CUPRINS

Pagina

ARGUMENT………………………………………………………………2

CAPITOLUL 1 – GENERALITATI……………………………………..3

1.1 Elementele component ale transmisiei cu roti dintate………...3

1.2 Caracteristici constructive………………………………….......4

1.3 Conditii tehnologice. Solicitari mecanice……………………...6

1.4 Materiale…………………………………………………………6

1.5 Rolul angrenajelor cu roti dintate in sistemele tehnice……….7

1.6 Elementele geometrice ale rotilor dintate……………………...9

CAPITOLUL 2 – ASAMBLAREA ANGRENAJELOR CU ROTI

DINTATE CONICE………………………………………………………10

2.1 Pregatirea rotilor, arborilor si carcaselor……………………11

2.2 Asamblarea rotilor pe arbore…………………………………11

2.3 Verificarea angrenarii…………………………………………14

CAPITOLUL 3 - REPARAREA ANGRENAJELOR CU ROTI

DINTATE CONICE………………………………………………………18

CAPITOLUL 4 – NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN

ATELIERELE DE PRELUCRARI MECANICE……………………...21

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….23

1

ARGUMENT

In prezenta lucrare sunt tratate aspecte privind transmisiile cu roti dintate conice si

anume : caracteristicile si elementele componente ale acestor angrenaje, metodele de

reparare si de asamblare, rolul lor functional si, nu in ultimul rand, normele privind

tehnica securitatii muncii.

Transmisiile cu roti dintate conice joaca un rol important in sistemele tehnice

prezentand indeosebi avantaje, dar si dezavantaje, astfel ele asigura un raport de

transmisie constant , au durabilitate si siguranta mare in functionare , au randament

ridicat, au capacitate mare de transmitere a sarcinii, necesita intretinere usoara in timpul

exploatarii, dar pe de alta parte necesita prelucrare si montaj precis al pieselor

componente , transmit socuri si vibratii, iar in cele mai multe dintre cazuri functioneaza

cu zgomot.

Aceasta lucrare este alcatuita din 4 capitole, dupa cum urmeaza :

Cap.1 – in care sunt expuse generalitati ale transmisiilor cu roti dintate conice, printre

care elemente componente si generalitati constructive ;

Cap.2 – care prezinta etapele procesului tehnologic de asamblare a angrenajelor cu

roti dintate conice ;

Cap.3 – in care sunt surprinse etapele procesului tehnologic de reparare a

angrenajelor cu roti dintate conice ;

Cap.4 – privind normele de securitate a muncii in atelierele de prelucrari mecanice.

2

CAPITOLUL 1

GENERALITATI

1.1 Elemente componente ale transmisiei cu roti dintate.

Transmisiile cu roti dintate sunt angrenajele pentru transmiterea miscarii de

rotatie, formate dintr-o roata conducatoare si una condusa, prevazute cu dantura

periferica. O astfel de transmisie este prezentata in fig.1.

Fig.1. Partile component ale transmisiei cu roti dintate

Rolul functional in sistemele tehnice il reprezinta realizarea transmiterii unor

puteri mari intre arbori si asigurarea unui raport de transmitere constant.

Dintii rotii conducatoare patrund intre cei ai rotii conduse si ii apasa succesiv,

realizand o presiune de contact prin care se realizeaza angrenarea.

3

1.2 Caracterstici constructive.

In functie de caracteristicile constructive, exista mai mujlte criterii de clasificare,

dupa cum urmeaza:

Dupa pozitia relativa a arborilor:

-cu arbori paraleli. In acest caz se folosesc roti cilindrice (fig.2a,b,c);

-cu arbori concurenti (se intersecteaza in plan.) In acest caz se folosesc roti conice

(fig.2.e)

-cu arbori neconcurenti (se intersecteaza in spatiu). In acest caz se folosesc fie roti

elicoidale , fie cremaliera

Dupa tipul angrenarii:

-exterioara (fig.2 b,c,d,e,)

-interioara (fig.2a)

Dupa specificul miscarii:

-fara transformarea miscarii de rotatie. Se foloseshte un ansamblu roata-roata;

-cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers se foloseste un

ansamblu roata-cremaliera.

