r.e.m. 2.0 - model dsge cu euroizare partiala · r.e.m. 2.0 - model dsge cu euroizare part¸ial˘a...
TRANSCRIPT
R.E.M. 2.0 - Model DSGE cu euroizarepartiala
Mihai Copaciu Valeriu Nalban Cristian Bulete
Directia Modelare si Prognoze Macroeconomice
Colocviile de politica monetaraBucuresti, 21 Mai 2015
Nota: Opiniile prezentate ın aceasta analiza sunt ın ıntregime ale autorilor si ele nu implica sauangajeaza ın vreun fel Banca Nationala a Romaniei.
Banca Nationala a Romaniei
R.E.M. 2.0. 1/15
Structura prezentarii
Motivatie
Christiano, Trabandt, Walentin (2011)
R.E.M. 2.0 - Romania’s Economic ModelStructura modeluluiEstimare si rezultate generale
Implicatiile euroizarii din perspectiva modeluluiFunctii de raspuns la impuls: soc asupra primei de risc suveranExperiment: impactul politicilor BCE si FEDExercitiu contrafactual: impactul socurilor asupra primei de riscsuveran
R.E.M. 2.0. 2/15
Motivatie
I Having looked at monetary policy from both sides now, I can testify thatcentral banking in practice is as much art as science. Nonetheless,while practicing this dark art, I have always found the science quiteuseful. (Alan S. Blinder, 1997)
I Due to dollarisation, the exchange rate is also likely to play a muchlarger role in EMEs than in developed economies. For instance, inEMEs currency devaluations are frequently said to have contractionaryeffects on output due to financial dollarisation. This effect contrastswith standard theoretical modelling in advanced economies wherecurrency devaluations are thought to have expansionary effects, say,due to the expenditure-switching effect. As a result, in modellingEMEs, mechanisms need to be included allowing currencydevaluations to have a potential contractionary role. (Tovar,2009)
R.E.M. 2.0. 3/15
Punct de plecare - Christiano et al. (2011)Model DSGE, de natura neo-keynesista, pentru o economie mica si deschisa
I Competitie monopolista si rigiditati ale preturilor (a la Calvo);
I Canalul capitalului de lucru (working capital channel);
I Rata variabila de utilizare a capitalului (variable capitalutilization rate);
I Soc permanent pentru a surprinde declinul ın pretul relativ alinvestitiilor;
I Costuri convexe de ajustare a investitiilor;
I Obisnuinta ın consum (habit formation).
R.E.M. 2.0. 4/15
Punct de plecare - Christiano et al. (2011)Frictiuni financiare si pe piata muncii
I Acceleratorul financiar (Bernanke et al., 1999)I Asimetrie informationala ıntre banci si antreprenori;I Spread de natura endogena ıntre rata dobanzii la ımprumuturile
acordate antreprenorilor si cea aferenta resurselor atrase de bancide la gospodarii;
I Amplificare/Diminuare a efectelor anumitor socuri conditionata deprezenta canalului deflatiei datoriei.
I Search and matching theory (Gertler et al., 2006)I Permite modelarea explicita a somajului, implicit si
descompunerea variatiilor timpului total lucrat ın: latura intensiva(ore/angajat), respectiv latura extensiva (numar angajati);
I Separarea salariatilor de angajatori si trecerea ın somaj (si viceversa) este un proces (partial) endogen, corelat cu ciclul economic,ca urmare a socurilor idiosincratice de productivitate;
I Salariul se determina prin negociere (Nash) ın fiecare perioadapentru 1/N agenti; ın urmatoarele N-1 perioade doar se indexeaza.
R.E.M. 2.0. 5/15
R.E.M. 2.0 - Romania’s Economic ModelAdaptarea si extinderea modelului dezvoltat de Christiano et al. (2011) pentrueconomia Romaniei
I Petrolul ca factor de productie a bunurilor intermediaredomestice;
I Dezagregarea ratei inflatiei IPC;
I Masuri pentru volumul si deflatorul PIB consistente cu sistemulconturilor nationale;
I Prezenta ın model a balantei veniturilor secundare (transferurilorcurente private);
I Model semi-structural pentru sectorul extern replicand structurape valute a comertului international;
I Euroizare partiala a creditului acordat firmelor -aproximativ 45 % pentru perioda analizata.
