gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul VI, Nr. 14, 1-15 octombrie 2014

PAG

2PAG

2PAG

6Moldovenii din Norvegia către Igor Corman:

Chiar dacă suntem departe de casă, nu suntem indiferenţi faţă de viitorul ţării

Omagiată pentru al doilea an consecutiv la Roma de „Accade-mia di Romania” în colaborare cu Asociaţia socioculturală „Dacia”, Ziua Limbii Române a avut ca eveniment principal lansarea cărţii Eugeniei Bojoga „Limba română – „între paranteze”?”

Ziua Limbii Române la Academia Română din Roma

Republica Moldova se află astăzi la o răscruce. În mai puţin de două luni în ţara noastră vor avea loc alegeri parlamentare. Importanţa acestor alegeri parlamentare a fost comentată pe larg în ultimul timp, toţi analiştii politici (indiferent de preferinţele lor politice) tind să fie de acord unii cu alţii: alegerile parla-mentare din 30 noiembrie 2014 vor pecetlui soarta Republicii Moldova. Şi nu doar pentru următorii 4 ani, ci pentru o perioadă mult mai înde-lungată. O scrutare (fie ea şi super-ficială, rapidă) a situaţiei pe plan mondial şi regional din ultimele cîteva luni ne conduce inevitabil la o concluzie: rezultatul alegerilor par-lamentare din acest an va influenţa soarta ţării cel puţin pentru urmă-toarele cîteva decenii. Fără prea mul-tă exagerare, putem afirma: acest scrutin va fi cel mai important din istoria de pînă acum a Republicii Moldova. În contextul crizei militare şi umanitare din Ucraina, în contex-tul recentelor progrese înregistrate în întreaga Europă de către partidele populiste, devine foarte clar: alegeri-le din 2014 poartă în primul rînd un caracter geopolitic. Să fie foarte clar: electoratul Republicii Moldova va alege între Vest şi Est, între accelera-rea unui parcurs firesc de apropiere de Uniunea Europeană, şi reîntoar-cerea în arealul de influenţă asiatic, aflat în zona de hegemonie a Fede-raţiei Ruse.

Un lucru poate fi remarcat fără prea multă dificultate astăzi în bătă-lia electorală care a început: pentru prima dată în istoria Republicii Mol-dova, sondajele indică un număr extrem de important de alegători indecişi. Cetăţenii ţării noastre sunt în marea lor majoritate motivaţi să participle la alegeri, dar în contex-tul actual o bună parte dintre ei nu îşi exprimă în mod clar o opţiune de

Republica Moldova la răscruce

vot. Pot exista multe comentarii refe-ritor la eficienţa şi rezultatele activi-tăţii actualei guvernări. La fel ca şi în întreagă lume – aflarea la guver-nare erodează încrederea popula-ţiei. Este un fenomen firesc, şi asta explică existenţa unui anumit grad de reticenţă faţă de partidele care în ultimii 5 ani au guvernat ţara noas-tră. În acelaşi timp, la fel de firesc ar fi că cetăţeanul nostru să reflecte-ze în termini sistemici, de categorii, de arealuri politice, şi nu să fie com-plexat de anumite considerente de ordin minor. Da, au existat şi există probleme în cadrul guvernării actu-ale. Nimeni nu poate contesta faptul că anumite lucruri trebuiau făcu-

te altfel: mai bine, mai eficient, mai corect, mai transparent. În acelaşi timp, nimeni nu poate contesta fap-tul că s-au făcut paşi mari în apropi-erea noastră de Uniunea Europeană. Guvernarea are rezultate concre-te, tangibile, care au schimbat spre bine viaţă cetăţeanului de rînd.

Acum, cînd a venit momentul decisiv, este important ca alegătorii să conştientizeze importanţa păstră-rii şi accelerării cursului de apropie-re de Occident. Pentru ca acest lucru să se întîmple, este absolut necesa-ră o mobilizare a tuturor forţelor de care dispune partea pro-europeană în ţara noastră. Diaspora a demon-strat şi în 2009, şi în 2010, că poa-

te să se mobilizeze şi să joace un rol determinant în continuitatea par-cursului pro european al Republi-cii Moldova. În acest sens, alegerile din 2014 nu trebuie să fie o excep-ţie. Diaspora are o datorie morală faţă de Republica Moldova: de a nu permite alunecarea ţării pe o cale retrogradată, care ar putea avea con-secinţe extrem de grave. Şi nu doar pentru următorii 4 ani, ci pentru următoarele decenii. În acest con-text, cuvîntul de ordine trebuie să fie: mobilizarea. În cursa electorală s-au înscris deja cîteva partide care reprezintă vectorul pro-european, şi care au suficientă credibilitate şi maturitate politică pentru a trece

pragul electoral şi a forma în viitor o coaliţie de guvernare pro euro-peană. Aceste partide trebuie să fie ajutate. Inclusiv, şi mai ales de către cei din afara Republicii Moldova, de către Diasporă. Noi niciodată nu am plecat definitiv din Republica Mol-dova. Chiar şi la mii de kilometri dis-tanţă de patrie, Diaspora încă este parte a ţării. Şi poartă răspunde-re pentru viitorul ei. În următoare-le două luni de zile, de mobilizarea şi spiritul civic al fiecărui membru al Diasporei depinde viitorul ţării. Să conştientizam acest lucru, şi să mer-gem la vot!

Dorin DuşciacChişinău, Moldova

Bostaniada – cel mai mare festival etno-gastronomicdin Moldova

gazetaBASARABIEI2 1-15 octombrie 2014

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACTOR: Oleg Chicu REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-MAIL: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI (Italia),

Svetlana LISAGOR VERGIS (Grecia) CARICATURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT SOCAL MEDIA MANAGER: Victoria RUDI DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor.Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la

adresa: gazetabasarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la Tipografia „PRAG 3”, Chişinău TIRAJ: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

Preşedintele Parlamen-tului Igor Corman s-a întâl-nit, la Oslo, cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti din Norvegia.

Conaţionalii noştri au dis-cutat cu şeful Legislativu-lui despre situaţia din ţară, contextul regional şi paşii pe care trebuie să-i întreprin-dă în continuare Republica Moldova pentru moderniza-

rea ţării şi crearea condiţiilor acasă. De asemenea, mem-brii diasporei moldoveneşti din Norvegia s-au interesat despre măsurile întreprinse de autorităţi pentru a sprijini producătorii autohtoni ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă.

Reprezentanţii diasporei au mai pus în discuţie aspec-te legate de votarea peste

hotarele ţării la alegerile par-lamentare din noiembrie, simplificarea procedurii de eliberare a actelor de identi-tate pentru cetăţenii moldo-veni. Alte teme abordate în cadrul discuţiilor au ţinut de sistemul de protecţie socială şi de sănătate, consolidarea sistemului financiar-bancar din Republica Moldova, solu-ţionarea conflictului trans-

nistrean şi reintegrarea ţării.Igor Corman i-a îndem-

nat pe conaţionalii noştri să nu uite de unde au ple-cat şi să păstreze legăturile cu ţara. „Lucrurile se schim-bă acasă. Chiar dacă nu este uşor, trebuie să menţinem entuziasmul, să asigurăm o guvernare sănătoasă şi să contribuim fiecare la dez-voltarea ţării noastre”, a fost

Moldovenii din Norvegia către Igor Corman:

Chiar dacă suntem departe de casă,nu suntem indiferenţi faţă de viitorul ţării

Cel mai mare festival etno-gas-tronomic din Moldova, Bostaniada, a ajuns la Ediţia a III-a. Evenimen-tul a promovat consumul de produse autohtone, portul costumului naţi-onal, muzica neamului dar în pri-mul rând – dovleacul. Evenimentul a fost organizat de Etno-gastronomica, Primăria Lozova, Federaţia Naţiona-lă a Fermierilor din Moldova şi Aso-ciaţia Obştească „Familii Migrante” cu sprijinul Fundaţiei Est - Europe-ne, din resursele acordate de Guver-nul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Coope-rare Internaţională (Sida) şi Ministe-rul Afacerilor Externe al Danemarcei / Danida.

