Ziua tanchiştilor este celebrată, an de an, la 1august, da tă ce marchează apariţia armei „Tancuri” înAr mata Ro mâ niei.

Anul acesta, când se împlinesc 99 de ani de laapariţia tan curilorîn România, laPiteşti, în sala defestivităţi a Şco liide Aplicaţie pen-tru Unităţi deLuptă, au începutma nifestările ded-icate Zilei Tan -chiş tilor în...

„Platinum Lion 18”

Unirea Bucovinei cu România a marcat cronolo gic onouă şi semnificativă etapă a procesului de re u ni re şiunificare politico-statală în anul 1918. O re tro spec tivă

istorică pune în atenţiecă prezenţa armateiro mâne în provinciileistorice, inclusiv înBucovina, a fost impe-rios solicitată de faptulcă făurirea statului na -ţional unitar a avut locîn condiţiile în care...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 15 (477) l 15 august 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

Sărbătorirea zilei tanchiştilor

În perioada 29.07-10.08.2018, se desfăşoară exer-ciţiul multi naţional „Platinum Lion 18”, ca parte aBlack Sea Ro ta tional Force -18 (BSRF 18). Scopulexerciţiului este creş te rea interoperabilităţii în rândul

armatelor partenere.Instruirea în comunreuneşte structuri dinInfanteria Ma rinăamericană, Albania,Bulgaria, Georgia,Republica Mol dova,Macedonia, Româniaşi Serbia. Forţele Ter-estre Române...

Armata română şi Unirea Bucovinei cu România

KAKI 100%

În Teatrul de Operaţii Afganistan, militarii muscele-ni execută mai multe tipuri de sarcini specifice misiuniiîncredinţate. Dintre toate acestea, misiunile Companiei3 Praetorians auun specific aparte,iar noi denumimsimplu aceşti mili-tari ca fiind Guar-dian Angels sauÎngerii Păzitori.Aceştia au apărutdin necesitatea dea preveni atacurilede tipul...

„ Înger i i păz i tor i ”

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Inovaţie pentru îmbunătăţireasistemelor optice

C M Y K

O echipă de savanţi şi ingineri de la UniversitateaWis consin-Madison şi Universitatea Southern Califor-nia a creat un cristal care are un grad ridicat de anizo tro -pie optică, celmai mare dintretoate substanţeleso li de de peTerra - în specialpentru lumină îninfraroşu. Audescris noulmaterial într-olucrare publicatărecent în jurnalulNature...

În perioada 29.07-10.08.2018, se desfăşoară exerciţiulmulti naţional „Platinum Lion 18”, ca parte a Black Sea Ro -ta tional Force -18 (BSRF 18). Scopul exerciţiului este creş -te rea interoperabilităţii în rândul armatelor partenere.

Instruirea în comun reuneşte structuri din InfanteriaMa rină americană, Albania, Bulgaria, Georgia, Republica

Mol dova, Macedonia, România şi Serbia. Forţele TerestreRo mâne participă cu militari din cadrul Batalionulului 495Pa raşutişti ,,Căpitan Ştefan Soverth”.

În Bulgaria, s-au încheiat pe data de 9 august, exerciţi-ile militare multinaţionale „Platinum Lion”, lacare au participat unităţi din cele opt ţări prezen-tate mai sus.

Peste 700 de militari şi 100 de mijloace de lup - tă au luat parte la exerciţiile ce au avut drept sce -na riu punerea sub control, de către forţele aliate, aunei zone de responsabilitate. Exerciţiile, care audurat 10 zile, fac parte din Programul „Par teneriatpentru Pace” şi din Planul de colaborare bulgaro-ame ricană pentru pregătirea comună a unorunităţi. Pentru prima dată, organizarea exer ciţiilora fost realizată de Comandamentul For ţelor Teres -tre din Bulgaria. A fost atins un ni vel foarte bun alco laborării operaţionale, inclusiv prin folosirealim bii engleze în acţiunile plutonului.

Prim-ministrul Boiko Borisov a declarat, la ce -re monia oficială, că relaţiile politice foarte bunestau la baza colaborării militare în vederea asi gu -ră rii păcii în Balcani şi în zona Mării Negre.Unităţi din Armata Bulgară vor participa, începânddin această lună, la exerciţii comune din Ucraina,

Geor gia şi România. nFoto: Florin DUMITRU

În perioada 2 - 6 august a.c., o delegaţie a Armatei Ro -mâ niei, formată din militari aparţinând Forţelor TerestreRo mâne, a participat alături de cele din Bosnia-Hertegovi-na, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Rusia, Ser-bia şi Slovenia la concursul internaţional al ConsiliuluiInternaţional al Sportului Militar de alergare montană dinKo paonik, Serbia.

La activitate au participat: din cadrul Statului Major alFor ţelor Terestre - şeful delegaţiei, colonel Daniel Banu;an trenorul Cătălin Dobrovici - din cadrul Diviziei 4 Infan-

terie „Gemina”; sportivii – plutonier-major Marcel Laza,fruntaş Cătălin Atănăsoaie, soldat Laura Popescu, iar dinBrigada Multinaţională Sud-Est: sergent Elena Moga, frun-taş Ionuţ Betej, fruntaş Marius Busca.

La sfârşitul competiţiei, sportivii români s-au clasat peonorabilul loc III, locul II fiind ocupat de reprezentanţiiPoloniei, iar locul I de Rusia.

Locotenent Alexandru HELEREA

Tehnica Detaşamentului de Apărare Antiaeriană „BlueScorpions” din Polonia este pregătită pentru deplasarea în

lo calitatea Varşovia, urmând ca în perioada următoare săîn ceapă antrenamentele pentru defilare. Militarii detaşa-

mentului participă cu forţe şi mij loa -ce, la defilarea din localitatea Var şo -via, din data de 15 august, cu ocaziaZi lei Forţelor Armate Poloneze.

Detaşamentul a demonstrat petim pul misiunii, că sunt o forţă puter-nică, capabilă să îndeplinească oricefel de misiune, în cadrul Grupului deLup tă NATO, condus de către SUA.

„Scorpionii Albaştri” se instrui-esc ală turi de partenerii NATO la celmai înalt nivel. Militarii români par-ticipă în cadrul Grupului de Luptădin Polonia, pentru asigurareaprezenţei înaintate consolidate înflancul Nord-Estic al Alianţei, alăturide partenerii ame ri cani, britanici,polonezi şi croaţi.

Locotenent Petruţ CAZACU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.15 (477) din 15 august 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacţie

Plt.adj. Marian Duţă(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenţă - expediţie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniţăCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-şef

Col. Ion Papaleţ int. 1002/ 249

Secretar de redacţie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu Daniela Dumitraşcu

Plt.adj. Dragoş Iordana

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 336 / 2018

lBEIJING - China testează o aeronavă mai inteligentă decâtorice sistem antirachetă. China a anunţat testarea unei aeronaveca pabilă să păcălească orice sistem antirachetă. China îşi aratăîncă o dată puterea în materie de tehnologie militară. Noul proiectse numeşte Starry Sky-2, o aeronavă extrem de rapidă care ar pu -tea fi utilizată în viitor pentru transportul de focoase la viteze carear fi peste puterea de detectare a sistemelor antirachetă din lume.Mai exact, chinezii se laudă că viteza va fi de până la şase ori maimare decât cea a sunetului. Publicaţia South China Morning Posta anunţat că aeronava are un design experimental numit wavedi -ver (capacitatea de a merge pe undele de şoc pe care le generează)şi a fost testată într-o zonă secretă din nord-vestul Chinei.lWASHINGTON - Militarii americani din tea tre le de ope -ra ţii rămân fără unele aplicaţii pentru smartphone. Departa-mentul apărării Statelor Unite a anunţat interdicţia pentru perso -na lul din zonele de operaţii de a folosi orice funcţii de geolocaţiepe diferite dispozitive - smartphone, monitoare de activtăţi fiziceşi altele - deoarece acestea pot dezvălui poziţia trupelor america -ne, informează Reuters. Ordinul intră în vigoare imediat. Perico -lul utilizării unei aplicaţii de tip „fitness tracker” pentru smart-phone, care monitorizează activităţile fizice, a fost observat în ia -nua rie, când un cercetător australian a publicat o analiză a datelorfur nizate de aplicaţia Strava. Acestea au permis localizarea for ţe -lor americane din Siria şi Irak, unde puţini localnici folosesc ast-fel de aplicaţii. Conform unor informaţii din presă preluate deReu ters, s-au putut observa astfel clar pe graficele de tip hartă ter-mică deplasările militarilor americani care se antrenau şi orelean trenamentelor. Pentagonul a trimis militarilor un memoriu carein terzice „dispozitivele, aplicaţiile şi serviciile” cu funcţii de geo -lo caţie, atât pe aparatele furnizate de guvern, cât şi pe cele perso -na le. „Aceste posibilităţi de geolocaţie pot expune informaţii, lo -curi, activităţi uzuale şi numere ale personalului Departamentuluişi pot crea consecinţe de securitate fără intenţie şi riscuri sporitepentru forţele şi misiunile comune”, se arată în documentul acărui existenţă a fost dezvăluită recent. lWASHINGTON -SUA au trimis o escadrilă de F-22 în Europa pentru antrena-mente. Forţele aeriene americane au trimis o escadrilă de avioaneF-22 Raptors, aviatori militari şi echipamente conexe la baza ae -ri ană Spangdahlem din Germania cu scopul unor antrenamenteae riene împreună cu alte avioane dislocate la baze în Europa, in -for mează un comunicat oficial publicat pe site-ul forţelor aerieneale SUA în Europa. F-22 au sosit la 8 august în Europa, unde vorră mâne timp de câteva săptămâni. Această desfăşurare de avi oa -ne americane în Europa în scop de instrucţie este finanţată de Ini -ţia tiva europeană pentru descurajare. Avioanele din această misi-une fac parte din Escadrila 95 şi Aripa de bombardiere 395 de laba za aeriană Tyndall din statul Florida. F-22 vor utiliza baza ger-mană Spangdahlem ca loc permanent de dislocare pe perioadaaflării în Europa, dar pentru desfăşurarea antrenamentelor împre-ună cu aliaţi din NATO se vor redesfăşura în alte state ale Alianţeicu scopul de a maximiza oportunităţile de formare pentru conso -li darea forţelor aeriene ale Alianţei Nord-Atlantice. SupersoniculF-22 Raptor este considerat cel mai avansat avion de luptă din lu -me, face parte din generaţia a cincea de avioane militare care dis-pun de supermanevrabilitate şi tehnologie stealth. lWASHING-TON - SUA îşi va crea Forţe spaţiale. Vicepreşedintele ameri-can Mike Pence a anunţat crearea unei „Forţe spaţiale”, dorită depre şedintele Donald Trump, care vrea să se asigure că StateleUni te „domină spaţiul”, informează AFP. „A sosit timpul să scri -em următorul capitol din istoria forţelor noastre armate, să ne pre -gă tim pentru câmpul de luptă următor, unde cei mai buni şi maicu rajoşi americani vor fi chemaţi să prevină şi să învingă un nouval de ameninţări împotriva poporului nostru şi a naţiunii noas-tre”, a declarat Pence într-un discurs rostit în faţa unor militari laPen tagon. Vicepreşedintele american a afirmat că pregătiri suntacum în curs de desfăşurare pentru a face această forţă spaţialăcea de-a şasea ramură a forţelor armate, alături de trupele terestre(US Army), armata aerului (US Air Force), marină (US Navy),Cor pul puşcaşilor marini şi Gărzii de coastă. Dar, crearea unei noira muri militare mai trebuie aprobată de către Congres, în acestsens, vicepreşedintele Mike Pence a spus că procesul de creare aacestei noi forţe se va derula pe etape, cu obiectivul ca aceasta săfie înfiinţată la orizontul anului 2020. În acest scop, el a cerutCon gresului să aprobe un buget suplimentar de 8 miliarde de do -lari pe următorii cinci ani. Preşedintele american a ordonat înluna mai crearea unei forţe spaţiale ca a şasea ramură a forţelorar matei SUA. Spaţiul se află în prezent în responsabilitatea For -ţe lor aeriene ale SUA, notează AFP. lMOSCOVA - AderareaGeor giei la NATO ar putea declanşa „un conflict teribil”.Ade rarea Georgiei la NATO ar putea declanşa „un conflict teri-bil” cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmi -tri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommer-sant FM. El a subliniat că conflictul armat din 2008 dintre Geor-gia şi Osetia de Sud, care a implicat şi Rusia, putea fi prevenit.„Nu a fost inevitabil”, a insistat Medvedev. La 12 iulie, secretarulge neral al NATO, Jens Stoltenberg a reiterat intenţia AlianţeiNord-Atlantice de a primi Georgia în rândurile sale. Cu toateacestea, el nu a spus când aceasta s-ar putea întâmpla. La sum-mitul NATO de la Bucureşti din 2008, statele membre au promiscă Ucraina şi Georgia se vor alătura în viitor alianţei. La rândulsău, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova vacon sidera extrem de negativă extinderea în continuare a NATO,in clusiv aderarea Georgiei şi a Ucrainei. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

