mol
dove
ni.
Un
ac
ord
sim
ilar
a fo
st
sem
nat
în
iu
nie
19
97
�i
cu
Un
gari
a. M
ai t
ârzi
u a
cest
aco
rd a
fost
sem
nat
�i c
u L
itu
ania
.
Au
fo
st
într
epri
nse
m
�su
ri
pen
tru
a
apro
fun
da
acor
dul
de
coop
erar
e, i
ncl
usi
v în
dom
eniu
l de
pro
tec�
ie a
dre
ptu
rilo
r ce
t��e
nilo
r
în c
adru
l CS
I. A
fost
sem
nat
un
aco
rd c
u p
rivi
re la
pri
nci
piile
de
baz�
ale
coop
er�r
ii tr
ansf
ron
talie
re
într
e ��
rile
m
embr
e a
Trat
atu
lui
priv
ind
apro
fun
dare
a in
tegr
�rii
în d
omen
iile
econ
omic
e �i
um
anit
are
din
29
mar
tie
1996
.
În
noi
embr
ie
1997
gu
vern
ul
a ad
opta
t u
n
decr
et
«Ocu
pare
a
tem
pora
r� a
lucr
�tor
ilor-
imig
ran
�i».
În
mod
evi
den
t, h
ot�r
ârea
a v
izat
fapt
ul
c� «
efor
turi
le d
e a
crea
loc
uri
de
mu
nc�
tem
pora
re c
et��
enilo
r
Rep
ubl
icii
Mol
dova
pes
te h
otar
e se
efe
ctu
eaz�
nu
mai
de
c�tr
e ag
en�i
i
econ
omic
i ce
de�
in l
icen
�� p
entr
u a
act
iva
în c
alit
ate
de i
nte
rmed
iar
pen
tru
or
gan
izar
ea
anga
j�ri
i te
mpo
rare
a
cet�
�en
ilor
Rep
ubl
icii
Mol
dova
pes
te h
otar
e �i
aco
rdar
ea p
erm
isiu
nilo
r pe
ntr
u a
nga
jare
a
un
ui a
nu
mit
nu
m�r
de
imig
ran
�i m
un
cito
ri în
tr-o
�ar
� an
um
e».
Ace
st
decr
et a
fos
t ap
roba
t pr
in n
oul
«Reg
ula
men
t cu
pri
vire
la
anga
jare
a
tem
pora
r� a
mu
nci
tori
lor
mig
ran
�i».
Reg
ula
men
tul
prev
edea
toa
te
mom
ente
le
pozi
tive
al
e fo
stel
or
acte
n
orm
ativ
e ju
ridi
ce
în
regl
emen
tare
a m
igra
�iei
fo
r�ei
de
m
un
c�,
fiin
d co
mpl
etat
�i
îmbu
n�t
��it
de
un
nu
m�r
de
mod
ific�
ri �
i dis
pozi
�ii.
În
con
form
itat
e cu
ac
est
regu
lam
ent,
au
fo
st
iden
tific
ate
într
epri
nde
rile
cu
dr
ept
de
anga
jare
a
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni
în
str�
in�t
ate.
Cu
toa
te a
cest
ea,
ac�i
un
ile î
ntr
epri
nse
nu
au
asi
gura
t o
15
cola
bora
re r
eal�
a s
tru
ctu
rilo
r de
sta
t cu
inst
itu
�iile
soc
iet�
�ii c
ivile
, a
popu
la�i
ei �
i a fo
r�ei
de
mu
nc�
mig
rato
are
a R
epu
blic
ii M
oldo
va.
Su
b pr
esiu
nea
man
ifest
�rilo
r de
mig
rare
în
mas
� n
ereg
lem
enta
t�
��ri
le d
in E
stu
l �i
Ves
tul
Eu
rope
i au
în
cepu
t sa
du
c� o
pol
itic
� a
«u�i
lor
înch
ise»
, pr
otej
ând
pia�
a in
tern
� a
mu
nci
i. S
-a
prod
us
con
solid
area
pre
siu
nilo
r ��
rilo
r U
niu
nii
Eu
rope
ne
asu
pra
con
duce
rii
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, de
la
care
s-a
cer
ut
luar
ea d
e m
�su
ri m
ai f
erm
e
de a
con
trac
ara
mig
ra�i
a f
or�e
i de
mu
nc�
spre
Ves
t, lu
pta
cu t
rafic
ul
de fi
in�e
um
ane,
al f
emei
lor
�i fe
telo
r ti
ner
e.
În
acel
a�i
tim
p,
con
duce
rea
mol
dove
nea
sc�,
re
cun
oscâ
nd
prob
lem
a m
igra
�iei
în
m
as�
�i
posi
bilit
atea
de
a
m�r
i re
zerv
ele
valu
tare
str
�in
e a
înce
put
s� e
xplo
atez
e ac
est
fen
omen
. În
pol
itic
a
inte
rn�
se i
au m
�su
ri d
e re
glem
enta
re a
pro
cese
lor
de m
igra
�ie
a
for�
ei d
e m
un
c�.
Se
obse
rv�
un
in
tere
s le
gat
de p
robl
ema
mig
ra�i
ei
for�
ei d
e m
un
c� d
in p
arte
a st
ruct
uri
lor
de s
tat
�i a
opi
nie
i pu
blic
e. S
e
fac
înce
rc�r
i de
a r
ezis
ta a
ctiv
it��
ilor
într
epri
nde
rilo
r ce
act
ivea
z� c
u
for�
a de
mu
nca
ile
gal�
. C
u t
oate
ace
stea
, da
tori
t� i
mpe
rfec
�iu
nilo
r
legi
sla�
iei R
epu
blic
ii M
oldo
va,
aces
te a
c�iu
ni î
n a
nsa
mbl
u n
u a
u a
vut
nic
i u
n s
ucc
es.
În g
ener
al,
în a
ceas
t� p
erio
ad�
nu
au
fos
t at
inse
obie
ctiv
ele
axat
e pe
re
glem
enta
rea
de
stat
a
mig
ra�i
ei
for�
ei
de
mu
nc�
.
Su
b in
fluen
�a s
tru
ctu
rilo
r in
tern
a�io
nal
e s-
a in
ten
sific
at a
ten
�ia
acor
dat�
pro
blem
elor
le
gate
de
traf
icu
l cu
fiin
�e u
man
e, în
spe
cial
, a
fem
eilo
r ti
ner
e,
�i
form
ula
rea
un
or
m�s
uri
or
gan
iza�
ion
ale,
info
rma�
ion
ale
�i d
e re
abili
tare
într
u c
ontr
acar
area
ace
stu
i fen
omen
.
Prin
cipa
lii
acto
ri
ai
proc
esel
or
de
mig
ra�i
e r�
mân
ac
eia�
i. D
e
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
mig
ra�i
onis
te s
e oc
up�
o s
tru
ctu
r� d
e st
at
spec
ializ
at�
a R
epu
blic
ii M
oldo
va –
Dep
arta
men
tul
Mig
ra�i
ei ,
din
cadr
ul
Min
iste
rulu
i M
un
cii,
Prot
ec�i
ei
Soc
iale
�i
a
Fam
iliei
. În
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
mig
ra�i
onis
te s
un
t im
plic
a�i
de a
sem
enea
Pre�
edin
�ia,
Par
lam
entu
l, G
uve
rnu
l (M
inis
teru
l A
face
rilo
r E
xter
ne,
Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Inte
rne,
D
epar
tam
entu
l Te
hn
olog
iilor
Info
rma�
ion
ale
(dev
enit
in
depe
nde
nt
în
stru
ctu
ra
Gu
vern
ulu
i),
106
00
0,
1,1,
1i
II
tt
tt
ii
ii
ip
qp
q�
�
��
��
��
Ast
fel,
p it
�i q
it ilu
stre
az�
info
rma�
ia d
espr
e n
um
�ru
l de
age
n�i
în
regi
un
e (i)
în
per
ioad
a de
tim
p t.
O a
stfe
l de
tre
cere
în
car
e ap
ar
{mit (x
)} �i
{p i
t } po
ate
fi n
um
it�
nor
mal
izar
e a
sist
emu
lui
de v
alor
i
{mit (x
)}. Î
n s
egm
entu
l de
tim
p t
în s
pa�i
ul
i în
tâln
irea
pot
en�i
alilo
r
mig
ran
�i c
u g
r�n
icer
ii n
u s
-a p
rodu
s. A
tun
ci p
erso
anel
e da
te p
ot s
�
p�r�
seas
c� (
sau
par
�ial
s�
p�r�
seas
c�)
spa�
iul
(i):
s� t
reac
� h
otar
ul,
astf
el n
um
�ru
l ac
esto
ra î
n u
rm�t
oare
a pe
rioa
d� d
e ti
mp
s� s
cad�
.
Atu
nci
est
e re
zon
abil
a lu
a ca
pit+
1 u
rm�t
oare
a va
loar
e:
1(1
)t
tt
ii
it
Pq
PV
��
�, u
nde
0(1
)I
tt
ii
iV
Pt
q�
��
�,
adic
�. P
it+1
este
ob�
inu
t pr
in n
orm
aliz
area
sis
tem
ulu
i de
val
ori
{Pit (
1-
q it )}
. Urm
�toa
rea
oper
a�ie
va
fi p i
t (1-q
it ):
pit (1
-qit )=
p it -
p it *
q it .
Pute
m
adm
ite
în
con
tin
uar
e c�
ex
pres
ia
p it *
q it
cara
cter
izea
z�
”in
tera
c�iu
nea
” di
ntr
e ag
ent
�i c
ontr
agen
t: î
n a
cest
caz
, pr
in e
a es
te
expr
imat
� de
plas
area
em
igra
n�i
lor
pote
n�i
ali
din
sp
a�iu
l (i)
în
segm
entu
l de
ti
mp
t+1.
R
eie�
ind
din
ac
este
co
nst
at�r
i, po
ate
fi
efec
tuat
� es
tim
area
pro
babi
lit��
ii u
rm�t
oru
lui
even
imen
t: î
n s
pa�i
ul
(i)
în
tim
pul
t se
pr
odu
ce
întâ
lnir
ea
gr�n
icer
ilor
cu
pote
n�i
alii
emig
ran
�i.
Atu
nci
, în
tim
pul
t+1
nu
m�r
ul
gr�n
icer
ilor
(sau
can
tita
tea
resu
rsel
or c
are
treb
uie
an
tren
ate)
, va
tre
bui
s� s
pore
asc�
cee
a ce
ofer
� po
sibi
litat
ea
con
side
r�ri
i u
rm�t
oare
i ex
pres
ii ca
in
i�ia
le
la
esti
mar
ea p
roba
bilit
��ii
even
imen
tulu
i în
cau
z�: q
it +p i
t qit .
În c
onti
nu
are:
qit +
p it q
it = q
it (1+p
it ). E
ste
ob�i
nu
t, a
stfe
l, si
stem
ul d
e
valo
ri {q
it (1+p
it )}. D
in c
onti
nu
area
nor
mal
iz�r
ii si
stem
ulu
i rez
ult
�:
1(1
)t
tt
ii
it
qp
qw
��
� ,
��
0(1
)I
tt
ti
ii
wq
p�
��
�
Est
e ob
�in
ut,
res
pect
iv, s
iste
mu
l din
amic
:
105
S�
adm
item
c�
even
imen
tele
se
vor
deru
la î
n s
pa�i
ul
fron
talie
r �i
în a
nu
mit
e in
terv
ale
de t
imp
(cu
anti
ficar
ea t
impu
lui:
t =
0,...
t, T
).
Figu
ra 2
.
S
pa�i
ul f
ron
talie
r po
ate
fi di
viza
t în
zon
e (p
aram
etru
l nu
mer
ota�
iei:
indi
cato
rul i
=0,..
.I);
Figu
ra 3
.
D
ac�
în f
ieca
re z
on�
(i) î
n i
nte
rval
ul
de t
imp
t su
nt
con
cen
tra�
i
urm
�tor
ul
nu
m�r
de
ag
en�i
�i
co
ntr
agen
�i:
mit (x
) –
nu
m�r
ul
emig
ran
�ilo
r po
ten
�ial
i �i
nit (x
) –
mu
n�ru
l de
gr�
nic
eri,
un
de x
–
coor
don
atel
e sp
a�iu
lui
(i).
Atu
nci
nu
m�r
ul
mig
ran
�ilo
r po
ten
�ial
i în
segm
entu
l de
tim
p t
în z
ona
fron
talie
r� v
a fi:
0
()
()
It
t ii
Mx
mx
�
��
, i�
r al
gr�n
icer
ilor:
0(
)(
)I
tt i
iNx
nx
�
��
Exa
min
area
rap
ortu
rilo
r:
()
()
()
tt
ii
t
mx
px
Mx
� �
i (
)(
)(
)
tt
ii
t
nx
qx
Nx
�
con
duce
la s
itu
a�ia
în c
are
p it �
i qit p
or f
i in
terp
reta
�i c
a ev
entu
alit
ate
a ap
ari�
iei
agen
�ilo
r re
spec
tivi
în
apr
opie
re d
e zo
na
(i)
în p
erio
ada
de
tim
p t:
16
Dep
arta
men
tul
Sit
ua�
ii S
peci
ale,
�i
de
part
amen
tul
tru
pelo
r de
fron
tier
�.
Eta
pa a
tre
ia (
2001
-200
6).
Con
�in
utu
l et
apei
con
st�
în d
orin
�a d
e
a pr
omov
a le
galiz
area
m
igr�
rii
«ile
gale
» a
for�
ei d
e m
un
c� �
i în
ap�r
area
dr
eptu
rilo
r lo
r în
��
rile
ga
zde.
A
ceas
t�
peri
oad�
es
te
cara
cter
izat
� de
act
ivit
atea
pen
tru
pro
mov
area
im
agin
ii st
ruct
uri
lor
de m
igra
�ie
ale
Mol
dove
i at
ât î
n r
ându
l po
pula
�iei
cât
�i
pe a
ren
a
inte
rna�
ion
al�.
Ca
urm
are
a re
zult
atel
or
aleg
erilo
r pa
rlam
enta
re
din
20
01,
pute
rea
com
un
ist�
a
înt�
rit
rolu
l st
atu
lui
în
regl
emen
tare
a
proc
esel
or m
igra
�ion
iste
. S
e ef
ectu
eaz�
o r
efor
m�
inst
itu
�ion
al�
în
man
agem
entu
l m
igra
�iei
. S
e în
t�re
�te
rolu
l �i
im
port
an�a
ser
vici
ilor
de m
igra
�ie
în s
tru
ctu
ra c
entr
al�
exec
uti
v�.
În a
nu
l 20
01 î
n l
ocu
l
Dep
arta
men
tulu
i Mig
ra�i
ei
din
cad
rul M
inis
teru
lui M
un
cii,
Prot
ec�i
ei
Soc
iale
�i
a Fa
mili
ei,
se c
reea
z� S
ervi
ciu
l de
Sta
t al
Mig
ra�i
ei
în
cadr
ul
Gu
vern
ulu
i, ar
e lo
c co
nce
ntr
area
tu
turo
r se
rvic
iilor
în
tr-o
sin
gur�
str
uct
ur�
de
stat
ce
se o
cup�
de
regl
emen
tare
a �i
reg
ula
rea
proc
esel
or m
igra
toar
e, i
ncl
usi
v m
igra
�ia
for
�ei
de m
un
c� [
2].
În a
nu
l
2002
S
ervi
ciu
l re
spec
tiv
a fo
st
tran
sfor
mat
în
D
epar
tam
entu
l
Mig
ra�i
ei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, st
atu
tul
�i
fun
c�ia
c�
ruia
es
te
dete
rmin
at�
de c
�tre
Par
lam
entu
l ��
rii.
Mai
târ
ziu
, în
200
5, e
ste
rede
nu
mit
în B
irou
l Na�
ion
al a
l Mig
ra�i
ei.
În
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
m
igra
toar
e su
nt
de
asem
enea
impl
icat
e Pr
e�ed
in�i
a, P
arla
men
tul,
Gu
vern
ul (
Min
iste
rul A
face
rilo
r �i
Inte
gr�r
ii E
uro
pen
e,
Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Inte
rne,
M
inis
teru
l
Teh
nol
ogiil
or
Info
rma�
ion
ale
(dev
enit
in
depe
nde
nt
în
stru
ctu
ra
Gu
vern
ulu
i),
Dep
arta
men
tul
Ser
vici
i S
peci
ale,
D
epar
tam
entu
l
tru
pelo
r de
Fr
onti
er�,
D
epar
tam
entu
l (B
irou
l N
a�io
nal
) re
la�i
ilor
inte
r-et
nic
e.
Polit
ica
mig
ra�i
onis
t� d
us�
de
c�tr
e st
ruct
uri
le m
oldo
ven
e�ti
are
ca
scop
în
l�tu
rare
a de
ficie
n�e
lor
abor
d�ri
lor
ante
rioa
re
în
regl
emen
tare
a pr
acti
cilo
r în
ges
tion
area
mig
ra�i
ei.
Obi
ecti
vul a
cest
eia
este
de
acu
m î
nai
nte
pro
teja
rea
nu
nu
mai
a p
erso
anel
or a
flate
în
afar
a ��
rii,
acti
veân
d în
mod
leg
al,
dar
�i a
juto
rare
a ga
star
bait
erilo
r
17
din
Mol
dova
car
e m
un
cesc
ile
gal
pen
tru
a-i
spr
ijin
i în
leg
aliz
area
mig
ra�i
ei [
3].
Pen
tru
ace
asta
a f
ost
crea
t� o
Age
n�i
e de
Sta
t pe
ntr
u
ocu
pare
a fo
r�ei
de
mu
nc�
pes
te h
otar
e (2
002)
.
Au
fo
st
puse
în
ap
licar
e m
�su
ri
de
apro
pier
e a
stru
ctu
rilo
r
dipl
omat
ice
/ co
nsu
lare
al
e R
epu
blic
ii M
oldo
va
de
cet�
�en
ii
mol
dove
ni,
afla
�i p
este
hot
are.
Cu
ace
st s
cop,
înce
pân
d cu
an
ul 2
003
s-a
pus
sarc
ina
de a
se
desc
hid
e A
mba
sade
ale
Rep
ubl
icii
Mol
dova
în
��ri
le î
n c
are
se a
fl� m
asiv
for
�� d
e m
un
ca a
Mol
dove
i. D
in 2
007
în
acea
st�
polit
ic�
a fo
st in
trod
us
un
nou
asp
ect,
ce
vize
az�
desc
hid
erea
con
sula
telo
r R
epu
blic
ii M
oldo
va în
ora
�ele
/ r
egiu
nile
, u
nde
pre
zen
�a
mig
ran
�ilo
r m
oldo
ven
i est
e pe
dep
lin v
izib
il� �
i sem
nifi
cati
v�.
Dep
arta
men
tul
mig
r�ri
i a
dezv
olta
t co
nce
ptu
l de
mig
ra�i
e po
litic
�,
care
a fo
st a
prob
at d
e c�
tre
Parl
amen
t în
oct
ombr
ie 2
002.
În
afa
r� d
e
acea
sta,
a f
ost
preg
�tit
� re
dac�
ia n
ou�
a le
gii c
u p
rivi
re «
La m
igra
�ie»
.
A
fost
ar
mon
izat
� le
gisl
a�ia
n
a�io
nal
�,
fiin
d ad
apta
t�
rigo
rilo
r �i
stan
dard
elor
in
tern
a�io
nal
e. M
oldo
va s
-a a
lipit
act
elor
in
tern
a�io
nal
e
de r
egle
men
tare
a p
roce
selo
r m
igra
�ion
iste
: C
onve
n�i
a E
uro
pean
�
priv
ind
stat
utu
l m
un
cito
rilo
r m
igra
n�i
; C
arta
S
ocia
l�
Eu
rope
an�;
Con
ven
�ia
Eu
rope
an�
cu p
rivi
rea
la s
ecu
rita
tea
soci
al�,
aco
rdu
l de
coop
erar
e a
con
duce
rii
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
O
rgan
iza�
ia
Inte
rna�
ion
al�
a M
igra
�iei
(se
mn
at�
în M
ai 2
002,
rat
ifica
t� d
e c�
tre
parl
amen
t în
oct
ombr
ie 2
002.
Rep
ubl
ica
Mol
dova
a a
dera
t la
23
noi
embr
ie 2
001
la C
onve
n�i
e (1
951)
�i
prot
ocol
ul
Adi
�ion
al (
1967
) pe
refu
gia�
i. În
an
sam
blu
Mol
dova
a r
atifi
cat
pest
e 20
act
e ju
ridi
ce
inte
rna�
ion
ale
în s
fera
ap�
r�ri
i dre
ptu
rilo
r om
ulu
i, m
igra
�iei
fo
r�ei
de
mu
nc�
�i a
ref
ugi
a�ilo
r. L
a 25
iulie
200
2 pa
rlam
entu
l a a
dopt
at le
gea
cu p
rivi
re la
ref
ugi
a�i,
care
a in
trat
în v
igoa
re la
1 ia
nu
arie
200
3.
Rep
ubl
ica
Mol
dova
a
ini�
iat
�i
a se
mn
at
un
ac
ord
inte
rgu
vern
amen
tal
cu I
talia
, �i
se
duc
disc
u�i
i în
ace
st s
ens
cu
Spa
nia
�i
Po
rtu
galia
. D
in
2003
It
alia
a in
trod
us
cote
pe
ntr
u
mig
ran
�ii
mol
dove
ni
în p
lan
ul
na�
ion
al a
nu
al.
Cot
a m
oldo
ven
easc
� a
gast
arba
iter
ilor
în I
talia
a c
resc
ut
de l
a 50
0 (2
003)
pân
� la
6.5
00
oam
eni (
2008
).
104
O c
erce
tare
com
plex
� a
prob
lem
ei t
rafic
ulu
i de
fiin
�e u
man
e a
fost
efec
tuat
� în
com
un
de
In
stit
utu
l pe
ntr
u M
igra
�ie
�i S
tudi
i E
tnic
e al
Un
iver
sit�
�ii
din
Am
ster
dam
�i
Foru
l E
uro
pean
pen
tru
cer
ceta
rea
mig
ra�i
ei d
e pe
lân
g� U
niv
ersi
tate
a di
n B
ambe
rg.
La c
erce
t�ri
au
luat
part
e �i
exp
er�i
din
Ola
nda
, G
erm
ania
, It
alia
�i
Au
stri
a. A
u f
ost
exam
inat
e în
pro
fun
zim
e o
seri
e de
dos
are
pen
ale,
au
fos
t ef
ectu
ate
inte
rviu
ri c
u m
igra
n�i
i �i
exp
er�i
i. D
atel
e ce
rcet
�rii
au a
test
at f
aptu
l
c� m
igra
n�i
i in
trau
în
con
tact
nu
mai
cu
in
divi
zii
care
ap�
reau
în
rol
de i
nte
rmed
iari
�i
nu
con
tact
au n
icio
dat�
cu
org
aniz
ator
ii n
emijl
oci�
i
ai c
ontr
aban
dei [
9].
S-a
con
stat
at c
� op
era�
iile
de c
ontr
aban
d u
man
�
se m
anife
st�
prin
mai
mu
lte
fun
c�ii
spec
ializ
ate.
Per
soan
ele
care
con
duc
nem
ijloc
it p
erso
anel
e sp
re t
rece
rea
fron
tier
ei s
un
t le
men
tele
care
for
mea
z� n
ivel
ul
de j
os a
l or
gan
iza�
iei.
Alt
e n
ivel
uri
in
clu
de
recr
uta
n�i
i, pe
rsoa
nel
e sp
ecia
lizat
e în
pre
g�ti
rea
docu
men
telo
r fa
lse
�.
a.
m.
d.
[10]
. O
pr
ezen
tare
a
divi
ziu
nii
mu
nci
i în
sc
hem
a
desf
��u
r�ri
i tr
afic
ulu
i es
te
desc
ris�
în
lu
crar
ea
lui
An
drea
s
Sch
loen
har
dt
“Org
anis
ed
Cri
me
and
The
Bu
sin
ess
of
Mig
ran
t
Traf
ficki
ng
- A
n E
con
omic
An
alys
is”
[11]
Apl
icar
ea u
nor
mod
ele
mat
emat
ice
pen
tru
exa
min
area
sit
ua�
iilor
lega
te d
e tr
afic
ul
de f
iin�e
um
ane
în c
ircu
mst
an�e
le t
rece
rii
fron
tier
ei
de s
tat
poat
e fi
opor
tun
� pe
ntr
u c
ontr
acar
area
un
or a
stfe
l de
ac�
iun
i
ilega
le.
Din
pu
nct
de
vede
re m
atem
atic
, pe
ntr
u m
odel
su
nt
impo
rtan
�i d
oi
agen
�i
ai
inte
rac�
iun
ii (g
r�n
icer
�i
m
igra
n�i
i po
ten
�ial
i) ca
re
inte
rac�
ion
eaz�
în
an
um
it
spa�
iu.
Ace
ast�
in
tera
c�iu
ne
este
cara
cter
izat
� pr
in i
nte
grar
ea a
tre
i ti
puri
de
ac�i
un
i: co
nfr
un
tare
(A
),
resp
inge
re (B
), u
rm�r
ire
(C).
Figu
ra 1
.
103
�d
LUN
GR
EN
, Pe
tru
RO
�CA
Abo
rdar
ea p
rin
mod
elar
e
a pr
oces
elor
mig
ra�i
onal
e în
reg
iuni
le f
ront
alie
re
În u
ltim
ele
dece
nii
prob
lem
a m
igra
�iei
ile
gale
a f
ost
obie
ctu
l m
ai
mu
ltor
stu
dii
con
sist
ente
. În
cepâ
nd
cu l
ucr
area
de
pion
iera
t a
lui
W.
J. E
thie
r, î
n c
are
au f
ost
puse
baz
ele
anal
izei
mig
ra�i
ei î
n r
egiu
nile
fron
talie
re
[1],
câm
pul
de
cerc
etar
e a
fen
omen
ulu
i s-
a ex
tin
s
con
side
rabi
l. U
nel
e ce
rcet
�ri
rece
nte
au
abo
rdat
pro
blem
a lim
it�r
ilor
finan
ciar
e al
e co
ntr
aban
dei
cu o
amen
i [2
]; a
fost
pro
pus
un
mod
el
care
a c
onfig
ura
t pa
rtic
ula
rit�
�ile
exp
oat�
rii
mig
ran
�ilo
r [3
]; în
urm
a
un
ei
anal
ize
pert
inen
te
au
fost
di
scu
tate
re
com
and�
rile
pe
ntr
u
com
bate
rea
mig
ra�i
ei i
lega
le [
4];
au f
ost
exam
inat
e co
ndi
�iile
în
car
e
se p
rodu
ce t
rece
rea
ilega
l� a
hot
aru
lui [
5].
Cu
toa
te a
cest
ea,
con
side
r�m
in
sufic
ien
t n
um
�ru
l in
vest
iga�
iilor
care
ar
pute
a da
un
r�s
pun
s co
mpl
ex l
a în
treb
area
: „C
e se
în
tâm
pl�
la h
otar
ele
��ri
i?”.
În
spe
cial
, co
nst
at�m
lip
sa e
albo
r�ri
i u
nor
mod
ele
care
s+a
r ax
a pe
pro
blem
a pr
opri
-zis
a a
ctu
lui
de t
rece
re i
lega
l� a
hot
aru
lui
de s
tat.
În
tr-u
n a
stfe
l de
mod
el,
ar f
i op
ortu
n�
anal
iza
inte
grat
� a
celo
r tr
ei
acto
ri:
gr�n
icer
i, m
igra
n�i
�i
co
ntr
aban
di�t
i
(inte
rmed
iari
), re
du�i
,de
obic
ei,
la d
oar
doi
prot
agon
i�ti
– a
gen
�i �
i
con
trag
en�i
, �i
a
celo
r tr
ei
tipu
ri
de
inte
rac�
iun
i: co
nfr
un
tare
,
resp
inge
re �
i urm
�rir
e.
Dat
orit
� fa
ptu
lui
c� n
um
�ru
l pu
nct
elor
de
con
trol
de
gr�n
icer
i a
cres
cut
în u
ltim
ii an
i, im
igra
n�i
i ile
gali
recu
rg,
dese
ori
la s
ervi
ciile
con
trab
andi
�tilo
r [6
]. C
ontr
aban
da
cu
oam
eni
man
ifest
� ac
um
ten
din
�e s
pre
orga
niz
are
a u
nor
sin
dica
te in
tern
a�io
nal
e în
baz
a u
nu
i
prof
esio
nal
ism
de
stu
l de
el
evat
. M
ai
mu
l�i
auto
ri
indi
c�
asu
pra
aces
tui
fapt
[7]
. În
viz
iun
ea n
oast
r�,
stru
ctu
rile
con
trab
andi
ste
nu
repr
ezin
t� n
i�te
ier
arh
ii de
tip
ul
maf
iei.
Ace
sta
este
, m
ai d
egra
b�,
un
mit
. M
ai a
proa
pe d
e re
alit
ate
este
in
terp
reta
rea
aces
tor
stru
ctu
ri
drep
t re
�ele
cu
car
acte
r lin
ear-
oriz
onta
l, ca
re c
olab
orea
z� p
e pl
an
inte
rna�
ion
al [8
].
18
Înce
pe
sa
se
man
ifest
e pr
acti
ca
de
sem
nar
e a
acor
duri
lor
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
fo
r�ei
de
mu
nc�
la
niv
el d
e re
giu
ne,
un
it��
i
adm
inis
trat
ive
(pra
ctic
a de
re
cru
tare
de
c�
tre
firm
ele
str�
ine
a
mu
nci
tori
lor
mol
dove
ni
a ex
ista
t �i
mai
în
ain
te.
Alt
ceva
est
e în
s�
fapt
ul
c�
în
aces
t pr
oces
n
u
au
fost
in
clu
se
stru
ctu
rile
de
st
at
mol
dove
ne�
ti c
ores
pun
z�to
are)
. A
stfe
l, in
spe
cial
, în
ace
ast�
per
ioad
�
au
fost
în
chei
ate
acor
duri
în
tre
part
ener
ii m
oldo
ven
i (S
ervi
ciu
l
Mig
ra�i
un
ii de
Sta
t, A
gen
�ia
pen
tru
ocu
pare
a fo
r�ei
de
mu
nc�
pes
te
hot
are,
pri
m�r
ia C
hi�
in�u
lui)
prec
um
�i
depa
rtam
ente
le i
talie
ne
în
sfer
a an
gaj�
rii
tem
pora
re
a su
rori
lor
med
ical
e di
n
Mol
dova
,
con
stru
ctor
ilor,
su
dori
lor
etc.
E
xist
� în
�ele
geri
de
an
gaja
re
a
mig
ran
�ilo
r m
oldo
ven
i cu
par
ten
eri
din
Ceh
ia,
Ku
wei
t �i
alt
e ��
ri.
A
fost
in
i�ia
t�
crea
rea
un
or
prog
ram
e co
mu
ne
de
preg
�tir
e a
spec
iali�
tilo
r cu
în
v��a
rea
limbi
i ��
rii
în
care
u
lter
ior
vor
acti
va
mig
ran
�ii m
oldo
ven
i în
cal
itat
e de
mu
nci
tori
.
Con
tin
u�
coop
erar
ea �
�rilo
r C
SI.
Mol
dova
a p
arti
cipa
t în
mod
acti
v la
pr
eg�t
irea
u
nu
i n
um
�r
de
docu
men
te
refe
rito
are
la
regl
emen
tare
a m
igra
�iei
fo
r�ei
de
m
un
c�.
Prin
tre
ele
pot
fi
men
�ion
ate:
Pr
ogra
mu
l de
ac
�iu
ni
pen
tru
de
zvol
tare
a
CS
I pe
o
peri
oad�
de
pâ
n�
în
2005
, se
c�iu
nea
«c
rear
ea
con
di�i
ilor
pen
tru
liber
a ci
rcu
la�i
e a
for�
ei d
e m
un
c�».
În
cad
rul
aces
tui
Prog
ram
est
e
prev
�zu
t
«con
cept
ul
form
�ri
pe
etap
e a
pie�
ei
for�
ei
de
mu
nc�
com
un
e �i
reg
lem
enta
rea
mig
ra�i
ei
for�
ei d
e m
un
c� a
��r
ilor
mem
bre
CS
I».
Un
alt
doc
um
ent
impo
rtan
t ad
opta
t a
fost
Con
ven
�ia
priv
ind
stat
utu
l m
igra
n�i
lor
�i a
l m
embr
ilor
fam
iliilo
r ac
esto
ra –
cet
��en
ilor
a
��ri
lor
mem
bre
CS
I,
prec
um
�i
ac
ordu
l cu
pr
ivir
e la
pr
inci
piile
gen
eral
e de
coo
pera
re a
��r
ilor
mem
bre
ale
CS
I di
n z
ona
de f
ron
tier
�
a m
igra
�iei
for
�ei d
e m
un
c� (2
002)
.
Mol
dova
s-a
adr
esat
c�t
re 1
6 ��
ri c
u p
ropu
nea
ra s
� se
mn
eze
acor
dul
cu p
rivi
re l
a pr
otec
�ia
soci
al�
a fo
r�ei
de
mu
nc�
mig
rato
are
mol
dove
ne�
ti,
afla
t�
pe
teri
tori
ul
��ri
lor
resp
ecti
ve.
Din
p�
cate
,
acea
st�
înce
rcar
e n
u a
avu
t n
ici u
n e
cou
poz
itiv
.
S-a
în
cerc
at
s�
se
adu
c�
în
con
cord
an��
cu
le
gisl
a�iil
e
inte
rna�
ion
ale
�i
euro
pen
e le
gisl
a�ia
cu
pr
ivir
e la
m
igra
�ie
a
19
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, pr
ecu
m �
i le
gisl
a�ia
adm
inis
trat
iva
�i c
ea p
enal
�
împo
triv
a pe
rsoa
nel
or im
plic
ate
în t
rafic
ul d
e fii
n�e
um
ane.
Pro
blem
a
mig
ra�i
ei
s-a
dove
dit
a fi
prio
rita
r� î
n c
adru
l Pl
anu
lui
de A
c�iu
ni
«Rep
ubl
ica
Mol
dova
– U
niu
nea
Eu
rope
an�»
. S
-a în
t�ri
t co
oper
area
cu
inst
itu
�iile
in
tern
a�io
nal
e,
spec
ializ
ate
în
sfer
a m
igra
�iei
. În
ansa
mbl
u,
poat
e fi
obse
rvat
� re
vita
lizar
ea
ac�i
un
ilor
Rep
ubl
icii
Mol
dova
în g
esti
onar
ea m
igr�
rii p
opu
la�i
ei.
Cu
sc
opu
l de
a
adu
ce
la
niv
elu
l n
orm
elor
E
uro
pen
e ba
zele
inst
itu
�ion
ale
ale
mig
ra�i
ei,
în
ap
rilie
20
05
a fo
st
mod
ifica
t�
den
um
irea
str
uct
uri
i de
baz�
a m
igra
�iei
R
epu
blic
ii M
oldo
va –
Bir
oul
Na�
ion
al c
u p
rivi
re la
pro
blem
ele
Mig
ra�i
ei .
Împr
eun
� cu
par
ten
erii
str�
ini
(Ola
nda
, Ja
pon
ia,
Ceh
ia)
s-a
înce
put
dezv
olta
rea
�i p
un
erea
în
apl
icar
e a
un
ui
�ir
de p
roie
cte
priv
ind
îmbu
n�t
��ir
ea c
alit
��ii
stat
isti
cilo
r �i
dat
elor
ref
erit
oare
la
nu
m�r
ul m
igra
n�i
lor,
tre
cere
a fr
onti
erei
de
stat
etc
.
Sch
imb�
ri p
ozit
ive
în a
ctiv
itat
ea s
tru
ctu
rilo
r m
igra
�ion
iste
de
stat
mol
dove
ne�
ti,
au f
ost
f�cu
te î
n c
onte
xtu
l u
nor
sch
imb�
ri a
le
polit
icilo
r st
atel
or r
efer
itor
la
adm
iter
ea f
or�e
i de
mu
nca
mig
rato
are
mol
dove
ne�
ti.
În
��ri
le
Un
iun
ii E
uro
pen
e a
fost
co
n�t
ien
tiza
t�
dific
ult
atat
ea lu
�rii
un
or m
�su
ri d
e fo
r��
în lu
pta
cu m
igra
�ia
ileg
al�.
Se
într
prin
d m
�su
ri
pen
tru
iden
tific
area
u
nor
m
etod
e ci
viliz
ate
pen
tru
reg
lem
enta
rea
for�
ei d
e m
un
c�.
În I
talia
, Po
rtu
galia
, S
pan
ia �
i
alte
��r
i s-
a co
ntu
rat
prac
tica
am
nis
tier
ilor
mig
ra�i
onis
te,
care
s-a
u
refe
rit
�i
la
mu
nci
tori
i pr
oven
i�i
din
M
oldo
va.
Cu
to
ate
aces
tea,
atit
udi
nea
neg
ativ
� a
��ri
lor
Eu
rope
i de
Ves
t cu
pri
vire
la
prob
lem
a
de s
emn
are
a ac
ordu
rilo
r bi
late
rale
pen
tru
reg
lem
enta
rea
mig
ra�i
ei
for�
ei d
e m
un
c� în
an
sam
blu
nu
s-a
sch
imba
t.
Cea
mai
mar
e pa
rte
a m
igra
n�i
lor
se i
nte
grea
z� î
n c
âmpu
l de
mu
nc�
în �
ara
gazd
� f�
r� im
plic
area
sau
aju
toru
l Rep
ubl
icii
Mol
dova
.
Des
pre
acea
sta
vorb
esc
date
le r
efer
itor
la
con
trac
tele
in
divi
dual
e de
mu
nc�
, în
chei
ate
cu
aju
toru
l sa
u
cu
impl
icar
ea
stat
ulu
i
mol
dove
nes
c.
Oam
enii
î�i
rezo
lv�
prob
lem
ele
lega
te
de
ocu
pare
a fo
r�ei
de
mu
nc�
în
��r
i st
r�in
e, b
azân
du-s
e n
um
ai p
e ei
în
�i�i
. A
ceas
ta a
rat�
102
asan
area
pie
�ei
inte
rne
a m
un
cii
în b
aza
rein
tegr
�rii
repa
tria
n�il
or
care
au
ob�
inu
t în
str
�in
�tat
e ab
ilit�
�i pr
ofes
ion
ale,
nec
esar
e pe
ntr
u
dezv
olta
rea
econ
omie
i n
a�io
nal
e; o
feri
rea
gara
n�ii
lor
soci
ale
pen
tru
lucr
�tor
ii-em
igra
n�i.
Baz
a n
orm
ativ
-leg
isla
tiv�
car
e ar
asi
gura
reg
lem
enta
rea
mig
ra�ie
i
for�
ei
de
mu
nc�
tr
ebu
ie
s�
incl
ud�
ar
tico
lele
re
spec
tive
al
e
Con
stit
u�ie
i ��
rii,
legi
sla�
ia
na�
ion
al�
vizâ
nd
prob
lem
ele
mig
ra�ie
i,
acor
duri
bi
late
rale
�i
m
ult
ilate
rale
în
do
men
iu.
Toto
dat�
, es
te
nec
esar
� ex
iste
n�a
act
elor
nor
mat
ive
inte
grat
e în
sis
tem
ul
gen
eral
al
legi
sla�
iei a
dmin
istr
ativ
e, v
amal
e, fi
scal
e, b
anca
re, i
nve
sti�i
onal
e �.
a.
Ac�
iun
ile
con
cert
ate
ale
stru
ctu
rilo
r m
igra
�ion
ale
ale
stat
ulu
i
con
trib
uie
la
cr
eare
a pr
emis
elor
pe
ntr
u
gest
ion
area
ef
icie
nt�
a
proc
esel
or
de
expo
rt �
i im
port
a
for�
ei
de
mu
nc�
. C
ompl
exu
l de
m�s
uri
ca
re
�in
de
polit
ica
mig
ra�io
nal
� tr
ebu
ie
s�
incl
ud�
at
ât
met
ode
«fle
xibi
le»
de r
egle
men
tare
, m
enit
e s�
con
figu
reze
un
clim
at
mig
ra�io
nal
fa
vora
bil,
cât
�i
met
ode
«du
re»,
or
ien
tate
sp
re
regl
emen
tare
a vo
lum
elor
�i s
tru
ctu
rii f
luxu
rilo
r m
igra
�ion
ale.
Sar
cin
a pe
rfec
�ion
�rii
man
agem
entu
lui
expo
rtu
lui
�i i
mpo
rtu
lui
for�
ei d
e m
un
c� c
onst
� în
pre
zen
t în
sta
bilir
ea u
nu
i cl
imat
eco
nom
ic
care
s�
co
ntr
ibu
ie
la
solu
�ion
area
pr
oble
mel
or
exis
ten
te
în
sfer
a
mig
ra�ie
i. D
e ai
ci d
eriv
� n
eces
itat
ea e
fect
u�r
ii an
um
itor
m�s
uri
de
influ
en�a
re i
ndi
rect
� a
agen
�ilor
eco
nom
ici
�i s
us�
iner
ii fu
nc�
ion
�rii
adec
vate
a i
nfr
astr
uct
uri
i sp
ecifi
ce a
mig
ra�ie
i fo
r�ei
de
mu
nc�
în
exte
rior
ul �
�rii.
Lite
ratu
ra:
1. L
egea
Rep
ubl
icii
Mol
dova
«C
u p
rivi
re l
a oc
upa
rea
for�
ei d
e m
un
c� �
i pr
otec
�ia
soci
al�
a pe
rsoa
nelo
r af
late
în
c�u
tare
a u
nui
loc
de m
un
c�»
�10
2–X
V d
in
13.0
3.20
03.
2. �
. �
. �
���
�J.
!
���
���
���
���
����
��
����
� ��
���
���
�� �
� �
��J
���J
���
�. -
���
���,
200
4.
3. �
.�.
$��
�%
. �
���
���
����
�
����
���
� �
�� �
��
����
� �
' �
����
�
��
���
�J @
����
���
//
H��
� ��
��>
���
, 199
5, �
1.
4. #
. $
����
. ��
���
����
� �
����
����
�� �
����
���
�
���
����
�J �
���
���
�J
� �
��.
- �
���
�, 1
997.
5.
�.
�.
���
�
. �
����
��
���
� ��
���
���
���
�'
����
�
����
��'
��
�>��
����
��. –
��%
��@�
, 200
2.
101
con
st�
în
g�si
rea
mod
alit
��ilo
r de
re
glem
enta
re
a si
tua�
iilor
, în
impr
imar
ea
un
ei
atra
ctiv
it��
i pr
oces
elor
în
ca
re
sun
t an
tren
a�i
mig
ran
�ii p
oten
�ial
i, an
ulâ
nd
prem
isel
e ac
tivi
t��i
i ile
gale
.
În
E
uro
pa
Occ
iden
tal�
se
af
l�
apro
xim
ativ
3
mili
oan
e de
imig
ran
�i i
lega
li, î
n m
are
part
e, d
in A
fric
a �i
din
Eu
ropa
de
Est
.
Sit
ua�
ia i
mig
ran�il
or i
lega
li es
te
foar
te n
esta
bil�
, de
oare
ce e
i po
t fi
supu
�i d
epor
tîri
i în
ori
ce m
omen
t, �
i ac
east
a de
term
in�
expl
oata
rea
lor
de c
�tre
pat
ron
iii ir
espo
nsa
bili.
În c
ondi
�iile
act
ual
e, p
entr
u R
epu
blic
a M
oldo
va e
xpor
tul
for�
ei d
e
mu
nc�
re
prez
int�
u
n
elem
ent
al
stra
tegi
ei
econ
omic
e �i
a
regl
emen
t�ri
i la
niv
el d
e st
at.
Reg
lem
enta
rea
de s
tat
a ex
port
ulu
i
for�
ei
de
mu
nc�
tr
ebu
ie
s�
prev
ad�:
a)
ap
�rar
ea
drep
turi
lor
�i
inte
rese
lor
mu
nci
tori
lor-
emig
ran�i
în
��ri
le
în
care
m
un
cesc
.
Prob
lem
ele
exis
ten
te
în
aces
t do
men
iu
sun
t ge
ner
ate
de
disc
rim
inar
ea
– de
sch
is�
sau
ca
mu
flat�
–
a ac
esto
r pe
rsoa
ne
în
��ri
le-g
azd�
; b)
co
mpe
nsa
rea
pier
deri
lor
de
la
plec
area
fo
r�ei
de
mu
nc�
au
toh
ton
e di
nco
lo d
e h
otar
ele
��ri
i: în
an
um
ite
cazu
ri e
xodu
l
for�
ei d
e m
un
c� a
duce
pre
judi
cii
econ
omic
e ��
rilo
r de
ori
gin
e, a
tât
pen
tru
un
ter
men
scu
rt, c
ât �
i pen
tru
ter
men
lun
g.
Baz
a po
litic
ii m
igra
�ion
ale,
în
vi
ziu
nea
n
oast
r�,
este
regl
emen
tare
a tu
turo
r fa
zelo
r ci
clu
lui
emig
ra�io
nal
, in
clu
siv,
ple
care
a
pers
oan
ei d
in �
ar�,
afla
rea
în s
tr�i
n�t
ate
�i r
even
irea
în
pat
rie.
Din
pers
pect
iva
prac
tic�
, ac
east
a în
seam
n�
luar
ea
în
con
side
rare
a
urm
�toa
relo
r pr
inci
pii:
resp
ecta
rea
drep
turi
lor
gen
eral
rec
un
oscu
te
ale
cet�
�en
ilor
vizâ
nd
liber
tate
a m
obili
t��ii
�i
a an
gaj�
rii
la l
ucr
u;
gara
n�ia
pos
ibili
t��ii
de
a re
ven
i în
pat
rie;
asi
gura
rea
un
ui
cara
cter
stab
il pe
ntr
u
rece
p�io
nar
ea
în
�ar�
a
tran
sfer
uri
lor
în
valu
t�,
prov
enit
e de
la
emig
ran�i
�i u
tiliz
area
efic
ien
t� a
ace
stor
tra
nsf
eru
ri;
depu
ner
ea
efor
tulu
i n
eces
ar
pen
tru
di
min
uar
ea
�om
aju
lui;
«des
c�rc
area
» pi
e�ei
in
tern
e în
u
rma
faci
lit�r
ii m
obili
t��ii
ac
elor
con
tin
gen
te a
le p
opu
la�ie
i ca
re n
u d
ispu
n d
e of
erte
ale
pie
�ei
mu
nci
i
în �
ar�;
lim
itar
ea p
lec�
rii
pers
oan
elor
, oc
upa
te î
n a
cele
sec
toar
e al
e
econ
omie
i ca
re
nu
su
nt
asig
ura
te
de
for�
a de
m
un
c�
nec
esar
�;
20
atât
baz
ele
de d
ate
ale
Age
n�i
ei d
e S
tat
priv
ind
ocu
pare
a ce
t��e
nilo
r
mol
dove
ni
pest
e h
otar
e. A
ici
apar
e in
form
a�ia
nu
mai
des
pre
6 m
ii
cet�
�en
i, do
rito
ri s
� g�
seas
c� l
oc d
e m
un
c� p
este
hot
are,
car
e s-
au
adre
sat
pen
tru
aju
tor
c�tr
e ac
east
� st
ruct
ur�
de
stat
. In
stit
u�i
ile
rele
van
te î
nc�
nu
se
pot
bucu
ra d
e o
cred
ibili
tate
în
alt�
în
rân
dul
mig
ran
�ilo
r m
oldo
ven
i.
Eta
pa a
pat
ra (
din
mai
200
6).
Con
�in
utu
l et
apei
– r
egân
dire
a
un
or
abor
d�ri
co
nce
ptu
ale
în
leg�
tur�
cu
re
glem
enta
rea
mig
r�ri
i
for�
ei
de
mu
nc�
, de
sf��
ura
rea
un
ei
refo
rme
inst
itu
�ion
ale,
o
coop
erar
e m
ai
strâ
nsa
cu
U
niu
nea
E
uro
pean
�,
con
trac
arar
ea
mig
ra�i
ei i
lega
le �
i tra
nzi
tare
a m
igra
�ion
al�
ilega
l�.