Peste 80 de voluntari (printre care şi un grup din SUA) şi o echipă de spe-cialişti ghidaţi de către nutriţionis-ta Tamara Şchiopu au realizat unul dintre cele mai mari evenimente cu scop educativ din ţară. Bostaniada, ca în fiecare ediţie, a fost organizat în satul Lozova, raionul Străşeni. La eveniment au fost aduse peste 5 tone de bostani, au fost amplasate 150 de tarabe şi au venit peste 7000 de vizita-tori din întreaga ţară. Festivalul a avut un decor frumos, realizat din sute de bostani, iar o atracţie pentru vizitatori a fost şi cuptorul din bostani, făcut de o echipă de studenţi de la UTM. Anul acesta, organizatorii festivalului au prevăzut mai multe locuri de joacă pentru copii, totodată ateliere de pic-tură şi de teatru. Pentru o mai bună circulaţie rutieră au fost mobilizaţi 30 de agenţi ai poliţiei rutiere. Vizitato-rii au putut să se delecteze cu diverse produse, precum : plăcintele, dulcea-ţă, pâine, tarte şi alte bunătăţi culina-re în care elementul gastronomic de bază a fost dovleacul. De asemenea ei au avut posibilitatea să savureze şi

alte feluri de bucate tradiţionale, toa-te naturale şi sănătoase.

Programul artistic de anul acesta a fost inedit, sută la sută Live, cu muzi-că etno şi artişti renumiţi, printre care ansamblu „Ştefan Vodă”, Aldea Teodo-rovici Orchestra, Taraf Lăutăresc şi alte grupuri etno-folclorice din Moldova.

Anul acesta, Ministerul Apără-rii a avut o implicaţie educativă, Armata Naţională a prezentat exerci-ţii demonstrative prin care au arătat curajul şi abilităţile soldatului. După care au pregătit un terci ostăşesc cu dovleac. Aceştia au servit gratuit toţi pofticioşii.

În cadrul festivalului au fost orga-nizate mai multe concursuri, atât pen-tru copii cât şi pentru adulţi. Totodată a fost premiat cel mai mare bostan, care cântăreşte 116 kg, însă recordul de anul trecut nu a fost depăşit – 140 kg, dovleac crescut de Ion Ciocan din s. Lozova. De la dumnealui am aflat că aici foarte mul-ţi săteni poartă numele de familie sau porecla „Bostan” şi că mai toţi se ocupă cu cultivarea dovleacului.

„Sătenii din Lozova sunt cunos-cuţi în zona de centru a republicii ca oameni gospodăroşi, muncitori, buni antreprenori dar şi un pic aşa mai „fudui”, vorba moldoveanului. Da, mă rog, la câte au reuşit să facă poate au şi dreptul, ne spune un moş din satul vecin.

Dovleacul este un fruct care îşi are originea în America de Sud şi a fost adus în Europa la sfârşitul sec. XVI. Pe cât de cunoscut este în popor, pe atât şi de necunoscută este întrebu-inţarea lui în alimentaţie. Iată de ce, deja de trei ani, doritorii de a cunoaş-te lucruri noi despre acest fruct sunt aşteptaţi la sfârşitul lunii septembrie în satul Lozova.

Oleg Chicu

Continuare din nr. precedent

DIASPORA ŞI POLITICA...Am convingerea că ieşirea sesizabilă a Diasporei pro-europene la vot se va întâmpla doar dacă partidele demo-cratice vor reuşi să-şi păstreze unita-tea în campania care se anunţă foarte dificilă. Mesajul adresat liderilor par-tidelor pro-europene în Apel este să depăşească disensiunile, ambiţiile şi interesele înguste în numele viitoru-lui european al Republicii Moldova, altfel diaspora va boicota alegerile prin absenteism masiv. Să nu uitam că ceea ce se întâmplă în Ucraina, agresată militar şi informaţional de către Rusia, se poate repeta şi în Republica Moldo-va...

Cred că acest lucru îl simt nu doar cei din Diaspora, ci şi alegătorii de rând care au votat pentru partidele din Alianţa pentru Integrare Europea-nă. E prea mare pericolul ce ne paşte, e prea aproape Ucraina şi prea e dornică Rusia să restabilească imperiul...

La 28 noiembrie 2010 formaţiu-nile pro-europene au luat în diaspo-ră 80-85% din sufragii. Noi am fi vrut foarte mult ca acum să putem repeta această performanţă. Dacă punem pe cântar viitorul european şi ambiţiile personale, cred că e clar care trebuie sa tragă mai greu...

Partidele aflate la guvernare timp de patru ani au fost capabile să se unească pentru a semna Acordul de Asociere cu UE, Regimul liberalizat de vize, au reuşit să adopte şi să imple-menteze o parte din reformele necesa-re pentru integrarea noastră în spaţiul juridic, economic şi social al UE.

Dar dacă astăzi liderii lor nu se vor înţelege între ei, dacă vor conti-nua conflictele în interiorul echipelor, dacă bănuielile de corupţie la cel mai înalt nivel vor persista în societate, dacă cei care au demonstrat eficienţă şi au susţinere din partea alegătorilor atât în Republica Moldova, cât şi în afa-ra ei, nu se vor regăsi în liste la locu-rile cuvenite, Diaspora va fi absentă la urnele de vot. Şi acest lucru nu se va întâmpla pentru că liderii asociaţiilor din Diasporă nu vor promova ideea participării, ci pentru că cetăţenii care au crezut la un moment dat în guver-narea pro-europeana şi au apreciat eforturile comune ale tuturor compo-nentelor sale şi realizările despre care am vorbit mai sus, se vor decepţiona

şi nu vor mai crede promisiunilor... Şi atunci vor avea de câştigat cei care optează pentru uniunea vamală, ceea ce ar constitui un eşec dureros pentru întreaga societate.

Dezastrul poate fi evitat numai dacă liderii partidelor vor da dovadă de maturitate şi responsabilitate maximă.

DIASPORA ŞI SOCIETATEA CIVILĂ...Auzim adesea: veniţi acasă, societatea are nevoie de voi... Dar când venim, fie pentru un timp, fie pentru totdeauna, constatăm că atitudinea celor de aca-să nu e mereu foarte prietenoasă... Suntem acuzaţi că am trădat şi sun-tem priviţi de multe ori de către fami-lie şi societate doar ca donatori. Niciun business nu merge uşor din cauza corupţiei şi birocraţiei, din cauza atitu-dinii duşmănoase a reprezentanţilor statului faţă de întreprinzători...

Societatea moldavă e plină de con-tradicţii şi oscilează în simpatiile sale între vest şi est, în funcţie de vizitele oficialilor şi concertele oferite gratis... Problemele identitare sunt tot aco-lo unde au fost cu 20 de ani în urmă... La nivelul cetăţeanului de rând, socie-tatea încă nu s-a lămurit până la capăt nici de unde vine, nici ce limbă vorbeş-te, nici unde merge... Cât despre atitu-dinea faţă de asociaţiile din Diasporă, suntem acuzaţi că cerem bani de la sta-tul nostru sărac...

Avem aproape un milion de cetă-ţeni plecaţi din Republica Moldova anume din cauza sărăciei. Problemele economice, sociale şi politice ale statu-lui nu sunt nicidecum cauzate de dias-poră.

Din contra, în mare parte familii-le rămase acasă, dar şi statul se men-ţin pe linia de plutire anume datorită remitenţelor (peste un miliard şi jumă-tate de dolari anual) trimise aici pen-tru consum. De multe ori constatăm că preţurile pentru produsele alimentare şi îmbrăcăminte sunt mult mai mari la Chişinău decât în Europa sau SUA.

Diaspora nu cere bani de la guver-nul moldav pentru salarii şi benefi-cii, ci aşteaptă colaborare şi susţinere de la societate în promovarea culturii şi limbii române în statele de reşedin-ţă... Cum ar fi cărţile, manualele, cos-tumele sau drapelele naţionale, adică tot ce tine de cultură, tradiţie, obice-iuri. România este un bun exemplu în acest sens. Emil Cioran are o frază extraordinară care se referă la fiecare

dintre noi, oriunde am fi: „Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă. Patria asta înseamnă şi nimic altceva”...

