relatiile dintre sua

8/2/2019 Relatiile dintre SUA

1/7

Relatiile dintre SUA, Uniunea Europeana si OSCE:contributii la securitatea internationalaCercet. St. Dr. Florin AbrahamInstitutul National pentru Studiul Totalitarismului, [email protected]. Preambul

Sfarsitul razboiului rece si transformarile majore din sistemul international dupa1989/1991 au schimbat ntregul camp al agendei teoretice n domeniul relatiilor internationale.Teoria realismului nu a putut explica si prevedea cooperarea ntre statelor rivale, colapsulsi expansiunea aliantelor, unificarea puterilor divergente, o relativa stabilitate n interiorulsistemului international. Ca o reactie la acest faliment al teoriei relatiilor internationale s-aprodus ascensiunea teoriilor institutionaliste, care sustin ca unica sursa de stabilitate sisecuritate n sistem o constituie institutiile internationale. n conceptia lui John J. Mearsheimer,institutiile sunt un set de reguli dupa care statele coopereaza si se afla n competitie unele cualtele; cu toate acestea, ele nu prezinta garantii de asigurare a securitatii si stabilitatiiinternationale dupa perioada razboiului rece. Atat activitatile de mentinere a pacii, cat si tehnicaconcertului puterilor functioneaza dupa alta logica decat cea a securitatii colective. Robert O.Keohane si Lisa L. Martin i raspund lui Mearsheimer, ajungand la un compromis: institutiile sunto creatie a statelor si prin urmare, ele raman valoroase n comportamentul lor international.

Acestea sunt cateva consideratii teoretice preliminare de la care ar putea porni o discutiedespre rolul institutiilor si organizatiilor internationale. nainte de a studia relatiile dintre NATO, EUsi OSCE n domeniul securitatii mai trebuie sa realizam o observatie preliminara, dar esentiala:toate aceste trei organizatii si au originea n epoca sistemului bipolar specific razboiului rece, elecautandu-si relevanta ntr-un sistem multipolar, cu numeroase tendinte anarhice.2. Caracteristici ale relatiilor internationale dupa 1990Cea mai importanta mutatie geopolitica dupa colapsul sistemului comunist o reprezintatranslatarea pivotului interesului strategic american din Europa n Orientul Mijlociu si Caucaz, caurmare a transferarii n aceasta zona a centrului de conflict mondial. Marea Neagra devine multmai importanta, dupa ce aceasta capata valentele unei mari euro-atlantice, iar Europa de Sud-Estse ntinde, din punct de vedere geostrategic, pana n Caucaz si zona Marii Caspice. n plus,Europa de Sud-Est intra n logica stabilizarii Orientului Mijlociu largit, concept care includeBalcanii de Vest si Marea Neagra.Din punct de vedere politico-militar epoca post-razboi rece determina prevalenta riscurilorasimetrice (terorism, trafic de arme, droguri, fiinte umane) asupra celor clasice. Prin disparitiaechilibrului central dintre cele doua superputeri, se poate vorbi despre redobandirea suprematieiarmelor conventionale asupra celor nucleare (cu consecinte directe pentru sporirea statutuluimilitar si politic al unor tari ca Germania si Japonia) iar, pe de alta parte, la independentaconflictelor si echilibrelor locale si regionale, dominate din ce n ce mai mult de actori locali/puteriregionale. Evenimentele de la 11 septembrie 2001, si cele care au urmat n aceeasi logica, auridicat probleme foarte importante n legatura cu tipul de conflicte si de armament, schimband nacest fel si obiectivele institutiilor internationale.3. Diferente ntre politica europeana de buna vecinatate si strategia de securitateamericana privind zona Europei de Sud-Est si a Orientului Apropiat Extinsa) Politica europeanaPolitica europeana de buna vecinatate se refera la relatiile Uniunii Europene cu tarile dinEuropa de Est (Rusia, Ucraina, Belarus si Republica Moldova), din regiunea Mediteranei (Algeria,Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Siria, Tunisia si Autoritatea Palestiniana) si dinCaucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan si Georgia), tari care nu sunt considerate ca eligibilepentru a deveni membru al Uniunii, chiar daca ele apartin tot familiei culturale europene sau aulegaturi intime si traditionale cu aceasta (ex. pentru moment Turcia nu este inclusa n politica de2

