relaţia dintre două personaje morometii

2
 RELA ŢIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE: CATRINA ŞI ILIE MOROMETE  În centrul romanului sunt plasaţi Moromeţii, o familie hibridă de ţărani dintr -un sat de câmpie, puşi f aţă în faţă cu schimbările politice ale epocii, resimţite mai ales în volumul al II-lea. Prima scenă din roman preintă revenirea membrilor familiei de la câmp, dar relaţiile dintre persona!e sunt conturate abia  în capitolul al I" -lea al primei părţi, în scena cinei. #opiii din cele două căsătorii se aşaă la masă pe laturi opuse, anticipându-se astfel con$ictul dintre Paraschiv, %ilă şi &chim, pe de o parte, Ilinca şi 'ita pe de altă parte. (cena este dominată de autoritatea paternă a lui Ilie Moromete, care îşi ad!udecă poiţia de pater familiae prin )locul său pe pra*ul celei de-a doua odăi, de pe care stăpânea cu privirea pe +ecare. &utoritatea lui se va evidenţia în multe scene de familie din roman, culminând cu cea a bătăii lui Paraschiv şi %ilă, punct culminant al criei paternităţii rănite. iscuţia de la masa la care se mănâncă simplu constă în replici tăioase, bat!ocoritoare, ironice sau tensionate, dar băieţii cei mari atin* totuşi un subiect sensibil plecarea lui &chim cu oile la /ucureşti, pe care Moromete o priveşte, deocamdată, cu neîncredere. acă Moromete ilustreaă condiţia ţăranului copleşit de *ri!ile ilei de mâine, #atrina este repreentativă pentru condiţia femeii în mediul rural din perioada dintre cele două răboaie mondiale. Prin caracteriare directă făcută de narator, statutul #atrinei este preciat în scena cinei mamă a patru copii, trei cu Ilie Moromete 0Ilinca, 'ita, %iculae1 şi o fată dintr-o căsătorie anterioară, &lboaic a, rămasă la părinţii primului soţ, mort de apă la plamâni în urma răboiului. e la acest fost soţ #atrina a moştenit pământul din care a vândut o bucată în timpul căsătoriei cu Ilie Moromete, acesta promiţându-i că va trece pe numele ei casa. )2umătate  întoarsă spre crătiţele ei, #atrina apar e în scena cinei ca +ind femeia copleşită de treburile casei, dispreţuită de +ii vitre*i, ironiată de soţ. 3elaţiile dintre cei doi soţi se pre+*ureaă tot la începutul romanului con$ictul Ilie-#atrina are la baă pe de o parte refuul sau amânarea lui Ilie Moromete de a pune în practică această promisiune, pe de altă parte părerile opuse referitoare la şcolariarea lui %iculae. #atrina intuieşte asemănarea de structură interioară a meinului cu cea a lui Ilie. iscuţiile lor pe această temă amintesc de cele ale (marandei #rean*ă cu 4tefan a Petrei în timp ce mama susţine nevoia de carte a copilului, tatăl o consideră o cheltuială *reu suportabilă.  Ilie Moromete repreintă o autoritate nu numai în sânul familiei, ci şi în comunitatea satului, +ind respectat pentru ştiinţa de carte la întrunirile duminicale din poiana +erăriei lui Iocan, unde ţăranul desluşeşte şi pentru ceilalţi mersul evenimentelor. Înestrat cu inteligenţă nativă, cu spirit meditativ şi contemplativ, cu simţul umorului, Ilie Moromete este un ţăran deinteresat de valorile materiale, dar pentru care acoperirea cheltuielilor se amână la nesfârşit, ceea ce repreintă pentru #atrina o permanentă ameninţare. În luarea deciiilor, Ilie nu cere părerea #atrinei decât pentru a-i crea impresia  împărtăşirii *ri!ilor, dar sin*ur hotărăşte soarta familiei. ' otuşi, #atrina înceracă să in$uenţee hotărârile lui Moromete nu numai în ceea ce-i priveşte pe copiii ei, ci şi referitor la +ii vitre*i, cărora le înţele*e nevoia de a+rmare. 5a intervine la

Upload: carmenmercan

Post on 14-Jan-2016

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Morometii

TRANSCRIPT

Page 1: Relaţia Dintre Două Personaje Morometii

7/18/2019 Relaţia Dintre Două Personaje Morometii

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-dintre-doua-personaje-morometii 1/2

RELAŢIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE: CATRINA ŞI ILIE MOROMETE

