Anul I • Nr. 2 • 30 martie - 5 aprilie 2012 reporterul@gmail.comTel. 0721.01.83.93

www.reporterul.roAi ceva de v=ndut, vrei s\ cumperi,

te-ai hot\r=t s\-]i schimbi ma[ina? Aio singur\ solu]ie. Trimite anun]ul la

reporterul@gmail.com. E GRATUIT!Valabil doar pentru persoanele fizice.

Boto[ani [i Suceava `ndisput\ pentru

„capitala regional\”OO sseerriiee ddee

ddeeccllaarraa]]iiii aalleeuunnoorr lliiddeerrii ddiinncceellee ddoouu\\ jjuu ddee --]]ee aauu ffoosstt ssuu ffii --cciieennttee ppeennttrruu

ccaa aatt==tt bboottoo[[\\ --nneenniiii,, cc==tt [[ii ssuu --

ccee vveenniiii ss\\ ssee`̀nn cciinngg\\ `̀nn ddiiss --ccuu]]iiii lleeggaattee ddeeuunnddee ii--aarr ssttaabbiinnee ccaappiittaalleeiirreeggiioonnaallee:: llaa

BBoottoo[[aannii ssaauu llaaSSuucceeaavvaa..pagina 5

Centrul Vechiredevine ce a fost

odinioar\

„F\r\ carte!” -aten]ionare

pentru profesori

CMYK

Municipalitatea bo to[\nean\ areplanuri mari pentru Centrul Isto -ric, reabilitat anul trecut, dorin-du-[i s\-l trans forme `ntr-un ade -v\ rat loc de pe trecere a timpuluiliber pentru boto [\ neni. Locuin]ede serviciu, un centru de promo-vare tu ris tic\ [i terase es ti vale,iat\ c=teva din priorit\]ile pe ca -re le are `n prezent municipalita-tea pentru una din cele mai `n -dr\ gite zone ale ora[ului.

pagina 4

Bucuria elevilor! Ur -meaz\ o s\pt\ m= n\`n care ace[tia scap\de lec ]iile la mate-matic\, fizic\, chi-mie sau lim ba ro -m=n\. Ba mai mult,da c\ `nv\]\torii [iprofesorii `ncal c\regula [i fac ore decurs obi[nuite potavea ne cazuri.

pagina 2

2 30 martie - 5 aprilie 2012local

Notele de laBacalaureat vorhot\r` admiterea

la facult\]iDin toamn\, mediile sau

no tele din anii de studiu numai conteaz\ la intrarea la fa -cultate. Anul universitar 2011-2012 aduce o modificare careeste deja legiferata printr-unOrdin de ministru, publicat `nMonitorul Oficial. Universi t\ -]ile `[i vor selecta studen]ii pebaza examenului, cu prob\scris\ [i oral\, la media de ad -mitere put=nd fi luat\ `n cal-cul [i media de la bacalaureatsau notele de la proba de ba -calaureat, `n func]ie de op ]iu -nea reprezentan]ilor fiec\reifa cult\]i `n parte. Examenul arputea fi `ns\ am=nat un an dezile, pentru c\ reprezentan]iiMinisterului Educa]iei s-autrezit cam t=rziu s\ anun]emo dificarea care ̀ i prive[te pezeci de mii de elevi ce finali-zeaz\ ̀ n 2012 liceul. Cert estec\ Ministerului Educa]iei pu -ne astfel cap\t admiterii lacare contau mediile din aniide studiu la liceu, medii con-siderate nesemnificative dup\rezultatele ob]inute la ultimulbacalaureat de absolven]iipro mo]iei 2011. Anun]ul mi -nistrului, privind revenirea laexamenul de admitere `n fa -cult\]i prin probe scrise [iorale i-a speriat pe mul]i li -ceeni, astfel c\ mai multe fa -cult\]i s-au gr\bit s\ anun]e c\nu vor introduce examen din2012, ci abia din 2013. ~nschimb, se vor folosi de me -dia la bacalaureat. Astfel, ba -ca laureatul va spori `n impor-tan]\ fa]\ de anul trecut, me -dia sa general\ sau notele peobiecte fiind permisul de in -trare la facult\]i `n acest an.Acum tinerii a[teapt\ s\ vad\care universit\]i se vor mul -]umi doar cu rezultatele de labacalaureat [i care vor intro-duce examen de admitere.

Ce mai reclam\pacien]ii spitalelor

Sistemul sanitar boto[\ nean`i nemul]ume[te ̀ n continuarepe pacien]i. Ace[tia reclam\comportamentul unor infir-miere, faptul c\ sunt pu[i s\cumpere medicamente [i ma -teriale sanitare pe care ar tre-bui s\ le primeasc\ gratuit petimpul spitaliz\rii, dar [i con -di ]iile de cazare, de la exis-ten ]a g=ndacilor la starea gru-purilor sanitare. Pe o scar\ de1 la 10, sistemul sanitar bo to -[\ nean s-ar situa undeva pe lanivelul [ase, au de clarat ceimai mul]i pacien]i chestiona]i.~n ultima s\pt\ m=n\, una din-tre bolnavele internate laSpitalul Jude ]ean, `n v=rst\ de75 de ani, a reclamat c\ a fostlovit\ de o angajat\ a spitalu-lui, la doar c=teva ore dup\ cea fost operat\, pentru c\ acerut bazinetul. Reclama]ia adeclan[at o anchet\ inter n\ ̀ ncea mai mare unitate medi-cal\ a jude]ului.

SMS

Elevii din ultimul ande liceu, dar [i absol-ven]ii din anii trecu]ipentru care ob]inereadiplomei de bacalau-reat s-a dovedit o`ncercare imposibilde trecut, au acumposibilitatea s\ iamedita]ii gratuite cas\ se descurce laacest important exa-men din via]a lor.

Profesorilor membri PDL seofer\ s\ `i mediteze, `ncep=nddin aprilie. Vor fi deschise cen- tre de medita]ii at=t `n munici-piul Boto[ani, c=t [i `n alte lo -

calit\]i, `n Fl\m=nzi, Da ra -bani, S\veni. „Sunt mul]i p\ -rin]i care nu `[i permit s\ pl\ -teasc\ medita]ii pentru pre g\ -tirea copiilor lor la materiile deexamen. Vrem s\ ve nim `nsprijinul acestora [i, pe baz\de voluntariat, profeso rii no[tris\ acorde medita]ii la matema-tic\, limba rom=n\, istorie saugeografie”, a declarat Gheor -ghe Carmocanu, pre [edinteleComisiei pentru Educa]ie dincadrul PDL Bo to[ani.

