10 Trebuie să privim viaţa noastră ca pe o lumânare

Trebuie să privim viaţa noastră ca pe o lumânare, care este făcută din ceară și fitil, și arde. Ceara este credința noastră, fitilul este nădejdea: iar credinţa şi nădejdea împreună ard la fel ca ceara şi fitilul sub lucrarea focului. Lumânarea proastă răspândeşte putoare atunci când arde şi când se stinge: la fel este şi viaţa păcătosului înaintea lui Dumnezeu. Drept aceea, privind la lumânarea care arde, mai ales când stăm în sfânta biserică, să ne amintim de începutul, de curgerea şi de sfârşitul vieţii noastre: căci precum se topeşte lumânarea aprinsă înaintea icoanei dumnezeieşti, şi viaţa noastră se micşorează cu fiecare clipă ce trece, apropiindu-ne de sfârşit. Gândul acesta ne va ajuta să ne răspândim mai puţin în biserică, să ne rugăm cu osârdie şi să ne străduim ca viaţa noastră să fie înaintea lui Dumnezeu asemenea unei lumânări din ceară curată, care nu răspândeşte putoare.