„Scorpionii Albaştri” se instruiesc alături de partenerii NATO la cel mai înalt nivel

Bronz pentru România

Exerciţiul ,,Platinum Lion 18"

Dislocaţi de mai bine de 6 luni în BazaMilitară Aeriană Kandahar, militarii Bata-lionului de Protecţia Forţei „Vulturii Car-paţilor” execută misiunile ordonate, asi-gurând zi şi noapte, securitatea bazei şiprotecţia forţei de coaliţie pentru a permi-te executarea operaţiilor de instruire,consi-liere şi asistenţă a ANDSF(Afghan Natio-nal Defense Security Force).

În Teatrul de Operaţii Afganistan, mili-tarii musceleni execută mai multe tipuri desarcini specifice misiunii încredinţate.Dintre toate acestea, misiunile Companiei3 Praetorians au un specific aparte, iar noidenumim simplu aceşti militari ca fiindGuardian Angels sau Îngerii Păzitori.Aceştia au apărut din necesitatea de a pre-veni atacurile de tipul Green on Blue exe-cutate asupra personalului forţelor de coa-liţie chiar de către cei care sunt antrenaţi şiconsiliaţi: forţele de securitate afgane.Acum, având în vedere mediul de securita-te tot mai complex al Afganistanului, înge-rii sunt principala măsură de prevenire aoricărui atac executat asupra forţelor coa-liţiei. Aceştia veghează la siguranţa apro-piată a membrilor echipelor SFAAT (Echi-pele de Instruire şi Consiliere a Forţelor deSecuritate Afgane), responsabile deinstruirea, consilierea şi asistenţa ANDSF,unul dintre obiectivele principale alemisiunii Resolute Support. Sunt protectorişi au tot timpul grijă ca celălalt să se simtăîn siguranţă. Sunt militari cu experienţateatrelor de operaţii pentru care protejareaaproapelui reprezintă prioritatea lor numă-rul unu. Sunt acei militari care chiar şi cupreţul vieţii îi apără pe cei care pregătescmilitarii din cadrul Forţelor Aeriene Afga-ne. Veghează din umbră şi au grijă să seasi gure că instruirea va decurge în condiţiide siguranţă. Aceştia trebuie să recunoască

rapid indicii de demascare a posibileloracţiuni ostile şi să reacţioneze prompt pen-tru protejarea persoanelor pe care leînsoţesc.

Sunt aleşi dintre cei mai buni, antrenaţipentru a răspunde rapid oricărei situaţii decriză şi instruiţi asupra particularităţilorculturii locale. Sunt senzori eficienţi,întrucât pot detecta orice modificare de

comportament şi întot dea unaconştienţi că reprezin tă ultimalinie de apărare îm po triva ata-cului.

Atât pe timpul pregătiriipentru misiune în ţară, cât şiaici în teatrul de operaţii dinAf ganistan, îngerii păzitoriexe cută mai multe tipuri dean trenamente, menite să letes teze vigilenţa. Scopul aces -to ra este de a îmbunătăţii ca -pa citatea de reacţie a militari-lor, diminuarea timpului derăs puns la incidente şi creşte-rea mobilităţii.

Instrucţia nu a fost delocuşoa ră: au învăţat cum să re ac -

ţi oneze în situaţii limită explicându-li-secaracterul misiunii dar şi faptul că totuldepinde în mare măsură de seriozitateadovedită în efortul de instruire. ,,Pregăti-rea pentru această misiune a constat, pelângă instrucţia desfăşurată la nivelulîntregului batalion, în activităţi specificede protecţie a persoanelor cu statut special.Acestea au constat atât în escorta îmbarca -

tă şi debarcată a personalului, protecţiaapro piată a acestuia şi modul de acţiune ami litarilor Guardian Angel la acţiuni şi in -ten ţii ostile, dar şi trageri cu armamentul

din dotare. Acestea au avut caracter speci-fic luptei urbane-trageri reflex şi au con-dus la îndeplinirea cu succes a obiectivelorsta bilite aici, în Teatrul de Operaţii din Af -ga nistan. Executareaaces tui tip de misiunene cesită existenţa câ -tor va calităţi esenţialecare să permită militari-lor să acţioneze decisivîn cel mai scurt timp lapo tenţialele ameninţă-ri”, ne-a explicat loco -te nentul Ovidiu Roşu,co mandantul îngerilorde la plutonul 1 ,,Prae-torians”.

Riscurile pot apăreaatât în timpul deplasări-lor la şi de la locul dein struire, cât şi pe durata pregătirii mili ta -ri lor afgani. Astfel, militarii sunt gata săre acţioneze prompt în cazul apariţiei unuiatac de tipul Green on Blue. Pentru asigu -ra rea succesului unei astfel de misiuni, unrol important îl au comandanţii care asigu -ră securitatea personalului din cadrulTAAC-S şi a echipelor SFAAT. Aceştiatre buie să ajute la dezvoltarea şi menţine-rea unei relaţii trainice de parteneriat, ba -zată pe încredere şi respect reciproc, întremi litarii subunităţii şi cei din ANDSF, in -di ferent de locaţiile sau provinciile dincare provin aceştia.

Nimeni nu putea prezenta mai bine ac -ti vitatea desfăşurată de aceşti militari

decât comandantul companiei 3 ProtecţiaFor ţei ,,Praetorians”, căpitanul IulianChiri ac: ,,Încă din timpul pregătirii pentrumi siune din ţară am conştientizat faptul că

vom acţiona într-un mediu operaţional ur -ban şi cu multiple ameninţări. Atunci amre alizat că rezistenţa la efort fizic, con cen -tra rea permanentă, precum şi păstrarea

unei atitudini profesioniste reprezintă ca li -tă ţile care trebuie dobândite şi dezvoltateprin procesul de pregătire. Totodată, amde cis ca acţiunile tactice specifice Guardi -an Angel ar trebui să fie reprezentate de ode numire motivaţională pe măsură, înacest mod luând naştere denumirea de,Prae torians”. Pe timpul misiunii executateîn Teatrul de Operaţii Afganistan plutoane-le subunităţii au asigurat transportul şi si -gu ranţa echipelor de consiliere ale forţelorde coaliţie în toate locaţiile aparţinândATC(Afgan Training Complex). Militariisub unităţii şi-au reprezentat cu onoare şipro fesionalism atât unitatea militară dincare fac parte, cât şi ţara executându-şi cusuc ces toate misiunile primite şi astfel aucon tribuit semnificativ la creşterea imagi-nii profesionale a militarilor români în rân-dul coaliţiei, fapt care, la final de misiune,îmi generează libertatea de a afirma că măsimt mândru şi onorat să fiu comandantulcompaniei 3 Protecţia Forţei ,,Praeto-rians”.

Din fericire, până acum, toate misiuni-le s-au încheiat cu succes. Atunci când îiavem în preajmă, noi, ceilalţi, ne simţim însi guranţă şi ne concentrăm maxim pe înde -pli nirea misiunii executate în cooperare cuANSF. Dacă militarii Guardian Angel îşifac foarte bine treaba, nu se poate întâmplani mic surprinzător. Încă o misiune se în -che ie, viaţa în Baza Militară Aeriană Kan -da har îşi continuă cursul, iar ei se retrag înano nimat, pentru că nimeni nu va maiamin ti că ei au fost acolo şi au facilitatexe cutarea sarcinilor noastre. Aşa că, nevom întoarce cu toţii cu bine acasă, căciîn gerii ne veghează.

Locotenent Crinu ŞINCARI

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor şi şeful Sta -tu lui Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, au efec-tuat pe data de 8 august o vizită de lucru la sediul BrigăziiMul tinaţionale Sud-Est, unde le-au fost prezentaţi paşii cetre buie urmaţi spre atingerea capacitaţii finale de la sfârşi-tul acestui an. Reprezentanţii din cadrul MApN s-au de -pla sat ul terior la sediul Colegiului Naţional Militar „Tu -dor Vladimirescu”, unde au discutat, cu echipele de con-ducere ale celor cinci colegii naţionale militare, propune -ri le pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului militarpre universitar. Programul a continuat cu vizite de infor-mare la unităţile militare din zona Făcăi şi la Spitalul Cli -nic de Urgenţă Militar ,,Dr. Ştefan Odobleja”.

Comandamentul Brigăzii Multina ţio -na le Sud-Est (HQ MN BDE-SE), partecom ponentă a Structurii de Forţe NATO,HQ MN BDE-SE se află sub comandaope raţională a Comandamentului Su -prem al Forţelor Aliate din Europa, con-trolul operaţional fiind exercitat de Co -man damentul Aliat Întrunit de la Napoli,prin Comandamentul Multinaţional deDi vizie Sud-Est (MND-SE) de la Bu cu -reşti. „Am trecut în revistă, împreună cuşe ful Statului Major al Apărării, gene ra -lul Nicolae Ciucă, şi cu şefii structurilor

cen trale care mă însoţesc,sta diul îndeplinirii obiec-tivelor asumate de Româ-nia în operaţionalizarea acestui importantco mandament aliat înfiinţat în 2017 pe te -ri toriul ţării noastre”, a precizat Mihai Fi -for.