Profesorii social democra]idin jude], care se vor `nscrieca voluntari `n aceasta ac]iunede sprijinire a absolven]ilor deliceu, urmeaz\ s\ pun\ lapunct programul [i apoi s\ `lcomunice p\rin]ilor [i elevilordin anii terminali de liceu.(reporterul.ro)

Transferul [i definitiva-tul cadrelor didacticese schimb\ de anul vii-tor. Printre multeleschimb\ri de care esteatins\ [coal\ rom=neas -c\ `n ultima vreme, se`nscriu [i regulile noidup\ care `n anul de`nv\]\m=nt 2012-2013se va face mi[careapersonalului didactic.

~n legisla]ia mi[c\rii de perso-nal, no]iunea de transfer nu maiapare `n prezent dec=t cu titula-tur\ de transfer pentru restr=n -gere de activitate. Cadrele di -dac tice nu mai au posibilitateade a se muta dintr-o [coal\ `n al -ta [i de a r\m=ne titulari ai siste-mului de `nv\]\m=nt.

Fiecare poate s\ se duc\ unde

dore[te, `n condi]iile `n care sus -]ine `ns\ concurs la unitatea [co -lar\ respectiv\. ~n urma concur-sului devine titular al unit\]ii res-pec tive, dar nu mai e titular alsistemului de `nv\]\m=nt.

~n cazul unei restructur\ri, per-soanele afectate vor avea dou\posibilit\]i - fie s\ `[i depun\ do -sarul la unitatea [colara care aanun]at un post la disciplina res-pectiv\, fie la Inspectoratul [co -lar. Unitatea [colar\ la care estedepus\ solicitarea de transfer `nurma restr=ngerii de activitate vaanaliza `n Consiliul de Adminis -tra ]ie toate dosarele primite [i vastabili acordarea sau neacorda-rea acceptului de transfer. ~n ca -zul `n care nici unul dintre can-dida]i nu corespunde cerin]elor,unitatea de `nv\]\m=nt poate s\nu acorde acceptul de transfernici unuia dintre cei care [i-audepus dosarul. ~n aceste condi]ii,[coala va organiza concurs pepostul respectiv. (reporterul.ro)

Bucuria elevilor! Urmeaz\ os\pt\m=n\ `n care ace[tiascap\ de lec]iile la matema-tic\, fizic\, chimie sau lim barom=n\. Ba mai mult, da c\`nv\]\torii [i profesorii `ncal -c\ regula [i fac ore de cursobi[nuite pot avea ne cazuri.

Pentru ca programul „[coala Altfel” s\ nufie denaturat cu lec]iile clasice, `n unit\]ilede `nv\]\m=nt vor ajunge [i metodi[tii edu-cativi, `n inspec]ii tematice. ~n perioada 2-6aprilie, elevii au liber la excursii, vizite lamuzee, vizion\ri de spectacole de teatru,con certe, [i-au programat `nt=lniri cu me -dici, cu poli]i[ti [i alte activit\]i educativecare `n timpul anului [colar „obi[nuit” nu `[imai g\sesc locul.

Sanc]iuni pentru cadreledidactice care nu renun]\

la orele clasiceBucuria este aceea[i `n r=ndul elevilor mici

ca [i `n r=ndul liceenilor. Abia a[teapt\aceast\ experien]\ care ar trebui s\ se dove-deasc\ o altfel de lec]ie.

Pentru unii profesori s-ar putea s\ fie des-tul de grea acomodarea [i tenta]ia mare dere peta c=te ceva din manuale. Nu spune ni -meni c\ acei profesori care vor s\ foloseasc\fiecare minut pentru a le mai b\ga ceva carte

`n cap elevilor sunt r\u inten]iona]i, darregula e regul\. A[a c\ vor trebui s\ le fac\pe plac copiilor. Altfel vor urma sanc]iuni:vor fi anchete, ore t\iate [i, `n consecin]\,salarii diminuate.

Un plan de inspec]ii s-a f\cut deja. 60 deunit\]i de `nv\]\m=nt vor fi vizitate de meto -di[tii educativi, care vor verifica dac\ profesoriirespect\ regula „f\r\ carte” [i dac\ sunt respec-tate activit\]ile educative stabilite prin graficulexistent la fiecare [coal\. {i inspectorii [colarivor face acelea[i verific\ri, `n alte zeci deunit\]i de ̀ nv\]\m=nt. „Inten]ia este s\ ajungem

`n marea majoritate a unit\]ilor de `nv\]\m=ntdin jude]. Pes te tot unde vor fi inspec]ii, vor ficonsemnate rezultatele `n re gis trul unit\]ilor.Acolo un de se vor face ore, vor fi t\iate. Trebuierespectate aceste ac]iuni pen tru c\ `[i au rolullor educativ [i educa]ia se face f\r\ prea mareefort de atragere a elevilor. Ei vin cu pl\cere laaceste ac]iuni”, a declarat inspectorul [colargeneral adjunct Daniel Botezatu.

„{coala Altfel” este pentru prima dat\ `ncalendarul anului de `nv\]\m=nt, s\pt\m=naf\r\ carte fiind introdus\ de noua Lege aEdu ca]iei. (reporterul.ro)

{tii ce regret\ Steve Jobs? Cite[te `n pagina 8

Mi[carea profesorilor,din anul [colar viitor

Medita]ii gratuitepentru salvarea

Bacalaureatului 2012

„F\r\ carte!” - aten]ionarepentru profesori

330 martie - 5 aprilie 2012 local

~nc\ 2,7 milioanede lei `n bugetul

Prim\riei Boto[ani Banii veni]i de la Uniunea

European\ pe o serie deproiecte, dar [i `ncas\riledin taxe [i impozite vorcre[ te bugetul Prim\riei Bo -to[ani, de unde vor plecasume c\tre `nv\]\m=nt, cul-tur\, transporturi, asisten]\social\, combustibil [i ener-gie. Noua rectificare de bu -get aduce `n bugetul Prim\ -riei Boto[ani 2,7 milioanede lei.

Portariucpromite scutiri

de impoziteasista]ilor socialOvidiu Portariuc, vicepre -

[edintele PSD Boto[ani,vrea scutirea de la plata im -pozitului pe cl\diri a benefi-ciarilor de ajutor social. Deasemenea, acesta propunesi reducerea cu 50% a im -po zitului pe cl\diri pentrufa miliile `n care venitul pemembru este mai mic de sa -lariul minim pe economie.Primarul C\t\lin Flutur spu -ne `ns\ c\ o astfel de scutirepentru beneficiarii de aju-toare sociale nu ar fi dec=t oalt\ form\ de `ncurajare anemuncii. „Nu-mi voi per-mi te ca prin orientarea meas\ `ncurajez nemunca [iasisten]a social\”, a replicatprimarul C\t\lin Flutur.