vecinatate a UE, ci n politica de aderare, n timp ce Moldova sau Ucraina sunt incluse n politicade vecinatate).Principalele instrumente ale acestei politici sunt cooperarea si integrarea economica,ajutorul pentru dezvoltare, asistenta n procesul de democratizare si constructie a statului dedrept, dialogul, consultarea si concertarea politica, precum si parteneriatul general sau n diversedomenii. Scopul principal este de a evita excluderea acestor tari din zona economica europeana

si crearea de noi linii de demarcatie n Marea Europa. Este vizata, de asemenea, realizareaunei armonizari de sistem politic si a unei interoperabilitati economice si sociale ntre UE sistatele din vecinatatea sa estica si sudica, susceptibile a se integra unui concept larg de spatiu


2/7

cultural european.n aceste tari UE ncurajeaza reformele n domeniile politic, economic si social,rezolvarea disputelor bilaterale pe calea negocierilor si cu respectarea dreptului international (nspecial a Cartei ONU), cooperarea transfrontaliera (inclusiv prin crearea de euro-regiuni) siimplementarea standardelor europene n materia institutiilor democratice, statului de drept si adrepturilor omului (cu un accent special asupra drepturilor minoritatilor).

Doua concepte fundamentale promovate, n acest context, de UE sunt cel al securitatiidemocrate (potrivit caruia dezvoltarea democratiei la nivel national si international excluderazboiul dintre statele care o adopta ca sistem de organizare) si cel al securitatii prin dezvoltare(potrivit caruia stabilitatea si securitatea statelor creste direct proportional cu cresterea niveluluilor de dezvoltare economica). Ambele concepte se nscriu n doctrina prioritatii acordate softsecurity, se bazeaza pe efortul identificarii solidaritatii de interese si sunt propulsate prinstrategia proiectelor comune. La acestea se adauga principiul potrivit caruia consolidareasecuritatii trebuie operata exclusiv n conditiile respectului pentru drepturile omului iar nu peseama limitarii libertatilor civile. Pentru evaluarea progreselor, UE monitorizeaza tarile incluse npolitica de vecinatate.Strategia de Securitate Europeana, adoptata de catre Consiliul European n decembrie2003 identifica zona Caucazului de Sud ca una din regiunile n care UE ar trebui sa manifesteun interes sporit. Se are n vedere dezvoltarea unui Plan de Actiune pentru sprijinirea democratiei

n aceasta zona. n acest context se analizeaza posibilitatea lansarii unui Pact de Stabilitatepentru Caucazul de Sud. UE insista pentru retragerea fortelor militare ruse din Caucazul de Sud(ca si din Transnistria) si, totodata, pentru acordarea unui statut de autonomie regiunilorseparatiste din zona, n cadrul statelor din care fac parte n prezent.b) Strategia de securitate americanan privinta strategiei de securitate a Statelor Unite, adoptate n decembrie 2002, prioritaraeste contracararea retelelor teroriste la nivel global. Toate celelalte tinte sunt subordonate acestuiobiectiv. Pentru SUA solidaritatea conteaza numai n masura n care se traduce ntr-o politica desustinere si n capacitati de sprijin pentru strategia lor de securitate. Aceasta strategie sebazeaza pe conceptele unipolarismului, unilateralismului n cele doua variante ale sale sianume singuri, daca se poate, mpreuna daca este necesar (optiunea Bush) sau mpreuna,daca se poate, singuri, daca este necesar (optiunea Clinton) si al atacului nu doar preventiv(care tinde la neutralizarea unei agresiuni iminente, a unei amenintari), ci si anticipativ (care