� R
efor
ma
Inst
itu�io
nal�
. R
evit
aliz
area
ac
�iu
nilo
r gu
vern
ulu
i în
regl
emen
tare
a m
igra
�iei
se
or
ien
teaz
� sp
re
lega
lizar
ea
acti
vit�
�ilo
r
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni
pest
e h
otar
e, a
p�ra
rea
lor
juri
dic�
�i
soci
al�,
care
înc�
n-a
fos
t ob
�in
ut�
. R
efor
ma
a fo
st d
e as
emen
ea c
ondi
�ion
at�
de s
chim
bare
a pr
iori
t��i
lor
în p
olit
ica
mig
ra�i
onis
t�,
fiin
d co
nsi
dera
t�
part
e in
tegr
ant�
a p
olit
icii
soci
ale.
Mai
mu
lt d
ecât
atâ
t, î
n î
nce
rcar
ea
de a
un
ifica
sis
tem
ul d
e re
glem
enta
re a
mig
ra�i
ei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
cu
cel
cara
cter
isti
c ��
rilo
r U
niu
nii
Eu
rope
ne,
M
oldo
va
sch
imba
con
�in
utu
l �i
fu
nc�
iile
stru
ctu
rilo
r sp
ecia
lizat
e în
m
igra
�ie.
Prer
ogat
ivel
e B
irou
lui
Na�
ion
al p
entr
u m
igra
�ie
au f
ost
divi
zate
în
tre
Min
iste
rul
Eco
nom
iei
�i
Com
er�u
lui,
Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Inte
rne
(Bir
oul
Na�
ion
al p
entr
u m
igra
�ie
�i A
zil)
�i A
gen
�ia
Na�
ion
al�
pen
tru
Ocu
pare
a Fo
r�ei
de
Mu
nc�
. În
reg
lem
enta
rea
proc
esel
or m
igra
�ion
iste
în M
oldo
va p
arti
cip�
, de
ase
men
ea,
în m
�su
ri d
iferi
te P
re�e
din
�ia,
Parl
amen
tul,
Min
iste
rul
Eco
nom
iei
�i
Com
er�u
lui,
Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Inte
rne,
M
inis
teru
l A
face
rilo
r E
xter
ne
�i
al
Inte
gr�r
ii
Eu
rope
ne,
Dep
arta
men
tul
tru
pelo
r de
fro
nti
er�,
�i
Age
n�i
a N
a�io
nal
�
pen
tru
Ocu
pare
a Fo
r�ei
de
Mu
nc�
.
În
augu
st
2006
a
fost
cr
eat�
C
omis
ia
pen
tru
co
ordo
nar
ea
acti
vit�
�ilo
r le
gate
de
m
igra
�ie,
co
ndu
s�
de
vice
-pre
mie
rul
Gu
vern
ulu
i, m
inis
tru
l A
face
rilo
r E
xter
ne
�i a
l In
tegr
�rii
Eu
rope
ne
a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
.
21
� Îm
bun�
t��ir
ea
cadr
ului
no
rmat
iv.
Baz
a ju
ridi
co-l
egal
� a
gest
ion
�rii
mig
ra�i
ei e
ste
repr
ezen
tat�
ast
�zi
de C
once
ptu
l po
litic
i
mig
ra�i
ei,
Lege
a cu
pri
vire
la
mig
ra�i
e, L
egea
cu
pri
vire
la
cet�
�en
ie,
Lege
a de
in
trar
e �i
ie�
ire
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, Le
gea
cu p
rivi
re l
a
stat
utu
l ju
ridi
c al
ce
t��e
nilo
r st
r�in
i �i
ap
atri
zilo
r în
R
epu
blic
a
Mol
dova
, Le
gea
cu p
rivi
re l
a st
atu
tul
refu
gia�
ilor,
Leg
ea c
u p
rivi
re l
a
prev
enir
ea �
i co
mba
tere
a tr
afic
ulu
i cu
fiin
�e u
man
e di
n d
ecem
brie
2005
. (a
ra a
re u
n c
adru
nor
mat
iv l
arg
în s
fera
man
agem
entu
lui
mig
ra�i
ei:
Prog
ram
ul
de g
uve
rnar
e pe
ntr
u 2
005-
2009
„M
oder
niz
area
��ri
i – b
un
�sta
rea
popo
rulu
i”,
Plan
ul n
a�io
nal
de
m�s
uri
cu
pri
vire
la
mig
ra�i
e �i
ref
ugi
a�i (
2006
), Pl
anu
l Na�
ion
al d
e pr
even
ire
�i c
omba
tere
a tr
afic
ulu
i de
fiin
�e u
man
e pe
ntr
u a
nii
2008
-200
9, a
dopt
at în
apr
ilie
2008
, Pp
rogr
amu
l de
m
�su
ri
pen
tru
su
s�in
erea
po
pula
�iei
ce
locu
ie�t
e în
afa
ra R
epu
blic
ii M
oldo
va (
dias
pore
i m
oldo
ven
e�ti
) pe
ntr
u
anii
2006
-200
9 et
c.
Rep
ubl
ica
Mol
dova
co
oper
eaz�
cu
st
ruct
uri
le
inte
rna�
ion
ale
spec
ializ
ate
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
(Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� a
Mig
ra�i
ei,
Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� a
Mu
nci
i, C
ondu
cere
a În
altu
lui
Com
isar
iat
pen
tru
Ref
ugi
a�i).
În
mom
entu
l de
fa�
� se
ela
bore
az�
proi
ecte
de
legi
cu
pri
vire
la
cet�
�en
ii st
r�in
i ai
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
mig
ra�i
a f
or�e
i de
mu
nc�
. S
-a p
ropu
s ad
opta
rea
legi
i cu
pri
vire
la
sch
imba
rea
prin
cipi
ilor
de
stab
ilire
a
cote
lor
imig
ra�i
onal
e.
Abo
rd�r
ile
revo
lu�i
onar
e su
nt
vizi
bile
pe
ntr
u
stim
ula
rea
ocu
p�ri
i
for�
ei m
un
c� �
i a
posi
bilit
��ilo
r de
in
vest
i�ii
prov
enit
e de
la
imig
ran
�ii
în R
epu
blic
a M
oldo
va.
În L
egea
Mig
ra�i
ei
For�
ei d
e M
un
c� o
mar
e at
en�i
e es
te a
cord
at�
con
trac
ar�r
ii m
igra
�iei
ner
egle
men
tate
a
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni.
Legi
slat
orii
în�s
pres
c co
ntr
olu
l de
act
ivit
ate
a ag
en�i
lor,
ocu
pa�i
de
anga
jare
a în
câm
pul
mu
nci
i a
mol
dove
nilo
r pe
ste
hot
are:
fir
mel
e
sun
t ob
ligat
e sa
fu
rniz
eze
rapo
arte
tri
mes
tria
le B
irou
lui
Na�
ion
al d
e
Sta
tist
ic�
�i A
gen
�iei
pen
tru
Ocu
pare
a fo
r�ei
de
Mu
nc�
. R
apoa
rtel
e
indi
c�:
cin
e, u
nde
, pe
ce
term
en a
ple
cat
�i c
ând
se v
a în
toar
ce.
P�ri
n�i
i ca
re i
nte
n�i
onea
z� s
� p
lece
s�
lucr
eze
pest
e h
otar
e su
nt
100
Ale
xand
ru O
NO
FRE
I
Flux
urile
mig
ra�i
onal
e
nece
sit�
reg
lem
enta
re d
e st
at
D
e râ
nd
cu
dezv
olta
rea
com
er�u
lui
�i
mi�
care
a de
ca
pita
l,
mig
ra�i
a in
tern
a�io
nal
� a
resu
rsel
or d
e m
un
c� c
ompo
rt�
ben
efic
ii
reci
proc
e, a
tât
pen
tru
�ar
a–su
rs�
a m
igra
�iei
, câ
t �i
pen
tru
�ar
a-
gazd
�.
Prod
uct
ivit
atea
m
un
cii
dem
onst
rat�
de
m
igra
n�i
es
te,
de
mu
lte
ori,
dest
ul d
e în
alt�
, in
fluen
�ân
d, a
stfe
l, co
stu
l for
�ei d
e m
un
c�
în �
ara
gazd
�. T
otod
at�,
o i
mpo
rtan
�� d
eose
bit�
o a
u t
ran
sfer
uri
le d
e
ban
i ac
as�,
pro
ven
ite
de l
a m
igra
n�i
, fa
pt c
are
dete
rmin
� o
spor
ire
a
ven
itu
rilo
r în
�ar
a lo
r de
ori
gin
e. T
otu
�i,
un
ele
aspe
cte
ale
mig
ra�i
ei
prov
oac�
în
grijo
r�ri
, re
pect
iv,
stat
ele
treb
uie
s�
se
im
plic
e în
regl
emen
tare
a ex
port
ulu
i �i i
mpo
rtu
lui f
or�e
i de
mu
nc�
.
(ara
–su
rs�
a m
igra
�iei
ob�
ine
prof
itu
ri c
onsi
dera
bile
, în
spe
cial
,
pe c
ontu
l tr
ansf
eru
rilo
r b�
ne�
ti.
În u
nele
��r
i, tr
ansf
eru
rile
b�n
e�ti
repr
ezin
t� o
cot
� im
port
ant�
a p
rodu
sulu
i n
a�io
nal
bru
t –
de l
a 10
%
la 5
0%.
Rap
ortu
l di
ntr
e tr
ansf
eru
rile
b�n
e�ti
�i
volu
mu
l ex
port
ulu
i
atin
ge î
n a
nu
mit
e ��
ri c
ifra
de 2
5-50
%.
Într
ucâ
t în
��r
ile l
um
ii ex
ist�
dife
ren
�e s
emn
ifica
tive
în
cee
a ce
pri
ve�t
e n
ivel
ul
sal
riz�
rii,
sum
ele
tran
sfer
ate
sau
tri
mis
e ac
as�
din
str
�in
�tat
e de
seor
i de
p��e
sc d
e
mu
lte
ori v
enit
uri
le p
e ca
re m
igra
n�i
i le-
ar fi
pu
tut
ob�i
ne
în p
atri
e.
De
regu
l�,
mig
ra�i
a co
resp
un
de i
nte
rtes
elor
��r
ilor
gazd
�, m
ai
ales
cel
or in
dust
rial
izat
e. P
ract
ic, î
ntr
egu
l aflu
x al
res
urs
elor
for�
ei d
e
mu
nc�
în
��r
ile i
ndu
stri
al d
ezvo
ltat
e es
te s
tim
ula
t de
ace
ste
��ri
.
Ben
efic
iul
gen
erat
de
an
tren
area
în
pr
odu
c�ie
a
mu
nci
tori
lor-
mig
ran
�i
calif
ica�
i re
zid�
în
fa
vori
zare
a co
nce
ntr
�rii
indu
stri
ei,
Aflu
xul
mig
ran
�ilo
r n
ecal
ifica
�i c
onvi
ne
prop
riet
arilo
r de
cap
ital
�i
for�
eii
de
mu
nc�
de
ca
lific
are
supe
rioa
r�,
dar
poat
e s�
af
ecte
ze
niv
elu
l sal
ariz
�rii
mu
nci
tori
lor
nec
alifi
ca�i
loca
li.
Lim
itar
ea e
xpor
tulu
i �i
im
port
ulu
i fo
r�ei
de
mu
nc�
rep
rezi
nt�
o
sarc
in�
com
plex
�.
Dac
� po
litic
a m
igra
�ion
al�
prom
ovat
� cr
eeaz
�
con
di�i
i pe
ntr
u
înc�
lcar
ea
legi
sla�
iei
�i
expl
oat�
rii
oam
enilo
r,
con
seci
n�e
le
pot
fi di
ntr
e ce
le
mai
n
egat
ive.
O
biec
tivu
l pr
inci
pal
99
Ref
erin
�e:
1.
Gu
vern
are
resp
onsa
bil�
pe
ntr
u
dezv
olta
rea
um
an�.
R
epu
blic
a M
oldo
va.
Rap
ortu
l Na�
ion
al a
l Dez
volt
�rii
Um
ane.
- C
hi�
in�u
: PN
UD
, 200
3, p
. 74.
2.
h
ttp:
//w
ww
.tim
pul.m
d/R
ubr
ic.a
sp.id
lssu
e=12
4&id
Ru
bric
=413
9.
3.
An
a B
leah
u.
Fen
omen
ul
mig
ra�i
ei e
xter
ne î
n r
ându
l ti
neri
lor
din
Rom
ânia
//
Cal
itat
ea v
ie�i
i, B
ucu
re�t
i, 20
04, n
r. 3
-4.
4.
Mar
c R
aboy
, B
ern
ard
Dag
enai
s (e
ds.).
Med
ia,
Cri
sis
and
dem
ocra
cy.
- Lo
ndo
n:
Sag
e Pu
blic
atio
ns,
199
5.
5.
Pete
r G
ross
. M
ass
med
ia �
i D
emoc
ra�i
a în
(�r
ile E
uro
pei
de E
st.
Ia�i
: Po
lirom
20
04, p
. 26.
6.
V
aler
iu M
un
tean
u.
Polit
ica
Mig
ra�i
onal
� a
RM
: Pr
oble
me
�i c
�ile
de
solu
�ion
are
//
Noi
le
Fron
tier
e în
E
uro
pa
de
Su
d-E
st.
Inst
itu
tul
de
Polit
ici
Publ
ice.
-
Ch
i�in
�u: �
iin�a
, 200
2, p
p. 1
50-1
52.
7.
Vic
tor
Mor
aru
. Mis
iune
a m
ass
med
ia în
tr-o
lum
e în
sch
imba
re /
/ Le
ader
ship
�i
man
agem
ent
la o
rizo
ntu
rile
sec
. al X
XI-
lea.
– S
ibiu
: AFT
, 200
5. –
p. 2
20.
8.
„Tim
pul”
, 17.
01.2
008
- 25
.04.
2008
. 9.
„M
oldo
va S
uve
ran
�”, 1
0.01
.200
8 -
19.0
5.20
08
10. G
hen
adie
Ast
rah
an.
Polit
ica
Rep
ubl
icii
Mol
dova
cu
pri
vire
la
mig
ra�i
une
//
Noi
le F
ron
tier
e în
Eu
ropa
de
Su
d-E
st. -
p. 1
67.
22
oblig
a�i
s� a
duc�
la
cun
o�ti
n��
age
n�i
ei d
espr
e fa
ptu
l c�
cop
ii lo
r
r�m
ân f�
r� s
upr
aveg
her
e.
A
fost
el
abor
at
sist
emu
l in
form
a�io
nal
au
tom
atiz
at
în
acea
st�
priv
in��
. Îm
preu
na
cu O
rgan
iza�
ia I
nte
rna�
ion
al�
a M
igra
�iei
a a
vut
loc
un
ten
der
�i a
u f
ost
stab
ilite
com
pan
iile
câ�t
ig�t
oare
car
e vo
r
asig
ura
par
tea
teh
nic
� a
proi
ectu
lui,
inte
grat
în
pro
gram
ul
«Mol
dova
Ele
ctro
nic
�».
Proc
esu
l de
im
plem
enta
re c
onst
� in
tr-u
n p
lan
de
ac�i
un
i în
sfe
ra
mig
ra�i
ei
�i r
efu
gia�
ilor.
La
înce
putu
l lu
nii
apri
lie 2
008
în M
oldo
va a
fost
de
sch
is,
într
-un
n
pu
sedi
u,
Cen
tru
l pe
ntr
u
ampl
asar
ea
mig
ran
�ilo
r ile
gali.
� R
eexa
min
area
sar
cini
lor/
obie
ctiv
elor
de
baz�
ale
pra
ctic
ii de
regl
emen
tare
a m
igra
�iei f
or�e
i de
mun
c�.
Au
tori
t��i
le m
oldo
ven
e�ti
au
stab
ilit
o ab
orda
re
nou
�,
ce
con
st�
în
fapt
ul
c�
regl
emen
tare
a
proc
esel
or
mig
ra�i
ei
fo
r�ei
de
m
un
c�
depi
nde
de
so
lu�i
onar
ea
sarc
inilo
r de
co
mba
tere
a
s�r�
ciei
, cr
e�te
rea
ocu
p�ri
i fo
r�ei
de
mu
nc�
, sp
orir
ea p
oten
�ial
ulu
i so
cio-
econ
omic
al
��ri
i �i
bu
n�s
t�ri
i
cet�
�en
ilor.
Po
litic
a m
igr�
rii
înce
pe
s�
fie
anal
izat
� în
co
nte
xtu
l
polit
icii
soci
ale,
su
bord
on�r
ii po
litic
ii m
igra
�ion
iste
pr
iori
t��i
lor
na�
ion
ale,
leg�
turi
i cu
per
spec
tive
le d
e de
zvol
tare
a �
�rii.
Ren
a�te
rea
econ
omie
i ��
rii
con
stit
uie
u
na
din
tre
cele
m
ai
impo
rtan
te c
�i d
e re
duce
re a
nu
m�r
ulu
i de
mu
nci
tori
mol
dove
ni,
emig
ra�i
în
c�
uta
rea
sala
riilo
r m
ai
mar
i, co
resp
un
z�to
are
stan
dard
elor
in
tern
a�io
nal
e. A
cest
pro
ces
de r
ena�
tere
a e
con
omie
i
treb
uie
s�
se b
azez
e pe
cre
�ter
ea i
nve
sti�
iilor
dir
ecte
în
pro
duc�
ie,
în
con
form
itat
e cu
Pro
gram
ul «
Ren
a�te
rea
Eco
nom
iei –
ren
a�te
rea
��ri
i».
Tran
sfer
uri
le b
�ne�
ti a
le m
unc
itor
ilor
mol
dove
ni t
rebu
ie s
� st
imu
leze
inve
sti�
iile
în d
iferi
te p
roie
cte
loca
le.
Acc
entu
l a
fost
pu
s pe
cre
area
con
di�i
ilor
nor
mal
e de
mu
nc�
în
Mol
dova
, at
rage
rea
rem
iten
�elo
r m
igra
n�i
lor
în i
nve
sti�
ii, d
ezvo
ltar
ea
busi
nes
s-u
lui m
ic �
i mijl
ociu
, cât
�i p
e de
zvol
tare
a so
cio-
econ
omic
� a
��ri
i. În
ace
st s
cop
în 2
007-
2008
se
pun
e în
apl
icar
e pr
oiec
tul
"Mai
mu
lt d
ecât
lupt
a cu
s�r
�cia
: Ela
bora
rea
cadr
ulu
i leg
al �
i in
stit
u�i
onal
23
�i
baza
re
glem
ent�
rii
uti
liz�r
ii re
mit
en�e
lor
cu
scop
ul
dezv
olt�
rii
antr
epre
nor
ialu
lui î
n M
oldo
va".
În �
ar�
s-a
inte
nsi
ficat
mu
nca
cu
dia
spor
a m
oldo
ven
easc
� «v
ech
e»
�i «
nou
�» [
4],
desf
��u
rat�
de
c�tr
e B
irou
l N
a�io
nal
de
Rel
a�ii
Inte
r-
etn
ice.
� St
râns
a co
oper
are
cu
Uni
unea
E
urop
ean�
în
do
men
iul
regl
emen
t�ri
i m
igra
�iei.
Mol
dova
du
ce p
ropr
ia p
olit
ic�
mig
ra�i
onis
t�
în c
onte
xtu
l in
i�ia
tive
lor
mig
ra�i
onis
te a
Un
iun
ii E
uro
pen
e. P
rin
tre
aces
te i
ni�
iati
ve:
apro
bare
a u
nei
abo
rd�r
i gl
obal
e fa
�� d
e m
igra
�ie
în
regi
un
ile
de
est
�i
sud-
est
înve
cin
ate
cu
Un
iun
ea
Eu
rope
an�;
part
ener
iat
priv
ind
mob
ilita
tea
�i
mig
ra�i
a
circ
ula
r�;
Mis
iun
ea
Un
iun
ii E
uro
pen
e pr
ivin
d co
oper
area
la
fron
tier
� (E
UB
AM
); «S
iner
gia
M�r
ii N
egre
»; n
oua
tem
atic
� de
coo
pera
re c
u �
�rile
ter
�e î
n d
omen
iul
azilu
lui
�i
mig
ra�i
ei,
crea
rea
cen
tru
lui
de
vize
u
nic
al
U
niu
nii
Eu
rope
ne;
ac
ord
priv
ind
sim
plifi
care
a re
gim
ulu
i de
vi
ze
�i
de
read
mis
ie.
- A
vân
d în
ved
ere
înch
eier
ea t
erm
enu
lui
Plan
ulu
i In
divi
dual
de
Ac�
iun
i «U
niu
nea
E
uro
pean
� –
Rep
ubl
ica
Mol
dova
»,
auto
rit�
�ile
mol
dove
ne�
ti a
u î
nai
nta
t in
i�ia
tiva
de
a se
mn
a u
n n
ou d
ocu
men
t de
coop
erar
e cu
Un
iun
ea E
uro
pean
�. A
cest
doc
um
ent
treb
uie
s�
fie d
in
pun
ct
de
vede
re
polit
ic
bin
e co
nso
lidat
, of
erin
d M
oldo
vei
o
con
tin
uit
ate
a re
form
elor
ini�
iale
de
inte
grar
e E
uro
pean
�.
- M
oldo
va �
i-a
expr
imat
dor
in�a
de
a ad
era
în c
alit
ate
de �
ar�
pilo
t
la p
roie
ctu
l pr
ivin
d m
igra
�ia
cir
cula
r�,
�i a
pro
pus
la r
ându
l s�
u
prop
un
eri �
i obs
erva
�ii p
rivi
nd
îmbu
n�t
��ir
ea m
ecan
ism
ulu
i mig
ra�i
ei
circ
ula
re �
i de
mob
ilita
te.
Du
p� d
ou�
run
de d
e n
egoc
ieri
, în
iu
nie
2008
Rep
ubl
ica
Mol
dova
a f
ost
sele
ctat
� în
cal
itat
e de
�ar
� ce
va
real
iza
proi
ectu
l «p
ilot»
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
cir
cula
re.
Ace
st a
cord
pun
e at
rage
ate
n�i
a as
upr
a m
igra
�iei
ci
rcu
lare
a c
adre
lor
de m
un
c�
calif
icat
e, s
ensi
biliz
�rii,
for
m�r
ii pr
ofes
ion
ale
în c
onte
xtu
l ce
rin
�elo
r
UE
, cu
sco
pul
de r
eîn
toar
cere
�i
rein
tegr
are
în �
ara
de o
rigi
ne.
Ca
part
e in
tegr
ant�
a a
cord
ulu
i se
prev
ede
real
izar
ea a
dou
� pr
oiec
te,
în
valo
are
de 5
,5 m
il. E
uro
.
98
cu p
rivi
re l
a fe
nom
enu
l m
igra
�iei
su
nt
apre
ciat
e de
c�t
re m
ijloa
cele
de c
omu
nic
are
în m
as�
ca f
iind
defic
itar
e, î
n s
peci
al,
din
per
spec
tiva
mod
alit
��ilo
r de
abo
rdar
e a
aces
tei
prob
lem
e. D
e n
otat
, în
ace
ast�
ordi
ne
de i
dei,
c� p
resa
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
tra
teaz
� m
igra
�ia,
prep
onde
ren
t, d
in d
ou�
pers
pect
ive,
pra
ctic
, co
ntr
apu
se:
a) p
rezi
nt�
,
cu p
rec�
dere
, pa
rtea
neg
ativ
� a
aces
tui
fen
omen
, (m
un
ca i
lega
l�,
traf
icu
l de
fii
n�e
u
man
e în
sc
opu
l pr
acti
c�ri
i pr
osti
tu�i
ei
etc)
; b)
prez
int�
pa
rtea
of
icia
l�
(per
fec�
ion
area
ju
sti�
iei,
con
solid
area
drep
turi
lor
omu
lui �
i a g
aran
�iilo
r so
cial
e et
c).
Ref
erin
�a l
a ti
tlu
rile
mat
eria
lelo
r ce
viz
eaz�
pro
blem
a m
igra
�ion
al�,
ap�r
ute
în
pu
blic
a�iil
e pe
riod
ice
na�
ion
ale
con
firm
� cl
asifi
care
a de
mai
su
s: „
Am
basa
da n
e tr
atea
z� c
a pe
ni�
te r
�t�c
i�i”
, „O
gen
era�
ie d
e
anal
fabe
�i”,
„Po
li�ia
de
fron
tier
� îi
um
ile�t
e pe
mol
dove
ni”
[8]
; „I
talia
î�i
va d
esch
ide
Am
basa
d� l
a C
hi�
in�u
”, „
Cal
itat
ea r
ela�
iilor
mol
do-
euro
pen
e a
cres
cut
esen
�ial
”, „
Mol
dove
nii
stab
ili�i
în
str
�in
�tat
e ar
pute
a be
nef
icia
de
pen
sii
din
par
tea
stat
ulu
i”,
„UE
est
e di
spu
s� s
�
neg
ocie
ze u
n n
ou a
cord
juri
dic
cu M
oldo
va”
[9].
Rep
ubl
ica
Mol
dova
es
te
o �a
r�
de
orig
ine,
de
tr
anzi
t �i
de
dest
ina�
ie a
mig
ran
�ilo
r. P
entr
u s
olu
�ion
area
mu
ltip
lelo
r pr
oble
me
lega
te d
e m
igra
�ie
este
abs
olu
t n
eces
ar�
o ab
orda
re c
ompl
ex�
în
mijl
oace
le d
e co
mu
nic
are
în m
as�,
un
stu
diu
�i o
an
aliz
� m
inu
�ioa
s�
a si
tua�
iei,
perf
ec�i
onar
ea
cadr
ulu
i le
gal
�i
antr
enar
ea
acti
v�
a
soci
et��
ii ci
vile
în r
ezol
vare
a ac
esto
r pr
oble
me
[10]
.
(in
ând
con
t de
sar
cin
ile s
tru
ctu
rilo
r de
cizi
onal
e, p
recu
m �
i de
fapt
ul
cum
su
nt
regl
emen
tate
pr
oces
ele
mig
rato
rii,
se
poat
e
con
clu
zion
a c�
si
stem
ul
exis
ten
t de
re
glem
enta
re
a ac
esto
ra
nu
core
spu
nde
cer
in�e
lor
actu
ale,
cee
a ce
se
expl
ic�
prin
mai
mu
lte
defic
ien
�e:
abse
n�a
u
nu
i si
stem
u
nic
au
tom
atiz
at
de
evid
en��
a
pers
oan
elor
ca
re
intr
�-ie
se
din
�a
r�;
lipsa
u
nei
co
nce
p�ii
de
regl
emen
tare
a p
roce
selo
r m
igra
tori
i �i
, re
spec
tiv,
a u
nu
i pr
ogra
m
na�
ion
al
de
regl
emen
tare
, re
aliz
are,
ev
iden
��,
con
trol
�i
an
aliz
a
aces
tora
; in
exis
ten
�a u
nu
i or
gan
un
ic,
care
s�
se
ocu
pe d
e pe
rsoa
na
mig
ran
t� d
e la
intr
area
�i p
ân�
la ie
�ire
a di
n �
ar�.
97
e�ec
uri
), ce
ea c
e co
nst
itu
ie,
de f
apt,
o t
ehn
ic�
�i /
sau
o „
polit
ic�”
med
iati
c� n
ecoe
ren
t�.
Prac
tica
m
edia
tic�
, pâ
n�
la
ora
actu
al�,
n
u
ofer
� su
ficie
nte
tem
eiu
ri
pen
tru
de
mon
stra
rea
fapt
ulu
i c�
m
ass
med
ia
î�i
adu
ce
con
trib
u�i
a n
eces
ar�
la r
efle
ctar
ea a
decv
at�
a fe
nom
enu
lui
mig
ra�i
ei
sub
toat
e as
pect
ele
sale
�i
la f
orm
area
un
ui
com
port
amen
t so
cial
core
ct î
n c
eea
ce p
rive
�te
proc
esu
l pr
opri
u-z
is a
l m
igra
�iei
. A
spec
tele
pozi
tive
(bu
rse,
con
trac
te d
e m
un
c�,
isto
rii
de s
ucc
es)
ale
proc
esel
or
mig
ra�i
onal
e în
ag
enda
m
edia
tic�
su
nt,
pr
acti
c,
inex
iste
nte
ca
alte
rnat
iv�
la c
eea
ce o
fer�
pre
sa î
n m
od c
onst
ant.
Spa
�iu
l re
zerv
at
prob
lem
ei m
igra
�iei
pe
agen
da m
edia
tic�
est
e m
ic,
com
para
tiv
cu
ampl
oare
a ac
estu
i fen
omen
.
Cer
cet�
tori
i co
nst
at�
c� p
agin
ile p
rese
i, em
isiu
nile
rad
io �
i tv
prof
ileaz
� de
mu
lte
ori,
o pe
rcep
�ie
con
fuz�
a p
robl
emel
or m
igra
�iei
, o
trat
are
leje
r� a
mu
ltip
lelo
r ei
asp
ecte
, o
cun
oa�t
ere
insu
ficie
nt�
a
situ
a�iil
or r
eale
. “D
e ai
ci p
rovi
ne
supe
rfic
ialit
atea
tra
t�ri
i te
mat
icii
resp
ecti
ve.
Se
oper
eaz�
, de
foa
rte
mu
lte
ori,
cu s
chem
e, c
u c
li�ee
, cu
ster
eoti
puri
pe
rim
ate,
da
r ju
rnal
i�ti
i n
u
c�
ar
ven
i s�
r�
stoa
rne
aces
te
sch
eme,
ci
, di
mpo
triv
�,
le
aju
stea
z�,
le
men
�in
�i
le
perp
etu
eaz�
. �
i at
un
ci,
dile
ma
din
tre
"a
dezv
�lu
i es
en�a
fen
omen
ulu
i"
�i
"a-i
ar
�ta
elem
entu
l sp
ecta
cula
r"
se
rezo
lv�
în
favo
area
cel
ei d
e-a
dou
a op
�iu
ni.
A v
orbi
des
pre
prob
lem
ele
real
e al
e
mig
ra�i
ei î
n m
ass
med
ia î
nse
amn
�, r
espe
ctiv
, a
vorb
i la
niv
elu
l do
ar
de
"fap
t di
vers
".
Pe
cîn
d,
al�t
uri
de
ac
este
su
biec
te,
în
mod
prep
onde
ren
t re
port
eric
e�ti
, es
te n
evoi
e �i
de
mat
eria
le a
nal
itic
e, d
e
jurn
alis
m d
e in
vest
igar
e. E
ste
nev
oie
de a
ide
nti
fica
prob
lem
ele,
de
a
clar
ifica
dim
ensi
un
ea �
i pon
dere
a lo
r re
al�,
de
a le
dez
v�lu
i asp
ecte
le
prim
ordi
ale,
su
gerî
nd
chia
r r�
spu
nsu
ri p
ract
ice”
[7].
Est
e ev
iden
t�
lipsa
co
labo
r�ri
i în
tre
inst
itu
�iile
m
edia
,
acop
erir
ea d
oar
par�
ial�
, u
neo
ri g
re�i
t� �
i de
cel
e m
ai m
ult
e or
i
neg
ativ
ist�
a f
enom
enu
lui
mig
ra�i
onis
t în
pre
s� e
ste
�i r
ezu
ltat
ul
lipse
i de
jurn
ali�
ti s
peci
aliz
a�i î
n d
omen
iu.
Med
iati
zare
a fe
nom
enu
lui
mig
ra�i
ei,
un
a di
n
prob
lem
ele
dom
inan
te î
n s
ocie
tate
a n
oast
r�,
are
un
im
pact
am
biva
len
t. P
olit
icile
24
- În
an
sam
blu
, R
epu
blic
a M
oldo
va a
sal
uta
t po
ziti
v re
zult
atel
e
mis
iun
ii E
UB
AM
: în
t�ri
rea
încr
eder
ii la
fro
nti
er�,
s-a
red
us
mig
ra�i
a
ilega
l�, t
rafic
ul d
e dr
ogu
ri, d
e au
tom
obile
fura
te, e
tc.
- D
esch
ider
ea î
n 2
007
a u
nu
i ce
ntr
u u
nic
de
vize
UE
, a
perm
is
faci
litar
ea s
itu
a�ie
i de
pri
mir
e a
vize
lor
în U
E,
pen
tru
��r
ile c
e n
u a
u
amba
sade
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. În
act
ivit
atea
cen
tru
lui
part
icip
� 7
stat
e. P
ract
ica
acti
vit�
�ilo
r C
entr
ulu
i U
nic
de
vize
în
Mol
dova
a f
ost
eval
uat
� po
ziti
v în
U
niu
nea
E
uro
pean
�.
În
con
text
ul
expe
rien
�ei
acu
mu
late
în M
oldo
va,
Un
iun
ea E
uro
pean
� a
desc
his
cel
de-
al d
oile
a
cen
tru
un
ic d
e vi
ze U
E în
Mu
nte
neg
ru.
- C
a u
rmar
e,
a re
zult
at
sem
nar
ea
acor
dulu
i de
fa
cilit
are
a
regi
mu
lui
de v
ize
�i d
e re
adm
isie
în
cepâ
nd
cu 1
ian
uar
ie 2
008
fiin
d
intr
odu
s re
gim
ul
sim
plifi
cat
de v
ize
într
e M
oldo
va �
i ��
rile
Un
iun
ii
Eu
rope
ne.
În
ace
la�i
mod
a f
ost
sim
plifi
cat�
pro
cedu
ra d
e pe
rfec
tare
a vi
zelo
r pe
te
rmen
sc
urt
(n
um
�ru
l �i
pe
rioa
da
de
exam
inar
e a
docu
men
telo
r).
Se
stab
ile�t
e o
tax�
mai
mic
�, s
un
t st
abili
te c
ateg
orii
de p
erso
ane
care
pot
pri
mi
grat
uit
, m
ult
i-vi
za �
i vi
ze p
e te
rmen
mai
lun
g. S
un
t in
trod
use
an
um
ite
m�s
uri
de
faci
litar
e a
regi
mu
lui d
e vi
ze
cu
Rom
ânia
�i
B
ulg
aria
. D
in
11
iulie
20
08,
cet�
�en
ii R
epu
blic
ii
Mol
dova
pot
tra
nzi
ta t
erit
oriu
l R
omân
iei
fara
viz
a de
tra
nzi
t, i
ntr
-o
peri
oada
car
e n
u d
ep��
e�te
cin
ci z
ile,
daca
de�
in o
viz
a pe
ntr
u u
na
din
��r
ile U
E s
au p
erm
is d
e �e
dere
în a
cest
e ��
ri.
Spr
e de
oseb
ire
de
mu
lte
alte
��
ri,
acor
dul
priv
ind
read
mis
ia
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni
�i
cet�
�en
ilor
��ri
lor
ter�
e,
ce
au
intr
at
în
Un
iun
ea E
uro
pean
� de
pe
teri
tori
ul
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, a
intr
at î
n
vigo
are
la 1
ian
uar
ie 2
008.
Mai
mu
lt d
ecât
atâ
t, M
oldo
va a
sem
nat
acor
dul
priv
ind
read
mis
ia
cu
Ceh
ia,
Un
gari
a,
Litu
ania
, Po
lon
ia,
Rom
ânia
, Ucr
ain
a, N
orve
gia,
Elv
e�ia
, Ita
lia.
- C
a pa
rte
a pr
oces
ulu
i de
la
Bu
dape
sta,
de
coop
erar
e re
gion
al�
în c
onte
xtu
l «S
iner
giei
Mar
ii N
egre
», M
oldo
va c
oope
reaz
� în
dom
eniu
l
com
bate
rii
mig
ra�i
ei
ile
gale
, co
ntr
aban
dei,
crim
inal
it��
ii
tran
sfro
nta
liere
, co
nso
lid�r
ii �i
mod
ern
iz�r
ii te
hn
ice
a co
ntr
oale
lor
de
fron
tier
�,
îmbu
n�t
��ir
ii pr
oces
ulu
i de
cu
lege
re
a da
telo
r,
�i
de
mon
itor
izar
e a
info
rma�
iilor
etc
.
25
� În
�spr
irea
ac�
iuni
lor
împo
triv
a or
gani
zato
rilo
r tr
afic
ului
de
fiin�
e um
ane
�i m
igra
�ia
ilega
l�.
Prim
ele
înce
rc�r
i de
lu
pt�
împo
triv
a
mig
ra�i
ei
ile
gale
a
popu
la�i
ei
mol
dove
ne�
ti
au
fost
le
gate
de
com
bate
rea
traf
icu
lui
de
fiin
�e
um
ane.
In
i�ia
tori
în
co
mba
tere
a
ac�i
un
ilor
de t
rafic
au
fos
t or
gan
iza�
iile
inte
rna�
ion
ale,
pre
ocu
pate
de
traf
icu
l fe
mei
lor
�i f
etel
or t
iner
e cu
sco
pul
expl
oat�
ri s
exu
ale.
În
con
form
itat
e cu
re
com
and�
rile
or
gan
iza�
iilor
in
tern
a�io
nal
e �i
reie
�in
d di
n s
itu
a�ii
real
e, p
rin
dec
izia
Gu
vern
ulu
i Rep
ubl
icii
Mol
dova
(mai
200
0),
a fo
st c
reat
Gru
pul N
a�io
nal
de
Com
bate
re a
tra
ficu
lui d
e
fiin
�e
um
ane,
ca
re
a aa
vut
men
irea
s�
jo
ace
rolu
l de
pa
rten
er
na�
ion
al î
n c
adru
l pr
oiec
tulu
i O
IM p
entr
u c
omba
tere
a tr
afic
ulu
i de
fiin
�e u
man
e cd
in R
epu
blic
a M
oldo
va.
În a
cela
�i t
imp
a fo
st d
ezvo
ltat
Plan
ul
de A
c�iu
ni
pen
tru
com
bate
rea
traf
icu
lui
de f
iin�e
um
ane,
car
e
pun
e ac
cen
tul
pe
coop
erar
ea
�i
ac�i
un
ile
com
un
e al
e en
tit�
�ilo
r
publ
ice
�i
orga
niz
a�iil
or
non
-gu
vern
amen
tale
. To
t at
un
ci
a fo
st
con
stit
uit
gru
pul d
e lu
cru
per
man
ent,
în c
are
au in
trat
rep
reze
nta
n�i
ai
min
iste
relo
r,
depu
ta�i
ai
pa
rlam
entu
lui,
repr
ezen
tan
�i
ai
orga
niz
a�iil
or
non
-gu
vern
amet
ale.
În
co
mpo
nen
�a
Min
iste
rulu
i
Afa
ceri
lor
Inte
rne
a fo
st c
reat
Dep
arta
men
tul
pen
tru
lu
pta
împo
triv
a
crim
ei o
rgan
izat
e, s
arci
nile
lu
i vi
zân
d �i
com
bate
rea
traf
icu
lui
de
fiin
�e u
man
e.
Est
e ev
iden
t� r
edu
cere
a di
nam
icii
de c
re�t
ere
a tr
afic
ulu
i de
fiin
�e
um
ane,
fiin
d de
pist
ate
tot
mai
mu
lte
cazu
ri d
e tr
afic
, in
sa e
fort
uri
spor
ite
sun
t n
eces
are
pen
tru
tr
ager
ea
traf
ican
�ilo
r la
r�
spu
nde
re
pen
ala.
In
ac
ela�
i ti
mp,
tr
ebu
ie
acor
dat�
o
aten
�ie
spor
ita
con
solid
�rii
capa
cita
�ilo
r or
gan
elor
im
plic
ate
in c
omba
tere
a tr
afic
ulu
i
de
fiin
�e
um
ane,
in
clu
siv
expl
oat�
rii
sexu
ale
prin
u
tiliz
area
inte
rnet
ulu
i [5]
.
În a
ugu
st 2
005
a fo
st a
dopt
at n
oul
Plan
Na�
ion
al d
e A
c�iu
ne
pen
tru
lu
pta
cu t
rafic
ul
de f
iin�e
um
ane.
Se
iau
dife
rite
m�s
uri
cu
scop
ul
de
a co
mba
tere
a
tr
afic
ulu
i. În
pr
imu
l râ
nd
info
rmar
ea
popu
la�i
ei
desp
re
grad
ul
de
peri
col
�i
risc
ul
mig
ra�i
ei
ilega
le
/
nes
olu
�ion
ate,
tra
ficu
l de
fiin
�e u
man
e cu
sco
pul
expl
oat�
rii
fie c
a
for�
� de
m
un
c�
ieft
in�,
fie
ex
ploa
tare
se
xual
�,
preî
ntâ
mpi
nar
ea
96
� el
abor
area
�i
pe
rfec
�ion
area
ba
zei
nor
mat
ive
în
dom
eniu
l
mig
ra�i
eii,
crea
rea
cadr
ulu
i ju
ridi
c ca
re d
eter
min
� dr
eptu
rile
�i
atri
bu�i
ile d
e ba
z� a
le s
tatu
lui
�i a
le m
igra
ntu
lui,
arm
oniz
area
legi
sla�
iei i
nte
rne
la s
tan
dard
ele
inte
rna�
ion
ale;
� ap
�rar
ea
drep
turi
lor
mig
ran
�ilo
r în
co
nfo
rmit
ate
cu
nor
mel
e
drep
tulu
i in
tern
a�io
nal
, ad
erar
ea
la
trat
atel
e �i
or
gan
iza�
iile
inte
rna�
ion
ale
în
dom
eniu
l m
igr�
rii
�i
secu
rit�
�ii
soci
ale
a
mig
ran
�ilo
r,
stab
ilire
a u
nor
re
la�i
i de
pa
rten
eria
t cu
��
rile
mem
bre
ale
aces
tora
;
� de
zvol
tare
a �i
per
fec�
ion
area
str
uct
uri
i or
gan
elor
adm
inis
tra�
iei
de
stat
în
do
men
iul
mig
ra�i
ei
�i
asig
ura
rea
coor
don
�rii
acti
vit�
�ii l
or;
� cr
eare
a re
gist
rulu
i in
form
a�io
nal
rep
ubl
ican
de
date
cu
pri
vire
la
mig
ran
�i
�i
impl
emen
tare
a u
nu
i si
stem
au
tom
atiz
at
de
evid
en��
�i
co
ntr
ol
a m
igra
n�i
lor
în
pun
ctel
e de
tr
ecer
e a
fron
tier
elor
;
� at
rage
rea
surs
elor
de
finan
�are
pen
tru
rez
olva
rea
prob
lem
elor
în d
omen
iul m
igra
�iei
;
� el
abor
area
u
nor
pr
ogra
me
priv
ind
real
izar
ea
polit
icii
mig
ra�i
onal
e,
atra
gere
a in
vest
i�iil
or
str�
ine
pen
tru
cr
eare
a
noi
lor
locu
ri
de
mu
nc�
�i
as
igu
rare
a co
ndi
�iilo
r pe
ntr
u
uti
lizar
ea e
ficie
nt�
a v
enit
uri
lor
prov
enit
e di
n m
un
ca p
rest
at�
pest
e h
otar
e în
sco
pul
dezv
olt�
rii
busi
nes
s-u
lui
mic
�i
mijl
ociu
;
faci
litar
ea t
ran
sfer
uri
lor
b�n
e�ti
[6];
� ri
dica
rea
niv
elu
lui
de
resp
onsa
bilit
ate
a or
gan
elor
adm
inis
tra�
iei
publ
ice
cen
tral
e �i
loc
ale,
a o
rgan
elor
de
drep
t,
orga
niz
a�iil
or
non
guve
rnam
enta
le,
a pe
rsoa
nel
or
fizic
e �i
juri
dice
,
�i
n
u
în
ult
imu
l râ
nd,
ri
dica
rea
niv
elu
lui
de
resp
onsa
bilit
ate
a in
stit
u�i
ilor
med
iati
ce d
in �
ara
noa
str�
.
În
maj
orit
atea
ca
zuri
lor,
in
stit
u�i
ile
med
ia
auto
hto
ne
(pre
sa
scri
s�,
radi
o, t
v) n
u r
eu�e
sc s
� in
terp
rete
ze f
enom
enu
l m
igra
�iei
în
într
eaga
sa
com
plex
itat
e, a
ccen
tul
de c
ele
mai
mu
lte
ori
fiind
pu
s pe
real
itat
ea u
nor
fap
te n
egat
ive,
sen
za�i
onal
e (t
rafic
, m
un
c� i
lega
l�,
95
care
ace
sta
este
cap
abil
s� t
ran
smit
� ce
ea c
e in
tere
seaz
� re
cept
oru
l,
ceea
ce-
l fac
e s�
fie
aten
t, s
� se
impl
ice
�i s
� ia
ati
tudi
ne.
În
toat
e so
ciet
��ile
, m
ass
med
ia
sun
t ac
redi
tate
cu
ro
luri
mu
ltip
le:
de l
a ,,m
onit
oriz
area
” a
tot
ceea
ce
se î
ntâ
mpl
� în
ju
r, l
a
crea
rea
imag
inilo
r �i
pe
rcep
�iilo
r co
lect
ive.
M
ass
med
ia
sunt
perc
epu
te
ca
fiind
in
tegr
ate
în
sist
emu
l so
cio-
polit
ic,
aces
tea
c�p�
tân
d o
anu
mit
� au
ton
omie
[5].
Evo
lu�i
ile
soci
al-e
con
omic
e �i
po
litic
e ca
re
au
avu
t lo
c în
ult
imel
e de
cen
ii �i
con
tin
u�
s� s
e de
rule
ze l
a ni
vel
glob
al a
u c
reat
prem
isel
e u
nor
sc
him
b�ri
co
nsi
dera
bile
în
do
men
iul
mig
ra�i
ei,
impu
nân
d ac
orda
rea
un
ei a
ten
�ii
deos
ebit
e fa
�� d
e ac
este
pro
blem
e,
care
tot
mai
fre
cven
t su
nt
abor
date
în
cad
rul
dial
ogu
lui
polit
ico-
med
iati
c �i
col
abor
�rii
inte
rna�
ion
ale.
Mig
rare
a du
ce
la
mu
ltip
le
prob
lem
e le
gate
de
pl
asar
ea
�i
mi�
care
a fo
r�ei
de
mu
nc�
, le
zare
a dr
eptu
rilo
r u
man
e al
e ce
t��e
nilo
r
no�
tri
afla
�i p
este
hot
are,
p�t
run
dere
a ile
gal�
în
�ar
� a
str�
inilo
r,
tran
zita
rea
ilega
l� a
ter
itor
iulu
i R
epu
blic
ii M
oldo
va,
traf
icu
l de
fiin
�e
um
ane.
Pr
oces
ele
mig
ra�i
onal
e in
fluen
�eaz
� at
ât
situ
a�ia
so
cial
�,
econ
omic
�, p
olit
ic�
�i d
emog
rafic
� di
n �
ar�,
cât
�i
stab
ilita
tea
�i
secu
rita
tea
stat
ulu
i.
Sar
cin
a st
atu
lui,
în c
eea
ce p
rive
�te
fen
omen
ul
mig
ra�i
ei r
ezid
�
în
dete
rmin
area
sc
opu
rilo
r �i
pr
oced
eelo
r ad
ecva
te
în
vede
rea
gest
ion
�rii
mig
ra�i
ei,
prec
um
�i
în
ad
opta
rea
un
ei
polit
ici
resp
onsa
bile
pen
tru
pro
nos
tica
rea
�i i
mpl
emen
tare
a u
nor
ac�
iun
i de
rigo
are
în a
cest
sec
tor,
in
clu
siv,
sta
bilir
ea r
ela�
iilor
de
coop
erar
e pe
plan
in
tern
a�io
nal
pen
tru
opt
imiz
area
flu
xuri
lor
mig
ra�i
onal
e. U
n r
ol
impo
rtan
t îi
revi
ne
stat
ulu
i �i
în
con
trol
ul
intr
�rii
�i i
e�ir
ii di
n �
ar�
a
tutu
ror
cate
gori
ilor
de m
igra
n�i
, în
com
bate
rea
imig
ra�i
ei i
lega
le d
e
mu
nc�
�i
a ac
tivi
t��i
i pe
rsoa
nel
or f
izic
e �i
ju
ridi
ce c
are
inte
rmed
iaz�
ilici
t ac
�iu
nile
de
anga
jare
pes
te h
otar
e.