Uneori am impresia că cei care rămân acasă sunt mai puţin patrioţi decât cei plecaţi, care păstrează şi pro-movează pe cont propriu, în timpul lor liber, valorile naţionale, transmiţân-du-le şi copiilor... Eu aş vrea să-i întreb pe cei de acasă: cât timp cheltuie fieca-re din ei cu muncă voluntară pentru neam si ţară? Nu mă refer la proiecte finanţate din afară... Câţi organizează activităţi culturale sau de binefacere pentru copiii comunităţii pur şi sim-plu aşa, din îndemnul inimii?

Şi mai am o mare îndoială privind determinarea societăţii moldoveneşti de a merge hotărât pe calea integră-rii europene. Am impresia uneori că orice parvenit sau corupt, având bani suficienţi, poate deturna alegătorul autohton... Concertele organizate în ultima perioada, din mila unor spon-sori dubioşi, pieţele pline de chipiuri şi drapelele roşii, ma fac sa realizez, cu durere în suflet, cât de departe este Basarabia mea de normalitate...

ÎN ÎNCHEIERE...Diaspora este trup din trupul popo-rului moldav. Ea nu trebuie privită ca o masă omogenă. Suntem oameni vii, cu problemele, grijile şi bucuri-ile noastre. Suntem, în acelaşi timp, soli ai Republicii Moldova şi aliaţii săi fireşti, oriunde am fi. Îi dorim un vii-tor luminos, în care fiecare cetăţean se simte respectat şi protejat. Un viitor sigur pentru copiii şi nepoţii noştri. Ne dorim o Moldovă prosperă, să avem unde reveni şi să avem cu ce ne mân-dri. Un astfel de viitor poate fi asigurat numai prin aderarea la marea familie a Uniunii Europene.

Aşteptam cu toţii alegerile parla-mentare din 30 noiembrie 2014, la care Diaspora să participe masiv în convingerea că votul ei va apropia inte-grarea în Uniunea Europeană. Sper să particip peste doi ani la un nou Con-gres al Diasporei, la care să constatăm cu toţii că ţara noastră de baştină a mai făcut câţiva paşi spre Democraţie, spre Bunăstare şi spre Civilizaţie.

Ala Mândâcanu, purtător de cuvânt al Consiliului Coor-

donator al Diasporei 2012-2014,preşedintele Comunităţii Moldoveni-

lor din Québec, Canada

îndemnul Preşedintelui Par-lamentului către conaţionalii noştri din Norvegia.

Comunitatea moldove-nilor din Norvegia numără

oficial 500 de membri, neofi-cial cifra este de aproximativ 1000 de persoane.

Sursa: www.parlament.md

Bostaniada – cel mai mare festival etno-gastronomic din Moldova

Diaspora, aliat firesc al Republicii Moldova

gazetaBASARABIEI 31-15 octombrie 2014

Ministerul Afacerilor Ex-terne şi Integrării Europene informează că, la data de 21 septembrie 2014, Guvernul Statului Israel a luat decizia unilaterală de abolire a regi-mului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Potrivit MAE israelian, din data de 22 septembrie curent, instituţiile abilitate din Isra-el vor pregăti, în termeni restrânşi, procedura de intrare în vigoare a deciziei respective.

Data din care cetăţenii Repu-blicii Moldova vor putea călă-

tori fără vize în Statul Israel va fi anunţată ulterior de către MAEIE.

De menţionat că, spre deo-sebire de alte ţări care au obţi-nut abolirea regimului de vize pe calea semnării acorduri-lor bilaterale (Rusia, Ucraina, Georgia), ţara noastră va bene-ficia de regim liberalizat prin decizie unilaterală din partea Isreaelului. În anul 2010, Repu-blica Moldova a abolit regimul de vize pentru cetăţenii Statu-lui Israel.

www.mfa.gov.md

Abolirea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova în Israel

Tineri cineaşti şi foto-grafi sunt invitaţi să-şi prezinte lucrările până la 17 noiembrie 2014.

Chişinău, 17 iunie 2014—Organizaţia Inter-naţională pentru Migraţie (OIM) şi Alianţa Civiliza-ţiilor (Iniţiativa ONU) a lansat a 6-ea ediţie a Con-cursului Foto şi Video PLURAL + MOLDOVA pen-tru tinerii din Republica Moldova.

Concursul PLURAL+ MOLDOVA, ediţia 2014, este deschis pentru toa-te persoanele cu vârsta cuprinsă între 9 şi 25 de ani. „PLURAL+ MOLDOVA

este o oportunitate exce-lentă pentru tineri să-şi prezinte ideile autentice despre probleme şi opor-tunităţile legate de migra-ţie. Tinerii sunt agenţi creativi ai schimbării şi pot veni cu o reflectare a problemelor sociale dar şi cu soluţionarea acesto-ra”, a spus Antonio Polo-sa, Şeful Misiunii OIM în Republica Moldova.

Cineaştii pot produ-ce filme de la 1 până 5 minute de orice gen sau stil (documentar, film artistic, desen ani-mat, etc.); iar fotografii sunt aşteptaţi să prezin-

te un set de până la 3 lucrări. Acestea trebuie să reflecte subiecte lega-te de migraţie, respecta-rea drepturilor omului şi a demnităţii umane, prin-cipiul de toleranţa zero faţă de orice formă de violenţă, dar şi promo-varea coeziunii sociale între popoare şi confesi-uni. După expirarea datei limite pentru depunerea dosarelor, juriul compe-tent va evalua lucrările în două secţiuni separate – Video şi Foto. Câştigătorii vor fi anunţaţi şi premi-aţi în cadrul Galei de pre-miere, organizată anual

la 18 decembrie, cu oca-zia Zilei Internaţionale a Migranţilor.

Informaţiile despre concursul PLURAL+ MOL-DOVA, ediţia 2014, sunt disponibile pe www.iom.md. Concursului Foto şi Video PLURAL + MOL-DOVA, ediţia 2014, este organizat în parteneri-at cu Guvernul Republi-cii Moldova, Organizaţia Naţiunilor Unite în Repu-blica Moldova şi OWH Studio. Contacte Lilia Surdu, email: lsurdu@iom.int , +373 22 23 29 40/41 (ext. 112), web: www.iom.md

PLURAL+ MOLDOVA

Viceprim-ministrul, minis-trul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nata-lia Gherman, a participat pe 25 septembrie 2014, la New York, la un eveniment special dedicat dezvoltarii durabile, găzduit de Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, şi Admi-nistratorul Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), Helen Clark.

În cadrul reuniunii, minis-trul Natalia Gherman a subliniat importanţa priorită-ţilor Grupului de Dezvoltare al ONU pentru Republica Mol-dova, în special dezvoltarea

rurală, promovarea societăţii civile participative şi consoli-darea parteneriatelor public-private.

De asemenea, oficialul moldovean a reconfirmat angajamentul R. Moldova de a contribui, împreună cu Germania, la identificarea obiectivelor de dezvoltare post-2015, prin organizarea la Chişinău, în luna februa-rie a anului viitor, a reuni-unii de nivel înalt în cadrul Dialogului Global privind Consolidarea Capacităţilor Instituţionale pentru Dezvol-tarea Durabilă.

În aceeaşi zi, viceprim-ministrul Natalia Gherman a participat la reuniunea infor-mală a miniştrilor de Exter-ne ai Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). În contextul pre-luării preşedinţiei în exer-ciţiu a OCEMN de către R. Moldova, începând cu 2015, şefa diplomaţiei de la Chişi-nău a subliniat importanţa consolidării dimensiunii eco-nomice a organizaţiei şi extin-derii cooperării cu Uniunea Europeană, în scopul conjugă-rii eforturilor de implementa-re a proiectelor de dezvoltare

de importanţă regională.Delegaţia R. Moldova a par-

ticipat la reuniunea regională a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).

Cu ocazia vizitei la New York, ministrul Natalia Gher-man a avut o întâlnire cu reprezentanţii diasporei mol-doveneşti. În cadrul reuniunii au fost abordate obiectivele principale ale politicii inter-ne şi externe ale ţării noastre. De asemenea, au fost discuta-te ultimele evoluţii din ţară şi rolul diasporei în dezvoltarea Republicii Moldova.

