UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA

FACULTATEA DE LITERE

ŞCOALA DOCTORALĂ

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT CU TEMA

STRUCTURI PRONOMINALE

IcircN TEXTELE BIBLICE ROMAcircNEŞTI

Coordonator ştiinţific

Prof univ dr

Petre Gheorghe Bacircrlea

Doctorand

Mihaela Chivoiu (Ştefan)

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

2

STRUCTURI PRONOMINALE IcircN TEXTELE BIBLICE ROMAcircNEŞTI

-CUPRINS-

SIGLE ŞI ABREVIERI 1 INTRODUCERE 11 Argument

12 Stadiul cercetărilor 121 Studii apărute icircnainte de anul 1990 122 Studii apărute după anul 1990 13 Metode de lucru 14 Materialul de lucru 2 LIMBAJUL BISERICESC 21 Importanţa textelor religioase pentru istoria limbii romacircne 22 Particularităţi ale limbajului bisericesc 3 PRONUMELE IcircN STRUCTURA MORFOLOGICĂ A TEXTELOR RELIGIOASE 31 Pronumele ndash Preliminarii Aspecte definitorii Categorii gramaticale 32 Distribuţia formelor pronominale icircn textele biblice

321 Pronumele personal 322 Pronumele reflexiv 323 Pronumele de icircntărire 324 Pronumele posesiv 325 Pronumele demonstrativ 326 Pronumele interogativ 327 Pronumele relativ 328 Pronumele nehotăracirct 329 Pronumele negativ

4 PERSPECTIVA PRAGMATICĂ ASUPRA VALORILOR SINTACTICO-STILISTICE ŞI SEMANTICE ALE STRUCTURILOR PRONOMINALE 41 Delimitări conceptuale

42 Contextualizarea biblică a unor structuri pronominale 5 CONCLUZII 6 BIBLIOGRAFIE 61 Surse 62 Lucrări de referinţă 7 INDICE DE PRONUME

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

3

STRUCTURI PRONOMINALE IcircN TEXTELE BIBLICE ROMAcircNEŞTI

Lucrarea de faţă porneşte de la premisa că icircn diacronie limba romacircnă literară datorează

enorm variantei religioase vechi de vreme ce icircnceputurile sale (ale limbii literare) sunt stracircns

legate de eforturile primilor traducători de a da expresie romacircnească textului sacru Textele

religioase au beneficiat şi de avantajele tiparului mai mult decacirct textele laice Prin raportare la

istoria limbii ponderea Bibliei dar şi a altor texte religioase privite ca surse şi model pentru

evoluţii morfo-sintactice şi inovaţii lexico-semantice este mult mai mare decacirct pare Pe de altă

parte icircn plan sincronic există o variantă stilistică religioasă de sine stătătoare icircn cadrul căreia se

evidenţiază aspecte particulare la nivel lexical morfo-sintactic şi pragma-semantic

Obiectul cercetării de faţă icircl constituie structurile pronominale utilizate icircn texte de

referinţă pentru evoluţia limbii romacircne literare structuri care s-au dovedit a fi un material extrem

de fertil atacirct din punctul de vedere al analizei tradiţionale descriptive cacirct şi din cel al

pragmaticii lingvistice Complexitatea provine din ocurenţele unor forme pronominale

particulare concurenţa unora dintre ele (el vs icircnsul) diferenţe de topică icircn versiunile biblice

istorice dar şi din reluarea unor structuri cu semnificaţii speciale perpetuarea unui anumit

comportament discursiv icircn versiunile actuale etc

Dincolo de abordarea tradiţional filologică descriptivă şi comparativ-istorică lucrarea de

faţă a valorificat şi avantajele pe care metoda analizei pragmatice le conferă unei astfel de

icircncercări Principiile şi conceptele extrase din pragmatica lingvistică au fost aplicate icircntr-o

manieră proprie Unele exemple excerptate din textul biblic (care prin nivelurile logic şi

gramatical se pretează la un astfel de exerciţiu) au fost comentate şi din punct de vedere logico-

tematic din punctul de vedere al structurii lingvistice sau din cel al contextului istorico-

geografic Scopul utilizării unei astfel de metode se referă icircn primul racircnd la identificarea şi

interpretarea mărcilor producerii discursului (mărci de natură fonetică semantică morfologică

sintactică) precum şi la efectele obţinute icircn urma receptării enunţurilor Icircn acest sens am avut icircn

vedere o abordare multidisciplinară (lingvistică logică psihologie istorie geografie etc) care

icircn principiu se axează pe cele două coordonate majore lingvistica şi logica

Demersul de faţă presupune un studiu lingvistic comparativ avacircnd ca sprijin mai multe

versiuni biblice romacircneşti ilustrative pentru evoluţia structurilor pronominale şi reprezentative

pentru diverse stadii ale dezvoltării limbii literare Au fost alese textele Noului Testament (icircn

special Evangheliile) din

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

4

Biblia de la Bucureşti (1688)

Biblia de la Blaj (1795)

Biblia de la Buzău (1856)

Biblia de la Sibiu (1858)

Biblia Sinodală (1914)

Biblia (1923) icircn traducerea lui Dumitru Cornilescu

Biblia jubiliară diortosită de IPS Bartolomeu Anania

Biblia icircn uz

Pentru textul biblic actual a fost consultată atacirct varianta tipărită (ediţia 2002) cacirct şi cea

electronică (din care au fost alese exemplele dat fiind faptul că textul icircn format electronic este

adaptat la normele ortografice icircn vigoare)

Capitolul introductiv al lucrării fixează cacircteva repere legate de studiile despre limbajul

biblic apărute de-a lungul timpului icircn special după anul 1990 cacircnd se constată o creştere a

preocupărilor icircn acest domeniu

Capitolul următor abordează bdquoImportanţa textelor religioase pentru istoria limbii

romacircnerdquo precum şi bdquoParticularităţi ale limbajului bisericescrdquo pornind de la premisa că textele

religioase (care au avut ca sprijin tiparul) au fost dominante mult timp icircn contextul procesului

destul de lent de laicizare a culturii romacircne

Cel de-al treilea capitol vizează bdquoPronumele icircn structura morfologică a textelor

religioaserdquo Icircn primul subcapitol sunt discutate cacircteva aspecte definitorii şi categorii gramaticale

ale pronumelor Limba romacircnă nu poate fi considerată icircn afara clasei morfologice a pronumelor

chiar dacă icircn anumite situaţii acestea sunt facultative sau omise icircn mod voit existenţa lor fiind

implicită Celălalt subcapitol prezintă distribuţia formelor pronominale icircn textele biblice icircn

primul racircnd icircn funcţie de criteriul semantic pentru ca uneori să se facă trimitere şi la alte

criterii de clasificare (criteriul morfologic criteriul etimologic etc)

Icircn această parte a lucrării am surprins evoluţia unor structuri pronominale normele care

guvernează actualizarea lor icircn limbajul biblic dar şi dinamica unor interferenţe pragmasemantice

cu limbajul laic Observaţiile se structurează icircn funcţie de cele nouă tipuri de pronume

considerate după criteriul semantic (pronumele personal pronumele reflexiv pronumele de

icircntărire pronumele posesiv pronumele demonstrativ pronumele interogativ pronumele relativ

pronumele nehotăracirct pronumele negativ) De asemenea am prelungit analiza pentru subtipurile

fiecăruia dintre pronumele amintite (de exemplu pronumele demonstrativ icircnregistrează forme

diferite icircn funcţie de actualitatea nonactualitatea spaţio-temporală cognitivă sau discursivă aşa

icircncacirct pronumele demonstrativ ndash de apropiere de depărtare de identitate de diferenţiere ndash

cunoaşte un inventar extrem de bogat)

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

5

Faţă de morfologia limbii moderne cea specifică secolelor al XVI-lea ndash al XVII-lea

apare icircncărcată de forme neunificate icircncă prin acţiunea analogiei Icircn acest context evoluţia

formelor pronominale romacircneşti stă sub semnul complexităţii al existenţei unor forme paralele

(de exemplu pronumele relativ care se actualiza icircn limba veche atacirct prin forma invariabilă

impusă astăzi de norma literară cacirct mai ales prin forme variabile articulate de tipul carea

carele carii etc) Icircn diverse faze istorice pronumele şi-a modificat inventarul (de exemplu icircn

secolul al XVI-lea pronumele nehotăracircte şi cele demonstrative din limba romacircnă icircnregistrau

forme particulare cineşi cinevaşi neştine nescare varecare ceşteia ceşti etc)

Analiza limbajului biblic a evidenţiat trăsături arhaice ale limbii romacircne păstrate pe

alocuri icircn Biblia Sinodală (1914) şi chiar icircn Biblia icircn uz respectiv Biblia versiunea Anania Un

fenomen recurent este concurenţa dintre el şi icircnsul fenomen care s-a manifestat icircncepacircnd cu

secolul al XVI-lea şi a culminat cu secolul al XVIII-lea cu impunerea ulterioară a primei forme

icircn limba literară Prezenţa formelor pronumelui icircnsul icircn textele biblice contemporane constituie

una dintre caracteristicile limbajului biblic dovada caracterul conservator al acestuia din urmă