Rea
lizar
ea
un
ei
polit
ici
mig
ra�i
onal
e ad
evat
e pr
esu
pun
e o
acti
vita
te s
us�
inu
t� a
org
anel
or a
dmin
istr
a�ie
i pu
blic
e ce
ntr
ale
�i
loca
le în
urm
�toa
rele
dir
ec�i
i de
baz�
:
26
popu
la�i
ei
refe
rito
r la
co
nse
cin
�ele
ac
esto
ra.
În
al
doile
a râ
nd,
înt�
rire
a co
ntr
olu
lui
asu
pra
acti
vit�
�ilo
r ag
en�i
lor
turi
stic
i �i
de
ocu
pare
a
for�
ei
de
mu
nc�
pe
ste
hot
are.
�
i în
al
tr
eile
a râ
nd,
pede
psir
ea c
elor
car
e or
gan
izea
z�,
recr
ute
az�
�i t
ran
spor
t� «
mar
fa
vie»
. În
199
8 în
Cod
ul
Pen
al a
fos
t in
trod
us
arti
colu
l cu
pri
vire
la
«pro
xen
etis
m»
(art
.105
). În
cod
ul
Pen
al a
l R
epu
blic
ii M
oldo
va a
u f
ost
intr
odu
se s
chim
b�ri
(iu
lie 2
001)
, re
feri
tor
la t
rafic
ul d
e «c
arn
e vi
e»,
în
spec
ial,
art.
113-
2, p
rivi
nd
pede
psir
ea p
enal
� a
traf
ican
�ilo
r de
fiin
�e
um
ane
pe
term
ene
lun
gi.
În
ult
imii
ani
în
Mol
dova
s-
a în
te�i
t
acti
vita
tea
de i
den
tific
are
�i c
omba
tere
a c
rim
elor
aso
ciat
e cu
tra
ficu
l
de fi
in�e
um
ane.
În a
nsa
mbl
u î
ns�
, ex
ist�
rez
erve
mar
i în
cee
a ce
pri
ve�t
e lu
pta
cu
com
bate
rea
mig
ra�i
ei
ilega
le �
i tr
afic
ul
de f
iin�e
um
ane,
leg
ate,
în
spec
ial,
de
inco
nse
cven
�a
auto
rit�
�ilo
r m
oldo
ven
e�ti
pr
ivin
d
pede
psir
ea o
ficia
lilor
pu
blic
i, ca
re «
acop
er�»
mig
ra�i
a ile
gal�
, tr
afic
ul
de f
iin�e
um
ane
cu s
cal
opu
l ex
ploa
t�ri
i pe
ste
hot
are
etc.
Ace
st l
ucr
u
a fo
st m
en�i
onat
de
Dep
arta
men
tul
de S
tat
SU
A î
n r
apor
tul
s�u
priv
ind
con
trac
arar
ea m
igra
�iei
ile
gale
fiin
�elo
r vi
i în
200
7, �
i a
con
dus
la s
coat
erea
Mol
dove
i di
n g
rupu
l al
doi
lea
în a
l tr
eile
a gr
up
de �
�ri,
care
nu
fac
în
trep
rin
d m
a�su
ri s
au d
oar
imit
� lu
pta
cu
com
bate
rea
aces
tui f
enom
en s
ocia
l.
Într
e ti
mp,
se
obse
rv�
�i m
omen
te p
ozit
ive
ale
gest
ion
arii
mig
ra�i
ei
în R
epu
blic
a M
oldo
va,
dato
rit�
, în
mar
e pa
rte,
coo
per�
rii
acti
ve c
u
Un
iun
ea E
uro
pean
�. Î
n a
cest
con
text
, se
con
figu
reaz
� n
eces
itat
ea
exam
in�r
ii îm
prej
ur�
rilo
r ca
re
duc
la
redu
cere
a ef
ecti
vit�
�ii
regl
emen
t�ri
i pro
cese
lor
mig
ra�i
onis
te în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
.
În
prim
ul
rân
d,
cerc
etar
ea
�i
pede
psir
ea
pen
al�
a of
icia
lilor
guve
rnam
enta
li, c
are
«aco
per�
» m
igra
�ia
ilega
l� �
i o o
rgan
izea
z�. Î
n a
l
doile
a râ
nd,
în lu
pta
pen
tru
con
trac
arar
ea m
igra
�iei
ileg
ale
dese
ori s
e
imit
� ac
tivi
tate
a, d
ându
-se
pref
erin
�� m
�su
rilo
r ad
min
istr
ativ
e cu
cara
cter
in
terd
ic�i
onis
t. Î
n a
l tr
eile
a râ
nd,
lu
cru
l cu
dia
spor
a de
mu
lte
ori
este
în
locu
it c
u o
abo
rdar
e bi
rocr
atic
�. Î
n a
l pa
tru
lea
rân
d,
nu
tre
buie
tre
cut
cu v
eder
ea,
în a
far�
de
coop
erar
ea c
u U
niu
nea
Eu
rope
an�,
reg
lem
enta
rea
mig
ra�i
ei în
Est
(CS
I, R
usi
a, U
crai
na)
.
27
Mol
dova
es
te
o �a
r�
mic
� cu
o
pia�
� a
for�
ei
de
mu
nc�
nes
emn
ifica
tiv�
. F�
r� o
pol
itic
� de
in
vest
i�ii
pe t
erm
en l
un
g bi
ne
gân
dit�
din
par
tea
Un
iun
ii E
uro
pen
e, t
oate
m�s
uri
le î
ntr
epri
nse
de
c�tr
e au
tori
t��i
le m
oldo
ven
e�ti
cu
sco
pul
de a
reg
lem
enta
mig
ra�i
a
nu
vor
ave
a su
cces
ul a
�tep
tat.
Cu
alt
e cu
vin
te,
com
bate
rea
efic
ien
t� a
tra
ficu
lui
ilega
l, r�
mân
e a
fi o
prob
lem
� co
mpl
ex�,
u
n
proc
es
mu
ltip
lu,
care
îm
bin
� at
ât
ac�i
un
ile p
ute
rii,
cât
�i m
�su
rile
eco
nom
ice,
ce
nec
esit
� o
coop
erar
e
la n
ivel
in
tern
a�io
nal
, pr
ecu
m �
i în
tre
stru
ctu
rile
na�
ion
ale,
org
anel
e
de s
tat
�i o
rgan
iza�
iil n
on-g
uve
rnam
enta
le.
� Pr
otec
�ia
soci
al�
a m
igra
n�ilo
r.
Se
refe
r�
la
dou
� as
pect
e
prin
cipa
le,
pe d
e o
part
e pr
otec
�ia
soci
al�
a m
igra
n�i
lor
în �
ara
gazd
�,
iar
pe d
e al
t� p
arte
, se
curi
tate
a so
cial
� a
aces
tora
în
per
spec
tiva
înto
arce
rii
aces
tora
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. M
ajor
itat
ea d
in m
igra
n�i
nu
co
ntr
ibu
ie
la
fon
dul
de
asig
ur�
ri
soci
ale
�i
la
fon
dul
pen
tru
asig
ur�
ri o
blig
ator
ii de
asi
sten
�� m
edic
al�.
De�
i în
dec
embr
ie 2
006
s-
au f
�cu
t m
odifi
c�ri
la
Lege
a pr
ivin
d pe
nsi
ile d
e as
igu
r�ri
soc
iale
de
stat
pri
n i
ntr
odu
cere
a co
ntr
actu
lui
indi
vidu
al d
e as
igu
rare
car
e se
înch
eie
dire
ct c
u C
asa
Na�
ion
al�
de A
sigu
r�ri
Soc
iale
, pu
�in
i mig
ran
�i
apel
eaz�
la a
cest
a pe
ntr
u a
-�i a
sigu
ra p
ensi
a pe
ntr
u li
mit
a de
vâr
st�.
Cet
��en
ii R
epu
blic
ii M
oldo
va s
e ad
rese
az�
la m
edic
în
str
�in
�tat
e
doar
în c
azu
ri e
xtre
me,
pen
tru
c�
serv
iciil
e m
edic
ale
sun
t sc
um
pe,
�i
maj
orit
atea
nu
-�i
pot
per
mit
e s�
le
ach
ite,
sau
tre
buie
s�
fac�
mar
i
efor
turi
fin
anci
are.
C
ei
mai
m
ul�
i m
igra
n�i
în
cear
c�
s�-�
i re
zolv
e
prob
lem
ele
de
s�n
�tat
e pr
in
met
ode
trad
i�io
nal
e sa
u
în
con
di�i
i
casn
ice
prin
ad
min
istr
area
u
nor
m
edic
amen
te.
Pe
rsoa
nel
e ca
re
mu
nce
sc p
este
hot
arel
e ��
rii
se î
nto
rc î
n R
epu
blic
a M
oldo
va p
entr
u
a-�i
rep
ara
din
�ii,
pen
tru
in
terv
en�i
i ch
iru
rgic
ale
[6]
etc.
Tre
buie
lu
at
în c
alcu
l fa
ptu
l c�
mu
l�i
mig
ran
�i a
ccep
t�,
con
strâ
n�i
de
împr
eju
r�ri
,
s� lu
crez
e în
con
di�i
i noc
ive
sau
cu
ris
c sp
orit
.
Prob
lem
atic
a es
te �
i m
ai c
ompl
ex�,
dac
� se
în
con
side
rare
fap
tul
c� n
econ
trib
u�i
a ce
lor
plec
a�i
la m
un
c� p
este
hot
are
se r
�sfr
ânge
asu
pra
într
egu
lui
sist
em d
e as
igu
rare
soc
ial�
. E
ste
abso
lut
nec
esar
�
o po
litic
� �i
o
stra
tegi
e gu
vern
amen
tal�
co
eren
t�
în
aces
t se
ns,
94
Prob
lem
ele
mig
ran
�ilo
r su
nt,
în
pr
imu
l râ
nd,
pr
oble
mel
e
soci
et��
ii în
an
sam
blu
, re
flect
ate
în
mod
co
nst
ant
în
pres
a di
n
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, pr
oble
me
care
au
un
im
pact
des
tul
de p
ute
rnic
asu
pra
popu
la�i
ei. Î
n a
cest
sen
s, p
ot fi
evi
den
�iat
e:
� Pr
oble
me
gen
eral
e al
e so
ciet
��ii:
s�r
�cia
, co
rup�
ia,
defic
itu
l de
opor
tun
it��
i, în
gen
eral
, clim
atu
l soc
ial n
esig
ur;
� Pr
oble
me
lega
te d
e lo
cuin
�e:
acce
s lim
itat
la
locu
in�e
\loc
uin
�e
indi
vidu
ale;
difi
cult
atea
ach
izi�
ion
�rii
un
ei l
ocu
in�e
la
pre�
uri
core
spu
nz�
toar
e ve
nit
uri
lor;
� Pr
oble
me
lega
te d
e pi
a�a
for�
ei d
e m
un
c�:
dific
ult
atea
g�s
irii
un
ui
loc
de m
un
c�;
locu
ri d
e m
un
c� s
lab
rem
un
erat
e/ac
cesu
l
dific
il la
locu
ri d
e m
un
c� b
ine
pl�t
ite;
lips
a lo
curi
lor
de m
un
c�
stab
ile;
locu
ri d
e m
un
c� c
e n
u o
fer�
pos
ibili
t��i
de
dezv
olta
re
prof
esio
nal
� �
i pe
rson
al�;
acc
es l
imit
at d
e lo
curi
de
mu
nc�
con
form
e cu
asp
ira�
iile;
� C
onfu
zia
valo
ric�
/def
icit
ul
de m
odel
e: i
nca
paci
tate
a so
ciet
��ii
de
a im
pun
e m
odel
e n
econ
trov
ersa
te;
med
iati
zare
a u
nor
mod
ele
neg
ativ
e, p
e fo
ndu
l un
ui m
ediu
soc
io-p
olit
ic n
es�n
�tos
�i a
l un
ui v
iitor
nes
igu
r [3
].
În
con
text
ul
celo
r m
en�i
onat
e,
prob
lem
a m
igra
�iei
n
eces
it�
impl
icar
ea
dire
ct�
�i
a m
ass
med
ia.
Stu
dier
ea
prin
tr-o
gr
il�
inte
ract
iv�,
a m
ijloa
celo
r de
com
un
icar
e în
mas
� a
perm
is g
ener
area
con
cept
ulu
i m
ult
ifun
c�io
nal
, n
um
it
sch
imba
re,
fapt
ca
re
dem
onst
reaz
� ro
lul
de
inst
rum
ent
al
m
ass
med
ia
în
vede
rea
prom
ov�r
ii pr
oces
elor
soc
iale
[4].
Efe
ctel
e m
ass
med
ia
asu
pra
soci
et��
ii se
ex
plic
� at
ât
prin
influ
en�a
dir
ect�
a c
on�i
nu
tulu
i, câ
t �i
pri
n r
ela�
ia:
sist
em m
edia
tic
–
soci
etat
e ci
vil�
– p
olit
ici d
eciz
ion
ale.
Maj
orit
atea
efe
ctel
or s
un
t le
gate
,
în s
peci
al,
de c
apac
it��
ile f
izic
e al
e co
nsu
mat
oru
lui
med
ia.
Mas
s
med
ia
con
stru
iesc
pu
blic
ul,
med
iati
zân
d o
seri
e de
fa
pte
priv
ind
anu
mit
e gr
upu
ri s
ocia
le, d
ar �
i rea
c�iil
e in
divi
dual
e.
Prez
en�a
dem
ocra
�iei
, lib
ert�
�ii
de e
xpre
sie
�i a
plu
ralit
��ii
într
-
o so
ciet
ate
face
pos
ibil�
influ
en�a
com
un
icat
oru
lui d
oar
în m
�su
ra în
93
geog
rafic
e. C
azu
l R
epu
blic
ii M
oldo
va s
uge
reaz
� fa
ptu
l c�
act
ual
ul
prof
il al
fen
omen
ulu
i m
igra
�iei
est
e at
ât u
n r
ezu
ltat
al
proc
esu
lui
de
tran
zi�i
e, c
ât �
i o
con
seci
n��
a g
uve
rn�r
ii sa
u a
e�e
culu
i ac
este
ia.
Ori
ce
stra
tegi
e de
de
zvol
tare
u
man
� tr
ebu
ie
s�
se
cen
trez
e pe
anu
mit
e sc
opu
ri c
um
ar
fi in
form
area
�i e
duca
rea
cet�
�en
ilor.
Para
digm
a de
zvol
t�ri
i u
man
e co
nsi
der�
ed
uca
�ia
drep
t
inst
rum
ent
de
baz�
de
ex
tin
dere
a
posi
bilit
��ilo
r po
pula
�iei
.
Edu
ca�i
a,
la
rân
dul
ei,
joac
� u
n
rol
esen
�ial
în
ed
ifica
rea
fun
dam
ente
lor
p�ci
i �i
ale
pro
sper
it��
ii vi
itor
ulu
i. O
pop
ula
�ie
bin
e
info
rmat
� �i
in
stru
it�
este
ca
pabi
l�
s�
asig
ure
in
tera
c�iu
nea
,
încr
eder
ea �
i co
oper
area
. Pe
ntr
u a
rea
liza
cu s
ucc
es t
ran
zi�i
a, �
ara
noa
str�
nu
poa
te c
onta
doa
r pe
res
urs
ele
sale
nat
ura
le,
ea t
rebu
ie s
�
se b
izu
ie �
i pe
cap
acit
��ile
cet
��en
ilor
s�i,
de a
ltfe
l, ac
e�ti
a fii
nd
�i
prin
cipa
la r
esu
rs�
a ��
rii.
Mig
ra�i
a es
te
un
fe
nom
en
glob
al,
dete
rmin
at
de
cere
re,
alim
enta
t de
s�
r�ci
e �i
�o
maj
, si
tua�
ie
cara
cter
isti
c�
�i
pen
tru
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. B
enef
iciii
le
sau
de
zava
nta
jele
m
igra
�iei
po
t fi
dete
rmin
ate
prin
pri
sma
form
ule
i: ex
port
de
inte
ligen
�� =
ris
ip�
de
inte
ligen
�� (p
entr
u �
ara
de o
rigi
ne)
+ c
â�ti
g de
inte
ligen
�� (p
entr
u �
ara
reci
pien
t�) [
2].
La n
ivel
ul
soci
et��
ii, m
igra
�ia
tin
erilo
r re
prez
int�
o p
robl
em�
�i
o pi
erde
re i
mpo
rtan
t� p
entr
u �
ar�,
pri
n p
oten
�ial
ul
inte
lect
ual
pe
care
îl
repr
ezin
t�
ace�
tia.
C
ateg
oria
în
ca
uz�
re
sim
te
din
pl
in
con
fuzi
a va
lori
c�
ce
afec
teaz
� so
ciet
atea
co
nte
mpo
ran
�.
Imag
inea
com
plex
� a
prob
lem
elor
cu
car
e se
con
fru
nt�
tân
�ra
gen
era�
ie e
ste
într
egit
� de
asp
ecte
leg
ate
de a
titu
din
i �i
men
talit
��i
care
, f�
r� a
îi
fi
în
mod
n
eces
ar
spec
ifice
, in
fluen
�eaz
� n
egat
iv,
aces
t se
gmen
t al
popu
la�i
ei,
în m
od p
arti
cula
r.
Est
e ca
zul a
titu
din
ii pe
car
e so
ciet
atea
o cu
ltiv
� fa
��
de
mu
nc�
, pr
in
larg
a r�
spân
dire
a
con
cep�
iei
c�
„su
rsel
e su
cces
ulu
i pr
ofes
ion
al
nu
su
nt
com
pete
n�a
�i
m
un
ca
inte
ns�
, ci
m
ai
degr
ab�
ben
efic
iile
mat
eria
le”,
co
ndu
cân
d,
prin
asoc
iere
a u
nei
va
lori
sc
�zu
te
rela
�iei
ca
pita
l u
man
–
reu
�it�
, la
dem
otiv
area
�i „
chia
r de
calif
icar
ea”
în r
ându
l pop
ula
�iei
tin
ere.
28
pen
tru
a
crea
co
ndi
�ii
favo
rabi
le,
de
stim
ula
re
a m
igra
n�i
lor
ca
ace�
tia
s� c
ontr
ibu
ie l
a si
stem
ul
asig
ur�
rilo
r so
cial
e �i
de
s�n
�tat
e.
Dac
� ac
ordu
rile
bila
tera
le î
ntr
e st
ate
în
dom
eniu
su
nt
mai
gre
u d
e
coor
don
at, a
tun
ci p
e pl
an in
tern
efo
rtu
rile
ar
treb
ui s
� fie
max
ime.
� C
oope
rare
a G
uver
nulu
i cu
O
NG
-uri
le:
tran
spar
en��
�i
part
icip
are.
Im
plic
area
soc
iet�
�ii
civi
le î
n p
olit
icile
mig
ra�i
onis
te s
e
axea
z�
prep
onde
ren
t pe
do
u�
dom
enii
esen
�ial
e:
info
rmar
ea
popu
la�i
ei �
i se
siza
rea
inst
itu
�iilo
r gu
vern
amen
tale
pri
vin
d an
um
ite
prob
lem
e,
ofer
irea
u
nor
re
com
and�
ri
în
vede
rea
dim
inu
�rii,
solu
�ion
�rii
prob
lem
elor
car
e au
tan
gen
�e c
u m
igra
�ia
popu
la�i
ei.
În
ceea
ce
pr
ive�
te
prog
ram
ele,
st
rate
giile
de
info
rmar
e al
e
popu
la�i
ei,
se
obse
rv�
o co
labo
rare
di
ntr
e so
ciet
atea
ci
vil�
�i
orga
nis
mel
e in
tern
a�io
nal
e.
Am
ple
cam
pan
ii de
in
form
are
s-au
real
izat
în
dom
eniu
l ri
scu
rilo
r m
igra
�iei
ile
gale
, tr
afic
ulu
i de
fiin
�e
um
ane,
dar
�i
în a
lte
dom
enii
cum
ar
fi: p
rote
c�ia
îm
potr
iva
bolil
or
sexu
al
tran
smis
ibile
în
co
nte
xtu
l m
igra
�iei
, u
tiliz
area
ef
icie
nt�
a
rem
iten
�elo
r, s
itu
a�ia
cop
iilor
l�sa
�i f�
r� în
griji
re p
�rin
teas
c� e
tc.
Cel
e m
ai
mu
lte
prog
ram
e de
co
mba
tere
a
traf
icu
lui
de
fiin
�e
um
ane
au f
ost
real
izat
e de
c�t
re o
rgan
ism
ele
inte
rna�
ion
ale:
OIM
,
UN
ICE
F,
UN
FPA
, O
SC
E
[7].
Un
ro
l im
port
ant
în
info
rmar
ea
popu
la�i
ei
tin
ere
desp
re
peri
colu
l tr
afic
ulu
i cu
sc
opu
l ex
ploa
t�ri
i
sexu
ale
îl au
ogr
aniz
a�iil
e n
egu
vern
amen
tale
ale
Rep
ubl
icii
Mol
dova
.
Prin
tre
aces
tea
- „L
a S
trad
a”,
„In
i�ia
tiva
C
ivic
�”,
„Com
pasi
un
e”,
„Mile
na
SM
”,
„Adj
uta
C
ivis
”,
Reg
ina
Paci
s”,
Cen
tru
l N
a�io
nal
de
Cer
ceta
re �
i In
form
are
a Fe
mei
lor,
Aso
cia�
ia F
emei
lor
Juri
�ti,
„Sal
va�i
Cop
iii, �
.a.
ON
G-u
rile
re
u�e
sc
s�
impl
emen
teze
pr
oiec
te
de
prev
enir
e a
traf
icu
lui
�i a
sist
en��
vic
tim
elor
tra
ficu
lui
doar
în
str
âns�
col
abor
are
cu
stru
ctu
rile
de
st
at
ale
��ri
i, or
gan
iza�
iile
inte
rna�
ion
ale,
orga
niz
a�iil
e n
egu
vern
amen
tale
de
prof
il di
n a
lte
��ri
. D
e m
en�i
onat
,
c�,
înce
pân
d di
n a
nu
l 20
02,
cola
bora
rea
cu s
tru
ctu
rile
de
stat
a
deve
nit
mai
efic
ien
t�.
Sit
ua�
ia d
at�
a fo
st c
ondi
�ion
at�
de f
aptu
l c�
orga
niz
a�iil
e in
tern
a�io
nal
e �i
str
uct
uri
le d
e st
at d
e pr
ofil
din
��r
i ca
cele
din
UE
(Ola
nda
) �i S
UA
au
act
iviz
at lu
pta
împo
triv
a tr
afic
ulu
i de
29
fiin
�e
um
ane
din
M
oldo
va
cu
scop
ul
expl
oat�
rii
sexu
ale
�i
au
aten
�ion
at c
ondu
cere
a M
oldo
vei
desp
re n
eces
itat
ea p
reve
nir
ii ac
esto
r
proc
ese.
Cu
su
s�in
erea
mis
iun
ii O
IM în
Mol
dova
au
fos
t or
gan
izat
e di
feri
te
even
imen
te d
e in
form
are
a po
pula
�iei
des
pre
traf
icu
l de
fem
ei �
i fe
te
cu
scop
ul
expl
oat�
rii
sexu
ale
�i
în
Tran
snis
tria
. O
rgan
iza�
iile
neg
uve
rnam
enta
le
din
M
oldo
va
�i
Tran
snis
tria
co
labo
reaz
� în
acea
st�
priv
in��
.
În
proc
esu
l pr
even
irii
tr
afic
ulu
i de
fii
n�e
u
man
e cu
sc
opu
l
expl
oat�
rii
lor
sexu
ale,
vân
z�ri
i sa
u l
ipsi
rii
de o
rgan
e, d
epis
t�ri
i �i
pede
psir
ii or
gan
izat
orilo
r lo
r,
sun
t im
plic
ate
stru
ctu
rile
or
din
ii
publ
ice
de p
e am
bele
mal
uri
ale
Nis
tru
lui.
În a
lte
priv
in�e
, în
s�,
lega
te
de
regl
emen
tare
a m
igra
�iei
, m
onit
oriz
area
�i
sc
him
bul
de
info
rma�
ie
desp
re
proc
esel
e m
igra
�ion
ale,
o
astf
el
de
cola
bora
re
lipse
�te
din
an
ul
1998
. R
epu
blic
a M
oldo
va
se
orie
nte
az�
spre
exig
en�e
le U
niu
nii
Eu
rope
ne,
în
tim
p ce
pol
itic
ile T
ran
snis
trie
i re
iese
din
ce
rin
�ele
de
re
glem
enta
re
ale
proc
esel
or
mig
ra�i
onis
te
ale
Fede
ra�i
ei R
use
.
Un
rol
impo
rtan
t în
pro
mov
area
mig
ra�i
ei le
gale
�i
com
bate
rea
traf
icu
lui
de
fiin
�e
um
ane
îl au
ac
tivi
t��i
le
desf
��u
rate
de
c�
tre
Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� a
Mu
nci
i. U
n �
ir d
e ac
�iu
ni
în a
cest
sen
s
au
fost
im
plem
enta
te
în
cadr
ul
proi
ectu
lui
regi
onal
„E
limin
area
traf
icu
lui
de f
iin�e
um
ane
din
R
epu
blic
a M
oldo
va �
i U
crai
na
prin
m�s
uri
ale
pie
�ei m
un
cii”
(200
7-20
08).
În
cam
pan
iile
de
info
rmar
e se
im
plic
� �i
in
stit
u�i
ile
guve
rnam
enta
le: M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Ext
ern
e �i
In
tegr
�rii
Eu
rope
ne,
Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Inte
rne,
M
inis
teru
l Ju
sti�
iei,
Min
iste
rul
Prot
ec�i
ei
Soc
iale
, Fa
mili
ei
�i
Cop
ilulu
i, M
inis
teru
l E
duca
�iei
�i
Tin
eret
ulu
i, D
epar
tam
entu
l M
igra
�iu
nilo
r, D
epar
tam
entu
l V
amal
etc
.
cu t
oate
c�
dese
ori c
olab
orar
ea s
e re
duce
la d
ecla
ra�i
i sau
par
tici
pare
com
un
� la
într
un
iri,
con
feri
n�e
, sem
inar
e et
c.
Su
nt
un
ele
înce
rc�r
i de
asu
mar
e re
cipr
oc�
a s
chim
bulu
i de
info
rma�
ie
�i
a re
spon
sabi
lit��
ilor
în
pr
oces
ul
de
coop
erar
e,
un
exem
plu
în a
cest
sen
s es
te M
emor
andu
mu
l de
Col
abor
are
înch
eiat
la
92
Mar
iana
TA
CU
Pr
oble
ma
mig
ra�i
ei
în a
gend
a po
litic
o–m
edia
tic�
aut
ohto
n�
În
peri
oada
de
tr
anzi
�ie,
m
igra
�ia
exte
rn�,
de
finit
iv�
sau
tem
pora
r�,
este
�i
o
form
� de
„p
rote
st”
la
adre
sa
inef
icie
n�e
i în
sch
imb�
rile
sis
tem
ulu
i. In
divi
zii
aban
don
eaz�
soc
ieta
tea
de o
rigi
ne,
inca
pabi
l� d
e a
le s
atis
face
nev
oile
, în
c�u
tare
a u
nor
con
di�i
i m
ai
bun
e de
tra
i. E
i po
t al
ege
fie r
econ
stru
irea
vie
�ii
într
-un
nou
spa
�iu
,
fie s
chim
bare
a ra
dica
l� a
str
ateg
iilor
de
via�
� pr
in i
ntr
odu
cere
a în
calc
ul a
ple
c�ri
i la
mu
nc�
într
-o a
lt�
�ar�
ca
opor
tun
itat
e de
câ�
tigu
ri
supe
rioa
re.
Oda
t�
cu
acti
viza
rea
fluxu
rilo
r de
m
igra
�ie
a cr
escu
t �i
îngr
ijora
rea
fa��
de
prob
lem
ele
crea
te d
e ac
este
pro
cese
. O
rgan
iza�
ia
Inte
rna�
ion
al�
a M
un
cii
con
firm
� c�
în
pre
zen
t n
u e
ste
cun
oscu
t�
sufu
cuen
t am
ploa
rea
aces
tui
fen
omen
�i
nu
exi
st�
date
sta
tist
ice
sigu
re c
are
ar r
efle
cta
prop
or�i
ile m
igra
�iei
în
lu
me
�i a
r pe
rmit
e
eval
uar
ea e
i cor
ect�
pen
tru
ela
bora
rea
un
or p
olit
ici a
decv
ate.
Con
seci
n�e
le s
ocia
le a
le m
igra
�iei
su
nt
la f
el d
e im
port
ante
ca
�i
influ
en�a
ac
este
ia
asu
pra
econ
omie
i. Pr
oble
ma
mig
ra�e
i es
te
un
a
com
plex
� �i
in
clu
de
dive
rse
sfer
e al
e vi
e�ii
econ
omic
e,
soci
ale,
polit
ice,
�i
n
u
în
ult
imu
l râ
nd,
vi
a�a
cult
ura
l�
a ��
rii.
Ace
ast�
prob
lem
� es
te m
ult
pre
a co
mpl
ex�
pen
tru
a f
i so
lu�i
onat
� în
mod
un
ilate
ral,
fiin
d n
eces
ar�
o im
plic
are
plen
ar�
a în
treg
ii so
ciet
��i.
Fen
omen
ul
mig
ra�e
i pe
ntr
u
Rep
ubl
ica
Mol
dova
pr
odu
ce
con
seci
n�e
e so
cial
e di
ficile
, ap
�ru
te
spon
tan
în
u
rma
deca
laje
lor
soci
al e
con
omic
e �i
pol
itic
e ap
�ru
te î
n s
ocie
tate
a n
oast
r�.
Cos
tul
um
an a
l tra
nzi
�iei
în R
epu
blic
a M
oldo
va p
oate
fi e
valu
at n
u n
um
ai în
term
eni
de r
edu
cere
a v
enit
uri
lor
sau
dec
lin a
l in
dica
tori
lor
soci
ali,
dar,
de
as
emen
ea,
�i
în
term
eni
de
lips�
a
un
ei
c�i
clar
e de
dezv
olta
re,
fapt
ce
dim
inu
eaz�
cap
acit
atea
de
a ge
ner
a op
ortu
nit
��i
[1].
Prof
ilul
dezv
olt�
rii
um
ane
nu
es
te
o st
are
un
iform
� �i
un
iver
sal�
, de
oare
ce
afec
teaz
� în
m
od
dife
rit
gru
puri
le
�i
zon
ele
91
rem
iten
�e,
prov
enit
e de
la
mig
ran
�i).
C�p
�tar
ea n
oilo
r de
prin
deri
în
��ri
le d
e V
est
(ob�
iner
ea c
alifi
c�ri
i). C
ircu
la�i
a in
form
a�ie
i, a
bun
uri
lor
�i s
ervi
ciilo
r.
Pier
deri
le p
entr
u fe
mei
le m
igra
nte.
Sta
tutu
l so
cial
(o
m
are
part
e di
n
mig
ran
te
au
stu
dii
supe
rioa
re,
dar
nu
lu
crea
z�
pe
spec
ialit
ate)
. Le
g�tu
ra
cu
fam
ilia
(so�
ul,
copi
ii, p
�rin
�ii,
rude
le).
Cal
ifica
rea
(pro
fesi
a se
uit
�, c
alifi
care
a
degr
adea
z�).
Impl
icar
ea
în
via�
a so
cial
�,
econ
omic
� �i
po
litic
� a
soci
et��
ii.
Câ�
tigu
l fem
eilo
r m
igra
nte.
Su
rse
pen
tru
a a
sigu
ra f
amili
a (d
e m
ult
e or
i �i
pe
so�i
i ca
re
r�m
ân a
cas�
�i a
�tea
pt�
ban
ii so
�iei
). În
cred
erea
în fo
r�el
e pr
opri
i (n
u
mai
su
port
� vi
olen
�a
în
fam
ilie)
. C
un
o�ti
n�e
di
n
dom
enii
noi
.
Posi
bilit
atea
, în
caz
ul
lega
liz�r
ii, d
e a
înce
pe o
afa
cere
, a
face
stu
dii,
a pr
ogre
sa.
�an
sa d
e a
ofer
i co
piilo
r st
udi
i se
rioa
se î
n O
ccid
ent.
Înte
mei
erea
un
ei n
oi fa
mili
i, ba
zate
pe
alte
pri
nci
pii.
Solu
�ii e
vent
uale
pen
tru
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
mig
ra�i
onal
e.
Inte
grar
ea
euro
pean
� a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
pr
omov
area
refo
rmel
or.
Aco
rdu
ri b
ilate
rale
cu
sta
tele
des
tin
atar
e al
e pr
oces
elor
mig
ra�i
onal
e. A
sigu
rare
a dr
eptu
rilo
r ce
t��e
ne�
ti c
elor
ple
ca�i
pes
te
hot
are.
Pro
gram
e de
in
stru
ire
pen
tru
cei
car
e vo
r s�
lu
crez
e pe
ste
hot
are.
Tra
nsp
aren
�a
�i e
vide
n�a
în p
roce
sele
mig
ra�i
onal
e. L
upt
a cu
coru
p�ia
în
org
anel
e de
sta
t re
spon
sabi
le p
entr
u m
igra
�iu
ne
(vam
�,
serv
iciu
l gr
�nic
eri).
Im
plic
area
ti
ner
ilor
în
proc
esel
e ec
onom
ice,
soci
ale,
po
litic
e.
Cre
area
u
nor
C
entr
e al
tern
ativ
e de
in
form
are
a
cet�
�en
ilor
desp
re
posi
bilit
atea
an
gaj�
rii
în
câm
pul
mu
nci
i în
Eu
ropa
.
30
23 m
ai 2
008
într
e tr
ei s
tru
ctu
ri d
e st
at:
Min
iste
rul A
face
rilo
r In
tern
e,
Proc
ura
tura
G
ener
ala
si
Min
iste
rul
Prot
ecti
ei
Soc
iale
, Fa
mili
ei
si
Cop
ilulu
i) si
alt
e tr
ei s
tru
ctu
ri n
esta
tale
: O
rgan
iza�
ia I
nte
rna�
ion
ala
pen
tru
Mig
ra�i
e, m
isiu
nea
din
Mol
dova
, Aso
cia�
ia F
emei
lor
de C
arie
ra
Juri
dic�
/Cen
tru
l pe
ntr
u P
reve
nir
ea T
rafic
ulu
i de
Fem
ei �
i C
entr
ul
Inte
rnat
ion
al p
entr
u P
rote
ctia
si
Prom
ovar
ea D
rept
uri
lor
Fem
eii
„La
Str
ada”
.
Ref
erin
�e �
i not
e:
1.
��%
����
�.
���
���
���
J ��
����
��
��
��>�
��
���
�� �
� �
��>�
��
��
��
���
' ��
�.
//
MO
LDO
SC
OPI
E
(!��
>��
�
����
��
����
� ��
����
�).
���
�� V
II. –
��%
���
, ���
�. �
�, 1
995,
�. 8
2-12
6.
2.
Prin
h
ot�r
ârea
G
uve
rnu
lui
(nr.
18
5 di
n
3 m
arti
e 20
01)
în
com
pon
en�a
M
inis
teru
lui
Mu
nci
i �i
Pr
otec
�iei
S
ocia
le
a fo
st
crea
t �i
D
epar
tam
entu
l de
co
ordo
nar
e �i
mon
itor
izar
e a
prob
lem
elor
ref
ugi
a�ilo
r �i
per
soan
elor
în
c�u
tare
de
azil.
Mai
târ
ziu
ace
st D
epar
tam
ent
a in
trat
în
com
pone
n�a
Min
iste
rulu
i Ju
sti�
iei
�i
a fo
st t
ran
sfor
mat
în D
irec
�ia
pric
nip
al�
pe p
robl
emel
e re
fugi
a�ilo
r.
3.
Dor
a� V
. B
azel
e po
litic
ii de
sta
t în
dom
eniu
l m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c�.
//
Popu
la�i
a M
oldo
vei
�i
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
m
unc
�:
cara
cter
isti
ci
�i
form
e co
nte
mpo
ran
e. /
CA
PTE
S.
Ch
i�in
�u,
2000
, pa
g. 5
7-65
. În
tr-u
n a
lt a
rtic
ol a
cela
�i
auto
r, �
ef p
e at
un
ci a
l D
irec
�iei
pla
nifi
care
pol
itic
� pe
lân
g� a
para
tul
pre�
edin
telu
i R
epu
blic
ii M
oldo
va,
men
�ion
a: „
Sta
tul
�i-a
pu
s pr
oble
ma
orga
niz
�rii
plas
�rii
în
câm
pul
mu
nci
i ce
t��e
nilo
r M
oldo
vei
pest
e ho
tare
. C
u
aces
t sc
op
a fo
st
crea
t D
epar
tam
entu
l Mig
ra�i
ei, c
are
duce
tra
tati
ve în
ace
st s
cop
cu d
iferi
te �
�ri.
Sta
tul v
a m
inim
aliz
a ri
scu
rile
pen
tru
cet
��en
i. A
ce�t
ia v
or a
vea
posi
bilit
atea
de
a câ
�tig
a ba
ni,
avân
d o
anu
mit
� ga
ran
�ie
soci
al�
�i c
onfo
rt.
Res
pect
iv,
din
ban
ii câ
�tig
a�i
pest
e h
otar
e ce
t��e
nii
Mol
dove
i vo
r fi
oblig
a�i
s� p
l�te
asc�
im
pozi
te î
n b
uge
tul
de
stat
.” (V
ezi D
ora�
V. P
olit
ica
de s
tat
în d
omen
iul m
igra
�iei
. //
M�s
uri
de
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
mig
ra�i
ei il
egal
e în
cor
espu
nde
re c
u p
rin
cipi
ile d
rept
ulu
i int
ern
a�io
nal.
Con
feri
n�a
inte
rna�
iona
l�, C
hi�
in�u
, 12-
13 a
prili
e 20
02).
4.
S
chw
artz
R.
Exp
lori
ng
the
Lin
k be
twee
n M
oldo
van
Com
mu
nit
ies
Abr
oad
and
Mol
dova
. –
Ch
isin
au,
An
SID
A a
nd I
OM
Stu
dy,
May
200
7; M
o�ne
aga
V.,
Ru
su R
. Fo
rmar
ea
dias
pore
i m
oldo
vene
�ti
pest
e h
otar
e:
esen
�a
�i
spec
ificu
l //
M
OLD
OS
CO
PIE
(Pr
oble
me
de a
nal
iz�
polit
ic�)
. n
r.1
(XL)
, 20
08.
– C
hi�
in�u
, U
SM
, 20
08, p
p. 9
1-10
4.
5.
Rap
ortu
l in
depe
nde
nt
al c
elor
tre
ispr
ezec
e re
prez
enta
n�i
ai
soci
et��
i ci
vile
din
R
epu
blic
a M
oldo
va,
“Soc
ieta
tea
Civ
ila -
pen
tru
o M
oldo
v� E
uro
pean
�!”,
Chi
�in
�u
30 m
arti
e 20
07.
6.
The
Hea
lth
Ris
ks o
f M
igra
tion
: Th
e Li
nk
betw
een
Hea
lth
an
d M
igra
tion
wit
h
Part
icu
lar
Con
side
rati
on o
f K
now
ledg
e an
d A
ttit
ude
s to
war
ds H
IV /
STI
S a
nd
the
Sex
ual
Pra
ctic
es o
f Mol
dova
n M
igra
nts
, - C
BS
AX
A /
OIM
, 200
7.
7.
Rei
ko M
. Th
e E
U’s
Res
pon
se t
o th
e H
um
an T
raffi
ckin
g S
itu
atio
n i
n M
oldo
va,
Dep
artm
ent
of E
ura
sian
Stu
dies
Upp
sala
Un
iver
sity
, Oct
ober
200
6.
Li
tera
tura
: 1.
$
���
����
J �
., K
����
�%�
A.,
Mo%
����
�.
���
��
��
����
� �
����
�� �
-��
� ��
����
����
��
' �
����
��J
�
���
��
���
J���
' ��
����
' �
���
J-
���J
!
����
���
K��
���
�
(���
�� �
, �
����
��,
$�
����
�)
��
���
��
���%
���
�� �
���
J��
���
K��
��.
// M
OLD
OS
CO
PIE
(Pr
oble
me
de a
nal
iz�
polit
ic�)
. Nr.
2 (X
LI).
- C
hi�i
n�u
: CE
P U
SM
, 200
8, p
p.15
4-19
3.
2.
Mal
inov
ska
O.,
Mos
nea
ga V
., S
hah
otko
L. L
abou
r M
igra
tion
Ass
essm
ent
for
the
WN
IS R
egio
n. –
Kie
v, IO
M, O
ctob
er 2
007
31
3.
��%
����
�.
#�
���
����
���
�� �
����
����
� �
����
���
�� �
���
>���
� �
��-
�� �
: ��
����
��
� ��
��
���
����
����
//
M
OLD
OS
CO
PIE
(P
robl
eme
de
anal
iz�
polit
ic�)
. Nr.
2 (X
LI).
- C
hi�
in�u
: CE
P U
SM
, 200
8, p
p. 5
7-10
7.
4.
Mo�
nea
ga V
., M
oham
adifa
rd G
h.,
Cor
bu-D
rum
ea L
. (C
oord
.) Po
pula
�ia
Rep
ubl
i-ci
i Mol
dova
în c
onte
xtu
l mig
ra�i
ilor
inte
rna�
ion
ale.
Vol
. I-I
I. –
Ia�
i, 20
06.
5.
��%
����
�.
���
����
���
��
���
�J �
����
���
�
���>
���
���
�� �
: ��
-��
��
@�
���
� �
���
���
� //
MO
LDO
SCO
PIE
(Pro
blem
e de
an
aliz
� po
litic
�),
nr.
1 (X
XX
VI).
– C
hi�
in�u
, US
M,2
007
6.
Pop
A.
Mol
dova
– R
oman
ia:
Man
agin
g M
igra
tion
an
d C
omba
tin
g Tr
affic
kin
g in
H
um
an B
ein
gs a
t th
e E
U E
aste
rn B
orde
r. –
Ch
isin
au: I
OM
, 200
7 7.
Th
e H
ealt
h R
isks
of
Mig
rati
on:
The
Lin
k be
twee
n H
ealt
h a
nd
Mig
rati
on w
ith
Pa
rtic
ula
r C
onsi
dera
tion
of K
now
ledg
e an
d A
ttit
ude
s to
war
ds H
IV/S
TIs
and
the
Sex
ual
Pra
ctic
es o
f M
oldo
van
Mig
ran
ts,
Soc
iolo
gica
l S
tudy
, C
BS
AX
A /
OIM
, 20
07
8.
Vla
dice
scu
N,
Can
tarj
i V
., Ji
gau
I.,
Mig
rati
on a
nd
inve
stm
ent
of r
emit
tan
ces:
R
epu
blic
of M
oldo
va, -
OIM
200
8,
9.
ww
w.d
elm
da.e
c.eu
ropa
.eu
, U
niu
nea
Eu
rope
an�
�i
Rep
ubl
ica
Mol
dova
se
an
gaje
az�
într
-un
par
tene
riat
al m
obili
t��i
i. 10
. htt
p://
ww
w.la
stra
da.m
d/ag
enda
/in
dex.
htm
l#05
_062
008,
M
oldo
va
a de
cazu
t cu
o t
reap
ta �
n R
apor
tul
Dep
arta
men
tulu
i de
Sta
t al
SU
A p
rivi
nd t
rafic
ul
de
pers
oane
, 5 iu
nie
200
8.
90
Val
enti
n B
ALA
N,
Ala
MÎN
DÎC
AN
U
Impa
ctul
fen
omen
ului
mig
ra�i
onal
as
upra
sit
ua�i
ei f
emei
lor
din
Rep
ublic
a M
oldo
va
Prop
or�i
ile f
enom
enul
ui.
Mig
ra�i
a di
n R
epu
blic
a M
oldo
va c
upr
inde
, co
nfo
rm s
urs
elor
ofic
iale
�i
n
eofic
iale
, în
tre
600
mii
�i
1 m
ln
de
pers
oan
e,
de�i
ofic
ialit
��ile
noa
stre
rec
un
osc
doar
273
mii.
Con
form
dat
elor
, în
tre
40
�i 6
0% d
intr
e m
igra
n�i
su
nt
fem
ei.
Spe
cial
i�ti
i co
nsi
der�
c�
pest
e 30
mii
de m
igra
nte
su
nt
impl
icat
e în
pro
stit
u�i
e. F
emei
le p
leac
� m
ai
mu
lt î
n E
uro
pa d
e V
est
(act
ivân
d pr
epon
dere
în
sfe
ra s
ervi
ciilo
r),
b�rb
a�ii
– în
Ru
sia
(act
ivân
d, în
spe
cial
, în
dom
eniu
l con
stru
c�iil
or).
Cau
zele
mig
ra�i
ei.
S�r
�cia
(M
oldo
va
este
ce
a m
ai
s�ra
c�
�ar�
di
n
Eu
ropa
).
�om
aju
l (F
emei
le s
un
t su
puse
�om
aju
lui
mai
mu
lt d
ecât
b�r
ba�i
i �i
î�i
g�se
sc u
n l
oc d
e m
un
c� m
ai g
reu
). V
iole
n�a
în
fam
ilie
�i î
n
soci
etat
e (s
ute
de
ca
zuri
de
om
or
în
fam
ilie)
. E
xem
plu
l ve
cin
ilor
(con
s�te
nilo
r, r
ude
lor)
. C
oru
p�ia
(pl
ecar
ea i
lega
l� e
ste
sus�
inu
t� d
e
repr
ezen
tan
�ii o
rgan
elor
de
stat
). Li
psa
un
or p
olit
ici v
iabi
le d
in p
arte
a
stat
ulu
i pr
ivin
d re
glem
enta
rea
proc
esel
or
econ
omic
e,
mig
ra�i
onal
e
etc.
Con
seci
n�el
e m
igra
�iei
pen
tru
Rep
ublic
a M
oldo
va.
Sc�
dere
a n
atal
it��
ii. C
rear
ea a
tmos
fere
i de
neî
ncr
eder
e fa
�� d
e
stat
(T
oat�
lu
mea
ar
e sa
u
vrea
s�
ai
b�
mai
m
ult
e pa
�apo
arte
).
Des
tr�m
area
fa
mili
ilor
(80%
di
n
cei
care
se
de
spar
t).
Sc�
dere
a
niv
elu
lui
inte
lect
ual
al
co
piilo
r,
a gr
adu
lui
de
edu
ca�i
e.
Cre
area
atit
udi
nii
con
sum
iste
. E
xodu
l cr
eier
ilor,
al
for�
ei d
e m
un
c� c
alifi
cate
.
Cre
�ter
ea c
rim
inal
it��
ii p
rin
tre
tin
eri.
Spo
rire
a co
rup�
iei.
P�r�
ile b
une
ale
mig
ra�i
ei.
Asi
gura
rea
fam
iliilo
r cu
su
rse
finan
ciar
e pe
ntr
u
hra
n�,
îmbr
�c�m
inte
, st
udi
i la
fa
cult
ate
(Pes
te
1 m
lrd
US
D
anu
al
de
89
Ges
tion
area
ade
cvat
� a
tran
sfer
uri
lor
de b
ani
din
str
�in
�tat
e
prin
cre
area
un
ui
med
iu f
avor
abil
de a
face
ri p
entr
u u
tiliz
area
lor
în
calit
ate
de i
nve
sti�
ii va
con
trib
ui
la d
ezvo
ltar
ea î
ntr
epri
nde
rilo
r m
ici
si m
ijloc
ii, l
a as
igu
rare
a cr
e�te
rii
econ
omic
e �i
spo
rire
a n
ivel
ulu
i de
ocu
pare
a
for�
ei
de
mu
nc�
. E
ste
nec
esar
, de
ci,
ca
mig
ran
�ii
�i
fam
iliile
lor
s�
fie i
nfo
rma�
i re
feri
tor
la i
ni�
iere
a u
nei
afa
ceri
sau
exti
nde
rea
afac
erilo
r de
ja e
xist
ente
.
