reîncarnarea În textele creștine

8/19/2019 Reîncarnarea În Textele Creștine

1/8

Reîncarnarea în textele cre tineș

Unele texte biblice, numite „apocrife” (fie scrise de autori necunoscuţi fie secrete pentru că erau învăţături esoterice prea profunde ca să fie dezvăluite altora decâtiniţiatilor) excluse din Biblie, au conţinut numeroase referiri la „preexistenţasufletelor” !i reîncarnare" #cestea sau pierdut, dar multe din aceste texte uitate aurămas ascunse de călu$ării unor mănăstiri din primele secole după %ristos, !i aureapărut începând cu secolul &'&" ar să vedem cum sau petrecut lucrurile atunci

când aceste concepte au fost excluse din doctrina cre!tină"ri$ene (*+-.), unul din părinţii Bisericii %re!tine a fost un adept al reîncarnarii"ar la fel au fost !i 'ustin /artir (*00*1), %lement din #lexandria (*--0), 2f"3ri$orie de 4isa (5556.), 2f" #u$ustin (5..50), 2f" 7rancis din #ssisi !i alţii"8eîncarnarea nu era deloc un concept nou" #u susţinuto înainte si filozofi antici cumau fost $recul 9laton si evreul essenian 7ilon (-0 '"%"0)" espre ri$ene 2f" :erome(5.0.-0) spunea că a fost cel mai mare învăţător după #postoli" ;nciclopediaBritannica spune că a fost cel mai prolific scriitor !i teolo$ al cre!tinătăţii timpurii, cucirca 1000 de lucrări" „%ine dintre noi poate citi tot ce a scris elatăl lui ri$ene, ?eonides, fusese martirizat în timpul persecuţiilor lui2eptimius 2everus" ri$ene, la *@ ani, a vrut săl urmeze în martiriu, spune ;usebiu,dar a fost împiedecat de mama sa" ri$ene a fost însă mai târziu arestat !i torturat întimpul persecuţiilor lui ecius" %âţiva ani mai târziu a murit datorită torturilor suferite, un martir, a!a cum !ia dorit"

„Sufletul nu are nici început nici sfârşit. Vine în această lume întărit de victoriile sau slăbit de înfrângerile din vieţile anterioare”, spunea ri$ene"

8ufinus spune lui #nastasius întro scrisoare cum că „credinţa în vieţi repetate a fost

cunoscută de toţi părinţii Bisericii !i această cunoa!tere a fost dată întodeauna celor iniţiaţi, prin tradiţie antică”" 2f" :erome întro scrisoare către emetriasA„Transmigrarea (reîncarnarea sufletelor a fost învăţată mult timp printre primiicreştini ca o doctrină esoterică şi tradiţională care a fost dată doar unui mic număr de aleşi.” (8eîncarnare !i arma, 9fullin$en *61-, p" .*)

eci nu toate adevărurile pot fi $ăsite in 2cripturi, o parte din ele au fost date intraditie orală pentru că nu toti erau incă pre$ătiti pentru ele" acă o idee nu sere$ăseste in Biblie nu inseamnă că este automat falsă sau nu e acceptată" #bsenta uneine$ări exprese include posibilitatea să fie adevărată"

ri$ene credea în reîncarnările sufletelor umane în oameni dar nu si în animale ca pedeapsă, numită si metempsiCoză"

%lement din #lexandriaA „!unoaşterea însăşi a fost dată şi transmisă de cătreapostoli la puţini în formă nescrisă." (/iscell" cartea D', %ap" @)

'ntrun pasaE care a supravieţuit doar la ;usebius, îl citează pe %lement în „'nstituţii,%artea 1”A „#acob cel $rept% #oan şi &etru au primit de la $omnul% după învierea lui%cunoaştere superioară. 'i au dato celorlalţi )postoli% celor şapte*eci.” ('storia


2/8

;cleziastică a lui ;usebius 9ampCilus, pa$ .6")

%lement, profesorul lui ri$ene, afirma că avea în posesia lui manuscrise cu învăţăturicare „păstrau tradiţia binecuvântatei doctrine direct de la sfinţii )postoli &etru%

#acob% #oan si &avel.” (/iscellanies, cartea ', cap"*)

%lement despre misterele divine a lui 'isus, spuneA „$omnul... nea permis să vorbimde aceste mistere divine% şi despre lumina sfântă% acelora care sunt capabili să le

primească... +isterele sunt predate mistic% ceea ce se spune poate să fie în guravorbitorului% dar mai degrabă în înţelegerea lor...” (/iscellanies, cartea ', cap"*)

2f 3ri$orie de 4isa sau 2f 3ri$orie ?uminătorul (-@55-)A „'ste absolut necesar pentru suflete să fie vindecate şi purificate% şi dacă asta nu se face in timpul vieţii lui pe &ământ% trebuie să se reali*e*e în vieţile lui viitoare.”