R.E.M. 2.0. 6/15
Structura modelului
Deponenți străini
Gospodării
Producători bunuri finale
consum privat
consum guvernamental
export
investiţii
Antreprenori
MD
Antreprenori
MS
Bănci
MD
Bănci
MS
Credite
Producători bunuri
capital capital
RATĂ VARIABILĂ DE
UTILIZARE A
CAPITALULUI
FRICȚIUNI
FINANCIAR
șoc primă de
risc
PRIMĂ DE RISC
șoc eficiența marginală investiții
șoc tehn. specific
investițiilor
șocuri permanente și
temporare de
productivitate
șocuri marjă
șoc preferință
consum
șocuri marjă
șoc dizutilitate
muncă
Sector guvernamental
șoc consum
guvernamental
Banca
centrală șocuri politică
monetară
șoc avuție
antreprenorial
ă
șocuri inflație externă,
preț petrol
șoc cerere externă
şoc dobândă
externă
LEGENDĂ:
Agent economic sector domestic
RIGIDITATE/MECANISM ECONOMIC SPECIFIC
flux
șoc
Agent economic sector extern
variabilă MS – monedă străină (EUR)
MD – monedă domestică
EUROIZARE
PARȚIALĂ,
DEFLATAREA
DATORIEI
petrol
valoare adăugată = f(capital, muncă)
Producători bunuri intermediare domestice
Sector
extern
bu
nu
ri in
vest
iţii
consum
investiții
export
petrol
Importatori
Sector extern (exporturi, importuri)
OBIȘNUINȚĂ ÎN
CONSUM
PREȚURI RIGIDE,
CANAL CAPITAL
DE LUCRU
PREȚURI RIGIDE,
CANAL CAPITAL
DE LUCRU
FRICȚIUNI
SEARCH &
MATCHING
COSTURI AJUSTARE
INVESTIȚII
depozite MS
consum
ofertă muncă
depozite MD
R.E.M. 2.0. 7/15
Estimarea modeluluiI 29 serii observabile (dintre care 8 apartin sectorului
extern), majoritatea avand ıncorporate trenduri specifice/eroride masura;
I Esantion: 2005Q3:2014Q3 (37 observatii pentru fiecare serie);I Rate medii de crestere (substantial) diferite si volatilitate
ridicata;I Modelul semi-structural aferent sectorului extern este estimat ın
afara modelului, utilizand un esantion mai extins;I Calibrare:
I 7 parametri calibrati astfel ıncat la echilibru a posteriori 7 ponderispecifice au valori egale cu cele empirice (ex. pondere antreprenoricare se finanteaza ın moneda straina ⇔ ponderea creditului ınvaluta ın total credit acordat firmelor);
I parte din parametri (ın special cei neidentificabili ın estimare);I Estimare bayesiana:
I valori modale vs. simulari Metropolis-Hastings din distributiile aposteriori ale parametrilor;
I utilizarea endogenous priors: consistenta sporita ıntre date sivariabilele din model.
R.E.M. 2.0. 8/15
Rezultate generale
I Modelul genereaza momente ale variabilelor (de ordinul I si II)similare cu cele aferente seriilor de date observabile;
I Seriile recuperate din model cu ajutorul filtrului Kalman(neobservabile empiric) au o dinamica similara cu proxy-urileempirice (ex. numar de locuri de munca vacante, ratele defaliment);
I Contractia ın criza la nivelul variatiei PIB real este explicatapreponderent de: socul tehnologic, socul ın preferinta pentruconsum si socul ın prima de risc;
I Acuratetea prognozelor (in-sample) este similara cu cea amodelelor univariate, dar dominata ın general de cea a modelelorBVAR.
R.E.M. 2.0. 9/15
Functii de raspuns la impulsSoc de prima de risc suveran (1 deviatie standard)
PIB (% dev.)