Odată cu apropiata atingere a Capa ci -tă ţii Finale, prevăzută pentru toamna aces-tui an, Comandamentul Brigăzii Multina -ţio nale de la Craiova va asigura o capabi -li tate ridicată de a comanda forţe dislocateîn regiunea de Sud-Est a graniţelor NATO,cu o importantă contribuţie la apărarea co -lec tivă a Alianţei. Brigada va fi în măsurăsă asigure comanda şi controlul unei ope -ra ţii NATO de tip Articol 5 - Apărare Co -lec tivă, pentru a contribui în acest fel lacon solidarea flancului sud estic al Alian -ţei, la securitatea teritoriului şi populaţiei

sta telor membre. ,,Din discuţiile purtate cu echipa de co -man dă multinaţională a HQ MN BDE-SE, reiese foarteclar că lucrurile sunt în graficul şi în evoluţia aşteptate”, amai spus ministrul Apărării Naţionale.

Acest comandament va asigura şi integrarea ope ra ţio -na lă deplină a Brigăzii Multinaţionale de la Craiova. LaSummit-ul NATO de la Bruxelles, România şi-a îndepli -nit obiectivele legate de agenda care s-a aflat în dezba te -rea liderilor aliaţi, reuşind să impunem Regiunea MăriiNe gre drept un subiect distinct de dezbatere şi planificarepentru aliaţi şi, la fel de important, acceptarea ofertei ţăriinoastre de a găzdui un comandament de nivel corp de ar -ma tă. Prin astfel de măsuri, România se afirmă cu toatăho tărârea, ca un adevărat pol de stabilitate pe flancul estical alianţei şi demonstrează adeziunea la valorile comunecare definesc Alianţa Nord Atlantică”, a explicat ministrulMi hai Fifor. n

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 15 (477) din 15 august 2018

Pagina 3

Craiova

Vizită de lucru

Afganistan

„ Înger i i păz i tor i ”

Ministrul Mihai Fifor s-a întâlnit cu şefii de promoţiede la colegiile militare naţionale.

Cei cinci elevi care au fost şefi de promoţie ai colegi-ilor militare naţionale, promoţia intitulată „CentenarulMarii Uniri”, au fost felicitaţi pe 30 iulie, de către mi nis -trul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, în cadrul unei cere-monii care a avut loc la sediul M.Ap.N.

Ministrul Fifor le-a urat succes Teodorei Grecu, AlineiAn dreea Gheorghe, Adinei Maria Vaman, Dalianei MariaMol dovan şi lui Alexandru Andrei Puşcaşu, mulţumindu-le pentru rezultatele obţinute.

Sunteţi vârfurile generaţiei dumnea -voas tră şi lucrul acesta trebuie să vă res -pon sabilizeze, să vă facă să fiţi conştienţide faptul că reprezentaţi un model şi că, demo dul în care dumneavoastră veţi evoluaîn carieră în perioada următoare, depindefoarte mult cum va arăta generaţia carevine din urmă. Întotdeauna ne construimiden titatea raportându-ne la modele. Văapre ciez foarte mult, sunt mândru de voi şivă mulţumesc pentru efortul făcut, a spusmi nistrul Apărării Naţionale.

La final, ministrul Fifor le-a oferitcelor cinci absolvenţi însemnele Ministe -ru lui Apărării Naţionale, în semn de apre -cie re a re zul tatelor obţinute de-a lungulcelor patru ani de studii liceale.

Teodora Grecu a absolvit Colegiul Na -ţio nal Militar „Mihai Viteazul” din AlbaIu lia cu media 9,77 şi a fost admisă prima,

cu media 9,99 la Programul de studii Calculatoare şi siste -me informatice pentru apărare şi securitate naţională aAca demiei Tehnice Militare „Ferdinand I” din Bucureşti.Preo cupată îndeosebi de ştiinţele exacte, Teodora a parti -ci pat şi a obţinut rezultate deosebite la olimpiadele şcolarede fizică şi de ştiinţele pământului (olimpiadă interdisci-plinară a patru ştiinţe exacte - fizică, chimie, biologie şi

geo grafie).Alina Andreea Gheorghe, şefa de promoţie a

Co legiului Naţional Militar „Dimitrie Cante -mir” din Breaza a avut, la finalul celor patru anide studiu, media 9,95, obţinând, în ultimii treiani de şcoală, media 10. Pasionată de matema ti -că, ea a câştigat numeroase premii în acest do -me niu şi a ales să continue studiile la AcademiaTeh nică Militară, secţia Calculatoare şi sistemein formatice pentru apărare şi securitate naţio na -lă.

La Colegiul Naţional Militar „Ştefan celMare” din Câmpulung Moldovenesc a fost în re -gis trată, în acest an, o premieră, doi elevi avândaceeaşi medie după finalizarea celor patru anide studiu. Astfel, cu 9,67, Adina Maria Vamanşi Alexandru Andrei Puşcaşu sunt şefii promo ţi -

ei Centenarul Marii Uniri la această instituţie de în vă ţă -mânt. Pasiunea Adinei, limba engleză, i-a adus acesteianu meroase satisfacţii la concursuri şi olimpiade naţionale.

Ea a optat pentru continuarea studiilor la aceeaşi facultatedin cadrul Academiei Tehnice Militare ca şi colegele maisus menţionate. Alexandru Andrei Puşcaşu a înregistratre zultate remarcabile la concursurile şi olimpiadele şcola -re de matematică şi a fost admis primul, cu media 9,95, laPro gramul de studii Aeronave şi motoare de aviaţie a Aca -de miei Tehnice Militare.

Daliana Maria Moldovan, şefa de promoţie a Colegiu-lui Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, are nunţat, în clasa a X-a, la Liceul Teoretic Petru Maior din

Oc na Mureş pentru a se transfera la nou-înfiinţatul (laacea vreme) colegiu militar. Media cu care a absolvit ceipa tru ani de studiu a fost 9,66, iar la finalul clasei a XII-a i s-a acordat Premiul „General de divizie Florin Ţenes-cu” (şef de promoţie în 1902. Daliana Maria este „bo -boc” la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Con-stanţa, Facultatea de Inginerie Marină, specializarea Na -vi gaţie, hidrografie şi echipamente navale, unde a fostad misă cu media 9,50.

Titlul de şef de promoţie certifică temeinicia pre gă ti -rii îmbinată cu tactul pedagogic al cadrelor didactice şica litatea actului instructiv-educativ.

Performanţă şi valoare, efort şi dăruire, pasiune şide votament, aspiraţie spre ideal şi eficienţă practică -sunt termeni definitorii ai demersului educaţional pro-movat de Colegiul Naţional Militar ,,Dimitrie Cante -mir”, instituţie care, în cei 106 ani de existenţă, a străbă-tut un drum plin de împliniri presărat cu realizări şi suc -ce se, punând în lumină puterea creatoare şi sârguinţacelor implicaţi în procesul instructiv-educativ: profesori,ca dre militare, elevi şi părinţi. n

Ziua tanchiştilor este celebrată, an de an, la 1 august,da tă ce marchează apariţia armei „Tancuri” în Armata Ro -mâ niei.

Anul acesta, când se împlinesc 99 de ani de la apariţiatan curilor în România, la Piteşti, în sala de festivităţi aŞco lii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă, au începutma nifestările dedicate Zilei Tanchiştilor în prezenţa invi-taţilor şi a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, ge -ne ral-maior Ovidiu Liviu Uifăleanu.

Conform programului, după intonarea Imnului Na ţio -nal al României, locotenent-colonelul Radu Herciu a pre -zen tat materialul „Tancul principal de luptă, un posibilade văr al tanchiştilor”, apoi colonelul (rtr.) AlexandruŢîn ţarcu a vorbit despre „Centenarul Marii Unirii din1918” - Onoare şi respect Tanchiştilor militari din Garni-zoana Piteşti, iar profesorul Cornelia Ghinea a prezentatlu crarea „Tancuri în flăcări” scrisă de un fost tanchist,com batant în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-ma -ior Ovidiu Liviu Uifăleanu a vorbit despre bugetul alocatîn ultimii ani, despre provocările legate de arma tancuri şidespre faptul că cei din conducerea armatei sunt preocu-paţi de achiziţionarea tancului „Leopard 2” pentru uni tă -ţi le noastre. «E foarte clar că programele majore aleSMFT s-au dus înspre categoriile de tehnică care descura-jează. Mă refer la sistemul „Patriot” şi sistemul

„HIMARS”, la abilităţile industrieina ţionale de a produce „Pirania V”.(...) Cel de-al doilea subiect e la felde important. Am intrat în iniţiativaeu ropeană. Se discută despre echi -pa mentele în exces. La momentulacesta ne-am manifestat dorinţascri să de a cumpăra. S-a identificatechi pamentul. Este vorba de „Leo -pard 2”...».

General-maior Uifăleanu a maivorbit şi despre rezolvarea pro ble -me lor legate de asigurarea mente-nanţei tancurilor existente, precumşi despre faptul că arma tancuri a in -trat cel mai uşor în NATO. Adresân-du-se foştilor profesori şi instruc-tori, invitaţi la activitate a spus: «Ceam învăţat în şcoală s-a potrivit. Dela pregătirea informativă a câmpu-lui de luptă la sfaturile mecanicilorcon ductori care spuneau: „Dacă ţii oran gă la nivelul umărului şi îi daidru mul în pământ, atât cât intră ran -ga, atât va intra şi şenila tancului”.Noi, tanchiştii avem un fel de as -

cen dent. Ni s-a cultivat şi a existat întotdeauna o relaţiefoarte bună între subofiţeri şi ofiţeri. Ştiam cu toţii, ca tan -chişti, că, pe noi, ne recomandă performanţa colectivă. Iarlip sa de performanţă este generată de cel mai slab dingrup. (...) Mă înclin în faţa dumneavoastră, a profesorilorşi instructorilor pe care i-am avut pentru tot ceea ce ne-aţiîn văţat.»

La terminarea activităţii, spre ieşire, treceau încetfoştii noştri instructori şi profesori. Îşi plim bau privirea pedea supra capetelor noastre. Se uitau la fiecare dintre noicu o mo des tie ne mai întâlnită. În acelaşi timp, citeam înprivi ri le lor mândria tradusă prin cuvintele: „Şi pe ei i-amînvăţat câte ceva”. Părea că ne privesc de sus şi, în acelaşitimp, privirile lor nu aveau nimic arogant.

Apoi, când ne-am revăzut, înaintea următorului mo -ment al zilei, m-au abordat, spunându-mi: „Vă ştiu. Mămai cunoaşteţi? Eram comandantul poligonului de infan-terie... Eu eram comandantul su bunităţii ce deservea po li -go nul... Uite, pe tine te-am re cu noscut mai repede!”.