tinde la excluderea unei posibilitati de agresiune chiar daca pericolul este improbabil si, deci, nu aajuns a fi o amenintare certa). n consecinta, este preferata hard security (securitatea bazata pedreptul fortei iar nu cea bazata pe forta dreptului) si se accepta ca pretul securitatii poate constan limitarea drepturilor si libertatilor civile. Refuzand orice scuza pentru terorism, SUA refuza siorice explicatie pentru acest fenomen. n consecinta, actiunea sa vizeaza cu prioritate, daca nuexclusiv, simptomele iar nu cauzele terorismului. Desi SUA apreciaza importanta preluariipropriului sau model de organizare si propriilor sale valori n statele aliate, ele se bazeaza maimult pe interoperabilitatea militara, politica si institutionala cu acestea, decat pe armonizarea saucoeziunea economica si sociala cu ele. Ca principala amenintare la adresa securitatii n privintacareia nu se mai (poate) face distinctie ntre aspectul intern si cel international, terorismul estedefinit ca o realitate tridimensionala reunind terorismul propriu-zis, coruptia si crima organizata.Recent, politicii americane privind relatiile bilaterale cu statele din regiunea Mediteraneisi a Orientului Mijlociu li s-a adaugat strategia abordarii globale a asa-numitului Marele Orient

Mijlociu (Greater Middle East). Ideea fundamentala a acestei initiative este cea a cooperarii3

tarilor din zona n ansamblul lor, cu SUA n doua planuri paralele: a) dezvoltarea democratieiinterne; b) lupta mpotriva terorismului international, lupta care include combatereafundamentalismului islamic, precum si a statelor suspectate de proliferarea armelor de distrugeren masa sau de sustinerea organizatiilor teroriste (Iranul si Siria). Unii analisti apreciaza castrategia Marelui Orient Mijlociu ar urmari, de fapt, impunerea unei pax americana n regiune,precum si crearea conditiilor pentru prelungirea sine die a prezentei militare americane n OrientulMijlociu.n relatia cu Rusia, Statele Unite sustin integrarea economiei Federatiei Ruse neconomia globala, mai ales prin intermediul Organizatiei Mondiale a Comertului. De asemenea,se doreste o relatie de parteneriat strategic pentru combaterea terorismului islamic. Se mizeazape colaborarea cu Rusia n Transnistria, dar si n Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabah,pentru combaterea coruptiei si crimei organizate. SUA exprima critici repetate n ceea ce privestedeficitul si reculurile procesului democratic din Rusia, dar sunt gata sa treaca peste aceste


3/7

obstacole spre a facilita colaborarea n lupta antiterorista. Ele stiu ca Rusia nici nu poate castiga,nici nu este interesata ntr-o confruntare directa cu America, nsa nteleg ca fara simpatia sau celputin neutralitatea Kremlinului, implicarea americana n Asia Centrala si zona Golfului Persic(Afganistan, Irak etc.) risca sa devina un razboi fara sfarsit.n relatia cu tarile din Asia Centrala si Caucaz, SUA au n vedere dezvoltarea cooperariicu tarile respective pentru a fructifica rezervele de energie din zona Marii Caspice. n acest caz

securitatea energetica pare a fi principala miza a jocului. Se are n vedere realizarea ei prindiversificarea si securizarea traseelor de transport a hidrocarburilor caspice. ntrucat regiunilerespective apartin de teritoriul fostului imperiu sovietic si sunt privite de Moscova ca o parte anecesarei si legitimei sale sfere de influenta, problema capata si conotatii geopolitice.Cooperarea pe care SUA o propune tarilor respective este, de aceea, perceputa la Moscova ca oncercare a reducerii influentei rusesti si a instalarii controlului american la frontiera ruseasca.Din cele de mai sus se constata ca n gandirea americana eficienta este criteriullegitimitatii si justetii actiunilor internationale, transformarile democratice fiind terapia derecuperare dupa socul interventiei n forta, iar nu solutia care conduce spre obiectivul desecuritate globala urmarit. n plus, securitatea globala (adesea descrisa ca actiune de eliberaresau democratizare) este privita ca o misiune de care SUA se simt direct responsabile si careimplica atat initiativa lor unilaterala cat si instaurarea unei ordini americane care sa-i garantezesuccesul.