(mai ales icircn privinţa textelor biblicereligioase ortodoxe şi mai puţin a celor catolice şisau

protestante) caracter justificat prin dorinţa respectării surselor sau modelelor traducerii cacirct şi

prin respectarea tradiţiei şisau a dogmei

Icircn limba veche sunt atestate forme de icircntărire particulare pornind de la unele pronume

personale care pot primi particula ndashşi eluş(i) (bdquoel icircnsuşirdquo) eiş(i) voiş loruş(i) O privire

diacronică asupra formelor pronominale romacircneşti demonstrează că acestea au icircnregistrat

tendinţa spre simplificarea şi reducerea flexiunii Unele relative folosite icircn limba veche cu

valoare nehotăracirctă (tot cel ce tot cine) au dispărut din uzul actual

Capitolul al patrulea ndash bdquoPerspectiva pragmatică asupra valorilor sintactico-stilistice şi

semantice ale structurilor pronominalerdquo ndash are icircn vedere contextualizarea biblică a unor structuri

pronominale Icircn delimitarea modelului de analiză pragmatică am pornit de la interpretarea

interacţiunii comunicative legată de mărcile producerii enunţului şi efectele care se obţin icircn

urma receptării acestuia Demersul nostru s-a axat pe relevarea aspectului logic şi a celui

lingvistic icircntr-o abordare plurivalentă (elemente de logică lingvistică psihologie sociologie

istorie etc) necesară unei analize contextuale

Icircn analiza noastră am utilizat o grilă extrasă din teoriile analizei pragmatice adaptată de

noi icircnsă tocmai din dorinţa de a servi cacirct mai bine relevării mesajului desprins din discursul

biblic

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

6

I Primul nivel al grilei porneşte de la evidenţierea termenilor enunţului logic

(exprimarea unei judecăţi cu ajutorul unui subiect logic al unui predicat logic reliefarea

circumstanţelor şi a conectărilor)

II Pornind de la aceste date logice am icircncercat să delimităm implicaţiile de natură

ontologică şi spirituală contextul extralingvistic (istorico-geografic psihologic social etc) al

redactării iniţiale a textelor biblice şi nu mai puţin al realizării diferitelor versiuni romacircneşti ale

acestora

III Cel de-al treilea nivel al analizei noastre a vizat structura lingvistică a enunţului

respectiv particularităţile de natură gramaticală fonetică lexico-semantică ale acestuia

Capitolul al cincilea fixează concluziile la care am ajuns cu privire la structurile

pronominale icircnregistrate icircn textul biblic şi este urmat de bibliografie şi de un indice de pronume

care inventariază atacirct formele actuale cacirct şi formele particulare specifice unor stadii anterioare

din evoluţia limbii romacircne

Concluzii

Analiza comparativă a corpusului de texte biblice a evidenţiat bdquomodelulrdquo de limbă

romacircnească propus de textul biblic vechi icircn ce măsură corespunde el ndash din punct de vedere

lingvistic ndash textului biblic actual respectiv textului laic

Limbajul biblic prezintă trăsături individualizatoare precum şi implicaţii semantice şi

stilistice generate de comportamentul discursiv şi posibilităţile combinatorii pe care le

icircnregistrează structurile pronominale alături de alte clase morfologice

Analiza limbajului biblic nu poate face abstracţie de pronume chiar dacă icircn anumite

situaţii acestea sunt facultative sau omise icircn mod voit existenţa lor fiind implicită Lexicalizarea

lor este purtătoare de emfază de cele mai multe ori

Din punctul de vedere al distribuţiei formelor pronominale textul sacru constituie un

etalon referitor atacirct la dimensiunea sincronică a limbii la raportul icircntre limbajul biblic şi limba

literară cacirct mai ales la cea diacronică la etapele pe care o clasă morfo-sintactică le parcurge de-a

lungul timpului

Icircn diverse faze istorice pronumele şi-a modificat inventarul (de exemplu icircn secolul

al XVI-lea pronumele nehotăracircte şi cele demonstrative din limba romacircnă icircnregistrau forme

particulare cineşi cinevaşi neştine nescare varecare ceşteia ceşti etc)

Actualizarea structurilor pronominale icircn textul biblic implică valori sintactico-

stilistice şi semantice particulare care oferă o bază solidă pentru o analiză pragmatică icircncepacircnd

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

7

cu distincţia conferită de grafiile cu majusculă ale pronumelor şi continuacircnd cu structuri relative

folosite icircn limba veche cu valoare nehotăracirctă (tot cel ce tot cine) astăzi dispărute din uz

Textul biblic este caracterizat de o anumită inconsecvenţă icircn privinţa dublării

formelor accentuate ale pronumelui personal atacirct de la o epocă la alta cacirct şi icircn cadrul aceleiaşi

epoci (diferenţă dialectală icircntre Biblia de la Buzău şi Biblia de la Sibiu) şi chiar icircn cadrul

aceluiaşi text biblic Acest aspect se leagă fie de reguli oscilante fie de particularităţile textului

biblic subordonat icircntotdeauna dogmei şi urmacircnd icircndeaproape sursele prin calchiere sau

traducere literală

Reţin atenţia trăsături arhaice ale limbii romacircne păstrate pe alocuri icircn Biblia Sinodală

(1914) şi chiar icircn Biblia icircn uz respectiv Biblia versiunea Anania Spre exemplu un fenomen

recurent este concurenţa dintre el şi icircnsul care s-a manifestat icircncepacircnd cu secolul al XVI-lea şi a

culminat cu secolul al XVIII-lea pentru ca ulterior forma el să fie preferată de limba literară

Regulile fonetice oscilante sau icircntacircrzierea generalizării acestora justifică actualizarea

icircn versiunile biblice analizate a unor forme particulare icircnlocuite de cele uzuale la icircnceputul

secolulului al XX-lea (Biblia Sfacircntului Sinod 1914)

Dintre versiunile biblice istorice interesează icircn mod deosebit Biblia de la Buzău

deoarece spre deosebire de Biblia de la Sibiu tipărită icircn aceeaşi epocă se apropie mult mai mult

de normele lingvistice actuale din punctul de vedere al distribuţiei şi comportamentului discursiv

al structurilor pronominale

Unele dintre trăsăturile limbajului biblic vechi nu sunt bdquoadaptaterdquo icircn textele biblice

contemporane ci dimpotrivă ele constituie specificul limbajului biblic şi vin să confirme

caracterul conservator al acestuia din urmă (mai ales icircn privinţa textelor biblicereligioase

ortodoxe şi mai puţin a celor catolice şisau protestante)

Textele biblice vechi atestă pronumele dacircnsul (doar N ndash Ac) unul dintre elementele

graiurilor maramureşene care ndash prin extinderea ariei de răspacircndire spre sud ndash a contribuit la

constituirea limbii romacircne literare şi este folosit şi astăzi mai ales icircn limbajul colocvial Se

remarcă echivalenţe sintactice de tipul pronume demonstrativ pronume personal de persoana a

III-a icircnlocuirea demonstrativelor din textele biblice vechi (şi chiar din textul Bibliei Sinodale)

aduce un plus de claritate contextelor din textele biblice actuale Pe de altă parte evoluţia morfo-

lexicală respectivă ilustrează şi o schimbare de atitudine dogmatică icircn sensul unei mai

pronunţate apropieri a planului uman de cel divin (Acela vs El pentru divinitate)

Din punctul de vedere al frecvenţei icircn textul biblic ponderea este deţinută de pronumele

personale de cele relative şi de cele demonstrative iar valoarea cu care se actualizează

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

8

predominant formele care suportă conversiune este cea adjectivală Icircn versiunile biblice istorice

se remarcă ocurenţe ale formelor de icircntărire utilizate cu valoare pronominală spre deosebire de

limba actuală care preferă uzul adjectival al acestora

Textul neotestamentar vechi atestă forme pronominale particulare datorate unor reguli

fonetice oscilante sau icircntacircrzierii generalizării acestora este vorba despre forme precum noao

noă voao voo voă eale icircm icircţ care vor fi icircnlocuite icircn limbajul biblic de cele uzuale la

icircnceputul secolulului al XX-lea (Biblia Sfacircntului Sinod 1914) Se constată o inconsecvenţă icircn

privinţa dublării formelor accentuate ale pronumelui personal atacirct de la o epocă la alta cacirct şi icircn

cadrul aceleiaşi epoci (diferenţă regională icircntre Biblia de la Buzău şi Biblia de la Sibiu) şi chiar

icircn cadrul aceluiaşi text biblic Acest aspect poate fi pus pe seama unor reguli oscilante sau a

conservatorismului specific textului biblic care nu oferă traducătorului posibilităţi prea largi de

adaptare la normele literare icircn vigoare

Inconsecvenţa ortografică legată de scrierea cu majusculă a pronumelor care icircnlocuiesc

numele lui Iisus Hristos se remarcă atacirct prin raportare la epoci diferite (icircn Biblia de la Bucureşti

respectiv Biblia de la Sibiu lipsa majusculei) dar şi icircn cadrul aceluiaşi text biblic (icircn Biblia de la

Buzău şi icircn Biblia sinodală utilizarea este oscilantă)

Tot la capitolul inconsecvenţe ortografice amintim şi scrierea numelui lui Iisus Hristos

(inconsecvenţă de natură confesională asupra căreia nu vom insista icircn Biblia Cornilescu apare

grafiat Isus Hristos) precum şi scrierea unor forme pronominale personale care fie se despart

prin apostrof sau prin cratimă de verbul pe care-l icircnsoţesc (Biblia de la Buzău) fie fac corp

comun cu acesta (Biblia de la Sibiu)

