GRAM AUR = 192,9329 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,7541 RON EURO = 4,5370 RON DOLAR = 3,5023 RON

Miercuri, 31 octombrie 2012, nr. 209 (4817), anul XXII 16 pagini 2 lei

Angajaþii din sectorulpublic al UE fac apella grevã

Sindicatele principale care repre-zintã angajaþii din sectorul public alUniunii Europene au fãcut apel ladeclanºarea unei greve în 8 noiem-brie, ca protest faþã de reducerea per-sonalului ºi a cheltuielilor din anu-mite state membre ale zonei euro -mãsuri prevãzute pentru intervalul2014 - 2020.

ªomaj peste aºteptãriîn Germania

Numãrul ºomerilor din Germaniaa depãºit aºteptãrile analiºtilor în oc-tombrie, pe fondul crizei din zonaeuro.

Potrivit Agenþiei Federale aMuncii, numãrul persoanelor fãrãloc de muncã a avansat cu 20.000 înoctombrie, la 2,94 milioane. Econo-miºtii anticipau un plus de 10.000de ºomeri.

Rata ajustatã a ºomajului s-a men-þinut la 6,9% luna aceasta, nivel atinsîn septembrie dupã ce, în august, afost de 6,8%.

Economia Spanieicontinuã sã scadã

Produsul Intern Brut al Spaniei ascãzut, în perioada iulie-septembrie2012, pentru al cincilea trimestruconsecutiv, pe fondul problemelorfinanciare ale þãrii.

Institutul Naþional de Statisticã dela Madrid a informat cã PIB-ul Spa-niei a înregistrat un declin de 0,3% întrimestrul al treilea, comparativ cutrimestrul precedent, când scãzusecu 0,4%. În ritm anual, economiaspaniolã a înregistrat o contracþie de1,6%, în timp ce analiºtii preconizauun declin de 1,7%.

V.R.

5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 71840

n ANI: Lucia Hossu Longin - nouã luniîn incompatibilitate

PAGINA 3

n Siderurgia “crapã” la suduriPAGINA 4

n Brokerii: “RezultateleErste Bank suntsatisfãcãtoare”

PAGINA 5

n Bute, sac de boxîntr-o afacerepolitico-financiarã

PAGINA 2

În atenþia abonaþilor la ziarul “BURSA”Dacã sunteþi abonaþi la ziarul “BURSA” ºi nu aþi

primit ziarul, vã rugãm sã ne contactaþi la nr. de te-lefon: 021.311.22.36/37 sau la adresa de e-mail:abonamente@bursa.ro.

DEPARTAMENTUL DIFUZARE “BURSA”

Tra, la, la/Transelectrica

Transportatorul naþional de elec-tricitate, Transelectrica SA,pare cã trece, în aceste zile, princhinul sfâºietoarelor lupte între parti-de, care se bat pe funcþii cu greutate,potrivit unor surse din companie.

Mai mulþi “ciobãnaºi”, vorbacântecului, de la toate partidele se

luptã sã preia conducerea Transelec-trica ºi se pare cã astãzi îºi vor impunedirectorii în companie, într-o ºedinþãde Consiliu de Administraþie.

De sãptãmâna trecutã, companiaare un nou director general, în persoa-na lui Andrei Gabriel Benghea Mã-lãieº, care, spun sursele noastre, ar fisusþinut de Franklin Templeton,Administratorul Fondului Proprieta-tea, dar ºi de PSD. La numirea dom-nului Benghea ar fi contribuit, dupãcum se vorbeºte prin Transelectrica,Marian Mateescu – director de di-recþie în companie (cãpitan SPP ºifost ºef de cabinet al lui Ionuþ Popes-cu, pe vremea când acesta era minis-tru de Finanþe), dar ºi de actualul di-rector general adjunct, CorneliuEne, care se spune cã schimbã maca-zul dupã cum bate vântul. Beghea alucrat în Ministerul Finanþelor atâtpe vremea lui Ionuþ Popescu, cât ºipe vremea lui Sebastian Vlãdescu.

Mai mult decât atât, prin Transe-lectrica se spune cã Gheorghe Secu-lici (omul PDL-ului rãmas în com-panie) ar fi dat mandat PNL-istuluiDumitru Pîrvulescu (omul ministru-lui Chiþoiu în CA) sã susþinã modifi-cãrile din conducerea companiei(Deja ne doare capul!...).

A.T.

(continuare în pagina 6)

EXCLUSIVITATE

Remus Vulpescu: “M-am opus de trei orilichidãrii participaþiei statului la Petrom”l “Aº vrea sã intru cu bisturiul, la «Transelectrica»” l “În încercarea de a nu se implementa management privat, este greu sã eºuezi”

Reporter: Domnule Remus Vul-pescu, mai sunteþi sau nu ºef laOPSPI? Aþi declarat, recent, cã nuºtiþi dacã ministrul Economiei, Da-niel Chiþoiu, v-a acceptat demisia.

Remus Vulpescu: Nu mai suntºef la OPSPI. Eu am demisionat de laOPSPI, iar demisia a fost publicatãîn presã.