Sursa: www.mfa.gov.md/

26 septembrie 2014 - Dina-mica relaţiilor moldo – unga-re, necesitatea extinderii cooperării moldo - ungare, intensificarea schimburilor comerciale, precum şi prelu-area experienţei Ungariei, în contextul intrării în vigoare a Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE, au fost prin-cipalele subiecte abordate în cadrul Sesiunii plenare a Comisiei interguvernamen-tale moldo - ungare, ce a avut loc la Chişinău.

Republica şi Moldova şi Ungaria au creat un cadru legal, pentru a elimina bariere-le de ordin administrativ şi pen-tru a asigura dezvoltarea unor relaţii fructuoase şi diversifi-carea domeniilor de cooperare între cele două state. Iniţiativa de dezvoltare a cadrului legal pentru intensificarea cooperă-rii între cele două state a venit din mediul privat, inclusiv şi din partea companiilor produ-cătoare de lapte din Republica Moldova ce vor să se extindă în Ungaria.

În vederea valorificării rela-ţiilor economice existente şi impulsionării cooperării şi identificării noilor sectoare de cooperare, în perioada 25 – 26 septembrie curent au avut loc şedinţele Comisiei interguver-namentale moldo – ungare. În cadrul şedinţelor membrii comisiei au purtat negocieri şi au identificat 14 sectoare che-

Organizat la Torino de către Camera de Comerţ şi Industrie Moldo-Italianã business forum-ul „Pie-monte întîlneşte Republica Moldova”.

TORINO 02 octombrie 2014 - Un mare succes pentru pri-mul business forum dedicat oportunităţilor investiţiona-le între Republica Moldova şi Regiunea Piemonte, Ita-lia. Evenimentul a avut loc în perioada, 30 septembrie - 1 octombrie la Torino şi a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Mol-do-Italiană la iniţiativa Pre-şedintelui Mauro Salvatori. Acest forum a implicat Regi-unea Piemonte, oraşul Tori-no, Unioncamere Piemonte, Confederaţia Naţională a Meşteşugurilor ale Întreprin-derilor mici şi mijlocii. Din partea Republicii Moldova, au intervenit Ambasadoarea Republicii Moldova în Italia, Stela Stingaci, Ministrul Jus-tiţiei, Oleg Efrim, Directorul Executiv a Organizaţiei pen-tru Atragerea Investiţiilor Străine în Republica Moldova şi Promovarea Exporturilor - MIEPO, Dona Şcola, pre-cum şi reprezentanţii biuro-ului Prim-Ministrului pentru Atragerea Investiţiilor Străi-ne, cât şi mulţi antreprenori care operează în diferite sec-toare al economiei Republicii Moldova.

Cu aceastã ocazie a avut loc prezentarea noului zbor direct Chişinău-Torino- Chişi-nău a Companiei Air Moldova, care va fi operativ începând cu data de 16 decembrie 2014.

Evenimentul a fost ono-rat de prezenţa Ambasa-dorului Italiei la Chişinău, Enrico Nunziata, care a rea-mintit faptul că după semna-rea Acordului de Asociere cu

Uniunea Europeană, în Repu-blica Moldova sunt în plină desfãşurare reforme interne care, la rândul lor, vor deschi-de uşile spre o viitoare inte-grare graduală în UE. „Piaţa Republicii Moldova, a conti-nuat Ambasadorul Nunziata, va fi din ce în ce mai regle-mentată de normele comu-nitare. Reducerea progresivă a taxelor vamale va facilita şi mai mult schimburile comer-ciale dintre Italia şi Republica Moldova."

Ministrul Justiţiei a accen-tuat faptul că Republica Mol-dova îmbunătăţeşte tot mai rapid propriului busine-ss environment, ceea ce va permite ţării să devină mai atractivă pentru investitorii străini: „Un mediu de afaceri sănătos nu poate exista fără toleranţă zero faţă de corup-ţie, fără reguli clare şi biro-craţie mentinuţă în frâu de transparenţă”.

Delegaţia Republicii Mol-dova prezentă la Forum a pro-pus publicului o prezentare detaliată a beneficiilor care reiese din dezvoltarea noi-lor relaţii de afaceri precum şi ale oportunităţilor, stimu-lentelor, referitoare la investi-ţii directe de către Instituţiile Guvernamentale cât şi Insti-tuţiilor financiare Europene care operează în Republica Moldova.

Forum-ul de la Torino a avut meritul de a pune în contact antreprenorii italieni cu cei moldoveni cu intenţia de a vorbi despre R. Moldo-va direct în Italia, în faţa unui public de prestigiu printre care au fost şi reprezentanţii a cele mai importante Asocia-ţii de Categorie din Piemonte.

Camera de Comerţ şi Indus-trie Moldo-Italiană

Republica Moldova protagonista în Italia

Participarea ministrului Natalia Gherman la dialogul de nivel înalt al ONU

Moldova şi Ungaria vor dezvolta parteneriate strategice

ie în care poate fi extinsă coo-perarea între cele două state, cum ar fi domeniul energetic (infrastructură, interconectare la piaţa europeană şi eficienţă energetică), farmaceutic, turis-mului, transportului, investiţi-lor etc.

În acest sens, la finele Sesiu-nii plenare a Comisiei moldo – ungare copreşedinţii comisiei viceministrul Economiei, Octa-vian CALMÎC şi Secretarul de Stat, Ministerul Afacerilor Exter-ne şi Comerţului din Ungaria László SZABÓ au semnat Proto-colul de cooperare economică dintre cele două state.

„Preluarea experienţei Unga-riei în punerea în aplicare a aquis-ului comunitar, dezvol-tarea platformelor comune de dialog între instituţiile de stat şi mediile de afacere, pentru a fi

încurajate investiţiile, schimbu-rile de experienţă şi stabilirea de parteneriate, sunt o prioritate pentru Moldova, iar astăzi a fost făcut un pas important pentru valorificarea potenţialului de colaborare între ţările noastre”, a declarat Octavian CALMÎC.

La rândul său, László SZABÓ a subliniat deschiderea Unga-riei faţă de Republica Moldova: „Este foarte important ca ţările noastre să devină doi parteneri strategici. Moldova reprezintă pentru noi o poartă către piaţa din Est, iar Ungaria va oferi sus-ţinerea necesară Moldovei pen-tru a-i facilita accesul în piaţa Europeană. ”

Moldova şi Ungaria au mai semnat şi trei acorduri de coo-perare. Ministerul Economiei R. Moldova şi Ministerul Economi-ei Naţionale al Ungariei au sem-

nat un Acord de cooperare în domeniul industriei farmaceu-tice şi a dispozitivelor medicale. Ungaria are o industrie farma-ceutică avansată, iar o coope-rare în acest sector va asigura producerea în Republica Mol-dova a unor produse de o cali-tate superioară, în conformitate cu standardele UE.

Totodată, Ministerul Aface-rilor Externe şi Integrării Euro-pene al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului din Ungaria au semnat un Acord de Cooperare în domeniul diplomaţiei econo-mice. Iar între Ministerul Eco-nomiei Naţionale a Ungariei şi Agenţia Turismului a Republicii Moldova a fost semnat un acord privind cooperarea în dome-niul turismului.

Pentru a susţine iniţiativele de investiţie a reprezentanţilor mediului de afaceri, prin inter-mediul Eximbank a fost creat un instrument financiar ce poa-te fi accesat atât de companii-le moldoveneşti, cât şi de cele ungare.

Un prim pas în consolida-rea relaţiilor economice este eventuala participare, în luna noiembrie, a oamenilor de afa-ceri din Moldova la o expoziţie auto-moto din Ungaria.

Notă: Următoarea şedinţă a Comisiei interguvernamentale va avea loc anul viitor la Budapesta.

www.mec.gov.md

gazetaBASARABIEI4 1-15 octombrie 2014

PUBLICITATE

La comandă autocar • microbuz

La comandă autocar • microbuz

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona329367 9050 Mantova, Valegio389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza389999 0262 Viaregio, Massa, Carara320491 8484 Elba, Piombino, Sardegna327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova

I N

MoldovaItalia Austria

I N

Italia /+39/

Telefon reclamaţii /+373/ 691 360 01

327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, PadovaA 5-ea CĂLĂTORIE GRATIS!