Tabel: Comparatie ntre pozitia UE si SUA fata de Europa de Est, Orient, Caucaz si BalcaniNr.crt.Regiuni /tari vizatePozitia Uniunii Europene Pozitia Statelor Unite1.Rusia- respectarea demnitatii umane,libertatii, democratiei, egalitatii,domniei legii si a drepturilor omuluisi consolidarea pluralismului,tolerantei, justitiei, solidaritatii si

nediscriminarii- cooperare economica mai stransa- perspective pentru un parteneriatpolitic implicand consultari siconcertari n ceea ce privestestrategiile regionale si globale- parteneriat strategic pentrucombaterea terorismului islamic- retragerea trupelor rusesti dinTransnistria si Caucaz- liberalizarea pietii ruse2. Belarus - strategie graduala de creare aconditiilor pentru alegeri libere si

corecte n vederea restabiliriidemocratiei- sustinerea societatii civile- izolarea Belarus pe plan international- sustinerea partidelor de opozitie3.Ucraina- respectarea demnitatii umane,libertatii, democratiei, egalitatii,domniei legii si a drepturilor omului- emanciparea nationala n raport cuRusia- integrarea n sistemul de securitate

4si consolidarea pluralismului,


4/7

tolerantei, justitiei, solidaritatii sinediscriminarii- cooperare economica mai stransa- perspective ndepartate deintegrare n UEeuro-atlantic

- ncurajarea democratiei si ntarireastatului de drept- parteneriat strategic4.RepublicaMoldova- respectarea demnitatii umane,libertatii, democratiei, egalitatii,domniei legii si a drepturilor omuluisi consolidarea pluralismului,tolerantei, justitiei, solidaritatii sinediscriminarii- cooperare economica mai stransa

- perspective incerte de integrare nUE- sustinerea stabilizarii, securizarii sidemocratizarii- rezolvarea diferendului transnistreanprin federalizarea Moldovei- retragerea trupelor ruse dinTransnistria5.Caucazulde Sud- sprijinirea democratiei- cooperare economica mai stransa

- integrare regionala- rezolvarea conflictelor nghetateprin federalizare- integrarea zonei n politica debuna vecinatate a UE- dezvoltarea cooperarii pentru afructifica rezervele de energie din zonaMarii Caspice- retragerea trupelor ruse- rezolvarea conflictelor nghetate prinfederalizare- integrarea n sistemul de securitateeuro-atlantic

6.OrientulMijlociu- parteneriat politico-economic- acorduri de liber schimb- rezolvarea conflictului israelopalestinianprin recunoastereadreptului la autodeterminare apoporului palestinian pe bazaprincipiului pace contra teritorii- rezolvarea conflictului israelianopalestinianprin crearea unui statpalestinian independent sub conditia

prealabila a democratizarii societatii siautoritatii palestiniene, precum si a


5/7

renuntarii la actiunile de lupta cucaracter terorist- realizarea unui parteneriat cu MareleOrient Mijlociu pentru democratizare silupta mpotriva terorismului (inclusivmpotriva statelor care prolifereaza

arme de distrugere n masa sausprijina organizatiile teroriste)- acorduri de liber schimb7.Balcaniide Vest-ncheierea de acorduribilaterale de stabilitate sidezvoltare- sustinerea n contextulmultilateral al Pactului deStabilitate pentru Europa de SE,a cooperarii si integrarii

regionale-ntarirea securitatii princonsolidarea democratiei,dezvoltare economica,cooperare si integrare- oferirea unei perspective deprincipiu privind integrarea nUE- garantarea securitatii prinrespectul principiuluiinviolabilitatii frontierelor- mentinerea protectoratelorinternationale n regiune pana la

asigurarea unei dezvoltari suficiente astructurilor de autoguvernare si ademocratiei- autodeterminarea internationala aKosovo si, eventual a Muntenegrului- asigurarea unei largi autonomiipentru comunitatile albaneze- asigurarea stabilitatii si securitatii lanivel regional prin realizarea unuiechilibru ntre comunitatile albaneze sicele slave, precum si ntrecomunitatile musulmane, ortodoxe sicatolice, sub supraveghere

internationala- dezangajarea militara americana sipreluarea unor sarcini militare sporite5

asociat cu respectul dreptului laidentitate a minoritatilornationale mergand pana laautodeterminarea interna aacestorade catre UESintetizand disonantele dintre cele doua abordari identificam diferente n viziunile desecuritate europeana si americana. Conceptia americana este determinata de dimensiunea sauniversalista, fiind preponderent geopolitica (securizare prin interventie eventual nparteneriat). Definirea europeana a securitatii este puternic influentata de statutul de putereregionala al Uniunii Europene si de puternicul sau caracter social. Ca atare, conceptele europene


6/7

de securitate sunt mai largi, incluzand inclusiv problemele sociale (securizare prin integrare). Adoua mare diferenta ntre viziunea de securitate americana si cea europeana se refera la ritmulde securizare a unei zone: n timp ce strategia anglo-americana este dinamica, ofensiva, adeseacu un continut revolutionar, bazata pe formula succesiunii interventie + securizare militara +democratizare + parteneriat, conceptia europeana este gradualista, prudenta, sintetizata nformula succesiunii parteneriat + democratizare + integrare + securizare civila.