Colonel Ion PAPALEŢ

Curierul ARMATEINr. 15 (477) din 15 august 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN 

C M Y K

Piteşti

Sărbătorirea Zilei Tanchiştilor

La 1 august 2018, se împlinesc 99de ani de când a luat fiinţă prima uni -ta te de tancuri din Armata României-„Ba talionul Carelor de luptă”, în gar -ni zoana Mihai Bravu, moment de re -fe rinţă în apariţia şi dezvoltareastruc turilor acestei noi arme în Ro -mâ nia.

De-a lungul timpului, arma tan-curi şi-a adus o contribuţie deosebităla momentele importante ale istorieipo porului român, pe câmpurile delup tă în cel de-AL Doilea Război

Mon dial şi în misiunile încredinţate.Drumul parcurs de această armă a

fost anevoios, dar, până la urmă, eas-a impus în structura organizatoricăa armei. Acest fapt s-a datorat, în spe-cial, valorii deosebite a corpului săude cadre, strâns legată de pregătireateh nică superioară, inteligenţa, in -ven tivitatea şi ingeniozitatea umană,care s-a reflectat din plin asupra de -mer surilor şi acţiunilor trupelor detan curi.

Tanchiştii forţelor terestre rămân

în continuare vector de putere al ca -pa cităţii de reacţie al forţelor, adap-taţi noului mediu de securitate, încare se cer modalităţi de acţiune cuto tul diferite de cele cu care am fostobiş nuiţi până acum.

Cu prilejul sărbătoririi a 99 de anide la înfiinţarea armei tancuri, vă fe -li cit pentru realizările dumneavoastrăşi vă doresc sănătate, putere de mun -că, noi şi însemnate succese profesio -na le în activităţile viitoare!

La mulţi ani!

Excelenţă în educaţie

Mesajul şefului Statului Major al Forţelor Terestre,general-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu

cu prilejul sărbătoririi Zilei Armei Tancuri

Pe 6 august 2018, s-au împlinit 101 ani de la mareabă tălie de la Mărăşeşti. Bătăliile de la Mărăşeşti îm -pre ună cu cele de la Mărăşti şi Oituz au rămas în isto-ria României drept unele dintre cele mai sângeroase,însă cu un răsunător ecou peste veacuri, soldaţii ro -mâni împreună cu aliaţii ruşi arătând că «Pe aici nu setre ce!» şi că ofensiva Puterilor Centrale şi-a găsit sfâr -şi tul pe dealurile şi câmpiile din această zonă de sud-est a Moldovei.

În aproape o lună, cât au durat bătăliile din vara anu-lui 1917 de la Mărăşeşti, Armata Română a pierdut apro -xi mativ 27.000 de oameni, însă eroismul ostaşilor românia rămas emblematic până astăzi, iar sacrificiul lor, alăturide jertfele de pe celelalte câmpuri de luptă au stat la teme-lia Marii Uniri de la 1918.

Bătălia de la Mărăşeşti a pus faţă în faţă Armata 1 Ro -mâ nă (condusă de generalul de divizie Constantin Chris -tes cu până la 12 august, iar apoi de generalul Eremia Gri-gorescu) şi Armata a 4-a rusă pe de-o parte şi Armata a 9-a germană pe de altă parte. Confruntările cunoscute cafiind „Bătălia de la Mărăşeşti” s-au desfăşurat pe o lungi-me a frontului de aproximativ 35 km, întreaga fâşie derăz boi având în jur de 75 km, cuprinsă între localităţileNă moloasa şi Valea Sării. Într-o anexă a „Buletinului dein formaţii” al Marelui Cartier General Român din ziua de23 august se arăta: „Toate atacurile disperate ale inamicu-lui, în mase compacte, susţinute de o numeroasă artilerie

grea, s-au spulberat de liniile apărate cu îndărătnicie debra vele noastre trupe, cari, prin lupte crâncene corp lacorp şi contraatacurile energice ce au dat, au produs ina-micului pierderi enorme. [...] Se citează cazul eroiculuiRe giment 32 «Mircea», ai cărui ofiţeri şi soldaţi în luptadin 31 iulie [stil vechi], lepădându-şi raniţele, căştile şihai nele, au pornit la atac numai în cămăşi, cu baioneta laar me, punând pe goană pe ina-mic”.

În Ordinul de zi al coman-dantului Armatei 1 române dat la20 august se arăta: „La Mără -şeşti şi la Cosmeşti s-a dez -lăn ţuit cea mai măreaţă şi groaz-nică bătălie ce a purtat vreodatăŢa ra Românească. În luptelecrân cene şi vijelioase, inamiculs-a izbit de vitejia noastră ca deo stâncă neclintită, dovedindlumii, o dată mai mult, că nici peaici nu se trece”.

Generalul Eremia Grigorescua rămas fără îndoială în memoriaco lectivă ca autorul devizei «Peaici nu se trece!» de la Oituz şi„Nici pe aici nu se trece” de laMă răşeşti. De numele lui este legată victoria răsunătoarea românilor de la Mărăşeşti şi faptele lor de eroism. Spresfâr şitul vieţii şi-a exprimat dorinţa de a-şi dormi somnulde veci alături de soldaţii săi. Iniţial a fost înmormântat în

Ci mitirul Ostaşilor de laMă răşeşti, iar, în septem-brie 1924, osemintele i-aufost aşezate în sarcofagulprin cipal din MausoleulEroi lor de la Mărăşeşti.

Tot în bătălia de la Mă -ră şeşti a devenit un erouna ţional datorită faptelorsa le de vitejie şi sublocote-nentul Ecaterina Teodo-roiu din Târgu-Jiu. Ea acă zut în luptă în sectorulMun celu, în ordinul de zimen ţionându-se că „a fostla înălţimea celor mai vi -teji apărători ai patrieisale, pe care i-a întrecut cupu terea cu care îşi înfrân-gea slăbiciunea femeiască,ştiind să dovedească vi -goa rea bărbăţiei de trup şi de suflet şi calităţile întregi aleunui ostaş îndrăzneţ, neobosit şi plin de entuziasmul de ase face folositor cu orice preţ”.

Un alt erou de la Mărăşeşti este Măriuca Zaharia, copi-la de doar 12 ani care a murit eroic pentru ţara ei şipentru credinţa strămoşească.

„A vrut să facă ceva pentru ţară”, aşa a spus, şi a reuşitsă facă un gest suprem, dându-şi viaţa pentru ea. La 6 au -gust 1917, se afla în preajma unui post de observaţie, deunde erau transmise informaţii despre poziţiile inamicilor.După ce soldatul observator a fost secerat de gloanţe, lo -cul acestuia a fost luat de Măriuca. Doar că şi ea devineţin tă pentru gloanţele inamice, trupul său plăpând rămasfără suflare fiind depus ulterior în Mausoleul de la Mă ră -şeşti, în Culoarul „Cavalerilor”, alături de bravii soldaţică zuţi pe acele locuri.

Mausoleul a fost ridicat în memoria celor care şi-aujert fit viaţa în luptele de la Mărăşeşti şi adăposteşte un nu -măr de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte indivi -dua le şi 9 cripte comune.

Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti a fostlu ată la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Fe me -i lor din România, desfăşurat în anul 1919, societate fon-dată în 1910 de mai multe doamne din înalta societate,precum Alexandrina Cantacuzino, Anastasia Filipescu,Ele na Odobescu şi Eliza Mavrocordat.

Propunerea a fost înaintată regelui Ferdinand şi guver-nului condus de Ion I.C. Brătianu, construcţia fiind ridica -tă după planurile arhitectului Georgel Cristinel, pe loculdo nat de către George Ulise Negropontes, proprietarul pă -mân turilor din acea zonă.

Ample manifestări militare, culturale şi religioase de -di cate eroilor căzuţi în Primul Război Mondial au avut locîn perioada 3-6 august 2018 în mai multe localităţi din ju -

de ţul Vrancea.Manifestă-

rile reunitesub genericul„ V r a n c e aEroi că” au în -ce put vineri, 3au gust, ora17:00, la Mau-soleul EroilorSoveja, cu unc e r e m o n i a lmilitar şi reli-gios în memo-ria ostaşilorcă zuţi în cam-pania din 1917la Mărăşti, So -veja şi Mă ră -

şeşti, urmat de recitalul Corului „Pastorala”, al violonisteiDiana Jipa şi cel al pianistului Ştefan Doniga.

Tot vineri, în Piaţa Unirii din municipiul Focşani aavut loc un spectacol artistic susţinut de Orchestra „Lău-

tarii”, condusă de maestrul NicolaeBot gros, Corul Bărbătesc din Sâncel,jud. Alba şi mai mulţi solişti de mu zi -că populară, iar seara s-a încheiat cuspec tacolul artistic „Din CânteceleNea mului”, susţinut de Paula Selingşi „Căzănoi” Orchestra.

Sâmbătă, 4 august 2018, tot de laora 17:00, a avut loc un ceremonialmi litar şi religios la Statuia Victoriade la Tişiţa, urmat de un recital susţi-nut de Ansamblul de Muzică Veche„Anton Pann” la Mausoleul EroilorMă răşti, începând cu ora 20:30.

În aceeaşi zi, în Piaţa Unirii dinmu nicipiul Focşani a avut loc unspec tacol artistic avându-i ca prota-gonişti pe Cristofor Aldea Teodorovi-ci, Andrei Păunescu & Totuşi, MagdaPuskas, George Nicolescu, ZoiaAlecu, Vasile Şeicaru, Victor Socaciuşi Ducu Bertzi. Seara s-a încheiat cu

spec tacolul „Pe aici nu se trece”, susţinut de Nicolae Fur-dui Iancu, Grupul „Crai Nou”, Proiect K1, Paula Seling,Da niel Lazăr, Vlad Rădescu, Mihaela Rădescu şi SorinFrancu.

Programul manifestărilor dedicate eroilor PrimuluiRăz boi Război Mondial au continuat duminică, 5 august2018 cu o expoziţie de tehnică militară organizată de Gar-nizoana Focşani în Piaţa Unirii din localitate, între orele10:00 şi 15:00. Cei prezenţi duminică dimineaţă în piaţăau putut asista la un concert susţinut de Fanfara garnizoa-nei Focşani, precum şi la conferinţa „Jertfa Unirii Noas -

tre”, susţinută de Dan Puric, începând cu ora 18:00. Ulte-rior, în Piaţa Unirii a avut loc un concert extraordinar pre-zentat de Leontina Văduva, Laura Bretan, Gheorghe Zam-fir, Corul „Accoustic” şi Orchestra Metropolitană Bucu-reşti „Muntenia”, condusă de dirijorul Daniel Jinga.