O î
nce
tare
bru
sc�
a flu
xulu
i de
rem
iten
�e d
e la
an
gaja
tii
pest
e
hot
are
nu
se
prog
noz
eaz�
. În
con
seci
n��
, po
t fi
evid
en�i
ate
câte
va
risc
uri
în
leg
�tu
r� c
u a
ceas
ta.
Prim
ul,
dupa
cu
m s
-a d
emon
stra
t la
înce
putu
l an
ulu
i 20
04,
este
c�
vari
atiil
e flu
xulu
i de
rem
iten
�e a
u u
n
efec
t se
mn
ifica
tiv
asu
pra
rate
i de
sc
him
b.
Al
doile
a,
maj
orit
atea
cet�
�en
ilor
Mol
dove
i, af
la�i
pe
ste
hot
are,
lu
crea
za
în
Ru
sia
�i
în
Un
iun
ea E
uro
pean
a, r
espe
ctiv
, ec
onom
ia M
oldo
vei
poat
e fi
afec
tat�
dac�
eco
nom
iile
aces
tor
��ri
se
dete
rior
eaza
; da
c� le
gisl
a�ia
mu
nci
i în
aces
te
��ri
se
sc
him
b�;
�i/s
au
dac�
ap
licar
ea
acel
or
legi
se
inte
nsi
fic�.
Al
trei
lea,
ori
ce t
enta
tiv�
din
par
tea
Gu
vern
ulu
i de
a
impo
zita
rem
iten
�ele
an
gaja
tilo
r pe
ste
hot
are
poat
e ca
uza
uti
lizar
ea
de c
�tre
ace
�tia
a a
ltor
can
ale
în a
fara
sis
tem
ulu
i ba
nca
r �i
pot
desc
ura
ja
popu
la�i
a s�
u
tiliz
eze
b�n
cile
pe
ntr
u
depu
ner
ea
econ
omiil
or s
ale
în v
alu
t�.
În
tim
p ce
n
ivel
ul
rem
iten
�elo
r m
igra
n�i
lor
din
R
epu
blic
a
Mol
dova
a c
resc
ut,
�i
în p
reze
nt
con
stit
uie
o t
reim
e di
n P
IB,
iar
niv
elu
l in
vest
i�iil
or î
n m
icu
l bu
sin
ess
s–a
m�r
it,
sau
se
va m
�ri,
mig
ra�i
a în
M
oldo
va
exer
cit�
u
n
impa
ct
neg
ativ
as
upr
a co
piilo
r
r�m
a�i
f�r�
în
griji
rea
p�ri
n�i
lor
plec
a�i
la m
un
c� p
este
hot
are,
adi
c�
asu
pra
situ
a�ie
i so
cial
e, c
are
dete
rmin
� în
an
um
it�
m�s
ur�
sit
ua�
ia
gen
eral
� a
��ri
i. R
efer
in�e
:
1.
Ges
tion
area
fin
an�e
lor
de c
�tre
gos
pod�
riile
cas
nic
e di
n M
oldo
va. C
un
o�ti
n�e
�i
prac
tici
. Rap
ort
de s
tudi
u 2
008.
– C
hi�
in�u
: Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� pe
ntr
u
Mig
ra�i
e. M
isiu
nea
în M
oldo
va, 2
008.
2.
M
oldo
va: O
port
un
it��
i pen
tru
o c
re�t
ere
econ
omic
� ac
cele
rat�
. Mem
oran
dum
ec
onom
ic d
e �a
r� p
entr
u R
epu
blic
a M
oldo
va. R
apor
t n
r. 3
2876
-MD
. – C
hi�
in�u
: B
anca
Mon
dial
�, 2
005.
32
Val
enti
na P
OST
OLA
CH
I A
spec
tele
soc
io–e
cono
mic
e
ale
mig
ra�i
ei f
or�e
i de
mun
c� d
in R
epub
lica
Mol
dova
M
igra
�ia
inte
rn�
�i i
nte
rna�
ion
al�
este
dir
ect
prop
or�i
onal
� cu
com
plex
itat
ea e
volu
�iilo
r pe
pla
n p
olit
ic,
soci
al,
finan
ciar
, ec
onom
ic,
ecol
ogic
, u
man
itar
la
n
ivel
m
icro
�i
m
acro
geog
rafic
. R
�spu
nsu
l
stat
elor
la
acea
st�
prov
ocar
e es
te d
eter
min
at d
e ca
paci
tate
a lo
r de
adap
tare
rap
id�
la n
oile
rea
lit��
i. Id
enti
ficar
ea u
nor
sol
u�i
i ad
ecva
te
se c
onfig
ure
az�,
în a
cest
con
text
, dre
pt u
n im
pera
tiv
al t
impu
lui.
La
abor
dare
a pr
oces
ulu
i de
m
igra
�ie
într
-o
man
ier�
cupr
inz�
toar
e, i
nov
atoa
re �
i pe
ter
men
lu
ng
treb
uie
lu
ate
în c
alcu
l
mai
mu
lte
crit
erii,
ce
�in
de
imig
ra�i
e, a
dmis
ibili
tate
�i
inte
grar
e, d
e
pia�
a m
un
cii,
prot
ec�i
a dr
eptu
lrilo
r om
ulu
i, co
ntr
ol,
prev
enir
ea �
i
repa
rtiz
area
, di
alog
ul
efic
ien
t di
ntr
e �a
ra -
gaz
d� �
i ce
a de
ori
gin
e a
mig
ran
�ilo
r, �
i n
u î
n u
ltim
ul
rân
d, e
fort
uri
le p
e te
rmen
lu
ng
pen
tru
îmbu
n�t
��ir
ea c
ondi
�iilo
r ec
onom
ice
�i p
olit
ice
din
��r
ile d
e or
igin
e.
Evo
lu�i
ile
polit
ice
�i
econ
omic
e di
feri
te
ale
stat
elor
co
ndu
c
înto
tdea
un
a la
sch
imb�
ri d
emog
rafic
e ca
uza
te,
pe d
e o
part
e, d
e
nec
esit
atea
ati
nge
rii
de c
�tre
pop
ula
�ie
a u
nu
i n
ivel
de
trai
mai
bu
n,
iar,
pe
de a
lt�
part
e, d
e si
tua�
ia p
olit
ic�
din
��r
ile l
or d
e or
igin
e.
Exp
erie
n�a
sta
telo
r de
zvol
tate
�i
cu o
pra
ctic
� în
delu
nga
t� î
n a
cest
dom
eniu
ar
at�
c�
mig
ra�i
a,
dac�
es
te
gest
ion
at�
core
spu
nz�
tor,
poat
e av
ea o
in
fluen
�� p
ozit
iv�
atât
asu
pra
��ri
lor
de o
rigi
ne
�i d
e
dest
ina�
ie, p
recu
m �
i asu
pra
mig
ran
�ilo
r �i
fam
iliilo
r ac
esto
ra.
Proc
esu
l de
tr
anzi
�ie
la
econ
omia
de
pi
a��
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
a a
mpl
ifica
t �i
a a
prof
un
dat
�i m
ai m
ult
lip
sa d
e co
rela
re
într
e ce
rere
a �i
ofe
rta
for�
ei d
e m
un
c� î
n a
nsa
mbl
u,
pia�
a m
un
cii
fiin
d af
ecta
t� d
e de
zech
ilibr
e, l
a n
ivel
ul
rapo
rtu
rilo
r di
ntr
e po
pula
�ia
acti
v� �
i cea
inac
tiv�
, câ
t �i
în r
ata
de o
cupa
re.
Res
pect
iv,
asig
ura
rea
ocu
p�ri
i câ
t m
ai
depl
ine
�i
mai
rezu
ltat
ive
a fo
r�ei
de
m
un
c�
con
stit
uie
o p
rior
itat
e �i
o s
arci
n�
de p
ersp
ecti
v� a
pol
itic
ilor
soci
al-
econ
omic
e de
lu
ng�
du
rat�
a a
uto
rit�
�ilo
r pu
blic
e ce
ntr
ale
�i l
ocal
e
ale
��ri
i.
33
Prom
ovar
ea o
biec
tive
lor
polit
icii
de o
cupa
re a
for
�ei
de m
un
c�
impu
ne
o tr
atar
e m
ai a
mpl
� si
o a
nal
iz�
mai
pro
fun
d� a
sit
ua�
iei
pe
pia�
a fo
r�ei
de
mu
nc�
. D
e m
en�i
onat
, c�
pia
�a m
un
cii
auto
hto
n�
se
con
fru
nt�
cu
un
�ir
de
prob
lem
e, c
are
nec
esit
� c�
uta
rea
un
or n
oi
solu
�ii
nu
nu
mai
pe
term
en s
curt
, da
r �i
pe
o pe
rioa
d� d
e lu
ng�
dura
t�. P
rin
tre
prob
lem
ele
exis
ten
te p
ot fi
en
um
erat
e:
- c
ota
dest
ul d
e m
are
a an
gaja
�ilo
r în
agr
icu
ltu
r� (c
irca
41
% ),
- �
omaj
ul
de l
un
g� d
ura
t� î
n r
ându
l ti
ner
ilor
(de
3,6
ori
mai
mar
e
în c
ateg
oria
de
vârs
t� d
e 25
an
i �i p
este
),
-
niv
elu
l sc
�zu
t al
co
stu
lui
for�
ei
de
mu
nc�
, în
sp
ecia
l, în
agri
cult
ur�
�i î
n s
ecto
rul b
uge
tar,
- i
mpl
emen
tare
a in
sufic
ien
t� a
m�s
uri
lor
acti
ve p
e pi
a�a
for�
ei d
e
mu
nc�
,
- i
mpa
ctu
l n
egat
iv a
l ev
olu
�iei
pro
cesu
lui
dem
ogra
fic,
cau
zat
de
sc�d
erea
�i î
mb�
trân
irea
nu
m�r
ulu
i pop
ula
�iei
,
- r
edu
cere
a n
um
�ru
lui
popu
la�i
ei e
con
omic
act
ive
�i c
re�t
erea
con
tin
u�
a n
um
�ru
lui
pers
oan
elor
mig
ran
te,
proc
es c
are
de p
e zi
ce t
rece
cap
�t�
prop
or�i
i tot
mar
i.
Tocm
ai p
robl
emel
e m
igra
�iei
su
nt
cele
car
e se
agr
avea
z� d
in
cau
za
aspe
ctel
or
vuln
erab
ile,
men
�ion
ate
mai
su
s.
Treb
uie
recu
nos
cut,
c�
ampl
oare
a m
igra
�iei
s-a
man
ifest
at
în p
ropo
r�ii
mar
i
la
înce
putu
l an
ilor
nou
�zec
i, cu
în
te�i
ri
în
anu
mit
e pe
rioa
de.
Pe
parc
urs
ul
ult
imilo
r an
i te
ndi
n�e
le
mig
ra�i
onis
te
s-au
ac
cen
tuat
.
Du
p� a
nu
l 199
0, m
igra
�ia
exte
rn�
devi
ne
un
fen
omen
soc
ial r
elev
ant.
Mig
ra�i
a în
ace
ast�
per
ioad
� a
cupr
ins
dive
rse
form
e: î
nce
pân
d cu
mig
ra�i
a et
nic
�, m
igra
�ia
de a
face
ri,
mig
ra�i
a la
stu
dii
�i,
mai
ale
s,
mig
ra�i
a de
mu
nc�
.
Prin
tre
prin
cipa
lele
cau
ze a
le p
lec�
rii
cet�
�en
ilor
la m
un
c� î
n
str�
in�t
ate
poat
e fi
men
�on
at�,
în
pri
mu
l rî
nd,
lip
sa d
e op
ortu
nit
��i
de
anga
jare
la
m
un
ci
bin
e re
mu
ner
ate,
c�
ci
ofer
ta
post
uri
lor
de
mu
nc�
în
an
um
ite
dom
enii
este
re
fuza
t�
de
cet�
�en
i di
n
cau
za
sala
riilo
r m
ici,
fiin
d pr
efer
at�
op�i
un
ea p
lec�
rii
pest
e h
otar
e, u
nde
pot
fi ob
�in
ute
ven
itu
ri m
ult
mai
mar
i pe
ntr
u p
rest
area
ace
leia
�i
mu
nci
.
88
c) N
egoc
iere
a cu
��r
ile-g
azd�
a u
nor
aco
rdu
ri b
ilate
rale
pri
vin
d
prot
ec�i
a so
cial
�. E
xist
en�a
un
ui n
um
�r m
are
de e
mig
ran
�i c
are
nu
-�i
plat
esc
con
trib
u�i
ile s
ocia
le î
n M
oldo
va,
dar
care
, at
un
ci c
ând
vor
reve
ni
în
�ar�
, va
tr
ebu
i s�
be
nef
icie
ze
de
pl��
i di
n
sist
emu
l
mol
dove
nes
c de
pro
tec�
ie s
ocia
l� p
eric
litea
z� d
ura
bilit
atea
ace
stu
ia.
Rei
ncl
ude
rea
cet�
�en
ilor
mol
dove
ni
în s
iste
mu
l n
a�io
nal
de
prot
ec�i
e
soci
al�
este
o s
tric
t� n
eces
itat
e pe
ntr
u a
sigu
rare
a ca
paci
t��i
i sta
tulu
i
de a
-�i o
nor
a ob
liga�
iile
soci
ale.
Spr
e fe
rici
re,
sau
n
efer
icir
e,
feno
men
ul
mig
ra�i
ei
�i
rem
iten
�elo
r va
r�m
âne
un
fact
or im
port
ant
în d
ezvo
ltar
ea e
con
omic
�
�i s
ocia
l� a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
pe
mu
l�i
ani
înai
nte.
Ast
fel,
dep�
�ire
a
iner
�iei
�i a
bord
area
ace
stei
pro
blem
e în
mod
sis
tem
atic
�i c
oere
nt
de
c�tr
e au
tori
t��i
le
Rep
ubl
icii
Mol
dova
re
prez
int�
o
nec
esit
ate
stri
nge
nt�
.
În
mem
oran
dum
ul
econ
omic
de
�a
r�
al
Ban
cii
Mon
dial
e,
„Mol
dova
: op
ortu
nit
��i
pen
tru
o c
re�t
ere
econ
omic
� ac
cele
rat�
”, s
e
spu
ne
c� d
epen
den
�a M
oldo
vei
de f
luxu
rile
tra
nsf
eru
rilo
r va
luta
re
prov
enit
e di
n a
ctiv
itat
ea c
et��
enilo
r pe
ste
hot
are
este
pri
ntr
e ce
le m
ai
mar
i în
lum
e [2
].
Dec
i, po
litic
ile e
con
omic
e tr
ebu
ie s
� fa
vori
zeze
eco
nom
iile
�i
inve
sti�
iile
rezu
ltat
e di
n a
cest
e flu
xuri
, ia
r b�
nci
le p
ot f
i in
cura
jate
s�
exti
nd�
of
erte
le
de
prod
use
, s�
cr
eeze
n
oi
inst
rum
ente
pe
ntr
u
a
atra
ge
tran
sfer
uri
le
prov
enit
e di
n
acti
vita
tea
cet�
�en
ilor
de
pest
e
hot
are.
Pen
tru
a
înl�
tura
ef
ecte
le
neg
ativ
e al
e re
mit
en�e
lor
este
nec
esar
de
a el
abor
a u
n c
adru
leg
isla
tiv,
reg
ula
tor
�i i
nst
itu
�ion
al
pen
tru
a î
ndr
epta
rem
iten
�ele
mig
ran
�ilo
r sp
re c
re�t
erea
act
ivit
��ii
antr
epre
nor
iale
în
M
oldo
va,
care
dr
ept
efec
t ar
tr
ebu
i s�
ai
b�:
elab
orar
ea d
e c�
tre
Gu
vern
a
un
ui
pro
gram
na�
ion
al d
e re
mit
en�e
,
con
solid
area
ca
paci
t��i
i fu
nc�
ion
arilo
r pu
blic
i în
el
abor
area
stra
tegi
ilor
lega
te
de
med
iul
afac
erilo
r,
faci
litar
ea
înfii
n��r
ii u
nei
orga
niz
a�ii
na�
ion
ale
de d
ezvo
ltar
e a
într
epri
nde
rilo
r m
ici
�i m
ijloc
ii,
desf
��u
rare
a ca
mpa
nie
i in
form
a�io
nal
e pe
ntr
u p
rom
ovar
ea c
anal
elor
lega
le d
e tr
ansf
er a
mijl
oace
lor
ban
esti
.
87
dezv
olta
rea
com
pan
iilor
lo
cale
�i
.ven
irea
în
�a
r�
a co
mpa
niil
or
str�
ine.
- D
efic
ien�
e în
si
stem
ul
na�io
nal
de
pens
ii.
Îmb�
trîn
irea
popu
la�i
ei �
i ie
sire
a em
igra
n�i
lor
din
sis
tem
ul
con
trib
u�i
ilor
soci
ale
face
act
ual
ul
sist
em d
e pe
nsi
i s�
fu
nc�i
onez
e cu
mar
i pr
oble
me
(cu
toat
e c�
u
nii
anal
i�ti
re
mar
c�
c�
situ
a�ia
în
ac
est
dom
eniu
s-
a
îmbu
n�t
��it
).
- D
ezvo
ltare
a cu
lturi
i de
depe
nden
��.
Intr
�ri s
igu
re �
i con
stan
te
de v
enit
în
bu
getu
l fa
mili
ilor
de p
e u
rma
rem
iter
ilor
desc
ura
jeaz
a
part
icip
area
mem
brilo
r ac
esto
r go
spod
arii
la p
roce
sele
de
prod
uce
re.
In r
ezu
ltat
, av
em m
ai p
u�i
n�
for�
� de
mu
nc�
act
iv�.
Ace
ast�
cu
ltu
ra
a de
pen
den
�ei
de v
enit
uri
le r
emis
e de
em
igra
n�i
est
e de
oseb
it d
e
peri
culo
as�
în c
azu
l tin
erilo
r.
Deo
cam
data
, au
tori
tati
le
mol
dove
ne
nu
au
de
mon
stra
t o
abor
dare
com
plex
� în
dom
eniu
l mig
ra�i
ei �
i rem
iten
�elo
r, c
i au
lan
sat
doar
o s
erie
de
prog
ram
e cu
im
pact
mai
mu
lt s
au m
ai p
u�i
n m
odes
t
ce
se
impl
emen
teaz
� cu
su
s�in
erea
�i
/sau
în
pa
rten
eria
t cu
orga
niz
a�iil
e in
tern
a�io
nal
e.
Îns�
el
abor
area
u
nei
po
litic
i
cupr
inz�
toar
e es
te o
str
ict�
nec
esit
ate.
Din
pu
nct
ul n
ostr
u d
e ve
dere
,
o as
emen
ea p
olit
ic�
treb
uie
s�
se a
xeze
pe
cî�i
va p
ilon
i:
a)
Asi
gura
rea
clim
atu
lui
econ
omic
�i
in
vest
i�io
nal
fa
vora
bil.
Indi
fere
nt
de p
rove
nie
n�a
, st
rain
� sa
u lo
cal�
, in
vest
i�iil
e au
nev
oie
de
con
di�i
i pr
ieln
ice.
A
ceas
ta
înse
amn
� co
nti
nu
area
re
form
elor
ce
urm
�res
c m
ic�o
rare
a in
fluen
�ei
adm
inis
trat
ive
în
proc
esel
e
econ
omic
e, d
ebir
ocra
tiza
rea,
com
bate
rea
coru
p�ie
i �i
acc
es e
gal
la
just
i�ie
. b)
Faci
litar
ea
înca
dr�r
ii em
igra
n�i
lor
reve
ni�
i în
ac
tivi
tate
a
econ
omic
� di
n
�ar�
. M
ul�
i m
igra
n�i
ce
re
vin
ac
as�
nu
cu
nos
c
sufic
ien
t po
sibi
lit��
ile d
e af
acer
i, n
u d
ispu
n d
e de
prin
deri
nec
esar
e
pen
tru
in
i�ie
rea
aces
tora
sau
au
nev
oie
de a
sist
en��
în
an
gaja
rea
în
câm
pul
mu
nci
i. U
n
prog
ram
sp
ecia
l ce
u
rm�r
e�te
re
inte
grar
ea
emig
ran
�ilo
r fie
pri
n a
nga
jare
, fie
pri
n in
stru
irea
în in
i�ie
rea
afac
erilo
r
ar p
ute
a ju
ca u
n r
ol i
mpo
rtan
t în
acc
eler
area
dez
volt
�rii
econ
omic
e
în R
epu
blic
a M
oldo
va.
34
An
aliz
ând
situ
a�ia
pi
e�ei
m
un
cii
din
R
epu
blic
a M
oldo
va
în
ult
imii
cin
ci a
ni,
con
stat
�m
o di
min
uar
e cu
16,
3% a
nu
m�r
ulu
i
popu
la�i
ei a
ctiv
e -
de l
a 16
5466
2 pâ
n�
la 1
4223
00 p
erso
ane.
Ace
st
lucr
u,
în
mar
e m
�su
r�,
se
expl
ic�
prin
pr
oces
ul
de
mig
rare
a
popu
la�i
ei.
Cri
za s
ocia
l-ec
onom
ic�,
dar
�i
lipsa
un
or p
rogr
ame
de
stat
bi
ne
stru
ctu
rate
�i
ar
gum
enta
te
priv
ind
polit
ica
inte
rn�
de
ocu
pare
�i
rem
un
erar
e a
for�
ei d
e m
un
c� a
u a
ccen
tuat
�i
mai
mu
lt
ten
din
�ele
mig
ra�i
onis
te a
le u
nu
i seg
men
t de
pop
ula
�ie,
în s
peci
al, c
el
al p
erso
anel
or e
con
omic
act
ive.
Mig
ra�i
a de
m
un
c�
repr
ezin
t�
o pr
oble
m�
glob
al�,
ca
re
la
mom
ent
afec
teaz
� m
ajor
itat
ea
stat
elor
di
n
lum
e.
Dou
� fe
nom
ene
maj
ore
exis
ten
te
la
mom
ent
pe
pia�
a m
un
cii
gen
erea
z�
spor
irea
mig
ra�i
ei î
n s
cop
de a
nga
jare
- m
ult
e pe
rsoa
ne
econ
omic
act
ive
nu
pot
g�si
un
loc
de m
un
c� s
au n
u p
ot g
�si u
n p
ost
de m
un
c� a
decv
at,
care
le-
ar p
erm
ite
s� s
upr
avie
�uia
sc�
�i s
�-�i
în
tre�
in�
fam
iliile
în
stat
ele
de o
rigi
ne,
în
tim
p ce
în
alt
e ��
ri s
e în
regi
stre
az�
o lip
s� d
e
bra�
e de
mu
nc�
în
dife
rite
sec
toar
e al
e ec
onom
iei.
Al�
i fa
ctor
i se
refe
r� l
a sc
him
b�ri
le d
e or
din
dem
ogra
fic,
la c
rize
le s
ocio
-eco
nom
ice
�i
polit
ice
�i
la
spor
irea
di
fere
n�e
i de
ve
nit
uri
în
in
teri
oru
l ��
rii,
prec
um
�i î
ntr
e st
atel
e de
zvol
tate
�i c
ele
afla
te în
cu
rs d
e de
zvol
tare
.
Con
form
un
or d
ate
stat
isti
ce �
i so
nda
jelo
r so
ciol
ogic
e ef
ectu
ate
în u
ltim
ii an
i, fie
care
al
trei
lea
din
tre
cet�
�en
ii m
oldo
ven
i ap
�i d
e
mu
nc�
lu
crea
z� p
este
hot
are,
pes
te 9
0 la
su
t� a
ctiv
ând
f�r�
con
trac
t
de
mu
nc�
le
gal.
Într
-un
n
um
�r
tot
mai
m
are,
în
co
mpa
ra�i
e cu
peri
oade
le p
rece
den
te,
spor
e�te
nu
m�r
ul
fem
eilo
r ca
re m
igre
ay�
în
str�
in�t
ate
în
scop
de
an
gaja
re:
potr
ivit
da
telo
r di
n
anu
l 20
05,
fem
eile
, con
stit
uie
cir
ca 5
0 la
su
t� d
intr
e to
�i m
igra
n�i
i la
mu
nc�
.
Con
form
da
telo
r re
cen
s�m
ântu
lui
popu
la�i
ei
din
20
04,
furn
izat
e de
Bir
oul N
a�io
nal
de
Sta
tist
ic�,
cir
ca 2
73 m
ii de
cet
��en
i ai
Rep
ubl
icii
Mol
dova
su
nt
tem
pora
r ab
sen
�i
din
�a
r�,
maj
orit
atea
covâ
r�it
oare
su
nt
plec
a�i
în
c�u
tare
a u
nu
i lo
c de
m
un
c�.
Din
nu
m�r
ul
celo
r pl
eca�
i pe
ste
hot
are,
130
mii
sau
47,
7% l
ipse
au m
ai
mu
lt d
e u
n a
n.
Mai
mu
lt d
e 60
la s
ut�
ave
au v
ârst
a în
tre
20 �
i 40
de
ani.
Din
nu
m�r
ul
tota
l al
pop
ula
�iei
rec
enza
te,
pon
dere
a pe
rsoa
nel
or
35
tem
pora
r ab
sen
te
dep�
�ea
cota
de
8
la
sut�
, ia
r în
12
ce
ntr
e
adm
inis
trat
ive
ale
repu
blic
ii n
um
�ru
l pe
rsoa
nel
or a
flate
pes
te h
otar
e
era
într
e 10
�i
12%
. D
in t
otal
ul
pers
oan
elor
tem
pora
r ab
sen
te c
irca
89 l
a su
t� e
rau
ple
cate
la
mu
nc�
pes
te h
otar
e, 6
,5 %
la
stu
dii
�i
circ
a 5
% d
in a
lte
mot
ive.
Prez
int�
in
tere
s, î
n a
ceas
t� o
rdin
e de
ide
i, u
rm�t
oare
le d
ate:
con
form
st
udi
ulu
i, re
aliz
at
de
câtr
e A
lian
�a
Mic
rofin
an�a
re
cu
spri
jinu
l Fu
nda
�iei
S
OR
OS
�i
al
O
rgan
iza�
iei
Inte
rna�
ion
ale
a
Mig
ra�i
ei,
pe u
n e
�an
tion
de
circ
a 10
.000
mig
ran
�i,
apro
ape
o tr
eim
e
din
mig
ran
�i n
u a
veau
în
ain
te d
e pl
ecar
e u
n l
oc d
e m
un
c� s
tabi
l,
adu
c�to
r de
ven
it.
32 %
din
tre
ace�
tia,
din
car
e 50
% a
vân
d st
udi
i
supe
rioa
re,
erau
an
gaja
�i î
n s
ecto
rul
buge
tar
în c
alit
ate
de m
edic
i,
înv�
��to
ri,
fun
c�io
nar
i ai
in
stit
u�i
ilor
publ
ice.
Apr
oape
25%
la
sut�
din
tot
alu
l m
igra
n�i
lor
repr
ezen
tau
sec
toru
l de
pro
duc�
ie,
26%
din
mig
ran
�i
au
avu
t re
surs
e pe
rson
ale
pen
tru
ac
oper
irea
co
stu
rilo
r
lega
te d
e em
igra
re.
Al�
i 26
% a
u
luat
ban
i cu
îm
pru
mu
t de
la
dive
rse
pers
oan
e sa
u d
in a
lte
surs
e, p
l�ti
nd
dobâ
nzi
le c
ores
pun
z�to
are.
Cea
mai
mar
e pa
rte
din
cei
car
e au
avu
t în
Mol
dova
loc
uri
de
mu
nca
în
sec
toru
l bu
geta
r (p
repo
nde
ren
t, î
n s
iste
mu
l ed
uca
�ion
al,
med
icin
a sa
u a
dmin
istr
a�ie
pu
blic
a) p
rest
eaz�
pes
te h
otar
e m
un
ci
nec
alifi
cate
, cu
m a
r fi
men
aju
l cas
nic
�i î
ngr
ijire
a so
cial
a (5
0,7%
) sau
în d
omen
iul
con
stru
c�iil
or s
au i
nst
ala�
iilor
(20
,1%
). În
ace
la�i
tim
p,
cota
per
soan
elor
cu
stu
dii
supe
rioa
re c
are
cau
t� l
oc d
e m
un
c�
în
CS
I es
te d
e ci
rca
13%
. D
e re
mar
cat,
c�
din
nu
m�r
ul
tota
l al
cel
or
plec
a�i,
21,6
% d
e sa
lari
a�i a
ctiv
au în
dom
eniil
e ed
uca
�iei
, med
icin
ii �i
adm
inis
tra�
iei p
ubl
ice
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
.
Din
ce
le
con
stat
ate,
pu
tem
af
irm
a c�
n
u
cei
mai
n
evoi
a�i
plea
c� la
mu
nci
pes
te h
otar
e, p
roba
bil,
lum
ea d
ecid
e s�
ple
ce d
e fr
ica
de a
dev
eni s
�rac
i, m
�car
din
sim
plu
l mot
iv c
� pl
ec�r
ile
pest
e h
otar
e
la o
ra a
ctu
ala
înse
amn
� su
me
enor
me
de b
ani
pl�t
ite
inte
rmed
iari
lor
pen
tru
ob�
iner
ea d
e vi
ze s
au p
entr
u f
acili
tare
a in
tr�r
ii în
�ar
a de
dest
ina�
ie î
n c
ondi
�ii
ilega
le.
În m
ajor
itat
ea c
azu
rilo
r, d
eciz
ia d
e a
plec
a pe
ste
hot
are
este
leg
at�
de u
n e
ven
imen
t ca
re s
e în
tâm
pl�
în
fam
ilie
�i c
are
nec
esit
� ch
eltu
ieli
supl
imen
tare
fin
anci
are
pen
tru
car
e
86
Ace
�ti
ban
i su
nt
dese
mn
a�i
din
st
art
în
mar
e pa
rte
con
sum
ulu
i. În
ac
est
con
text
, u
n
rol
sem
nifi
cati
v re
vin
e ai
ci
sist
emu
lui b
anca
r ca
re, a
cum
ulâ
nd
aces
te v
enit
uri
rem
ise,
tre
buie
s�
le d
irec
�ion
eze
în e
con
omia
rea
l�.
Est
e ev
iden
t, c
� u
n m
odel
de
cre�
tere
eco
nom
ic�
baza
t pe
rem
iten
�e n
u e
ste
dura
bil.
De
altf
el,
pen
tru
asi
gura
rea
dura
bilit
��ii
cre�
teri
i, ve
nit
uri
le r
emis
e tr
ebu
ie s
� re
zult
e n
u d
oar
în m
�rir
ea
con
sum
ulu
i fin
al,
ci �
i în
spo
rire
a in
vest
i�iil
or �
i op
ortu
nit
��ilo
r de
anga
jare
în
sis
tem
ul
econ
omic
. In
ace
la�i
tim
p, e
ste
insu
ficie
nt�
, în
vizi
un
ea
expe
r�ilo
r,
acti
vita
tea
în
aces
t�
dire
c�ie
a
auto
rit�
�ilo
r
mol
dove
ne
care
n
u
folo
sesc
ra
�ion
al
opor
tun
it��
ile
ofer
ite
de
cre�
tere
a pu
tern
ic�
a ve
nit
uri
lor
rem
ise,
to
cmai
ac
este
ve
nit
uri
avân
d u
n p
oten
�ial
con
side
rabi
l pe
ntr
u s
tim
ula
rea
inve
sti�
iilor
în
sect
oru
l re
al,
fiin
d o
resu
rs�
impo
rtan
t�
pen
tru
cr
e�te
rea
con
sum
ulu
i pr
odu
c�ie
i co
mpa
niil
or
loca
le.
Res
pect
iv,
în
con
di�i
ile
un
ei l
eg�t
uri
sla
be î
ntr
e in
fluxu
l to
t m
ai m
are
al r
emit
en�e
lor
�i
cres
tere
a se
ctor
ulu
i rea
l, as
pect
ele
neg
ativ
e al
e re
mit
en�e
lor
devi
n t
ot
mai
evi
den
te,
iar
deze
chili
brel
e ec
onom
ice
tot
mai
v�d
ite.
Cel
e m
ai
impo
rtan
te d
ezec
hili
bre
în a
cest
sen
s su
nt:
- M
ajor
area
de
ficitu
lui
com
erci
al.
Aflu
xuri
le
de
capi
tal
au
finan
�at
expa
nsi
un
ea P
IB-u
lui
cau
zat�
de
con
sum
, de
term
inân
d o
cre�
tere
rap
id�
a im
port
uri
lor
�i s
pori
nd
defic
itu
l co
mer
cial
. To
tu�i
,
în p
ofid
a af
luxu
lui
de v
alu
t�,
polit
icile
ne-
orie
nta
te s
pre
pia�
� în
mu
lte
dom
enii,
pre
cum
�i
vite
za m
ic�
a re
form
elor
str
uct
ura
le,
au
crea
t în
Mol
dova
un
med
iu d
e af
acer
i nef
avor
abil
care
pu
ne
în p
eric
ol
dura
bilit
atea
cre
�ter
ii PI
B-u
lui
�i n
u p
erm
ite
dire
c�io
nar
ea a
cest
or
rem
iten
�e s
pre
uti
liz�r
i pro
duct
ive.
- M�r
irea
con
sum
ului
a s
pori
t pr
esiu
nile
infla
�ion
iste
.
- A
prec
iere
a m
oned
ei
na�io
nale
fa
��
de
valu
tele
st
r�in
e a
înra
ut�
�it
pozi
�ia
expo
rtat
orilo
r m
oldo
ven
i.
- Ie
�ire
a di
n �a
r� a
for
�ei
de m
unc�
cal
ifica
te,
urm
at�
de u
n
defic
it a
cut
al a
cest
eia
în R
epu
blic
a M
oldo
va.
De
rân
d cu
clim
atu
l de
afac
eri
defic
ien
t, d
efic
itu
l fo
r�ei
de
mu
nc�
cal
ifica
te î
mpi
edic
� se
rios
85
emig
ran
�ilo
r, l
egal
izar
ea l
or,
spor
irea
ret
ribu
�iilo
r în
casa
te d
e ac
e�ti
a
�i
dezv
olta
rea
sist
emel
or
de
tran
sfer
ba
nca
r ra
pid.
In
ge
ner
al,
rem
iten
�ele
em
igra
n�i
lor
au a
vut
un
im
pact
poz
itiv
asu
pra
evol
u�i
ei
econ
omie
i m
oldo
ven
e�ti
pâ
n�
acu
m.
Pe
parc
urs
ul
ult
imilo
r an
i
tran
sfer
uri
le
priv
ate
au
con
stit
uit
u
na
din
su
rsel
e pr
inci
pale
al
e
cre�
teri
i ec
onom
ice
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. In
fluen
�a p
ozit
iv�
asu
pra
sist
emu
lui
econ
omic
s-
a m
anife
stat
at
ât
prin
sp
orir
ea
ven
itu
rilo
r
gosp
odar
iilor
ca
snic
e,
cât
�i
prin
m
ajor
area
ve
nit
uri
lor
în
buge
t
publ
ic
de
pe
urm
a ta
x�ri
i in
dire
cte
a m
arfu
rilo
r im
port
ate.
To
t
rem
iter
ile,
al�t
uri
de
tran
sfer
uri
gu
vern
amen
tale
, au
con
trib
uit
la
ridi
care
a u
nei
p�r
�i a
pop
ula
�iei
din
s�r
�cie
.
A�a
dar,
su
s�in
înd
ven
itu
rile
di
spon
ibile
al
e go
spod
�riil
or
casn
ice,
rem
iter
ile a
u a
limen
tat
pute
rnic
con
sum
ul
priv
at p
entr
u
m�r
furi
�i
serv
icii.
Tot
u�i
, în
cea
mai
mar
e m
asu
r�,
rem
iter
ile s
un
t
chel
tuit
e pe
ntr
u c
onsu
m c
ure
nt
�i d
ura
bil,
proc
ura
rea
imob
ilulu
i,
dar
�i s
un
t ec
onom
isit
e în
sis
tem
ul
ban
car.
Doa
r o
part
e m
ult
mai
mod
esta
es
te
folo
sit�
ca
in
vest
i�ii
prop
riu
-zis
e.
Maj
orar
ea
cote
i
rem
iter
ilor
dest
inat
e in
vest
i�iil
or c
onst
itu
ie o
pre
ocu
pare
act
ual
� a
soci
et��
ii. T
otu
�i,
exis
t� a
nu
mi�
i fac
tori
car
e in
fluie
n�e
az�
niv
elu
l mic
al
inve
sti�
iilor
. A
ce�t
i fa
ctor
i su
nt
dete
rmin
a�i
de
urm
�toa
rele
circ
um
stan
�e:
fluxu
l to
tal
al r
emit
erilo
r es
te c
ompu
s di
ntr
-un
nu
m�r
mar
e de
su
me
mic
i de
stin
ate
con
sum
ulu
i; ce
i ca
re a
r pu
tea
s� l
e
inve
stea
sc�
în i
ni�
iere
a u
nor
afa
ceri
mic
i (n
e re
feri
m,
în p
rim
ul
rân
d,
la c
ei c
e su
nt
tin
eri,
disp
un
de
cun
o�ti
n�e
�i
sun
t ca
pabi
li s�
-�i
asu
me
risc
uri
) se
afl�
dej
a pe
ste
hot
are,
�i
inve
stir
ea s
ubs
tan
�ial
� a
econ
omiil
or
acu
mu
late
în
st
r�in
�tat
e va
fi
posi
bil�
n
um
ai
dupa
reîn
toar
cere
a u
nu
i mar
e n
um
�r d
e em
igra
n�i
în �
ar�
(Dat
ele
ates
t� c
�
nu
m�r
ul c
elor
reî
nto
r�i e
ste,
tot
u�i
, foa
rte
mic
).
O a
stfe
l de
abs
orb�
ie a
ban
ilor
din
str
�in
�tat
e a
dus,
pe
de o
part
e, l
a su
s�in
erea
rit
mu
lui
de c
re�t
ere
econ
omic
�, i
ar p
e de
alt
a –
la
acu
mu
lare
a u
nor
de
zech
ilibr
e m
ajor
e în
si
stem
ul
econ
omic
al
Rep
ubl
icii
Mol
dova
. Pr
intr
e ac
este
a, î
n s
peci
al -
cre
�ter
ea d
efic
itu
lui
com
erci
al
�i
spor
irea
pr
esiu
nilo
r in
fla�i
onis
te
din
ca
uza
cr
e�te
rii
con
sum
ulu
i.
36
maj
orit
atea
pe
rsoa
nel
or
nu
su
nt
preg
�tit
e:
stu
diile
co
piilo
r,
even
imen
te im
port
ante
fam
ilial
e, c
hel
tuie
li m
enaj
ere,
su
port
mat
eria
l
pen
tru
tin
erel
e fa
mili
i, et
c. F
aptu
l c�
cet
��en
ii au
un
ele
nec
esit
��i
finan
ciar
e pâ
n�
la
plec
are
sun
t co
nfir
mat
e �i
de
fe
lul
în
care
evol
uea
z� p
roce
sul m
igra
�ion
al.
În c
onse
cin
��,
se p
oate
de
con
stat
at c
� M
oldo
va a
dev
enit
o
plac
� tu
rnan
t�
pen
tru
m
igra
�ia
ilega
l�,
orie
nta
t�
spre
O
ccid
ent.
Lips
a u
nor
in
stru
men
te a
dmin
istr
ativ
e ef
icie
nte
de
regl
emen
tare
�i
con
trac
arar
e a
mig
ra�i
ei
ilega
le
este
o
prov
ocar
e di
rect
� at
ât
la
adre
sa s
ecu
rit�
�ii
regi
onal
e, c
ât �
i la
sec
uri
tate
a E
uro
pei
într
egi.
Rei
e�in
d di
n a
ceas
ta,
este
nec
esar
spr
ijin
ul
Com
un
it��
ii E
uro
pen
e în
vede
rea
fort
ific�
rii
capa
cit�
�ilo
r in
stit
u�i
onal
e al
e R
epu
blic
ii M
oldo
va
priv
ind
gest
ion
area
flu
xuri
lor
mig
ra�i
onal
e. L
a m
odu
l co
ncr
et,
aces
t
spri
jin
se
poat
e m
ater
ializ
a pr
in:
impl
emen
tare
a,
cu
spri
jinu
l
Com
un
it��
ii E
uro
pen
e, î
n s
peci
al a
l C
omis
iei
Eu
rope
ne,
B�n
cii
de
Dez
volt
are
a C
onsi
liulu
i E
uro
pei
�i P
actu
lui
de S
tabi
litat
e în
Eu
ropa
de S
ud-
Est
a u
nor
pro
iect
e or
ien
tate
spr
e pr
even
irea
�i
com
bate
rea
mig
ra�i
ei
ilega
le
din
�i
în
R
epu
blic
a M
oldo
va;
impl
emen
tare
a cu
aju
toru
l ac
esto
r st
ruct
uri
eu
rope
ne
a u
nor
pro
iect
e de
rei
nte
grar
e
soci
al�
a fo
�tilo
r lu
cr�t
ori
mig
ran
�i,
vict
imel
or t
rafic
ulu
i de
fiin
�e
um
ane
etc.
; im
plem
enta
rea
un
ui
sist
em
de
evid
en��
�i
co
ntr
ol
mod
ern
la f
ron
tier
a de
sta
t pr
ivin
d flu
xuri
le m
igra
�ion
ale;
dez
volt
area
�i
con
solid
area
re
la�i
ilor
de
cola
bora
re
�i
part
ener
iat
cu
OIM
,
Con
siliu
l E
uro
pei,
Înal
tul
Com
isar
iat
al
ON
U
pen
tru
R
efu
gia�
i �i
Bir
oul
Inte
rna�
ion
al a
l M
un
cii;
ini�
iere
a �i
dez
volt
area
un
or r
ela�
ii de
part
ener
iat
cu
Cen
tru
l In
tern
a�io
nal
pe
ntr
u
dezv
olta
rea
polit
icilo
r
mig
ra�i
onal
e, G
rupu
l de
la
Bu
dape
sta,
Con
fede
ra�i
a E
uro
pean
� a
Sin
dica
telo
r, U
niu
nea
Con
fede
ra�i
ilor
din
In
dust
rie
�i a
Pat
ron
atel
or
din
Eu
ropa
.
Cât
pri
ve�t
e po
litic
ile p
ubl
ice
vizâ
nd
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�,
cara
cter
izar
ea lo
r se
exp
rim
� pr
in s
inta
gma:
pol
itic
i în
for
mar
e. A
tâta
tim
p, c
ât n
u p
oate
fi
eval
uat
im
pact
ul
pozi
tiv
al u
nor
pol
itic
i pu
blic
e
în a
nu
mit
e do
men
ii, t
rebu
ie d
e po
rnit
de
la i
deea
c�
toat
e ef
ortu
rile
într
epri
nse
de
c�tr
e in
stit
u�i
ile s
tata
le �
i n
ongu
vern
amen
tale
au
fos
t
37
un
ele
de
e�ec
, to
tal
sau
pa
r�ia
l. În
ac
east
a si
tua�
ie,
treb
uie
sch
imba
te
acce
nte
le:
de
la
com
bate
rea
mig
ra�i
ei
ner
egle
men
tate
(ireg
ula
re) -
spr
e re
glem
enta
re s
au c
hia
r ge
stiu
ne.
În
aces
t co
nte
xt,
sun
t im
port
ante
câ
teva
ci
rcu
mst
an�e
defin
itor
ii, d
in p
ersp
ecti
va e
ficie
nti
z�ri
i ac
�iu
nilo
r în
trep
rin
se p
rivi
nd
adm
inis
trar
ea
mig
ra�i
ei
for�
ei
de
mu
nca
. În
pr
imu
l râ
nd,
glob
aliz
area
, ce
rere
a co
nti
nu
� pe
ntr
u
for�
a de
m
un
c�
str�
ina,
dife
ren
�a m
are
din
tre
stan
dard
ele
de v
ia��
ale
sta
telo
r, n
oile
ten
din
�e
dem
ogra
fice
în �
�rile
eu
rope
ne,
vor
det
erm
ina
�i în
con
tin
uar
e n
atu
ra
fluxu
rilo
r m
igra
tori
i, fa
pt
care
tr
ebu
ie
lu
at
în
con
side
rare
la
proi
ecta
rea
un
or p
olit
ici e
ficie
nte
.
Sit
ua�
ia d
emog
rafic
� di
n U
E r
�mân
e a
fi u
na
de o
pre
ocu
pare
maj
ora.
Cu
exc
ep�i
a st
atel
or d
in b
azin
ul
med
iter
anea
n,
maj
orit
atea
stat
elor
in
dic�
un
spo
r n
atu
ral
al p
opu
la�i
ei a
proa
pe d
e ze
ro s
au
chia
r n
egat
iv.
La f
el,
în U
E p
roce
sul
de î
mb�
trân
ire
este
un
ul
dest
ul
de s
impt
omat
ic.
Ast
fel,
date
le s
tati
stic
e de
not
� �a
o p
erso
an�
mai
în
vârs
t� d
e 64
de
ani r
evin
e la
pat
ru p
erso
ane
econ
omic
act
ive
(15
– 64
ani).
În
con
form
itat
e cu
dat
ele
EU
RO
STA
T, d
up�
l�r
gire
a U
E,
la 1
mai
200
4, n
um
�ru
l po
pula
�iei
con
stit
uia
456
mili
oan
e de
per
soan
e,
din
tre
care
in
tre
34–3
7 m
ilioa
ne
erau
m
igra
n�i
in
tern
a�io
nal
i,
repr
ezen
tân
d 8%
din
pop
ula
�ia
UE
. La
mom
ent,
la
niv
el g
loba
l, se
esti
mea
z� 1
74,9
mili
oan
e de
mig
ran
�i,
din
tre
care
90
de m
ilioa
ne
o
repr
ezin
t� m
igra
n�i
i de
mu
nca
.
Nu
m�r
ul
lucr
�tor
ilor
mig
ran
�i
ilega
li (ir
egu
lari
) es
te
în
con
tin
u�
cre�
tere
. S
e es
tim
eaz�
c�
nu
m�r
ul
aces
tora
ar
con
stit
ui
intr
e 80
�i
circ
a 97
de
mili
oan
e de
lu
cr�t
ori
mig
ra�i
�i
mem
bri
ai
fam
iliilo
r lo
r, a
fla�i
în
alt
e st
ate
decâ
t ce
le d
e or
igin
e, i
ar d
intr
e
ace�
tia
nu
mai
pu
�in
de
15%
m
un
cesc
ileg
al.
În p
reze
nt,
în U
niu
nea
Eu
rope
ana
exis
t� c
irca
15 m
ln.
de �
omer
i, da
r în
ciu
da a
cest
ui
fapt
,
în m
ult
e se
ctoa
re a
le e
con
omie
i se
în
regi
stre
az�
o lip
s� a
for
�ei
de
mu
nc�
. A
ici,
ne
refe
rim
la d
omen
iile
teh
nol
ogiil
or in
form
a�io
nal
e, d
ar
�i
în
alte
se
ctoa
re,
un
de
este
so
licit
at�
�i
for�
a de
m
un
c�
nec
alifi
cat�
. S
itu
a�ia
est
e ag
rava
t�,
în s
peci
al,
de f
aptu
l ex
iste
n�e
i
econ
omie
i n
efor
mal
e pe
pie
�ele
mu
nci
i di
n m
ult
e ��
ri a
le U
niu
nii
84
Ana
SO
LTA
N
Impa
ctul
rem
iten
�elo
r
asup
ra s
itua
�iei
eco
nom
ice
a R
epub
licii
Mol
dova
M
igra
�ia
este
un
fen
omen
car
e î�
i m
anife
st�
îm m
od p
ron
un
�a
influ
en�a
su
pra
situ
a�ie
i ec
onom
ice
a R
epu
blic
ii M
oldo
va.
Vol
um
ul
rem
iten
�elo
r tr
imis
e de
mig
ran
�i e
ste
sem
nifi
cati
v �i
joa
c� u
n r
ol
impo
rtan
t în
eco
nom
ia M
oldo
vei.