  În centrul romanului sunt plasaţi Moromeţii, o familie hibridă de ţăranidintr-un sat de câmpie, puşi faţă în faţă cu schimbările politice ale epocii,resimţite mai ales în volumul al II-lea. Prima scenă din roman preintă revenirea

membrilor familiei de la câmp, dar relaţiile dintre persona!e sunt conturate abia în capitolul al I"-lea al primei părţi, în scena cinei. #opiii din cele două căsătoriise aşaă la masă pe laturi opuse, anticipându-se astfel con$ictul dintreParaschiv, %ilă şi &chim, pe de o parte, Ilinca şi 'ita pe de altă parte. (cena estedominată de autoritatea paternă a lui Ilie Moromete, care îşi ad!udecă poiţia depater familiae prin )locul său pe pra*ul celei de-a doua odăi, de pe care stăpâneacu privirea pe +ecare. &utoritatea lui se va evidenţia în multe scene de familiedin roman, culminând cu cea a bătăii lui Paraschiv şi %ilă, punct culminant alcriei paternităţii rănite. iscuţia de la masa la care se mănâncă simplu constă înreplici tăioase, bat!ocoritoare, ironice sau tensionate, dar băieţii cei mari atin*

totuşi un subiect sensibil plecarea lui &chim cu oile la /ucureşti, pe careMoromete o priveşte, deocamdată, cu neîncredere. acă Moromete ilustreaăcondiţia ţăranului copleşit de *ri!ile ilei de mâine, #atrina este repreentativăpentru condiţia femeii în mediul rural din perioada dintre cele două răboaiemondiale. Prin caracteriare directă făcută de narator, statutul #atrinei estepreciat în scena cinei mamă a patru copii, trei cu Ilie Moromete 0Ilinca, 'ita,%iculae1 şi o fată dintr-o căsătorie anterioară, &lboaica, rămasă la părinţiiprimului soţ, mort de apă la plamâni în urma răboiului. e la acest fost soţ#atrina a moştenit pământul din care a vândut o bucată în timpul căsătoriei cuIlie Moromete, acesta promiţându-i că va trece pe numele ei casa. )2umătate

 întoarsă spre crătiţele ei, #atrina apare în scena cinei ca +ind femeia copleşităde treburile casei, dispreţuită de +ii vitre*i, ironiată de soţ.

3elaţiile dintre cei doi soţi se pre+*ureaă tot la începutul romanului con$ictulIlie-#atrina are la baă pe de o parte refuul sau amânarea lui Ilie Moromete de apune în practică această promisiune, pe de altă parte părerile opuse referitoarela şcolariarea lui %iculae. #atrina intuieşte asemănarea de structură interioară ameinului cu cea a lui Ilie. iscuţiile lor pe această temă amintesc de cele ale(marandei #rean*ă cu 4tefan a Petrei în timp ce mama susţine nevoia de cartea copilului, tatăl o consideră o cheltuială *reu suportabilă.

  Ilie Moromete repreintă o autoritate nu numai în sânul familiei, ci şi încomunitatea satului, +ind respectat pentru ştiinţa de carte la întrunirileduminicale din poiana +erăriei lui Iocan, unde ţăranul desluşeşte şi pentru ceilalţimersul evenimentelor. Înestrat cu inteligenţă nativă, cu spirit meditativ şi

contemplativ, cu simţul umorului, Ilie Moromete este un ţăran deinteresatde valorile materiale, dar pentru care acoperirea cheltuielilor se amână lanesfârşit, ceea ce repreintă pentru #atrina o permanentă ameninţare.

În luarea deciiilor, Ilie nu cere părerea #atrinei decât pentru a-i crea impresia împărtăşirii *ri!ilor, dar sin*ur hotărăşte soarta familiei. 'otuşi, #atrina înceracăsă in$uenţee hotărârile lui Moromete nu numai în ceea ce-i priveşte pe copiii ei,ci şi referitor la +ii vitre*i, cărora le înţele*e nevoia de a+rmare. 5a intervine la

Page 2: Relaţia Dintre Două Personaje Morometii

7/18/2019 Relaţia Dintre Două Personaje Morometii

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-dintre-doua-personaje-morometii 2/2

Ilie pentru a-l lăsa pe &chim cu oile la /ucureşti6 instinctul matern se manifestă,aşadar, nediferenţiat. În plus, în scena tăierii salcâmului seevidenţiaăatitudinea umilă a Catrinei revenind de la biserică, femeia vedesalcâmul doborât şi, auind întrebările acide ale +ilor care cer socoteală tatălui,tempereaă ieşirile fetelor. 5ste sin*ura care înţele*e că tatăl nu a vândut

salcâmul *ratuit, ci forţat de împre!urări. &stfel, Catrina este supusăautorităţii soţului, spre deosebire de &n*helina, pe care /oţo*hină o consultăreferitor la vinderea pământurilor pentru procurarea bailor necesari spitaliăriisale.

  În volumul al doilea, cuplul se destramă în urma viitei lui Ilie la /ucureşti,de unde revine deamă*it de hotărârea băieţilor de a rămâne la oraş. #riapaternităţii se acutieaă prin trădarea idealurilor moromeţiene de către %iculae,devenit activist de partid. eamă*ită de faptul că nici acum Ilie nu trece casa şipământul pe numele ei, femeia îşi părăseşte bărbatul care nu a trecut pământul

pe numele ei, înstrăinându-se astfel de propria esenţă de femeie a căminului.#atrina şi Ilie Moromete repreintă, aşadar, ima*inea unui cuplu destrămat pefundalul unor evenimente istorice care, deşi sunt prevăute de Ilie, au consecinţeasupra vieţii de familie.