Manifestaţiile de luni, 06 august au început încă de laora 10:00, la Mausoleul Eroilor din municipiul Focşaniunde a avut loc un ceremonial militar şi religios şi au con-tinuat la ora 16:00 când şase fanfare au plecat într-o „Pa -ra dă a Fanfarelor” pe traseul Teatrul Municipal „MaiorGh. Pastia” - Ceasul Rău - Piaţa Unirii. Membrii Fanfarei„Tran dafirul” (Călăfindeşti, judeţul Suceava), Fanfara„Va lahia” (Giurgiu), Fanfara „Zece Prăjini” (judeţul Iaşi),Fan fara „Ivan Ivanovici” (Brăila), Fanfara „Anatol Ca -zac” (Chişinău), Fanfara din Coştei (Voivodina, Serbia)au susţinut recitaluri în Piaţa Unirii până la ora 20:00 cândcei prezenţi în piaţă au putut urmări o transmisiune live aeveni mentelor de comemorare de la Mausoleul EroilorMă răşeşti.

Ceremoniile de comemorare a eroilor care s-au jertfitca să facă România Mare s-au desfăşurat lângă Mausoleulde la Mărăşeşti. Evenimentul reprezintă punctul central alpro gramului „Vrancea Eroică”, organizat de MuzeulVran cei, în perioada 03-06 august.

Ceremonia de la Mausoleul Mărăşeşti a fost deschisăprin acordarea onorului de către Garda de Onoare vice-prim-ministrului României, Paul Stănescu. Mii de oa meniau ascultat alături de autorităţi şi invitaţi intonarea imnu-lui naţional. În onoarea eroilor din Primul Război Mon-dial, militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” au exe-cutat 21 de salve de tun continuate cu un survol a douăavi oane F16, dar şi un ceremonial religios şi un momentde reculegere în memoria eroilor neamului românesc. Auur mat depunerile de coroane de către reprezentanţi ai Mi -nis terului Apărării, ataşaţi ai ambasadelor americane şi ru -seşti şi delegaţi ai autorităţilor locale. În încheiere, întrea-ga audienţă s-a delectat cu un spectacol simfonic extraor-dinar «Pe aici nu se trece!», susţinut de artiştii GheorgheZamfir, Laura Bretan, Leontina Văduva, acompaniaţi deOr chestra Metropolitană Bucureşti „Muntenia”.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.15 (477) din 15 august 2018 Pagina 5

Mărăşeşt i „Nic i pe a ic i nu se t rece”

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 15 (477) din 15 august 2018Pagina 6

Unirea Bucovinei cu România a marcat cronolo -gic o nouă şi semnificativă etapă a procesului de re u -ni re şi unificare politico-statală în anul 1918. O re tro -spec tivă istorică pune în atenţie că prezenţa armateiro mâne în provinciile istorice, inclusiv în Bucovina,a fost imperios solicitată de faptul că făurirea statuluina ţional unitar a avut loc în condiţiile în care războiulnu fusese pe deplin şi definitiv terminat, când foştiiasu pritori, deşi clar înfrânţi pe plan militar, mai încer-cau să-şi menţină cu orice preţ dominaţia, nerecu no -s când hotărârile adoptate pe baze democratice la Chi -şi nău, Cernăuţi şi Alba Iulia în anul 1918.

Unirea Bucovinei cu România a fost rezultatullup tei duse de aproape un secol şi jumătate, mai pre-cis din anul 1775 când „rapacitatea Austriei s-a dez -vă luit în adevărata ei înfăţişare”, ea „smulgând Mol -do vei partea nordică - Bucovina - cu vechea capitalăSu ceava, cu o masivă populaţie românească, cu ve -chi le panteonuri Rădăuţi şi Putna şi cu splendidelemă năstiri Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ”. Lupta ro -mâ nilor împotriva asupririi naţionale şi revenirea laPa tria-mamă a fost tot mai mult îngreunată de faptulcă „după ce puseseră mâna prin vicleşug pe acest colţde ţară, austriecii îl alipiră la Galiţia. Aceasta avânddrept urmare aşezarea a o sumă de ruteni şi evrei pepă mântul moldovenesc. Mai ales partea de mia ză -noap te, dintre Prut şi Nistru fu cotropită: multe sateîşi pierdură complet vechea populaţie românească.Aus triecii luară apoi pe seama statului imensele averiale mănăstirilor din Moldova de Sus şi constituirăFon dul religionar; venitul acestui fond fu întrebuinţatde împărăţie, după voia ei, adesea chiar împotriva in -te reselor româneşti. Episcopia de Rădăuţi, care datadin vremea lui Alexandru cel Bun, fu strămutată laCer năuţi”.

Politica de deznaţionalizare a românilor s-a expri-mat şi în domeniul învăţământului. Astfel, în anul1875, austriecii au înfiinţat o Universitate la Cer nă -uţi, dar cursurile ei erau în limba germană, mai puţincâ teva cursuri de la Facultatea de Teologie, în limbaro mână.

Orice descindere în lumea izvoarelor este de na tu -ră să releve faptul că lupta pentru înfăptuirea MariiUniri în expresia ei organizatorică şi pragmaticăpoar tă amprenta identităţii de scopuri, interese etniceşi istorico-geografice în toate provinciile româneştiafla te sub dominaţia străină. O conotaţie o poate so -li cita parcă reabilitarea că românii din Transilvania şiBu covina şi-au coordonat şi instituţionalizat mai uni-tar eforturile. Astfel, în luna aprilie 1918, s-a consti-tuit la Paris Comitetul Naţional al românilor dinTran silvania şi Bucovina, sub direcţia lui Traian Vu -ia. „Românii din Moldova de Sud (Bucovina)” şi-aufor mulat Programul simplu şi semnificativ: Ce vrem?

În programul elaborat de Sextil Puşcariu şi sem-nat de încă 13 fruntaşi ai vieţii politice şi culturale dinBu covina, se arată că: „Vrem să rămânem români pepă mântul nostru strămoşesc şi să ne cârmuim singuri,pre cum o cer interesele noastre româneşti …; pretin-dem ca împreună cu fraţii noştri din Transilvania şiUn garia cu care ne găsim în aceeaşi situaţie, să neplă nuim viitorul, care ne convine nouă în cadrul ro -mâ nismului…”. Pe aceleaşi linii de convergenţă, zia -rul „Viaţa nouă”, care apărea la Suceava, referindu-se

la lupta comună a românilor transilvăneni şi bucovi-neni, scria fără echivoc: „Soarta ne cheamă ca împre-ună să începem o nouă viaţă naţională, închegând unaşi aceeaşi individualitate de stat naţional şi indepen-dent”.

La loc de cinste în activitatea de formare şi re deş -tep tare a conştiinţei naţionale, un loc important l-auavut manifestările cu caracter patriotic: Istoricul Ni -co lae Ciachir, în studiul său „Bucovina între două ră -piri”, menţionează manifestaţia studenţească de laPut na din 1871 (din al cărei comitet de iniţiativă a fă -cut parte şi Mihai Eminescu, legat atât de mult deaceas tă provincie). Au participat dintre personalităţiMi hail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, viitorulmare istoric A.D.Xenopol, care a evocat figura luiŞte fan cel Mare ca simbol al românilor de pretutin-deni, iar Ciprian Porumbescu a pus mâna pe vioarăşi, după spusele sale, „ …a cântat întregii Dacii”. În1877, s-a comemorat „cu pietate 100 de ani de la de -ca pitarea domnitorului Grigore Ghica (1777), el seopu sese cu îndârjire acestui furt teritorial de care erafrus trată Moldova”. Totodată, „bucovinenii au boico-tat centenarul anexării”, la Imperiul Habsburgic, în1775, printr-un vicleşug şi afacere între Viena şi Is -tan bul.

Românii din Bucovina, în majoritate ortodocşi, aupro testat împotriva arondării lor de către habsburgi laMi tropolia de la Karlovitz (Serbia). Protestul a fost şidin partea românilor ortodocşi transilvăneni, daţi însu bordine la aceeaşi Mitropolie din Karlovitz, fiindrupţi de episcopiile de la Râmnic şi Buzău, de Exar -ha tul Plaiurilor de la Târgovişte.

O intensă activitate pentru unitatea naţională, re -ve nirea Bucovinei la ţară-mamă au desfăşurat refu-giaţii bucovineni, „aceştia au editat la Bucureşti «Re -vis ta Bucovinei», sub îngrijirea lui Ilie Toronţiu, iarîn martie 1915 şi voluntarii bucovineni depun ju ră -mânt de credinţă tricolorului românesc”. Cu aceeaşioca zie, Ion Grămadă declara: „În numele Bucovinei,în numele ţării noastre ne-am adunat. Croiţi hotaremai largi României; de vă vor opri puhoaiele de duş-mani, deschideţi-vă cale cu săbiile voastre, sunt noistră lucitoare, au fulgere de lumină pe ele”.

Cu doi ani mai târziu, Ion Grămadă cădea ciuruitde gloanţele duşmanilor la Cireşoaia, „ca erou răz bu -nă tor pentru dezrobirea Bucovinei” - cum îl numeşteis toricul Ion Nistor.

Atunci când ne gândim şi vrem să scriem desprero lul armatei în problema Unirii nu trebuie să omitemdin câmpul de analiză faptul că Bucovina a suferit celmai mult dintre provinciile austro-ungare, între 1914-1917, deoarece ea se afla într-un sector sensibil alfron tului oriental, trecând din mână în mână, fiind detrei ori ocupată de ruşi şi de tot atâtea ori reocupatăde trupele Puterilor Centrale.

Armata română şi Unirea Bucovinei cu RomâniaArmata română şi Unirea Bucovinei cu România

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteRăzbunarea sluţilor, Rodica

Ojog BraşoveanuCe îţi rămâne de făcut atunci când şi

na tura, şi soarta au fost nedrepte cu ti -ne? Ce îţi rămâne de făcut atunci cândceilalţi te privesc cu dispreţ?

Pe natură nu te poţi răzbuna, decitoată ura acumulată o viaţă se îndreaptăspre cei care ţi-au provocat atâta mâh-nire.

,,Sluţii încearcă să-şi facă singuridreptate, pe când ,,Frumoşii” sunt şi ei,în felul lor, sluţi - aroganţi, răi, mereu încăutarea unor avantaje materiale.