Con
form
dat
elor
Ban
cii
Mon
dial
e,
Mol
dova
ocu
p� l
ocu
l al
doi
lea
în l
um
e du
p� r
ata
rem
i�en
telo
r la
Prod
usu
l In
tern
Bru
t (P
IB),
atin
gân
d ci
fra
de c
irca
36,
2% .
Tot
odat
�,
de�i
rem
iten
�ele
au
con
trib
uit
la
cres
tere
a ec
onom
ic�
din
ult
imii
ani
prin
fin
an�a
rea
con
sum
ulu
i, co
nsi
sten
�a
aces
tei
con
trib
u�i
i la
o
cre�
tere
eco
nom
ic�
dura
bil�
pre
zin
t� a
nu
mit
e se
mn
e de
în
treb
are.
Un
stu
diu
rec
ent
al O
IM a
test
� c�
mai
mu
lt d
e 40
% d
in g
ospo
d�ri
ile
casn
ice
din
Mol
dova
ben
efic
iaz�
de
rem
iten
�e d
e pe
ste
hot
are
[1].
Maj
orit
atea
ace
stor
flu
xuri
est
e u
tiliz
at�
pen
tru
con
sum
ul
cure
nt,
proc
ura
rea
m�r
furi
lor
de u
z ca
snic
, de
im
obile
, pr
ecu
m �
i pe
ntr
u
ach
itar
ea d
ator
iilor
. D
oar
o pa
rte
mic
� di
n a
ce�i
ban
i, m
ai p
u�i
n d
e
7%,
con
form
dat
elor
stu
diu
lui,
este
in
vest
it�
în a
face
ri,
iar
circ
a 5%
este
dep
us�
în c
ontu
ri b
anca
re.
Din
amic
a cr
e�te
rii
ven
itu
rilo
r re
mis
e de
em
igra
n�i
i m
oldo
ven
i
anga
ja�i
pe
ste
hot
are
înre
gist
reaz
� n
oi
cote
, de
mon
strî
nd
c�
Rep
ubl
ica
Mol
dova
r�m
âne
a fi
com
peti
tiv�
cel
pu
�in
la o
cat
egor
ie d
e
expo
rt,
�i
anu
me,
ex
port
ul
for�
ei
de
mu
nc�
. C
onfo
rm
anal
izel
or
efec
tuat
e în
ult
imu
l ti
mp,
cel
e m
ai m
ult
e re
mit
en�e
vin
din
Ru
sia
�i
Ital
ia. Pe
pa
rcu
rsu
l u
ltim
ilor
ani
volu
mu
l ve
nit
uri
lor
rem
ise
de
emig
ran
�ii
mol
dove
ni
a cr
escu
t fo
arte
mu
lt.
In g
ener
al,
în a
nu
l 20
07,
ven
itu
rile
rem
ise
de e
mig
ran
�i s
-au
cifr
at la
apr
oxim
ativ
1 m
lrd
US
D,
iar
potr
ivit
un
or a
nal
i�ti
, vo
lum
ul
rem
iten
�elo
r în
rea
litat
e es
te c
u
circ
� 50
% m
ai m
are,
dat
orit
� su
mel
or b
�ne�
ti c
are
circ
ul�
în
mod
neo
ficia
l.
Ast
fel,
volu
mu
l re
mit
erilo
r î�
i m
en�i
ne
ritm
uri
le p
ute
rnic
e de
cre�
tere
. A
ceas
t� e
volu
�ie
poat
e fi
expl
icat
� pr
in c
rest
erea
nu
m�r
ulu
i
83
mod
ern
. C
ompa
niil
e di
n
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, fie
n
a�io
nal
e
sau
mu
ltin
a�io
nal
e,
de
stat
sa
u
priv
ate,
in
stit
u�i
i pu
blic
e sa
u
agen
�i
econ
omic
i, su
nt
în c
�uta
rea
oam
enilo
r de
tal
ent,
adi
ca a
oam
enilo
r
care
mu
nce
sc, a
d�u
gân
d va
loar
e în
tot
cee
a ce
fac.
Atâ
ta
tim
p câ
t ce
rere
a pe
pi
a�a
mu
nci
i va
do
min
a of
erta
,
orga
niz
a�iil
e ec
onom
ice
care
tin
d s�
aib
� oa
men
i bi
ne
preg
�ti�
i �i
efic
ien
�i v
or t
rebu
i s�
pl�t
easc
� pe
ntr
u a
ceas
ta d
in c
e în
ce
mai
mu
lt,
dific
ult
��ile
de
re�i
ner
e a
pers
onal
ulu
i tal
enta
t vo
r de
ven
i din
ce
în c
e
mai
mar
i.
U
nu
l di
n i
nst
rum
ente
le c
e ar
fi
posi
bil
de f
olos
it p
e pi
a�a
for�
ei
de m
un
c� d
in R
epu
blic
a M
oldo
va a
r fi
c�u
tare
a ta
len
telo
r de
pe
„b�n
cile
�co
lilor
�i
licee
lor”
�i
dezv
olta
rea
aces
tora
în
cad
rul
un
or
prog
ram
e de
pr
eg�t
ire
bin
e st
ruct
ura
te.
Aic
i ar
fi
bin
even
ite
elab
orar
ea u
nor
noi
pol
itic
i ed
uca
�ion
ale,
des
chid
erea
lic
eelo
r „d
e
elit
�”,
un
de a
r fi
adm
i�i
cei
mai
tal
enta
�i c
opii
din
rep
ubl
ic�,
cre
area
în c
adru
l fa
cult
��ilo
r u
niv
ersi
tare
a u
nor
gr
upu
ri m
ici
de s
tude
n�i
dota
�i
pen
tru
a-
i cr
e�te
, a-
i de
zvol
ta,
a-i
prom
ova,
a
le
urm
�ri
evol
u�i
a pe
du
rata
un
or t
rain
ing-
uri
spe
cial
izat
e �i
a l
e cr
ea t
oate
con
di�i
ile p
entr
u în
cadr
area
în a
ctiv
itat
ea e
con
omic
� a
��ri
i noa
stre
.
Est
e ce
rt î
ns�
fap
tul
c� c
ure
ntel
e de
pe
pia�
a fo
r�ei
de
mu
nc�
au m
ari
�an
se d
e in
ten
sific
are
în v
iitor
ul
apro
piat
�i
se v
or d
ezvo
lta
în u
rm�t
orii
ani.
În c
ondi
�iile
în c
are
b�t�
lia p
entr
u t
alen
te d
evin
e pe
zi c
e tr
ece
tot
mai
du
r�,
miz
ele
maj
ore
ale
viit
oru
lui
vor
con
sta
în
form
area
, act
ual
izar
ea �
i ext
inde
rea
abili
t��i
lor
anga
ja�i
lor,
pre
cum
�i
în c
â�ti
gare
a an
gaja
men
tulu
i as
um
at a
l an
gaja
�ilo
r. M
otiv
a�ia
de
a
r�m
âne
sau
a p
leca
din
tr-o
org
aniz
a�ie
�in
e de
cap
acit
atea
ace
stei
a
de a
le o
feri
an
gaja
�ilo
r po
sibi
lit��
i de
cre�
tere
. Li
tera
tura
: 1.
Laz
�r L
atu
. N
eces
itat
ea u
nor
noi
pol
itic
i pr
ivin
d m
anag
emen
tul
resu
rsel
or
um
ane
în c
adru
l or
gani
za�i
ilor
econ
omic
e //
ww
w.
bule
tin
eco
nom
ic.r
o, B
ule
tin
econ
omic
din
27
sept
embr
ie 2
007.
2.
ww
w. b
ule
tin
info
rmat
iv.m
d, N
r. 9
din
sep
tem
brie
200
6.
3. w
ww
.eco
nom
.md.
4.
ww
w.m
igra
tie.
md.
38
Eu
rope
ne,
pre
cum
ar
fi an
gaja
rea
în s
fera
ora
ctiv
it��
ile d
e m
enaj
�i
con
stru
c�ii,
cee
a ce
mot
ivea
z� a
trag
erea
mig
ran
�ilo
r.
Dat
orit
a fa
ptu
lui
c� a
cest
e ci
rcu
mst
an�e
obi
ecti
ve n
u a
fos
t
luat
e în
cal
cul
în p
roce
sul
de t
ran
zi�i
e, p
recu
m �
i n
u a
fos
t es
tim
at
core
ct
impa
ctu
l re
stru
ctu
r�ri
lor
econ
omic
e
�i
influ
en�e
i as
upr
a
pie�
ei f
or�e
i d
e m
un
ca n
a�io
nal
e, f
enom
enu
l m
igra
�iei
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
cap
�t�
din
ce
în c
e m
ai m
ult
� am
ploa
re.
De
exem
plu
, în
peri
oada
ian
uar
ie –
sep
tem
brie
200
3, a
proa
pe fi
ecar
e a
trei
a fa
mili
e a
avu
t m
embr
i pl
eca�
i pe
ste
hot
are
cu
scop
ul
de
a m
un
ci,
iar
emig
ran
�ii
au c
onst
itu
it c
irca
17,
6% d
in t
otal
ul
popu
la�i
ei î
n v
ârst
a
acti
va,
adic
� n
u m
ai p
u�i
n d
e 30
0 m
ii ce
t��e
ni
mol
dove
ni
în v
ârst
a
acti
va,
�i n
um
�ru
l ac
esto
ra n
u s
-au
red
us,
ci,
dim
potr
iv�,
se
afl�
în
cre�
tere
. M
ajor
itat
ea l
ucr
�tor
ilor
emig
ran
�i d
in R
epu
blic
a M
oldo
va
mu
nce
sc la
neg
ru.
La n
ivel
de
impl
emen
tare
, po
litic
ile p
rivi
nd
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
, ap
licat
e în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, ig
nor
eaz�
apr
oape
in
tegr
al
cele
cât
eva
scop
uri
de
baza
ale
un
or p
olit
ici p
rivi
nd
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nca
efic
ien
te:
a) s
copu
ri e
con
omic
e: m
ic�o
rare
a �o
maj
ulu
i pe
pia
�a i
nte
rn�,
uti
lizar
ea c
orec
t� a
tra
nsf
eru
rilo
r fin
anci
are
valu
tare
ale
lu
cr�t
orilo
r
mig
ran
�i
prin
in
vest
irea
ac
esto
ra
în
prog
ram
e de
de
zvol
tare
econ
omic
�.
b)
scop
uri
so
cial
e:
maj
orar
ea
inve
sti�
iilor
în
ed
uca
�ie
�i
inst
ruir
e;
mic
�ora
rea
chel
tuie
lilor
pe
ntr
u
recr
uta
re
în
urm
a
elim
in�r
ii ab
uzu
rilo
r; a
cord
area
un
ui c
ompl
ex d
e m
�su
ri d
e pr
otec
�ie
a se
curi
t��i
i lu
cr�t
orilo
r m
igra
n�i
�i
pr
even
ire
a m
igra
�iei
ner
egle
men
tate
. În
def
init
iv,
baza
pol
itic
ilor
mig
ra�i
onal
e o
con
stit
uie
regl
emen
tare
a ce
lor
trei
fa
ze
ale
cicl
ulu
i de
m
igra
re:
plec
area
lucr
�tor
ilor
din
�ar
�, a
flare
a ac
esto
ra p
este
hot
are
�i r
even
irea
în
patr
ie.
Ace
st
com
plex
de
m
�su
ri
soci
ale
�i
econ
omic
e fo
rmea
z�
polit
ica
ocu
p�ri
i fo
r�ei
de
mu
nc�
pes
te h
otar
ele
��ri
i, da
r pe
ntr
u
atin
gere
a ac
esto
ra s
tatu
l tr
ebu
ie s
�-�i
tra
seze
sco
puri
�i
sarc
ini
mu
lt
mai
co
ncr
ete,
ca
re
vor
deve
ni
prog
ram
e st
rate
gice
al
e po
litic
ii
mig
ra�i
onal
e a
for�
ei d
e m
un
c�.
39
c) s
copu
ri s
trat
egic
e: d
iver
sific
area
��r
ilor
anga
jato
are;
folo
sire
a
mig
ra�i
ei
drep
t m
etod
� de
do
bân
dire
a
noi
lor
cun
o�ti
n�e
;
min
imal
izar
ea p
ierd
erilo
r sp
ecia
li�ti
lor
calif
ica�
i di
n a
nu
mit
e do
men
ii
�i
a ap
ari�
iei
deze
chili
brel
or;
mic
�ora
rea
dife
ren
delo
r sa
lari
ale
gen
erat
e de
ext
inde
rea
pie�
ei d
e m
un
c�.
Din
ace
ast�
per
spec
tiv�
, po
litic
a m
igra
�ion
al�
treb
uie
s�
fie o
part
e co
mpo
nen
t� a
pol
itic
ii n
a�io
nal
e a
stat
ulu
i, �i
impl
emen
tare
a ei
s�
repr
ezin
te
un
a di
n
cele
m
ai
impo
rtan
te
resp
onsa
bilit
��i
ale
orga
nel
or d
e st
at.
Prob
lem
a ad
opt�
rii
un
ei p
olit
ici
adec
vate
pri
vin
d
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
es
te
de
ordi
n
polit
ic,
iar
proi
ecta
rea
polit
icilo
r de
re
glem
enta
re
a m
igra
�iei
de
m
un
c�
a R
epu
blic
ii
Mol
dova
tre
buie
s�
fie c
ompl
emen
tar�
cu
cel
e al
e ��
rilo
r eu
rope
ne.
Pol
itic
ile
priv
ind
mig
ra�i
a fo
r�ei
de
m
un
c�
treb
uie
s�
fie
core
late
cu
st
rate
gia
de
dezv
olta
re
a st
atu
lui,
pen
tru
a
gara
nta
spor
irea
max
im�
a ef
ecte
lor
mig
ra�i
ei p
rin
im
pact
ul
pozi
tiv,
nu
în
ult
imu
l râ
nd,
dat
orit
� re
mit
en�e
lor
�i î
nsu
�iri
i n
oilo
r te
hn
olog
ii în
proc
esu
l de
re
lan
sare
econ
omic
�.
În
alt
caz,
re
mit
en�e
le
vor
con
stit
ui,
prec
um
est
e ca
zul
Mol
dove
i, o
surs
� fo
arte
per
icu
loas
� de
ineg
alit
ate
soci
al�,
ast
fel
încâ
t po
vara
bu
getu
lui
soci
al d
evin
e u
na
�i
mai
mar
e da
tori
t� c
re�t
erii
nu
m�r
ulu
i de
pers
oan
e cu
o c
apac
itat
e de
con
sum
mu
lt m
ai r
edu
s� c
ompa
rati
v cu
cei
car
e au
em
igra
t.
Dat
orit
� ca
ract
eru
lui
com
plex
al
mig
ra�i
ei f
or�e
i de
mu
nc�
, la
elab
orar
ea
polit
icilo
r pr
ecu
m
�i
a m
ecan
ism
elor
de
pu
ner
e în
aplic
are,
ar
treb
ui
s�
fie i
mpl
icat
e at
ât a
uto
rit�
�ile
ce
ntr
ale
de
spec
ialit
ate,
pre
cum
�i
part
ener
ii so
cial
i -
sin
dica
tele
�i
patr
onat
ele,
orga
niz
a�iil
e n
egu
vern
amen
tale
, al
�i r
epre
zen
tan
�i a
i so
ciet
��ii
civi
le,
prec
um
�i
ai
au
tori
t��i
lor
adm
inis
tra�
iei
publ
ice
loca
le.
Obl
iga�
ia
stat
ulu
i co
nst
� în
pr
otej
area
pr
opri
ilor
s�i
cet
��en
i, in
dife
ren
t de
locu
l un
de s
e af
l� a
ce�t
ia.
Cu
ref
erin
�� l
a po
litic
ile m
igra
�ion
ale
�i i
nte
grar
ea r
egio
nal
a,
ar f
i op
ortu
n�
lu
area
în
con
side
rare
, la
cel
mai
ser
ios
mod
, a
prob
lem
elor
de
secu
rita
te r
egio
nal
�, î
n s
peci
al,
dato
rit�
fa
ptu
lui
c�
Mol
dova
are
fro
nti
ere
slab
sec
uri
zate
, m
ai a
les,
fro
nti
era
de e
st,
ceea
ce
cree
az�
con
di�i
i fa
vora
bile
pe
ntr
u
crim
a or
gan
izat
�,
mig
ra�i
a
82
din
em
igra
n�i
su
nt
med
ici,
prof
esor
i �i
fu
nc�
ion
ari.
Pest
e 60
% a
u
într
e 20
�i 4
0 an
i.
Exp
er�i
i FM
I co
nsi
der�
c�
expe
rien
�a R
epu
blic
ii M
oldo
va e
ste
un
caz
spe
cific
, de
oare
ce m
igra
�ia
for�
ei d
e m
un
c� a
con
tin
uat
�i
dup�
man
ifest
area
ten
din
�elo
r m
ai m
ult
ori
mai
pu
�in
fav
orab
ile î
n
sect
oru
leco
nom
ic.
Con
form
da
telo
r B
ER
D,
Rep
ubl
ica
Mol
dova
expo
rt�
for
�a d
e m
un
c� î
n e
chiv
alen
tul
a 27
,1%
di
n P
IB (
în a
lte
inve
stig
a�ii
sun
t in
dica
te c
ote
�i m
ai m
ari),
sit
uân
du-s
e de
ta�a
t pe
un
ul
din
pri
mel
e lo
curi
în
cla
sam
entu
l pr
ivin
d re
mit
erile
fin
anci
are
de l
a ce
t��e
nii
afla
�i l
a m
un
c� p
este
hot
are,
rap
orta
t la
PIB
. Pe
ntr
u
com
para
�ie,
u
rm�t
oare
le
��ri
cl
asat
e su
nt
Ser
bia
�i
Mu
nte
neg
ru,
Bos
nia
�i
Her
�ego
vin
a,
Alb
ania
�i
Tadj
ikis
tan
(10
% d
in P
IB).
În
Rom
ânia
, de
exe
mpl
u,
con
form
dat
elor
sta
tist
ice
ale
BN
R,
în a
nu
l
2005
tra
nsf
eru
rile
pri
vate
au
con
stit
uit
5,6
% d
in P
IB.
Efe
ctu
l be
nef
ic a
l m
igra
�iei
rez
id�
în f
aptu
l c�
ban
ii tr
imi�
i
acas
� de
mig
ran
�i a
jut�
la
stim
ula
rea
dezv
olt�
rii
��ri
i de
ori
gin
e. Î
n
acel
a�i
tim
p, m
area
par
te a
mijl
oace
lor
ven
ite
de p
este
hot
are
sun
t
îndr
epta
te
spre
co
nsu
m,
iar
inve
sti�
iile
în
bisi
nes
s su
nt
nes
emn
ifica
tive
. M
ass-
med
ia i
nte
rna�
ion
al�
con
side
r� c
� re
fluxu
l în
mas
� a
for�
elor
de
mu
nc�
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
am
enin
�� e
con
omia
��ri
i, ca
re p
oate
aju
nge
la
cola
ps.
Toto
dat�
, co
nfo
rm d
atel
or o
ficia
le,
mol
dove
nii
sun
t ce
l m
ai
des
acce
pta�
i pe
câ
mpu
l m
un
cii
pest
e
hot
are,
avâ
nd
o re
puta
�ie
de m
un
cito
ri b
un
i �i
nep
reti
n�i
o�i,
fiin
d
gata
pen
tru
ori
ce t
ip d
e m
un
c�.
M
igra
rea
econ
omic
�,
în
defin
itiv
, co
ndu
ce
(nu
n
um
ai
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
) la
, îm
b�tr
ânir
ea
popu
la�i
ei,
sc�d
erea
ra
tei
nat
alit
��ii,
def
icit
ul
de t
alen
te.
„Lu
pta
pen
tru
tal
ente
”, „
The
War
for
Tale
nt”
, de
exe
mpl
u,
repr
ezin
t� u
n f
enom
en c
e a
c�p�
tat
prop
or�i
i
dup�
an
ul
2000
, at
ingâ
nd
ast�
zi �
i ec
onom
ia R
epu
blic
ii M
oldo
va.
Med
iul
auto
hto
n d
e af
acer
i es
te î
n c
onti
nu
� de
zvol
tare
, a
cres
cut
com
peti
�ia,
ce
rin
�ele
co
nte
mpo
ran
e de
bi
sin
ess
gen
erea
z�
nec
esit
atea
de
spec
iali�
ti c
alifi
ca�i
, to
t m
ai b
ine
preg
�ti�
i. S
ecto
rul
econ
omic
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
s-a
mat
uri
zat
mu
lt î
n u
ltim
ii an
i ca
rezu
ltat
al
re
gulil
or
�i
prin
cipi
ilor
solid
e im
puse
de
bi
sin
essu
l
81
Ele
na B
�D
�R
�U
In
flue
n�a
mig
ra�i
ei p
opul
a�ie
i as
upra
eco
nom
iei R
epub
licii
Mol
dova
Fen
omen
ul
mig
ra�i
ei
a c�
p�ta
t pr
opor
�ii
de
ampl
oare
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. D
ac�
în
peri
oada
de
pâ
n�
la
2001
pr
oces
ul
mig
r�ri
i po
pula
�iei
nu
a f
ost
�in
ut
la e
vide
n��
, în
ult
imii
ani
s-au
ob�i
nu
t da
te g
ener
ale
vizâ
nd
eval
uar
ea f
luxu
lui
mig
ra�i
onal
�i
s-au
dete
rmin
at t
endi
n�e
le p
rin
cipa
le a
le a
cest
uia
. C
onfo
rm d
atel
or F
MI,
mig
ran
�ii
mol
dove
ni
con
stit
uie
apr
oxim
ativ
17%
din
pop
ula
�ia
tota
l�
a R
epu
blic
ii M
oldo
va,
iar
potr
ivit
dat
elor
sta
tist
ice
�i s
onda
jelo
r de
opin
ie,
fieca
re a
l tr
eile
a m
oldo
vean
apt
de
mu
nc�
a l
ucr
at p
este
hot
are
în u
ltim
ii tr
ei a
ni.
Mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
rep
rezi
nt�
pen
tru
Rep
ubl
ica
Mol
dova
o pr
oble
m�
dest
ul
de s
erio
as�.
Ace
ast�
pro
blem
� vi
zeaz
�, î
n s
peci
al,
tin
eret
ul,
deoa
rece
mu
nca
nu
est
e pr
ivit
� de
c�t
re t
iner
ii m
oldo
ven
i
ca o
cal
e im
port
ant�
de
reu
�it�
în
via
��.
Maj
orit
atea
tin
erilo
r pr
efer
�
lucr
ul
în
str�
in�t
ate.
U
na
din
ex
plic
a�iil
e ac
este
i si
tia�
ii es
te
ob�i
ner
ea u
nu
i ve
nit
pe
care
în
�ar
� n
u l
-ar
fi ob
�in
ut,
dat
orit
�
niv
elu
lui
com
para
tiv
mu
lt
mai
re
dus
al
sala
riilo
r în
R
epu
blic
a
Mol
dova
pen
tru
ace
la�i
gen
de
acti
vita
te.
Doa
r 20
% d
in t
iner
i cre
d c�
se p
ot r
ealiz
a m
ai u
�or
în R
epu
blic
a M
oldo
va d
ecât
în s
tr�i
n�t
ate.
De
asem
enea
, pl
ecar
ea,
în s
peci
al,
a pe
rsoa
nel
or d
e pe
ste
40 d
e an
i,
care
nu
î�i
mai
pot
g�s
i u
n l
oc d
e m
un
c� c
are
s� l
e of
ere
un
ven
it
rezo
nab
il,
cree
az�
nu
mer
oase
pr
oble
me.
Fa
mili
ile
dest
r�m
�te
din
cau
za p
lec�
rii
un
uia
sau
a a
mbi
lor
p�ri
n�i
la
mu
nc�
în
str
�in
�tat
e
con
stit
uie
o p
rovo
care
gra
v� p
entr
u s
ocie
tate
.
S
tudi
ul
„Rep
ubl
ica
Mol
dova
- P
robl
emel
e m
igra
�iei
” [1
] in
dic�
asu
pra
fapt
ulu
i c�
circ
a 27
3 m
ii de
mol
dove
ni a
u p
�r�s
it �
ara
pen
tru
dife
rite
pe
rioa
de
de
tim
p,
maj
orit
atea
pl
ecân
d pe
ste
hot
are
în
c�u
tare
a u
nu
i se
rvic
iu.
Pest
e 13
0 m
ii (4
7,7%
) di
n
cei
plec
a�i
în
str�
in�t
ate
nu
s-a
u î
nto
rs î
n R
epu
blic
a M
oldo
va t
imp
de m
ai b
ine
de
un
an
. C
irca
89%
din
per
soan
ele
abse
nte
tem
pora
r în
�ar
� au
ple
cat
la m
un
c�, 6
,5%
la s
tudi
i, ci
rca
4% -
în a
lte
scop
uri
. Apr
oxim
ativ
32%
40
ner
egle
men
tat�
, tr
afic
ul
de p
erso
ane
�i d
rogu
ri,
pun
ând,
ast
fel,
în
peri
col s
ecu
rita
tea
soci
et��
ii în
an
sam
blu
.
Pro
cesu
l de
ex
tin
dere
a
ader
�rii
stat
elor
la
m
area
fa
mili
e
euro
pean
� va
treb
ui
s�
impu
n�
o se
rie
de
rest
ric�
ii ��
rilo
r di
n
veci
n�t
ate
pen
tru
asig
ura
rea
stab
ilit�
�ii
în
regi
un
e,
astf
el,
ca
Mol
dova
s�
nu
dev
in�
o ru
t� d
e tr
anzi
t pe
ntr
u p
erso
anel
e tr
afic
ate
�i
mu
nci
tori
i de
tra
nzi
t di
n A
sia
Cen
tral
�, c
are
ar p
ute
a s�
tre
ac�
prin
Rom
ânia
�i d
e ac
olo
- m
ai d
epar
te s
pre
Un
iun
ea E
uro
pean
�.
Rec
oman
dabi
l�,
în a
ceas
t� s
itu
a�ie
, es
te a
dera
rea
Rep
ubl
icii
Mol
dova
la
tr
atat
ele
inte
rna�
ion
ale
în
dom
eniu
, ar
mon
izar
ea
legi
sla�
iei
na�
ion
ale
la
prev
eder
ile
aces
tora
, ce
ea
ce
va
perm
ite
impl
emen
tare
a n
orm
elor
dre
ptu
lui
inte
rna�
ion
al �
i va
cre
a co
ndi
�ii
pen
tru
res
pect
area
inte
gral
� a
drep
turi
lor
mig
ran
�ilo
r.
Mig
ra�i
a fo
r�ei
de
m
un
ca
treb
uie
pu
s�
imed
iat
pe
agen
da
polit
ic�
în p
roce
sul
de a
dera
re l
a U
niu
nea
Eu
rope
an�,
pro
ces
care
treb
uie
ef
ectu
at
inte
gral
, de
talia
t.
Treb
uie
id
enti
ficat
e pr
iori
t��i
le
polit
icii
mig
ra�i
onis
te a
for
�ei
de m
un
c� d
in M
oldo
va î
n c
onte
xtu
l
dial
ogu
lui
cu p
rivi
re l
a ad
erar
e, a
stfe
l în
cât
proc
esu
l de
afil
iere
la
stan
dard
ele
inte
rna�
ion
ale
s�
asig
ure
o
mai
m
are
prot
ec�i
e a
lucr
�tor
ilor
mig
ran
�i,
�in
ând
con
t de
fap
tul
c� p
roce
sul
mig
ra�i
onal
impu
ne
stat
ele
s� i
a m
�su
ri a
tât
în v
eder
ea a
sigu
r�ri
i re
spec
t�ri
i
drep
turi
lor
prop
riilo
r ce
t��e
ni,
prec
um
�i
gara
nta
rea
dre
ptu
rilo
r la
prot
ec�i
e a
lucr
�tor
ilor
mig
ran
�i,
sosi
�i î
n M
oldo
va.
Est
e u
n p
roce
s
bidi
men
sion
al,
�i d
oar
aplic
ând
acel
ea�i
sta
nda
rde
inte
rna�
ion
ale,
stat
ele
pot
evit
a ab
uzu
rile
sau
în
c�lc
�rile
dre
ptu
rilo
r fu
nda
men
tale
ale
cet�
�en
ilor.
R
epu
blic
a M
oldo
va
treb
uie
s�
-�i
reva
d�
mes
aju
l
polit
ic
în
aces
t se
ns
�i
s�
folo
seas
c�
mu
lt
mai
ef
icie
nt
dial
ogu
l
bila
tera
l pen
tru
pro
mov
area
pro
priil
or in
tere
se.
Est
e n
eces
ar�
o po
zi�i
e m
ai
con
stru
ctiv
� �i
a
��ri
lor
occi
den
tale
fa�
� de
mig
ran
�ii
ilega
li. T
ran
sfor
mar
ea l
or î
n m
igra
n�i
lega
li (p
rin
m
ecan
ism
ele
de
amn
isti
e),
în
spec
ial,
în
��ri
le
un
de
nu
m�r
ul
de
mol
dove
ni
este
im
pres
ion
ant
de
mar
e,
cree
az�
posi
bilit
��i
mai
rea
le p
entr
u a
min
imiz
a co
nse
cin
�ele
neg
ativ
e al
e
41
aces
tor
fen
omen
e.
În
aces
t pr
oces
u
n
rol
dete
rmin
at
le
revi
ne
repr
ezen
tan
�elo
r di
plom
atic
e al
e M
oldo
vei.
Ges
tion
at�
adec
vat,
mig
ra�i
a po
ate
con
trib
ui
la p
rosp
erit
atea
,
dezv
olta
rea
�i
la
în�e
lege
rea
reci
proc
� în
tre
oam
eni.
Dev
in
prom
i��t
oare
efo
rtu
rile
pe
care
le
depu
n l
a or
a ac
tual
� au
tori
t��i
le
publ
ice
cen
tral
e în
ved
erea
sch
imb�
rii
situ
a�ie
i ac
tual
e în
sco
pul
elab
or�r
ii u
nu
i ca
dru
in
stit
u�i
onal
�i
le
gisl
ativ
co
eren
t pr
ivin
d
gest
iun
ea m
igra
�iei
for�
ei d
e m
un
ca.
Mig
ra�i
a in
tern
a�io
nal
� a
for�
ei d
e m
un
c� g
ener
eaz�
o s
erie
de
ten
siu
ni
�i
con
trad
ic�i
i în
tre
��ri
le
de
imig
ra�i
e �i
em
igra
�ie.
Act
ual
men
te,
în �
�rile
de
un
de e
mig
reaz
� fo
r�a
de m
un
c� s
e ob
serv
�
o de
stab
iliza
re a
pot
en�i
alu
lui
econ
omic
, ce
ea c
e în
seam
n�,
tot
odat
�,
chel
tuie
li de
la b
uge
t pr
ileju
ite
de p
reg�
tire
a fo
r�ei
de
mu
nc�
.
Ext
inde
rea
fluxu
rilo
r m
igra
�ion
ale
din
ult
imii
ani
dete
rmin
�
acor
dare
a u
nei
at
en�i
i de
oseb
ite
prob
lem
elor
m
igra
�ion
ale.
Au
tori
t��i
le p
ubl
ice
cen
tral
e �i
loc
ale
au î
ntr
epri
ns
un
�ir
de
m�s
uri
în s
copu
l îm
bun
�t��
irii
situ
a�ie
i în
dom
eniu
l reg
lem
ent�
rii p
roce
selo
r
de i
mig
rare
�i
repa
trie
re a
pop
ula
�iei
, m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c�,
prec
um
�i a
sigu
r�ri
i gra
dulu
i de
prot
ec�i
e so
cial
� a
cet�
�en
ilor.
A f
ost
crea
t ca
dru
l n
orm
ativ
-leg
isla
tiv
priv
ind
regl
emen
tare
a pr
oces
elor
mig
ra�i
onal
e în
dom
eniu
l m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c�.
Ace
ste
�i a
lte
ac�i
un
i se
da
tore
az�
cola
bor�
rii
inst
itu
�iilo
r st
atal
e cu
ag
en�i
ile
inte
rna�
ion
ale
�i
euro
pen
e cu
at
ribu
�ii
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
(Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� pe
ntr
u
Mig
ra�i
e,
Org
aniz
a�ia
Inte
rna�
ion
al�
a M
un
cii,
Con
siliu
l Eu
rope
i, O
SC
E,
Înal
tul C
omis
aria
t
ON
U p
entr
u r
efu
gia�
i, et
c.),
cu m
isiu
nile
dip
lom
atic
e al
e R
epu
blic
ii
Mol
dova
acr
edit
ate
în s
tr�i
n�t
ate
�i a
le �
�rilo
r st
r�in
e ac
redi
tate
la
Ch
i�in
�u
cu
stru
ctu
ri
sim
ilare
di
n
alte
��
ri
priv
ind
sem
nar
ea
acor
duri
lor
inte
rgu
vern
amen
tale
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
de
mu
nc�
,
secu
rit�
�ii
�i p
rote
c�ie
i so
cial
e a
lucr
�tor
ilor
mig
ran
�i d
in R
epu
blic
a
Mol
dova
. A
u
fost
în
chei
ate
acor
duri
în
tre
Gu
vern
ul
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
Gu
vern
ul
Rep
ubl
icii
Ital
ien
e în
dom
eniu
l m
un
cii
�i a
Prot
ocol
ulu
i E
xecu
tiv,
au
fos
t in
i�ia
te n
egoc
ieri
le A
cord
uri
lor
într
e
Gu
vern
ul
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
Gu
vern
ele
Rep
ubl
icii
Ele
ne,
Sta
telo
r
80
apro
xim
ativ
32%
din
mig
ran
�ii
ches
tion
a�i
ante
rior
au
lu
crat
în
sfe
ra
edu
ca�i
ei, m
edic
inii
�i a
lte
inst
itu
�ii p
ubl
ice
[7].
„Exo
dul d
e cr
eier
i” c
ondi
�ion
eaz�
dez
ech
ilibr
e de
oseb
it d
e gr
ave
�i d
�un
�toa
re a
ctu
alei
tra
nzi
�ii,
rela
ns�
rii
econ
omic
e, v
iitor
ulu
i ��
rii,
de a
ceea
, ac
east
� pr
oble
m�
nu
tre
buie
ign
orat
� de
au
tori
t��i
. Li
psa
un
or
m�s
uri
di
n
part
ea
stat
ulu
i pr
ivin
d “e
xodu
l cr
eier
ilor”
vo
r
dim
inu
a es
en�i
al �
anse
le d
e ie
�ire
din
cri
z�.
Ign
orar
ea a
cest
ui
fen
omen
de
c�tr
e fa
ctor
ii de
dec
izie
poa
te
con
duce
la
o
criz
� in
tele
ctu
al�,
de
p��i
rea
c�re
ia
va
nec
esit
a o
peri
oad�
cu
mu
lt m
ai î
nde
lun
gat�
dec
ât r
edre
sare
a ec
onom
ic�
din
repu
blic
�. R
eflu
xul
for�
ei d
e m
un
c� c
alifi
cate
pro
voac
� o
deva
star
e
maj
or�
a pi
e�ei
de
m
un
c�
�i
desc
alifi
care
a ge
ner
al�
a fo
r�ei
de
mu
nc�
. Mig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
est
e u
n p
roce
s fir
esc,
car
e în
ult
imii
ani
ia o
am
ploa
re t
ot m
ai m
are
�i c
u c
are
se c
onfr
un
t� p
ract
ic t
oate
��ri
le c
u o
eco
nom
ie d
e pi
a��.
Dac
� pe
ter
men
scu
rt c
onse
cin
�ele
econ
omic
e al
e m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c� p
ot f
i po
ziti
ve,
pe t
erm
en
lun
g el
e de
vin
neg
ativ
e. D
e ac
eea,
noi
le r
ealit
��i
soci
al-e
con
omic
e �i
polit
ice
solic
it�
luar
ea d
in p
arte
a st
atu
lui
a u
nei
ati
tudi
ni
deos
ebit
e
fa��
de
prob
lem
ele
mig
ra�i
ei p
opu
la�i
ei.
Ref
erin
�e:
1.
Rep
ubl
ica
Mol
dova
: R
apor
t N
a�io
nal
de
Dez
volt
are
Um
an�
2006
. C
alit
atat
ea
cre�
teri
i eco
nom
ice
�i im
pact
ul e
i asu
pra
dezv
olt�
rii u
man
e. –
Ch
i�in
�u: P
NU
D,
2006
. – p
. 74.
2.
D
atel
e so
ciol
ogic
e pr
ezen
tate
în
ac
est
arti
col
au
fost
co
lect
ate
în
cadr
ul
Proi
ectu
lui
INTA
S „
Mod
ele
mig
ra�i
onal
e în
noi
le h
otar
e eu
rope
ne:
o ev
alu
are
a te
ndi
n�e
lor
de m
igra
�ie
din
sta
tele
CSI
de
fron
tier
� du
p� e
xtin
dere
a U
niu
nii
Eu
rope
ne”
care
s-
a de
sf��
ura
t co
nco
mit
ent
în
Mol
dova
, U
crai
na,
B
elar
us,
G
eorg
ia �
i A
rmen
ia.
În R
epu
blic
a M
oldo
va s
onda
jul
a fo
st r
ealiz
at d
e S
ervi
ciu
l In
depe
nde
nt
de S
ocio
logi
e �i
In
form
a�ii
„OPI
NIA
”, î
n p
erio
ada
mai
-iu
nie
200
6,
pe u
n e
�an
tion
na�
iona
l re
prez
enta
tiv
cu p
arti
cipa
rea
a 11
40 r
espo
nden
�i,
din
43
loca
lit��
i ale
rep
ubl
icii.
3.
Pe
r� S
. (co
ord.
). E
valu
area
cap
ital
ulu
i um
an. C
oord
onat
e st
rate
gice
ale
evo
lu�i
ei
pie�
ei m
un
cii î
n R
omân
ia. -
Bu
cure
�ti,
Edi
tura
IR
LI, 1
997.
- p
. 4.
4.
Sit
ua�
ia
Popu
la�i
ei
Lum
ii 20
06.
Cal
ea
spre
sp
eran
��:
Fem
eile
�i
m
igra
�ia
inte
rna�
iona
l�. U
NFP
A R
apor
t G
loba
l. –
p. 4
. 5.
Id
em.
6.
D.
Vac
ulo
vsch
i. Pi
a�a
mu
nci
i di
n R
epu
blic
a M
oldo
va –
Ten
din
�e c
onte
mpo
rane
//
Ten
din
�e în
eco
nom
ia M
oldo
vei.
- C
hi�
in�u
, 200
5. -
p. 6
6.
7.
B.
Ghe
ncea
, I.
G
udu
mac
. M
igra
�ia
de
mu
nc�
�i
rem
iten
�ele
în
R
epu
blic
a M
oldo
va
/ R
apor
t de
ce
rcet
are:
A
lian
�a
pen
tru
pe
ntr
u
Mic
rofin
an�a
re.
- C
hi�
in�u
, 200
4.
79
din
pers
oane
le e
mig
rant
e au
stu
dii
med
ii, i
ar a
prox
imat
iv o
cin
cim
e -
stu
dii
med
ii in
com
plet
e. D
up�
cu
m a
rat�
un
stu
diu
rec
ent
al O
EC
D,
prin
tre
num
�ru
l de
mig
ran�
i pe
ste
hota
re,
dias
pora
de
mol
dove
ni a
re
nive
lul
cel
mai
îna
lt d
e st
udi
i �i
cel
e m
ai î
nalt
e ca
paci
t��i
pro
fesi
onal
e
în r
apor
t cu
alt
e ��
ri a
le E
uro
pei
de E
st �
i ��
rile
CSI
, 37
% f
iind
clas
ifica
�i c
a fii
nd d
e o
„cal
ifica
re e
xtre
m d
e în
alt�
”.
(�ri
le
inve
stes
c re
surs
e co
nsi
dera
bile
în
in
stru
irea
prof
esio
ni�
tilo
r de
cal
ifica
re î
nal
t�:
atu
nci
cân
d ei
ple
ac�,
��r
ile d
e
orig
ine
pier
d at
ât c
alifi
c�ri
le m
igra
n�i
lor,
cât
�i
inve
sti�
iile
ini�
iale
.
Îngr
ijora
rea
priv
ind
pier
dere
a de
fo
r��
de
mu
nc�
ca
lific
at�
nu
repr
ezin
t� n
imic
nou
, în
s� c
oncu
ren
�a g
loba
l� d
eter
min
� ��
rile
s�
recr
ute
ze t
ot m
ai m
ul�
i m
un
cito
ri m
igra
n�i
în
alt
calif
ica�
i pe
ntr
u a
-�i
men
�in
e �i
spo
ri a
van
taje
le e
con
omic
e. D
rept
rez
ult
at,
cerc
et�t
orii
esti
mea
z� c
� în
tre
o tr
eim
e �i
o j
um
�tat
e di
n p
erso
anel
e ce
act
ivea
z�
în d
omen
iul
�tiin
�ei
�i t
ehn
olog
iei
din
��r
ile î
n c
urs
de
dezv
olta
re
locu
iesc
, în
pre
zen
t, î
n �
�rile
dez
volt
ate.
Cu
toa
te a
cest
ea,
con
form
un
ui
stu
diu
rea
lizat
de
Ban
ca M
ondi
al�,
în
22
din
33
de �
�ri
în c
are
pot
fi es
tim
ate
date
le c
e vi
zeaz
� ob
�in
erea
edu
ca�i
ei,
mai
pu
�in
de
10%
din
pop
ula
�ia
inte
lect
ual
� di
n �
�rile
ce
expo
rt�
for�
� de
mu
nc�
a
mig
rat”
[5].
Act
ual
men
te,
doar
fie
care
al
8-
lea
abso
lven
t î�
i g�
se�t
e de
lucr
u în
�ar
�. A
stfe
l, R
epu
blic
a M
oldo
va s
e tr
ansf
orm
� tr
epta
t în
tr-u
n
furn
izor
de
for�
� de
mu
nc�
cal
ifica
t� p
entr
u a
lte
��ri
, în
det
rim
entu
l
s�u
[6].
Ast
fel,
lipsa
de
spec
iali�
ti a
fect
eaz�
un
ele
sect
oare
vit
ale
ale
econ
omie
i n
a�io
nal
e, î
n s
peci
al a
gric
ult
ura
, u
nel
e ra
mu
ri i
ndu
stri
ale
perf
orm
ante
în
dom
eniu
l in
form
a�ie
i �i
teh
nol
ogie
i, de
oare
ce o
bu
n�
part
e di
ntr
e ab
solv
en�i
i m
oldo
ven
i ai
fa
cult
��ilo
r de
pr
ofil
plea
c�
defin
itiv
în
str
�in
�tat
e (C
anad
a, S
UA
, G
erm
ania
, R
omân
ia,
Fede
ra�i
a
Ru
s� e
tc.).
Mol
dova
se
cioc
ne�
te c
u m
ult
e pr
oble
me
ce �
in d
e lip
sa
spec
iali�
tilo
r,
a m
un
cito
rilo
r ca
lific
a�i
pen
tru
re
aliz
area
di
feri
telo
r
proi
ecte
în
co
nst
ruc�
ii,
în
med
icin
�,
cult
ur�
, în
v���
mân
t sa
u
prot
ec�i
e so
cial
�. P
otri
vit
stu
diu
lui
„Mig
ra�i
un
ea f
or�e
i de
mu
nc�
�i
tran
sfer
uri
le b
�ne�
ti d
e pe
ste
hot
are
în M
oldo
va”,
rea
lizat
în
200
4,
42
Ben
elu
x, C
ipru
, S
pan
ia,
Port
uga
lia p
rivi
nd
regl
emen
tare
a flu
xuri
lor
mig
rato
rii
ale
for�
ei d
e m
un
c�,
cu G
uve
rnel
e B
osn
iei
�i H
er�e
govi
na,
Bu
lgar
iei,
Ceh
iei,
Cro
a�ie
i, Po
lon
iei,
Rom
ânie
i, S
lova
ciei
, S
love
nie
i,
Turc
iei,
Un
gari
ei, U
crai
nei
, Isr
aelu
lui,
SU
A, F
ran
�ei �
i Est
onie
i.
În s
copu
l pr
even
iri
�i c
omba
teri
i tr
afic
ulu
i de
fiin
�e u
man
e a
fost
cre
at c
omit
etu
l n
a�io
nal
pen
tru
com
bate
rea
traf
icu
lui
de f
iin�e
um
ane
�i
apro
bat
plan
ul
na�
ion
al
de
ac�i
un
i pe
ntr
u
com
bate
rea
aces
tui
fen
omen
. În
ace
st s
cop
au f
ost
crea
te c
omis
ii ra
ion
ale
pen
tru
com
bate
rea
traf
icu
lui
de f
iin�e
um
ane.
A f
ost
exti
ns�
ari
a ca
dru
lui
legi
slat
iv
din
ac
est
dom
eniu
. A
fo
st
apro
bat�
Le
gea
priv
ind
com
bate
rea
traf
icu
lui
de f
iin�e
um
ane.
La
fel,
a fo
st c
ompl
etat
Cod
ul
pen
al �
i C
odu
l de
pro
cedu
r� p
enal
� cu
un
art
icol
nou
„Tr
afic
ul
ilega
l
de fi
in�e
um
ane”
.
Cu
toa
te a
cest
ea,
situ
a�ia
pri
vin
d m
igra
�ia
for�
ei d
e m
un
c� î
n
Rep
ubl
ica
Mol
dova
r�m
âne
a fi
o pr
oble
m�
dest
ul
de d
ifici
l�:
chia
r �i
dac�
ex
ist�
an
um
ite
ac�i
un
i în
ve
dere
a re
glem
ent�
rii
proc
esu
lui
mig
ra�i
onal
, ele
nu
poa
rt�
un
car
acte
r pe
ter
men
lun
g.
În
scop
ul
dezv
olt�
rii
soci
al-e
con
omic
e pe
te
rmen
lu
ng
este
impo
rtan
t� s
tabi
lirea
an
um
itor
pri
orit
��i c
um
ar
fi:
- ef
ectu
area
un
ui s
tudi
u d
e ev
alu
are
a pe
rsoa
nel
or a
flate
în m
igra
�ie
de m
un
c�;
- st
abili
rea
rela
�iilo
r cu
per
soan
ele
plec
ate
pest
e h
otar
e în
sco
pul
form
�rii
un
or c
omu
nit
��i
la l
ocu
rile
de
dest
ina�
ie c
are
vor
acor
da
spri
jin �
i pro
tec�
ie p
erso
anel
or e
mig
rate
;
- el
abor
area
un
ui
prog
ram
de
atra
gere
a r
emit
en�e
lor
în s
copu
ri
inve
sti�
ion
ale
�i in
clu
dere
a ac
esto
ra în
cir
cuit
ul e
con
omie
i rea
le.
De
regu
l�,
for�
a de
mu
nc�
nec
alifi
cat�
ple
ac�
în c
�uta
rea
un
ui
loc
de
mu
nc�
te
mpo
rar,
ia
r fo
r�a
de
mu
nc�
cu
ca
lific
are
înal
t�
p�r�
se�t
e �a
ra p
entr
u t
otde
aun
a.
În
scop
ul
amel
ior�
rii
situ
a�ie
i în
do
men
iul
mig
ra�i
un
ii se
impu
ne
elab
orar
ea u
rgen
t� a
str
ateg
iei
na�
ion
ale
priv
ind
mig
ra�i
a,
prec
um
�i
a
un
ui
plan
de
ac
�iu
ni
la
niv
el
na�
ion
al
priv
ind
regl
emen
tare
a m
igra
�iei
for�
ei d
e m
un
c�, c
u u
rm�t
oare
le d
irec
�ii:
- co
mba
tere
a m
igra
�iei
ileg
ale
�i a
tra
ficu
lui i
licit
de
fiin
�e u
man
e;
43
- pr
omov
area
�i i
mpl
emen
tare
a u
nei
pol
itic
i soc
iale
car
e va
asi
gura
ven
itu
ri s
alar
iale
ade
cvat
e pe
ntr
u m
un
ca d
epu
s�;
- cr
eare
a lo
curi
lor
noi
de
m
un
c�
atra
ctiv
e,
în
spec
ial,
pen
tru
tin
eret
;
- u
tiliz
area
rem
iten
�elo
r pe
ntr
u d
ezvo
ltar
ea m
icu
lui b
uss
ines
;
- el
abor
area
po
litic
ilor
com
plex
e pr
in
pris
ma
polit
icilo
r
ocu
pa�i
onal
e, e
duca
�ion
ale.