3ri$orie de 4isaA „,nvierea nu este alt lucru decât reconstituirea naturii noastre în forma sa originală% şi va veni un timp când toţi oamenii vor deveni perfecţi de la primul la ultimul.” (espre 2uflet !i =nviere)

„Veg-eaţi şi vă rugaţi ca să nu vă naşteţi în trup% dar să vă eliberaţi de legăturaamară a acestei vieţi.” (%artea lui >oma 9retendentul 6A)

'n %artea 2ecretă a lui 'oan, scrisă între *-0 *+, reincarnarea este plasată în centruldiscuţiei privitoare la mântuirea sufletelor" 'ată în cele ce urmează un rezumat al

perspectivei asupra încarnării din %artea 2ecretă a lui 'oanA”!u toţii au băut din apele uitării şi trăiesc întro stare de ignoranţă. nii oamenii

sunt capabili săşi depaşească ignoranţa prin descinderea asupra lor a $u-uluidătător de viaţă”. #ceste suflete „vor fi salvate şi vor deveni perfecte”, adică, vor

scăpa de ciclul na!terii !i morţii" 'oan îl întreaba pe 'isus ce se va întâmpla cu cei carenu obţin mântuirea" „'i işi vor pierde memoria şi vor fi aruncaţi întro înc-isoare”(simbolul pentru na!terea in trup fizic, neliber, poate cu constrân$eri Farmice, fizice,fără con!tientizarea 2inelui lor adevărat, fără să cunoască adevărul care iar face liberisi iar mântui)" 'isus, mai spunea, că sin$ura cale de scăpare pentru aceste suflete estesă câ!ti$e cunoa!terea după ce î!i revin din uitare" „n suflet poate îndeplinii acest lucru găsind un învăţător care poate călău*ii sufletul pe calea cea bună”. „)cest

suflet are nevoie să urme*e un alt suflet în care locuieşte $u-ul vietii% deoarece este salvat prin $u-. )poi nu se va mai întoarce din nou în trup.” (%artea 2ecretă a lui'oan *.A-0)

=n ;van$Celia lui 7ilip, 'isus face o referire la învierea spirituală sau a trupului (careimplică necesitatea revenirii in trup dacă nu au biruit incă moartea)A„/amenii care spun că întâi vor muri şi apoi vor învia greşesc. $acă ei nu primescmai întâi învierea în timp ce trăiesc% odată ce mor nu vor primi nimic.” (;van$Celialui 7ilip @5A*.)

%âteva referiri la crearea sufletelor înainte de trup si la reîncarnare au supravieţuit înBiblie, cCiar dacă traducerile nu sunt neapărat perfecteA


3/8

„+ai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale% te cunoşteam% şi mai înainteca să fi ieşit tu din pântecele ei% 'u te pusesem deoparte şi te făcusem prooroc al neamurilor.” ('eremia *A)

„!elui ce va birui îl voi face un stâlp în templul $umne*eului meu% i el nu va maiș pleca afară”. (#pocalipsa 5A*-) #dică cel care a reu!it să învin$ă moartea, de faptciclicitatea na!terii !i morţii, nu se va mai na!te din nou, ci va mer$e acolo de unde nuse mai întoarce"

„#ată% vă voi trimite pe profetul #lie% înainte ca *iua cea mare i înfrico ată aș ș $omnului să vină” (/aleaCi .A)

„$ar îngerul ia *is0 „nu te teme% 1a-aria2 3...4 5evasta ta 'lisabeta îţi va naşte un fiu% căruia îi vei pune numele #oan3...4 Va merge înaintea $omnului% în du-ul şi puterea lui #lie3...4 ca să pregătească poporul pentru venirea $omnului.” (?uca*A*5,*@)

'isus îi asi$ură pe discipoli că 'oan Botezatorul era 'lieA „$ar vă spun% că #lie a venit%

si ei iau făcut ce au vrut% după cum este scris despre el.” (/arcu 6A*5)

„!ăci până la #oan au prorocit toţi prorocii şi 6egea. 7i dacă vreţi să înţelegeţi% el este #lie% care trebuia să vină.” (/atei **A*5*.)