Dupa pozitia axei longitudinale a dintilor fata de axa de rotatie a rotilor:

-paralela (fig 1, 2a);

-inclinata (fig 2c); in V(fig 2d); in W, in Z, axa curba.

Dupa configuratia suprafetei danturate:

-cilindrica, conica, melcata, alte forme de revolutie.

Dupa forma curbei flancurilor:

-evolventa (fig.5), cicloida, arc de cerc (fig.3)

Dupa raportul de transmitere n :

-angrenaj reductor. La acestea n1>n2 , angrenajul reduce turatia de la arborele

conducator;

-angrenaj multiplicator. La acestea n1<n2 , angrenajul multiplica turatia arborelui

conducator.

4

fig.2 Tipuri de angrenaje

fig.3 Elementele geometrice ale unui angrenaj

5

1.3 Conditii tehnologice. Solicitarile mecanice.

Conditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca materialele utilizate la

confectionarea rotilor dintate sunt:

rezistenta mare la oboseala prin incovoiere

rezistenta mare la presiune de contact.

La alegera angrenajelor se va tine seama de sarcina maxima pentru care sunt

calculate si de caracteristicile mediului in care lucreaza. Montajul incorect sau

prelucrarea imprecise a rotilor conduc la o uzura rapida a angrenajului. Flancurile

profilului angrenajelor trebuie sa urmareasca curbe geometrice care sa asigure un raport

de transmitere constant. Una din aceste curbe este evolventa.

1.4 Materiale

In tabelul urmator sunt trecute caracteristicile principalelor materiale utilizate la

realizarea rotilor dintate precum si recomandari de utilizare.

Denumire Caracteristici Recomandari de utilizareOtel carbon de calitateOLC10…OLC60

Prin tratamente termice sau/si termochimice,isi maresc rezistenta la oboseala

Se utilizeaza la roti cu diametre<500mm;prezinta rezistenta la sarcini importante si la viteze mari de lucru

Otel carbon obijnuit OL37…OL60

Nu se pot trata termic; au proprietati inferioare precedentelor.

Utilizate rar si numai la roti de importanta secundara .

Otel turnat OT50, OT60 Se toarna in forme. Roti dintate cu diametre >500mm.Otel aliat 35CN 15; 33Moc11;41MoC11 etc.

Rotile se vor obtine prin forjare sau matritare, fiind oteluri laminate.

Se folosesc pentru roti dintate importante, cu diametre <500mm.

Fonta cenusie Fc15 … Fc30;fonta cu grafit nodular Fgn70-2

Se toarna usor;rezista la uzura Roti cu viteze mici ce lucreaza in deosebi in medii cu praf.

Bronz Rezista foarte bine la oboseala si la uzura

Numai la roti melcate(materialul este deficitar)

Materialele plastic, textolit, lignofol, poliamide, bachelita, policarbonati.

Se utilizeaza la sarcini mici, in medii corozive, la masini textile, tipografice, etc. Se recomanda utilizarea lor in angrenare cu rotile metalice.

Rezistenta este apropiata de cea a fontei; rezista foarte bine la coroziune, uzura, vibratii; functioneaza fara zgomot; avand coefficient mic de frecare, pot functiona fara ungere;sunt sensibile la temperaturi>80oC si la umiditate.

6

1.5 Rolul angrenajelor cu roti dintate in sistemele tehnice.

Acest tip de angrenaj se foloseste in constructia de aparate, masini,

instalatii, echipamente, autoturisme, turbine ale centralelor energetice.

Ele pot transmite forte de la cateva grame sip uteri reduse (mecanisme

tip ceasornic), pana la puteri de zeci de mii de kilowati si viteze

periferice de pana la 150m/s.

In constructia de masini de ridicat si transportat, utilaje metalurgice, chimice, cat

si in constructiile navale, apare necesitatea reducerii vitezei motorului de antrenare pana

la valoarea vitezelor diferitelor organe de lucru. Astfel s-au realizat reductoarele de

turatii, ce servesc la micsorarea vitezelor unghiulare si la marirea momentelor de rasucire.

Ele se executa sub forma compacta, fiind izolate de exterior printr-o carcasa (fig 4).

In fig.5 sunt prezentate comparativ gabaritele reductorului cu o treapta si a celui

cu doua trepte.

fig.4 Protejarea angrenajelor cu ajutorul unei carcase

7

fig.5 Reductor cu o treapta si cu doua trepte

1.6 Elementele geometrice ale rotilor dintate

Elementele geometrice reprezentative ale unei roti dintate sunt standardizate si

prezentate in fig.6.

Zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre cercul de baza si cercul

exterior.

Inaltimea dintelui:

h=a+b[mm],

a- Inaltimea capului dintelui

b- Piciorul dintelui

Pasul dintelui:

p =sd+sg[mm],

sd- grosimea dintelui

sg- largimea golului

Numarul de dinti z :

z1 pentru roata mare

z2 pentru roata mica

Dd este diametrul de divizare [mm].

Numarul minim de dinti

Modulul rotii dintate m-reprezinta portiunea din diametrul de divizare care

revine unui dinte

8

fig.6 Elementele geometrice ale rotilor dintate

Raportul de transmitere i :

se obtine raportand numerele de dinti ai celor doua roti z1 si z2 :

Distanta dintre axele rotilor dintate

Valoarea ei se va determina cu semnul “+” pentru angrenarile exterioare,

respective cu semnul ”-” pentru cele interioare.

Valorile distantei dintre axe sunt standardizate.

9

CAPITOLUL 2

ASAMBLAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE CONICE

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordinea lor

succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor

necesara realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de

munca.

Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare

urmatoarele date initiale:

-desenul de ansamblu al produsului;

-desenele subansamblurilor componente;

-programul de productie si termenele de livrare ale produsului;

-conditiile tehnice de receptie si normele privitoare la precizia si rigiditatea

produsului ;

-utilajul existent.

Procesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune :

-alegera pieselor, controlul, transportul la locul de asamblare si pregatirea pentru

asamblare ;

-asamblarea prealabila si verificarea ei ;

-asamblarea definitiva ;

-reglarea si verificarea functionarii.

La asamblarea angrenajelor cu roti dintate conice se executa urmatoarele

operatii :

-pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaza;

-asamblarea rotii din doua bucati;

-asamblarea rotii pe arbore;

-verificarea angrenarii.

10

2.1 Pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor

Inainte de a se incepe asamblarea propriu-zisa, este necesar sa se faca o serie de

verificari privind precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si eventualele deformari

ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor. Nu se admit ovalitati sau conicitati ale

alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnica. Bavurile

ramase pe muchiile dintilor de la prelucrarea mecanica se indeparteaza prin pilire sau

razuire.

La carcase, dupa ajustarea planului de separatie (in cazul carcaselor din 2

bucati ) se verifica alezajele in care se monteaza arborele.

2.2 Asamblarea rotilor pe arbore

Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe moduri, in

functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteza roata, de momentul de

rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea deplasarii

axiale etc.

In majoritatea cazurilor, rotile dintate se asambleaza pe suprafete cilindrice

si, mai rar, pe suprafete conice.

Rotile dintate fixe se asambleaza pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj

blocat, fortat, aderent si, in unele cazuri, presat usor.

Dupa ce arborele si roata s-au pregatit in vederea asamblarii, se monteaza

pana in canalul arborelui (acolo unde este cazul) si apoi se introduce roata dintata pe

suprafata cilindrica de centrare a arborelui.

Presarea rotilor pe arbori se realizeaza manual, in cazul rotilor de diametre

mici, si cu dispozitive speciale sau cu prese, in cazul rotilor de diametre mijlocii si mari.

La introducerea rotii pe arbore, o atentie deosebita trebuie sa se acorde

centrarii rotii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in pozitie necorespunzatoare.

11

Rotile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura

paralelismul arborilor, coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de

rotatie si respectarea distantei dintre axele arborilor.

Paralelismul si distanta dintre arbori se verifica cu ajutorul unor calibre-dorn

si ale micrometrului de interior.

La asamblarea unui angrenaj cu roti dintate conice, ambele roti trebuie

asezate astfel incat varfurile conurilor sa se gaseasca intr-un punct, iar generatoarele

conurilor de rulare sa coincida. Realizarea acestei asezari constituie reglarea angrenarii

rotilor dintate conice.

Pentru aceasta este necesar ca rotile conice sa se deplaseze in lungul axelor

respective (fig.2 c), fie ambele roti, fie numai una dintre ele.