Li
tera
tura
: 1.
S
trat
egia
N
a�io
nal
� pr
ivin
d Po
litic
ile
de
Ocu
pare
a
For�
ei
de
Mu
nc�
în
R
epu
blic
a M
oldo
va p
e te
rmen
200
7-20
20.
2.
Not
� in
form
ativ
� „C
u p
rivi
re la
tot
alu
rile
Rec
ens�
mân
tulu
i pop
ula
�ie
din
2004
”,
Nr.
15-0
6-18
din
24.
05.2
006,
a B
irou
lui
Na�
ion
al d
e S
tati
stic
� al
Rep
ubl
icii
Mol
dova
. 3.
C
adru
l m
ult
ilate
ral
cu p
rivi
re l
a m
igra
�ia
de m
un
c�,
elab
orat
de
Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� a
Mu
ncii
(ILO
), G
enev
a, 3
1 oc
tom
brie
–2 n
oiem
brie
200
5.
4.
Mig
rati
on a
nd
Rem
itta
nce
s în
Mol
dova
. R
epor
t pr
epar
ed b
y C
BS-
AX
A f
or t
he
Inte
rnat
ion
al
Org
aniz
atio
n
for
Mig
rati
on
Mis
sion
to
M
oldo
va,
Eu
rope
an
Com
mis
sion
, Fo
od
Secu
rity
Pr
ogra
mm
e O
ffice
în
M
oldo
va,
Inte
rnat
ion
al
Mon
etar
y Fu
nd
Offi
ce in
Mol
dova
, 200
5, p
p. 6
-7.
5.
Bir
oul N
a�io
nal
de
Sta
tist
ic�
al R
epu
blic
ii M
oldo
va /
/ h
ttp:
//w
ww
.sta
tist
ica.
md/
rece
nsam
int/
Gru
pe_d
e_vi
rste
_apt
e_de
_mu
nca
.doc
. 6.
W
ord
Dev
elop
men
t In
dica
tors
//
htt
p://
devd
ata.
wor
ldba
nk.
org/
data
-qu
ery/
. 7.
B
irou
l Na�
ion
al d
e S
tati
stic
� al
Rep
ubl
icii
Mol
dova
//
htt
p://
ww
w.s
tati
stic
a.m
d/re
cens
amin
t/M
igr_
exte
rni_
loc_
prec
.xls
. 8.
Pi
a�a
for�
ei
de
mu
nc�
în
R
epu
blic
a M
oldo
va,
2006
/
Bir
oul
Na�
ion
al
de
Sta
tist
ic�
al R
epu
blic
ii M
oldo
va. -
Cu
lege
re s
tati
stic
�. -
Ch
i�in
�u, 2
006.
78
regu
l�,
tin
eri,
avân
d în
tre
18
– 40
an
i, cu
po
ten
�ial
de
m
un
c�
ridi
cat)
; co
ntr
ibu
�ii
la
cre�
tere
a pr
odu
c�ie
i, in
clu
siv
a ex
port
ulu
i
��ri
lor
de “
adop
�ie”
, u
neo
ri c
hia
r în
��r
ile l
or d
e or
igin
e [4
]. M
igra
�ia
poat
e ge
ner
a �i
pie
rder
i pe
ntr
u �
�rile
-gaz
d�,
în f
un
c�ie
de
con
text
ul
cult
ura
l, so
cial
�i e
con
omic
.
Pen
tru
�ar
a de
ori
gine
, in
dife
ren
t de
for
ma
de m
igra
re e
xter
n�,
expo
rtu
l de
cap
ital
um
an,
de f
or��
de
mu
nc�
în
car
e s-
au f
�cu
t
inve
sti�
ii im
port
ante
, re
prez
int�
o p
ierd
ere
de v
aloa
re a
d�ug
at�
care
s-ar
fi
putu
t re
aliz
a în
�a
r�,
surs
� pe
ntr
u
cre�
tere
a ec
onom
ic�
dura
bil�
. D
ar,
dac�
cer
cet�
m r
a�iu
nile
pen
tru
car
e m
igra
rea
exte
rn�
pent
ru m
unc�
ia
avân
t, a
tun
ci c
oncl
uzi
a se
nu
an�e
az�.
Dac
� ce
rere
a
pie�
ei n
u s
us�
ine
crea
rea
de o
port
un
it��
i /
locu
ri d
e m
un
c� p
entr
u
for�
a de
mu
nc�
dis
pon
ibil�
, at
un
ci a
ceas
ta s
e or
ien
teaz
� c�
tre
zon
ele
din
afa
ra s
pa�i
ulu
i n
a�io
nal
, ce
ea c
e al
imen
teaz
� ex
odu
l cr
eier
elor
�i
al fo
r�ei
de
mu
nc�
.
Mig
ra�i
a ex
trem
de
rapi
d� a
spe
cial
i�ti
lor
cu î
nal
t� c
alifi
care
este
cel
mai
not
abil
fen
omen
în
cad
rul
mig
ra�i
ei f
or�e
i de
mu
nc�
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. A
cest
el
emen
t al
m
igra
�iei
fo
r�ei
de
m
un
c�,
cun
oscu
t su
b de
nu
mir
ea d
e „b
rain
dra
in”
(sau
„ex
odu
l de
cre
ier”
),
duce
inev
itab
il la
pie
rder
ea c
apit
alu
lui i
nte
lect
ual
.
Cal
itat
ea e
xpor
tulu
i de
cap
ital
um
an –
res
pect
iv a
pop
ula
�iei
emig
ran
te î
n a
nii
tran
zi�i
ei –
poa
te f
i ev
iden
�iat
� pr
in d
istr
ibu
�ia
emig
ran
�ilo
r pe
niv
elu
ri d
e ed
uca
�ie
�i fo
rmar
e pr
ofes
ion
al�.
Mai
mu
lt d
e ju
m�t
ate
din
emig
ran�
ii m
oldo
veni
su
nt s
peci
ali�
ti
calif
ica�
i. C
ea m
ai m
are
pond
ere
(39%
) din
tot
alu
l de
emig
ran�
i o d
e�in
pers
oane
le c
u s
tudi
i m
edii
de s
peci
alit
ate.
Abs
olve
n�ii
inst
itu
�iilo
r de
înv�
��m
ânt
supe
rior
, co
nsti
tuie
12
%,
iar
cei
cu
stu
dii
supe
rioa
re
inco
mpl
ete
- 4%
. C
ota
cea
mai
m
are
a em
igra
n�ilo
r cu
st
udi
i
supe
rioa
re �
i su
peri
oare
inc
ompl
ete
revi
ne f
emei
lor
�i e
ste
de 1
8,3%
-
cu c
irca
5%
mai
mu
lt d
ecât
în
rând
ul
b�rb
a�ilo
r. P
rope
nsiu
nea
spre
mig
ra�i
e a
aces
tei
cate
gori
i de
fo
r��
de
mu
nc�
este
m
ai
ridi
cat�
,
deoa
rece
ac
east
a nu
-�i
g�se
�te
cu
u�u
rin�
� u
n lo
c de
m
unc
�
conv
enab
il pe
o
pia�
� di
stor
sion
at�
a m
unc
ii,
fiind
te
ntat
� în
tr-o
anu
mit
� m
�su
r� d
e “m
iraj
ul”
mig
r�ri
i spr
e o
alt�
civ
iliza
�ie.
O p
�tri
me
77
Pond
erea
cea
mai
mar
e a
emig
ran�
ilor
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
revi
ne
b�rb
a�ilo
r în
pr
opor
�ie
de
56%
, ia
r vâ
rsta
m
edie
a
con
tin
gen
tulu
i m
igra
nt
este
de
35 a
ni.
Em
igra
n�i
i di
n M
oldo
va s
un
t
de o
bice
i ti
ner
i, pe
ste
60%
au
vâr
sta
sub
40 d
e an
i �i
apr
oxim
ativ
1/3
– su
b 30
de
ani.
Mig
ra�i
a es
te c
onsi
dera
t� o
par
te s
au u
n a
spec
t al
pro
cesu
lui
de d
ezvo
ltar
e -
mai
sem
nifi
cati
v în
tr-u
n m
omen
t sa
u a
ltu
l, u
neo
ri o
cau
z� a
eve
nim
ente
lor,
alt
eori
o c
onse
cin
�� a
ace
stor
a. C
onst
itu
ind
o
part
e in
tegr
al�
a pr
oces
ulu
i de
dez
volt
are,
mig
ra�i
a de
mu
nc�
poa
te
avea
sem
nifi
ca�i
i dife
rite
în t
imp
�i s
pa�i
u.
Proc
esu
l m
igra
�ion
al d
uce
atâ
t la
con
seci
n�e
poz
itiv
e câ
t �i
neg
ativ
e pe
ntr
u t
o�i
subi
ec�i
i pa
rtic
ipan
�i:
mig
ran
�i,
��ri
le d
e or
igin
e
�i �
�rile
de
dest
ina�
ie.
Mol
dova
pri
n m
igra
�ia
exte
rn�
expo
rt�
capi
tal
um
an, m
ai m
ult
sau
mai
pu
�in
gra
tuit
.
Cos
tul
afer
ent
este
în
cre
�ter
e, f
iind
doar
par
�ial
com
pen
sat
de
ben
efic
iile
pote
n�i
ale
econ
omic
e �i
soc
iale
: a)
em
igra
�ia d
eter
min
� o
pier
dere
fin
al�,
to
tal�
, be
nef
iciil
e co
mpl
emen
tare
fii
nd
greu
de
esti
mat
, se
man
ifest
� cu
un
an
um
it d
ecal
aj î
n t
imp
sau
nu
apa
r
delo
c; b
) m
igra
�ia p
entr
u m
unc�
poa
te f
i co
nsi
dera
t� c
a u
n e
xpor
t
par�
ial
�i t
empo
rar,
aso
ciat
cu
ben
efic
ii po
ten
�ial
e re
lati
v m
ai c
erte
.
Prin
câ
�tig
uri
le
indi
vidu
ale
care
se
tr
ansf
er�
în
�ar�
fa
mili
ei
�i
con
sum
ul
aces
tora
pe
pia�
a in
tern
� de
bu
nu
ri �
i se
rvic
ii se
su
s�in
e
cere
rea
inte
rn�
�i, î
ntr
-o a
nu
mit
� m
�su
r�, �
i pro
duc�
ia n
a�io
nal
�.
Câ�
tigu
rile
, re
spec
tiv
pier
deri
le î
i af
ecte
az�
deop
otri
v� p
e to
�i
cei i
mpl
ica�
i, în
s� în
pro
por�
ii di
feri
te [3
].
Pen
tru
�ar
a ga
zd�
efec
tele
su
nt
de r
egu
l� n
et f
avor
abile
. E
le s
e
man
ifest
�,
înai
nte
de
to
ate,
pe
pi
a�a
mu
nci
i pr
in:
con
trib
u�i
a la
redu
cere
a de
ficit
ulu
i de
for
�� d
e m
un
c�,
fie î
n p
rofe
sii
de î
nal
t�
calif
icar
e,
fie
pen
tru
fo
r�a
de
mu
nc�
st
rict
sp
ecia
lizat
�,
fie
cu
calif
icar
e re
dus�
sau
nec
alifi
cat�
în
loc
uri
de
mu
nc�
pen
tru
car
e
for�
a de
m
un
c�
auto
hto
n�
man
ifest
� re
tice
n�e
; în
or
ice
situ
a�ie
cost
uri
le
afer
ente
su
nt
inco
mpa
rabi
l m
ai
redu
se;
aten
uar
ea
proc
esu
lui
de
îmb�
trân
ire
dem
ogra
fic�
�i
a te
nsi
un
ilor
crea
te
pe
pie�
ele
mu
nci
i sa
u
la
niv
el
buge
tar
(lucr
�tor
ii m
igra
n�i
su
nt,
de
44
Nic
olae
�Â
U
Mig
ra�i
e, c
re�t
ere,
ang
ajar
e
�i r
educ
ere
a s�
r�ci
ei în
Rep
ublic
a M
oldo
va
Rep
ubl
ica
Mol
dova
a f
ost
înto
tdea
un
a �a
r� e
uro
pean
� cu
cea
mai
înal
t�
pon
dere
a
popu
la�i
ei
rura
le.
În
med
iul
rura
l gr
adu
l de
asig
ura
re c
u l
ocu
ri d
e m
un
c� b
ine
pl�t
ite
în r
amu
ri n
eagr
icol
e a
fost
perm
anen
t fo
arte
mic
. D
ac�
ar f
i �i
nu
t co
nt
de a
cest
e do
u�
lucr
uri
,
guve
rnel
e m
oldo
ven
e�ti
de
la î
nce
putu
l an
ilor
1990
ar
fi în
�ele
s c�
rest
ruct
ura
rea
econ
omie
i va
fi
urm
at�
de m
igra
rea
un
ei p
�r�i
din
popu
la�i
a ru
ral�
, da
c� n
u î
n e
xter
ioru
l ��
rii,
atu
nci
, ce
l pu
�in
, de
la
sate
spr
e or
a�e.
Pe
parc
urs
ul
tran
zi�i
ei,
ambe
le f
enom
ene
au f
ost
obse
rvat
e. T
otu
�i,
din
cau
za c
� se
rvic
iile
�i i
ndu
stri
a su
nt
loca
lizat
e
prio
rita
r în
ora
�e,
anu
me
emig
rare
a a
fost
sin
gura
op�
iun
e ec
onom
ic
rezo
nab
il�
pen
tru
m
ajor
itat
ea
locu
itor
ilor
rura
li.
În
prez
ent,
emig
ra�i
a fo
r�ei
de
mu
nc�
se
nu
m�r
� pr
intr
e fa
ctor
ii pr
inci
pali
care
mod
elea
z�
evol
u�i
ile
econ
omic
e,
soci
ale
�i
polit
ice
din
R
epu
blic
a
Mol
dova
�i
va r
�mân
e la
fel
de
impo
rtan
t� î
n v
iitor
ul
prev
izib
il. Î
n
dom
eniu
l ec
onom
ic,
rolu
l ce
ntr
al a
l em
igra
�iei
est
e de
mon
stra
t de
fapt
ul
c� a
proa
pe 2
0% d
in r
esu
rsel
e de
mu
nc�
lu
crea
z� î
n a
fara
gran
i�el
or �
�rii,
iar
ven
itu
rile
tra
nsf
erat
e de
mu
nci
tori
i em
igra
n�i
în
2007
au
ech
ival
at c
u 3
0% d
in P
IB.
Sco
pul
aces
tui
stu
diu
est
e ce
rcet
area
pro
blem
ei m
ult
dis
cuta
te
refe
rito
r la
em
igra
�ie
într
-un
con
text
spe
cific
. P.
Mar
tin
�i
J. T
aylo
r
[1]
au s
peci
ficat
sta
rea
ipot
ezei
em
igra
�iei
pri
n e
xist
en�a
un
ei f
igu
ri –
U i
nve
rs�
sau
cu
rba
Ku
tzn
ets
care
exp
lic�
rela
�ia
din
tre
dezv
olta
rea
econ
omic
� �i
ra
ta
emig
ra�i
ei
din
�a
r�.
În
opin
ia
lui
D.
Mas
sey,
“em
igra
�ia
inte
rna�
ion
al�
nu
se
ex
plic
� pr
in
lipsa
de
zvol
t�ri
i
econ
omic
e, d
ar p
rin
îns�
�i d
ezvo
ltar
e” [2
].
Mar
tin
�i
Tayl
or c
onsi
der�
c�
ipot
ez�
emig
ra�i
ei p
resu
pun
e c�
însu
�i
proc
esu
l de
zvol
t�ri
i ec
onom
ice
poat
e st
imu
la
emig
ra�i
a pe
term
en
scu
rt
�i
med
iu.
Com
isia
S
tate
lor
Un
ite
a id
enti
ficat
, în
con
form
itat
e cu
Act
ul
de R
efor
m�
�i C
ontr
ol a
l E
mig
ra�i
ei d
in 1
986
c� p
e te
rmen
lu
ng,
cel
mai
bu
n r
emed
iu p
entr
u r
edu
cere
a em
igra
�iei
ned
orit
e es
te
exti
nde
rea
com
er�u
lui
cu
��ri
le
din
ca
re
sose
sc
45
emig
ran
�ii.
Pe t
erm
en l
un
g, c
onfo
rm c
omis
iei,
com
er�u
l �i
em
igra
�ia
treb
uie
s�
se în
locu
iasc
�.
În R
epu
blic
a M
oldo
va d
ator
it�
tran
sfer
uri
lor,
im
igra
�ia
a se
rvit
drep
t in
stru
men
t im
port
ant
de
supr
ave�
uir
e pe
ntr
u
gosp
od�r
iile
casn
ice
de-a
lu
ngu
l an
ilor
1990
, ev
itân
d ch
iar
un
col
aps
econ
omic
mai
gra
v, �
i a
repr
ezen
tat
prin
cipa
lul
mec
anis
m p
entr
u r
edre
sare
a
care
a
înce
put
în
anu
l 20
00.
În
plu
s,
tran
sfer
uri
le
au
redu
s
depe
nde
n�a
gu
vern
ulu
i de
îm
pru
mu
turi
le
con
di�i
onat
e,
ob�i
nân
d
flexi
bilit
ate
în p
olit
ica
sa m
acro
econ
omic
�. C
onsi
der�
m c
� flu
xuri
le
de t
ran
sfer
uri
au
avu
t ef
ectu
l ap
reci
erii
rate
i de
sch
imb.
Cos
turi
le
soci
ale
ale
mig
ra�i
ei a
u f
ost
inac
cept
abil
de î
nal
te,
impa
ctu
l as
upr
a
for�
ei d
e m
un
c� a
fos
t n
egat
iv,
iar
niv
elu
l tr
ansf
eru
rilo
r –
lipsi
t de
viab
ilita
te.
An
aliz
ând
dife
rite
su
rse
refe
rito
r la
mig
ra�i
e es
te n
eces
ar s
�
con
stat
�m c
� ex
ist�
dife
ren
�e s
emn
ifica
tive
într
e st
atis
tici
le o
ficia
le �
i
esti
m�r
ile n
eofic
iale
pri
vin
d em
igra
�ia
din
Mol
dova
. D
atel
e of
icia
le
priv
ind
emig
rare
a le
gal�
sa
u
nor
mal
� su
gere
az�
emig
rare
a u
nu
i
nu
m�r
de
la
ci
nci
pâ
n�
la
nou
� m
ii de
pe
rsoa
ne
anu
al
în
peri
oada
1992
–200
3. I
den
tific
area
em
igra
�iei
ile
gale
sau
ner
egu
late
este
în
s� m
ult
mai
difi
cil�
. În
200
0, D
epar
tam
entu
l S
tati
stic
� �i
Soc
iolo
gie
a su
s�in
ut
c� în
str
�in
�tat
e lu
crea
z� le
gal �
i ile
gal 2
34,0
00
de c
et��
eni
ai R
epu
blic
ii M
oldo
va [
3].
O e
stim
are
sim
ilar�
a f
ost
ob�i
nu
t� d
e S
tudi
ul
for�
ei d
e m
un
c� î
n 2
003.
În
200
4, u
n s
tudi
u
inde
pen
den
t, e
fect
uat
de
Alia
n�a
de
Mic
rofin
an�a
re d
in M
oldo
va,
a
apre
ciat
c�
într
e 26
5 �i
285
mii
de c
et��
eni
ai M
oldo
vei
erau
ple
ca�i
pest
e h
otar
e pe
ntr
u a
-�i g
�si d
e lu
cru
[4].
Un
a di
n e
stim
�ri f
ace
part
e di
ntr
-un
son
daj c
are
a cu
prin
s pe
ste
3,70
0 fa
mili
i, re
aliz
at
la
sfâr
�itu
l an
ulu
i 20
04
�i
finan
�at
de
Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� pe
ntr
u
Mig
ra�i
e,
FMI
�i
Un
iun
ea
Eu
rope
an�.
Rez
ult
atel
e ac
estu
i stu
diu
au
viz
at t
ran
sfer
uri
de
ban
i de
la c
et��
enii
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, af
la�i
pes
te h
otar
e la
mu
nc�
(S
THM
).
Con
form
ace
stei
cer
cet�
ri,
398,
000
de l
ocu
itor
i ai
��r
ii lu
crau
în
str�
in�t
ate,
pro
ven
ind
din
apr
oxim
ativ
315
,000
gos
pod�
rii
casn
ice.
Dac
� es
te l
uat
în
con
side
rare
nu
m�r
ul
pers
oan
elor
car
e se
afla
u î
n
76
în m
as�,
sal
arii
deri
zori
i, s�
r�ci
e, n
ivel
red
us
de v
ia��
, in
stab
ilita
tea
econ
omic
� �i
pol
itic
�.
Inve
stig
ând
mot
iva�
ia
mig
ra�i
onal
� a
popu
la�i
ei
��ri
i, s-
a
con
stat
at c
� ab
solu
ta m
ajor
itat
e sa
u 9
8% d
in p
erso
anel
e in
terv
ieva
te
con
side
r�
c�
cet�
�en
ii n
o�tr
i pl
eac�
pe
ste
hot
are
pen
tru
a-
�i
îmbu
n�t
��i
situ
a�ia
m
ater
ial�
; 80
%
sus�
in
c�
un
al
t m
otiv
al
emig
r�ri
i es
te
c�u
tare
a co
ndi
�iilo
r m
ai
bun
e de
vi
a��
(asi
sten
��
med
ical
�, a
sigu
rare
cu
pen
sii,
gara
n�ii
soci
ale
etc.
); 55
% -
se
refe
r� la
�om
aju
l �i
fri
ca d
e a
r�m
âne
f�r�
de
lucr
u,
�i p
ract
ic a
cela
�i n
um
�r
sau
53%
- s
us�
in c
� pe
con
cet�
�en
ii n
o�tr
i îi
dete
rmin
� s�
ple
ce l
a
mu
nc�
în
str
�in
�tat
e lip
sa p
ersp
ecti
velo
r de
ava
nsa
re p
rofe
sion
al�.
Un
u
din
�a
pte
sau
15
%
din
re
spon
den
�i
con
side
r�
c�
popu
la�i
a
emig
reaz
� di
n
cau
za
situ
a�ie
i cr
imin
ogen
e �i
lip
sa
gara
n�i
ei
secu
rit�
�ii p
erso
nal
e.
Pen
tru
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, m
igra
�ia
for�
ei d
e m
un
c� n
u e
ste
doar
o
con
seci
n��
a
s�r�
ciei
, ci
�i
u
n
rezu
ltat
al
de
moc
rati
z�ri
i
soci
et��
ii, a
in
tern
a�io
nal
iz�r
ii �i
in
tegr
�rii
în E
uro
pa.
Proc
esel
e de
dem
ocra
tiza
re �
i de
sch
ider
e a
��ri
i au
fav
oriz
at e
mig
rare
a m
asiv
� di
n
�ar�
, în
spe
cial
în V
est.
Dec
lara
rea
inde
pen
den
�ei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
fa
cilit
area
posi
bilit
��ilo
r de
ple
care
în
��r
ile e
uro
pen
e a
con
dus
la r
eori
enta
rea
vect
oru
lui
mig
ra�i
ei d
e m
un
c� d
in R
epu
blic
a M
oldo
va d
in e
st s
pre
vest
. A
ceas
ta e
ste
mot
ivat
de
impa
ctu
l m
ai m
ult
or f
acto
ri:
dist
an�a
într
e M
oldo
va �
i M
osco
va (
Ru
sia)
sau
��r
ile E
uro
pei
de S
ud-
Est
est
e
apro
xim
ativ
ace
ea�i
; câ
�tig
ul
în o
ccid
ent
este
mai
mar
e; s
-au
for
mat
dias
pore
le
rom
ânol
ingv
� �i
ru
solin
gv�
în
��ri
le
vest
-eu
rope
ne;
coru
p�ia
�i f
�r�d
eleg
ile c
omis
e de
pat
rona
t în
��r
ile U
niu
nii
Eu
rope
ne
sun
t cu
mu
lt m
ai m
ici d
ecât
în R
usi
a et
c.
Prez
en�a
mol
dove
nilo
r es
te m
ai a
ccen
tuat
� în
��r
i ca
: R
usi
a
(55%
), It
alia
(23
%),
Port
uga
lia,
Gre
cia,
Ucr
ain
a (c
âte
4%),
Fran
�a
(3%
), la
fel �
i în
Ceh
ia, T
urc
ia, S
pan
ia, I
srae
l, G
erm
ania
, Cip
ru.
Cet
��en
ii R
epu
blic
ii M
oldo
va,
din
mai
200
4 pâ
n�
în m
ai 2
006,
au lu
crat
în s
tr�i
n�t
ate
în m
ediu
cât
e 8
lun
i, ia
r ap
roxi
mat
iv 8
0% a
u
lucr
at p
este
hot
are
mai
pu
�in
de
1 an
.
75
Tudo
r D
AN
II,
Lilia
PLU
GA
RU
Mig
ra�i
a ex
tern
� -
o fo
rm�
de e
xpor
t de
cap
ital
um
an
Oda
t� c
u p
rocl
amar
ea i
nde
pen
den
�ei,
fen
omen
ul
mig
ra�i
ei a
luat
am
poar
e în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
. D
eclin
ul
econ
omic
pre
lun
git,
cara
cter
ul
con
trad
icto
riu
al
tr
ansf
orm
�rilo
r ec
onom
ice,
so
cial
e,
polit
ice
au a
vut
un
im
pact
neg
ativ
asu
pra
mu
ltor
dom
enii
ale
vie�
ii
soci
ale.
S
�r�c
ia
a ge
ner
at
mu
ltip
le
prob
lem
e,
incl
usi
v u
n
exod
mas
iv a
l pop
ula
�iei
eco
nom
ic a
ctiv
e pe
ste
hot
arel
e ��
rii.
Plec
area
mas
iv�
a ce
t��e
nilo
r M
oldo
vei
pest
e h
otar
e a
înce
put
s� s
e m
anife
ste
la f
inel
e an
ulu
i 19
98,
dup�
cri
za f
inan
ciar
� di
n
Ru
sia.
Pen
tru
pri
ma
dat�
pro
blem
a m
igra
�iei
for
�ei
de m
un
c� i
ese
în
prim
-pla
n la
niv
el n
a�io
nal
în a
nu
l 199
9. A
tun
ci s
-au
f�cu
t �i
pri
mel
e
esti
m�r
i al
e n
um
�ru
lui
cet�
�en
ilor
Mol
dove
i ca
re
mu
nce
sc
pest
e
hot
are.
In
i�ia
l se
vor
bea
desp
re 5
00 –
600
mii
pers
oan
e, u
lter
ior
în
pres
� au
fos
t ve
hic
ula
te d
ate
ce e
stim
eaz�
c�
pest
e 1
mili
on d
e
mol
dove
ni m
un
cesc
în s
tr�i
n�t
ate
[1].
Mig
ra�i
a te
mpo
rar�
est
e gr
eu d
e su
rpri
ns
în s
tati
stic
ile o
ficia
le.
În b
un
� pa
rte
ilega
l�,
alte
ori
con
fun
dân
du-s
e cu
mig
ra�i
a de
finit
iv�,
ades
ea
ned
ecla
rat�
, ea
re
prez
int�
u
n
fen
omen
gr
eu
de
m�s
ura
t.
Est
im�r
ile v
izân
d fo
r�a
de m
un
c� a
u î
nre
gist
rat
pân
� în
an
ul
2005
o
cre�
tere
con
tin
u�
a n
um
�ru
lui
de p
erso
ane
plec
ate
pest
e h
otar
e la
mu
nc�
, în
200
6 n
um
�ru
l ac
esto
ra a
con
stit
uit
334
mii
pers
oan
e (c
u
60 m
ii m
ai p
u�i
n d
ecât
în 2
005)
, com
para
tiv
cu 1
38 m
ii în
200
0.
Rez
ult
atel
e st
udi
ilor
soci
olog
ice
[2] a
test
� c�
, din
nu
m�r
ul t
otal
de g
ospo
d�ri
i in
vest
igat
e, 4
6% a
u c
el p
u�i
n u
n m
embr
u a
l fa
mili
ei
care
din
mai
200
4 pâ
n�
în m
ai 2
006
a fo
st p
leca
t pe
ste
hot
are
pe o
peri
oad�
ce
dep�
�e�t
e o
lun
�, d
intr
e ac
este
a ¾
au
avu
t câ
te u
n
sin
gur
mem
bru
, 21%
- d
oi m
embr
i �i 4
% -
tre
i mem
bri �
i mai
mu
l�i.
Cau
zele
det
erm
inan
te a
le m
igra
�iei
mas
ive
a fo
r�ei
de
mu
nc�
incl
ud
mai
mu
lte
aspe
cte
soci
o-ec
onom
ice
a�a
ca:
decl
inu
l eco
nom
ic,
care
a p
rovo
cat
o re
duce
re c
onsi
dera
bil�
a lo
curi
lor
de m
un
c�,
�om
aj
46
Mol
dova
la
acel
mom
ent,
dar
au
fos
t pe
ste
hot
are
�i a
u r
even
it î
n
�ar�
te
mpo
rar,
at
un
ci
con
tin
gen
tul
emig
ran
�ilo
r se
ri
dic�
la
apro
xim
ativ
567
,000
. Pu
�in
pes
te 2
0% d
in t
oate
gos
pod�
riile
cas
nic
e
din
Mol
dova
au
un
ul
sau
mai
mu
l�i
mem
bri
plec
a�i
în s
tr�i
n�t
ate,
maj
orit
atea
lor,
pes
te 8
0%, a
vân
d u
n m
embr
u p
este
hot
are.
Tabe
lul 1
Dis
trib
u�ia
pe
vârs
t� �
i ge
n (p
roce
nte)
S
ub
20 d
e an
i 21
–30
an
i 31
–40
an
i 41
–50
ani
Pest
e 51
an
i To
tal
B�r
ba�i
5.
5 38
.3
28.3
22
.5
5.5
100.
0 Fe
mei
4.
1 27
.9
35.1
29
.1
4.0
100.
0 To
tal
5.0
34.6
30
.7
24.8
4.
9 10
0.0
Surs
a: S
tudi
ul t
ran
sfer
uri
lor
de p
este
hot
are
în M
oldo
va (i
anu
arie
200
5)
Tabe
lul
rele
v� c
� em
igra
n�i
i di
n M
oldo
va s
un
t, d
e ob
icei
, ti
ner
i,
pest
e 70
la
sut�
au
vâr
sta
sub
40 d
e an
i �i
apr
oape
40
la s
ut�
su
b
30 a
ni.
Exi
st�
o di
fere
n��
de
gen
im
port
ant�
, m
ajor
itat
ea f
emei
lor
se
înca
drea
z� î
n c
ateg
oria
de
vârs
t� d
e 31
-40
ani,
�i m
ai p
u�i
ne
– în
cate
gori
a de
vâr
st�
de 3
1-40
an
i (35
�i 2
8 la
su
t� d
in f
emei
le c
are
au
emig
rat)
. Pe
ntr
u b
�rba
�i s
itu
a�ia
est
e in
vers
� (2
8 la
su
t� d
e vâ
rsta
31-4
0 an
i �i 3
8 la
su
t� d
e vâ
rsta
21-
30 a
ni).
Stu
diu
l de
mon
stre
az�
c�
sum
a de
ba
ni
nec
esar
� pe
ntr
u
a
emig
ra n
u e
ste
mar
e, d
e�i
vari
az�
sem
nifi
cati
v în
fu
nc�
ie d
e �a
ra d
e
dest
ina�
ie.
Pest
e 50
la
sut�
din
in
terv
ieva
�i s
us�
inea
u c
� ch
eltu
ielil
e
de e
mig
rare
su
nt
mai
mic
i de
100
dol
ari
SU
A,
iar
o p�
trim
e su
s�in
ea
c� s
un
t m
ai m
ici
de 5
0 do
lari
SU
A.
Maj
orit
atea
em
igra
n�i
lor
care
chel
tuie
sc o
su
m�
mic
� em
igre
az�
în �
�rile
CS
I. E
mig
ran
�ii
c�tr
e
stat
ele
UE
ch
eltu
iau
mu
lt m
ai m
ult
: pe
ste
2000
dol
ari
SU
A p
entr
u
Ital
ia s
au S
pan
ia �
i pes
te 4
40 d
olar
i pen
tru
Tu
rcia
.
Stu
diu
l a
ar�t
at c
� em
igra
n�i
i su
nt
pers
oan
e ca
re d
ispu
n d
e u
n
anu
mit
niv
el d
e st
udi
i. N
um
ai 1
0 la
su
t� n
u a
u a
bsol
vit
nic
i o
inst
itu
�ie
de
înv�
��m
ânt,
pe
ste
41
la
sut�
au
st
udi
i de
n
ivel
secu
nda
r, �
i 28
la
sut�
au
stu
dii
supe
rioa
re.
Exi
st�
o di
scre
pan
��
într
e �a
ra d
e de
stin
a�ie
�i n
ivel
ul d
e st
udi
i, u
n n
ivel
mu
lt m
ai în
alt
au
emig
ran
�ii
spre
��r
ile U
E î
n c
ompa
ra�i
e cu
cei
car
e se
în
drea
pt�
spre
CS
I sa
u a
lte
��ri
în
cu
rs d
e tr
anzi
�ie.
Son
daju
l ar
at�
c� c
irca
50
la
sut�
din
em
igra
n�i
i spr
e S
pan
ia s
au G
reci
a au
stu
dii m
ai a
van
sate
în
47
com
para
�ie
cu 8
la
sut�
de
emig
ran
�i s
pre
Ucr
ain
a sa
u 1
2 la
su
t� d
e
emig
ran
�i s
pre
Ru
sia.
Tabe
lul 2
Pr
inci
pale
le �
�ri d
e de
stin
a�ie
Ale
fam
iliilo
r cu
imig
ran
�i
Ale
imig
ran
�ilo
r Sp
ania
1.
4 1.
5 It
alia
20
.2
18.9
R
usia
56
.4
58.2
T
urci
a
1.
3 1.
3 R
omân
ia
1.5
1.9
Port
ugal
ia
4.7
5.0
Cip
ru
0.5
0.5
Ger
man
ia
1.2
1.0
Gre
cia
3.2
2.7
Ceh
ia
1.1
0.8
Bel
gia
0.6
0.5
Isra
el
1.7
1.4
Ucr
aina
1.
7 2.
2 Fr
an�a
1.
0 0.
9 A
lte ��
ri
3.5
3.0
Tot
al
100.
0 10
0.0
UE
33
.9
31.8
C
SI
58.1
60
.4
Surs
a: S
tudi
ul t
ran
sfer
uri
lor
de p
este
hot
are
în M
oldo
va (i
anu
arie
200
5)
Stu
diu
l ar
at�
c�
maj
orit
atea
im
igra
n�i
lor,
pe
ste
58
la
sut�
,
plea
c� s
pre
Ru
sia,
�i
mai
pu
�in
de
32 l
a su
t� l
ucr
eaz�
în
��r
ile U
E.
Prin
tre
aces
te �
�ri,
Ital
ia o
cup�
pri
mu
l lo
c, c
u p
este
18
la s
ut�
de
imig
ran
�i,
con
form
da
telo
r în
regi
stra
te
în
acel
m
omen
t.
Fem
eile
pref
er�
s� p
lece
spr
e ��
rile
M�r
ii M
edit
eran
e �i
mai
pu
�in
spr
e ��
rile
nor
dice
al
e E
uro
pei
sau
sp
re
CS
I.
De
men
�ion
at,
c�
maj
orit
atea
emig
ran
�ilo
r ac
tive
az�
ca m
un
cito
ri î
n s
ecto
arel
e pe
trol
ier,
in
dust
rial
�i d
e co
nstr
uc�
ie;
al�i
i lu
crea
z� c
a �o
feri
, în
griji
tori
�i
vân
z�to
ri c
u
am�n
un
tul [
5].
Dat
ele
disp
onib
ile i
ndi
c� a
supr
a fa
ptu
lui
c� m
ai b
ine
50 l
a su
t�
lucr
eaz�
la c
onst
ruc�
ii �i
rep
ara�
ii (T
abel
ul 3
). N
ici o
alt
� ca
tego
rie
de
emig
ran
�i n
u s
e ap
ropi
e de
ace
ast�
val
oare
. Pu
�in
pes
te 2
8 la
su
t�
lucr
eaz�
cu
con
trac
t de
mu
nc�
�i
pest
e 70
la
sut�
nu
su
nt
incl
u�i
în
aces
t si
stem
de
anga
jare
. Fo
arte
pu
�in
i au
fos
t aj
uta
�i d
e gu
vern
sau
au i
mig
rat
pe c
�i o
ficia
le.
Cân
d au
fos
t în
treb
a�i
cin
e i-
a aj
uta
t sa
u
le-a
org
aniz
at p
leca
rea,
res
pon
den
�ii a
u a
firm
at, î
n p
ropo
r�ie
de
pest
e
46 l
a su
t�,
c� n
u a
u f
ost
aju
ta�i
de
nim
eni.
Pu�i
n s
ub
30 l
a su
t� a
u
fost
aju
ta�i
de
prie
ten
i, ve
cin
i �i
cu
nos
cu�i
, �i
apr
oxim
ativ
12
la s
ut�
au f
ost
aju
ta�i
de
mem
bri a
i fam
iliei
. D
oar
4.3
la s
ut�
�i r
espe
ctiv
3.8
la s
ut�
au
ape
lat
la a
gen
�ii
de t
uri
sm s
au a
gen
�ii
de r
ecru
tare
.
74
� co
labo
rare
a �i
co
oper
area
în
gr
up
�i
într
e di
feri
te
gru
puri
com
un
itar
e (a
ctiv
it��
ile
în
com
un
fo
rmea
z�
pric
eper
i �i
depr
inde
ri,
prac
tici
de
dezv
olta
re a
par
ten
eria
telo
r co
mu
nit
are
�i in
terc
omu
nit
are)
;
� st
imu
lare
a cr
eati
vit�
�ii
�i
inov
a�ie
i (d
ezvo
ltar
ea
capi
talu
lui
um
an p
resu
pun
e în
sin
e de
zvol
tare
a cr
eati
vit�
�ii
�i i
nov
a�ie
i,
iar
în
proc
esu
l de
so
lu�i
onar
e a
prob
lem
elor
se
pr
odu
ce
tran
smit
erea
exp
erie
n�e
i, su
plin
irea
ide
ii in
i�ia
le �
i de
zvol
tare
a
ei e
tc.).
la n
ivel
de
com
unita
te:
� de
zvol
tare
a ca
paci
t��i
lor
man
ager
iale
�i
de
pl
anifi
care
al
e
auto
rit�
�ilo
r pu
blic
e;
� co
nso
lidar
ea s
ocie
t��i
i civ
ile;
� st
abili
rea
part
ener
iate
lor
efic
ien
te;
� co
n�t
ien
tiza
rea
nec
esit
��ii
dezv
olt�
rii d
ura
bile
;
� îm
bun
�t��
irea
cal
it��
ii se
rvic
iilor
soc
iale
;
� pr
elu
area
exp
erie
n�e
lor
pozi
tive
�i a
inov
a�ilo
r;
� ev
alu
area
pot
en�i
alu
lui l
ocal
�i g
ener
area
de
noi
inve
sti�
ii.
Cap
ital
ul
um
an,
s-ar
pu
tea
con
clu
zion
a, r
epre
zin
t� u
na
din
com
pon
ente
le d
ezvo
lt�r
ii at
ît la
niv
el s
ocie
tal,
com
un
itar
, de
gru
p, c
ît
�i i
ndi
vidu
al,
capi
talu
l ed
uca
�ion
al,
star
ea d
e s�
n�t
ate
�i v
enit
uri
le
cure
nte
fiin
d pu
tern
ic c
orel
ate.
Ast
fel,
niv
elu
l ca
pita
lulu
i u
man
�i,
resp
ecti
v,
al
resu
rsel
or
econ
omic
e,
�i
pote
n�i
alu
l ev
olu
�iei
fen
omen
elor
car
e în
so�e
sc p
roce
sele
în
des
f��u
rare
, in
clu
siv
cel
al
mig
ra�i
ei, s
e af
l� în
tr-o
leg�
tur�
rec
ipro
c�.
Ref
erin
�e:
1.
Web
er
Max
. E
tica
pr
otes
tan
t�
�i
spir
itu
l ca
pita
lism
ulu
i. -
Bu
cure
�ti:
Hu
man
itas
, 199
3, p
. 35.
2.
B
ecke
r G
ary
S.
Hu
man
Cap
ital
: A
Th
eore
tica
l an
d E
mpi
rica
l A
nal
ysis
, w
ith
Spe
cial
Ref
eren
ce t
o E
duca
tion
. - U
niv
ersi
ty o
f Ch
icag
o Pr
ess,
199
4.
3.
Sch
ult
z Th
eodo
re W
. In
vest
men
t in
Hu
man
Cap
ital
//
Am
eric
an E
con
omic
R
evie
w, 1
961,
no.
51,
pp.
1-1
7.
4.
Rap
ortu
l pri
vin
d im
pact
ul S
CE
RS
în o
pin
ia c
et��
enilo
r. -
Ch
i�in
�u, 2
007,
p. 1
6.
5.
Dav
enpo
rt T
hom
as.
Hu
man
Cap
ital
: W
hat
It
Is a
nd
Wh
y Pe
ople
Inv
est
It. -
San
Fr
anci
sco:
Jos
sey-
Bas
s, 1
999,
p. 1
7.
6.
���
>��
K
��
J.
���
� ��
����
�J
��
���J
��
����
� �
@ ��
���
� ��
���
����
�-��
�� �
���
���J
��
����
���
��
����
. –
���
� �:
��
����
���
���
J ��
� �
���
� �
��%
�� %
����
@��
���
���,
200
3, p
p. 5
-6.
7.
Bou
rdie
u P
ierr
e, P
asse
ron
Jea
n C
lau
de.
Rep
rodu
ctio
n i
n E
duca
tion
, S
ocie
ty,
and
Cu
ltu
re. -
Lon
don
: Sag
e Pu
blic
atio
ns
Ltd,
199
0, p
. 71.
73
Leg�
tura
din
tre
capi
talu
l u
man
�i
capa
cita
tea
de i
den
tific
are
/
valo
rific
are
a po
ten
�ial
ulu
i in
tern
, de
at
rage
re
a in
vest
i�iil
or
din
exte
rior
est
e u
na
impo
rtan
t�.
Pen
tru
rep
ubl
ica
noa
str�
, lim
itat
� în
reze
rve
nat
ura
le,
prob
lem
a de
zvol
t�ri
i ca
pita
lulu
i u
man
es
te
una
deos
ebit
de
arz�
toar
e. D
e re
mar
cat,
c�
aces
ta e
ste
resu
rsa
nec
esar
�
pen
tru
tra
nsf
orm
are.
Impa
ctu
l in
vest
i�iil
or a
supr
a de
zvol
t�ri
i ca
pita
lulu
i u
man
se
man
ifest
� la
niv
el in
divi
dual
, de
gru
p �i
com
un
itar
. Pot
fi m
en�i
onat
e,
în a
ceas
t� o
rdin
e de
idei
, urm
�toa
rele
asp
ecte
:
la n
ivel
indi
vidu
al:
� m
otiv
area
pe
rson
alit
��ii
de
a se
im
plic
a (in
form
area
,
con
sult
area
opi
nie
i, pa
rtic
ipar
ea l
a lu
area
dec
iziil
or c
ontr
ibu
ie
la
afir
mar
ea
pers
onal
it��
ii,
stim
ule
az�
acti
vism
ul,
apar
i�ia
încr
eder
ii în
for�
ele
prop
rii e
tc.);
� ac
um
ula
rea
de
noi
cu
no�
tin
�e
�i
depr
inde
ri,
în
spec
ial
man
ager
iale
�i d
e ge
stio
nar
e a
surs
elor
fin
anci
are;
� pe
rfec
�ion
area
pro
fesi
onal
�;
� ac
cesu
l la
info
rma�
ie �
i la
dive
rse
teh
nol
ogii
mod
ern
e (o
b�in
erea
acce
sulu
i la
in
form
a�ie
div
ers�
ofe
r� p
osib
ilita
tea
aplic
�rii
un
or
teh
nol
ogii
avan
sate
, u
tiliz
�rii
mat
eria
lelo
r de
co
nst
ruc�
ie
�i
uti
laje
lor
noi
etc
.);
� ex
tin
dere
a co
mpe
ten
�elo
r în
dom
eniu
l rel
a�iil
or d
e pi
a��.
la n
ivel
de
grup
� cr
eare
a gr
upu
rilo
r n
efor
mal
e -
com
itet
e, c
onsi
lii,
gru
puri
de
ini�
iati
v� �
.a.;
� de
zvol
tare
a in
stit
u�i
onal
� (d
eseo
ri c
omit
etel
e de
dez
volt
are
se
tran
sfor
m�
în o
rgan
iza�
ii n
egu
vern
amen
tale
);
� ex
tin
dere
a ex
peri
en�e
i de
in
tera
c�iu
ne
în
gru
p �i
pr
elu
area
rolu
lui
de l
ider
(ac
tivi
tate
a în
com
un
con
duce
la
perf
ec�i
onar
ea
abili
t��i
lor
de c
omu
nic
are
�i i
nte
rac�
iun
e, a
pari
�ia
spir
itu
lui
de
ech
ip�,
op
tim
izar
ea
diri
j�ri
i ec
hip
ei
�i
orga
niz
a�ie
i pr
in
aju
star
ea
con
duce
rii
la
situ
a�ii
con
cret
e,
tran
smit
erea
�i
prel
uar
ea r
olu
lui d
e lid
er e
tc.);
48
Pon
dere
a în
alt�
a e
mig
ran
�ilo
r ca
re a
u p
leca
t f�
r� n
ici
un
aju
tor
se
expl
ic�
prin
fap
tul
c� m
ajor
itat
ea d
in e
i au
ple
cat
în R
usi
a. P
este
81
la s
ut�
din
em
igra
n�i
i în
Ru
sia
(mu
lt m
ai m
ult
de
58 l
a su
t� d
in
nu
m�r
ul
tota
l al
em
igra
n�i
lor
din
Mol
dova
) au
mer
s f�
r� n
ici
un
aju
tor.
Maj
orit
atea
em
igra
n�i
lor
au g
�sit
un
loc
de m
un
c� în
tr-o
lun
�
(pes
te 8
2 la
su
t�),
din
tre
care
ju
m�t
ate
au g
�sit
de
lucr
u i
med
iat
dup�
ce
au s
osit
în �
ara
de d
esti
na�
ie. N
um
ai u
n p
roce
nt
foar
te m
ic a
pl�t
it p
entr
u a
ob�
ine
o sl
ujb
� (m
ai p
u�i
n d
e 6
la s
ut�
).
Ta
belu
l 3
Dom
enii
le d
e ac
tivi
tate
ale
em
igra
n�ilo
r di
n M
oldo
va p
este
hot
are
Pr
ocen
tul d
in n
um
�ru
l tot
al
al im
igra
n�i
lor
inte
rvie
va�i
A
ctiv
it��
i agr
icol
e 6.
9 C
onst
ruc�
ii, r
epar
a�ii
51.3
A
nga
ja�i
ai f
abri
cilo
r, u
zin
elor
, fir
mel
or
7.2
An
gaja
�i p
e co
nt
prop
riu
10
.9
Îngr
ijire
a ca
sei,
îngr
ijire
a pe
rsoa
nel
or
7.8
Com
er�
7.3
Ser
vici
i 7.
3 A
ltel
e 0.