Răzbunarea sluţilor este un roman despre oamenii din jurulnostru, cu defectele, pasiunile şi setea lor de răzbunare.

www.nemira.ro

ConcertDucu Bertzi şi Irina Furdui, 28 august, ora 19:00, Mu -

ze ul Naţional al Literaturii Române, Bu cu reştiMelodiile lui Ducu Bertzi reuşesc întotdeauna să te arunce în

emo ţie aşa cum puţine muzici mai fac astăzi în România. A venit la Bucureşti datorită do -

rin ţei de a face o carieră artistică. Şia reuşit. Încet, încet, s-a apropiat defolk, de poezie. A cântat în grupulSong, apoi la ,,Flacăra” în anul1976. Din 1985, după desfiinţareaCe naclului Flacăra, a înregistrat pie -se noi care au devenit instantaneuşla găre, ,,Şi de-ar fi”, ,,Trece dorul”,,,Floa re de colţ”, ,,Focul vânăt”. Du -cu Bertzi este o personalitate caris-matică ce reuneşte voce, har, in te li -gen ţă, energie, magnetism, străluci -re, ceva aproape inexplicabil, magic,

le gat de sacralitatea artei pe care a ales să o slujească.În peste 40 de ani de activitate, Ducu Bertzi a susţinut peste

4.500 de spectacole şi concerte, atât în ţară, cât şi în străinătate. www. infomusic.ro

The Darkest MindsDupă ce o pandemie ucide majoritatea copiilor şi adoles cen -

ţi lor din America, cei 2% care au supravieţuit dezvoltă diversesuper puteri. Supravieţuitorii bolii aură mas cu puteri nefireşti care pot fides crise doar printr-o culoare: verde(su per inteligenţă), albastru (te le ki ne -zie), roşu (controlul focului), portoca -liu (puterea asupra minţii). Ei suntcon sideraţi prea periculoşi pentru so -cie tate şi sunt luaţi de la familiile lor şipla saţi în lagăre de detenţie. RubyDaly, o adolescentă de 16 ani, cu pu -teri telekinetice, este trimisă la Thur-mond, o tabără pentru copiii ca ea.Aco lo ea se simte nefericită şi speriatăde ceea ce s-a întâmplat cu ceilalţi asemenea ei. Ruby reuşeşte săsca pe din tabăra oribilă cu ajutorul ligii copiilor, şi de acolo viaţaei se schimbă pentru totdeauna. Ea se alătură unui grup de ado-lescenţi care încearcă să fugă din calea maleficului guvern.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

,,Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este semni-ficativă pentru Biserică, deoarece Maica Domnului esteicoa na vie a Bisericii, care îi trece pe oameni de la viaţapă mântească trecătoare la viaţa cerească netrecătoare, lavia ţa veşnică”, a spus la 15 august 2017, PreafericitulPă rinte Patriarh Daniel, în cuvântul de învăţătură rostitîn Paraclisul istoric ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghedin Reşedinţa Patriarhală, cu prilejul sărbătorii ,,Ador -mi rea Maicii Domnului”.

Dintre personalităţile evanghelice, Maica Domnuluiare un rol special, care rezultă din natura personalităţiisale unice, ca mamă a lui Mesia şi martoră directă a eve -ni mentelor impresionante săvârşite de Fiul ei, consem-nate în Evanghelii. Maica Domnului se detaşează de cei -lalţi martori evanghelici prin discreţie şi tăcere tainică,dar mai ales prin interiorizare şi meditaţie sfântă asupraa ceea ce Fiul ei învăţa şi lucra. De aceea, ea este primulma re teolog al Bisericii.

Tăcerea şi discreţia Maicii Domnului conţin în ele opro fundă semnificaţie teologică. Evanghelistul Luca fa -ce aluzie în două locuri la capacitatea Născătoarei deDum nezeu de a interioriza credinţa. Ca o concluzie la is -to ria naşterii lui Iisus şi la vizita păstorilor, Evanghelis-tul Luca spune: ,,Iar Maria păstra toate aceste cuvinte,pu nându-le în inima sa” (Luca 2,19).

Importanţa teologică a Maicii Domnului nu vine dinfap tul că ea avea o pregătire vechi-testamentară specifi -că învăţaţilor poporului evreu, ci că, s-a lăsat în mânaDom nului deplin, dar, în acelaşi timp, a reflectat la tot

ceea ce s-a pe tre cut cuea şi apoi cu Fiul ei. Înfaţa tai ne lor dum -nezeieşti, vo cea teolo -gi că a Maicii Dom -nului nu a fost întot-deauna tăcută. În mo - mente deo se bite, eamăr tu riseşte cu o clar-itate inegalabilălucrările lui Dumne -zeu. Un astfel de cazeste Cântarea MaiciiDom nului, nu mită întradiţia ulterioară ,,Magnificat”, pentru că în ce pe cuaceste cuvinte: ,,Măreşte suflete al meu pe Domnul”(Luca 1, 46-55). Slăvirea lui Dumne zeu de către Mai caDomnului în această cântare a de ve nit un model pentruslujbele şi Liturghia Bisericii.

În Evanghelia după Ioan, vedem că Maica Domnuluiare un rol important în inaugurarea activităţii publice alui Iisus Hristos. Evanghelistul Ioan o prezintă pe MaicaDom nului şi la momentul răstignirii Fiului ei, când esteîn credinţată spre ocrotire ,,ucenicului iubit”: ,,Deci Ii -sus, văzând pe mama Sa şi pe ucenicul pe care Îl iubeastând alături, a zis mamei sale: ,,Femeie, iată fiul tău!”

Sfântul Ioan arată că Maica Domnului este un factorde terminant în iconomia realizată de Fiul ei, lucru evi-denţiat şi de minunea de la Cana Galileii. Vedem că Ii -

sus, la îndemnul maicii Sale, îşi grăbeşte ,,ceasul”, adi -că apropierea de momentul preaslăvirii Sale prin moarteşi Înviere, adică realizarea iconomiei mântuirii.

Evanghelistul Ioan sugerează că Maica Domnului, lami nunea din Cana, a avut descernământul şi viziuneateo logică să sesizeze slava lui Dumnezeu prezentă în lu -cră rile lui Iisus, de aceea la îndemnul ei se grăbeşte des -co perirea tainei Fiului ei: ,,Acest început al minunilorl-a făcut Iisus în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava Sa; şiuce nicii săi au crezut în El” (Ioan 2,11). Se observă,deci, că Maica Domnului are o legătură specială cu Fiulei, dar şi cu cei care Îl urmează. Ea le întăreşte acestoracre dinţa în Iisus Hristos.

Maica Domnului este chemată în toate rugăciunileBi sericii. Ea este ocrotitoarea fecioarelor, ale tuturor ti -ne rilor, este ocrotitoarea mănăstirilor, a maicilor şi că lu -gă rilor care au depus votul fecioriei, al sărăciei şi al as -cul tării. Maica Domnului este deci ocrotitoarea familieicon jugale, a părinţilor care au copii, dar şi a familiilormo nahale, care au fii şi fiice duhovniceşti. Maica Dom-nului este şi ocrotitoarea slujitorilor Bisericii. Ea esteocro titoarea ierarhilor, a preoţilor şi a diaconilor. De ce?Pentru că Fiul ei este Iisus Hristos. Este Marele preot,Ma rele Arhiereu sau arhiereul veşnic. Ea este şi ocroti-toarea văduvelor, a orfanilor, a bolnavilor şi a săracilor.Ea este Maica Vieţii, după cum ne spune troparul Ador -mi rii Maicii Domnului:,,Mutatu-te-ai la viaţă fiind Mai -ca Vieţii.”

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Chipul Evanghel ic a l Maic i i Domnulu i Chipul Evanghel ic a l Maic i i Domnulu i

(continuare în nr. viitor)

Prof. dr. colonel (r.) Vasile Şt. TUTULA Note:

1. Ion Nistor, Unirea Bucovinei cu România, 27 noiembrie 1918. Studii şi doc-umente, Bucureşti, 1928. 2. Istoria militară a poporului român, vol. V, Bucureşti, 1988,p. 774. 3. Miron Constantinescu, C-tin Daicoviciu, Ştefan Pascu, Istoria României,Compendiu, Bucureşti, 1969, p. 244. 4. Constantin C. Ciurescu, Istoria Românilor,Bucureşti (f.a.), p. 389-390. 5. Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 389. 6. „GlasulBucovinei” nr. 1 din 9/22 octombrie 1918. 9. Nicolae Ciachir, Din istoria Bucovinei(1775-1944), Edit. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993, p. 81. 11. Con-stantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Bucureşti, 1985

MOZAICCurierul ARMATEINr. 15 (477) din 15 august 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

A REZUMA

ÎNNOIRE

TOARSÃ

A PREÞUI

SFÂRLEZE

VÂSLE

GRÃDINÃ DEIARNÃ

ÞUGUIATÃ

LIPSIÞI DEDUMNEZEU

PUÞIN

VOIAJ

DEZASTRE

URMÃREA PEHAIDUCI

CLAIEINSULE DE

CORALI UªUREL

A EXPUNE

SLUT

TEI!

A SE LÃFÃI

FOLOSIT

A SUDA

FLUVIUEUROPEAN

LECÞII

O DÃ JOSDIN POD

PÃRUL OILOR

LIBERTATE DEALEGERE

COMPLET

A fost realizată o inovaţie cepoate îmbunătăţii sistemele optice

O echipă de savanţi şi ingineri de la UniversitateaWis consin-Madison şi Universitatea Southern Califor-nia a creat un cristal care are un grad ridicat de anizo -tro pie optică, cel mai mare dintre toate substanţele so -li de de pe Terra - în special pentru lumină în infraroşu.Au descris noul material într-o lucrare publicată recentîn jurnalul Nature Photonics.

,,Anizotropia optică este enormă, făcând ca materi-alul să fie promiţător pentru o gamă de aplicaţii op ti -ce”, a precizat Mikhail Kats, profesor de inginerieelec trică la Universitatea Wisconsin-Madison şi unuldintre principalii autori ai studiului.

Anizotropia optică este proprietatea unor materialede a separa lumina, fenomen numit şi dublă refracţie,scrie Phys.

În special, o utilizare promiţătoare a noului cristalde sulfură de bariu-titan (Ba TiS3) poate fi creareaunor senzori de la distanţă care să folosească un spec-tru important de lungimi de undă de lumină de in fra ro -şu care penetrează atmosfera Terrei cu puţinădistorsiu ne.

,,Această clasă de materiale şi această abordare are

mult potenţial”, a precizat Jayakanth. Ravichandran,pro fesor la Universitatea Southern California şi unuldintre autorii studiului. ,,Am proiectat acest material,l-am fabricat şi i-am observat marele efect”.

Noul cristal are o birefrigenţă (o unitate de mă su ra -re a anizotropiei) de 50-100 de ori mai mare pentru in -fra roşul de undă medie decât oricare altul de pânăacum. Această abilitate de a despica diferitele unde delu mină se datorează structurii moleculare unice cecon ţine lanţuri lungi de atomi aranjate în rânduri para-lele.

Utilizând metode computaţionale avansate, cer ce -tă torii au selectat atent rânduri de atomi pe care i-austu diat în condiţii de laborator.

Mai mult, noul material poate fi util în celulele pa -no urilor solare şi în diodele emiţătoare de lumină. Pevii tor, cercetătorii au în plan explorarea altor proprie -tăţi ale noului material pe măsură ce elaborează strate-gii de a-l sintetiza în cantităţi mari.

Un nou material impermeabilMaterialele textile care rezistă la infiltrarea apei

sunt esenţiale, dar până acum, cele convenţionale ră -mân în mediu şi se acumulează în corpul nostru. Deaceea, o echipă de la MIT a creat o alternativă ,,prie te -noa să” cu noi şi mediul înconjurător.

Această alternativă este chiar mai interesantă decâto căptuşeală tradiţională, întrucât materialul poate fiin serat în textilele naturale precum mătasea şi bumba -cul.