Recent, într-o dezbatere televizatãdestul de aprinsã, am anunþat cã numi s-a adus, pe cale oficialã, lacunoºtinþã dacã ministrul a acceptatsau nu demisia mea.

Demisia este un act unilateral devoinþã. Însã demisia, care atrage eli-berarea de niºte responsabilitãþi,chiar dacã nu este obligatoriu, juri-

dic, sã fie acceptatã înainte sã produ-cã efecte, se face printr-o înþelegere,pe bazele unei discuþii, pentru cãacele responsabilitãþi nu trebuie sãrãmânã în aer.

Reporter: Nu mergeþi acolo la lu-cru?

Remus Vulpescu: Merg în Minis-terul Economiei la lucru.

Reporter: Pe ce funcþie?Remus Vulpescu: Sunt consilier

al ministrului Economiei.Reporter: Vi s-au oferit sau aþi

dorit o funcþie în AVAS?Remus Vulpescu: Nu mi-a oferit

cineva, în mãsurã sã îmi facã o ase-menea propunere, o funcþie în AVASºi nu este o discuþie de actualitate.

Reporter: Cu ce anume îl consi-liaþi pe domnul ministru Chiþoiu? Dece probleme vã ocupaþi?

Remus Vulpescu: Încerc sã prio-ritizez între multiplele probleme pecare le-am gãsit în sfera de compe-

tenþã a Ministerului Economiei. Îlconsiliez pe domnul ministru atuncicând doreºte, în probleme pe caredumnealui mi le indicã ºi în care euconsider cã pot avea o pãrere utilã.Aceste probleme þin de administra-rea companiilor, înþelegând prinacest lucru ºi activitatea ministeruluiîn calitate de acþionar majoritar sauunic la societãþile de stat ºi înþe-legând, totodatã, diverse moduri încare pot fi declanºate niºte efecte be-nefice pe termen lung în economianaþionalã, prin mãsuri punctualecum ar fi, de exemplu, managemen-tul profesionist. Managementul pro-fesionist este, de departe, modalita-tea preferabilã pentru ca statul sã numai piardã sau sã aibã mai mult decâºtigat din propriile lui companii.

Reporter: Ce criterii de perfor-manþã existã pentru aceºti manageriprivaþi?

Remus Vulpescu: Forma în carestatul a fãcut management, în ultimii20 de ani, este perversã, în care afir-maþia “compania X a fãcut profit”poate fi corectã, adevãratã, însã pro-fitul pe care l-a fãcut este o micã par-te din cel pe care putea ºi trebuia sã îl

facã.Întrebarea este cine ne spune

care este potenþialul. Auditorul nuse poate pronunþa. Soluþia este sã aimanagement profesionist. Statultrebuie sã îºi asume un comporta-ment normal de acþionar majoritar,adicã sã încaseze dividende cât maimari. Pânã acum, statul a intervenitîn fel ºi chip în activitatea compa-niilor.

Reporter: Management privatînseamnã cã statul dã directorilor olistã de criterii de performanþã ºi,dacã nu le îndeplineºte, îi schimbã.

Remus Vulpescu: Da.Reporter: Dar acest lucru poate

sã facã ºi cu managerii în funcþie.Remus Vulpescu: Nu. Pentru cã

sunt puþini manageri în funcþie capa-bili sã vinã cu un plan de afaceri co-rect pentru companie. Întotdeaunaplanul de afaceri trebuie negociatîntre manager ºi acþionar pentru cãacþionarul cere mai multã per-formanþã ºi managementul oferã cepoate compania sã realizeze.

REDACÞIA BURSA

(continuare în pagina 13)

Este Viena ameninþatã de spectrul Creditanstalt?

Creditanstalt era cea mai marebancã din Austria la începu-tul anilor ’30. Banca a fostfondatã în 1855 sub numele “K. k.priv. Österreichische Credit-Anstalt

für Handel und Gewer-be” de cãtre familiaRothschild, conformdatelor din Wikipedia.

Privilegiul sãu impe-rial, de care s-a bucuratde la înfiinþare, nu a fostsuficient pentru evita-rea falimentului. Bancaa fost salvatã, în cele dinurmã, de cãtre BancaNaþionalã a Austriei, iardupã Al Doilea RãzboiMondial a fost naþiona-

lizatã.Abia în 1997 statul austriac a

vândut acþiunile sale cãtre Bank Aus-tria, iar noua entitate financiarã s-anumit Bank Austria Creditanstalt,

devenitã ulterior subsidiarã a grupu-lui german HypoVereinsbank, careface parte, în prezent, din conglome-ratul UniCredit.

“Principalul eveniment care acondus la falimentele bancare dinperioada Marii Depresiuni nu a fostcrash-ul din 1929, ci criza financiarãdin 1931, care a început în Austriadin cauza Creditanstalt”, scriau în2010 analiºtii de la Variant Percep-tion, o firmã de consultanþã macroe-conomicã din Statele Unite. Aceºtiaavertizau cã “falimentele suveraneurmeazã unei crize bancare cu oîntârziere de doi sau trei ani” ºi îºisfãtuiau clienþii sã se pregãteascãpentru un nou eveniment de tipulCreditanstalt.