Distribuţia pronumelor reflexive evidenţiază forme hibride construite cu particula de

icircntărire -şi sineşi sineţi şieşi eluş(i) eiş(i) luiş(i) loruş(i) forme care sunt atestate nu doar icircn

textele biblice mai vechi Biblia de la Bucureşti şi Biblia de la Blaj ci şi icircn textul Bibliei

Sinodale (1914) fiind preluate chiar şi de Biblia icircn uz şi Biblia Anania deşi normele literare

actuale nu le acceptă Prezenţa lor icircn ultimele două versiuni biblice se leagă de dorinţa

diortositorului de a se apropia cacirct mai mult de limbajul biblic de altădată

Analiza comparativă a scos la iveală o inconsecvenţă ortografică referitoare la scrierea cu

sau fără ndashi final a unor forme pronominale această inconsecvenţă apare atacirct diacronic fapt care

poate fi pus de seama rostirii dure a consoanei precedente icircntr-o anumită arie dialectală şi icircntr-un

moment din evoluţia limbii romacircne cacirct şi sincronic la nivelul aceluiaşi text ca dovadă a unei

norme oscilante

Textele biblice analizate icircnregistrează ocurenţe ale formei icircn uz astăzi sine precedată de

prepoziţii specifice icircn legătură cu care se remarcă tendinţa de icircnlocuire cu forme

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

9

corespunzătoare ale pronumelui personal Forma literară pentru cazul dativ sie nu apare icircn

textele studiate Este atestată rar numai icircn textul Bibliei de la Blaj forma şieşi

Icircn privinţa cliticelor reflexive pentru acuzativ reţine atenţia distribuţia icircn paralel a

formelor pentru persoana a III-a să se mai ales icircn textul Bibliei de la Bucureşti şi pe alocuri şi

icircn cel al Bibliei de la Blaj O altă observaţie se leagă de nivelul ortografic respectiv de sudarea

formei scurte a cliticului reflexiv de persoana a III-a s- icircn textul Bibliei de la Sibiu

Compararea textelor biblice analizate a evidenţiat prezenţa unor echivalenţe sintactice de

tipul structură verbală reflexivă structură verbală activă sau pasivă din raţiuni de sporire a

clarităţii textului de dezambiguizare a contextelor Icircn plus se remarcă atacirct icircn versiunile biblice

vechi cacirct şi icircn cele contemporane cumulul de valori semantice pentru formele reflexive (valoare

impersonală valoare pasivă valoare de reciprocitate)

Actualizarea formelor de icircntărire icircn textul biblic se raportează ca şi icircn limba standard la

statutul de forme gramaticalizate de emfază utilizate atacirct cu valoare pronominală (icircn special icircn

versiunile biblice istorice) cacircnd au rol deictic şi mai ales cu valoare adjectivală caz icircn care

funcţionează ca anaforice icircn relaţie cu un antecedent sau cu un subsecvent

Icircn privinţa posibilităţilor combinatorii ale formelor de icircntărire textul biblic respectă

aceleaşi rigori impuse de limba literară şi celorlalte tipuri de texte astfel icircncacirct topica este

condiţionată de particularităţile morfologice ale termenului pe care icircl accentuează Uneori pentru

marcarea focală a anumitor secvenţe sunt necesare mărci specifice de natură prozodică

(accentul de intensitate şi intonaţia) alături de operaţia sintactică de dislocare lineară

(schimbarea topicii bdquonormalerdquo) care are ca şi consecinţă emfatizarea respectivelor componente

pragma-semantice

O altă concluzie se referă la preferinţa textului biblic ndash similară limbii literare actuale ndash

pentru substituirea formelor de icircntărire cu valoare adjectivală prin sinonimul adverbial chiar

respectiv sinonimul adjectival singur (care cumulează adesea sens restrictiv de limitare) care

conferă enunţului claritate Această preferinţă se justifică şi din punctul de vedere al respectării

modelului care a stat la baza traducerii deoarece de cele mai multe ori pentru structurile

respective textul grecesc conţine cuvacircntul μόνος cu sensul bdquosingurrdquo

Icircn limba veche statutul formelor de icircntărire nu era bine definit iar echivalarea lor prin

sinonime de tipul chiar şi singur icircnlătură dificultatea actualizării şi tendinţa ndash neadmisă de

normele literare ndash de folosire invariabilă a acestora fără respectarea icircn icircntregime a mărcilor din

flexiune pentru opoziţiile de persoană gen număr caz ea icircnsuşi lor icircnsuşi Generalizarea

unora dintre forme şi folosirea lor incorectă justifică dezacordul icircn număr prezent ndash destul de rar

ndash icircn textul Vechiului Testament din B1688

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

10

Anumite forme particulare de icircntărire sunt construite pe acelaşi suport etimologic unele

pornind de la forma accentuată a pronumelui reflexiv (sineţi sineşi) altele de la forme ale

pronumelui personal (eluşi eişi voişi loruşi) Este vorba aici despre ocurenţe atestate icircn textul

neotestamentar al B1688 la care se adaugă cel al B1914 şi ndash icircntr-o foarte mică măsură ndash cel al

BA (din dorinţa de a conferi un iz arhaizant textului biblic diortositorul acestei versiuni optează

pentu forma particulară loruşi) Versiunile istorice reflectă limba secolelor al XVI-lea ndash al

XVIII-lea presărată cu unele compuse cu valoare de icircntărire provenite din pronume personale

care primeau particula ndashşi la care se adaugă forme obţinute similar pe baza unor pronume

posesive reflexive demonstrative relative şi nehotăracircte (meleşi sineşi acestaşi careleşi

cevaşi cinevaşi) specifice normei literare sudice

Actualizarea posesivului icircn textul biblic este legată de dobacircndirea unor semnificaţii

particulare contextuale similare celor din limba romacircnă contemporană de exemplu posesivul

ai mei capătă icircnţelesul de bdquopărinţii mei familia mea cei apropiaţi mierdquo posesivul ale mele poate

icircnsemna bdquotreburile mele lucruri pe care le fac de obiceirdquo etc

Alte particularităţi se referă nu numai la topică (nefirească datorată lipsei unor reguli

precise icircn privinţa comportamentului discursiv icircn B1688) ci şi la formele atestate icircn B1688

B1795 şi B1856 respectiv al mieu ai miei ale meale sau de formele conjuncte icircntacirclnite icircn

structuri cu substantive desemnacircnd relaţii de rudenie de tipul tătacircne-său mumă-sa macircne-sa

astăzi considerate colocviale şi nerecomandate de limba literară Icircn plus unele versiuni biblice

(icircn special B1858) icircnregistrează particularitatea separării posesivelor de numele determinat prin

intermediul apostrofului sau sudarea celor două părţi de vorbire

O altă concluzie la care ne-a condus analiza de faţă se referă la distincţia icircntre cele două

situaţii semantico-pragmatice de exprimare a posesiei icircn discursul biblic prima susţinută de

adjectivul posesiv şi care prezintă un grad ridicat de focalizare a relaţiei iar cea de-a doua

marcată prin intermediul unei anafore asociative de tip posesiv (icircntr-o structură cu dativ posesiv

ţi-am citit cartea sau cu nuanţă locativă icircn cameră la mine) gradul de focalizare diminuacircndu-se

Pentru persoana a III-a singular icircn toate textele biblice studiate se icircnregistrează un

paralelism icircntre formele proprii ale pronumelui posesiv şi cele provenite din formele de genitiv

ale pronumelui personal paralelism caracteristic şi limbii literare actuale şi justificat prin

claritatea sporită icircn legătură cu genul posesorului oferită de către pronumele personal Icircn plus

această alternanţă a formelor se leagă şi de opoziţia colocvial literar nonmarcat deferent

(formele său sa săi sale poartă amprenta caracterului literar şi sau deferent icircn timp ce

formele de genitiv ale pronumelui personal ţin de limbajului colocvial şi sunt percepute ca

nondeferente)

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

11

Flexiunea obişnuită regulată marcacircnd opoziţiile specifice de gen număr şi caz a

formelelor demonstrative de apropiere este icircnsoţită icircn textele biblice istorice de anumite

particularităţi legate de grafie şi pronunţie respectiv de topică Sunt atestate grafii de tipul acesta

aceştea acestuia acestora pentru masculin iar pentru feminin aceasta aceastea aceştii(a)

acestora (diftongul ea nu se redusese icircncă la e fiind conservat icircn anumite regiuni mai ales icircn

Oltenia şi Muntenia pacircnă icircn secolul al XVIII-lea) Sub influenţa formei particulate pentru

masculin pl limba veche icircnregistrează o variantă omonimă pentru feminin plural N-Ac

aceştea bdquoacesteardquo (noroadele aceştea) Prin analogie cu pluralul icircn limba veche sunt atestate şi

unele forme de sg f G-D care conţin grupul consonantic şt aceştii aceştia aceştiia

Icircn versiunea B1688 sunt curente grafiile aceştiĭa aceştii pentru genitiv-dativ feminin şi

nu se icircnregistrează forma nouă (a)cestei(a) creată după pluralul aceste(a) formă devenită

ulterior literară Aceleaşi grafii sunt prezente uneori şi icircn B1795 B1856 şi chiar icircn B1914 ca

dovadă a conservatorismului textului biblic faţă de adaptarea la normele limbii literare