„$ar vă spun că #lie a şi venit% şi ei nu lau cunoscut% ci au facut cu el ce au vrut.3...4cenicii au inţeles atunci că le vorbise despre #oan 8ote*ătorul.” (/atei *@A*-*5)

„#lie era un om supus acelorlaşi slăbiciuni ca şi noi.” ('acob A*@) eci orice suflet poate rena!te in trup pentru ca 'lie nu era o excepţie, era un om ca oricare altul, cu

misiunea de prooroc"

„7i a ieşit #isus şi ucenicii 6ui prin satele din prea9ma !e*areei lui :ilip. 7i pe drumîntreba pe ucenicii Săi *icândule0 !ine *ic oamenii că sunt; 'i au răspuns 6ui%

*icând0 nii spun că eşti #oan 8ote*ătorul 3inviat%n.a4% iar alţii că eşti #lie% iar alţii căeşti unul dintre prooroci. 7i 'l ia întrebat0 $ar voi cine *iceţi că sunt 'u;


4/8

ascensiune" 2cripturile conţin un limbaE mitic multistratificat" 9ildele sunt un astfel delimbaE"„cenicii 6ui 6au intrebat0 „#nvăţătorule% cine a păcătuit0 omul acesta sau părinţiilui% de sa născut orb; #isus a răspuns0 „5a păcătuit nici omul acesta% nici părinţiilui2 ci sa născut aşa% ca să se arate in el lucrările lui $umne*eu.” ('oan 6A-5)8ăspunsul nu contrazice reincarnarea ci doar credinţele răspândite atunci, cum căna!terea cu diformităţi este fie rezultat al păcatelor lui din vieţi anterioare fie a

părinţilor din viaţa curentă, ceea ce este fals" 2ufletul, în acord cu Doia ivină, ale$e

înainte de na!tere experienţele de viaţă din care poate să înveţe ce are nevoie deinvăţat" 4u ca pedeapsă deci, ci ca !ansă"

ri$ene susţinea idea existenţei sufletelor „înainte de crearea lumii de către !reator%care% a creat un mare număr de inteligenţe spirituale. 6a început devotatecontemplării şi iubirii creatorului lor% aproape toate aceste inteligenţe au început să

se îndepărte*e de contemplarea !reatorului% şi iubirea lor a început şi ea să seracească. !ei a căror iubire a scă*ut cel mai mult au devenit demoni. !ei a căror iubire a scă*ut moderat au devenit suflete de oameni care eventual sau încarnat întrupuri. !ei a căror iubire a scă*ut cel mai puţin au devenit îngeri. nul% totuşi% care

a rămas devotat perfect lui $umne*eu a devenit prin iubirea lui pentru !reator% unul cu !uvântul (6ogos lui $umne*eu. 6ogosul sa încarnat şi sa născut devenind #isus!-ristos. !ondiţiile diverse în care se nasc fiinţele umane depind de ce au făcut

sufletele lor înainte. )şa că% ceea ce pare nedrept% unii născuţi săraci şi alţii bogaţi%unii bolnavi şi alţii sănătoşi% şi aşa mai departe% este de fapt% spunea /rigene% un

produs secundar al liberei voinţe a oamenilor. )stfel% creaţia materială este cel puţinimplicit de o categorie ontologică inferioară decât cea imaterială sau spirituală% şitrupurile materiale pe care omul le asumă după cădere vor fi eventual aruncate.”ri$ene, insista în le$ătură cu învierea fizică, dar în contrast cu #tCena$oras(*55*60), care credea că trupurile pământe!ti ar fi precis reconstituite în viaţa de apoi,

ri$ene spunea că noţiunea lui 9avel de trup spiritual înfloritor este mai potrivită" ;lera un aderent strict al 2cripturilor !i nu făcea nicio afirmaţie fără citate !i fundament$asit în ele" ;ra un aderent al Bisericii N'deale Universale a lui %ristos in %er si9ământN, nu a unei Biserici emipirice !i susţinea ideea că această Biserică idealădeţine misterele salvării !i astfel era indiferent la o or$anizare exterioară a ei"