4. Institutii n cautarea unei identitati: ONU, OSCE, Consiliul EuropeiDiscutiile despre rolul OSCE fac parte din cadrul general al ncercarilor de reformare si aaltor institutii internationale: ONU, Consiliul Europei. De fapt, negocierile pentru reformareaacestora sunt legate de procesul mai amplu de redistributie a puterii si legitimitatii la nivel regionalsi global dupa sfarsitul razboiului rece.Recentul summit al ONU (14-16 septembrie 2005) s-a soldat cu un esec pentru castatele dau ntelesuri diferite conceptului de reforma: unele puteri doresc sa-si mentina prestigiulinternational prin mentinerea unei structuri restranse a Consiliului de Securitate, n care sa aibadrept de veto, iar altele nu doresc crearea unui sistem international multilateral. Alte puteriemergente considera necesara democratizarea ONU prin includerea lor n Consiliul deSecuritate. Deoarece ONU este o institutie aparuta n urma unui conflict mondial, ca si LigaNatiunilor, inspirate de o viziune pacifist-universalista asupra lumii, reforma reala a NatiunilorUnite nu va putea fi realizata decat n momentul unei reechilibrari a raporturilor reale de putere la

nivel global. Reforma ONU ar putea ncepe n momentul n care Statele Unite vor ajunge laconcluzia ca rolul de jandarm al lumii devine prea costisitor, acceptand astfel o partajare ainfluentei si responsabilitatilor la nivel global si regional.Consiliul Europei, o organizatie aparuta naintea Comunitatilor Europene, transformate nUniunea Europeana, a traversat dupa sfarsitul razboiului rece o criza de identitate. Prinextinderea Consiliul Europei n zona Europei Centrale si de Est, ulterior n Caucaz, institutia de laStrasbourg a jucat un important n democratizarea acestui spatiu. Consiliul Europei a fost folositca o avangarda pentru democratizarea statelor care urmau sa intre n Uniunea Europeana siNATO. Extinderea NATO si a UE n Est a ridicat problema relatiei cu Consiliul Europei. Lasummit-ul sefilor de stat si de guverne ai Consiliului Europei de la Varsovia din 16-17 mai 2005 saridicat problema relatiei dintre UE si CoE. Astfel, n perspectiva realizarii Marii Europe politice,si rolul Consiliului Europei este pus serios sub semnul ntrebarii.CSCE a aparut n contextul destinderii relatiilor Est-Vest, ca o metoda de a nchide litigiile

nesolutionate la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Rolul OSCE parea sa fie important lanceputul anilor `90 n masura n care institutia pan-europeana avea potentialul de a setransforma ntr-o organizatie dotata cu instrumente, n afara celor strict diplomatice, pentrumentinerea pacii si securitatii n Europa. Largirea dimensiunilor ei precum si functionarea dupaprincipiul unanimitatii (deci Federatia Rusa are drept de veto) a redus influenta internationala aacesteia.Transformarea OSCE ntr-o institutie viabila pe termen lung este ngreunata de mai multifactori: n domeniul drepturilor omului se afla n concurenta cu Consiliul Europei, care este o institutiecu o mai mare traditie. Apartenenta acelorasi state la Consiliul Europei si OSCE ar putearidica problema legitimitatii existentei a doua institutii cu misiuni n mare parte similare. OSCE6

este avantajata n competitia cu CoE de statutul de membru al SUA, care sunt interesate degestionarea Marelui Orient Extins si prin intermediul acestei institutii; folosirea mijloacelor diplomatiei preventive a determinat, pana n acest moment, mai degrabamentinerea conflictelor nghetate decat solutionarea lor. OSCE este lipsita de instrumenteleunei organizatii de aparare. Prezenta misiunilor OSCE n zona conflictelor nghetate adeterminat scaderea ncrederii n capacitatea acestei institutii de a asigura politici desecuritate efective. Cauza principala a slabiciunii OSCE se afla n faptul ca este o institutiebazata de unanimitatea deciziilor. Nu s-a constituit nici o forta de mentinere a pacii submandat OSCE. Organizarea interna a OSCE prezinta nca numeroase ambiguitati si slabiciuni. Trecerea dela statutul de state participante la state membre ar putea creste relevanta internationala aOSCE.5. n loc de concluzii: potentiale evolutii