Icircn limbajul biblic vechi antepunerea formei adjectivale de apropiere pentru masculin nu

manifestă consecvenţă icircn privinţa eliminării particulei invariabile finale ndasha aşa cum se icircntacircmplă

icircn limba literară actuală icircn textul B1688 formele cu cu ndasha final alternează cu cele care ulterior

vor fi definitive impuse icircn limba literară (acesta om cf acest om) Acest aspect icircnregistrat şi

de adjectivul demonstrativ de depărtare este o dovadă că norma nu se impusese icircncă şi abia

icircncepacircnd cu secolul al XVIII-lea (B1795) va avea ecou icircn textul biblic Pe de altă parte

structurile pronominale cu adjectiv demonstrativ postpus nominalului (ceasul acesta omul

acesta) sunt emfatice ca rezultat al cumulului de mărci de determinare (apare icircn plus articolul

hotăracirct)

Icircn textul Bibliei de la Bucureşti sunt atestate şi forme de tipul cestuia ceşti obţinute prin

afereză fenomen care a caracterizat limba secolelor al XVI-lea ndash al XVII-lea avacircnd ca rezultat

icircntre altele formele pronumelui semiindependent cel (care este coocurent cu un adjunct cu

funcţie sintactică de atribut spre deosebire de pronumele independent corespunzător acela)

Icircn aceeaşi versiune biblică se actualizează forme care au icircn structură particula ndashşi

aceastaş ace(a)steaş rezultate prin analogie cu pronumele demonstrativ de identitate cu nuanţă

de identitate şi sensul bdquoicircn acelaşi chiprdquo sau bdquoaceleaşi lucrurirdquo (valoare neutră) Icircn limba veche

opoziţia de identitate era marcată atacirct icircn privinţa sferei proximităţii (acestaşi aceastaşi

cestălalt ceastălaltă) cacirct şi icircn legătură cu sfera nonproximităţii (acelaşi aceeaşi celălalt

cealaltă) acest ultim aspect păstracircndu-se şi icircn limba romacircnă literară actuală

Versiunile B1688 şi B1795 atestă formele particulare de f aceaia aceaeaacealea

aceiiaacelora unele icircntacirclnite şi icircn versiunile biblice ulterioare B1856 B1858 şi chiar B1914

Se remarcă generalizarea grafiei cu diftongul ea icircn versiunile biblice B1688 B1795 B1858 icircn

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

12

timp ce B1856 icircnregistrează forma cu diftongul redus la e La cazurile oblice particularităţile de

ordin fonetic şi grafic sunt mai numeroase icircn privinţa formei pentru f sg icircn versiunile biblice

vechi este icircn uz forma etimologică fără -l- pentru genitiv-dativ singular feminin (acelei gt aceii)

Această formă a fost preluată prin analogie de la pluralul acele (lt eccum + ĭllae) aceii aceiia

aceia ceii

Formele pronominale demonstrative de identitate au o frecvenţă mai mică atacirct icircn textul

biblic actual cacirct şi icircn celelalte versiuni avute icircn vedere icircn cadrul cărora se icircnregistrează forme

particulare Uneori se preferă lexicalizarea demonstrativului de identitate cu valoare generică

neutră bdquoacelaşi lucrurdquo cu particularităţi la nivel grafic (aceiarsquoşi aceeaş) alteori folosirea unor

forme sau structuri nehotăracircte cu aceeaşi valoare neutră (tot una una) de care putem lega

descendenţa lexico-semantică a adverbului totuna Grafiile icircnregistrate icircn B1688 aceaeaş

aceaiaş aceeaş confirmă tendinţa incipientă de unificare a paradigmei acestui ponume

Icircn limba veche se remarcă paralelismul demonstrativelor de identitate (aceasteaş B1688

şi unele versiuni ulterioare) precum şi confuzia demonstrativ de depărtare ndash demonstrativ de

identitate (confirmată icircn cazul formei pentru f pl acelea ndash aceleaşi care icircnregistrează şi

particularităţile grafice legate de diftongul ea icircn B1688 B1795 B1856 B1858 B1914 şi

separarea elementelor componente prin apostrof icircn B1856)

Formele pronominale demonstrative icircnregistrate icircn versiunile biblice istorice de tipul

celalt celalalt ceialalţi celuialalt celuiaalalt celoralalţi celoralalte ceaialaltăceaealaltă

cealealalte ceale de alalte sunt creaţii realizate pe teren romacircnesc explicabile prin combinaţia a

două elemente (a)cel + alalt Icircn unele situaţii aceste elemente se sudau fără modificări sau se

scriau separat celuiaalalt cf celuialalt şi ceale de alalte cf cealealalte Deşi limba veche

icircnregistra şi forme demonstrative de diferenţiere formate din elementele (a)cest+alalt ele nu

apar icircn versiunile biblice istorice şi cu atacirct mai puţin icircn textul biblic actual

Demersul nostru privind inventarierea şi analizarea structurilor pronominale a confirmat

paralelismul formelor pronumelui interogativ (respectiv relativ) care icircn limba veche o formă

invariabilă ndash care ndash şi altele variabile ndash carele carile carii carea carei carele forme

explicabile prin articulare privită ca necesitate a limbii romacircne de a distinge genul şi numărul

Folosirea formei invariabile a pronumelui care este icircn plină ascensiune icircn secolele al

XVII-lea şi al XVIII-lea prin prisma tendinţei de simplificare Astfel această formă se impune

definitiv icircn limba literară modernă fiind privită atacirct ca inovaţie cacirct şi ca un element arhaic care

este reactivat Uneori icircn limba vorbită apar şi astăzi forme de plural ale pronumelui relativ care

icircnsă acestea nu se recomandă nefiind literare Singura formă pronominală variabilă care s-a

menţinut articulată şi provine din care este carele prin intermediul rugăciunii Tatăl nostru

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

13

Formele interogative care şi ce cu realizare atacirct pronominală cacirct şi adjectivală sunt

concurate uneori de locuţiunea interogativă ce fel de doar cu realizare adjectivală Icircn legătură cu

comportamentul formelor interogative acestea pot fi actualizate doar icircn calitate de pronume

(cine) sau se realizează prin ambele valori pronominală şi adjectivală (care ce cacirct)

De foarte multe ori datorită transformării vorbirii directe icircn vorbire indirectă formele

interogative icircnregistrate icircn celelalte versiuni biblice devin icircn textul B1858 pronume sau

adjective pronominale hibride relativ-interogative Aceste forme au icircn comun cu pronumele

interogativ inventarul de termeni comportamentul morfologic şi semantico-referenţial icircnsă

depind din punct de vedere sintactic de un regent cum ar fi verb dicendi adjectiv substantiv

dubitandi verbe epistemice la forma negativă

Pronumele relativ ce cunoaşte o situaţie privilegiată icircn limba veche fiind prezent icircn

ocurenţe cu trăsătura [+ ndash Animat] spre deosebire de stadiul actual icircn care se recomandă

folosirea lui numai cu trăsătura semantică [ndash Animat] Limba veche icircnregistrează concurenţa

dintre relativele ce şi care (cu ponderea primei forme) Astăzi pronumele relativ care este mai

frecvent şi icircl icircnlocuieşte pe ce icircn special atunci cacircnd substituie un nominal cu trăsătura semantică

[+ Animat] Pronumele relativ ce persistă cu precădere icircn limbajul poetic

Icircn limba veche pronumele relativ cine este atestat icircn paralel cu pronumele relativ care

utilizarea lui fiind recomandată şi de trăsăturile semantice inerente icircmpreună cu care se

actualizează [ndash Cantitativ] [ndash Legat discursiv] [+ Animat] spre deosebire de relativul care

obligatoriu legat discursiv Icircn textul biblic comportamentul morfo-sintactic al relativului cine

este similar celui din limba literară actuală şi se reduce la valoarea de pronume ca şi icircn cazul

pronumelor ceea ce şi de deci nu cunoaşte realizare adjectivală asemenea pronumelor relative

care ce cacirct al cacirctelea

Icircn unele contexte biblice pronumele relativ care capătă valoare neutră generică redată

astăzi prin pronumel relativ compus ceea ce Se constată astfel utilizarea improprie a

relativului care cu trăsături semantice [+ Legat discursiv] şi [+ ndash Animat] icircn contexte care

reclamă un relativ cu trăsături inerente [ndash Legat discursiv] [ndash Animat] care nu poate fi altul

decacirct ce sau relativul compus cu valoare neutră ceea ce

Formele particulare pentru N-Ac ale structurii cel ce specifice limbii secolelor al XVII-

lea şi al XVIII-lea se leagă de afereza demonstrativului cel(a) ce (a)ceaea ce (a)ceia ce cei(a)

ce ceale ce Actualizarea acestor forme pronominale se prelungeşte chiar şi la nivelul secolului

al XIX-lea fiind atestate ocurenţe icircn textul B1858 şi uneori icircn B1914

Similar comportamentului discursiv din limba literară actuală unele pronume nehotăracircte

(oricine oricare orice) cumulează valoare relativă şi icircn limbajul biblic iar unele dintre

versiunile istorice icircnregistrează o grafie particulară a acestora cu scopul marcării elementelor