#!a deci, reîncarnarea a fost un concept cunoscut !i acceptat de Biserica %re!tină pânăîn anul .5 !i respectiv 5, când a fost scos din %anon la %onciliul al doilea de la%onstantinopol sau 2inodul al Dlea ecumenic, la ordinul împăraţilor 'ustinian (9etrus2abbatius) !i >eodora, cu mai mult de Eumătate din membrii consiliului lipsă"

%onciliul a fost doar faza finală a unui lun$ !i tumultuos conflict care a început cuedictul lui 'ustinian din .5, emis cu ocazia convocării unui mic conciliu localîmpotriva lui ri$ene !i a „ri$enismului” care cuprindea credinţa reîncarnării,derivată din învăţăturile lui 'isus !i a apostolilor, păstrate la #lexandria !i alte centrecre!tine" #cest edict, care a fost trimis apoi tuturor patriarCilor obli$aţi săl semneze,era o desconsiderare a %onciliului anterior de la %alcedon din .* !i celor peste 00de episcopi cre!tini care au participat la el, !i o impunere directă a puterii imperialeasupra Bisericii" 9apa Di$ilius a refuzat să recunoască edictul imperial !i in . a fostrăpit de împărat la %onstantinopl, pentru al obli$a să discute problema întrun sinodla comandă" 'ustinian a început demersurile de convocare a unui conciliu intenţionând


5/8

să condamne „ri$enismul” !i să anuleze condamnarea monofizismului de la%alcedon"

9entru acest plan, 'ustinian a încercat să pre$atească un document pentru conciliu,care ar fi avut simpla nevoie doar de aprobarea episcopilor" 9apa Di$ilius a refuzat sărecunoască un document pre$ătit de o autoritate laică !i la ameninţat pe 'ustinian cuexcomunicarea în caz că ar fi continuat cu acest plan" 'ustinian a ordonat arestarea luiDi$ilius, dar acesta a scăpat refu$iinduse la %alcedon, de unde a emis un decret prin

care excomunica pe toţi care ar unelti împreună cu =mpăratul" =nfrânt de opinia publică, 'ustinian a retractat propriile enunţuri !i a încCeiat persecuţia" ar în cele dinurmă a fost convocat conciliul"

Biserica din răsărit era controlată de =mpăratul Bizantului" =mpotriva acestui lucru sau ridicat părinţii Bisericii cum au fost /aximos /ărturisitorul in sec D'', 'oanamascCin si altii in sec D''', care au contestat drepturile împăratului de a interveniiîn treburile Bisericii" 7oarte ener$ică în acest sens a fost reacţia călu$ărilor mănăstirii2toudios din %onstantinopol" #ceste proteste au culminat cu scCisma definitivă dintreBiserica romană !i cea de răsărit din anul *0., când patriarCul /iCail erularios !ia

impus voinţa împotriva împăratului" =n vremurile lui 'ustinian, împăratul era „alesullui umnezeu”" 4u era un lucru nou pe atunci, împăraţii, cezarii romani, eraudivinizaţi după moarte iar iocleţian cCiar în timpul vieţii" 'ustinian este considerat„sfânt” cCiar dacă întretimp au avut loc scCisme !i lupte duse împotriva autorităţiiîmpăraţilor asupra Bisericii"

4iciodată nu a fost pusă reîncarnarea în vreo discuţie la vreun sinod până atunci" incontră, fusese întărită în doctrina reli$ioasă la %onciliul ;cumenic de la %alcedon din.*, care a condamnat monofizismul" %are a putut fi motivul pentru a scCimba acestconcept acceptat până atunci< Unii afirmă că impărăteasa i!i dorea divinizarea

propriei persoane si din această cauză a dispus condamnarea invăţăturilor lui ri$ene pentru că recunoa!terea reincarnării era un obstacol pentru ea" 9oate a fost mai multde atât" 'deea creării tuturor sufletelor de %reator inainte, căderea ulterioară a unoradintre ele, si necesitatea vieţilor repetate până la salvarea lor, nu putea sa convinăcelor care aveau de câ!ti$at din doctrine care le dădeau o aparentă putere asupramaselor"