Parcul MihaiEminescu,

modernizat `ntotalitate `n

lunile urm\toareSe vor finaliza aleile [i se

vor schimba b\ncile, iar`ntr-o a doua etap\ se vareabilita iluminatul public.Prim\ria Boto[ani a semnatcu Agen]ia Fondului de Me -diu contractul pentru conti-nuarea reabilit\rii parcului.A[a cum celelalte parcurisunt iluminate pe timp denoapte, la fel va fi iluminat[i Parcul Eminescu `n urmaacestui proiect, iar costurilecu consumul de energieelectric\ vor fi reduse sub-stan]ial, la jum\tate, `n urmareabilit\rii.

Modern Calorrenun]\ la o

parte din angaja]iModernizarea CET-ului

aduce disponibiliz\ri la so -cietatea de termoficare amunicipiului, urm=nd s\ r\ -m=n\ doar cu 200 de sala-ria]i. 20 de angaja]i de laModern Calor au primit dejavestea c\ intr\ `n [omaj. „Auprimit preavize cei care lu -creaz\ la exploatare [i repa-ra]ii CET”, a declarat direc-torul societ\]ii, Ion Dia -conu. Angaja]ii concedia]ivor primi salarii compensa-torii.

SMS

Un important eveniment or -ga nizat de Consiliul Jude]eanal Elevilor Boto[ani a avut locs\pt\m=na aceasta. ~n discu]iaelevilor boto[\neni a fost pro-iectul “Schimbarea de la tre-cutul spre viitorul pe care `lvrei pentru tine”.

Mai exact, este vorba de o aducere `nprim-plan a viziunilor unor oameni repre-zentativi ai ora[ului privind oportunit\]ile detransformare a realit\]ii `n favoarea tinerilor.Tema galei, ajuns\ la edi]ia a IV-a, a abordataspecte privind realitatea prezent\ [i schim-barea pe care o pot determina tinerii prinparticiparea lor la identificarea [i rezolvareaproblemelor comunit\]ii.

Primarul C\t\lin Flutur, invitat la acest eve-niment, le-a adresat elevilor chemarea s\ fiep\rta[i la evenimentele care se petrec `n ora -[ul lor. Primarul le-a vorbit [i despre nevoiape care, ca popor, am avut-o `nc\ din anii�90 pentru schimbare.

„Pot s\ spun c\ adev\rata schimbare `nRom=nia a venit `n urm\ cu aproape 3-4 ani[i nu o spun aici, interesat. Am fost nevoi]ipentru c\ Uniunea European\ ne-a determi-nat s\ facem o serie de schimb\ri la acelereforme care trebuiau f\cute `nc\ din 1990 [iale c\ror consecin]e, pentru c\ le-am f\cut

mai t=rziu, le sim]im mai dureros acum. Eusunt unul dintre cei care a avut multe posi-bilit\]i de a-[i schimba cursul vie]ii profesio-nale, dar am ales s\ r\m=n la Boto[ani pen-tru c\ am sim]it c\ Boto[aniul are nevoie deoameni, nu neap\rat de mine, care s\ fac\ceva bun pentru el. Vorbim de Boto[aniulnostru care l-a dat pe Iorga, l-a dat pe Lu -chian [i `n special pe Eminescu. 2005 [i

2006 au fost anii `n care am creat proiectecare au adus schimbarea la Boto[ani, pro-iecte care ne-au ridicat de la coad\ sprepozi]ii mai onorante”, le-a spus primarulC\t\lin Flutur.

Discursul edilului din Amfiteatrul Cole -giului A.T. Laurian a fost ascultat de zeci detineri, printre care [i fiul acestuia, CosminFlutur, elev al [colii amintite.

Primarul C\t\lin Flutur:„Adev\rata schimbare `n Rom=nia

s-a produs `n ultimii 3-4 ani”

Trotuarele intr\`n repara]ii

Primele lucr\ri demareaz\ pe strada OctavOnicescu, dar [i `n Donici [i pe Marchian.

Se `ncepe reabilitarea la trotuare pe maimulte str\zi din municipiu. Odat\ cu `n c\ l -zirea vremii, municipalitatea mobilizeaz\for ]ele pentru repara]ia trotuarelor acolo un -de au fost stricate de firmele care au efectuatlucr\ri de reabilitare a sistemului de termofi-care al ora[ului.

Prima strad\ pe care se `ncep repara]iile latrotuare este Octav Onicescu, unde `n luni-le trecute a fost un front de lucru sus]inut lare]eaua de termoficare. Trotuarul trebuieref\cut pe o por]iune destul de `ntins\, de laintersec]ia str\zii Octav Onicescu cu stradaCalea Na]ional\ p=n\ la intersec]ia cu„Prim\verii”.

„Pe Octav Onicescu l\rgim strada [i facemlocuri de parcare s\ nu mai stea ma[inile petrotuar. O s\ profitam de lucr\rile deschisepentru reabilitarea sistemului de termoficare[i, cu banii de la firmele care au lucrat acolo[i trebuiau s\ refac\ trotuarul, mai punem [inoi, reamenaj\m trotuarul, l\rgim strada. Vafi o schimbare total\ `n acea zon\. Avemsemnale de la cet\]eni c\ se dore[te acestlucru”, a declarat viceprimarul municipiu-lui, Florin Ghiorghi]\.

Pe strada Marchian, se va interveni la refa-cerea trotuarelor, de asemenea, pe por]iuneaunde furnizorii de utilit\]i au avut lucr\ri `nultima jum\tate de an. (reporterul.ro)

A `nceput cu casele, `ns\ vorajunge [i la blocuri. Mai mul]iproprietari de case au primitcu c=teva zile `n ur m\ soma]iiprin care sunt anun ]a]i c\ vorfi debran[a]i de la ap\ dac\nu `[i pl\tesc datoriile.

C=teva familii au r\mas deja f\r\ ap\.„Am debran[at opt case [i vom trece [i ladatornicii de la blocuri. Cei debran[a]i audatorii foarte vechi [i `n urma soma]iei nuau venit s\ le pl\teasc\. La case vom `nce -pe cu chiria[ii locuin]elor sociale. Socie -ta tea Locativa este proprietarul [i am `n -[tiin]at ce urmeaz\ s\ facem dac\ nu seachi t\ datoriile”, a declarat Cristian Ro -ma novschi, [eful Serviciului Comercialdin cadrul Societ\]ii Nova Apaserv.