,,Multe materiale care sunt considerate impermea -bi le sunt de fapt rezistente la apă”, a precizat Kripa,unul dintre cercetători. ,,Scopul nostru este să creămun material în care picăturile de apă sunt respinse com-plet”.

Echipa a combinat un lanţ scurt de polimer, care însine are unele proprietăţi hidrofobice care au fost îm -bu nătăţite de procesare chimică cu un alt proces decăp tuşire numit iCVD (initiated chemical vapor depo-sition), care a fost dezvoltat recent.

Această nouă abordare poate fi folosită în materia -le le naturale deja existente, precum bumbacul sau mă -ta sea, dar şi materialele aflate dincolo de domeniultex tilelor, precum hârtia, deschizând calea pentru ela -bo ra rea a numeroase aplicaţii.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

J

De fiecare dată cândîmi rămâne ceva în gât,beau repede o halbă debe re. Se numeşte ma ne -

vra Heineken...J

Dacă nu este Ziua Îndrăgostiţilor şivezi un bărbat într-o florărie, poţi în -ce pe o conversaţie întrebând: ,,Ce dra -cu ai făcut?”

J

- S-ar putea ca la noapte să fie fur-tună, zice soţul.

- Dacă vii devreme acasă, nu o săfie...

J

- Ce înseamnă sentimente ameste-cate?

- E ca atunci când îţi cade soacra înpră pastie, cu Mercedesul tău nou-nouţcu tot.

J

- Doctore, am voie să beau bere?,în treabă un alcoolic.

- Doamne fereşte!, răspunde doc-torul. Asta v-am interzis acum doi ani!

- Da, dar mi-am închipuit că medi-cina a mai făcut progrese...

J

- Aţi consumat băuturi alcoolice?- O ladă de bere, doi litri de vin şi

o sticlă de votcă.- Suflaţi aici!- De ce? Nu mă credeţi?

J

Azi dimineaţă, nevastă-mea a în ce -put să urle la mine. M-a făcut măgar,porc, în toate felurile. Şi îmi tot spu -nea că e numai vina mea.

- Dar, ce-am făcut, femeie?!, amîn trebat-o eu.

S-a oprit brusc, dezorientată, şimi-a spus:

- Lasă-mă un minut, să mă gân -desc... Abia m-am trezit...

J

-Eşti fără bun simţ! De fiecare datăcând vorbesc cu tine te ia căscatul!

-Iubito, nu căscam, încercam să zicşi eu ceva...

J

Claustrofobia reprezintă teama despa ţiile închise.

Exemplu: Merg la magazinul debău turi şi mă tem să nu fie închis...

J

Tot ce se spune după a cincea bere,se numeşte scurgere de informaţii.

J

- Ai pătruns prin efracţie de trei orila rând în magazin. Ce ai furat, defapt, că proprietarul nu-şi dă seama?

- O singură rochie, dar de fiecareda tă alta. Nevastă-mea nu se putea de -ci de, este foarte pretenţioasă.

J

La psihiatru:- Doctore, fluturi, peste tot fluturi,

zi se pacientul, agitându-şi braţele însus.

- Da, de ce le faci vânt spre mine?J

-Noi doi nu avem aceleaşi păreri.Este imposibil să mă înţeleg cu tine,stri gă soacra.

-Măcar de nu te-aş mai vedea ni -cio dată!

-Vezi, că avem aceleaşi gusturi? Şieu îmi doresc exact acelaşi lucru.

www. bancuri.ro

Căşti wireless de la Panasonic

Panasonic HD605N este o perechede căşti wireless adresate pasionaţilorde muzică, prevăzute cu funcţie adap -

ta ti vă deanu lare azgo motuluide fun dal,ajus tabi lăpe trei ni -ve luri dein tensitate.Dis ponibileîn culorilene gru saupor tocaliu,căş tile auun designer go nomiccu o struc-tură cu ar ti -cu laţie sfe -

rică 3D şi bureţi din spumă cu me mo -rie 3D, pentru confort sporit. Conec ta -rea poate fi realizată atât prin in terfaţăBluetooth, dar şi cu fir, pentru dispo zi -ti vele care nu suportă teh nologia wire-less.

Căştile mai includ şi un sistemfeed forward care poziţionează micro-fonul în exteriorul casei, iar un sistemfeed back este poziţionat pe driverpentru a fi cât mai aproape de timpan.Acest sistem procesează semnalele deanu lare pentru obţinerea unei aco pe -riri în bandă largă, mai eficientă înanu larea zgomotului ambiant.

Utilă în momentele când avem ne -vo ie să auzim ce se întâmplă în jurulnostru, funcţia sunet ambiental permi -te preluarea sunetului exterior fo lo -sind microfonul încorporat şi amplifi-carea acestuia în casca audio. Această

func ţie poate fi utilă de exemplua tunci când te pregăteşti să traversezistra da şi ai nevoie să auzi eventualaapro piere a unui vehicul.

Concepute pentru a fi confortabilepentru orice utilizator, căştile cu greu-tatea de 268 grame permit po zi ţi o na -rea optimă indiferent de forma ana to -mi că a capului şi urechilor.

Căştile Panasonic HD605N promitapro ximativ 20 de ore de redare conti -nuă cu funcţia de anulare a zgomotu-lui activată. Cu funcţia de încărcarera pidă, la un timp de încărcare de 15mi nute putem obţine până la 120 demi nute timp de redare suplimentară.Timpul total de încărcare nu depăşeşte4 ore. Pachetul mai include o carcasăpentru transport, cablu USB şi cablude taşabil pentru conexiune analogică.

A fost creată o replică acomputerului HAL-9000

Apărut în urmă cu 50 de ani în fil-mul 2001: A Space Odyssey, HAL-9000 demonstra într-un mod surprin -ză tor de realist potenţialul sistemelorde inteligenţă artificială, dar mai alespe ricolele la care acestea ne pot ex pu -ne.

Creat folosind tehnologii din pre -zent, replica HAL-9000 copiază în celmai mic detaliu aspectul consolei cen-trale din film şi interfaţa grafică acom puterului. Însă, piesa de rezistenţăeste vocea inconfundabilă a AI-uluiHAL-9000, în care acesta va răspunde(sau nu) comenzilor primite pe calevo cală, folosind replici din filmuldupă care este inspirat.

Nava spaţială este, în cazul de faţă,pro pria locuinţă. Replica HAL-9000func ţionează ca şi centru de controlpentru dispozitivele Internet of Things

din locuinţă, controlând luminile, ja lu -ze lele, sistemul de climatizare, uşilega rajului.

Conectat la internet, HAL-9000poate căpăta noi funcţii prin actuali -zări software, devenind ceva mai multdecât o jucărie pentru cei cu buzunareadânci.

Finanţat în cadrul unui proiect In -die gogo, replica HAL-9000 poate fiachi ziţionată cu preţul de 599 dolari,pri mind în schimb consola centrală şiun suport pentru masă. Prevăzut cuco nexiune Bluetooth, gadgetul func -ţio nează ca şi Smart Speaker, răspun-zând la comenzile primite pe cale vo -ca lă. Cei cu mai multă imaginaţie potata şa consola prevăzută cu sistem defi xare magnetică de orice obiect me ta -lic, creând propriul centru de co man -dă.

Cu preţ de 1.199 dolari, modelulavan sat oferă în plus şi o replică a con-

solei de comandă din film, având maimul te butoane şi un ecran pe care suntre date diverse simboluri grafice.

www.go4it

Războiul este cea mai bestială nebunie.(Leo nardo da Vinci)

Războiul este un misticism în stil mare.(Fran cesco Orestano)

Nu mă opun războaielor. Mă opun răz boa ie -lor stupide. Mă opun războaielor hazardate.(Barak Obama)

Ei vor război, dar noi nu-i vom lăsa în pace.(Jose Saramango)

Provocăm război ca să putem trăi în pace.(Aristotel)

Cine doreşte războiul, se consideră uniculpa cifist sincer. (Rinaldo Caddeo)

Greşelile războiului produc moartea; gre şe -li le din timpul păcii produc război. (Victor Mar-

tin)

Războiul este teamă învăluită în cu -raj.(William Westmoreland)

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

29 iulie. Seara trecută, când soarele se ascundea dupămunţi, un avion a adus în Afganistan dulcele grai ardelenesc.Pe pista bazei militare din Kandahar au sosit primii „Şoimi aiCar paţilor”, bistriţenii pe care îi aşteptam cu atâta nerăbdare,pentru că zecile de bărbaţi cu accentul lui Ilarion Ciobanu nedau semnalul că începem să terminăm misiunea.

În câteva ore mă îmbrăţişam deja cu foşti colegi de acade-mie, cu oameni cu care am trăit anii frumoşi de studenţie mili-tară în Sibiu. Anii ce au trecut. Nu ne-au schimbat aproapedeloc, doar că vorbim acum şi despre copiii noştri! Cu căpita-nul Şoptea, cred că după terminarea Academiei m-am văzutdoar în Afganistan. I-am zis în seara aceasta că zilele vorzbura incredibil. Îmi este prea drag însă pentru a nu-i spune cădorul nu pierde nici o bătălie în Afganistan. Când am plecat,târziu, spre campul românesc, am simţit printre băieţii meiadierea frumoasă a augustului de care ne maidespart două zile, a augustului ce părea în ianuariecă va veni peste o eternitate.

Pe la prânz, primii „lei” din compania mea auajuns acasă. Viorel Băduleanu mi-a trimis o foto-grafie. În faţa casei lui, înconjurat de flori, de celedouă fete şi de mama lor, mi-a părut mai tânărdecât ieri. În ochii lui nu am mai văzut nici o urmăa Afganistanului. Mi-a lăsat şi un mesaj: „Dacă ra -iul este pe Pământ, eu am ajuns în rai!” Am privitra iul lui Viorel minute multe. Şi m-am bucuratpentru el!

31 iulie. Înainte ca soarele să trimită săgeţile luide foc asupra bazei, pe platoul din spatele capeleiau fost avansaţi mai mulţi militari. Printre ei şi doisublocotenenţi din Compania „Lions”, SebastianDinu şi Ştefan Andrei. De azi, din punctul decomandă, „praetorienii” vor fi conduşi de căpitanulChiriac, iar „tigrii” ce ne salută la fiecare ieşire dinbază, de maiorul Fica. Sunt sigur că anii mulţi decarieră militară ce stau să vină nu le vor şterge dinamintire ziua aceasta.

De azi, în baza noastră sunt multe body-team-uri. Rar veziun „vultur al Carpaţilor” fără să aibă un „şoim” lângă el. Pestecâteva zile vom începe misiunile în comun, iar comandanţiinoştri de plutoane le vor preda drumurile de praf şi de piatră,prieteniile de neînţeles poate cu afganii ce îmbracă haină mili-tară, temerile şi locurile care oferă o oarecare siguranţă. Şimicii lideri de la Bistriţa sunt majoritatea la prima misiune,dar simt în privirile lor că vor continua munca fantastică abăieţilor noştri. Seara, în unele camere, Ardealul s-a făcutsimţit din nou, prin mâncarea de acasă, ce ne-a adus un pic şimai aproape de România.