'n aplicarea planului dorit, împărăteasa !ia creat o reţea de a$enţi dintre călu$ăriimonofiziţi, cu care conducea din umbră imperiul Bizantin, inclusiv pe soţul ei"9uterea pământească lucra însă cu întunericul, a!a cum o dovedesc le$endele !i

istorisirile în le$ătură cu cei doi împăraţi" Un motiv pentru care doctrina reîncarnăriitrebuia desfiinţată, era că dădea putere morală maselor care trebuiau controlate !isubmina astfel puterea clerului !i autorităţii împăraţilor, cărora le convenea doctrina„o sin$ură viaţă G o sin$ură !ansă”" 9rin frică, oamenii erau făcuţi să asculte cusupunere" acă nu exista reîncarnare nu exista altă !ansă de reparare a păcatelor" „5utrebuie să munceşti spiritual pentru evoluţia ta ca suflet şi conştiinţă. Trebuie doar săcre*i că mântuitorul sa sacrificat pentru tine ca să te salve*i si dă ce*arului ce e al ce*arului”. acă ai o sin$ură viaţă si nu ai reu!it să te mantuie!ti, să te duci in rai,rezultă că esti pierdut pe veci" eternitate în „iad” nu este cam mult pentru $re!elilefăcute în câtiva ani de viaţă< in fericire, lucrurile nu stau a!a"


6/8

ri$ene, !eful Ocolii %ateCetice din #lexandria, era unul din cei mai luminaţi !irespectaţi teolo$i" 4imeni nu la condamnat vreodată 500 de ani in interiorul Bisericii

pentru învăţăturile lui, nici in viaţă nici după moarte" Pinta era cunoa!terea !i propovăduirea de către ri$ene a unor adevăruri cu mult mai profunde decât ideeareincarnării, dar care făcea parte din ea" 8eîncarnarea era un detaliu al învăţăturilor

păstrate în textele #postolice aflate in posesia lui %lement din #lexandria !i apoi adiscipolului lui, ri$ene" ;ra un detaliu totu!i esenţial" ar adevăratul scop al

persecuţiei !i anatemizarii lui ri$ene !i ri$eni!tilor erau unele învăţături aleapostolilor si a lui 'isus, păstrate în texte !i manuscrise vecCi crestine, la #lexandria !imănăstiri din ;$ipt" ri$ene, avusese in posesia lui scrieri cre!tine „apocrife” care sedoreau dispărute împreună cu credinţa in ele, deoarece susţineau posibilitateaeliberării sufletului, urmând învăţăturile !i exemplul lui 'isus !i lucrând salvarea

propriului lor sufletului ducând cu el mai departe, de la o viaţă la alta, con!tiinţa luiunită !i rezultatele bune ale muncii lui spre propria mântuire" ri puterea laică, ca demulte ori in istorie o unealtă, urmărea contrariul, să tină omenirea dependentă, subcontrol draconic !i i$noranţă" /anuscrisele vecCii Biserici cre!tine (din primele secoledupă %Cristos) descoperite la BeCnesa in *60, 4a$ Qammadi in *6., ;$ipt, cât si

cele descoperite la /area /oartă, la Rumran, in *6.@, atestă, alături de altele,doctrina reîncarnării" ;ssenienii, unul din cele 5 curente socialreli$ioase (pe lan$ăfarisei si saducei), din care făcea parte si 'isus, credeau in reîncarnare" esi nu aparenici o menţiune despre ei in evan$Celiile biblice, ace!tia au existat intro comunitatecu statut monaCal la Rumran"

'ustinian, a convocat in mai 5 consiliul ecumenic al %onstantinopolului !i aordonat scoaterea dintre textele Biblice a detaliilor invăţăturilor ezoterice date de 'isusapostolilor după inviere, ordonând Bisericii să se supună edictului dat de acesta in.5" Dotul a fost de 5 la -" 4umai 10S au fost de acord cu ceea ce li sa cerut" in cei

două sau trei mii de episcopi cre!tini, caţi erau in toată lumea, numai *1 au participat, faţă de cei peste 00 (cel mai mare număr de episcopi adunaţi vreodată laun conciliu) câţi au participat la conciliul de la %alcedon din .*, unde aceste texte aufost acceptate"