247 de soma]ii de plat\ larestan]ierii de la case,

numai `n ultima s\pt\m=n\Societatea furnizoare de ap\ a declan[at

la jum\tatea lunii februarie o ampl\ cam-panie de recuperare a datoriilor de la ceicare au acumulat restan]e la plata apei

mai vechi de trei luni. Nova Apaserv a tri-mis pe teren 20 de echipe cu c=te doisalaria]i fiecare. Fiecare echip\ a adunatde la datornici sume `ntre 5 [i 25 demilioane de lei vechi. „Nu [tiu exact cesume au fost recuperate de la datornici dela `nceputul campaniei. ~n luna februariegradul de `ncasare a fost de 103%,`nsemn=nd c\ mul]i au pl\tit [i din dato-riile mai vechi pe care le aveau”, a maideclarat reprezentantul societ\]ii furni-zoare de ap\. (reporterul.ro)

Nova ApaGrup trece la debran[area

datornicilor [i `n blocuri

CMYK

4 30 martie - 5 aprilie 2012administra]ie

Municipalitatea bo -to[\nean\ are pla-nuri mari pentruCentrul Istoric, rea-bilitat anul trecut,dorindu-[i s\-ltrans forme `ntr-unadev\rat loc de pe -trecere a timpuluiliber pentru boto -[\ neni. Locuin]e deserviciu, un centrude promovare tu -ris tic\ [i terase es -ti vale, iat\ c=tevadin priorit\]ile pecare le are `n pre-zent municipalita-tea pentru una dincele mai `ndr\gitezone ale ora[ului.

Cu ce se preg\te[teCentrul Vechi s\atrag\ interesulboto[\nenilor

~ncepe sezonul cald [i estemomentul cel mai prielnic pen-tru a pune Centrul Vechi al mu ni- cipiului `n valoare. Terase ex tin sepe Pietonal vor face parte dinpeisajul zonei cu cl\ diri vechi.Municipalitatea in ten ]io neaz\ s\organizeze t=rguri me[ te [ug\ -re[ti, spectacole, evenimen tecul turale tot `n aceast\ zo n\,care face parte din am pren ta per-sonalit\]ii municipiului.

Locuin]e pentruarti[ti, angaja]i ai

Prim\riei [i aisociet\]ilor

subordonate CLConsilierii municipali demo-

crat-liberali au propus, spre dez-batere, un proiect de hot\r=re deConsiliu Local cu privire la des-tina]ia locuin]elor recent reabili-

tate prin proiectul european dereabilitare a Centrului Istoric almunicipiului Boto[ani, finalizatanul trecut.

Propunerea consilierilor PDLprevede ca locuin]ele s\ fie atri-buite `n baza unui regulament`ntocmit dup\ modelul celui pri-vind repartizarea locuin]elorANL, precum [i a celui prin caresunt repartizate locuin]ele de ser-viciu la Ministerul Justi]iei, [tiutfiind faptul c\ angaja]ii ins ti tu -]iilor subordonate acestui ministerbeneficiaz\ de aceast\ facilitate.

„Vreau s\ le mul]umesc colegi-lor mei consilieri care m-au aju-tat [i au venit cu un proiect dehot\r=re privind atribuirea locu -

in ]elor reabilitate din CentrulVechi. Propunerea lor este caaceste locuin]e s\ aib\ destina]iede locuin]e de serviciu [i le re -par tiz\m persoanelor care `nde-plinesc condi]iile din regula-ment, nu spre cump\rare, ci sprefolosin]\ p=n\ c=nd `[i cum p\r\cas\”, a declarat primarul muni-cipiului Boto[ani, C\t\lin Flutur.

Concret, potrivit proiectului dehot\r=re ini]iat de consilieriidemocrat-liberali, de locuin]elerecent reabilitate vor beneficiaangaja]ii din cadrul Prim\riei [iai institu]iilor subordonate aces-teia cum ar fi Teatrul Mihai Emi -nescu, Teatrul Vasilache, Filar -mo nica, Direc]ia de Taxe [i Im -pozite, Serviciul Public de Asis -ten]\ Social\, Serviciul Public deAdministrare a Bazelor Sportive[i de Agrement, Aparatul Propriual Consiliului Local.

Fo[tii locatari mergla Ci[mea

Locuin]ele reabilitate `n cele18 cl\diri au c=te 1, 2 [i 3 came-re. ~n total, sunt 33 de spa]ii `ncl\dirile reabilitate `n CentrulVechi. Primarul C\t\lin Flutur adeclarat c\ persoanele carelocuiau `n zon\ `nainte de reabi-litarea Centrului Istoric, vorprimi reparti]ie `n locuin]elesociale din cartierul Ci[mea, `ncazul `n care proiectul va devenihot\r=re. P=n\ atunci `ns\, aces-ta va fi supus dezbaterilor timpde o lun\, perioad\ `n care potinterveni amendamente, idei,propuneri.

Tot `n Centrul Vechi, va fi realizat unCen tru Na]ional de Informare [i PromovareTuristic\. Este vorba despre un proiect pecare municipalitatea boto[\nean\ l-a c=[ ti -gat, `n valoare de 650.000 lei [i care pre-supune o palet\ larg\ de activit\]i de pro-movare a valorilor culturale existente, pre-cum [i a viitorului parc regional de dis-trac]ii Corni[a, odat\ ce acesta va fi pus `nfunc]iune.

„Am, primit mar]i vizita reprezentan]ilorde la Ministerul Dezvolt\rii, pentru c\ noiam accesat un proiect mai mic, de dataaceasta, prin care dorim s\ `nfiin]\mCentrul Na]ional de Informare [i Promo -

vare Turistic\. E un proiect important pen-tru ora[ul nostru”, a mai spus primarulC\t\lin Flutur.

Centrul Na]ional de Informare [i Pro -movare Turistic\ va func]iona la parterulunei cl\diri din Centrul Istoric al munici-piu lui Boto[ani. De altfel, municipalitateadore[te s\ fac\ din Centrul Istoric un ade -v\rat punct de atrac]ie [i petrecere a tim-pului liber pentru boto[\neni.

Edilul-[ef al urbei a mai spus c\ este dat\deja spre dezbatere o Hot\r=re de ConsiliuLocal pentru organizarea zonei din punctde vedere economic [i al comer]ului care

se va practica aici. Zona va fi delimitat\foarte clar `n spa]ii amenajate pentru carte,`n spa]ii dedicate me[te[ugurilor precum [idiferitelor t=rguri [i spectacole.

„Venim chiar `n `nt=mpinarea doritorilorpentru a ocupa aceste suprafe]e `n CentrulVechi cu pre]uri reduse la o treime fa]\ depre]ul ini]ial pentru c\ vom permite des-chi derea unor terase estivale”, a mai spusprimarul C\t\lin Flutur. Astfel, dac\ pentruun metru p\trat un comerciant pl\te[te pezi 1,5 lei, `n Centrul Istoric va pl\ti pentruaceea[i suprafa]\, `n acela[i interval detimp, 0,5 lei.

Centrul Na]ional de Informare [i PromovareTuristic\ `n Centrul Vechi al Boto[anilor

Centrul Vechi redevinece a fost odinioar\

CMYK

530 martie - 5 aprilie 2012 local

O serie de decla-ra]ii ale unorlideri din celedou\ jude]e aufost suficientepentru ca at=tboto[\ nenii, c=t[i sucevenii s\ se`ncing\ `n dis -cu]ii legate deunde i-ar sta binecapitalei regiona-le: la Boto[anisau la Suceava.