Dupa ce s-a gasit pozitia reciproca a rotilor dintate, se face marcarea pentru

ca la asamblarile ulterioare ambele roti sa poate fi asezate in aceeasi pozitie.

Fig. 7 Schema reglarii rotilor conice aflate in angrenare

Distanta H pt una din roti se calculeaza in prealabil, iar reglarea si fixarea in

pozitia ceruta pentru cealalta roata se fac cu ajutorul unor adaosuri din otel cu grosimea

de : 0,1 ; 0,15 ; 0,2 ; 0,3 ; 0,5 ; 0,8 ; 1 sau 0,5mm.

In practica, simultan cu reglarea angrenajelor conice se executa si reglarea

celorlalte elemente ale ansamblului. De exemplu, in ansamblul angrenajului conic din

12

figura 8 reglarea jocului trebuie astfel executata incat, prin deplasarea rotii conduse 1,

jocul axial in rulmentii cu role sa ramana neschimbat. Pentru aceasta, se regleaza intai

jocul axial al rulmentilor prin modificarea distantei A intre locasurile din piesele 2 si 3.

In acest scop sunt prevazute adaosurile 4,de diferite grosimi, care se monteaza

intre flansele pieselor si corp.Urmeaza apoi strangerea piulitelor de fixare a pieselor2 si 3.

Dupa reglarea definitiva a jocului axial in rulmenti, distanta A in angrenajul

rotilor 1 si 5 trebuie sa ramana tot timpul constanta.

In cazul ca jocul angrenajului rotilor dintate trebuie marit, ceea ce se poate

obtine prin deplasarea la dreapta a rotii 1, garniturile sunt scoase de sub flansa piulitei 2

si montate la partea dreapta, si invers, in cazul cand trebuie redus jocul din angrenaj.

Fig 8 Reglarea angrenajelor conice

Jocul la flancuri , in cazul angrenarii rotilor dintate conice, reprezinta distanta

dintre flancurile care nu transmit efort dintilor rotilor imbinate , cand flancurile active

sunt in contact. Acest joc se poate verifica cu ajutorul calibrelor de interstitii, ale

comparatorului sau al unei placute de plumb.

13

Marimea acestui joc se stabileste in raport cu precizia, dimensiunile si

modulul rotilor dintate .

2.3 Verificarea angrenarii

Controlul calitatii asamblarii grupului de repere in cadrul subansamblului sau

ansamblului se face prin verificarea petei de contact (nu trebuie confundata proba petei

de contact in stare asamblata a angrenajului, cu proba petei de contact efectuata in stare

nemontata a angrenajului cand cele 2 roti dintate sunt fixate pe dornuri, prinse intre

varfuri).

Pentru a efectua acest control, danturile celor doua roti ale angrenajului

supus verificarii sunt mai intai spalate si degresate , dupa care flancurile dintilor rotii

dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de Paris sau amestec de

negru de fum cu petrol. Apoi ,roata conducatoare se roteste incet, de preferinta manual,

urmarindu-se amprentele lasate pe flancurile dintilor rotii dintate conduse.

Pe dintii rotii nevopsite apar pete, dupa care se apreciaza calitatea

angrenajului.

Se considera ca angrenarea este buna, daca pata de vopsea apare in partea

subtire a dintelui rotii dintate, cand rotile nu sunt in sarcina,iar sub sarcina in pozitie

centrala (fig 9).

Fig. 9 Pete de contact la verificarea angrenarii rotilor dintate conice

a – la functionarea fara incarcare

14

b – la functionarea sub sarcina

Daca petele de vopsea sunt diferite, atunci asamblarea este considerata

necorespunzatoare, fiind generata de urmatoarele cauza :

-joc insuficient intre flancurile rotilor(fig.10.1)

-unghiul dintre axe este mai mare decat cel prevazut (fig.10.2)

-unghiul dintre axe este mai mic decat cel prescris(fig.10.3)

Fig .10 Angrenari defectuoase

Daca petele de vopsea sunt situate pe o parte a dintelui, la capatul ingust, iar

pe cealalta parte, la capatul gros, inseamna ca axele rotilor dintate nu sunt in acelasi plan.

La angrenarea rotilor dintate conice elicoidale sau hipoide, datorita

montajului gresit, petele de vopsea care se obtin prin rotirea in ambele sensuri au pozitii

si marimi diferite.