%el mai de seamă istoric Bizantin, 9rocopius, secretarul $eneralului Belisarius, careera mâna dreaptă a împăratului !i confidentul sau personal, descrie cu lux deamănunte pe cei doi impăraţi in istorile sale" 8eferirile anecdotice din aceste istorisirierau atât de ne$ative la adresa celor doi încât unii au pus la îndoială adevărul lor" ;ldeclara că cei doi erau „spirite malefice, demoni, care au luat înfătisare umană pentru

a face mare rău omenirii, o a doua pla$ă de care nu se putea scăpa”" =n timpul lui'ustinian a fost o mare pla$ă de ciumă bubonică în care a pierit un sfert din populatiaimperiului" =n timpul domniei lor, imperiul Bizantin a fost ruinat, viata devenise foartenesi$ură iar fărădele$ea, corupţia si violenţa stăpâneau pretutindeni" %onformmărturiilor istoricului, >eodora, soţia lui 'ustinian cu -0 de ani mai tânără decât soţulsău, fica unui circar îmblânzitor de ursi din Bizanţ, o prostituată in tinereţe care î!ioferea servicile oricui, a urcat rapid scara socială pe baza „celei mai vecCi meserii”"Qacebolus, tânărul $uvernator din 9entapolis fermecat de ea, a plecat cu >eodora in#frica de nord, unde ea a abuzat de încrederea lui, !i a acumulat mari bo$ăţii pespatele poporului" %ând plân$erile tot mai mari ale poporului au aEuns la urecCea lui


7/8

Qecebouls, acesta a alun$ato de la palatul lui, !i ia confiscat toată averea" oar cuCainele de pe ea a plecat spre #lexandria" # trecut porţile ora!ului aEutată de uncălu$ăr pe nume ;utTces" ;ra acela!i ;utTces condamnat de conciliul de la %alcedon,cel care a lansat monofizismul, !i care i!i trăia exilul acolo" /ai târziu >eodora !iaamintit de acest călu$ăr !i la folosit pentru a a!i pune in aplicare planul întunecat";utTces a fost numit patriarC al %onstantinopolului !i a fost pre!edintele conciliului dela %onstantinopol din 5"

>eodora la presat pe soţul său să facă o împăcare între ortodoxie si monofiziţii din2iria si ;$ipt, spunândui că motivul pentru care monofiziţii refuzau decreteleconciliului de la %alcedon era că nu au fost condamnate scrierile lui >Ceodor, episcopdin /opsuestia (care a studiat la !coala din #ntioC !i era profesorul lui 4estor),>Ceodoret impotriva lui %Tril patriarCul din #lexandria (%Tril a scris impotriva lui

4estor din #ntioC !i in ar$umentările sale susţinea „CTpostasis union” al !colii din#lexandria), !i scrisoarea lui 'bas catre /aris din 9ersia, toate de orientare

4estoriană" %ele „trei capitole” au fost puse in discuţie la %onciliul de la %alcedon dar nimeni nu $ăsise in ele o vină" 'n plus, cei trei autori nu mai erau de mult timp în viaţă!i au murit în comuniune cu Biserica" >Ceodor din /opsuestia a scris impotriva lui

ri$ene" 9roblema „celor trei capitole” a fost ridicată prima dată de >Ceodor #scidas,lider al ri$enistilor, care motiva împăratului că antiri$enismul a pornit de la>Ceodor care scrisese împotriva lui ri$ene"

9entru satisfacţia monofiziţilor !i a împărătesei, împăratul a emis un edict prin carecondamna aceste scrieri in .5, condamnare repetată in conciliul de la %onstantinopoldin maiiunie 5"„$e aceea este clar că sufletele nu sunt aruncate in trupuri pentru pedepsirea

păcatelor aşa cum pretind ei prostesc% dar pentru că $umne*eu a fabricat trupul şi sufletul in acelaşi timp% creândul pe om in întregime perfect 3trup şi suflet4.”

(scrisoare lui 'ustinian către /enna, patriarCul %onstantinopolului, din .5)

9rin preexistenţa sufletelor, omul este in primul rând o fiinţă spirituală" ;xistă cCiar in 2criptură referire la preexistentă" ri$ene cita ;fesieni *A. ca dovadăA „&recumîntru 'l nea şi ales% înainte de întemeierea lumii% ca să fim sfinţi şi fără de pri-ană învă*ul si iubirea 6ui.” (;fesieni *A.)ri$en scrie că „anumite mistere aparţin doar celor maturi spiritual in %uvânt, !i că nutrebuie să se dea ce este sfânt câinilor, nici perlele aruncate porcilor"”

Bisericile %re!tine astăzi sunt „%alcedoniene” !i consideră monofizismul eretic"