Deocamdat\ nu avem regiu-nea, dar multe voci spun c\ re -gio nalizarea va fi inevitabil\.Bo to[\nenii sunt convin[i c\este r=ndul lor, c\ au cu ce s\can dideze pentru pozi]ia delider `n regiune. Chiar dac\ re -gio nalizarea p\rea s\ fie unsubiect abandonat, aceasta revi-ne `n aten]ie dup\ ce pre[edinte-le Consiliului Jude]ean Suceava,Gheorghe Flutur, a declaratrecent, `n cadrul [edin]ei ZoneiMetropolitane Suceava, c\ mu -ni cipiul pe care `l reprezint\ arputea deveni capitala unei re -giuni puternice, `n care ar maiin tra jude]ele Boto[ani [i Neam].

Teatre, Filarmonic\,un parc cu lac

amenajat pentrudistrac]ia copiilor [iadul]ilor. Este ceeace au boto[\nenii [i

le lipse[tesucevenilor

Reac]ia boto[\nenilor nu a `n -t=rziat. „De ce Suceava, [i nuBo to[ani?” a venit, firesc `ntreba-rea. Recens\m=ntul a ar\tat f\r\drept de t\gad\ c\ Boto[ani are

mai mul]i locuitori ca Suceava.~n plus, [i sucevenii, c=t de orgo-lio[i ar fi, recunosc c\ sunt des-tule minusuri `n dreptul munici-piului lor, atunci c=nd se facecom para]ia cu Boto[ani. Mul]idintre ei trag o fug\ la Boto[ani,vara, doar pentru a se plimba cubarca pe lacul Mihai Eminescu,pentru a viziona o pies\ la Tea -trul Na]ional „Mihai Eminescu”sau pentru un concert la Fi lar -mo nica Boto[ani. „A venit r=n -dul Boto[aniului s\ ias\ `n fa]\.Avem posibilitatea s\ mut\msediul regiunii `n mu ni cipiul

Boto[ani, pentru c\ Bo to [aniul s-a dezvoltat mult `n ul ti mii ani”,declara primarul C\ t\ lin Flutur.

Sucevenii puncteaz\cu aeroportul

[i UniversitateaDin jude]ul vecin, pre[edintele

CJ Suceava, este de alt\ p\rere.„Elemente esen]iale sunt aero-portul, Universitatea sau SpitalulJude]ean, care ar putea deveniunul regional”, puncta cu aproa-pe dou\ s\pt\m=ni `n urm\Gheorghe Flutur.

Aeroportul este un punct `nplus pentru suceveni, universita-tea de asemenea, `ns\ `n privin]aspitalului lucrurile s-au maischimbat `n ultima vreme. Spita -lul Jude]ean „Mavromati” a de -ve nit cel mai mare din Moldova,du p\ comasare. ~n aceste con -di]ii [i fondurile `ndreptate spreacest spital, care a intrat `n rea-bilitare de 14 milioane de euro,ar urma s\ fie pe m\sur\ [i s\ sti-mu leze dotarea cu aparatur\care s\ pun\ cel pu]in pe piciorde egalitate, dac\ nu pe pozi]iemai bun\, Spitalul „Mavromati”fa]\ de cel din jude]ul vecin.

C=t de aproape sau c=t de de -parte este momentul `n care Bo -to [aniul va ajunge s\ `[i disputepozi]ia de lider `n regiune cu altejude]e, nu se [tie `nc\. Cert estec\ tot mai multe voci vorbescdes pre inevitabila regionalizare,ca singura solu]ie pentru o ab -sorb ]ie c=t mai mare de fondurieu ropene. (reporterul.ro)

Spitalul Jude]ean de Urgen]\“Mavromati„ este, la oraactual\, cea mai mare uniatemedical\ cu paturi din ]ar\.

Acest statut a fost dob=ndit `n urma co -ma s\rii cu Spitalul de Psihiatrie, Spitalul deCopii [i Spitalul de Obstetric\ [i Gine co -logie. Potrivit managerului institu]iei, medi-cul Ovidiu Mimor, noua organigram\ a

unit\]ii medicale cuprinde peste 2.100 desalaria]i [i 1.540 de paturi.

„Este o unitate medical\ foarte mare, credc\ cea mai mare din ]ar\ dup\ num\rul deangaja]i [i num\rul de paturi. Am ob]inut`ncadrarea definitiv\ ̀ n gradul al III-lea [i deacum [i finan]area va fi mai bun\. Sunt d a -torii de la spitalele care au func]ionat lunide zile cu finan]are de categoria a V-a, darvom [terge [i aceste datorii”, a declaratOvidiu Mimor.

Este adev\rat c\ mul]i boto[\neni spun c\nu simt c\ „Mavromati” este spital de cate-go ria a III-a. Sunt nemul]umiri `n special lacondi]iile de cazare, `ns\ [efii spitaluluispun c\ pe m\sur\ ce unitatea va sc\pa dedatorii [i va fi finan]at\ potrivit noului rang,se va sim]i [i `n saloanele spitalului acest lu -cru. (reporterul.ro)

Spital de categoria a III-a cupeste 1.500 de paturi

Boto[ani [i Suceava `n disput\pentru „capitala regional\”

Intr\ pewww.reporterul.ro

[i spunep\rerea ta. Arecu ce Boto [a -

niul s\ candid e -z e pentru pozi -]ia de capital\

regional\?Opiniile

dumneavoastr\vor fi publicate

`n num\rulviitor al

s\pt\m=nalului

6 30 martie - 5 aprilie 2012magazin

Societatea Jurnali[tilor „Dun\ -rea de Jos” a venit cu propunereaca aceast\ zi, de 1 aprilie, s\ fiededicat\ Politicianului. `n ul ti miiani a organizat cu ocazia a ces teizile [i expozi]ii de materia leelectorale, ai c\ror vizitatori,indiferent dac\ au fost politi cienisau simpli aleg\tori, au fost`mbia]i s\ guste gogo[i cal de.

De ce o Zi aPoliticianului?

„Pentru c\ unul din etaloaneleactivit\]ii unui politician este

sinceritatea, iar lipsa sa de since-ritate este un defect. Dar tot undefect este [i naivitatea unuialeg\tor. Din moment ce data de„1 Aprilie” este consacrat\ peplan mondial ca „Ziua P\c\leli-lor”, a farselor permise, a glume-lor nevinovate [i ziua `n care nepermitem, f\r\ resentimente sauranchiun\, mici ironii, evidentc\ este [i cea mai potrivit\ zi `ncare s\ m\sur\m `mpreun\, poli-ticieni [i aleg\tori, sinceritateamesajelor electorale din trecut”,declara jurnalistul Ticu Cio -botaru.