Igor • NicolaeIgor • Nicolae

Un nou ONGla GenevaAsociaţia „REGINA MARIA” este o ONG fondat recent la Geneva, de către un grup de cetăţeni stabiliţi în Elveţia şi în alte ţări din Occident. Organizaţia are drept scop facilitarea inte-grării femeilor emigrante în Elveţia. La fel realizarea actelor de caritate destina-te persoanelor vulnerabi-le din ţara noastră, precum şi activităţi culturale, edu-caţionale, etc. Aceasta plat-formă este deschisă pentru cei care doresc să împărtă-şească din experienţa lor şi să contribuie la dezvol-tarea şi prosperarea ţării noastre.

Marie Jomir-Flores,Presedinte

Asociatia „REGINA MARIA”Web: www.association-

regina-maria.org E-mail: info@association-

regina-maria.org

Festivalul intercultural din Barreiro

Sâmbătă şi duminică, 13 şi, respectiv, 14 septembrie 2014 reprezentanţii asoci-aţiei „Mioriţa” din oraşul Barreiro (Portugalia) au par-ticipat, alături de alte aso-ciaţii locale, la festivalul intercultural „Sunete, culori, arome şi cunoaştere”.

Aceste festival repre-zintă un frumos „buchet” alcătuit dintr-un şir de ele-mente culturale a diverse-lor popoare care au ajuns să convieţuiască în armonie pe meleagurile lui Camões. Muzica, dansurile şi costu-mele multicolore au creat o atmosferă extraordinară pe parcursul acestor două zile. De asemenea, cei prezenţi la eveniment au avut ocazia să guste din bucatele alese, pre-gătite de reprezentanţii ţări-lor participante. Precizăm că la festival au participat expo-nenţi a diferitelor ţări de pe trei continente: Europa, Afri-ca şi America de Sud.

Cu un frumos dans popu-lar, reprezentanţii ţării noas-tre au reuşit să impresioneze autorităţile locale şi să stâr-nească ropote de aplauze în zona spectatorilor.

Tot în cadrul acestui fes-tival a fost organizat şi un turneu de fotbal la care a participat şi echipa asociaţiei „Mioriţa” cu numele „Dacii”.

O altă iniţiativă interesantă venită din partea organizato-rilor, a fost şi aceea de a invita reprezentanţii comunităţilor de emigranţi la un dialog inti-tulat : „Istoria vieţii unui imi-grat” unde fiecare participant a avut posibilitatea să-şi poves-tească propria istorie.

Evenimentul a fost o ade-vărată „comoară” pentru cei dornici de a cunoaşte cultu-ra, istoria şi tradiţiile altor popoare.

Rodica Gherasim, Portugalia

Nell'ambito del progetto denominato “Scambio di buo-ne pratiche tra Italia e Mol-davia la prevenzione della devianza minorile”, sono sta-to inviato a Chişinău dal 14 al 20 settembre scorso.

Il progetto propone un intervento di formazione socio-educativa per gli ope-ratori, specialmente educato-ri, della Direzione Municipale per la protezione dei diritti del bambino, nei centri comu-nitari di Chişinău. La forma-zione riguarderà competenze e ruoli, nella relazione d'a-iuto educativa, dell'educato-re sociale per fronteggiare il rischio devianza e le situazio-ni estreme che possono por-tare alla tratta dei minori.

Il mio compito era di cono-scere, affiancando gli edu-catori e gli specialisti, la realtà dei centri comunita-ri per bambini e adolescenti, osservare le differenze rispet-to all'Italia e formare il per-sonale suggerendo eventuali proposte.

Sin dalle prime parole, ho compreso la profonda ferita sociale che vive la città e tut-to il paese a causa dalla for-te emigrazione, delle donne in particolare, e il conseguen-te crollo della famiglia quale istituzione per l'educazione e la trasmissione dei valori alle nuove generazioni. I bambini e i ragazzi, si trovano, quindi, a vivere un importante vuoto interiore che comporta il rea-le rischio di agire comporta-menti devianti. Durante il volo mi chiedevo “Come saranno questi bambini traumatizza-ti che, nella maggioranza dei casi, stanno crescendo, nella fase più difficile della loro vita e di maggior bisogno, senza la mamma?” “Come potran-no affrontare le difficoltà del crescere e della vita, senza l'amore e l'educazione della mamma?”

Unificati i servizi socia-li, pedagogici e psicologici, il sistema appare un'orga-nizzata struttura modula-re funzionalmente separata (ogni persona, ogni ufficio, svolge unicamente il proprio

Missione a Chişinău

ruolo con attenzione, com-petenza, professionalità e, data la delicatezza del com-pito, umanità), il tutto coor-dinato efficientemente dalla Direzione Municipale con un unico obiettivo fondamen-tale: aiutare ed educare i ragazzi.

Date le poche risorse a disposizione, tutto è ottimiz-zato ed efficace al fine di rag-giungere l'obiettivo: nulla e' lasciato al caso.

Questo e' quello che ho compreso parlando; anche in Italia si sentono tante belle parole, ma poi?

Tra il dire e il fare, c'è di mezzo un abisso e per innu-merevoli, svariati motivi, i fatti che seguono non coin-cidono mai con i discorsi e i progetti. Immergendomi nel-la realtà dei centri (48 per cir-ca 7000 minori registrati), ho conosciuto persone cor-diali, ospitali, informali ed estremamente competenti e professionali. Quando, poi, ho visto iniziare ad arrivare i bambini (naturalmente van-no ai centri dopo la scuola), ho avuto una bellissima sor-presa: nonostante il vissuto traumatico e di povertà che vivono, appaiono sereni e feli-ci (se poi li confrontiamo con i coetanei italiani...).

Li ho visti sentirsi a casa, non solo in un centro dove fare i compiti e occupare il tempo libero.

Li ho visti salutare le ope-ratrici abbracciandole come se fossero in una famiglia feli-ce.

Il sorriso sereno, nono-stante tutto, dei bambini pen-so sia il miglior risultato che si possa ottenere.

Conseguenze dello svolge-re il proprio compito con pas-sione e amore (per i bambini e per la professione) unite alla competenza e alla professio-nalità.

Contrariamente a quan-to ci si poteva aspettare (in particolar modo conoscen-do a fondo il comportamen-to dei bambini italiani) non ho percepito, ne' assistito a comportamenti aggressivi o competitivi, come se fosse-ro educati alla cooperazione, alla solidarietà, alla condivi-sione delle esigue risorse a disposizione.

Ho potuto conoscere anche una scuola di boxe, parallela a un centro, nel-la quale si insegna la 'nobile arte', il rispetto delle rego-le e dell'avversario, contri-buendo in questo modo a scaricare le energie aggres-sive e la rabbia, incanalan-

dole verso binari positivi di educazione al rispetto.

Un altro centro raggiunge i medesimi obiettivi mediante la via della musica, della dan-za, del canto e dei laboratori multimediali (audio e video).

Ogni singola attività è pro-gettata e condivisa (in funzio-ne delle realtà sociali e delle necessita' dei ragazzi) nell'e-quipe del centro e approvata e coordinata dalla Direzione Municipale.

Quando ho avuto il piacere e l'onore di proporre attività ai bambini (anche e soprat-tutto al fine di formare gli operatori all'utilizzo di stru-menti proiettivi per conosce-re meglio la realtà interiore dei ragazzi, che spesso fati-cano a condividere consa-pevolmente a parole con gli adulti), sono rimasto impres-sionato dall'attenzione con cui hanno partecipato ed ho avuto la possibilità di notare e far notare le differenze tra le diverse applicazioni del-le tecniche. Ho anche avuto conferma che i bambini ed il

loro mondo interiore simbo-lico, nonostante le differenze (sociali, culturali, tradiziona-li), sono uguali in ogni parte del mondo. La gioia e l'ener-gia positiva liberata dai ragaz-zi dopo le favole e il disegno di gruppo (le tecniche propo-ste), il desiderio di cantare per me, l'attenzione con cui sono state ascoltate le mie parole alla tavola rotonda conclusiva e l'interesse professionale per le tecniche proposte, mi dan-no la consapevolezza di aver lasciato traccia del mio breve ma intenso passaggio a Chi-sinau.