/onofiziţii considerau că 'isus avea o sin$ură natură (o sin$ură ipostază), fie divină,fie o sinteză divinumană fără distincţie între ele" 9e când diofizismul, consideră că'isus menţinea două naturi distincte, una umană si una divină";ste interesant că 'ustinian a construit biserica 2fânta 2ofia din %onstantinopol care afost transformată in mai *.5 in moscCee turcească, exact la 600 de ani de la conciliulecumenic care sa ţinut in această incintă"

8eîncarnarea a fost susţinută !i de alte reli$ii mai vecCi, cum sunt BraCmanismulDedic, Qinduismul, BuddCismul, >aoismul, 'udaismul ortodox si altele, cCiar dacă niciaceste reli$ii nu au fost imune la deformării ale adevărului fiind manipulate de


8/8

oameni" 7ariseii care credeau in DecCiul >estament credeau si in reincarnareasufletului" 2aducCeii materialisti, exponenti ai puterii de stat nu credeau nici in spiritnici in nemurire"

;ste sufletul care se reîncarnează nu personalitatea, care se scCimbă de la o viaţă laalta" Un suflet nu se încarnează in mod automat, nepărat pentru că are datorii Farmice,dar atunci când le are, trebuie să culea$ă roadele $ândurilor !i faptelor lui !i înainte dena!tere î!i ale$e exact acele experienţe de viaţă din care are nevoie să înveţe lecţiile

necesare evoluţiei lui !i să plătească datoriile Farmice" ?e$ea Farmei este le$eauniversală a cauzei !i efectului" %e semeni aceea cule$i" acă unii cred că nu existăasemenea le$e ei pot face orice doresc întro viaţă pe care o cred unică, fără să deasocoteală nimănui pentru $ândurile !i faptele care le acompaniază con!tiinţa care auafectat în mod ne$ativ alte fiinţe, sau, dacă cred că dau socoteală, să trăiască cu fricaunei sin$ure vieţi !i sin$ure !anse" ;ste de aEuns doar să crezi, ca să te mântuie!ti, fărăo muncă interioară de purificare si vindecare care să te ducă la cunoa!terea adevărului!i trezirea spirituală care să te elibereze< 7iecare e îndreptăţit să creadă ce îi dicteazăcon!tiinţa, propriul adevăr" %redinţele se pot scCimba cCiar în decursul vieţii" ;le sunt

bazate pe experienţe proprii, înţele$ere, cultură, vârstă, educaţie" 7iecare poate crede

lucruri diferite la momente diferite" #cceptarea acestui lucru ca fiind ceva uman aduce pace"

arma, se spune că este bună sau rea" ar cu adevărat nu este nici bună nici rea, nueste nici răsplată nici pedeapsă" ;ste o oportunitate de a învăţa, cre!te !i evolua casuflet înapoi la 2ursa tuturor sufletelor" /ulte din talentele noastre vin din încarnărileanterioare, la fel !i unele amintiri si emoţii" ?e purtăm cu noi în memoriasubcon!tientă" 2unt tot mai multe cazuri de oameni care î!i aduc aminte vieţileanterioare" Unii sin$uri alţii aEutaţi de Cipnoză re$resivă" r" 'an 2tevenson, un

psiCiatru de la Universitatea din Dir$inia, a investi$at sute de cazuri si a $ăsit cel puţin

.. dintre ele valide";xistă însă o altă le$e mai presus de le$ea Farmei, !i aceea e le$ea $raţiei divine careecCivalează cu %on!tiinţa %ristică în om" ar până ce această con!tiinţă nu e deplinrealizată, le$ea, le$ea cauzei !i efectului, rămâne valabilă !i nescCimbată"

%u toate acestea, important este cum trăie!ti în 9rezent, pentru că numai a!a poţiscCimba trecutul sau viitorul" #sta contează pentru un suflet care se străduie!te pentru

purificare, vindecare !i evoluţie spre %on!tiinţa %ristică" 7aptul că nu îţi aminte!tivieţile anterioare, are rostul de a te face să te concentrezi în prezent" in punct devedere superior nu există reîncarnare pentru 2ine, pentru că la acest punct de vedere

înseamnă că îţi aminte!ti cine e!ti ca 2ine superior !i %on!tiinţa %ristică, care nu sena!te cu adevărat niciodată !i este nemuritor"

?umina #scensiunii">oate drepturile de autor sunt rezervate" #rticolul nu poate fi reprodus sau republicatfără permisiunea autorului"

reîncarnarea În textele creștine

Documents