Cu mult înainte de intrarea Credit-anstalt în enciclopedia falimentelorbancare, Ludwig von Mises a progno-zatprãbuºireabãnciipornindde la teo-ria ciclurilor economice a ªcolii Au-striece. Banca centralã a Austriei a cã-utat, în zadar, sã o susþinã prin injecþiide lichiditate, în timp ce adevãrataproblemã era una de solvabilitate.

Mark Twain spunea odatã cã“istoria nu se repetã, dar adesea ri-meazã”. Nu ºi în cazul istoriei ban-care, unde evenimentele se pare cãau loc dupã exact acelaºi calendar.

Într-un articol de la BIS (n.a.Bank for International Settle-ments), tot din 2010, se arãta cã“Banca Naþionalã a Austriei ºtiadespre dificultãþile Creditanstalt

de mult timp, oferindu-i susþinerefinanciarã secretã încã din 1929".

Este posibilã o repetare a scena-riului din anii ’30, având în vedere cãbãncile centrale tipãresc nelimitat, înnumele susþinerii necondiþionate ainstituþiilor financiare ºi a guverne-lor, îmbrãþiºate strâns într-un cerc vi-cios insolubil ºi insolvabil?

“Succesul” luptei anticrizã depânã acum ne face sã credem cã rãs-punsul este afirmativ. Oare de undeva porni tãvãlugul? Este posibil catot din Austria, sau “sprintul” Gre-ciei ºi Spaniei este prea puternic pen-tru a fi mãcar egalat?

CÃLIN RECHEA

(continuare în pagina 14)

O DATÃ LA UN SECOL

Uraganul Sandyînchide bursa newyorkezãl New York-ul a rãmas în beznãl Transportul subteran – distrus, porturilenu au funcþionat l Bursele ºi bãncile au fost închise l Pagubeleeconomice ale uraganului Sandy, estimate la 20 miliarde dolari

Preºedintele SUA, BarackObama, a decretat, ieri, sta-re de dezastru major în NewYork ºi New Jersey, în urma pagu-

belor cauzate de uraganul Sandy,care a generat inundaþii devasta-toare.

Zonele afectate din statul

New York sunt Bronx, Kings,Nassau, New York, Richmond,Suffolk ºi Queens, potrivit unuicomunicat al Casei Albe. În NewJersey au fost pagube majore înAtlantic, Cape May, Essex, Hud-son, Middlesex, Monmouth,Ocean ºi Union. Toate acestezone pot avea acces la fondurilefederale.

“Ajutorul financiar poate inclu-de subvenþii pentru o locuinþã tem-porarã ºi reparaþii la domiciliu,împrumuturi cu dobânzi redusepentru acoperirea pierderilor imo-biliare neasigurate, precum ºi alteprograme pentru sprijinul persoa-nelor fizice ºi al deþinãtorilor deafaceri, în vederea recuperãriidupã efectele dezastrului”, a preci-zat administraþia SUA.

ALINA VASIESCU

(continuare în pagina 14)

Remus Vulpescu, fostul ºef al OPSPI, în prezent consilier al ministrului Econo-miei, Daniel Chiþoiu, a avut amabilitatea sã ne facã o vizitã în redacþie ºi sã ne rã-spundã la cât mai multe întrebãri despre scurta activitate de cinci luni petrecutãca ºef al OPSPI.Interviul a durat peste patru ore ºi a abordat teme precum privatizarea eºuatã aOltchim, managementul privat, situaþia resurselor energetice, insolvenþa Hidro-electrica ºi relaþia cu Franklin Templeton.Dacã în prima parte, am reprodus opiniile domniei sale cu privire la privatizareaeºuatã a Oltchim, în a doua parte vor aborda subiecte precum managementulprivat, insolvenþa Hidroelectrica sau resursele energetice ale þãrii.Vã invitãm sã citiþi interviul “spumos”, în stilul consacrat domnului Vul-pescu.

Uraganul Sandy a închis atât bursa din New York, cât ºi

Parcul Bryant din Manhattan.

Am sã vã spun, copii, poovesteaunui ciobãnaº,A unui ciobãnaº,Tralala,La, laa, la,…Nu îmimai amintescversurile originale.Ceea ce urmeazã îmi închipui cãsunt versurile originale, dar s-ar pu-tea sã greºesc.Îmi avertizez cititorii sã nu confundetextul de mai jos ºi sã nu creadã nici-decum cã ar fi vreun articol bazat peinformaþie documentarã.Nu, nu este un articol, nici mãcar dinspecia pamfletului.Astea sunt versurile care-mi vin înminte, la un cântec pe care l-am uitat.Nu înþeleg ce legãturã are povesteaunui ciobãnaº cu povestea Transe-lectrica – mintea îmi joacã feste.Nu pricep de ce Tralala, La, laa, la,sugereazã PDL, USL, PC, PSD, CrinAntonescu, Dan Voiculescu, TraianBãsescu, Victor Ponta ºi alþi Tralalamai mici, din partidele lor.Dacã am greºit versurile, îi cer scuzepoetului.Nu uitaþi!, este doar un cântec.Nimic adevãrat.