Quanto ho lasciato io e quanto la città e le persone meravigliose che ho cono-sciuto hanno lasciato in me, e' difficile dirlo e impossibi-le quantificarlo, ma se il tito-lo del progetto e' 'scambio di buone pratiche tra Italia e Moldavia', si può dire, in con-clusione, che l'obiettivo e' sta-to raggiunto.

Grazie Chişinău, a presto.

Dott. Gianluca Geri

gazetaBASARABIEI 51-15 octombrie 2014

PUBLICITATE PUBLICITATE

PISA

BRINDISI

MOLDOVA

RUSSIA

UCRAINA

ITALIA

GENOVA

ALGHERO

CAGLIARI

OLBIA

PALERMOCATANIA

CROTONE

LAMEZIA

BARI

TRIESTE

CHISINAU

MOSCA

SAN PIETROBURGO

MILANO

ROMA

VERONA

KIEV

BOLOGNA

VENEZIA

TORINO

Spre Moldova,Rusia și Ucraina,din toată Italia

SERVIZI AEREI INTERNAZIONALI

NOU! 2ZBORURIDIRECTE

DIN TORINO

88,00 €ZBOR DIRECT FARA ESCALASPRE CHISINAU DE LAROMA, MILANO, BOLOGNA,VERONA, VENEZIA, TORINO.

C

M

Y

CM

MY

CY

CMY

K

Atunci când eşti departe de casă, într-o societate diferită de cea în care te-ai născut şi ai crescut, evenimentele organi-zate pentru comunitate sunt aşteptate cu nerăbdare. Toa-te aceste evenimente nu fac decât să-i unească pe emigra-ţii basarabeni şi să le aducă zâmbete de bucurie, făcându-i să se simtă „ca acasă”.

În oraşul Padova (Italia), pe 28 septembrie 2014 s-a orga-nizat turneul de minifotbal între echipele de moldoveni din întreaga Italie, turneu ce a ajuns la a XII-a ediţie.

Partidul Democrat din Mol-dova a fost cel care a ştiut să reunească conaţionalii noştri la o competiţie frumoasă pen-tru a doua oară consecutiv în acest an, oferind susţinere şi suport economic pentru buna desfăşurare a turneului.

În cadrul evenimentului au participat 16 echipe de fot-balişti, semi-profesionişti şi amatori din toată Italia, cetă-ţeni ai Republicii Moldova aflaţi cu traiul în această ţară. Echipele au venit din oraşele : Bologna, Brescia, Cittadella, Ferrara, Mestre, Milano, Pado-va, Parma, Reggio Emiglia, Rovigo, Torino, Trento, Tre-viso, Rovigo, Verona şi Vicen-

za. Turneul a fost organizat de către Leonard Macari, vicepre-şedintele asociaţiei „Moldavi nel Veneto”şi Nicolae Dum-brăvanu (Membru al Comisiei Migranţilor pe lângă primă-ria oraşului Padova), în parte-neriat cu asociaţia „Olimpia” (Mestre), Gazeta Basarabiei (Padova) şi alte asociaţii din Italia.

A fost o atmosferă compe-titivă şi prietenoasă în acelaşi timp. La desfăşurarea corec-tă a meciurilor au contribuit cinci arbitri : Donoagă Tudor, Rumleanschi Sergiu, Ciobanu Mihai, Merla Andrei, Bogdan Veaceslav şi arbitru coordo-nator Rumleanschi Leonid. Echipa câştigătoare al aces-tui turneu a fost cea din ora-şul Milano, echipa din Mestre s-a clasificat pe locul doi iar cea din oraşul Ferrara, respec-tiv, pe locul trei. Locul patru i-a revenit echipei din Pado-va. La fel ca şi în ediţiile pre-cedente, au fost acordate şi de data aceasta premii pentru : „Cel mai bun portar” - Gaber Vadim; „Cel mai bun golghe-ter ” – Danu Eduard; „Cel mai bun jucător” – Ion Răilean. De asemenea, cupa „Fair Play” i-a revenit celei mai tinere echi-pe, cea din oraşul Vicenza iar

Al XII-lea turneu de minifotbal între moldovenii din Italia

fotbalistul Petru Paladi a pri-mit premiul - „Jucătorul Fair Play”. Atât antrenorii, cât şi fotbaliştii s-au arătat mulţu-miţi de sărbătoarea organi-zată pentru ei, fiind implicaţi cu trup şi suflet în această competiţie. Oaspeţii de onoa-re prezenţi la acest eveni-ment au fost : Vitalie Ciolac – Viceministrul Tehnologi-ei Informaţiilor şi Comunica-ţiilor, Nichiforciuc Eugeniu

– secretar general adjunct PDM, Constantin Ţuţu – mul-tiplul campion mondial la K-1, Alberto Muraru – repre-zentant al ACLI Padova. Toţi oaspeţii au fost deschişi dia-logului cu cetăţenii despre problemele şi situaţia cu care se confruntă ţara noastră la momentul actual.

Constantin Ţuţu a fost aşteptat cu nerăbdare de către admiratorii. Ei au făcut poze

alături de sportivul ce poar-tă mândrie ţării noastre. Ţuţu a fost felicitat nu doar pentru titlurile obţinute, dar şi pentru intrarea lui în politică. Cam-pionul a afirmat că dintr-un politician nu prea reuşeşti să faci un sportiv, dar dintr-un sportiv reuşeşti să faci un poli-tician. Sportivul i-a îndemnat astfel pe toţi să se implice mai mult pentru viitorul ţării, să nu fie indiferenţi, fiindcă mol-

dovenii pot fi cei mai buni şi în alte domenii.

Leonard Macari a ţinut să mulţumească în primul rând conaţionalilor pentru prezen-ţa şi participarea lor la acest turneu, pentru efortul depus la buna desfăşurare a acestu-ia, mai ales, luând în conside-raţie că echipele au venit din toate colţurile Italiei.

Viceministrul Vitalie Cio-lac a menţionat faptul că doar împreună, doar atunci când suntem uniţi, putem realiza lucruri mari şi frumoase spre binele cetăţenilor şi al ţării noastre, Republica Moldova.

Domnul Nichiforciuc Euge-niu a vorbit despre susţinerea permanentă pe care PDM-ul o acordă sportivilor, sportu-lui şi evenimentelor sportive, atât acasă, cât şi în diasporă.

Un salut călduros a fost adresat Partidului Democrat din Moldova de către dom-nul Dumbravanu Nicolae, reprezentantul moldovenilor la primăria oraşului Padova. Dumbravanu a mulţumit pen-tru susţinere şi suport econo-mic, dorindu-şi ca autorităţile şi forţele politice din Republi-ca Moldova să acorde o aten-ţie constantă diasporei, atât înainte de alegeri, cât şi după desfăşurarea acestora.

Evenimentul vine să pro-moveze unitatea şi pasiunea pentru sport, să promoveze un mod sănătos de viaţă şi să formeze un puternic spirit de echipă în rândurile cetăţeni-lor Republicii Moldova aflaţi cu traiul în peninsulă .

Cezara Cebanu, Padova

gazetaBASARABIEI6 1-15 octombrie 2014

PUBLICITATE

Ziua Limbii Române la Academia Română din Roma

Omagiată pentru al doi-lea an consecutiv la Roma de „Accademia di Roma-nia” în colaborare cu Asoci-aţia socioculturală „Dacia”, Ziua Limbii Române a avut ca eveniment principal lan-sarea cărţii Eugeniei Bojo-ga „Limba română – „între paranteze”?”, urmată de o dezbatere axată pe situ-aţia actuală a limbii româ-ne în Republica Moldova. Amintim că începând din 2013, această festivitate este sărbătorită şi în Româ-nia, continuând astfel tradi-ţia inaugurată pe 31 august 1990 în Basarabia cu ocazia revenirii la grafia latină.