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

14

componente resimţite ca atare (nesudate) icircn etape anterioare din evoluţia limbii romacircne Analiza

de faţă evidenţiază atestarea de către textul neotestamentar a structurilor relative cu valoare

nehotăracirctă tot cel ce tot cine sinonime cu oricine caracteristice limbajului bisericesc din

secolele al XVII-lea ndash al XIX-lea şi astăzi considerate arhaice

Forma nehotăracirctă tot care desemnează icircntregul icircn mod global nonseparativ sau printr-o

apreciere cantitativă raportată la opoziţia nonnumărabil numărabil se realizează icircn textul biblic

atacirct cu valoare pronominală cacirct şi cu valoare adjectivală iar la singular se poate utiliza cu sens

metonimic icircn contextul unor nominale colective Icircn privinţa flexiunii la singular paradigma este

defectivă fiind completată prin construcţii analitice echivalente iar pentru plural formele de

genitiv ndash dativ sunt icircn variaţie liberă cu structurile prepoziţionale (analitice) textul biblic

actualizează de cele mai multe ori forma tuturor care este substituită uneori de exprimarea cu

acuzativul ca şi icircn limba vorbită actuală

Icircn inventarul cuantificatorilor universali se icircncadrează şi seria compuselor cu ori-

oricare oricine orice oricacirct care icircn textul biblic icircnregistrează particularităţi de natură fonetică

şi grafică de natură sintactică datorate atacirct nivelului de evoluţie a limbii icircn etapele anterioare

cacirct şi conservatorismului specific limbajului la care ne referim Etape mai vechi din evoluţia

limbii romacircne au fost caracterizate de actualizarea unor forme nehotăracircte de tipul oareşicare(le)

oareşicine oareşice oareşicacirct vericare vericine dintre care doar unele sunt atestate de

versiunile biblice vechi Icircn versiunea B1688 se remarcă paralelismul icircntre forma unificată

oricine şi forma particulară vericine caracteristică limbii secolelor al XVI-lea ndash al XVII-lea

Dacă seria compuselor cu ori- implică desemnarea icircntregului icircn mod separativ şi perspectiva

unei alegeri icircntre entităţile care formează icircntregul seria compuselor cu oare- corespunde

separativului vreunul imprimacircnd icircn plus aproximarea (imprecizia incertitudinea) şi deplasacircndu-

se icircn zona semantică a cuantificatorilor existenţiali

Textul biblic atestă şi forma arhaică obţinută cu ajutorul particulei -şi- orişicine astăzi

nerecomandată Textul B1688 prezintă ocurenţe ale formelor oricare şi care ca echivalenţe

lexico-semantice pentru orice

Forma nehotăracirctă oarecare [lt oare (ltlatvoletgtvoare oare vare)+care] cu nuanţă

semantică de aproximare este atestată de cele mai multe dintre versiunile biblice analizate

Datorită compunerii din particula oare- şi pronumele care unele forme din textul neotestamentar

al B1688 sunt obţinute prin articulare oarecarea oarecarele şi oarecarii aceasta din urmă

avacircnd uneori sensul de bdquocacircţiva uniirdquo Se remarcă adaptarea textului versiunilor BC B şi BA la

normele literare actuale care nu recomandă folosirea formei nehotăracircte cu nuanţă de aproximare

oarece resimţită ca arhaică Icircn limba veche forma nehotăracirctă oarecare era atestată şi cu sensul

de bdquocinevardquo şi se utiliza icircn variaţie liberă cu forma oarecine

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

15

Icircn etape anterioare din evoluţia limbii romacircne era atestată forma particulară

fieştecare(le) provenită din pronumele relativ care(le) asociat cu fieşte (ltfie+şi+ce sau din

fie+ şi+te) Cu sensul fiecare oricare se icircnregistrează icircn Biblia de la Bucureşti şi pronumele

nehotăracirct cineş(i) format din relativul cine + particula de icircntărire ndashşi dispărut ulterior din limbă

Tot o caracteristică a limbii vechi este şi prezenţa icircn textul biblic a unor forme nehotăracircte de tipul

fieştecui fieştecine atestate de versiunea B1795 şi icircnlocuite icircn celelalte versiuni prin formele

fiecare şi cineva

Zona semantică a cuantificării nehotăracircte configurată la nivelul limbajului biblic este cea

specifică limbii literare potrivit căreia forma pronominală unul are rol nonrelativ

nondiferenţiator iar altul cumulează trăsătura [+ Relativ] marcacircnd icircn acelaşi timp diferenţierea

faţă de o altă entitate din domeniul cuantificat Icircn astfel de structuri corelative formele

nehotăracircte dobacircndesc statutul de conectori cu rol icircn organizarea discursului

Cuantificatorul nehotăracirct vreunul cu trăsătura semantică [+ Separativ] şi nuanţă de

aproximare icircnregistrează icircn limba veche grafii de tipul vrunul vre unul fără diferenţieri

semnificative privind posibilităţile combinatorii sau comportamentul sintactic

Din seria cuantificatorilor existenţiali cineva ceva careva cacirctva (formaţi pe teren

romacircnesc prin compunere cu particula ndashva lt lat volet) icircn textul biblic se actualizează numai

primii doi marcacircnd icircn acest fel opoziţia semantică [+ ndashUman] Textul neotestamentar al B1688

atestă şi forme specifice limbii vechi compuse cu particula ndashşi cevaşi respectiv altcinevaş(i)

astăzi ieşite din uz şi considerate arhaice ele constituie o trăsătură a normei sudice munteneşti

care a stat la baza evoluţiei limbii romacircne literare

Icircn afara aprecierii calitative şi a trăsăturii semantice [+ Uman] cuantificatorul existenţial

altcineva lexicalizează diferenţierea icircn relaţie cu altă entitate din domeniul cuantificat şi se

apropie din acest punct de vedere de pronumele demonstrativ de diferenţiere Este singurul

pronume nehotăracirct din seria compuselor cu alt- atestat icircn textul biblic (forma uzuală cu trăsătura

semantică [ndash Uman] altceva nu se icircnregistrează icircn textul neotestamentar al versiunilor biblice

analizate)

Versiunea B1688 atestă şi variantele neştine (lt lat nescio quem) cu sensurile de fiecare

cineva careva şi nescare (lt lat nescio qualis) icircnsemnacircnd cineva vreunul oarecare forme

dispărute ulterior din limbă şi icircnlocuite prin pronume nehotăracircte formate pe teren romacircnesc

Icircn privinţa cuantificatorilor cantitativi cu trăsătura semantică [ndash Numărabil] cacirctva mult

puţin atacirct analiza textului neotestamentar relevă frecvenţa extrem de redusă şi unele

particularităţi de ordin grafic icircn versiunile istorice (atăta aticircţea atacircţa) lexico-semantic

(diminutivul puţintel) de topică (pospunerea nefirească a adjectivului nehotăracirct icircn structura

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

16

vreame cicirctăva) sau stilistic (nominalul necredinţă este substituit prin structura eufemistică puţina

credinţă) Nu este atestată forma neşchit (bdquopuţinrdquo) specifică secolului al XVI-lea

Opoziţiile specifice icircn raport cu care se lexicalizează pronumele negative nimeni nimic

niciunul icircn textul biblic sunt cele cunoscute apreciere cantitativă apreciere calitativă [+

Animat] [ndash Animat] [+ Separativ] [ndash Separativ] iar comportamentul discursiv este similar

celui din limba actuală

Pronumele negativ nimeni (lt lat neminem) icircnregistrează icircn limba veche numeroase

forme particulare nime nimene nimenea nimenilea nimini nemelui nemălui nimunui

nemurui unele dintre ele atestate doar icircn B1688 altele reluate şi de versiuni ulterioare

Forma etimologică nemene nu este atestată de versiunile biblice analizate deoarece ne

se transformase de timpuriu icircn ni prin disimilare rezultacircnd forma nimene care este specifică

unor etape mai vechi ale limbii romacircne alături de forma nimenea (-a particulă deictică

adverbială) şi forma nime obţinută prin fonetică sintactică şi păstrată pacircnă astăzi icircn graiurile din

Transilvania

Fenomenul articulării specific limbii vechi şi provenit din nevoia de precizare a genului

se răsfracircnge şi asupra pronumelui negativ care uneori primeşte articolul pentru masculin

singular le iar forma particulară lexicalizată icircn acest fel este nimenilea atestată de textul

B1688

Icircn limba veche nu se impunea construcţia pronumelui sau a adjectivului negativ icircn

enunţuri cu negaţie dublă iar acest fapt este confirmat de versiunea B1688 care icircnregistrează

inconsecvenţă icircn impunerea formei verbale negative icircn astfel de situaţii Icircncepacircnd cu versiunea

B1795 dubla negaţie este generală

Pentru genitiv-dativ textul biblic vechi icircnregistrează forme particulare ca nemelui

nemălui nemunui nemurui influenţate de flexiunea relativului care (chiar şi ultima dintre

formele amintite se lexicalizează prin prisma acestei influenţe şi nu ca urmare a unui reflex

icircntacircrziat al rotacizării Icircn privinţa acestor grafii e neaccentuat etimologic nu a trecut icircncă la i

situaţie caracteristică şi pentru alte cuvinte atestate icircn versiunea B1688 ca inemile a agonesi

margenile Icircn paralel textul B1688 icircnregistrează şi forme de G-D icircn care ne se transformă prin

disimilare icircn ni nimunui Icircncepacircnd cu secolul al XVIII-lea forma unificată nimănui cacircştigă

din ce icircn ce mai mult teren alternacircnd cu forma particulară nimărui

Pronumele negativ nimic (lt nec + mica bdquobucăţicărdquo) nu icircnregistrează oscilaţii prea mari

privind inventarul formelor sau comportamentul discursiv Faţă de norma actuală cuantificatorul

negativ invariabil nimic icircnregistrează cacircteva forme particulare icircn limba veche nemică nimică

nimica atestate icircn textul B1688 şi unele (nimica) preluate de versiuni biblice ulterioare (B1795