5 10 15 20−1
−0.5
0Consum (% dev.)
5 10 15 20−1
−0.5
0Investitii (% dev.)
5 10 15 20−4
−2
0
2Export net / PIB, nom. (% dev.)
5 10 15 20−0.5
0
0.5
1Deflator PIB (ABP)
5 10 15 20−50
0
50
100
Inflatie IPC (ABP)
5 10 15 200
20
40
60Salariul, Nash (% dev.)
5 10 15 20−0.4
−0.2
0Ore lucrate (% dev.)
5 10 15 20−0.2
0
0.2Ore lucrate per angajat (% dev.)
5 10 15 200
0.1
0.2Somaj (dev. niv.)
5 10 15 20−0.02
0
0.02
0.04
Dobanda pol. mon. (ABP)
5 10 15 200
20
40NEER (% dev.)
5 10 15 200
0.5
1
1.5Prima risc (ABP)
5 10 15 20−200
0
200
400Spread RON (ABP)
5 10 15 20−10
0
10
20Spread EUR (ABP)
5 10 15 20−20
0
20
40
Rata falim. RON (% dev.)
5 10 15 20−5
0
5
10Rata falim. EUR (% dev.)
5 10 15 20−5
0
5Avutie/antrep. RON (% dev.)
5 10 15 20−0.5
0
0.5Avutie/antrep. EUR (% dev.)
5 10 15 20−3
−2
−1
0Avutie, total (% dev.)
5 10 15 20−1.5
−1
−0.5
0
% dev. − deviatie procentuala de la steady state; dev. niv. − deviatia nivelului de la steady state; ABP − puncte de baza in termeni anualizati; Regiunile colorate indica intervale de incredere de 40% si 80%
R.E.M. 2.0. 10/15
Impactul gradului de euroizare al economieiSoc de prima de risc suveran (1 deviatie standard)
5 10 15 20−1
−0.5
0
0.5PIB (% dev.)
5 10 15 20−1
−0.5
0Consum (% dev.)
5 10 15 20−5
0
5Investitii (% dev.)
5 10 15 20−0.5
0
0.5
1Export net / PIB, nom. (% dev.)
5 10 15 20−50
0
50
100Deflator PIB (ABP)
5 10 15 200
20
40
60Inflatie IPC (ABP)
5 10 15 20−0.4
−0.2
0Salariul, Nash (% dev.)
5 10 15 20−0.2
0
0.2Ore lucrate (% dev.)
5 10 15 20−0.2
0
0.2Ore lucrate per angajat (% dev.)
5 10 15 20−0.02
0
0.02
0.04Somaj (dev. niv.)
5 10 15 200
20
40
60Dobanda pol. mon. (ABP)
5 10 15 200
0.5
1
1.5NEER (% dev.)
5 10 15 20−100
0
100
200Prima risc (ABP)
5 10 15 20−50
0
50Spread RON (ABP)
5 10 15 20−50
0
50
100Spread EUR (ABP)
5 10 15 20−10
0
10
20Rata falim. RON (% dev.)
5 10 15 20−10
0
10
20Rata falim. EUR (% dev.)
5 10 15 20−2
−1
0
1Avutie/antrep. RON (% dev.)
5 10 15 20−4
−2
0Avutie/antrep. EUR (% dev.)
5 10 15 20−4
−2
0
2Avutie, total (% dev.)
Euroizare RomaniaEuroizare scazuta*Euroizare ridicata*
% dev. − deviatie procentuala de la steady state; dev. niv. − deviatia nivelului de la steady state; ABP − puncte de baza in termeni anualizati;* A fost variata doar ponderea antreprenorilor finantati in euro, pastrandu−se restul parametrilor din modelul de baza estimat pentru Romania.
R.E.M. 2.0. 11/15
Impactul politicilor BCE si FEDRelaxarea politicii monetare ın Zona Euro si ınasprirea ın SUA
5 10 15 20−0.5
0
0.5
1PIB (% dev.)
5 10 15 20−0.5
0
0.5
1Consum (% dev.)
5 10 15 20−5
0
5
10Investitii (% dev.)