9 N
u a
u r
�spu
ns
0.4
Surs
a: S
tudi
ul t
ran
sfer
uri
lor
de p
este
hot
are
în M
oldo
va (i
anu
arie
200
5)
Ref
erit
or l
a da
tele
pri
vin
d tr
ansf
eru
rile
de
ban
i de
pes
te h
otar
e,
este
foa
rte
dific
il de
ob�
inu
t ac
east
� in
form
a�ie
. E
xist
� da
te s
tati
stic
e,
îns�
ele
nu
in
clu
d flu
xuri
le d
e ba
ni
din
afa
ra c
anal
elor
ofic
iale
.
Mol
dova
nu
est
e si
ngu
ra �
ar�
cu a
sem
enea
pro
blem
e �i
, în
gen
eral
,
calit
atea
dat
elor
des
pre
tran
sfer
uri
le d
e pe
ste
hot
are
nu
est
e pr
ea
bun
� [6
]. Pe
ste
50 l
a su
t� d
in r
espo
nde
n�i
i S
THM
tri
mit
ban
i ac
as�
cel p
u�i
n o
dat
� în
sem
estr
u, �
i 25
la s
ut�
exp
edia
z� b
ani r
egu
lat.
Prez
int�
inte
res
uti
lizar
ea t
ran
sfer
uri
lor
din
str
�in
�tat
e: p
este
70
la
sut�
su
s�in
c�
ch
eltu
iesc
ba
nii
pen
tru
a
cum
p�ra
pr
odu
se
alim
enta
re �
i h
ain
e, i
ar p
este
60
la s
ut�
pl�
tesc
din
ace
�ti
ban
i
serv
iciil
e co
mu
nal
e. Î
n c
eea
ce p
rive
�te
îns�
uti
lizar
ea f
ondu
rilo
r
acu
mu
late
în s
tr�i
n�t
ate,
pes
te 4
5 la
su
t� d
in r
espo
nde
n�i
au
afir
mat
c� p
rior
itat
ea l
or e
ste
con
sum
ul
cure
nt
(pro
duse
alim
enta
re,
hai
ne,
etc.
). 22
.8 l
a su
t� d
in r
espo
nde
n�i
au
dec
lara
t c�
pri
orit
atea
lor
est
e
proc
ura
rea
un
ui
auto
mob
il, u
nei
cas
e sa
u a
part
amen
t, r
enov
area
49
case
i, ap
arta
men
tulu
i �i
dep
ozit
e ba
nca
re.
Nu
mai
4.8
la
sut�
au
afir
mat
c�
inte
n�i
onea
z� s
� in
vest
easc
� în
afa
ceri
.
Du
p� c
um
a f
ost
men
�ion
at m
ai s
us,
rec
upe
rare
a �i
cre
�ter
ea
econ
omie
i du
p�
anu
l 20
00
a fo
st
gen
erat
� în
pr
imu
l râ
nd
de
tran
sfer
uri
le d
e ba
ni d
in s
tr�i
n�t
ate,
car
e au
sti
mu
lat
cre�
tere
a pr
in
redu
cere
a pr
esiu
nii
impo
rtu
rilo
r. T
otod
at�,
flu
xul
tran
sfer
uri
lor
de
pest
e h
otar
e a
redu
s de
pen
den
�a
guve
rnu
lui d
e cr
edit
ele
acor
date
în
baza
ap
lic�r
ii an
um
itor
po
litic
i, as
tfel
, gu
vern
ul
a ob
�in
ut
un
pote
n�i
al d
e fle
xibi
litat
e în
pol
itic
a sa
mac
roec
onom
ic�.
Con
side
r�m
c� e
ste
nec
esar
de
men
�ion
at c
� tr
ansf
eru
rile
de
pest
e h
otar
e au
gen
erat
apr
ecie
rea
rate
i de
sch
imb,
a�a
cu
m s
-a î
ntâ
mpl
at î
n a
nii
2003
, 20
04 �
i 20
07,
f�câ
nd
expo
rtu
rile
mai
pu
�in
com
peti
tive
. În
acel
a�i
tim
p,
rate
le
înal
te
ale
dobâ
nzi
lor
desc
ura
jeaz
� in
vest
i�iil
e
com
pan
iilor
di
n
Mol
dova
�i
au
u
n
impa
ct
nes
emn
ifica
tiv
asu
pra
inve
sti�
iilor
str
�in
e în
Mol
dova
.
Tran
sfer
uri
le
au
un
im
pact
di
rect
as
upr
a re
duce
rii
s�r�
ciei
dato
rit�
n
ivel
uri
lor
spor
ite
de
con
sum
. V
ersi
un
ea
STH
M
rele
v�
impo
rtan
�a
tran
sfer
uri
lor
de
pest
e h
otar
e pe
ntr
u
bun
�sta
rea
fam
iliilo
r em
igra
n�i
lor
�i
fapt
ul
c�
fam
iliile
al
e c�
ror
mem
bri
au
emig
rat
sun
t în
tr-o
sit
ua�
ie m
ai b
un
� de
cât
cele
ce
nu
au
mem
bri
emig
ran
�i.
Stu
diu
l ar
at�
c� f
luxu
l tr
ansf
eru
rilo
r di
n s
tr�i
n�t
ate
are
o
influ
en��
ben
efic
� as
upr
a re
duce
rii s
�r�c
iei,
cau
zate
de
ven
itu
ri m
ici,
chia
r da
c� p
ot a
fect
a n
egat
iv a
lte
aspe
cte
ale
bun
�st�
rii.
Mol
dova
ilust
reaz
� fo
arte
bin
e ac
este
in
fluen
�e i
nte
rcon
ecta
te,
deoa
rece
est
e
un
a di
n �
�rile
cu
cea
mai
mar
e po
nde
re a
for
�ei
de m
un
c� c
are
lucr
eaz�
pes
te h
otar
e, a
tra
nsf
eru
rilo
r em
igra
n�i
lor
fa��
de
PIB
�i
a
tran
sfer
uri
lor
priv
ate
pen
tru
ven
itu
ri d
ispo
nib
ile.
Em
igra
�ia
a in
fluen
�at
form
area
cap
ital
ulu
i u
man
din
Mol
dova
.
Apr
oxim
ativ
60
0 00
0 de
oa
men
i, ad
ic�
apro
ape
14
la
sut�
di
n
popu
la�i
e �i
23
la s
ut�
din
for
�a d
e m
un
c�,
lucr
eaz�
pes
te h
otar
e.
Pest
e 50
la
sut�
din
em
igra
n�i
au
mai
pu
�in
de
30 d
e an
i, �i
88
la
sut�
au
mai
pu
�in
de
45 d
e an
i, ce
ea c
e în
seam
n�
c� l
ucr
�tor
ii di
n
prim
ul
gru
p de
vâr
st�
au e
mig
rat
din
�ar
�. D
atel
e re
lev�
c�
din
sist
emu
l de
ocr
otir
e a
s�n
�t��
ii su
nt
plec
a�i
pest
e h
otar
e 36
mii
de
72
Uti
lizar
ea e
ficie
nt�
a c
apit
alu
lui
um
an i
nov
ator
con
trib
uie
la
prog
resu
l în
treg
ii so
ciet
��i.
Într
e n
ivel
ul d
e m
ult
iplic
are
�i s
olic
itar
e a
aces
tuia
în
s�
exis
t�
o m
are
disc
repa
n��
. R
efer
itor
la
R
epu
blic
a
Mol
dova
, se
at
est�
de
ficit
ul
de
anga
jare
în
cî
mpu
l m
un
cii
a
spec
iali�
tilo
r, p
repo
nde
ren
t a
celo
r ti
ner
i, �i
exo
dul
mas
iv a
l ac
esto
ra
pest
e h
otar
e. A
spec
tul
pozi
tiv
con
st�
în a
firm
area
un
ora
din
tre
ei î
n
plan
pro
fesi
onal
, ac
um
ula
rea
un
or n
oi e
xper
ien
�e �
i pr
elu
area
lor
la
ba�t
in�.
To
toda
t�,
�i
aspe
ctu
l n
egat
iv
este
u
nu
l de
oseb
it
de
pron
un
�at,
deo
arec
e co
ndu
ce l
a pi
erde
rea
calif
ic�r
ii �i
deg
rada
rea
capi
talu
lui u
man
.
Prob
lem
a m
igra
�iei
con
tin
u�
a fi
extr
em d
e ac
tual
�. P
erso
anel
e
care
dec
id s
� m
igre
ze s
înt,
de
obic
ei,
mai
dot
ate
de c
apit
al u
man
, ia
r
mi�
care
a lo
r se
pro
duce
cu
pre
c�de
re d
in z
onel
e s�
race
c�t
re c
ele
dezv
olta
te,
ceea
ce
afec
teaz
� în
mod
dir
ect
capi
talu
l u
man
la
niv
el
com
un
itar
, in
ducî
nd
disc
repa
n�e
de
la o
col
ecti
vita
te l
a al
ta.
Efe
ctel
e
pe t
erm
en l
un
g al
e ac
esto
r in
egal
it��
i se
res
imt
pe p
lan
ul
dezv
olt�
rii
soci
et��
ii.
Rel
a�ia
ca
pita
l u
man
-
resu
rse
mat
eria
le
– de
zvol
tare
a
soci
et��
ii ap
are
dest
ul
de e
vide
nt�
su
b as
pect
teo
reti
c �i
em
piri
c.
Soc
iet�
�ile
mai
bog
ate
disp
un
de
un
niv
el d
e ed
uca
�ie
mai
în
alt
�i
prez
int�
o s
tare
de
s�n
�tat
e m
ai b
un
�. D
ecal
ajel
e ex
iste
nte
, su
b
aspe
ctu
l ve
nit
ulu
i �i
al
capi
talu
lui
um
an,
au c
apac
itat
ea d
e a
se
repr
odu
ce.
Com
un
it��
ile m
ai s
�rac
e au
, în
gen
eral
, o
popu
la�i
e m
ai
slab
edu
cat�
, ia
r re
giu
nile
mai
bog
ate
sîn
t de
reg
ul�
cel
e ca
re a
trag
o
for�
� de
mu
nc�
mai
cal
ifica
t�,
deve
nin
d �i
mai
dis
puse
spr
e cr
e�te
re
�i t
inzî
nd
s� d
evin
� �i
mai
bog
ate.
A�a
cu
m a
rat�
P. B
ourd
ieu
�i J
. C.
Pass
eron
[7]
, st
ruct
uri
le s
ocio
-cu
ltu
rale
se
repr
odu
c a�
a în
cît
niv
elu
l
de e
duca
�ie
atin
s de
pin
de d
e n
ivel
ul e
duca
�ion
al a
l p�r
in�i
lor.
Rol
ul
cen
tral
în
dir
ec�i
onar
ea f
orm
�rii
�i d
ezvo
lt�r
ii ca
pita
lulu
i
um
an r
evin
e gu
vern
�rii.
Bu
gete
le p
ubl
ice
sîn
t pr
inci
palii
fin
an�a
tori
în a
cest
sen
s, c
hel
tuie
lile
priv
ate
fiin
d �i
ele
des
tul
de i
mpo
rtan
te.
Ben
efic
iari
ai d
ezvo
lt�r
ii ca
pita
lulu
i um
an s
înt
atît
per
soan
ele
apar
te,
cît
�i î
ntr
eaga
soc
ieta
te.
Inve
stir
ea î
n c
apit
al u
man
dev
ine,
ast
fel,
o
deci
zie
polit
ic�
de o
rdin
maj
or.
71
Cer
cet�
rile
in
i�ia
le
în
dom
eniu
s-
au
con
cen
trat
pe
st
udi
ul
rela
�iilo
r di
ntr
e ca
pita
lul
um
an �
i ve
nit
uri
le o
b�in
ute
din
mu
nc�
.
Con
form
in
vest
iga�
iilor
ef
ectu
ate,
ve
nit
uri
le
indi
vizi
lor
cres
c în
fun
c�ie
de
grad
ul
lor
de e
duca
�ie.
Per
soan
a cu
un
gra
d m
ai î
nal
t de
edu
ca�i
e, o
b�in
înd
ven
itu
ri m
ai m
ari,
î�i
poat
e pe
rmit
e u
n s
pect
ru
mai
am
plu
de
acti
vit�
�i,
incl
usi
v de
cu
noa
�ter
e �i
in
form
are.
S-a
con
stat
at
c�
�i
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
gr
adu
l de
in
form
are
a
cet�
�en
ilor
cu v
enit
uri
mai
mar
i est
e ap
roap
e du
blu
fa�
� de
gra
dul d
e
info
rmar
e a
celo
r cu
ven
itu
ri m
odes
te:
cet�
�en
ii cu
ven
itu
ri m
ici,
preo
cupa
�i
de
ob�i
ner
ea
un
or
ven
itu
ri
supl
imen
tare
, ac
ord�
m
ai
pu�i
n t
imp
info
rm�r
ii [4
].
În
acea
st�
ordi
ne
de
idei
, u
n
niv
el
de
inst
ruir
e m
ai
înal
t
pres
upu
ne
�i
o fle
xibi
litat
e m
ai
mar
e în
ad
apta
rea
la
con
di�i
ile
spec
ifice
de
pe p
ia�a
mu
nci
i. S
tocu
l de
cap
ital
um
an î
ns�
poa
te
degr
ada
sub
influ
en�a
s�r
�cie
i �i
se
poat
e in
tra
într
-un
cer
c vi
cios
,
gen
erat
or d
e s�
r�ci
e pe
rman
ent�
, pe
ntr
u r
upe
rea
c�ru
ia n
u e
ste
sufic
ien
t do
ar
efor
tul
indi
vidu
al.
Rol
ul
cen
tral
în
di
rec�
ion
area
form
�rii
�i d
ezvo
lt�r
ii ca
pita
lulu
i u
man
rev
ine
guve
rn�r
ii. B
uge
tele
publ
ice
sîn
t pr
inci
palii
fin
an�a
tori
în
ace
st s
ens,
ch
eltu
ielil
e pr
ivat
e
fiin
d �i
ele
des
tul
de i
mpo
rtan
te.
Inve
stir
ea î
n c
apit
al u
man
dev
ine,
astf
el, o
dec
izie
pol
itic
�.
Cer
cet�
toru
l Th
omas
D
aven
port
a
dem
onst
rat
c�
nu
m�r
ul
locu
rilo
r de
mu
nc�
în
alt
apre
ciat
e a
spor
it î
n r
apor
t cu
ati
tudi
nea
fa��
de
m
un
cile
n
ecal
ifica
te.
Inve
sti�
ia
în
edu
ca�i
e ap
are
ca
o
prio
rita
te p
entr
u i
ndi
vizi
�i
o as
igu
rare
în
fa�
a ri
scu
rilo
r ge
ner
ate
de
�om
aj �
i s�
r�ci
e [5
]. C
ompa
niil
e, l
a rî
ndu
l lo
r, p
ot o
b�in
e pr
ofit
,
inve
stin
d în
edu
ca�i
a an
gaja
�ilo
r, e
fect
ele
fiin
d ev
iden
te:
sala
ria�
ii
devi
n m
ai c
reat
ivi,
au o
ind
epen
den
�� d
eciz
ion
al�
mai
mar
e, p
ot
reac
�ion
a m
ai e
ficie
nt
cu s
olu
�ii o
ptim
e în
an
um
ite
situ
a�ii
etc.
Un
alt
cerc
et�t
or,
Ser
ghei
A
gabe
kov,
pr
omov
eaz�
n
o�iu
nile
de
st
ruct
ur�
soci
o-in
ovat
oare
�i
de
ca
pita
l u
man
in
ovat
or,
repr
ezen
tat
de
spec
iali�
ti d
in d
omen
iile
�tiin
�elo
r re
ale
�i t
ehn
ice,
teh
nol
ogiil
or d
e
mar
keti
ng
�i m
anag
emen
t, o
amen
i în
trep
rin
z�to
ri [6
].
50
med
ici,
�i 2
8 m
ii de
în
v���
tori
au
p�r
�sit
sis
tem
ul
de e
duca
�ie.
Cir
ca
7 la
su
t� a
u s
tudi
i su
peri
oare
�i
o tr
eim
e di
n e
mig
ran
�i a
u s
tudi
i
prof
esio
nal
e se
cun
dare
, în
com
para
�ie
cu n
um
ai 2
5 la
su
t� c
are
au
r�m
as î
n �
ar�.
Apr
oxim
ativ
tre
i p�
trim
i di
n c
ei c
are
mu
nce
sc î
n
str�
in�t
ate
au
lucr
at
ante
rior
în
m
edic
in�,
ed
uca
�ie,
ag
ricu
ltu
r�,
con
stru
c�ii
�i a
dmin
istr
area
mic
ulu
i bu
sin
ess
[7, p
.192
].
Con
side
r�m
ju
dici
oas�
, în
ace
st c
onte
xt,
p�re
rea
cerc
et�t
oru
lui
P. M
arti
n,
care
opi
nea
z� c
� gu
vern
ulu
i tr
ebu
ie s
�-i
revi
n�,
în
pri
mu
l
rân
d,
sarc
ina
de
arm
oniz
are
a le
gisl
a�ie
i n
a�io
nal
e re
feri
tor
la
emig
ra�i
e cu
st
anda
rdel
e in
tern
a�io
nal
e.
Su
nt
nec
esar
e ac
�iu
ni
con
cret
e pe
ntr
u a
im
plem
enta
con
ven
�iile
car
e au
fos
t de
ja r
atifi
cate
de M
oldo
va.
În p
lus,
ar
treb
ui
depu
se e
fort
uri
pen
tru
leg
aliz
area
emig
ran
�ilo
r �i
sem
nar
ea a
cord
uri
lor
bila
tera
le c
u t
oate
��r
ile g
azd�
.
Mai
m
ult
, în
ca
zul
lucr
�tor
ilor
sezo
nie
ri
ar
pute
a fi
aplic
ate
Mem
oran
dum
uri
de
în�e
lege
re m
ai fl
exib
ile [8
].
Pe l
âng�
im
pact
ul
mac
roec
onom
ic a
l tr
ansf
eru
rilo
r, u
tiliz
area
fon
duri
lor
tran
sfer
ate
în s
copu
ri d
e pr
odu
c�ie
est
e, d
e as
emen
ea,
impo
rtan
t� p
entr
u c
re�t
erea
eco
nom
ic�,
pen
tru
cre
area
loc
uri
lor
de
mu
nc�
�i
pe
ntr
u
redu
cere
a s�
r�ci
ei.
Mu
lte
din
ac
�iu
nile
pr
ivin
d
cadr
ul
mac
roec
onom
ic a
decv
at,
în s
peci
al,
mod
elel
e de
in
vest
i�ii
�i
polit
icile
de
prom
ovar
e a
cre�
rii
locu
rilo
r de
mu
nc�
car
e ge
ner
eaz�
ven
itu
ri,
sun
t la
fe
l de
im
port
ante
at
ât
pen
tru
em
igra
n�i
, câ
t �i
pen
tru
cei
car
e lo
cuie
sc î
n �
ar�.
Im
plem
enta
rea
aces
tor
polit
ici
de
guve
rn, î
n s
peci
al, a
celo
r di
n s
ecto
rul a
gric
ol, e
ste
prio
rita
r� p
entr
u a
încu
raja
sp
orir
ea
inve
sti�
iilor
di
n
con
tul
tran
sfer
uri
lor
de
pest
e
hot
are.
În
plu
s, p
ot f
i el
abor
ate
inst
rum
ente
spe
cific
e de
uti
lizar
e a
fon
duri
lor
emig
ran
�ilo
r în
sco
puri
in
vest
i�io
nal
e sa
u d
e as
igu
rare
a
uti
liz�r
ii m
ai e
ficie
nte
a r
esu
rsel
or in
vest
i�io
nal
e.
Ref
erin
�e:
1.
Ph.
L. M
arti
n,
J. E
. Ta
ylor
. Th
e an
atom
y of
a m
igra
tion
hu
mp.
Dev
elop
men
t st
rate
gy, e
mpl
oym
ent,
an
d m
igra
tion
. - O
EC
D, 1
996.
- p
. 43.
2.
D
. S
. M
asse
y. W
orld
s in
Mot
ion
: u
nder
stan
din
g in
tern
atio
nal
mig
rati
on a
t th
e en
d of
the
mill
enn
ium
. - O
xfor
d U
niv
ersi
ty P
ress
, 199
8. -
p. 2
77.
3.
E.
Ste
ptov
a. L
abor
Mig
rati
on i
n E
uro
pe:
Spec
ial
Focu
s on
th
e R
epu
blic
of
Mol
dova
. – C
hi�
inau
: IPP
, 200
3. -
p. 8
8.
51
4.
B.
Ghe
nce
a, I
. G
udu
mac
. La
bor
Mig
rati
on a
nd
Rem
itta
nce
s in
th
e R
epu
blic
of
Mol
dova
/
Mol
dova
M
icro
finan
ce
Alli
ance
, M
arke
tin
g an
d R
esea
rch
Dep
artm
ent.
– C
hi�
in�u
: MM
A, 2
004.
- p
. 132
. 5.
N
. D
udw
ick,
S
. A
ksha
y.
Mig
rati
on:
Cop
ing
wit
h
Eco
nom
ic
Har
dsh
ips
in
Rec
essi
on /
/ R
ecov
ery
and
Pove
rty
in M
oldo
va. -
Vol
.2. –
200
4 -
p.18
2.
6.
C.
Dev
esh
. R
emit
tan
ces:
Th
e ne
w
deve
lopm
ent
man
tra?
G
-24.
D
iscu
ssio
n
Pape
r Se
ries
No.
29,
- G
enev
a: U
NC
TAD
, 200
4, p
. 299
. 7.
N
. Du
dwic
k, S
. Aks
hay
. Op.
cit
., p.
182
. 8.
Ph
. L. M
arti
n. M
igra
tion
an
d Po
vert
y in
Mol
dova
. - C
his
inau
, 200
4, p
. 88.
70
Vic
tor
MO
RA
RU
, Ta
tian
a SO
CO
LOV
Con
cept
ul c
apit
alul
ui u
man
în
con
text
ul p
roce
selo
r m
igra
�ion
ale
Mi�
care
a as
cen
den
t� a
soc
iet�
�ii
este
det
erm
inat
� de
in
i�ia
tiva
crea
toar
e �i
de
dori
n�a
oam
enilo
r de
a s
chim
ba lu
cru
rile
spr
e bi
ne.
În
spat
ele
succ
esu
lui
ori
ner
eu�i
tei
un
ei a
c�iu
ni
soci
ale
se a
fl� o
mu
l,
indi
vidu
alit
atea
�i
pers
onal
itat
ea s
a. E
ste
adev
�rat
, om
ul
prin
în
s��i
nat
ura
sa
ac
cept
� “s
� tr
�ias
c�
pur
�i
sim
plu
”,
“a�a
cu
m
este
obi�
nu
it”
[1].
Res
pect
iv,
de c
ele
mai
des
e or
i, u
n i
ndi
vid
se i
mpl
ic�
intr
-o a
nu
mit
� ac
tivi
tate
doa
r în
mom
entu
l, cî
nd
apar
e n
eces
itat
ea
solu
�ion
�rii
un
ei p
robl
eme
ce î
l af
ecte
az�
nem
ijloc
i �i
im
edia
t. P
e de
alt�
par
te,
impl
icar
ea s
e pr
odu
ce a
tun
ci,
cîn
d in
divi
dul
se s
imte
capa
bil
a in
fluen
�a l
uar
ea d
eciz
iilor
, în
�ele
ge n
eces
itat
ea p
arti
cip�
rii
civi
ce, e
ste
resp
onsa
bil p
entr
u v
iitor
.
Iden
tific
area
�i
an
aliz
a co
ndi
�iei
u
man
e în
so
ciet
atea
con
tem
pora
n�,
a r
ela�
iei
com
plex
e ce
se
stab
ile�t
e în
tre
indi
vid
�i
soci
etat
e au
foc
aliz
at,
în u
ltim
ele
dece
nii,
ate
n�i
a ce
rcet
�tor
ilor
din
sfer
a �t
iin�e
lor
soci
ale
�i p
olit
ice
asu
pra
con
cept
elor
“ca
pita
l u
man
”
�i “
capi
tal s
ocia
l”.
Cap
ital
ul
um
an,
con
form
cel
or m
ai r
ecen
te a
bord
�ri,
incl
ude
tota
litat
ea c
un
o�ti
n�e
lor,
pri
cepe
rilo
r, e
xper
ien
�elo
r, c
ompe
ten
�elo
r �i
mot
iva�
iilor
ca
ract
eris
tice
pe
rson
alit
��ii,
ce
as
igu
r�
mai
m
ult
e
opor
tun
it��
i de
an
gaja
re
în
cîm
pul
mu
nci
i, ac
ces
mai
m
are
la
info
rma�
ie,
posi
bilit
��i
spor
ite
de
afir
mar
e et
c.
Exa
min
area
con
cept
ulu
i “c
apit
al
um
an”,
în
pa
rtic
ula
r,
de
Gar
y B
ecke
r [2
] �i
Theo
dore
W
. S
chu
ltz
[3],
defin
it
de
ei
drep
t cu
no�
tin
�ele
�i
capa
cit�
�ile
acu
mu
late
de
un
in
divi
d sa
u d
e u
n g
rup
de i
ndi
vizi
, a
perm
is f
ocal
izar
ea a
ten
�iei
cer
cet�
tori
lor
asu
pra
aspe
ctel
or d
e or
din
orga
niz
a�io
nal
-cu
ltu
ral
al
dezv
olt�
rii.
Din
ac
east
� pe
rspe
ctiv
�
capi
talu
l u
man
în
glob
eaz�
cap
ital
ul
edu
ca�i
onal
�i
capi
talu
l bi
olog
ic,
elem
ente
de
o se
mn
ifica
�ie
deos
ebit
� pe
ntr
u d
ezvo
ltar
ea e
con
omic
� �i
soci
al�.
Ace
ste
abili
t��i
ale
in
divi
zilo
r se
man
ifest
� co
nst
ant
�i s
înt
valo
rific
ate
pe p
ia�a
mu
nci
i în
sch
imbu
l res
urs
elor
eco
nom
ice.
69
� D
istr
uge
rea
fam
iliei
tr
adi�
ion
ale,
sp
orir
ea
nu
m�r
ulu
i fa
mili
ilor
mon
opar
enta
le �
i a d
ivor
�uri
lor;
� C
re�t
erea
n
um
�ru
lui
copi
ilor
r�m
a�i
f�r�
su
prav
egh
erea
p�ri
n�i
lor,
spo
rire
a ca
zuri
lor
de
infr
ac�i
un
i ju
ven
ile d
rept
urm
are
a ac
estu
i fen
omen
;
� În
str�
inar
ea
oam
enilo
r de
pa
tria
lo
r,
pier
dere
a va
lori
lor
trad
i�io
nal
e au
toh
ton
e.
Ref
erin
�e:
1. R
usu
Eu
gen,
Cat
an T
atia
na.
Com
pati
bilit
atea
leg
isla
�iei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
cu
pr
eved
erile
Pro
toco
lulu
i îm
potr
iva
traf
icu
lui
ilega
l de
mig
ran�
i pe
cal
e te
rest
r�,
a ae
rulu
i �i p
e m
are
// G
esti
onar
ea m
igra
�iei
de
mu
nc�
în R
epu
blic
a M
oldo
va.
– C
hi�
in�u
: Org
aniz
a�ia
In
tern
a�io
nal
� a
Mu
ncii,
200
5, p
. 49.
2.
An
uar
ul
stat
isti
c al
R
epu
blic
ii M
oldo
va.
– C
hi�
in�u
: B
irou
l N
a�io
nal
de
S
tati
stic
� a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
, 200
7.
3. I
dem
, p. 7
1.
4. I
dem
, p. 7
2 5.
Abe
lla M
anol
o. I
. C
um
s�
gest
ion�
m m
igra
�ia
for�
ei d
e m
un
c�.
– C
hi�
in�u
, 19
97.
6. B
ude
i V
ital
ie.
Traf
icu
l de
fiin
�e u
man
e –
prin
cipa
la f
orm
� a
mig
ra�i
ei i
lega
le î
n co
nte
xtu
l si
tua�
iei
actu
ale
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
//
Prev
enir
ea �
i co
mba
tere
a cr
imel
or t
ran
sna�
iona
le. P
robl
eme
teor
etic
e �i
pra
ctic
e. –
Ch
i�in
�u, 2
005.
52
Svet
lana
GO
RO
BIE
VSC
HI
Man
agem
entu
l cal
it��
ii v
ie�i
i �i
mig
rare
a po
pula
�iei
din
Rep
ublic
a M
oldo
va
În
pe
rioa
da
tran
zi�i
ei
pia�
a m
un
cii
din
M
oldo
va
a su
feri
t
prof
un
de t
ran
sfor
m�r
i, ge
ner
ate
de r
efor
mel
e ec
onom
ice,
pro
vocâ
nd
influ
en�e
dir
ecte
asu
pra
calit
��ii
fact
oru
lui
um
an.
În p
lus,
con
di�i
ile
soci
ale
au
dete
rmin
at
redu
cere
a sp
oru
lui
dem
ogra
fic
nat
ura
l �i
acce
ntu
area
em
igra
�iei
, ca
re
au
cau
zat,
la
râ
ndu
l lo
r,
sc�d
erea
con
stan
t� a
pop
ula
�iei
�i,
impl
icit
, a p
opu
la�i
ei a
ctiv
e.
An
aliz
a st
ruct
uri
i po
pula
�iei
act
ive
pe g
rupe
de
vârs
te c
onst
at�
ten
din
�e e
vide
nte
de
îmb�
trân
ire
a ac
este
ia.
Pon
dere
a ce
a m
ai m
are
este
de�
inu
t� d
e pe
rsoa
ne
cu v
ârst
e de
pes
te 3
5 de
an
i. În
per
ioad
a
2000
-200
5, p
opu
la�i
a oc
upa
t� a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
a s
c�zu
t cu
190
mii
de
pers
oan
e, a
dic�
cu
12,
5%,
atin
gân
d în
200
5 n
ivel
ul
de 4
9%
pen
tru
rat
a de
act
ivit
ate
�i 4
5% p
entr
u r
ata
de o
cupa
re,
infe
rioa
re
fa��
de
med
ia U
E -
25
cu 2
0, �
i re
spec
tiv
cu 1
8 pu
nct
e pr
ocen
tual
e
[1].
Cu
to
ate
aces
tea,
ex
ist�
do
men
ii al
e ec
onom
iei
prec
um
con
stru
c�iil
e, t
ran
zac�
iile
imob
iliar
e, a
dmin
istr
a�ie
pu
blic
�, c
omer
�ul,
inte
rmed
ieri
fin
anci
are,
în
ca
re
popu
la�i
a oc
upa
t�
a în
regi
stra
t
cre�
teri
, do
men
ii ca
re s
un
t co
nsi
dera
te c
u p
oten
�ial
de
dezv
olta
re î
n
pers
pect
iv�.
Dac
� an
aliz
�m e
volu
�ia
popu
la� i
ei R
epu
blic
ii M
oldo
va p
e gr
upe
de
vârs
t�,
potr
ivit
da
telo
r ce
lor
dou
� re
cen
s�m
inte
(d
in
1989
�i
2004
), se
ob
serv
� c�
gr
upu
l po
pula
�iei
ac
tive
(1
5-60
an
i) n
u
se
m�r
e�te
în
tr-u
n r
itm
pro
por�
ion
al c
u c
el î
n c
are
scad
e po
pula
�ia
tân
�r�
(0-1
4 an
i) �i
spo
re�t
e ce
a b�
trân
� (6
0 an
i �i p
este
), rs
pect
iv, î
n
mod
nor
mal
, ven
itu
rile
pen
tru
pro
gram
ele
soci
ale
nu
pot
cre
�te
decâ
t
prin
tr-o
m�r
ire,
pes
te v
alor
ile o
bi�n
uit
e, a
pro
duct
ivit
��ii
mu
nci
i.
La
baza
ac
este
i af
irm
a�ii
se
afl�
�i
te
oria
, co
nfo
rm
c�re
ia
com
port
amen
tul
econ
omic
in
divi
dual
var
iaz�
în
fu
nc�
ie d
e vâ
rst�
.
(�ri
le c
u o
pro
por�
ie r
idic
at�
a ti
ner
ilor
�i/s
au b
�trâ
nilo
r ti
nd
s�
53
aloc
e u
n
volu
m
mai
m
are
de
resu
rse
aces
tor
gru
puri
, ad
ucâ
nd
ades
ea p
reju
dici
i cre
�ter
ii ec
onom
ice.
Ace
st f
enom
en e
ste
sesi
zabi
l �i
la
noi
, sp
re e
xem
plu
, în
tot
alu
l
popu
la�i
ei R
epu
blic
ii M
oldo
va a
cest
e gr
upu
ri n
u d
e�in
o p
onde
re
sem
nifi
cati
v�,
dar
avân
d în
ved
ere
ult
imel
e te
ndi
n�e
dem
ogra
fice,
prec
um
su
nt
proc
esu
l de
em
igra
re m
asiv
�, î
mb�
trân
irea
pop
ula
�iei
etc.
, an
um
ite
con
seci
n�e
al
e ac
esto
ra
vor
pute
a ap
are
mai
pron
un
�ate
.
Exi
st�
o co
rela
�ie
dire
ct�
din
tre
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei a
pte
de
mu
nc�
�i
cre�
tere
a ve
nit
uri
lor.
În
caz
ul
în c
are
gru
pul
popu
la�i
ei
apte
de
mu
nc�
est
e pr
edom
inan
t, s
e ob
serv
� cr
e�te
rea
sem
nifi
cati
v�
a ve
nit
uri
lor.
Pon
dere
a ac
estu
i gr
up
în t
otal
ul
popu
la�i
ei R
epu
blic
ii
Mol
dova
(cu
exc
ep�i
a Tr
ansn
istr
iei)
este
de
43,7
%.
Dec
i, n
u p
ute
m
vorb
i de
spre
o c
re�t
ere
sem
nifi
cati
v� a
ven
itu
rilo
r po
pula
�iei
, da
t
fiin
d fa
ptu
l c�
fo
r�a
de
mu
nc�
ec
onom
ic
acti
v�
din
R
epu
blic
a
Mol
dova
nu
con
stit
uie
nic
i ju
m�t
ate
din
pop
ula
�ia
��ri
i. M
ai m
ult
,
dac�
obs
erv�
m e
volu
�ia
popu
la�i
ei d
up�
ace
lea�
i gr
upe
de
vârs
te,
este
evi
den
t� m
odifi
care
a su
feri
t� d
e va
riab
ila „
rapo
rt d
e de
pen
den
��
dup�
vâ
rst�
”:
în
anu
l 19
89,
35
de
tin
eri
�i
25
de
b�tr
âni
erau
depe
nde
n�i
de
10
0 de
ad
ul�
i, în
ti
mp
ce,
în
anu
l 20
04,
se
înre
gist
reaz
� o
sc�d
ere
dram
atic
� a
nu
m�r
ulu
i de
tin
eri
(23)
�i
o
cre�
tere
mod
erat
� a
nu
m�r
ulu
i b�t
rân
ilor
(29)
.
Cu
cer
titu
din
e, c
� ac
tual
a sc
�der
e a
popu
la�i
ei t
iner
e va
fi
refle
ctat
�, în
viit
or,
în s
c�de
rea
popu
la�i
ei a
dult
e, ia
r ac
east
a, în
mod
inev
itab
il, s
e va
r�s
frân
ge �
i asu
pra
cre�
teri
i eco
nom
ice.
De
asem
enea
, cr
e�te
rea
în u
ltim
a vr
eme
a po
nde
rii
popu
la�i
ei
adu
lte
(de
pest
e 2%
) în
to
talu
l po
pula
�iei
va
du
ce
la
spor
irea
con
tin
gen
tulu
i de
vâr
st�
60 d
e an
i �i
pes
te,
ceea
ce
va m
odifi
ca
sem
nifi
cati
v va
riab
ila a
nal
izat
� (T
abel
ul 1
).
Nu
est
e ex
clu
s c�
ace
ste
ten
din
�e a
r pu
tea
gen
era
alte
efe
cte
neg
ativ
e, r
efle
ctat
e, în
pri
nci
pal,
în:
- sc
�der
ea n
ivel
ulu
i de
tra
i al
gru
pei
de v
ârst
� de
60
ani
�i p
este
(nu
m�r
ul
celo
r ca
re p
ot s
us�
ine
din
pu
nct
de
vede
re f
inan
ciar
cate
gori
a so
cial
� a
pen
sion
arilo
r es
te d
in c
e în
ce
mai
mic
);
68
� C
uri
ozit
atea
de
a ve
dea
cu o
chii
prop
rii
via�
a oa
men
ilor
din
alt
e
��ri
�i d
e tr
�i o
exp
erie
n��
nou
�;
� O
rgol
iul d
e a
adu
na
aver
e –
ca s
� fie
„în
rân
d cu
lum
ea”
et
c.
Em
igra
�ia
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
a d
even
it u
n p
roce
s so
cial
rele
van
t, c
are
nec
esit
� m
ult
e ef
ortu
ri i
nte
rne
�i e
xter
ne
din
par
tea
stat
ulu
i pe
ntr
u
g�si
rea
un
or
c�i
adec
vate
de
so
lu�i
onar
e a
prob
lem
elor
pe
ca
re
le
gen
erea
z�.
În
calit
ate
de
proc
es
soci
al,
mig
ra�i
a m
anife
st�
un
ca
ract
er
con
trad
icto
riu
�i
în
glob
eaz�
at
ât
aspe
cte
de o
rdin
poz
itiv
, câ
t �i
cel
e de
ord
in n
egat
iv [
5].
Prin
tre
cele
pozi
tive
pot
fi r
emar
cate
:
� C
ontr
ibu
�ia
mig
ran
�ilo
r la
cre
area
un
ei l
um
i f�
r� f
ron
tier
e, a
tât
sub
aspe
ct e
con
omic
, cât
�i c
el s
piri
tual
;
� Im
plic
area
cet
��en
ilor
în p
roce
sele
eco
nom
ice
din
��r
ile d
ezvo
ltat
e,
astf
el c
reân
du-s
e po
sibi
lit��
i po
ten
�ial
e pe
ntr
u i
ni�
iere
a af
acer
ilor
în �
ara
de o
rigi
ne,
la r
even
ire;
� A
sigu
rare
a m
ater
ial�
a fa
mili
ei;
� S
atis
face
rea
nec
esit
��ii
de a
ved
ea u
n a
lt m
odel
de
via�
� so
cial
-
econ
omic
� �i
per
son
al�;
� C
ompe
nsa
rea
lacu
nel
or
în
cun
oa�t
erea
lim
bilo
r st
r�in
e,
fapt
nec
esar
inte
gr�r
ii du
rabi
le a
��r
ii în
Un
iun
ea E
uro
pean
�;
� A
juto
rare
a ��
rii
s� s
upr
avie
�uia
sc�
prin
„in
jec�
iile”
fin
anci
are
ale
gast
arba
iter
ilor;
� C
un
oa�t
erea
pe
vi
u
a al
tor
cult
uri
�i
a
alto
r po
sibi
lit��
i de
dezv
olta
re s
piri
tual
�;
� C
�p�t
area
u
nei
pr
ofes
ii cu
el
emen
te
prac
tice
la
n
ivel
ul
stan
dard
elor
eu
rope
ne
etc.
Toto
dat�
, m
igra
�aia
, a�
a cu
m
dem
onst
reaz
� ex
peri
en�a
, a
prov
ocat
�i
mai
con
tin
u�
s� p
rovo
ace
efec
tede
ord
in n
egat
iv [
6] a
tât
asu
pra
soci
et��
ii în
an
sam
blu
, câ
t �i
asu
pra
fam
iliei
�i
pers
onal
it��
ii.
Prin
tre
cele
mai
im
port
ante
efe
cte
neg
ativ
e, g
ener
ate
de p
roce
sele
mig
ra�i
onal
e, p
ot fi
am
inti
te:
� D
epop
ula
rea
loca
lit��
ilor
rura
le:
în u
rma
aces
tui
fen
omen
, în
sat
e
r�m
ân c
ase
p�r�
site
, p�
mân
turi
nep
relu
crat
e, o
amen
ii b�
trân
i
nea
juto
ra�i
de
prop
rii c
opii;
67
În a
cela
�i t
imp,
doa
r o
part
e m
ic�
din
pop
ula
�ie
[4]
plea
c�
pest
e h
otar
e pe
ntr
u
a m
un
ci
în
baz�
de
co
ntr
act
(a
se
vede
a
Dia
gram
a 2)
.
Dia
gram
a 2
S
urs
a:
Anu
aru
l st
atis
tic
al R
epu
blic
ii M
oldo
va.
– C
hi�
in�u
: B
irou
l N
a�io
nal
de
Sta
tist
ic�
al R
epu
blic
ii M
oldo
va, 2
007,
p. 7
2.
De
obse
rvat
, c�
, de
�i n
um
�ru
l pe
rsoa
nel
or c
are
plea
c� p
este
hot
are,
av
ând
înch
eiat
u
n
con
trac
t de
m
unc
�,
cre�
te,
totu
�i
el
r�m
âne
net
in
feri
or n
um
�ru
lui
de p
erso
ane
care
em
igre
az�.
Vom
rem
arca
fa
ptu
l c�
Bir
oul N
a�io
nal
de
Sta
tist
ic�
al R
epu
blic
ii M
oldo
va
nu
pu
blic
� da
te p
rivi
nd
mig
rare
a te
mpo
rar�
a t
iner
etu
lui
stu
dios
în
tim
pul v
acan
�ei d
e va
r�.
Mig
ra�i
a în
mas
� în
�ar
� es
te p
rovo
cat�
de
mai
mu
l�i
fact
ori.
Prin
tre
cei m
ai im
port
an�i
pot
fi n
um
i�i:
� Tr
ecer
ea d
e la
o s
ocit
ate
tota
litar
� la
soc
ieta
te d
esch
ic�:
ple
care
a
pest
e h
otar
e n
u m
ai e
ste
deci
s� î
n c
adru
l pr
ezen
t�ri
i om
ulu
i în
fa�a
un
or c
omis
ii sp
ecia
le;
nu
mai
est
e n
evoi
e de
pre
zen
tare
a u
nor
cara
cter
isti
ci
cu
priv
ire
la
core
spu
nde
rea
pers
oan
ei
rigo
rilo
r
ideo
logi
ce;
� S
itu
a�ia
eco
nom
ic�
prec
ar�,
im
posi
bilit
atea
de
a g�
si l
ocu
ri d
e
mu
nc�
car
e ar
asi
gura
o e
xist
en��
dec
ent�
;
� Tr
ansf
orm
area
ban
ulu
i în
val
oare
abs
olu
t�;
� D
orin
�a d
e a
inst
rui
copi
ii în
con
form
itat
e cu
eta
loan
ele
soci
ale
de
ult
im�
or�;
� In
fluen
�a
mas
s-m
rdia
as
upr
a au
dito
riu
lui
prin
de
mon
stra
rea
mod
elel
or d
e vi
a��
reu
�it�
, apa
ren
t ac
cesi
bile
fiec
�ru
ia;
54
- re
duce
rea
for�
ei d
e m
un
c�,
coro
bora
t� c
u r
ata
mar
e a
�om
aju
lui
pe t
erm
en l
un
g (a
ici
avem
în
ved
ere
�i f
aptu
l c�
o p
arte
din
cei
ce l
ucr
eaz�
pes
te h
otar
e m
ai d
evre
me
sau
mai
târ
ziu
se
vor
înto
arce
ac
as�,
re
spec
tiv,
di
rect
sa
u
indi
rect
vo
r ex
erci
ta
pres
iun
i asu
pra
pie�
ei d
e m
un
c�;
- �o
maj
ul v
a fi
în c
re�t
ere)
;
- sc
�der
ea
Prod
usu
lui
Inte
rn
Bru
t (P
IB)
al
Mol
dove
i �i
al
te
con
seci
n�e
.
Tabe
lul 1
Popu
la�i
a M
oldo
vei
dup�
gru
pe d
e vâ
rst�
C
ompo
zi�i
a po
pula
�iei
R
ecen
s�m
ântu
l di
n 19
89
Rec
ens�
mân
tul
din
2004
D
inam
ica
popu
la�i
ei
c�tr
e 20
04, %
Po
pula
�ia
la
rece
ns�m
ânt
4335
,6 m
ii 33
83,3
mii
0-14
an
i (t
iner
i) 12
11 m
ii (2
7,9%
)
6461
52 m
ii (1
9,9%
)
15-5
9 an
i (a
dul�
i)
2578
mii
(59,
5%)
2240
669
mii
(66,
2%)
Popu
la�i
e pe
gru
pe
de v
ârst
�
60 �
i pe
ste
(b�t
rân
i)
546
mii
(12,
6%)
4964
31m
ii (1
4,67
%)
S
urs
a: A
nuar
ele
stat
isti
ce a
le B
NS
În c
eea
ce p
rive
�te
popu
la�i
a ce
cu
prin
de c
onti
nge
ntu
l fe
min
in
fert
il (1
5-49
an
i), c
re�t
erea
de
2,3%
, în
regi
stra
t� d
e gr
upa
res
pect
iv�
de v
ârst
� în
an
ul
2004
, es
te n
esem
nifi
cati
v� î
n c
ompa
ra�i
e cu
rat
a
anu
al�
a îm
b�tr
ânir
ii de
mog
rafic
e (0
,2%
).
Pe t
erm
en l
un
g, a
sem
enea
ten
din
�e v
or p
rovo
ca î
mb�
trân
irea
popu
la�i
ei,
depo
pula
rea,
sc
�der
ea
dras
tic�
a
for�
ei
de
mu
nc�
�i
degr
adar
ea c
alit
��ii
aces
teia
.
Pen
tru
men
�in
erea
un
or i
ndi
cato
ri e
con
omic
i ac
cept
abili
, es
te
posi
bil
ca �
i în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
, în
con
di�i
ile î
n c
are
ar e
xist
a
atra
ctiv
itat
e, s
� se
pra
ctic
e im
port
ul
for�
ei d
e m
un
c�,
ceea
ce
ar
pute
a pr
ovoc
a al
te r
iscu
ri p
entr
u c
are
soci
etat
ea m
oldo
ven
easc
� es
te
pu�i
n p
reg�
tit�
. To
tu�i
, pr
intr
e pr
iori
t��i
le g
uve
rnam
enta
le c
u p
rivi
re
55
la p
olit
ica
dem
ogra
fic�
�i o
cupa
rea
for�
ei d
e m
un
c�,
în p
rim
ul
rân
d,
ar t
rebu
i s�
figu
reze
:
� cr
e�te
rea
calit
��ii
vie�
ii;
� pr
oble
mel
e le
gate
de
ineg
alit
��i �
i exc
lude
re s
ocia
l�;
� si
gura
n�a
soc
ial�
a c
et��
ean
ulu
i;
� at
itu
din
ea m
ai c
ompl
ex�
fa��
de
inte
nsi
ficar
ea f
enom
enu
lui
emig
ra�i
onis
t (în
spe
cial
, fe
nom
enu
l em
igra
�iei
cre
ieri
lor
�i
tin
erilo
r).
Te
oria
ec
onom
ic�
dem
onst
reaz
� c�
cr
e�te
rea
econ
omic
�
gen
erea
z� o
cre
�ter
e a
locu
rilo
r de
mu
nc�
dat
orit
� m
oder
niz
�rii
�i
rete
hn
olog
iz�r
ii în
trep
rin
deri
lor,
at
rage
rii
inve
sti�
iilor
in
tern
e �i
exte
rne
etc.
Cu
toa
te a
cest
ea,
Rep
ubl
ica
Mol
dova
dem
onst
reaz
� o
evol
u�i
e sp
ecifi
c� î
n a
cest
sen
s, e
con
omia
în
regi
strâ
nd
a an
um
it�
cre�
tere
, da
r în
par
alel
cu
red
uce
rea
locu
rilo
r de
mu
nc�
. Fa
�� d
e
1999
n
um
�ru
l de
sa
lari
a�i
în
2005
er
a cu
20
%
mai
m
ic
(în
agri
cult
ur�
– c
u 5
0%,
incl
usi
v fe
mei
cu
53%
, ia
r în
con
stru
c�ii
– cu
30%
). D
inam
ica
neg
ativ
� a
locu
rilo
r de
mu
nc�
va
avea
pe
viit
or o
influ
en��
n
egat
iv�
asu
pra
prod
uct
ivit
��ii
�i
cre�
teri
i ec
onom
ice,
deoa
rece
sal
ariil
e au
cea
mai
mar
e po
nde
re î
n v
enit
uri
le p
opu
la�i
ei
[2].