şi B1858)

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

17

Cele două forme negative nimeni (N-Ac G-D) şi nimic (invariabil) au un

comportament discursiv şi morfo-sintactic similar celui din limba literară actuală astfel icircncacirct se

realizează şi icircn textul biblic doar ca pronume şi doar icircn contexte de masculin singular spre

deosebire de forma niciunul care se actualizează şi cu valoare adjectivală Icircn textul biblic

primele două pronume nu sunt icircnsoţite de determinări partitive sau de alt tip ca icircn limbajul

standard iar cel de-al treilea icircnregistra şi forma mai apropiată de etimon nice unul atestată icircn

textul B1688 cu tendinţă sporadică de lexicalizare Nu a reuşit să se impună deoarece prin

analogie cu adverbul nici au fost utilizate preponderent variantele cu ndashi ajungacircnd icircn cele din

urmă să fie admise icircn norma limbii romacircne literare

Icircn linii mari norma literară sudică ndash atestată de textele biblice istorice analizate ndash

icircnregistra o apropiere destul de mare faţă de limba romacircnă actuală diferenţele care au

individualizat etape mai vechi din istoria limbii romacircne au fost supuse unei tendinţe permanente

de simplificare atacirct icircn privinţa nivelului grafic şi fonetic al formelor pronominale cacirct şi la

nivelul topicii şi al organizării sintactice

Dincolo de universaliile gacircndirii şi de unversaliile lingvistice analiza de faţă a reliefat

şi contribuţia proprie a limbii noastre legată icircn special de dinamica unor termeni creştini care

au dezvoltat sensuri profane (de exemplu frazeologismul sărac cu duhul) Sensul etimologic al

unor termeni este anulat uneori de uzul lor icircn actualitate deoarece istoria semantică este

ignorată de către vorbitor

Abordarea discursului biblic a fost una mixtă atacirct formală (structurală) cacirct şi

funcţională Atenţia noastră s-a icircndreptat cu precădere asupra unor elemente care ţin de natura

intenţională şi raţională a discursului precum şi de strategia comunicaţională Statutul textului

biblic de obiect comunicativ caracterizat de o finalitate pragmatică necesită considerarea atacirct a

polului emiterii cacirct şi a celui specific receptării

Analiza limbajului biblic evidenţiază restructurarea mesajului transmis prin raportare

la relaţia specială pe care o implică la mentalitatea umană precum şi la reguli care ţin uneori

de exprimarea orală populară Nivelurile discursului respectă icircn linii mari aceleaşi reguli după

care se organizează şi discursul laic schimbările produse vizacircnd mai ales aspectul lexico-

semantic

Limbajul religios biblic reprezintă un aspect important pentru evoluţia limbii

romacircne literare indiferent de perioada la care ne raportăm şi de nivelurile vizate Instrumentele

moderne de lucru (ale pragmaticii) oferă posibilităţi reale icircn surprinderea mecanismelor specifice

icircn conformitate cu care se organizează discursul biblic iar rezultatele pot fi de fiecare dată

interesante

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

18

BIBLIOGRAFIE 1 Surse

Biblia 1688 Text stabilit şi icircngrijire editorială de Vasile Arvinte şi Ioan Caproşu 2001-

2002 Iaşi Editura Universităţii ldquoAlexandru Ioan Cuza ldquo

Biblia de la Blaj (1795) Ediţie realizată sub icircnaltul patronaj al PS Virgil Bercea

episcopul Eparhiei Romacircne Unite de Oradea şi sub egida ştiinţifică a Academiei

Romacircne Institutul de Istorie Cluj-Napoca cu binecuvacircntarea IcircPS Lucian Mureşan

Mitropolitul Bisericii Romacircne Unite 2000 Roma

Bibliea sau Sfacircnta Scriptură Testamentul nou vol V 1856 Buzău Tipografia Sfintei

Episcopii Buzău

Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a legii cei vechi şi a cei noao 1856-1858 Sibiu

Tipografia dela Episcopia dreptcredincioasă răsăriteană din Ardeal

Biblia adecă Dumnezeeasca Scriptură a legii vechi şi a celei nouă 1914 Bucureşti

Tipografia Cărţilor Bisericeşti

Biblia sau Sfacircnta Scriptură 2001 Ediţia jubiliară a Sfacircntului Sinod Tipărită cu

binecuvacircntarea şi prefaţa Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul BOR Versiune

diortosită după Septuaginta redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania

Arhiepiscopul Clujului sprijinit de numeroase alte osteneli Bucureşti Editura

Institutului Biblic şi de Misiune al BOR

Biblia sau Sfacircnta Scriptură 2002 Traducere de Dumitru Cornilescu Ediţie de studiu

Thomson Woleran ndash Switzerland La Buona Novella - Oradea Editura Universităţii

Emannuel

Biblia sau Sfacircnta Scriptură 2002 Tipărită sub icircndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea

Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul BOR cu aprobarea Sfacircnului Sinod Bucureşti

Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne

MAREŞ Alexandru 1994 Crestomaţia limbii romacircne vechi Vol I (1561-1639)

Bucureşti Editura Academiei Romacircne

MUNTEANU Ştefan DAVID Doina OANCEA Ileana ŢAcircRA VD 1978

Crestomaţie romacircnească Texte de limbă literară alese şi adnotate Bucureşti Editura

Didactică şi Pedagogică

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

19

2 Tratate monografii studii articole

ARVINTE Vasile 2001 bdquoNormele limbii literare icircn Biblia de la Bucureştirdquo studiu

lingvistic publicat icircn Biblia 1688 I Iaşi Editura Universităţii ldquoAlexandru Ioan Cuza ldquo

AVRAM Mioara 1997 Gramatica pentru toţi ediţia a II-a revăzută şi adăugită

Bucureşti Editura Humanitas

AVRAM Mioara 1997 rdquoUn tip recent de compunere cu sintaxă aparte icircn limba

romacircnărdquo icircn Probleme ale exprimării corecte Bucureşti Editura Academiei

AVRAM Mioara 1997 Ortografie pentru toţi Chişinău Editura Litera

AVRAM Mioara 1998 bdquoNoutăţi reale şi noutăţi aparente icircn vocabularul romacircnesc

actualrdquo icircn Limbă şi literatură vol I Bucureşti

AVRAM Mioara 2007 Sintaxa limbii romacircne icircn secolele al XVI-lea ndash al XVIII-lea

Bucureşti Editura Academiei Romacircne p 110- 116

BARBU N I 1969 Gramatica latină Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică

BĂLAN Ioan 1914 Limba cărţilor bisericeşti Studiu istoric şi liturgic Blaj Tipografia

seminarului Greco-Catolic

BAcircRLEA Petre Gheorghe 1999 Contraria Latina ndash Contraria Romanica Sistemul

antonimelor icircn limba latină şi reflexele sale icircn limbile romanice Bucureşti All

BAcircRLEA Petre Gheorghe 2000 Miezul cuvintelor Studii de lingvistică generală şi

lingvistică latină Tacircrgovişte Editura Bibliotheca

BAcircRLEA Petre Gheorghe 2000 Introducere icircn studiul latinei creştine Bucureşti

Editura bdquoGrai şi Suflet - Cultura naţionalărdquo

BAcircRLEA Gheorghe BAcircRLEA Roxana 2000 Lexicul romacircnesc de origine franceză

Tacircrgovişte Editura Bibliotheca

BAcircRLEA Petre Gheorghe 2001 Elemente latineşti icircn terminologia bisericească

romacircnească Tacircrgovişte Editura Bibliotheca

BAcircRLEA Petre Gheorghe 2005 Rolul traducerilor din latină icircn formarea limbii

romacircne literare Bucureşti Editura Academiei

BAcircRLEA Petre Gheorghe 2007 Ana cea Bună Lingvistică şi mitologie Bucureşti Grai

şi Suflet ndash Cultura Naţională

BAcircRLEA Petre Gheorghe 2009 Limba romacircnă contemporană Fonetică şi fonologie ndash

Ortografie orteoepie şi punctuaţie ndash Vocabular Bucureşti bdquoGrai şi Suflet ndash Cultura

Naţionalărdquo

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

20

BENVENISTE Eacutemile 1966 Problegravemes de linguistique geacuteneacuterale Paris Gallimard

BENVENISTE Eacutemile 2000 Probleme de lingvistică generală Vol I Bucureşti

Editura Teora

BRANIŞTE Ene 2001 Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase Caransebeş

Editura Diecezană

BRĂILEANU Luminiţa 1976 Pronumele Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică

BRAcircNCUŞ Grigore SARAMANDU Manuela 2001 Morfologia limbii romacircne

Bucureşti Editura Credis

BRAcircNCUŞ Grigore 2007 Studii de istorie a limbii romacircne Bucureşti Editura

Academiei Romacircne

BRIA Ion 1994 Dicţionar de Teologie Ortodoxă de la A la Z Bucureşti Editura

Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne

BUJOR I I şi CHIRIAC Fr 1958 Gramatica limbii latine Bucureşti Editura

Ştiinţifică

CAcircRSTEA-ROMAŞCANU Mihaela 1975 Pronumele Bucureşti Editura Ştiinţifică

CHINDRIŞ Ioan 2001 Cultură şi societate icircn contextul Şcolii Ardelene Cluj Editura