ZiuaP\c\lelilor -

ZiuaPoliticianului?

Este dovedit c\ buna dispozi]ie este un adev\ratmedicament pentru inim\. Urm\ri]i filme care v\fac s\ r=de]i, limita]i stresul [i orele de lucru. Aces -tea sunt doar c=teva din sfaturile pe care cardiolo-gii europeni, reuni]i la ultimul congres al lor, lepro pun pentru o mai bun\ s\n\tate a inimii. Maimul te studii, prezentate `n cadrul congresului So -ciet\]ii Europene de Cardiologie arat\ c\ stilul devia]\ [i un regim alimentar adecvat sunt cele maibune mijloace de prevenire a maladiilor cardiace.

Posacii se `mboln\vesc mai u[or de inim\

Cercet\tori de la {coala de medicin\ din Balti -more (SUA) au constatat `n urm\ cu aproximativzece ani c\ persoanele care sufer\ de o problem\cardiac\ au un sim] al umorului mai pu]in dezvol-

tat. Drept urmare, ei au vrut s\ stabileasc\ dac\ r= -sul poate afecta `n mod direct func]ia vascular\, `nmare parte determinat\ de starea membranei careacoper\ vasele de s=nge.

Prezent=ndu-le unor voluntari pasaje dintr-unfilm cu subiect grav - Saving Private Ryan -, ei aucons tatat c\ acest lucru are drept efect o constric]iea pere]ilor vaselor. Pe de alt\ parte, c=nd subiec]iis-au uitat la un film care i-a f\cut s\ r=d\, pere]iivaselor de s=nge s-au dilatat.

Diferen]a de diametru a fost de 30 p=n\ la 50 lasut\, „similar\ beneficiului pe care l-am putea ob -]ine prin exerci]ii fizice sau prin folosirea unormedicamente”, potrivit lui Michael Miller, directoral Centrului de cardiologie preventiv\. „A r=de `nmod regulat este f\r\ `ndoial\ un element al unuimod de via]\ s\n\tos pentru a evita bolile cardia-ce”, a subliniat el.

Nu sunt p\c\leli. Unii p\m=n teni consum\ b\u -turi alcoolice care `]i `ntorc stomacul pe dos doarc=nd auzi ce con]in.

Dac\ rom=nul „`[i dezinfectea z\ g=tul” cu ]uic\de prun\, sfecl\ sau pere, b\utorii din Asia Cen -tral\ se cinstesc cu un lichior cu lapte de iap\.

Kumis este un lichior foarte popular `n Asia Cen -tral\, men ]io nat pentru prima dat\ de He rodot, `nsecolul al V-lea `.Hr. B\u tura con]ine lapte de iap\[i are doar 25% alcool.

Coreeni `i `ntrec pe to]i la b\u turile ciudate. Pro -duc o b\utur\ ca re con]ine pui de [oareci [i areproprietati curative, fiind utilizat\ [i `n scop medici-nal. ~na inte de a fi consumat\, aceasta tre buiep\strata timp de un an `ntr-un loc uscat [i `ntunecos.

~n Asia de Sud-Est se consum\ b\uturile alcoolicecare con]in rep tile, fiind recomandate inclusiv pen-tru a tratarea impoten]ei, a calvi]iei [i a durerilormus culare.

Whiskey-ul thailandez se serveste din sticle carecontin p\ ian jeni sau scorpioni.

Se apropie 1 aprilie.Supranumit\ ZiuaP\c\lelilor, 1 aprilieeste ziua preferat\ acelor cu sim]ul umo-rului dezvoltat [i acelor care au un ape-tit deosebit pentrufarse [i ghidu[ii.

Credulitatea pare s\ nu aib\limite. Americanii ar puteade]ine locul I la credulitate. ~n1998, au crezut anun]ul publi-cat de c\tre lan]ul de restau-rante fast-food Burger King,prin care se f\cea cunoscut\lansarea unui hamburger pen-tru st=ngaci, conceput astfel`nc=t ingredientele s\ curg\nu mai spre dreapta. Ulterior,unii clien]i au fost chiar auzi]icomand=nd: „Un hamburgernormal, pentru dreptaci, v\rog!”.

Inventivitatea BBC-ului este,de asemenea, greu de dep\[it.Pe 1 aprilie 1957, a difuzat unreportaj `n care puteau fi v\ -zu]i elve]ieni care culegeaure colta de spaghette, exce-lent\ `n acel an. Mul]i teles-pectatori au telefonat `ntre -b=nd cum ar putea ob]ine [i eisemin]e pentru un arbore despaghette. BBC-ul [i-a dep\[it`ns\ performan]a `n ultimiiani. A difuz=nd un reportajdes pre migra]ia anual\ a pin-guinilor zbur\tori din Antarc -tica p=n\ `n jungla amazo-nian\, reportaj care iar\[i [i-ag\sit credulii.

Incredibil! Cep\c\leli „de com\”

au prins la unii

R=sul men]ines\n\tatea inimii

Cele mai ciudate b\uturialcoolice din lume

• V=nd urgent teren, 5.000 mp, la [osea, `n apropiere de satIpote[ti-Boto[ani. Telefon 0748.752.569. Pre] negociabil.

NUUITA!

Trimite anun]urile la adresa

reporterul@gmail.com sauprin SMS la num\rul detelefon 0721.01.83.93.

Valabil pentru persoanele fizice.

730 martie - 5 aprilie 2012 timp liber

BerbecE bine s\-]i orientezi efor-

turile c\tre studii pe termenscurt. La serviciu se reco-mand\ evitarea provoc\rilorcolegiale [i `ndeplinirea a -ten t\ a sarcinilor. Rela]iilecu membrii familiei suntten sionate.

TaurS-ar putea s\ prime[ti ca -

douri, recompense sau ve[tilegate de salarizarea de laun loc de munc\. La servi-ciu se pare c\ ai multe [im\runte de f\cut, `ns\ vatre bui s\ te descurci singur.

GemeniS\n\tatea este r\scolit\ des-

tul de mult, dar sunt [an semari de ameliorare sau vin-dec\ri miraculoase. Sunt zilebune pentru a-]i pune ordine`n rela]iile parteneriale. Rela -]iile familiale sunt tensionate[i se tot reiau dis cu]ii vechi.

RacSunt zile bune pentru o -

dih n\, medita]ii `n locurisfinte [i pentru trasarea unornoi planuri de via]\. La sf=r -[itul s\pt\m=nii `]i va revenipofta de via]\ [i elanul de ate av=nta `n v=ltoarea vie]ii.

LeuSunt [anse mari de a-]i

schimba cariera, sarcinile delucru [i colegii de echi p\.St\ rile tale interioare vor fir\scolite, de aceea evit\ efor-turile fizice prea mari [i acti-vit\]ile ce ̀ ]i solicit\ mentalul.