A naliza principalelor organizatii si institutii internationale ne indica faptul ca putem vorbi deo inflatie a acestora, unele dintre acestea existand n virtutea inertiei, si a dorintei birocratieidiplomatice de a se perpetua. OSCE se afla n cautarea relevantei politice, ntr-un spatiu de la


7/7

Vancouver la Vladivostok. Acest spatiu este nsa prea divers, cu surse multiple de conflict, pentrua putea fi gestionat de o singura organizatie internationala.OSCE a urmat un proces similar cu al altor organizatii, ncercand sa se democratizeze princonstituirea unei Adunari Parlamentare. Cautarea rolului OSCE n arhitectura de securitateeuropeana este ngreunata de avansul spre Est a unor organizatii si institutii mult mai puternice,care au si componenta de aparare, nu doar pe cea de securitate:

Largirea Uniunii Europene a determinat includerea n randurile sale a unor state careau folosit OSCE ca o metoda de a se apropia de Occident, dar care acum nu mai aunevoie de un asemenea vehicul. Politica de vecinatate a UE este un mijloc-alternativala OSCE, prin intermediul relatiilor bilaterale cu statele din Estul Europei si bazinul MariiNegre. Simpla apartenenta la OSCE a unui stat nu poate fi de aceea o antecamera aUE, deoarece Uniunea ncearca sa implementeze politici si mecanisme proprii, ntr-uncadru bilateral, nu multilateral; NATO s-a extins foarte mult n ultimul deceniu, iar largirea si mai mare este privita denumerosi analisti ca un mijloc de disolutie. De aceea, se doreste utilizareaParteneriatului pentru Pace n relatiile cu statele din zona Caucaziana. Delocalizareaunor baze militare americane n Romania si Bulgaria este considerata, n acestmoment, ca rezultatul unui acord ntre SUA si Federatia Rusa pentru ncetinireaextinderii NATO si n Caucazul de Sud. De asemenea, la insistenta SUA, n cadrul

noului concept de securitate al NATO din 1999 s-a inclus posibilitatea interventiei si nafara granitelor statelor membre. Astfel ncat gestionarea potentialelor conflicte militaredin spatiul de la Vancouver la Vladivostok poate fi realizata prin intermediul asanumitelorcoalitii de vointa, din randul statelor NATO (de ex. Afganistan si Irak).OSCE este importanta pentru Federatia Rusa, deoarece este o institutie n care are dreptde veto. ntrebarea esentiala este daca existenta unor institutii n care marile puteri au drept deveto creeaza premisele unei reorganizari pe baze multipolare a sistemului international? Dupaparerea mea nu se va ntampla acest lucru, daca raportul de putere reala nu se schimba.Eu cred ca trebuie sa ne moderam asteptarile din partea institutiilor internationale care sibazeaza activitatea doar pe metoda diplomatiei preventive. OSCE nu va putea deveni o institutieconsiderata cu adevarat relevanta de catre statele occidentale atata timp cat nici un conflict nu afost solutionat prin intermediul acesteia. Ramane de vazut daca rolul OSCE de institutie carementine statu-quo-ul, prin formatele de negocieri multilaterale, n conflictele nghetate este

suficient pentru a o mentine n functiune.Cred ca OSCE trebuie mentinuta pentru monitorizarea activitatile electorale si a celor dindomeniul drepturilor omului, a minoritatilor n special. Problema trecerii de la nivelul democratieielectorale la democratia functionala si statul de drept este o alta arie de actiune pentru OSCE. Deasemenea, ntarirea dialogului politic, prevenirea rapida a conflictelor, controlul armamentelor sireconstructia institutiilor democratice sunt alte cateva domenii n care OSCE si gaseste7

relatiile dintre sua

Documents