Repetarea clasei în timpul Învăţământului Obligatoriu: diferenţe majore între ţări

Studiul Repetarea clasei în timpul Învăţământului Obligatoriu: Regulamente şi Statistici compară în ce măsură repetenţia – repetarea unui an de şcoală de către elevi este aplicată în şcolile din Europa. Se arată că practicile variază foarte mult de la ţară la ţară: dacă da sau nu un elev trebuie să repete un an şcolar depinde mai mult de cultura educaţională în cauză şi de evaluarea cadrelor didactice decât de performanţa acestuia. Studiul a fost realizat pentru Comisia Europeană de către reţeaua Eurydice şi acoperă 31 de state (toate statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia).

Ce este Eurydice

Reţeaua Eurydice oferă informaţii şi analize asupra politicilor şi sistemelor de educaţie Europene. Este formată din 37 de unităţi naţionale ce au sediul în toate cele 33 de state participante la programul European de Învăţare Permanentă (statele membre EU, ţările EFTA, Croaţia şi Turcia). Este coordonata şi administrată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură cu sediul în Bruxelles, ce compune studiile şi oferă o serie de resurse online.

Toate publicaţiile Eurydice sunt disponibile în mod gratuit la http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/

E-mail: EACEA-Eurydice@ec.europa.eu

Comisia Europeană

Diferenţe majore între ratele de repetare a clasei

Repetarea clasei este posibilă în cele mai multe dintre ţări iar regulile de bază sunt deseori similare. În multe ţări, restricţii cu privire la procedurile de repetare a clasei sunt impuse de reglementări dar cu toate acestea, ratele de repetare a clasei variază semnificativ între state. Rezultatele sondajului internaţional din 2009, denumit Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) au arătat că anumite state cum ar fi Slovenia, Regatul Unit al Marii Britanii, Islanda şi Finlanda au rate de repetare a clasei foarte scăzute (mai mici de 3%) în timp ce este relevat faptul că în alte state precum Belgia (Comunitatea Franceză), Spania, Franţa, Luxembourg şi Portugalia există rate de repetare a clasei foarte mari (depășesc 30%).

Figura 1: Promovarea clasei în învăţământul primar (ISCED 1) conform cu reglementările existente,

2009/10

Repetarea clasei este posibilă

Restricţii în practica de repetare a clasei

Nu există reglementări specifice referitoare la repetarea clasei

Promovare automată

Sursa: Eurydice.

În ţările cu rate de repetenţie ridicate, ideea că repetarea clasei este benefică

pentru elevi este încă predominantă în comunitatea educaţională

O cultură predominantă referitoare la repetenţie pare a fi motivul principal pentru care această practică este din ce în ce mai utilizată în anumite ţări, în care este considerată ca fiind benefică pentru procesul de învăţare al unui elev.

Această concepţie este deseori susţinută de cadrele didactice, comunitatea educaţională şi chiar de înşişi părinţi deşi a fost deseori contestată.

Studiul Eurydice demonstrează că nu există o relaţie clară între reglementările existente şi ratele de repetenţie din practică. Aşadar, provocarea constă mai mult în punerea sub semnul întrebării a anumitor ipoteze şi convingeri, mai degrabă, decât în schimbarea reglementărilor.

Figura 2: Ponderea elevilor de 15 ani care au repetat un an cel puţin o dată în învăţământul primar şi/sau secundar, 2009

Ţări care nu contribuie la colectarea de date

EU-27 BE fr BE de BE nl BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU 16.0 37.1 26.3 21.5 5.4 4.0 4.4 21.4 5.6 11.9 5.7 35.3 36.5 5.3 x 10.8 3.9 36.1

HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK-ENG

UK- WLS

UK- NIR

UK- SCT IS LI NO TR

9.8 x 26.3 9.3 5.3 34.5 4.2 1.5 3.6 2.8 4.5 2.0 2.6 1.6 1.9 0.9 20.2 : 3.8

Sursa: Baza de date PISA,OECD.

2

De ce şi unde ar trebui să repete un an şcolar un elev

Promovarea automată ca un principiu oficial este stabilită în foarte puţine ţări (Islanda şi Norvegia, precum şi Bulgaria şi Liechtenstein la nivelul primar).