În a
cela
�i t
imp,
atr
acti
vita
tea
pie�
ei l
ocal
e a
for�
ei d
e m
un
c� e
ste
în s
c�de
re,
situ
a�ie
con
firm
at�
�i
de d
imin
uar
ea r
atei
de
acti
vita
te a
popu
la�i
ei în
vâr
st�
de 1
5 an
i �i m
ai m
ult
: de
la 6
0% în
an
ul 2
000
la
49%
în a
nul 2
005.
În
par
alel
, a s
c�zu
t �i
rat
a de
ocu
pare
a p
opu
la�i
ei
de l
a 55
% î
n a
nu
l 20
00 l
a 45
% î
n a
nu
l 20
05 (
date
le p
entr
u 2
006
arat
� c�
ace
asta
a s
c�zu
t pâ
n�
la 4
3,7%
), la
b�r
ba�i
sem
nifi
cati
v m
ai
mu
lt d
ecât
la
fem
ei.
Bin
eîn
�ele
s c�
exi
st�
o se
rie
de p
robl
eme-
chei
e
care
afe
ctea
z� f
un
c�io
nar
ea p
ie�e
i m
un
cii
în R
epu
blic
a M
oldo
va �
i
care
se
cer
a fi
solu
�ion
ate,
iar
prin
tre
aces
tea
ar fi
:
� n
um
�ru
l m
are
de l
ocu
ri d
e m
un
c� c
u p
rodu
ctiv
itat
e jo
as�
�i
niv
el d
e sa
lari
zare
red
us;
� m
ecan
ism
e de
sta
bilir
e a
sala
riilo
r in
sufic
ien
t de
zvol
tate
pen
tru
a re
flect
a co
resp
un
z�to
r pr
odu
ctiv
itat
ea �
i niv
elu
l de
calif
icar
e;
66
Mar
ia C
IOC
AN
U
Mig
ra�i
a
– pr
oces
soc
ial c
ontr
adic
tori
u
Mig
ra�i
a oa
men
ilor
în
calit
ate
de
proc
es
soci
al
a fo
st
cara
cter
isti
c� t
utu
ror
tim
puri
lor.
Mig
ra�i
a în
mas
� es
te c
arac
teri
stic
�
nu
mai
pen
tru
epo
cile
în
car
e n
u s
e at
est�
sta
bilit
ate
econ
omic
�,
polit
ic�
ori
poat
e fi
rezu
ltat
al
un
or c
alam
it��
i n
atu
rale
. M
igra
�ia
este
un
pr
oces
so
cial
vi
zibi
l, da
r,
toto
dat�
, �i
as
cum
s,
din
ca
uza
ned
ivu
lg�r
ii co
n�t
ien
te d
e c�
tre
mu
lte
din
per
soan
ele
antr
enat
e în
aces
ta, a
sco
pulu
i rea
l al p
lec�
rii p
este
hot
arel
e ��
rii.
În
mai
mu
lte
surs
e se
men
�ion
eaz�
c�
nu
m�r
ul d
e m
igra
n�i
din
Mol
dova
var
iaz�
în
tre
400
pân
� la
700
mii
de p
erso
ane
[1].
Con
form
date
lor
stat
isti
ce,
ten
din
�a p
opu
la�i
ei d
e a
se a
�eza
cu
tra
ilu p
este
hot
are
se s
tabi
lizea
z� [
2].
Ace
st f
enom
en p
oate
fi
obse
rvat
mai
cla
r
din
dia
gram
a ce
urm
eaz�
:
Dia
gram
a 1
S
urs
a:
Anu
aru
l st
atis
tic
al R
epu
blic
ii M
oldo
va.
– C
hi�
in�u
: B
irou
l N
a�io
nal
de
Sta
tist
ic�
al R
epu
blic
ii M
oldo
va, 2
007,
p. 7
1.
Prim
ul
loc
al d
esti
na�
iei
în p
roce
sul
de e
mig
rare
a p
opu
la�i
ei
din
Rep
ubl
ica
Mol
dova
îl
ocu
p� R
usi
a, c
el d
e-al
doi
lea
– U
krai
na,
al
trei
lea
– SU
A,
al p
atru
lea
– G
erm
ania
[3]
. O
p�iu
nea
pre
pon
dere
nt�
a
oam
enilo
r de
a s
e st
abili
cu
tra
iul
în R
usi
a �i
în
Ukr
ain
a, î
n p
rim
ul
rân
d, p
oate
fi
expl
icat
� �i
pri
n t
ran
sfer
ul
într
-un
are
al c
ult
ura
l �i
lingv
isti
c cu
nos
cut.
65
� m
igra
�ia
mol
dove
nilo
r, c
ondi
�ion
at�
de s
itu
a�ia
soc
ial-
econ
omic
�,
refle
ctân
d re
alit
��ile
ex
iste
nte
, es
te
un
re
gist
ru
al
un
ei
joas
e
calit
��i a
vie
�ii p
opu
la�i
ei d
in �
ar�;
� m
igra
�ia
de m
un
c� a
pop
ula
�iei
mol
dove
ne�
ti e
ste
un
r�s
pun
s, l
a
niv
el d
e m
as�,
la
con
di�i
ile î
n c
are
se a
fl�,
o în
cerc
are
de a
-�i
îmbu
n�t
��i
star
ea m
ater
ial�
, si
tua�
ia f
amili
ei,
în c
ircu
mst
an�e
le
tran
sfor
m�r
ilor
soci
ale
de p
ropo
r�ii,
în
so�i
te d
e u
n p
re�
soci
al
înal
t;
� m
igra
�ia
popu
la�i
ei
în
con
text
ul
fen
omen
ulu
i gl
obal
iz�r
ii
econ
omiil
or n
a�io
nal
e es
te o
con
seci
n��
in
evit
abil�
pen
tru
mu
lte
��ri
di
n
lum
e,
dar
pen
tru
u
n
stat
at
ât
de
mic
ca
R
epu
blic
a
Mol
dova
poa
te a
vea
con
seci
n�e
dem
ogra
fice
cata
stro
fale
;
� u
n m
anag
emen
t sl
ab l
a n
ivel
sta
tal
al p
robl
emel
or m
onit
oriz
�rii
calit
��ii
vie�
ii,
este
u
na
din
ca
uze
le
prin
cipa
le
ale
mig
ra�i
ei
popu
la�i
ei d
in �
ar�;
� au
tori
t��i
le
publ
ice
abili
tate
cu
dr
eptu
l de
a
mon
itor
iza
prob
lem
ele
mig
ra�i
onal
e al
e R
epu
blic
ii M
oldo
va s
un
t ob
ligat
e s�
eval
uez
e câ
t m
ai r
eal
situ
a�ia
cre
at�
�i s
� c
olab
orez
e m
ai i
nte
ns
�i f
ruct
uos
cu
act
orii
inte
rna�
ion
ali
în e
labo
rare
a �i
rea
lizar
ea
un
ei
polit
ici
mig
ra�i
onal
e ad
ecva
te,
care
ar
ge
ner
a re
zult
ate
pozi
tive
pen
tru
sit
ua�
ia s
ocio
-eco
nom
ic�
din
�ar
�.
Lite
ratu
ra:
1.
Fo
r�a
de m
unc
� în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
: Ocu
pare
�i �
omaj
, an
ul 2
005.
Not
� in
form
ativ
� /
Bir
oul N
a�io
nal
de
Sta
tist
ic�
// h
ttp:
//w
ww
.sta
tist
ica.
md/
stat
isti
cs/d
at.
2.
Rap
ortu
l Na�
ion
al d
e D
ezvo
ltar
e U
man
� 20
06 /
/ h
ttp:
//w
ww
.un
dp.m
d/pu
blic
atio
ns/
2006
NH
DR
. 3.
B
arom
etru
l de
opin
ie p
ubl
ic�,
noi
embr
ie 2
006
/ In
stit
utu
l de
Polit
ici P
ubl
ice
//
ww
w.ip
p.m
d.
4.
Rap
ortu
l Na�
ion
al d
e D
ezvo
ltar
e U
man
�, 2
006.
5.
�
�%��
�� �
., ��
����
�.,
���
���
�. �
����
���
��
���
�
���
����
�
���
���
// M
OLD
OSC
OPI
E (P
robl
eme
de a
nal
iz�
polit
ic�)
. Par
tea
XX
. – C
hi�
in�u
, U
SM
, 20
02, p
p. 7
4-77
. 6.
Ti
mpu
l, 20
08, 1
1 ap
rilie
. 7.
G
hen
cea
B.,
Gu
dum
ac
I. M
igra
�ia
de
mu
nc�
�i
re
mit
en�e
le
în
R
epu
blic
a M
oldo
va /
Alia
n�a
de
Mic
rofin
an�a
re d
in M
oldo
va,
Fund
a�ia
Sor
os-M
oldo
va.
– C
hi�
in�u
: MM
A, 2
004.
8.
M
atei
V
. D
epop
ula
rea
sate
lor
duce
la
pi
erde
rea
baze
i de
re
prod
uce
re
a po
pula
�iei
(S
itu
a�ia
de
mog
rafic
� în
R
. M
oldo
va)
//
F�r�
Ta
bu.
Bu
leti
n in
form
ativ
, 20
06, n
r. 1
1.
9.
Tim
pul,
2006
, 27
iulie
.
56
� po
nde
rea
înal
t� a
act
ivit
��ilo
r in
form
ale
într
-o s
erie
de
sect
oare
�i r
amu
ri d
e pr
odu
c�ie
;
� �o
maj
ul î
nal
t în
rân
dul t
iner
ilor;
� n
ivel
ul r
idic
at a
l �om
aju
lui d
e lu
ng�
du
rat�
;
� lip
sa u
nu
i si
stem
ade
cvat
de
mon
itor
izar
e �i
pro
gnoz
are
a pi
e�ei
for�
ei d
e m
un
c� e
tc.
În p
ofid
a de
clar
a�iil
or g
uve
rnam
enta
le d
e a
sus�
ine
pia�
a fo
r�ei
de m
un
c�,
buge
tele
an
ual
e, a
prob
ate
în u
ltim
ii an
i n
u a
prop
ie,
ci
înde
p�rt
eaz�
ec
onom
ia �
�rii
de �
inte
le e
uro
pen
e. B
uge
tul
nu
vin
e s�
sus�
in�
mu
nca
, fii
nd,
mai
deg
rab�
, u
n b
uge
t de
asi
sten
�� s
ocia
l�
care
în
cura
jeaz
� do
ar
polit
ica
aju
toar
elor
so
cial
e.
Ch
eltu
ielil
e
prev
�zu
te p
entr
u s
tim
ula
rea
ocu
p�ri
i fo
r�ei
de
mu
nc�
nu
rep
rezi
nt�
decî
t 0,
3% d
in P
IB-u
l M
oldo
vei,
în t
imp
ce m
edia
eu
rope
ana
este
de
2,3%
din
PIB
-ul �
�rilo
r U
E.
Dac
� gu
vern
ul
va c
onti
nu
a s�
în
cura
jeze
sit
ua�
ia m
un
ca î
n
Legi
le u
lter
ioar
e an
ual
e a
Bu
getu
lui
Na�
ion
al p
rin
aju
toar
e so
cial
e �i
nu
va
acce
pta
cre�
tere
a sa
lari
ulu
i m
inim
la
un
niv
el c
are
s� p
erm
it�
anga
ja�i
lor
s�-�
i ac
oper
e ce
l pu
�in
ch
eltu
ielil
e pr
imar
e,
mar
ile
proi
ecte
de
infr
astr
uct
ur�
pre
v�zu
te î
n b
uge
t n
u v
or p
ute
a fi
puse
în
aplic
are
din
lips
� de
for�
� de
mu
nc�
.
S
itu
a�ia
dem
ogra
fic�
cara
cter
isti
c� p
entr
u R
epu
blic
a M
oldo
va
este
foa
rte
dific
il�,
dar
nu
est
e u
nic
�. M
ajor
itat
ea s
tate
lor
euro
pen
e
au
parc
urs
, ti
mp
de
pest
e 20
0 de
an
i, pe
rioa
da
de
tran
zi�i
e
dem
ogra
fic�,
ad
ic�
trec
erea
de
la
u
n
regi
m
de
repr
odu
cere
a
popu
la�i
ei d
e ti
p l�
rgit
, câ
nd
nu
m�r
ul
popu
la�i
ei c
re�t
e in
ten
s, l
a u
n
nou
reg
im d
e re
prod
uce
re a
pop
ula
�iei
, câ
nd
popu
la�i
a cr
e�te
foa
rte
len
t sa
u e
ste
în d
escr
e�te
re.
De
exem
plu
, Fr
an�a
, E
lve�
ia a
u t
recu
t la
nou
l re
gim
de
repr
odu
cere
la
înce
putu
l se
c. a
l X
IX-l
ea �
i au
fin
aliz
at
acea
st�
trec
ere
la s
fâr�
itu
l se
c. X
X.
În R
epu
blic
a M
oldo
va,
acea
st�
tran
zi�i
e a
fost
dife
rit�
: ea
a î
nce
put
la m
ijloc
ul
anilo
r '5
0 ca
s�
final
izez
e la
înce
putu
l an
ilor
'90,
adi
c� a
du
rat
doar
35-
40 d
e an
i.
Pe
parc
urs
ul
peri
oade
i u
ltim
ilor
35-4
0 an
i, n
atal
itat
ea
în
Mol
dova
a s
c�zu
t de
pat
ru o
ri.
Nic
i un
alt
sta
t în
lum
e n
u c
un
oa�t
e o
asem
enea
des
cre�
tere
rap
id�
a n
atal
it��
ii po
pula
�iei
. Po
ate
c� n
-ar
fi
57
atât
de
grav
fap
tul
c� a
sc�
zut
nat
alit
atea
, da
c� n
-ar
fi cr
escu
t
mor
talit
atea
. În
an
ii '5
0-'6
5 s-
a în
regi
stra
t di
min
uar
ea m
orta
lit��
ii, în
spec
ial
a ce
lei
infa
nti
le,
îns�
du
p� 1
965
înce
pe o
cre
�ter
e le
nt�
, da
r
foar
te s
tabi
l� a
mor
talit
��ii
popu
la�i
ei.
În a
nii
'90,
niv
elu
l de
nat
alit
ate
este
ega
l cu
cel
al
mor
talit
��ii.
Iar
înce
putu
l se
c.
XX
I es
te
mar
cat
de
desc
re�t
erea
n
um
�ru
lui
popu
la�i
ei. A
ici s
e pr
ofile
az�
dou
� ca
uze
bin
e de
term
inat
e:
1) r
edu
cere
a es
en�i
al�
a n
atal
it��
ii �i
cre
�ter
ea m
orta
lit��
ii;
2) t
ran
sfor
m�r
ile e
sen
�ial
e al
e ca
ract
eru
lui m
igra
�iei
.
Dac
� în
an
ii '9
0,
mig
ra�i
a av
ea
aspe
ct
mai
m
ult
de
or
din
polit
ic,
dup�
'94-
'95
mig
ra�i
a a
înce
put
s� f
ie m
arca
t� d
e în
sem
nel
e
mot
iv�r
ii pu
r ec
onom
ice.
Oam
enii
au î
nce
put
s� p
lece
în
sta
tele
euro
pen
e în
c�u
tare
a u
nu
i lo
c de
mu
nc�
. Pr
oble
ma
con
st�
aic
în
fapt
ul
c� a
în
cepu
t pl
ecar
ea î
n m
as�
�i a
spe
cial
i�ti
lor
de î
nal
t�
calif
icar
e: i
ngi
ner
i, în
v���
tori
, m
edic
i. A
stfe
l, pu
tem
vor
bi n
u d
oar
de
o de
popu
lare
a R
epu
blic
ii M
oldo
va,
ci d
e o
pier
dere
a p
oten
�ial
ulu
i
�tiin
�ific
, ec
onom
ic,
um
an.
Din
p�c
ate,
ace
st p
roce
s se
in
ten
sific
� în
tim
pul
de f
a��.
Dac
� in
i�ia
l pl
eca
câte
un
om
din
fam
ilie,
un
vec
in,
ast�
zi p
leac
� fa
mili
i, m
ahal
ale
într
egi.
Cân
dva
Mol
dova
se
mân
drea
cu s
ate
înflo
rito
are,
în
car
e se
con
stru
iau
zec
i �i
su
te d
e ca
se n
oi �
i
fru
moa
se.
Ast
�zi,
u�i
le c
asel
or s
un
t în
cuia
te,
iar
cei
care
au
r�m
as
sun
t b�
trân
i �i
cop
ii. C
opiii
au
r�m
as p
e se
ama
bun
eilo
r, v
ecin
ilor,
rude
lor
sau
alt
or p
erso
ane.
Sit
ua�
ia e
ste
din
tre
cele
mai
com
plex
e �i
gen
erat
oare
de
îngr
ijor�
ri.
Mig
ra�i
a se
în
regi
stre
az�
�i
în
alte
st
ate,
da
r în
R
epu
blic
a
Mol
dova
ea
este
mai
pro
nu
n�a
t�. Î
n s
tate
le e
uro
pen
e pr
ecu
m P
olon
ia,
Ceh
ia,
Un
gari
a s-
a în
regi
stra
t u
n v
al d
e m
igra
�ie
dup�
des
tr�m
area
sist
emu
lui
soci
alis
t, d
ar s
tabi
lizar
ea p
roce
sulu
i a
fost
un
a ra
pid�
. În
Mol
dova
în
s�
aces
t va
l de
m
igra
�ie
dure
az�
de
mai
m
ult
de
u
n
dece
niu
�i
nu
sto
pare
a lu
i es
te p
robl
emat
ic�.
Dim
potr
iv�,
din
an
în
an, n
um
�ru
l dor
itor
ilor
de a
ple
ca d
in �
ar�
este
tot
mai
mar
e.
Son
daje
le e
fect
uat
e de
In
stit
utu
l de
Pol
itic
i Pu
blic
e (IP
P) c
u
scop
ul
de a
afla
car
e su
nt
ten
din
�ele
de
mig
ra�i
e a
popu
la�i
ei d
in
Rep
ubl
ica
Mol
dova
de
mon
stre
az�
c�
25%
di
n
popu
la�i
e m
ai
are
64
str�
mu
t�ri
i fo
r�ei
de
m
un
c�”.
În
ca
dru
l ac
estu
i Pr
ogra
m
a fo
st
elab
orat
� c
once
p�ia
de
form
are
a u
nei
pie
�e c
omu
ne
de m
un
c� �
i de
regl
are
a m
igra
�iei
for�
ei d
e m
un
c�.
Se
l�rg
e�te
coo
pera
rea
cu R
usi
a. E
ste
impo
rtan
t�,
în a
cest
con
text
, H
ot�r
ârea
G
uve
rnu
lui
Rep
ubl
icii
Mol
dova
n
r.
21
din
10
ian
uar
ie 2
002
„Cu
pri
vire
la
ini�
iere
a pr
oiec
tulu
i de
aco
rd d
intr
e
Gu
vern
ul
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
Gu
vern
ul
Fede
ra�i
ei R
use
cu
pri
vire
la
regl
area
pr
oces
ulu
i de
re
patr
iere
(s
tr�m
uta
re)
�i
prot
ec�i
ei
drep
turi
lor
repa
tria
�ilo
r (p
erso
anel
or s
tr�m
uta
te)”
. S
e du
c tr
atat
ive
pe m
argi
nea
sem
n�r
ii u
nu
i as
emen
ea a
cord
. S
ervi
ciu
l m
igra
�ion
al d
e
stat
al
Rep
ubl
icii
Mol
dova
s-a
adr
esat
la
stru
ctu
rile
cor
espu
nz�
toar
e
ale
Fede
ra�i
ei R
use
cu
pro
pun
erea
de
a al
oca
35-5
0 m
ii lo
curi
de
mu
nc�
pe
ntr
u
mig
ran
�ii
de
mu
nc�
m
oldo
ven
i. C
u
prop
un
eri
anal
ogic
e S
ervi
ciu
l m
igra
�ion
al
de
stat
s-
a ad
resa
t c�
tre
Ital
ia,
Port
uga
lia, C
uw
eit
�i a
lte
��ri
.
Se
real
izea
z�
efor
turi
în
pr
ivin
�a
raco
rd�r
ii le
gisl
a�ie
i
mig
ra�i
onal
e a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
în
cor
espu
nde
re c
u s
tan
dard
ele
inte
rna�
ion
ale
�i
euro
pen
e,
în�s
prir
ea
legi
sla�
iei
pen
ale
�i
adm
inis
trat
ive
fa��
de
pe
rsoa
nel
e im
plic
ate
în
traf
icu
l de
fii
n�e
um
ane
etc.
Pro
blem
a m
igra
�iei
est
e in
clu
s� î
n c
alit
ate
de d
irec
�ie
prio
rita
r�
în
Plan
ul
de
ac�i
un
e „R
epu
blic
a M
oldo
va
- U
niu
nea
Eu
rope
an�”
. S
e în
t�re
�te
cola
bora
rea
cu i
nst
itu
�iile
in
tern
a�io
nal
e,
spec
ializ
ate
în
dom
eniu
l m
igra
�iei
in
tern
a�io
nal
e.
În
gen
eral
, se
con
stat
� ac
tivi
zare
a ac
tivi
t��i
i st
atu
lui
mol
dove
nes
c în
do
men
iul
mig
ra�i
ei p
opu
la�i
ei m
oldo
ven
e�ti
.
Un
ele
con
clu
zii
pe
care
le
ge
ner
eaz�
re
flec�
iile
asu
pra
fen
omen
ulu
i mig
ra�i
ei, r
eie�
ind
din
cel
e ex
puse
mai
su
s se
rez
um
� în
urm
�toa
rele
:
� ce
a m
ai a
cut�
�i
actu
al�
prob
lem
� a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
la
etap
a
dat�
r�m
âne
prob
lem
a m
igra
�iei
de
mu
nc�
in
tern
a�io
nal
e, l
a ca
re
part
icip
� n
u m
ai p
u�i
n d
e a
trei
a pa
rte
a po
pula
�iei
apt
e de
mu
nc�
;
63
Rep
ubl
ica
Mol
dova
es
te
foar
te
actu
al�.
În
ac
est
sen
s,
se
poat
e
recu
rge
la a
nu
mit
e pr
oced
uri
man
ager
iale
.
A�a
, în
pol
itic
a m
igra
�ion
al�
aplic
at�,
sta
tul
mol
dav
tin
de s
�
dep�
�eas
c�
lacu
nel
e ab
ord�
rilo
r pr
eced
ente
în
re
glem
enta
rea
�i
prac
tica
rea
l� a
reg
l�ri
i m
igra
�iei
. S
e în
cear
c� s
� fie
pro
teja
�i n
u
nu
mai
ace
i oa
men
i ca
re s
e af
l� �
i lu
crea
z� l
egal
pes
te h
otar
e, d
ar �
i
gast
arba
iter
ii m
oldo
ven
i ile
gali.
Pen
tru
sim
plifi
care
a am
plas
�rii
în
câm
pul m
un
cii a
fos
t cr
eat�
Age
n�i
a an
gaja
re a
cet
��en
ilor
mol
dove
ni
la lu
cru
pes
te h
otar
e (2
002)
.
Ser
vici
ul
mig
ra�i
onal
de
st
at
a el
abor
at
con
cept
ul
polit
icii
mig
ra�i
onal
e ca
re a
fos
t ad
opta
t de
Par
lam
ent
în o
ctom
brie
200
2. Î
n
afar
� de
ace
sta,
a f
ost
preg
�tit
� o
nou
� re
dac�
ie a
leg
ii „C
u p
rivi
re l
a
mig
ra�i
e”.
Se
real
izea
z� a
rmon
izar
ea l
egis
la�i
ei n
a�io
nal
e, r
acor
dare
a
ei la
sta
nda
rdel
e in
tern
a�io
nal
e.
Mol
dova
a
ader
at
la
docu
men
tele
in
tern
a�io
nal
e ca
re
regl
emen
teaz
� pr
oces
ele
mig
ra�i
onal
e.
Con
ven
�ia
Eu
rope
an�
cu
priv
ire
la s
tatu
tul
de d
rept
al
mig
ran
tulu
i-lu
cr�t
or;
Car
ta s
ocia
l�
euro
pean
�; C
onve
n�i
a eu
rope
an�
cu p
rivi
re l
a as
igu
rare
a so
cial
�,
Aco
rdu
l cu
pri
vire
la
cola
bora
rea
guve
rnu
lui
Rep
ubl
icii
Mol
dova
�i
Org
aniz
a�ie
i In
tern
a�io
nal
e a
Mig
ra�i
ei (
sem
nat
în
mai
200
2, r
atifi
cat
de p
arla
men
tul
��ri
i în
oct
ombr
ie 2
002)
. R
epu
blic
a M
oldo
va a
ade
rat
(la 2
3 n
oiem
brie
200
1) l
a C
onve
n�i
a (1
951)
�i
Prot
ocol
ul
adi�
ion
al
(196
7) c
u p
rivi
re l
a re
fugi
a�i.
În g
ener
al,
Mol
dova
a r
atifi
cat
pest
e 20
de a
cte
nor
mat
ive
inte
rna�
ion
ale
în s
fera
ap�
r�ri
i dr
eptu
rilo
r om
ulu
i,
mig
ran
�ilo
r de
mu
nc�
�i
refu
gia�
ilor.
Par
lam
entu
l a
adop
tat
la 2
5
iulie
200
2 le
gea
„Cu
pri
vire
la r
efu
gia�
i”.
Lege
a a
intr
at în
vig
oare
la 1
ian
uar
ie 2
003.
Din
in
i�ia
tiva
R
epu
blic
ii M
oldo
va
a fo
st
sem
nat
A
cord
ul
inte
rgu
vern
amen
tal
cu
Ital
ia,
sun
t du
se
trat
ativ
e pe
m
argi
nea
aces
tui s
ubi
ect
cu S
pan
ia.
În c
adru
l C
SI
Mol
dova
a p
arti
cipa
t ac
tiv
în e
labo
rare
a u
nu
i �i
r
de a
lte
docu
men
te c
u p
rivi
re l
a su
biec
tele
ce
�in
de
regl
emen
tare
a
mig
ra�i
ei d
e m
un
c�.
Prin
tre
ele:
Pro
gram
ul
de a
c�iu
ne
în d
ezvo
ltar
ea
KS
I,
sec�
iun
ea
„cre
area
co
ndi
�iilo
r pe
ntr
u
liber
a de
plas
are
a
58
ten
din
�a d
e a
mig
ra.
Din
tre
ace�
tia,
10%
vor
s�
plec
e în
ora
�ele
repu
blic
ii, i
ar 1
5% -
în
str
�in
�tat
e, l
a st
udi
i sa
u l
a m
un
c� m
ai b
ine
pl�t
it�
[3].
Exp
er�i
i co
nst
at�
c�
la
baza
m
igra
�iei
se
af
l�
ven
itu
rile
miz
erab
ile a
le m
ajor
it��
ii po
pula
�iei
. A
st�z
i co
�ul
min
im d
e co
nsu
m
calc
ula
t la
140
0 de
lei e
ste
într
-ade
v�r
min
im. S
onda
jul (
IPP)
a a
r�ta
t
c� d
ac�
omu
l es
te m
ul�
um
it d
e sa
lari
ul
s�u
, el
nu
are
dor
in�a
de
a
plec
a pe
ste
hot
are.
D
e ex
empl
u,
în
dom
eniu
l co
nst
ruc�
iilor
s-
au
înfii
n�a
t or
gan
iza�
ii ca
re o
fer�
sal
arii
nu
mai
mic
i de
cât
în R
usi
a,
ceea
ce
mot
ivea
z� p
opu
la�i
a s�
r�m
ân�
acas
� s�
lu
crez
e. D
ac�
va f
i
la f
el �
i în
cel
elal
te d
omen
ii, e
mig
ran
�ii
ar f
i m
otiv
a�i
s� s
e în
toar
c�
acas
� �i
ar
adu
ce n
u n
um
ai b
ani,
dar
�i a
lte
vizi
un
i în
dez
volt
area
econ
omic
�,
alte
ex
peri
en�e
, ac
um
ula
te
pest
e h
otar
e,
în
dom
eniu
l
rela
�iilo
r de
mu
nc�
.
Para
doxa
l es
te �
i fa
ptu
l c�
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
se
prod
uce
extr
em d
e sc
um
p în
con
di�i
ile î
n c
are
for�
a de
mu
nc�
est
e ex
trem
de
ieft
in�.
C
e s-
ar
întâ
mpl
a,
dac�
m
ajor
itat
ea
într
epri
nde
rilo
r
mol
dove
ne�
ti a
r tr
ebu
i s�
pl�t
easc
� sa
lari
i lu
nar
e ca
în �
�rile
car
e au
ader
at r
ecen
t la
UE
, u
nde
pre
�ul
for�
ei d
e m
un
c� n
u e
ste
mai
mic
de
500
Eu
ro l
un
ar.
Mai
tre
buie
de
�in
ut
con
t �i
de
fapt
ul
c� e
con
omia
mol
dove
nea
sc�
se
sufo
c�
sub
pova
ra
alto
r co
stu
ri
de
prod
uc�
ie
(mat
erii
prim
e, c
arbu
ran
�i,
ener
gie,
etc
.), d
e�i
for�
a de
mu
nc�
est
e
cum
p�ra
t� c
u n
um
ai 6
0-80
de
Eu
ro p
e lu
n�.
Pe
de
alt�
pa
rte,
po
triv
it
date
lor
stat
isti
ce,
ven
itu
l re
al
disp
onib
il pe
cap
de
locu
itor
pen
tru
an
ul
2005
a c
resc
ut
cu c
ca 1
8%
fa��
de
20
04,
iar
prin
cipa
lii
fact
ori
ai
cre�
teri
i au
fo
st
sala
riile
,
urm
ate
de p
l��i
le s
ocia
le,
ven
itu
rile
din
act
ivit
��ile
agr
icol
e, c
ât �
i
tran
sfer
uri
le
din
st
r�in
�tat
e.
În
acel
a�i
tim
p,
sala
riu
l m
ediu
pe
econ
omie
în
M
oldo
va
în
term
eni
nom
inal
i a
cres
cut
cu
20%
com
para
tiv
cu 2
004.
Pot
rivi
t u
nor
son
daje
, cr
e�te
rea
sala
riilo
r es
te
un
ul
din
fe
nom
enel
e po
ziti
ve
înre
gist
rate
în
ec
onom
ie.
Dec
alaj
ul
din
tre
sala
riu
l pr
imit
de
anga
ja�i
în
sfe
ra p
riva
t� �
i ce
l pl
�tit
pen
tru
cei
din
sfe
ra b
uge
tar�
s-a
red
us
pu�i
n,
sc�z
ând
de l
a 78
% î
n 2
004
la
75%
în
20
05.
Toto
dat�
, �i
în
ca
dru
l ca
tego
riilo
r bu
geta
re
s-au
59
înre
gist
rat
un
ele
sch
imb�
ri.
De
exem
plu
, pr
ofes
orii
un
iver
sita
ri �
i
med
icii
prim
esc
sala
rii p
este
med
ia p
e �a
r� [4
].
Ast
�zi,
în m
igra
�ia
de m
un
c� e
ste
înro
lat,
pra
ctic
, fie
care
al
trei
lea
cet�
�ean
apt
de
mu
nc�
al
Rep
ubl
icii
Mol
dova
. D
ac�
ceva
mai
rece
nt,
ten
din
�a d
e ba
z� e
ra m
igra
�ia
de m
un
c� î
n �
�rile
CS
I, î
n
prim
ul
rân
d în
R
usi
a,
acu
m
în
afar
� de
m
igra
�ia
de
mu
nc�
trad
i�io
nal
� în
es
t se
pr
olife
reaz
� ve
ctor
ul
occi
den
tal
�i
sudo
ccid
enta
l. A
av
ut
loc
reor
ien
tare
a m
igra
n�i
lor
de
mu
nc�
la
„vec
in�t
atea
vec
he”
. Pr
intr
e ce
le m
ai a
trac
tive
��r
i pe
ntr
u m
igra
n�i
i
mol
dove
ni
se
evid
en�i
az�
Ital
ia,
Port
uga
lia,
Gre
cia,
S
pan
ia,
cara
cter
izat
e pr
intr
-o c
ot�
mar
e a
sect
oru
lui n
efor
mal
în e
con
omie
.
Plas
area
în
pri
m p
lan
a v
ecto
rulu
i oc
cide
nta
l al
mig
ra�i
ei d
e
mu
nc�
se
baze
az�
pe d
ista
n��
ega
l� a
Rep
ubl
icii
Mol
dova
fa�
� de
��ri
le o
ccid
enta
le c
a �i
de
Mos
cova
, R
usi
a, f
amili
ariz
area
cu
gru
pa
rom
anic
� a
limbi
lor
vorb
ite
pen
tru
mol
dove
ni,
gru
pa t
iurc
� pe
ntr
u
gaga
uzi
, gr
upu
l sl
avon
de
limbi
pen
tru
vor
bito
rii
de l
imb�
ru
s� d
in
Mol
dova
, re
�eau
a cr
eat�
pr
in
cun
oscu
�i
a di
aspo
rei
evre
ie�t
i în
Ger
man
ia, I
srae
l �i î
n a
lte
��ri
.
În a
far�
de
acea
sta,
ast
�zi
med
iul
vorb
itor
ilor
de l
imb�
ru
s� î
n
mu
lte
��ri
est
e u
n f
enom
en s
esiz
abil.
Mai
tre
buie
s�
�in
em c
ont
de
fapt
ul
c� s
alar
izar
ea î
n �
�rile
occ
iden
tale
est
e m
ai m
are
decâ
t în
Ru
sia,
pr
ecu
m
�i
de
alte
as
pect
e fo
arte
im
port
ante
: si
tua�
ia
crim
inog
en�,
pre
cum
�i
atit
udi
nea
an
trep
ren
oria
l�,
biro
crat
ic�
sau
a
orga
nel
or le
gii î
n F
eder
a�ia
Ru
s� n
u p
oate
fi c
ompa
rat�
cu
cee
a cu
ce
întâ
lnes
c m
igra
n�i
i în
��
rile
U
niu
nii
Eu
rope
ne.
R
usi
a în
sa
este
con
sum
ator
ul p
rin
cipa
l al m
igra
n�i
lor
de m
un
c� m
oldo
ven
i în
spa
�iu
l
post
-sov
ieti
c. D
ator
it�
amn
isti
ilor
mig
ra�i
onal
e �i
alt
or m
ecan
ism
e de
regl
are
ale
mig
ra�i
ilor
în �
�rile
Un
iun
ii E
uro
pen
e es
te f
oart
e po
sibi
l�
�i r
eal�
tra
nsf
orm
area
sta
tutu
lui
ilega
l în
leg
al,
în t
imp
ce,
în R
usi
a
acea
sta
se r
ealiz
eaz�
mu
lt m
ai c
ompl
icat
.
Se
exti
nde
�i
ge
ogra
fia
mig
ra�i
ei
de
mu
nc�
. În
to
ren
tul
mig
ra�i
onal
al
depl
as�r
ii po
pula
�iei
Rep
ubl
icii
Mol
dova
se
obse
rv�
ten
din
�a d
e as
imila
re a
noi
lor
spa�
ii. C
a o
„pat
� de
ule
i”,
mig
ran
�ii d
e
mu
nc�
mol
dove
ni
asim
ileaz
� at
ât �
�rile
în
veci
nat
e, c
ât �
i ce
le a
flate
62
situ
a�ie
i de
la
1
ian
uar
ie
2006
, au
fo
st
depi
stat
e în
to
tal
2230
pers
oan
e in
fect
ate
cu v
iru
sul H
IV c
u a
ntr
enar
ea în
pro
cesu
l epi
dem
ic
a tu
turo
r te
rito
riilo
r ad
min
istr
ativ
e, c
u o
spo
rire
a c
elor
in
fect
a�i
pe
cale
sex
ual
�.
Est
e di
ficil�
pr
onos
tica
rea
evol
u�i
ei
dem
ogra
fice.
R
ezu
ltat
ele
disp
onib
ile a
le u
nor
stu
dii
sepa
rate
�i
date
;e s
tati
stic
e of
erit
e de
amba
sade
le M
oldo
vei
în a
lte
��ri
(cu
pri
vire
la
pers
oan
ele
lega
lizat
e,
ceea
ce
con
stit
uie
pro
babi
l m
ai p
u�i
n d
e ju
m�t
ate
din
cifr
ele
real
e)
sun
t in
sufic
ien
te p
entr
u a
face
con
stat
�ri p
lau
zibi
le.
În
gen
eral
, st
atis
tici
le
cun
oscu
te
în
priv
in�a
pe
rsoa
nel
or
plec
ate
pest
e h
otar
e su
nt
con
trad
icto
rii:
un
ele
surs
e co
nfir
m�
c�
sun
t pl
eca�
i pe
ste
1 m
ln.
de
pers
oan
e,
alte
le
- 50
0.00
0,
rece
ns�
mân
tul d
in 2
004
indi
c� a
supr
a ci
frei
de
280
000.
Nat
alit
atea
sc�
zut�
�i
mig
rare
a sp
orit
� di
n R
.Mol
dova
pot
cre
a
prem
ise
pen
tru
dis
pari
�ia
mol
dove
nilo
r ca
na�
iun
e pe
ste
50 d
e an
i, a
decl
arat
în
cad
rul
un
ei c
onfe
rin
�e a
cade
mic
ian
ul
Gh
eorg
he
Pala
di.
Con
di�i
ile d
e s�
r�ci
e în
car
e tr
�ies
c oa
men
ii di
n M
oldo
va f
avor
izea
z�
proc
esu
l de
îm
b�tr
ânir
e de
mog
rafic
� di
n �
ar�,
asp
ect
care
for
�eaz
�
tân
�ra
gen
era�
ie s
� ig
nor
e n
atal
itat
ea.
La s
fâr�
itu
l an
ilor
'80
la o
mie
de l
ocu
itor
i er
au 2
1 de
na�
teri
. A
st�z
i în
un
ele
raio
ane
ale
��ri
i
coef
icie
ntu
l nu
dep
��e�
te o
pt n
a�te
ri [6
].
A
lexa
ndr
S
idor
enco
, co
ndu
c�to
rul
Prog
ram
ulu
i pe
ntr
u
prob
lem
ele
îmb�
trân
irii
popu
la�i
ei
pe
lân
g�
Adu
nar
ea
ON
U,
men
�ion
eaz�
c�
în
co
ndi
�iile
în
ca
re
con
duce
rea
��ri
i n
u
va
într
epri
nde
m�s
uri
pen
tru
a s
tim
ula
nat
alit
atea
sau
nu
va
face
nim
ic
pen
tru
sto
pare
a em
igr�
rii,
pest
e câ
�iva
an
i nu
va
avea
cin
e s�
rez
olve
prob
lem
ele
��ri
i. Po
triv
it
spu
selo
r lu
i A
. S
idor
enko
, fe
nom
enu
l
îmb�
trân
irii
popu
la�i
ei
în
Mol
dova
s-
ar
pute
a co
nsi
dera
în
tr-o
m�s
ur�
oa
reca
re
un
ical
. M
otiv
ul
prin
cipa
l al
si
tua�
iei
crea
te
a
deve
nit
mig
ra�i
a po
pula
�iei
apt
e de
mu
nc�
.
Ast
fel,
într
epri
nde
rea
un
or
m�s
uri
de
ri
goar
e pe
ntr
u
solu
�ion
area
pro
blem
elor
de
ordi
n s
ocia
l ca
re a
r av
ea u
n i
mpa
ct
nec
esar
as
upr
a ch
esti
un
ilor
mig
ra�i
onal
e,
dem
ogra
fice
etc.
di
n
61
Tabe
lul 2
Tend
in�a
ID
U a
Mol
dove
i (ba
zat
pe d
atel
e re
cent
e)
* C
ifrel
e pe
ntru
ace
�ti a
ni s
un
t di
feri
te d
e ce
le p
ubl
icat
e an
teri
or d
e c�
tre
Ofic
iul
RD
U.
**
Eva
luat
la 9
9% în
sco
pul c
alcu
l�ri
i ID
U.
Sta
rea
s�n
�t��
ii po
pula
�iei
est
e u
n i
ndi
ce i
nte
grat
al
dezv
olt�
rii
soci
ale
a t�
rii,
o re
flect
are
a bu
n�s
t�ri
i so
cial
-eco
nom
ice
�i m
oral
e,
un
fact
or d
ecis
iv d
e in
fluen
�� a
supr
a po
ten
�ial
ulu
i eco
nom
ic, c
ult
ura
l
�i f
or�e
i de
mu
nc�
a s
ocie
t��i
i. Ta
belu
l 2
indi
c� a
supr
a fa
ptu
lui
c�
sper
an�a
de
via�
� în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
are
ten
din
�� f
oart
e le
nt�
de
cre�
tere
.
In u
ltim
ul
dece
niu
în
rep
ubl
ic�
s-a
crea
t o
situ
a�ie
med
ico-
dem
ogra
fic�
nef
avor
abil�
. N
ivel
ul
nat
alit
��ii
con
tin
u�
s�
scad
�.
Spo
rul
nat
ura
l al
pop
ula
�iei
în
ult
imii
10 a
ni
este
în
des
cre�
tere
con
tin
u�
�i a
con
stit
uit
în
an
ul
2005
-1,
9.
Du
rata
med
ie d
e vi
a��
con
stit
uie
66,
8 an
i, in
clu
siv
la b
�rba
�i -
62,
0 an
i, la
fem
ei -
70,
4 an
i,
fiin
d u
na
din
cel
e m
ai jo
ase
din
Eu
ropa
. S
pera
n�a
de
via�
� la
na�
tere
este
cu
mu
lt m
ai jo
as�
ca în
Reg
iun
ea E
uro
pean
�.
Un
a di
n
ten
din
�ele
n
efas
te
este
�i
cr
e�te
rea
mor
talit
��ii
popu
la�i
ei în
vîr
st�
apt�
de
mu
nc�
. Cau
zele
pri
nci
pale
ale
mor
talit
��ii
le c
onst
itu
ie m
alad
iile
sist
emu
lui
card
iova
scu
lar,
tu
mor
ile m
alig
ne,
trau
mel
e �i
acc
iden
tele
, bol
ile o
rgan
elor
res
pira
tori
i.
O
sit
ua�
ie a
larm
ant�
s-a
cre
at în
r�s
pân
dire
a m
alad
iilor
soc
ial-
con
di�i
onat
e: i
nfe
c�ia
HIV
/SID
A,
infe
c�iil
e cu
tra
nsm
iter
e se
xual
�,
alco
olis
mu
l, n
arco
man
ia,
tube
rcu
loza
ca
re
r�m
ân
prob
lem
e
prio
rita
re d
e s�
n�t
ate
publ
ic�.
În
an
ul
2005
au
fos
t în
regi
stra
�i 3
15
cazu
ri n
oi d
e pu
rt�t
ori d
e in
fec�
ia H
IV (8
,73
la 1
00 m
ii po
pula
�ie)
, ia
r
în a
nu
l 20
04 -
227
caz
uri
(6,
29 l
a 10
0 m
ii po
pula
�ie)
. C
onfo
rm
A
nii
Sper
an�a
de
via
��
la n
a�te
re
Rat
a �t
iin�
ei d
e ca
rte
la
adul
�i
Rat
a în
rol�
rii
la în
v���
mîn
tul
prim
ar,
secu
ndar
�i
ter�
iar(
%)
PIB
pe
cap
de
locu
itor
(2
005
PPP
$
SUA
)
ID
U
1990
* 67
,6
97,5
72
,6
4,05
2 0,
740
1995
* 66
,9
98,3
69
,2
1,63
4 0,
684
2000
* 67
,2
98,9
71
,2
1,47
3 0,
683
2004
* 68
,2
99,1
70
,1
1,95
5 0,
703
2005
68
,4
99,1
69
,7
2,10
0 0,
708
60
la d
ista
n�e
con
side
rabi
le d
e �a
ra n
oast
r� �
i în
car
e lip
se�t
e di
aspo
ra
mol
dove
nea
sc�,
pr
ecu
m
�i
com
un
itat
ea
rela
�iilo
r de
ru
den
ie,
de
prod
uce
re s
au d
e al
t� n
atu
r� c
u R
epu
blic
a M
oldo
va.
Potr
ivit
cer
cet�
rilo
r IP
P, c
et��
enii
mol
dove
ni
lucr
eaz�
, pr
acti
c,
în t
oate
��r
ile E
uro
pei.
�i
nu
nu
mai
în
Eu
ropa
. Pr
ezen
�a c
et��
enilo
r
mol
dove
ni
este
mai
pro
nu
n�a
t� î
n C
SI,
mai
ale
s, î
n R
usi
a. P
rin
tre
alte
��r
i tr
ebu
ie m
en�i
onat
e It
alia
, Po
rtu
galia
, G
reci
a, C
ehia
, Tu
rcia
,
Spa
nia
, Isr
ael,
Ger
man
ia, I
rlan
da, C
ipru
, Rom
ânia
, etc
. [5]
.
Car
acte
rist
icile
so
cial
e ge
ner
ale
ale
tran
sfor
m�r
ilor
în
Rep
ubl
ica
Mol
dova
su
nt
înc�
neg
ativ
e. S
e ev
iden
�iaz
� de
scre
�ter
ea �
i
înr�
ut�
�ire
a co
nsi
dera
bil�
a
niv
elu
lui
de
trai
�i
a
calit
��ii
vie�
ii
oam
enilo
r, r
edu
cere
a n
um
�ru
lui p
opu
la�i
ei,
mig
ra�i
a în
mas
� a
for�
ei
de
mu
nc�
în
st
r�in
�tat
e,
lipsa
în
bu
getu
l de
st
at
de
resu
rse
sufic
ien
te p
entr
u a
stfe
l de
nec
esit
��i
prec
um
edu
ca�i
a �i
ocr
otir
ea
s�n
�t��
ii.
Cla
sa
de
mijl
oc
a po
pula
�iei
ca
re,
dup�
ve
nit
uri
, e
rela
tiv
pros
per�
, nu
dep
��e�
te 1
0% d
in t
otal
ul p
opu
la�i
ei. Î
n a
cela
�i t
imp,
în
con
form
itat
e cu
es
tim
�rile
D
epar
tam
entu
lui
de
Sta
tist
ic�
�i
Soc
iolo
gie
(an
ul
2004
) po
nde
rea
popu
la�i
ei d
efav
oriz
ate
con
stit
uie
88,3
%, i
ar p
onde
rea
popu
la�i
ei s
�rac
e -
56,9
%.
Com
isia
ON
U a
nu
al e
valu
eaz�
��r
ile d
up�
In
dice
le D
ezvo
lt�r
ii
Um
ane,
ca
re
are
cara
cter
co
mpl
ex
�i
la
baza
lu
i ar
e in
dica
tori
i
stat
isti
ci d
e ev
alu
are
a n
ivel
ulu
i m
ediu
de
s�n
�tat
e a
popu
la�i
ei,
niv
elu
lui
med
iu d
e st
udi
i �i
ven
itu
rilo
r m
edii
pe c
ap d
e lo
cuit
or î
n
fieca
re
�ar�
. In
dice
le
dezv
olt�
rii
um
ane
(IDU
) es
te
o m
�su
r�
de
mon
itor
izar
e a
prog
resu
lui p
e te
rmen
lun
g a
dezv
olt�
rii u
man
e m
edii.
În f
ieca
re a
n O
NU
stu
diaz
� di
nam
ica
aces
tui
indi
ce p
entr
u
toat
e ��
rile
lu
mii.
Du
p� I
DU
, în
con
form
itat
e cu
cla
sam
entu
l O
NU
,
Rep
ubl
ica
Mol
dova
pe
parc
urs
ul
aces
tui
dece
niu
s-a
dep
lasa
t de
pe
locu
l 75
spr
e 10
4 în
lis
ta c
elor
174
de
stat
e di
n l
um
e in
clu
se î
n
clas
amen
t, c
eea
ce c
onfir
m�
niv
elu
l med
iu d
e vi
a��
în s
tat.