Cartimpex

CHINDRIŞ Ioan IACOB Niculina BOGDAN Adriana 2007 Vulgata de la Blaj

(1760-1761) - o nouă provocare ediţie digitalărdquo icircn Biblio ndash Braşov 2007 Conferinţa

internaţională de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării Braşov Editura Universităţii

Transilvania

CHIVU Gheorghe 1997 Civilizaţie şi cultură Consideraţii asupra limbajului bisericesc

actual Bucureşti Editura Academiei Romacircne

CHIVU Gheorghe 2000 Limba romacircnă de la primele texte pacircnă la sfacircrşitul secolului al

XVIII-lea Variantele stilistice Bucureşti Editura Univers Enciclopedic

CHIVU Gheorghe 2001 Avea romacircna literară veche variante stilistice Bucureşti

Editura Academiei Romacircne

COMTE Fernand 1999 Dicţionar de creştinism Traducere icircn limba romacircnă de Cristina

Chiculescu Bucureşti Editura Niculescu

COŞERIU Eugeniu 1997 Sincronie diacronie şi istorie Problema schimbării

lingvistice Versiune icircn limba romacircnă de Nicolae Saramandu Bucureşti Editura

Enciclopedică

COŞERIU Eugeniu 1999 Introducere icircn lingvistică Cluj-Napoca Editura Echinox

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

21

COŞERIU Eugenio 2004 Teoria limbajului şi lingvistica generală Cinci studii Ediţia

icircn limba romacircnă de Nicolae Saramandu Bucureşti Editura Enciclopedică (Ediţie

originală 1962 Teoriacutea del language y linguumliacutestica general Madrid Gredos)

COTEANU Ion (coord) 1969 Istoria limbii romacircne Vol II Bucureşti Editura

Academiei

COTEANU Ion DĂNĂILĂ Ion 1970 Introducere icircn lingvistica şi filologia

romacircnească probleme bibliografie Bucureşti Editura Academiei

COTEANU Ion 1981 Structura şi evoluţia limbii romacircne (De la origini pacircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei

COTEANU Ion 1982 Gramatica de bază a limbii romacircne Bucureşti Editura Albatros

COTEANU Ion SALA Marius 1987 Etimologia şi limba romacircnă Principii-probleme

Bucureşti Editura Academiei

CRISTEA Teodora STOEAN Carmen S 2004 Eleacutements de pragmatique lingvistique

Bucureşti Editura ASE

DASCĂLU - JINGA Laurenţia (coord) 2003 Dialogul icircn limba romacircnă vorbită

Bucureşti Oscar Print

DENSUSIANUsbquo Ovid 1961 Istoria limbii romacircne Vol I şi II Bucureşti Editura

Ştiinţifică

DIMITRESCU Florica Tetraevanghelul tipărit de Coresi comparat cu Evangheliarul

lui Radu de la Măniceşti Bucureşti Editura Academiei 1963

DIMITRESCU Florica 1975 Introducere icircn morfosintaxa istorică a limbii romacircne

Bucureşti Universitatea din Bucureşti ndash Facultatea de Limba şi Literatura Romacircnă

DIMITRESCU Florica (coordonator) 1978 Istoria limbii romacircne Bucureşti Editura

Didactică şi Pedagogică

DIMITRESCU Florica 1997 bdquoDin istoricul ediţiilor Biblia de la Bucureşti (1688)rdquo icircn

Limbă şi literatură XLII vol II

DIMITRESCU Florica 2002 Drumul neicircntrerupt al limbii romacircne Cluj-Napoca

Editura Clusium

DINU Mihai 1996 Personalitatea limbii romacircne Fizionomia vocabularului Bucureşti

All ndash Cartea Romacircnească

DRAGOMIR Camelia 2006 Teorii şi concepte icircn pragmatica lingvistică Constanţa

University Press

FOUILLOUX Danielle 1998 Dicţionar cultural al Bibliei Traducere de Ana Vancu

Bucureşti Editura Nemira

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

22

GASTER Moses 1891 Chrestomaţie romacircnă Leipzig ndash Bucureşti FA Brockhaus ndash

Socec

GHEŢIE Ion 1968 bdquoContribuţii la istoria trecerii lui ea la e (leagegtlege) Prezenţa lui

ea icircn Muntenia la icircnceputul secolului al XVIII-leardquo icircn LR XVII nr 6

GHEŢIE Ion 1972 bdquoBiblia de la Bucureşti şi procesul de unificare a limbii romacircne

literarerdquo icircn Studii de limbă literară şi filologie II Bucureşti Editura Academiei

GHEŢIE Ion 1974 Icircnceputurile scrisului icircn limba romacircnă contribuţii filologice şi

lingvistice Bucureşti Editura Academiei

GHEŢIE Ion 1975 Baza dialectală a romacircnei literare Bucureşti Editura Academiei

GHEŢIE Ion 1977 bdquoNoi contribuţii la problema trecerii lui ea la e leagegtlegerdquo icircn

SCL XXVIII nr 1

GHEŢIE Ion (coordonator) 1997 Istoria limbii romacircne literare Epoca veche ( 1532-

1780) Institutul de lingvistică ldquoIorgu Iordan ldquo Bucureşti Editura Academiei Romacircne

GHEŢIE Ion CHIVU Gheorghe (coordonatori) 2000 Contribuţii la studiul limbii

romacircne literare ndash secolul al XVIII-lea (1688-1780) Cluj-Napoca Editura Clusium

GRAUR Al (coordonator) 1963 Gramatica limbii romacircne Vol I ediţia a II-a

Bucureşti Editura Academiei

GRAUR Al (coordonator) 1965 Introducere icircn lingvistică Bucureşti Editura

Ştiinţifică

GUIRAUD Pierre 1954 Les caractegraveres statistiques du vocabulaire Essai de

meacutethodologie Paris PUF (Presses Universitaires de France)

GUŢU-ROMALO Valeria 1999 Obiectiv şi subiectiv icircn evoluţia limbii romacircne

Bucureşti Editura Academiei Romacircne

GUŢU-ROMALO Valeria (coordonator) 2005 Gramatica limbii romacircne I Cuvacircntul

Vol II Enunţul (GALR I II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne

HRISTEA Theodor (coordonator) 1984 Sinteze de limba romacircnă Ediţia a III-a

Bucureşti Editura Albatros

IACOB Niculina 2000 Limbajul biblic romacircnesc (1640-1800) Aspecte ale evoluţiei

limbii romacircne literare pacircnă la 1840 Vol I Suceava Editura Universităţii rdquoŞtefan cel

Marerdquo

IACOB Niculina 2001 Limbajul biblic romacircnesc Biblia de la Blaj ndash Text de referinţă

icircn tradiţia biblică romacircnească Vol II Suceava Editura Universităţii bdquoŞtefan cel Marerdquo

IACOB Niculina 2002 Morfologia limbii romacircne Suceava Editura Universităţii

bdquoŞtefan cel Marerdquo

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

23

IONESCU Emil 1997 Manual de lingvistică generală Bucureşti Editura All

IONESCU-RUXĂNDOIU Liliana 2003 Limbaj şi comunicare Elemente de

pragmatică lingvistică Bucureşti All

IONESCU-RUXĂNDOIU Liliana MANCAŞ Mihaela PANĂ DINDELEGAN

Gabriela 2005 Dicţionar de ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Nemira

IORDAN Iorgu 1954 bdquoLimba literară Privire generalărdquo icircn Limba romacircnă III nr 6 p

69

IORDAN Iorgu 1955 bdquoPe marginea discuţiilor asupra limbii literarerdquo icircn Gazeta

literară II nr 26 (62) p4

IORGA Nicolae 1904 Istoria literaturii religioase a romacircnilor pacircnă la 1688

Bucureşti Atelierele Grafice I V Socecu

IVĂNESCU Gheorghe 1947 Probleme capitale ale romacircnei literare Iaşi Tipografia

Alexandru A Terek

IVĂNESCU Gheorghe 1980 Istoria limbii romacircne Iaşi Editura Junimea

IVĂNIŞ-FRENŢIU Maria 2001 Limba romacircnă şi limbajul rugăciunii Limba romacircnă

ca limbă liturgică Bucureşti Editura Anastasia

KELEMEN Bela 1964 bdquoPronumele ca purtătoare ale caracteristicilor stilurilor limbii

literarerdquo icircn Cercetări de lingvistică IX nr 1

KOHN Ioan 1983 Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Timişoara

Facla

LEON-DUFOUR Xavier (coordonator) 2001 Vocabular de teologie biblică Bucureşti

Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice

LONGTON Joseph (coordonator) 1999 Dicţionar enciclopedic al Bibliei Traducere de

Dan Sluşanschi Bucureşti Editura Humanitas

MANOLIU-MANEA Maria CORNILESCU Alexandra NICOLESCU Elisabeta

1993 Gramatică pragmasemantică şi discurs Bucureşti Editura Litera

MIHĂESCU H 1966 Influenţa grecească asupra limbii romacircne pacircnă icircn sec al XV-lea

Bucureşti Editura Academiei

MORRIS Charles 1979 Logical Positivism Pragmatism and Scientific Empirisicm

New Zork AMS Press (Ed I Paris Hermann et Cie 1929)