Inlaturarea acestor defecte se poate realiza prin :

-apropierea rotii conduse de cea conducatoare (fig.11. 1 si 4 )

-indepartarea rotii conduse de cea conducatoare (fig.11. 2 si 3)

-apropierea rotii conducatoare de axa rotii conduse (fig. 11. 5) sau indepartarea

acesteia (fig.11.6).

15

Unghiul dintre axele rotilor dintate conice ale unui angrenaj conic se

verifica cu ajutorul unui dorn calibrat 1, care se introduce intr-unul din alezajele din

carcasa si al unui sablon 2 care se introduce in celalalt alezaj. (v. Fig.7 si fig 12).

Unghiul se verifica prin introducerea unui calibru de interstitii intre dorn si

sablon.

Daca unghiul dintre cele doua alezaje este de 90 de grade, atunci intre cele

doua brate ale sablonului si dorn nu va exista joc.

Fig.11 Defectele rotilor dintate elicoidale sau hipoide

16

Fig.12 Verificarea unghiului

In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se

apreciaza si dupa zgomotul produs.

Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar zgomotul

produs de ele sa fie permanent uniform.

Zgomotul prea mare sau schimbator se produce totdeauna din cauza erorilor

de executie sau de montare a rotilor dintate.

In functie de caracterul zgomotului produs in timpul functionarii se stabilesc

si cauzele care le genereaza, si anume :

-zgomotul pulsat se datoreaza excentricitatii rotilor ;

-vajaitul puternic si socurile se datoreaza pasului mare si profilului neuniform ;

-scartaitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor etc.

Datorita profilului complex, precizia functionala a angrnajelor dintate

depinde de precizia de executie a lor si de abaterile de montare a organelor dintate in

mecanism. Ca urmare, controlul rotilor dintate se va face diferentiat, adica pe fiecare

element sau parametru in parte si complex, in angrenare. Controlul diferentiat se executa

atat pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare, cat si in cadrul controlului final de

atelier, cand se verifica mai ales parametrii de exploatare ai angrenajelor. Controlul

complex permite o apreciere globala a calitatii functionale a rotii sau angrenajului.

17

CAPITOLUL 3

REPARAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATE CONICE

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare

neintrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta

acestora. Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma,

dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari

apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale

intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea reparatiei.

Repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe

sisteme, principalele fiind urmatoarele :

-sistemul de reparatii executate dupa necesitate ;

-sistemul de reparatii pe baza de constatari ;

-sistemul de reparatii cu planificare rigida ;

-sistemul preventiv de reparatii periodice planificate ;

Lucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri luate pentru

reconditionarea sau inlocuirea pieselor componente uzate ale masinii-unelte in vederea

mentinerii caracteristicilor functionale ale acesteia.

Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce

atat in procesul de frecare cat si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza

asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte

cauze. In cazul rostogolirii , metalul se distruge datorita uzarii si oboselii stratului

superficial, iar in unele cazuri si din cauza strivirii.

18

Organele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atat

datorita cauzelor aratate mai sus, cat si unor defecte constructive sau a reparatiilor

defectuase. Asemenea defecte sunt : alegerea unor materiale si a unui tratament termic

care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor ; alegerea incorecta a jocurilor si a

ajustajelor la locurile de contact ale pieselor ; utilizarea unei metode nerationale de

imbinare a pieselor ; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in

frecare ; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe

suprafetele in frecare ; rezistentza si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau

reglarea incorecta a mashinii, utilajului sau instalatiei.

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea

sistemelor de sigurantza, de blocare si a limitatoarelor de cursa. Cresterea duratei de

serviciu a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea

metodelor de reparare , marirea rezistentei la uzare a pieselor, controlul uzarii

principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.

De obicei, dintii rotilor dintate se rup in dreptul racordarii, iar la rotile cu dinti

inclinati la varfuri.

Adevarata cauza de scoatere a unei roti din functiune este distrugerea

flancurilor dintilor datorita uzarii, griparii, strivirii, exfolierii, etc.

La aparitia unuia dintre fenomenele aratate roata in cauza trebuie inlocuita.

Odata cu aceasta se inlocuieste si roata cu care angreneaza.