FecioaraCapitolul financiar este

restric]ionat, astfel `nc=tevit\ cheltuielile nefondate[i verific\-]i `n permanen]\documentele financiare [ibugetul de venituri [i chel-tuieli. Mentalul este bulver-sat, iar deciziile majore nusunt de abordat.

Balan]a~]i faci planuri de c\l\torii

`ndep\rtate, dar concretiza-rea lor se va produce la mo -mentul potrivit. Recoman -da bil este s\ vorbe[ti pu]in,direct [i la obiect.

ScorpionCapitolul financiar va fi

preocuparea major\ a aces-tei s\pt\m=ni. Energia vital\este fluctuant\, de aceeaevit\ activit\]ile solicitante,at=t fizic c=t [i psihic.

S\get\torRela]iile parteneriale sunt

temele principale ale s\pt\ -m=nii. Tendin]a de a muncipeste m\sur\ este la cote`nalte, a[a `nc=t bine ar fi s\ `]itemperezi elanul [i s\ te ocupidoar de `ndatoririle tale.

CapricornS\pt\m=na este marcat\

pentru tine de mult\ treab\la serviciu. Fii prudent, `n -tru c=t factorul neprev\zut `]ipoate juca feste c=nd te a[ -tep]i mai pu]in.

V\rs\torCheful de distrac]ii [i a ven-

turi va predomina `n aceast\s\pt\m=n\. Aten]ie la capi-tolul financiar! S\ n\ tateaeste vulnerabil\ pe seg men-tele aparatului di ges tiv.

Pe[tiSufletul t\u este mai mult

acas\ `n aceast\ s\pt\m=n\.Rela]iile cu membrii familieisunt tensionate. Ascult\ [i p\ -rerile sau dolean]ele celorlal]i.

horoscop

WIKI LUCKY

Deputatul C\t\lin Buh\ia -nu a r\mas f\r\ permisul deconducere dup\ ce radarull-a `nregistrat cu 162 km/or\`n localitate. Acesta a con-testat procesul verbal pe mo -tiv c\ se afla `n afara lo ca-lit\]ii.

C\t\lin cu p\rul cre]Cu permisul s\lt\re]El se jur\ [i se jur\,C\ n-avea prea mult la or\.Kilometrii i-au sc\pat{i curcanul l-a taxat.

Ovidiu Portariuc a anun]atc\ vrea s\ c=[tige Prim\riaBoto[ani, al\turi de o echip\format\ din patru doamnede la USL: C\t\lina Lup[cu[i Gina Puflea de la PNL, iarde la PSD Mihaela Hunc\ [iTereza Nica. La o pauz\ deo [aorma, oamenii de la re -porterul i-au compus o mic\

balad\ - “Balada lui Ovi celvoinic„:

F\, Doamne, minune mareC\ sunt slab [i m\ vreau tare,C\ sunt mic [i m\ vreau mare.Patru doamne m\ ajut\Prim\ria s-o atac,Stau [i eu cuminte-n urm\Poate treaba ele-mi fac.Rubrica este un pamflet [i trebuie tratat\ ca atare.

Despreso]ii

• St\team `n pat cu so]ia meazilele trecute. I-am [optit `n ure-che: „Am s\ te fac cea mai feri-cit\ femeie din lume”. Ea mi-a[optit `napoi: „Am s\-]i ducdorul”.

• Nevasta mea arat\ de teomoar\. G\te[te la fel.

• Eu [i so]ia mea am fostferici]i timp de 20 de ani. Peurm\ ne-am `nt=lnit.

• O so]ie bun\ `ntotdeauna `[iiart\ so]ul atunci c=nd eagre[e[te.

• I-am cump\rat so]iei mele oma[ina. M-a sunat [i mi-a spus:„Era ap\ `n carburator”. Eu am`ntrebat-o: „Unde este ma[ina”.Ea a r\spuns: „~n lac”.

• Niciodat\ nu te culca ner-vos. R\m=i s\ termini cearta.

• Secretul c\sniciei perfecter\m=ne un secret.

• C=nd un b\rbat `]i fur\ so]ia,

cea mai nasoal\ revan[\ este s\`l la[i s\ o p\streze.

• Nu am mai vorbit cu so]ia

mea de 18 luni - nu `mi place s\o `ntrerup.

• Prietena mea mi-a spus s\ fiumai afectiv. Acum am dou\ prie-tene.

• Unui b\rbat i s-a furat cardulde credit. Nu a depus pl=ngeredeoarece ho]ul cheltuia maipu]in dec=t nevast\-sa.

• B\rbatul nu este completp=n\ nu se c\s\tore[te. Pe urm\este terminat.

• Un b\ie]el `l `ntreab\ pe tat\llui: „Tati, c=t cost\ s\ te c\s\ -tore[ti?”. Tat\l i-a r\spuns: „Nu[tiu fiule, `nc\ pl\tesc”.

• - Tati, este adev\rat c\ `nunele p\r]i din Africa, un b\rbatnu `[i cunoa[te so]ia p=n\ nu sec\s\toresc?

- Asta se ̀ nt=mpl\ peste tot, fiule.• Nu am cunoscut fericirea

adev\rat\ p=n\ nu m-am c\s\ -to rit. Pe urm\ a fost prea t=rziu.

• Un b\rbat a postat un anun]la ziar: „Caut nevast\!”. A douazi a primit sute de scrisori. Toateerau la fel: „Pot s\ ]i-o dau pe amea!”.

Jurnalul ei~n seara asta mi s-a p\rut c\ so]ul meu se

comport\ cam ciudat. Ne-am f\cut planuris\ lu\m cina la un restaurant mai dr\gu].Toat\ ziua am fost la cump\r\turi cu prie-tenele mele [i am crezut c\ s-a sup\ratpentru c\ am `nt=rziat pu]in la `nt=lnire `ns\el nu a comentat nimic. Conversa]ia p\reamoart\ a[a c\ i-am sugerat s\ mergem `ntr-un loc lini[tit s\ vorbim. A fost de acordf\r\ s\ spun\ `ns\ prea multe. L-am `ntrebatce este `n neregul\ iar el a zis „Nimic”. L-

am `ntrebat dac\ este sup\rat din vina mea.Mi-a r\spuns c\ nu este sup\rat, c\ nu arenicio leg\tur\ cu mine [i c\ s\ nu-mi facgriji. ~n drum spre cas\ i-am spus c\-liubesc. A z=mbit u[or [i a continuat s\-[ivad\ de condusul ma[inii. Nu-mi expliccomportamentul \sta [i nu `mi pot daseama de ce nu mi-a zis „[i eu te iubesc”.C=nd am ajuns acas\ am sim]it c\ l-ampierdut de tot, c\ nu mai avem nimic `ncomun unul cu cel\lalt. Pur [i simplu a stat[i s-a uitat la televizor, `n t\cere. A conti-nuat s\ fie distant [i absent. ~ntr-un final, cu

toat\ atmosfera asta t\cut\ din jurul nostru,m-am dus la culcare. Dup\ vreo 15 minu-te a ap\rut [i el. ~n continuare l-am sim]itdistras [i cu g=ndurile `n alt\ parte. El aadormit, eu am pl=ns. Nu [tiu ce s\ m\ fac.Sunt foarte convins\ c\ el se g=nde[te la oalta. Via]a mea e un dezastru.