1 august. Azi, Călinuţul meu a împlinit doi ani. Iar eu m-am gândit toată ziua că un sfert din zilele lui am fost departede el şi l-am văzut crescând pe display-ul acestui telefon pecare de şase luni îmi scriu şi jurnalul. Călin are mai mulţidinţi, spune multe cuvinte, zâmbeşte mai mereu, mă caută în

toate telefoanele din Câmpulung şi de câteva zile încearcă sămă sărute prin telefon. Mi-am făcut azi o promisiune pe carenu ştiu sigur dacă o să o pot respecta: nu voi mai pierde nicio-dată atâtea zile din viaţa copiilor mei!

Este încă foarte cald în Afganistan, deşi gradele au coborâtsub 40. Este agitaţie în bază, „şoimii” ar vrea să cunoascătotul repede, sunt peste tot, în faţa monitoarelor, pe maşinilede luptă, în sălile de şedinţe. În seara aceasta, porţile campu-lui s-au deschis, iar maşinile de luptă ce au ieşit duceau înnoaptea sinistră ce se lăsa asupra Kandaharului plutoanele luiAlex Botoşer şi Alex Găitan. Amândoi şi-au sărbătorit ziua denaştere azi. Pe sublocotenentul de la „Pantere” l-a aşteptatîncă din noaptea trecută logodnica lui, Deniz, pe un scaun dinpunctul de comandă, urmărindu-i pe monitoare fiecare mişca-re, pentru a fi prima care îi spune, la întoarcere, „La mulţi

ani!”, iar „leul” meu a zâmbit alături de tot plutonul după-amiază, la terasa noastră din camp. Din alt punct de comandă,locotenentul Gherman, născut şi el tot într-o zi de 1 august,monitoriza patrulele celor doi sărbătoriţi. Am încheiat ziuaprivind pe displayul telefonului marea din ochii lui Călin!

2 august. De azi, în fiecare patrulă este un pic din frumo-sul nostru Ardeal. Şi va fi din ce în ce mai mult, cu cât mai desavioane vor duce oameni peste mări şi ţări, în orăşelul demunte din Muscel şi vor aduce aici bărbaţi din Bistriţa, cu şoi-mul pe emblemele de pe mânecile vestoanelor. Sunt neliniştit,dar sper ca amestecul acesta de oameni care sunt la ultimele

misiuni cu alţii care descoperă Afganistanul să fie con-dimentat cu multă, multă atenţie. Am încredere încomandanţii de plutoane de la „lei” şi de la „pantere”, eiau fost sufletul misiunii noastre. Îi simt obosiţi şi încercdes să îi determin să-şi folosească la maximum ultimeleresurse. Ei sunt cei mai puternici români din ţara de prafşi de piatră!

Seara m-a adus iar în faţa telefonului. David mi-aspus că părinţii unui copil de la bloc au venit acasă dintr-o ţară străină fără să îl anunţe, în timp ce ei se jucauafară. Şi el a fost martorul frumoasei revederi. Mi-a spuscă i-ar plăcea să vin şi eu aşa, neanunţat şi mai devremede septembrie. Apoi a zis că a udat cu lacrimi telefonulmamei şi că poate îl va certa, că plânge de dor, dar că odoamnă profesoară din tabăra de engleză i-a spus că estenormal să plângă şi băieţii, pentru că lacrimile „tedescarcă”. Mi-a mai spus că, dacă aş fi acasă, m-arîmbrăţişa o jumătate de oră, că a ajuns la pagina cu„Vis” din cartea-calendar cu poezii ale lui Eminescu şică mai sunt totuşi multe pagini de dat, multe poeme de

citit. Mi-am dat seama în seara aceasta că profesoara din tabă-ra de engleză avea dreptate. De mâine continuăm misiunile,cu din ce în ce mai mulţi „şoimi” printre noi!

Căpitan Florin JIANUFoto: Iulian CADULENCU

Antrenamentulpractic cu partici-panţii la misiune pre-supune desfăşurareainstruirii pe douămodule. 1. Pregăti-rea individuală amilitarilor din subu-nitate, care include:verificarea cunoaşte-rii procedeelor decercetare şi observa-

re şi a modului de raportare; verificareacunoaşterii regulilor de angajare; verificareamodului de cunoaştere şi însuşire a misiunii.2. Pregătirea colectivă a subunităţii în vedereaadoptării modului de reacţie cel mai potrivit,în funcţie de situaţia apărută se execută pebaza unor algoritmi de ripostă stabiliţi înfuncţie de scenariile cunoscute. O parte dinaceşti algoritmi de ripostă se repetă înainte deplecarea la fiecare misiune (Exemple: intrareaîn ambuscadă, foc izolat sau atac de micăintensitate), altă parte se repetă numai dacă

există indicii şi ameninţări clare privind pro-babilitatea ridicată a apariţiei evenimentuluiîn cauză (exemplu: luarea de prizonieri,descoperirea unui câmp de mine nemarcat).

Antrenamentul practic cu subunitatea par-ticipantă la misiune poate urma unul sau toatecursurile de acţiune recomandate, conformalgoritmilor de ripostă stabiliţi prin proceduri-le de operare standard (SOP).

Exemple: cursul (modul) de acţiune reco-mandat împotriva unui atac puternic executatde inamic (ambuscadă); cursul (modul) deacţiune recomandat împotriva unui atac „demică intensitate” executat de inamic – printrăgători izolaţi, lunetişti etc.; cursul ( modul )de acţiune recomandat în caz de incident cumine; cursul ( modul ) de acţiune recomandatprivind capturarea, dezarmarea şi transportulprizonierilor de război.

Aplicarea oricărui curs de acţiune presu-pune, conform algoritmilor de ripostă stabiliţi,menţinerea unei legături radio permanente,atât între vehiculele participante la misiune,cât şi între patrulă şi eşalonul superior. Rapor-

tarea necesităţii de aplicare a cursurilor deacţiune recomandate necesită raportareasituaţiei către statul major, cu folosirea moda-lităţilor de raportare prestabilite privindsituaţia vehiculelor avariate, solicitareaMEDEVAC, etc.

Cursurile de acţiune recomandate incluseiniţial în SOP cuprind o serie de acţiuni gene-rale destinate protecţiei forţelor proprii, însăeste important ca acestea să fie completate şiîmbunătăţite periodic, evoluţia tacticilorgrupărilor teroriste ducând la o uzură moralăa acestora.

Antrenamentele vor urmări o cumulare desituaţii ce pot apare pe timpul îndepliniriimisiunii, urmărindu-se instruirea subunităţilorpentru cel mai dezavantajos curs posibil deacţiune. În acest fel, personalul şi tehnica vorfi în măsură să evalueze situaţiile apărute petimpul îndeplinirii misiunii cu scenariile pebaza cărora s-a executat pregătirea.

Indiferent de tipul de misiune ce urmeazăsă fie executat, pe timpul pregătirii se voravea în vedere: respectarea normelor şi proce-

durilor pe timpul deplasării spre obiectiv;menţinerea legăturii radio conform ordinuluide acţiune; aprecierea situaţiilor nou apăruteşi a impactului acestora asupra siguranţei per-sonalului şi tehnicii şi a etapelor de îndeplini-re a misiunii; executarea unor şedinţe de tra-gere complexe, adecvate tipului de misiune ceurmează a se executa; antrenarea personaluluipentru folosirea eficientă a formularelor deraportare a diferitelor situaţii; crearea unorscenarii care să solicite comandantul depatrulă să ia decizii privind: reacţia patruleiaflată sub focul grupărilor teroriste; acoperi-rea cu foc şi evacuarea răniţilor proprii; regru-parea într-o zonă sigură; acordarea primuluiajutor, solicitarea MEDEVAC şi asigurareasiguranţei zonei.

Principalele misiuni ce se execută sunt: detip Village Team (Echipa Satului), de tipFocus medical, misiunile de patrulare, misi -uni executate în cooperare cu militarii afgani,de tip Vehicle Check Point (Punct ControlVehicule)

Locotenent Leon Mihăiţă MIHAI

Antreprenorii lucrărilor de restaurare a mo -nu mentului „Crucea comemorativă a eroilorro mâni din Primul Război Mondial” au început,în cursul zilei de luni, 7 august, transportul pecalea aerului a materialelor necesare organizăriide şantier pe Vârful Caraiman. Intervenţiileaeriene au fost executate cu elicoptere civileutilitare. Aceste acţiuni vor fi executate ori decâte ori situaţia o va impune şi vremea va fifavorabilă.

Lucrările pentru organizarea de şantier auînceput pe data 15 iunie, iar antreprenorullucrării este asocierea formată din S.C. TopLine Construct S.R.L. şi Impresa di Con-struzioni Ing.E.Mantovani S.p.A., care a câşti-gat licitaţia pentru lucrările de restaurare,reabilitare şi conservare a „Crucii de peCaraiman” şi de amenajare a spaţiului expo zi -ţio nal din cadrul acesteia. Asocierea de firme afost desemnată câştigătoare în cadrul proceduriide achiziţie derulată în perioada decembrie2017 - mai 2018. Valoarea contractului este de13.750.923,13 lei fără TVA, iar termenul de fi -na lizare este de 36 de luni.

În calitatea sa de administrator legal al mo -nu mentului „Crucea comemorativă a eroilor ro -mâni din Primul Război Mondial”, MinisterulApărării Naţionale derulează, în perioada 9 mai2016 - 31 decembrie 2020, proiectul cu titlul„Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi ame-najarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Mo -numentului Crucea comemorativă a Eroilorromâni din Primul Război Mondial (Monumen-tul eroilor „Crucea Caraiman”/ MonumentulEroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)”, cofi-nanţat din Fondul European de DezvoltareRegională prin Programul Operaţional Regio nal2014-2020. Contractul de finanţare a fost sem-nat de către Ministerul Apărării Naţionale şiMinisterul Dezvoltării Regionale, Adminis-traţiei Publice şi Fondurilor Europene, la datade 26 iulie 2017.

Demersul de reabilitare şi implementare aproiectului este coordonat de Secretarul generalal Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinulDirecţiei Domenii şi Infrastructuri.

Autoritatea de Management a ProgramuluiOperaţional Regional este Ministerul Dez-voltării Regionale, Administraţiei Publice şiFondurilor Europene, iar Organismul Interme-diar pentru regiunea Sud Muntenia este Agenţiapentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia. n

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 15 (477) din 15 august 2018Pagina 8

A început A început renovarea Cruciirenovarea Crucii

de pe Caraiman;de pe Caraiman;materialele suntmaterialele sunttransportate petransportate pe

calea aerului calea aerului

Jurnal de mis iuneJurnal de mis iune

MMisiuni specifice subunităţilor de cercetare în teatrul de operaţii isiuni specifice subunităţilor de cercetare în teatrul de operaţii