Este gresita practicarea inversarii rotilor dintate in asa fel ca ele sa alunece pe

flancurile opuse. Prin aceasta inversare jocul dintre dinti nu poate fi eliminat.

O reparare propriu-zisa poate fi facuta numai la rotile dintate, de mica

importanta, care lucreaza la viteze periferice mici (sub 0,3 m/s), cu modulul de peste

3mm al caror numar de dinti uzati sau rupti nu depaseste 10% din numarul total de dinti,

iar dintii sunt asezati in sir.

Repararea poate fi facuta prin inlocuirea dintilor uzati sau rupti cu un sector

dintat, scos dintr-o coroana dintata. Sectorul dintat are, la partea opusa dintilor, forma de

coada de randunica.

Se indeparteaza prin rabotare sau frezare dintii respective si odata cu aceshtia

se indeparteaza si o parte din coroana rotii sub forma de coada de randunica .

19

Se scoate dintr-o coroana dintata, special executata, avand aceleas

dimensiuni ca si roata de reparat, un sector dintat egal cu canalul executat in roata.

Sectorul dintat se monteaza prin fretare, cu ajutorul suruburilor sau prin

sudare (fig.13 a,b).

Repararea mai poate fi facuta prin indepartarea prin strunjire a coroanei

uzate si montarea prin fretare a unei coroane dintate noi. In redarea montarii prin fretare

se procedeaza astfel :

-se incalzeste coroana intr-un cuptor electric sau cu flacara pana la temperatura

de 500-600 °C;

-se scoate afara si se curata interiorul de zgura ;

-se introduce pe roata cu lovituri usoare de ciocan ;

-se raceste complet intr-un loc lipsit de curenti de aier, iar dupa racire se asigura

fixarea prin suruburi sau sudura aplicata lateral.

Roata, astfel obtinuta, se strunjeste fin la exterior si frontal, se dantureaza,

se severuieste si se rectifica. In acelas fel se pot repara si rotile dintate conice etc. Atat la

unele cat si la celelalte asigurarea contra rotirii pe arbore se face prin 2 pene paralele,

dispuse la 180 ° una fata de alta.

Sectoarele dintate se repara in acelasi fel ca si rotile dintate.

Fig. 13 Repararea dintilor uzati

20

CAPITOLUL 4

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN ATELIERELE

DE PRELUCRARI MECANICE

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se

respecte urmatoarele masuri si reguli principale:

Imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de

asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;

Femeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei

sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in

miscare ale masinilor-unelte;

Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta

tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor

sigura si comoda;

Daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fiixate in maner si prevazute in

acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul

dinspre scula;

Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite

sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;

Folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;

Diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv

trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz

etc);

21

Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu

dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa

impiedice functionarea lor necomandata;

Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de

munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V, tensiune

considerata ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri acidentale;

Pentru productia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de

atingere, toate masinile-unelte, caroseriile metalice ale utilajelor

electronice de actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la

pamant si la nul inainte de darea lor in exploatare;

Toate masinile-unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare

de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la

indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor

intamplatoare;

Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si

mecanisme defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc

particularitatile constructive ale masinilor-unelte respective;

Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie

prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv;

Piesele care se prelucreaza prebuie sa fie bine fixate in dispozitivul de

prindere;

La prelucrarea pieselor care care ies in afare gabaritului masinii-unelte,

este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale;

Pietrele abrazive ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie

ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente;

Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie

incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 50-60%

turatia de lucru;

Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;

Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si

aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.

22

BIBLIOGRAFIE

1. Liliana Tenescu, Ilie Banica – Mecanica aplicata – Manual pentru

clasa a X-a, Editura Sigma, Bucuresti, 2005

2. N. Huzum, G. Rantz - Masini, utilaje si instalatii din industria

constructiilor de masini – manual pentru licee industrial, E.D.P.,

Bucuresti, 1978

3. I. Gheorghe si col. – Masini si utilaje industrial – manual pentru

licee industrial, E.D.P., Bucuresti, 1980

4. Ion Ionescu si col. – Cultura de specialitate domeniul mecanic –

manual pentru clasa a IX-a Scoala de arte si meserii, Ed. LVS

Crepuscul, 2004

5. Stefan Pece si col. –Protectia Muncii – E.D.P. R.A. –Bucuresti,

1999

6. Reteaua de internet

23

24