În acest an, de Ziua Limbii Române, e de remarcat fap-tul că atât la Bucureşti, cât şi la Academia Română din Roma ne-am putut bucura de prezenţa a doi români origi-nari din partea stângă a Pru-tului, compozitorul Eugen Doga şi profesoara Euge-nia Bojoga. Dacă în perioa-da interbelică Basarabia era considerată de mulţi regă-ţeni o destinaţie de exil, ace-eaşi Basarabie ne-a răsplătit de-a lungul anilor cu o mul-titudine de oameni de cul-tură, dintre care amintim, pentru a rămâne în temă, pe unul dintre cei mai mari lingvişti de talie mondială, Eugen Coşeriu. Dovadă că acolo unde politica dezbină, cultura leagă şi chiar dacă frontierele au fost construi-te să despartă, omului îi este dat să unească.

Cartea profesoarei Bojo-ga, doctor în filologie şi profesoară la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napo-ca, a fost lansată în pre-mieră în iunie, la Granada (Spania), cu ocazia Congre-sului dedicat limbii româ-ne în cadrul evenimentului „Noaptea albă a scriitoarelor din România”. În capitala ita-liană, cea de-a doua lansare a avut loc pe 12 septembrie, nefiind aleatorie, dat fiind faptul că autoarea e titulară la catedra de limba română la Universitatea „L’Orientale din Napoli”.

Autoarea a deschis eveni-mentul cu un scurt istoric al limbii române din Basa-rabia pe acordurile imnului Republicii Moldova, „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Unicul imn din lume dedi-cat limbii naţionale. Apărut în 1917, poemul a fost tole-rat de autorităţile ţariste deoarece, din considerente politice, nu apărea nicăieri sintagma limba română... dar nici limba moldoveneas-că. În intenţia de a elucida publicului din sală, de altfel foarte tânăr, unele aspecte ale golgotei îndurate de lim-ba română vorbită la est de România, profesoara Bojo-ga şi-a punctat discursul cu câteva repere istorice cardi-nale pentru provincia din-tre Prut şi Nistru. Astfel, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist (1812), limba română a fost scoa-să din uz metodic şi progra-

mat, rusa ocupând un loc dominant, iar în 1866 pre-darea limbii române a fost interzisă definitiv. Acesta este şi momentul de ruptu-ră în care funcţionarii ţarişti au înlocuit numele de „lim-ba română” cu „limba mol-dovenească”. Autoarea a adus la cunoştinţă audienţei acest paradox: în momentul Marii Uniri, elita basarabea-nă se exprima preponde-rent în rusă, fiind şcolită în limba ocupanţilor. De exem-plu, la demersul către zem-stva centrală, la care se cerea folosirea limbii române în procesul didactic, solici-tanţii au primit un răspuns de-a dreptul antologic care exprimă chintesenţa politi-cii lingvistice promovate de regimul ţarist: „Moldovenii sunt un norod prost, care nu are în limba sa decât câteva sute de cuvinte, întocmai ca samoezii, tribul cel mai îna-poiat din Rusia. Limba mol-dovenească nu e capabilă de nicio dezvoltare, iar mol-dovenii dacă vor să meargă înainte trebuie să înveţe în limba rusă.” Aşadar, în timp ce românii basarabeni erau supuşi unei feroce politici de deznaţionalizare şi rusifi-care, în Europa avea loc edi-ficarea statelor naţionale, consolidându-se astfel con-ştiinţa lingvistică împreu-nă cu identitatea naţională, în timp ce în România lim-ba s-a modernizat (pe filieră franceză) şi a avut loc unirea Principatelor.

Precum a ţinut să sub-linieze autoarea, pentru a înţelege actuala criza identitară, este fundamen-tală cunoaşterea secolului al XIX–lea, o cheie sui gene-ris pentru problema limbii române de la Chişinău. Atâta timp cât în Republica Moldo-va nu va fi recuperat secolul al XIX-lea, secolul naţiona-lităţilor, de care Basarabia a fost privată, nu există şanse reale de izbândă a românis-mului, căci acolo unde 70% din populaţie declară că vor-beşte moldoveneşte (deşi ultimele sondaje semnalea-ză o creştere semnificativă a numărului celor care decla-ră că vorbesc limba româ-nă) ecuaţia e următoarea: vorbesc moldoveneşte – sunt moldovean, deci mă deose-besc de români, căci limba moldovenească este diferită de limba română.

În etapa istorică de după Marea Unire din 1918, lim-ba română intră pe făgaşul său normal. Sunt redeschi-se şcolile româneşti, dar în

acelaşi timp intervine o rup-tura. În stânga Nistrului, în actuala Transnistrie, este constituită în 1924 Repu-blica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească şi o nouă limbă, limba moldo-venească. Aşa cum a argu-mentat profesoara Bojoga, această limbă a fost inven-tată dintr-o interferenţă a graiului românesc arha-ic vorbit în mediul rural cu ucraineana şi rusa. Ide-ologia marxistă impunea deosebirea dintre limba proletară, simplistă şi limba burgheză sau literară, vor-bită de intelighenţia. Acest grai proletar, această lim-bă degradată, va fi impusă în Basarabia după 28 iunie 1940, iar după 1950 aşa-zisa limbă moldovenească va legitima constituirea naţiu-nii moldoveneşti. Odată cu limba plăsmuită în labora-toarele totalitarismului, din Transnistria a fost adusă o nouă ideologie, care a creat o nouă identitate şi o nouă naţiune. Excursul istorico-

lingvistic al autoarei a fost însoţit de o demonstraţie practică: un fragment lec-turat din „Cuvîntelnicul orfo-grafic moldovinesc”, care a ilustrat publicului efortul instituţiilor sovietice mol-doveneşti în crearea teoriei limbilor diferite, română şi moldovenească.

După 1989, deruta identi-tară a fost potenţată şi prin adoptarea sintagmei limba moldovenească drept limbă de stat. Din păcate nici azi, a adăugat profesoara Bojo-ga, limba română nu a intrat încă în drepturile sale, găsin-du-se în acel dublu conflict lingvistic: unul de presti-giu, de concurenţă cu lim-ba rusă şi conflictul intern, la nivel de elită, între vorbi-torii care se autodefinesc în mod diferit de limbă româ-nă şi de limbă moldoveneas-că (vezi cazul Igor Dodon sau mai recent declaraţiile lui Marian Lupu). Autoarea a amintit şi de apariţia ace-lui ruşinos dicţionar, care numai dicţionar nu se poa-

gazetaBASARABIEI 71-15 octombrie 2014

Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Milano, Mestre, Padova: Olan Tur www.olantur.com 0795226902 Trento: Ion tel. 069033544

2 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vlad

www.colete.weebly.com

Transport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Atena: Agenţia Art Tur Chişinău: str. Vasile Alecsandri 14, of. 14, tel. +373 0 22 79 65 34/ 690 60008Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)Transport Belgia2 Bruxelles: tel. 0032 486 289 874Transport PortugaliaMilos Tur 636-937, 279-668, 279-669, milosm@mtc.md

Moldova - Europa Transport de mărfuri şi pasageri

te numi, al lui Vasile Stati, unde abundă cuvintele năs-cocite, rusismele şi arhais-mele. Ca o contrapondere, s-a dat citire gândurilor lui Eugen Coşeriu despre resor-turilor teoriei celor două limbi: „a promova sub orice formă o limbă moldoveneas-că, deosebită de limba româ-na este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşea-lă naivă, ori o fraudă ştiinţifi-că. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vede-re politic e o anulare a identi-tăţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de geno-cid etnico-cultural”.

Prezentarea profesoarei Bojoga a constituit pentru public o abordare inedită, prin prisma istorico-ling-vistică, a mereu actualei teme - Basarabia, ducând la o animată şi lungă dez-batere pe marginea dihoto-miei limbă moldovenească / limbă română. Bunăoară, o studentă a remarcat fap-tul că afirmaţia imperati-vă „Limba moldovenească nu există!” trezeşte o reac-ţie defensivă în moldovea-nul de rând, aflat încă sub efectul traumatic al istori-ei pe care încă nu o cunoaş-te bine. S-a iscat mai apoi o dezbatere între cine a criti-cat dispreţul intelectualului faţă de graiul moldovenesc, considerat nevalorificat şi studiat pe deplin în compa-raţie cu dialectele din Italia şi cine a ţinut să sublinieze că nu putem compara situ-aţia lingvistică din Peninsu-lă cu cea din arealul limbii române. Limba română este foarte unitară, astfel încât vorbitorii ei se înţeleg per-fect în orice zonă a ţării sau chiar şi înafara ei. „Vorbesc româna, sunt moldovean, fac parte din naţiunea mol-dovenească”, a continuat acelaşi interlocutor, retori-că bine cunoscută nouă şi foarte abil politizată când se doreşte legitimarea etno-nimului aplicat populaţiei geografic situată între Prut şi Nistru, istoric ruptă din-tr-un tot şi politic aşezată la confluenţa a două civilizaţii, occidentală şi rusă, şi mai mereu folosită drept mone-dă de schimb.