MUNTEANU Eugen 1995 Studii de lexicologie biblică Iaşi Editura Universităţii

bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo

MUNTEANU Eugen 2008 Lexicologie biblică romacircnească Bucureşti Editura

Humanitas

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

24

MUNTEANU Ştefan ŢAcircRA Vasile 1978 Istoria limbii romacircne literare Privire

generală Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică

NEŢ Mariana 2005 Lingvistică generală semiotică mentalităţi o perspectivă de

filosofie a limbajului Iaşi Editura Institutului European

NICULESCU Alexandru 1997 bdquoDin istoria lingvistică a creştinismului romacircnescrdquo

Cluj-Napoca icircn Tribuna nr 28-29 (10-23 iulie 1997) pag 11

ONU Liviu 2000 Terminologia creştină şi istoria limbii romacircne Bucureşti Editura

Academiei Romacircne

PAMFIL Carmen-Gabriela 1987 Timotei Cipariu Opere I Introducere de Gavril

Istrate Bucureşti Editura Academiei

PAMFIL Carmen-Gabriela 1992 Timotei Cipariu Opere II Introducere de Mioara

Avram Bucureşti Editura Academiei

PANĂ DINDELEGAN Gabriela (coordonator) 2006 Limba romacircnă aspecte

sincronice şi diacronice Bucureşti Editura Universităţii Bucureşti

PAVEL Eugen 2000 bdquoUn monument de limbă literară Biblia lui Samuil Micurdquo icircn

Biblia de la Blaj (1795) Ediţie realizată sub icircnaltul patronaj al PS Virgil Bercea

episcopul Eparhiei Romacircne Unite de Oradea şi sub egida ştiinţifică a Academiei

Romacircne Institutul de Istorie Cluj-Napoca cu binecuvacircntarea IcircPS Lucian Mureşan

Mitropolitul Bisericii Romacircne Unite Roma

PAVEL Eugen 2007 Icircntre filologie şi bibliofilie Cluj Editura bdquoBiblioteca Apostrofrdquo

PERPESSICIUS 1986 bdquoSamuil Micu Clainrdquo icircn Scriitori romacircni Vol I Bucureşti

Editura Minerva

PHILIPPIDE Al 1894 Istoria limbii romacircne Volumul I Principii de istoria limbii

Iaşi Tipografia Naţională

POPA Elena-Cristina 2007 Studiu lingvistic asupra cărţii Faptele apostolilor din

Biblia de la Bucureşti (1688) icircn comparaţie cu Noul Testament de la Bălgrad (1648) şi

cu Biblia de la Blaj (1795) Iaşi Casa Editorială Demiurg

POPESCU-MARIN Magdalena 2007 Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă icircn sec al

XVI-lea ndash al XVIII-lea Bucureşti Editura Academiei Romacircne

PUIU Sidonia 2000 bdquoIndice de concordanţe ale numelor propriirdquo icircn Biblia de la Blaj

(1795) Ediţie realizată sub icircnaltul patronaj al PS Virgil Bercea episcopul Eparhiei

Romacircne Unite de Oradea şi sub egida ştiinţifică a Academiei Romacircne Institutul de

Istorie Cluj-Napoca cu binecuvacircntarea IcircPS Lucian Mureşan Mitropolitul Bisericii

Romacircne Unite Roma

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

25

RAcircPĂ-BUICLIU Dan 1999 Cartea romacircnească veche Studia bibliologica Galaţi

Editura Alma

REBOUL Anne MOESCHLER Jacques 2001 Pragmatica azi O nouă ştiinţă a

comunicării Traducere de Liana Pop Cluj Echinox

ROSETTI Al (coordonator) 1965 Istoria limbii romacircne Vol I Bucureşti Editura

Academiei

ROSETTI Al 1986 Istoria limbii romacircne I De la origini pacircnă la icircnceputul sec XVII

Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

ROSETTI Al CAZACU Boris ONU Liviu 1971 Istoria limbii romacircne literare

(ediţia a II-a) Bucureşti Editura Minerva

ROVENŢA-FRUMUŞANI Daniela 2000 Argumentarea Modele şi strategii

Bucureşti Bic All

SALA Marius (coord) 1988 Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice

Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

SALA Marius (coordonator) 2006 Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura

Univers Enciclopedic

SAUSSURE Ferdinand de 1998 Curs de lingvistică generală Publicat de Charles

Bally Albert Sechehaye icircn colaborare cu Albert Riedlinger Ediţie critică de Tullio De

Mauro Traducere şi cuvacircnt icircnainte de Irina Izverna Tabac Iaşi Editura Polirom

SĂLĂVĂSTRU Constantin 2003 Teoria şi practica argumentării Iaşi Polirom

STOICHIŢOIU ICHIM Adriana 2001 Vocabularul limbii romacircne actuale Dinamică

influenţe creativitate Bucureşti Editura All

ŞĂINEANU Lazăr 1999 Icircncercare asupra semasiologiei limbei romacircne Studii istorice

despre tranziţiunea sensurilor Timişoara Editura de Vest

SFAcircRLEA Lidia 1972 bdquoContribuţii la delimitarea stilurilor literare romacircneştirdquo icircn

Studii de limbă literară şi filologie Vol II Bucureşti Editura Academiei

TELEOACĂ Dana-Luminiţa 2001 bdquoReflexe ale terminologiei religioase romacircneşti icircn

limbajul comunrdquo icircn Limba romacircnă nr 1-2 Bucureşti Editura Academiei Romacircne

TELEOACĂ Dana-Luminiţa 2005 Terminologia religioasă creştină icircn limba romacircnă

Bucureşti Editura Academiei Romacircne

TOADER Ioan 2002 Retorica amvonului Cluj-Napoca Editura Presa Universitară

Clujeană

TOHĂNEANU G I 1976 Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie

Bucureşti Editura Ştiinţifică

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

26

TOMA Pavel 1993 Mirajul lingvistic Eseu asupra modernizării intelectuale

Bucureşti Univers

TOMA Raluca-Felicia 2009 Pragmatica proverbelor biblice Bucureşti Editura

Universitară

TOMA Stela 2003 bdquoPe marginea unei lansări de carte Biblia de la Bucureşti (1688)

vol I-II 2001-2002rdquo icircn Limbă şi literatură Anul XLVIII Vol III-IV

TOMESCU Domniţa 2003 Analiza gramaticală a textului Metodă şi dificultăţi

Bucureşti All

VASILIU Emanuel 1978 Preliminarii logice la semantica frazei Bucureşti Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică

VASILIU Emanuel 1990 Introducere icircn teoria textului Bucureşti Editura Ştiinţifică

VINTILĂ RĂDULESCU Ioana 1999 Terminologia şi problemele ei actuale Bucureşti

Editura Academiei Romacircne

WALD Lucia 1969 Progresul icircn limbă Scurtă istorie a limbajului Bucureşti Editura

Ştiinţifică

ZAFIU Rodica 2001 Diversitate stilistică icircn romacircna actuală Bucureşti Editura

Universităţii din Bucureşti

3 Enciclopedii dicţionare glosare

1998 Dicţionar enciclopedic al Bibliei (DEB) (coord P-M Bogaert et alii)

Traducere romacircnească de Dan Sluşanschi Bucureşti Humanitas (Ed orig Petit

dictionnaire encyclodepique de la Bible Turnhout Editions Brepols 1987)

19982 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne (DEX) Bucureşti Univers

Enciclopedic

Ortografia limbii romacircne Cercetare bibliografică Bucureşti Editura Academiei

1970 p 184

ALEXANDER Pat (coord) 1996 Enciclopedia Bibliei (EB) Traducere icircn limba

romacircnă de Mihaela Mitrofan Vasile Lup Adela Pop Costel Gott Eugen Zehan Cluj

Logos (Ed orig Encyclopedia of Bible Lion Publishing Oxford 1986)

BIDU-VRĂNCEANU Angela CĂLĂRAŞU Cristina IONESCU-RUXĂNDOIU

Liliana MANCAŞ Mihaela PANĂ DINDELEGAN Gabriela 2001 Dicţionar de

ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Nemira

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)

27

BIDU-VRĂNCEANU Angela CĂLĂRAŞU Cristina IONESCU-RUXĂNDOIU

Liliana MANCAŞ Mihaela PANĂ DINDELEGAN Gabriela 2005 Dicţionar de

ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Nemira

COCAGNAC Maurice 1997 Simboluri biblice Lexic teologic Traducere din franceză

de Michaela Slăvescu Bucureşti Humanitas

COMTE Fernand 1999 Dicţionar de creştinism Traducere icircn limba romacircnă de Cristina

Chiculescu Bucureşti Editura Niculescu

CONSTANTINESCU Viorica S TERCANTIN Baruch 2002 Dicţionar de personaje

biblice şi reprezentarea lor icircn arte Bucureşti Hasefer

DUMISTRĂCEL Stelian 1997 Expresii romacircneşti Dicţionar Iaşi Institutul European

ENESCU Gh 1985 Dicţionar de logică Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

LEacuteON-DUFOUR Xavier et alii (coord) 2001 Vocabular de teologie biblică Traducere

icircn romacircnă coordonată de Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu Bucureşti Editura

Arhiepiscopiei Romano-Catolice (Ed orig Vocabulaire de Theacuteologie Biblique Paris

Editions du Cref 1970)

MIHĂILĂ G 1974 Dicţionar al limbii romacircne vechi (sfacircrşitul sec X ndash icircnceputul sec

XVI) Bucureşti Editura Enciclopedică Romacircnă

MOESCHLER Jacques REBOUL Anne 1999 Dicţionar enciclopedic de pragmatică

coord trad Carmen Vlad şi Liana Pop Cluj-Napoca Echinox

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (httpwwwnovapdfcom)