5 10 15 20−2
−1
0
1Export net / PIB, nom. (% dev.)
5 10 15 20−100
−50
0
50Deflator PIB (ABP)
5 10 15 20−100
−50
0
50Inflatie IPC (ABP)
5 10 15 20−0.5
0
0.5Salariul, Nash (% dev.)
5 10 15 20−0.2
0
0.2Ore lucrate (% dev.)
5 10 15 20−0.2
0
0.2Ore lucrate per angajat (% dev.)
5 10 15 20−0.04
−0.02
0
0.02Somaj (dev. niv.)
5 10 15 20−100
−50
0
50Dobanda pol. mon. (ABP)
5 10 15 20−2
−1
0
1NEER (% dev.)
5 10 15 20−50
0
50Prima risc (ABP)
5 10 15 20−100
−50
0
50Spread RON (ABP)
5 10 15 20−100
−50
0
50Spread EUR (ABP)
5 10 15 20−40
−20
0
20Rata falim. RON (% dev.)
5 10 15 20−20
−10
0
10Rata falim. EUR (% dev.)
5 10 15 20−1
0
1
2Avutie/antrep. RON (% dev.)
5 10 15 200
2
4
6Avutie/antrep. EUR (% dev.)
5 10 15 200
2
4
6Avutie, total (% dev.)
Euroizare RomaniaEuroizare scazuta*Euroizare ridicata*
% dev. − deviatie procentuala de la steady state; dev. niv. − deviatia nivelului de la steady state; ABP − puncte de baza in termeni anualizati;* A fost variata doar ponderea antreprenorilor finantati in euro, pastrandu−se restul parametrilor din modelul de baza estimat pentru Romania.
R.E.M. 2.0. 12/15
Exercitiu contrafactual: impactul socurilor de prima (1)Traiectoria variabilelor ın absenta socurilor asupra primei
05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3
−5
−4
−3
−2
−1
0
1
2
3
PIB per capita (% q−o−q)
Seria realizata(toate socurile)Seria fara soculde prima de risc
05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3
−25
−20
−15
−10
−5
0
5
10
FBCF per capita (% q−o−q)
05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3
−2
0
2
4
6
8
10
Variatia cursului EURRON (% q−o−q)
05Q3 07Q3 09Q3 11Q3 13Q3
−1
0
1
2
3
4
5
6
Deviatia de la tinta a ratei inflatiei (% y−o−y, s.a.)
R.E.M. 2.0. 13/15
Exercitiu contrafactual: impactul socurilor de prima (2)Contributia socului de prima de risc suveran
05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3
−0.8
−0.6
−0.4
−0.2
0
0.2
0.4
0.6
0.8
PIB per capita (p.p. din rata q−o−q)
05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3
−10
−5
0
5
FBCF per capita (p.p. din rata q−o−q)
05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3
−3
−2
−1
0
1
2
3
4
5
Variatia cursului EURRON (p.p. din variatia q−o−q)
05Q3 06Q3 07Q3 08Q3 09Q3 10Q3 11Q3 12Q3 13Q3 14Q3
−2
−1.5
−1
−0.5
0
0.5
Deviatia de la tinta a ratei inflatiei (p.p. din rata y−o−y)
R.E.M. 2.0. 14/15
Concluzii
I Incorporarea unei trasaturi specifice economiei locale, euroizareapartiala a creditului, ıntr-un mecanism de frictiuni financiareconsacrat (Bernanke et al., 1999);
I Abordare naturala pentru a genera efecte de avutie si bilant;
I Analiza de senzitivitate (prin varierea gradului de euroizare)confirma importanta canalului;
I Importanta semnificativa a socului asupra primei de risc peperioada pe care a fost estimat modelul (2005Q3:2014Q3);
I Relevanta sporita a mecanismului introdus ın conditiile unorfluctuatii ale ratelor dobanzilor externe si/sau a volatilitatiifluxurilor de capital (de ex. tensiuni geopolitice, criza datoriisuverane, etc.) cu implicatii la nivelul primei de risc suveran.
R.E.M. 2.0. 15/15