Precum era şi firesc, la eveniment nu au lip-sit italienii „subjugaţi” de farmecul limbii româ-ne, remarcându-se printr-o savuroasă intervenţie a scriitorului, poetului şi dra-maturgului Alessio Colarizi care, exprimându-se atât de curgător în română, a exemplificat similitudinea între cele două limbi neo-latine printr-o cugetare de inspiraţie gastronomică: „Cu un chil de carne şi un litru de vin nu se moare de foame” (Con un kilo di car-ne ed un litro di vino non si muore di fame).

Nepoata marelui ling-vist Eugen Coşeriu, distinsa profesoară Eugenia Bojoga, ne-a ţinut o frumoasă lec-ţie de istorie şi lingvistică, făcându-ne martori la calva-rul unei limbi puse la index pe parcursul a două secole, iar în istoria recentă exila-tă „între paranteze”. Cartea Domniei sale ne îndeam-nă să ne păstrăm identita-tea lingvistică fără de care identitatea naţională devine nulă.

Aşa cum Eminescu, Coşe-riu, Vieru, Matcovschi şi atâ-tea minţi luminate ne-au învăţat că limba este prin-cipalul indiciu al identităţii unui popor, avem datoria de a o cinsti, cultiva, sărbători, dar mai mult decât orice tre-buie să o trăim zi de zi. A-ţi vorbi corect limba este cea mai mare dovadă de res-pect faţă de noi înşine şi implicit faţă de aproape-le nostru. Şi dacă limba este cea mai sfântă moştenire pe care părinţii o pot transmi-te copiilor, ea devine astăzi unul dintre pilonii funda-mentali pe care se poate reconstrui şi păstra conşti-inţa naţională în depăşirea crizei identitare cu care ne confruntăm, nu doar acasă, ci şi peste hotare, în contex-tul celei mai mari migraţii cunoscute vreodată de popo-rul român.

Înaintaşii noştri ne-au lăsat o limbă atât de bogată şi de frumoasă, dar din păca-te noi nu ştim a ne ridica la nivelul ei.

Alina Ieremciuc,As. Dacia (Roma)

Viceprim-ministrul, minis-trul Economiei, Andrian Can-du şi ministrul Economiei al Republicii Turcia, Nihat Zeybekci, au semnat, Acordul de Liber Schimb dintre cele două state.

Obiectivele Acordului vizează promovarea comer-ţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţări, asigurarea condiţiilor corecte pentru desfăşura-rea unei concurenţe loiale în comerţul bilateral, contribu-irea la eliminarea barierelor în calea comerţului, precum şi crearea condiţiilor pen-tru efectuarea investiţiilor, în special pentru dezvolta-

rea investiţiilor mixte în cele două state.

Semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Turcia gene-rează multiple avantaje şi oportunităţi comerciale pen-tru exportatorii autohtoni de mărfuri industriale. Datori-tă anulării şi reducerii taxe-lor vamale, concomitent cu asigurarea unor perioade de tranziţie pentru cele mai sen-sibile mărfuri, antrepreno-rii din ţara noastră vor accesa mai uşor noi pieţe de desfa-cere. În baza Acordului vor fi liberalizate schimburile comerciale între ambele ţări pentru circa 9 mii de poziţii tarifare.

La data intrării în vigoa-re a Acordului toate taxele vamale de import, precum şi orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industri-ale, vor fi anulate, cu excep-ţia unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălţăminte, mobilier, pro-duse din plastic ş.a., pen-tru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor peri-oade de tranziţie de la 3 la 7 ani.

Pentru produsele agrico-le, Acordul prevede acordarea concesiilor reciproce de către ambele părţi. Astfel, au fost negociate contingente tarifa-re pentru produsele de inte-

res sporit, inclusiv pentru anumite perioade ale anului (off-season), în limita cărora va avea loc reducerea în pro-porţie de 100% a taxei vama-le în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN).

Precizăm că, în procesul definitivării Acordului s-a ţinut cont de priorităţile şi interesele economice ale ţări-lor, inclusiv volumul schim-burilor comerciale, gradul de sensibilitate a pieţelor inter-ne vis-a-vis de unele categorii de mărfuri de import, pre-cum şi forma de liberalizare a comerţului cu acestea.

Sursa: www.mec.gov.md

Acordul de Comerţ Liber dintreRepublica Moldova şi Turcia

aici, la şcoală, să-i învăţăm să comunice în limba mater-nă. De aceea suntem mândri când vedem că aceşti copi-laşi citesc cursiv, scriu, răs-pund la întrebări, comunică ori povestesc în limba româ-nă.”, spun reprezentanţi ai asociaţiei.

Guvernul din Rep. Moldo-va nu are programe de sus-ţinere a şcolilor de weekend din diasporă.

Asociaţia Moldo-Elenă Orfeu din Atena a reuşit să se autosusţină cu partici-parea membrilor şi cu mici ajutoare constând în donaţii de materiale didactice, bani ori alte materiale din par-tea BRD, ale partidelor PDM şi PLDM, dar şi de la Uniunea Elena din România.

Festivitatea de deschide-re a şcolii va avea loc dumi-nică 28 septembrie 2014, la orele 15.00 la sediul aceste-ia situat pe strada Veranzeru 23, et. 2, Piata Omonia (mai jos de Hondos Center).

Micuţii învăţăcei vor lua loc în bănci pentru prima lecţie la data de 5 octombrie a.c. chiar de Ziua Învăţăto-rului ce se sărbătoreşte în R. Moldova, se transmite prin acelaşi comunicat.

Ana Ţuţuianu http://www.romedia.gr/

Şcoala de weekend„Ion Creangă” din Atena

care vine la catedra asocia-ţiei cu o experienţă de 25 de ani în pedagogie în sistemul de învăţământ din Republica Moldova, metodologia de pre-dare fiind conformă cu cea a Ministerului Învăţământului din R. Moldova.

Elevii de la Şcoala de Weekend iau parte la toate sărbătorile susţinute de aso-ciaţie: 1 Decembrie - Ziua

Unirii, Crăciunul, Anul Nou, Mărţişorul, Ziua Mamei, Săr-bătorile de Paşti, Ziua Copi-lului etc. aceştia prezentând de fiecare dată şi progra-me artistice diverse printre care de poezie, cântec, cân-tec popular, teatru, etc.

„Ştim cu toţii ca mul-ţi copii nu vorbesc limba română în familie şi princi-palul nostru obiectiv este ca

Pentru al doilea an con-secutiv în cadrul Asociaţiei Moldo-Elene „Orfeu” îşi des-chide porţile Şcoala de week-end „Ion Creangă”.

În cadrul şcolii se susţin cursuri de limbă română, istorie, geografie, cultura, arte plastice şi se transmit tradiţiile poporului nostru copiilor din diasporă aflaţi in Atena.

Şcoala a fost înfiinţată în noiembrie 2013, iar cursuri-le se susţin în fiecare dumi-nică între orele 10.00-16.00 la sediul asociaţiei din str. Veranzeru 23, et. 2, Piaţa Omonia, Atena.

„Noul an de studii are 20 de elevi, asociaţia neputând accepta la cursuri mai mult de 20 -25 de copii din lipsa spaţiului”, se menţionează într-un comunicat transmis de asociaţia ateniană. Copiii sunt împărţiţi în grupe după nivelul de cunoaştere al lim-bii romane.

Cursurile de limbă româ-nă se desfăşoară sub îndru-marea profesoarei Vera Talpa,

gazetaBASARABIEI8 1-15 octombrie 2014

Selemet Prosop Fest

Sâmbătă, 8 noiembrie 2014

Satul Selemet, raionul Cimișlia