Jurnalul luiMotocicleta nu mai porne[te. Nu [tiu ce

mor]ii m\-sii are...

CMYK

8 30 martie - 5 aprilie 2012ultima or\

REGRETUL LUI STEVE JOBS M-am dus preadevreme! N-am apucat

s\ citescreporterul.ro!

Dup\ ce au aprobat `n unani-mitate bugetul de venituri [icheltuieli al operatorului de ter-moficare de anul trecut, consi-lierii locali, membri ai Adun\riiGenerale a Ac]ionarilor, auacceptat invita]ia f\cut\ de con-ducerea Modern Calor. Ale[ii,provenind din `ntreg spectrulpolitic al legislativului munici-piului Boto[ani, au vizitat [anti-erul deschis la CET pentru con-struc]ia noii centrale termo-elec-trice, constat=nd stadiul lucr\ ril-or care fac parte din proiectul demodernizare a sistemului centra-lizat de termoficare. Imple men -tat de municipalitate, proiectulbe neficiaz\ de finan]are euro-pea n\, iar ritmul de implementa-re este unul foarte bun.

„Firmele de construc]ie au res-pectat toate termenele la care s-au angajat prin contracte. Deaceea putem spune c\ circa60% din lucr\rile pe re]ele aufost realizate, iar noul CET seridic\ pe zi ce trece. Au fost de -molate echipamentele vechi, iarprincipalele piese ale noii surseau fost deja livrate. M\ refer aicila cele dou\ motoare de ultim\

or\, care vor produce energietermic\ [i electric\ `n cogenera-re. Acestea vor fi puse `n func -]iune `n luna mai, dat\ la carevom propune [i sc\derea pre -]ului energiei termice. Proiectul

din fonduri europene are ovaloare de peste 45 de milioanede euro [i urmeaz\ a fi finalizatla sf=r[itul anului 2013”, a expli-cat Ion Diaconu, directorul ge -ne ral al SC Modern Calor SA.

Consiliul Local a vizitat

Modern CalorGruparea Anony -mous a lansat, re -cent, o amenin]areuimitoare: pe 31martie 2012, vom`nchide `ntregul in -ternet.

Hackerii grup\rii au datchiar indicii despre cum vorrealiza opera]iunea „Blac -kout” (Stingerea): prin dezacti-varea marilor servere DNS (dela Domain Name Service -Serviciul Numelor de Do me -nii de Internet).

Celor care au ridicat dinumeri cu scepticism, profeso-rul Adam Woodward, de laca tedra de informatic\ aUniversit\]ii Surrey, le r\spun-de, `ntr-un articol publicat deBBC News: „Niciodat\ nuspu ne niciodat\”. Woodwardexplic\ de ce este posibil\ `n -chiderea internetului.

Serverele DNS sunt celecare convertesc adresa deinternet pe care o introduci `nbrowser (de exemplu,www.reporterul.ro sau, maisimplu, reporterul.ro) `n suc-cesiunea de cifre [i puncteprin care sunt codificate adre-sele de internet, adic\ IP-urile.A[adar, serverele DNS func -]io neaz\ ca un fel de carte detelefoane a internetului. ~m -pie dic=nd accesul la „carteade telefoane”, sco]i din func -]iune internetul, spune specia-listul britanic.

DNS-urile au o structur\ detip arbore. La v=rful „corona-mentului” sunt 13 servere

prin cipale, care „vorbesc” cuservere secundare, acestea cucele ter]iare [i tot a[a. Dac\cineva ar reu[i s\ dezactivezecele 13 servere principale sauchiar doar c=teva dintre aces-tea, accesarea adreselor de in -ternet nu ar mai fi posibil\.

Loca]ia serverelor principalenu este un secret. Fiecare din-tre cele 13 servere se afl\ `n]\ri diferite, administrate deor ganiza]ii diferite, care folo-sesc tehnologii diferite.

Ca atare, la prima vedere,pare improbabil succesul unuiatac concertat, de tip DDOS(de la Distributed Denile OfSer vice), care presupune ata-carea serverelor cu un num\rimens de solicit\ri false, p=n\la punctul la care serverele numai pot procesa solicit\rileobi[ nuite.

~ns\, dincolo de faptul c\pro cedura a fost folosit\, cusuc ces, `mpotriva serverelorGoogle [i Interpol, este posibilca hackerii s\ exploatezeexact structura DNS pentru agenera un protocol sinuciga[.`n opinia lui Adam Wood -ward, vulnerabilitatea DNSeste c\ genereaz\ mai mult\in forma]ie dec=t este solici-tat\. Bombard=nd servereleDNS cu solicit\ri de IP-urifalse, hackerii le vor obliga s\inunde re]eaua cu o imens\can titate de informa]ie inutil\,blo c=nd-o.

De[i vulnerabilitatea estecunoscut\ de mai mul]i ani dezile, majoritatea serverelor nuau fost reconfigurate, pentru arezista unui asemenea atac,confirm\ al]i speciali[ti con-sul ta]i de Woodward.

Anonymous:“~nchidem

internetul!”

Studiu: Internetul batetoate pl\cerile vie]ii

C\ re]elele sociale sunt mai atractive chiardec=t partidele de sex, fumatul [i shopping-ul,se cam [tia.

Dar un nou studiu de anvergur\ confirm\ nevoia „omului de tip nou”de a fi conectat la Internet `n permanen]\, potrivit 7sur7.be.

Concluzia studiului este c\ dorin]a de a fi tot timpul conectat „la re]ea”a devenit un imperativ care eclipseaz\ toate celelalte pl\ceri ale vie]ii.Cel pu]in asta arat\ cercetarea realizat\ de Boston Consulting Group peun e[antion reprezentativ de 1.000 de persoane din fiecare stat membrual Grupului Celor 20, deci `n total 20.000 de participan]i la sondaj.

20% dintre persoanele interogate afirm\ c\ prefer\ s\ renun]e la sex,83% promit s\ nu mai calce printr-un fast-food, iar 73% n-ar mai punegura pe alcool numai ca s\ stea conecta]i la net. Al]i 43% n-ar mai facesport, unii declar\ c\ ar fi `n stare s\ renun]e la cafea, al]ii la consumulde ciocolat\.

Toate acestea mai degrab\ dec=t renun]area, timp de un an, la conec-tarea la Internet.