Situaţia este similară şi în Regatul Unit, deoarece, deşi nu există reglementări specifice referitoare la repetarea clasei, se aşteaptă ca în mod normal elevii să promoveze ciclul şcolar în propriul lor grup anual. În toate celelalte ţări, repetarea clasei este permisă de legislaţie, dar, de obicei, reglementările încorporează diferite limitări cum ar fi promovarea automată în primii ani de învăţământ primar şi/sau o

limită a numărului de repetări ale unui an pe care un elev le poate face.

În toate ţările sunt disponibile forme de sprijin precum şi măsuri de remediere pentru elevii ce se confruntă cu dificultăţi de învăţare în timpul anului şcolar. Lipsa unui progres suficient la sfărşit de an şcolar este motivul cel mai frecvent pentru care elevii sunt nevoiţi să repete un an şcolar şi această decizie este de obicei bazată pe evaluarea făcută de cadrele didactice decât pe existenţa unei scale standardizate a progresului în învăţare.

Procesul decizional privind repetarea unui an şcolar

În majoritatea statelor, şcoala ia decizia, indiferent dacă responsabilitatea revine în principal profesorului respectivului elev, tuturor profesorilor implicaţi la clasă sau conducătorului şcolii. Este posibil ca aceştia să consulte specialişti din afara şcolii, şi alţi participanţi din afara şcolii jucând un rol semnificativ Aceşti participanţi externi sunt deseori psihologi educaţionali şi/sau servicii de orientare care oferă fie consultanţă, fie avizul pentru a se asigura faptul că se ia cea mai bună decizie în cazul unui elev.

Există câteva excepţii: în Cipru, la nivel primar, decizia finală revine inspectorului alocat şcolii, care aprobă apoi sau respinge recomandarea profesorului. În timp ce, la nivel secundar, în Scoţia puterea de decizie este împărţită între directorul şcolii şi autorităţile locale, în Irlanda toate deciziile referitoare la promovarea unui elev în anul următor la nivelul secundar inferior sunt întotdeauna luate în afara şcolii de către Departamentul de Educaţie şi Calificare.

Figura 3: Rolul profesioniştilor din domeniul educaţiei din interiorul şi din afara şcolii în procesul decizional de repetare a clasei în învăţământul primar (ISCED 1), 2009/10

Propunere Consultare Decizie/Acord necesar Autonomie locală sau instituţională

Profesorul(ii) clasei

Alte cadre didactice

Directorul şcolii„

Alţi participanţi

Promovare automată

Pentru tot nivelul primar Pentru unii ani primari

Sursa: Eurydice. UK (1): UK-ENG/WLS/NIR

3

Figura 4: Rolul profesioniştilor din domeniul educaţiei în educaţia inferioară secundară, 2009/10

Sursă: Eurydice.

În timpul anului şcolar, părinţii sunt întotdeauna informaţi de progresul şi gradul de dezvoltare a copilului. Aceştia pot fi consultaţi în timpul procesului decizional (Danemarca, Estonia, Malta, Olanda, Suedia). În câteva state, legislaţia prevede un rol mai activ pentru părinţi: pot înainta un recurs în cazul în care contestă decizia de repetare a anului pentru copilul lor (Cehia, Spania, Franţa, Letonia, Lituania, Luxembourg, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda) sau acordul lor este necesar în oricare decizie referitoare la repetare (Comunitatea Franceză din Belgia, Slovenia, Regatul Unit al Marii Britanii).

Figura 5: Participarea părinţilor la procesul de luare a deciziilor

privind repetarea clasei la nivel primar, 2009/10

Nivelul de participare a părinţilor Tipurile de intervenţie a părinţilor

Intervenţie Solicită repetarea clasei Recurs

Acordul necesar

Informare Consultare Informare/consultare

Promovare automată Promovare automată

Datele nu sunt disponibile Datele nu sunt disponibile

Sursa: Eurydice.

* * *

Studiul complet

Repetarea clasei în timpul Învăţământului Obligatoriu: diferenţe majore între ţări este disponibil în Limba engleză, franceză şi germană pe website-ul Eurydice:

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/thematic_studies_en.php

Copii printate ale studiului complet

sunt disponibile la cerere la eacea-eurydice@ec.europa.eu

Traducerea a fost realizată de către Laura Ionela Dumitrașcu

Decizie luată la nivel de școală

Decizie luată de către participanți externi

Promovarea automată

4