regulamentul de punere În aplicare (ue) 2016/ 2005 al ... · 2.3. af ir mații cu pr ivire la def...

II

(Acte fără caracter legislativ)

REGULAMENTE

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2005 AL COMISIEI

din 16 noiembrie 2016

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Deschiderea procedurii

(1) La 18 februarie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea (denumită în continuare „țara în cauză”), pe baza articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (2). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2) Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2016 de către Asociația europeană a fabricanților de hârtie termică (European Thermal Paper Association – ETPA) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite tipuri de hârtie termică subțire. Plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

1.2. Părțile interesate

(3) În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific producătorii din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile coreene, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(4) Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale (denumit în continuare „consilierul-auditor”).

17.11.2016 L 310/1 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene RO

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21. (2) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 343, 22.12.2009, p. 51) a fost abrogat prin Regulamentul (UE) 2016/1036 al

Parlamentului European și al Consiliului. (3) JO C 62, 18.2.2016, p. 7.

(5) Au avut loc două audieri cu consilierul-auditor la solicitarea Hansol Group, din care fac parte cei doi producători- exportatori afiliați care au cooperat. În cadrul primei audieri din martie 2016, s-a solicitat o derogare de la obligația de a răspunde la chestionar pentru o serie de întreprinderi prelucrătoare afiliate. În urma audierii și a vizitei de verificare la sediul uneia dintre întreprinderile prelucrătoare afiliate pentru a verifica autenticitatea argumentelor care stau la baza cererii de derogare, Comisia a susținut că chestionarul trebuie completat de una dintre întreprinderile prelucrătoare afiliate și a acordat derogarea celorlalte trei întreprinderi prelucrătoare afiliate. În cadrul celei de a doua audieri din septembrie 2016, cei doi producători-exportatori cooperanți, o serie de importatori neafiliați și utilizatori, precum și reprezentanții guvernului coreean au ridicat o serie de obiecții cu privire la definiția produsului în cauză, plângere, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii.

(a) Eșantionarea

(6) În avizul de deschidere, Comisia a afirmat, de asemenea, că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(7) În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a ales în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Acest eșantion a constat în trei producători din Uniune din două state membre diferite. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat între 75 % și 95 % (1) din volumul vânzărilor către clienți neafiliați în Uniune ale societăților care s-au manifestat în cadrul examinării reprezentativității și din volumul total estimat al vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au prezentat observații privind eșantionul provizoriu, prin urmare eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

Constituirea eșantionului de importatori

(8) Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9) O întreprindere prelucrătoare neafiliată cu activități de import a furnizat informațiile solicitate și a fost de acord să fie inclusă în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion. Nu au fost prezentate observații.

(b) Răspunsurile la chestionar

(10) Comisia a transmis chestionare unui număr de doi producători-exportatori afiliați, și anume Hansol Paper Co., Ltd („Hansol Paper”) și Hansol Artone Paper Co., Ltd („Artone”), ambii aparținând grupului Hansol, precum și comerciantului lor afiliat Hansol Europe B.V. („Hansol Europe”) și întreprinderii prelucrătoare afiliate Schades Ltd („Schades”). De asemenea, au fost trimise chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și unui număr de aproximativ 50 de părți (26 de utilizatori, 21 de intermediari, două asociații și un importator neafiliat) care și-au exprimat interesul de a participa la anchetă.

(11) S-au primit răspunsuri la chestionare de la cei doi producători-exportatori și de la comerciantul afiliat și întreprinderea prelucrătoare afiliată, de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, nouă întreprinderi prelucrătoare neafiliate, doi comercianți la diferite niveluri, o întreprindere prelucrătoare neafiliată cu activități de import și o asociație. În plus, unsprezece părți au transmis informații în format liber.

(c) Vizite de verificare

(12) Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

— producători din Uniune:

— Lecta Group/Torraspapel SA, Barcelona, Spania;

— Mitsubishi HiTec Paper Europe GmbH, Bielefeld, Germania;

— Papierfabrik August Koehler SE, Oberkirch, Germania;


(1) Această informație este oferită sub formă de intervale din cauza riscului de inginerie inversă de către o societate inclusă în eșantion cu privire la datele concurenților săi.

— importator/utilizator:

— Papiery Powlekane „PASACO” sp. z o.o., Solec Kujawski, Polonia;

— producători-exportatori din Republica Coreea:

— Hansol Group (Hansol Paper și Artone), Seoul, Republica Coreea;

— Comerciant afiliat producătorilor-exportatori din cadrul grupului Hansol;

— Hansol Europe, Hoofddorp, Țările de Jos;

— întreprindere prelucrătoare afiliată producătorilor-exportatori din cadrul grupului Hansol:

— Schades, Ripley, Regatul Unit.

(d) Prezentarea datelor

(13) Având în vedere numărul limitat de părți care au transmis anumite date, unele cifre de mai jos sunt prezentate sub formă de intervale.

1.3. Perioada de anchetă și perioada examinată

(14) Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul în cauză

(15) Produsul în cauză este reprezentat de hârtia termică subțire (lightweight thermal paper – LWTP) cu o greutate de cel mult 65 g/m2; în rulouri cu o lățime de minimum 20 cm, cu o greutate a ruloului (inclusiv hârtia) de minimum 50 kg și cu un diametru al ruloului (inclusiv hârtia) de minimum 40 cm („rulouri jumbo”); cu sau fără un strat de bază pe una sau pe ambele fețe; acoperită cu o substanță termosensibilă (și anume un amestec între un colorant și un revelator care reacționează și formează o imagine odată cu aplicarea de căldură) pe o față sau pe ambele fețe; și cu sau fără un strat de suprafață, originară din Republica Coreea, încadrată în prezent la codurile NC ex 4809 90 00, ex 4811 90 00, ex 4816 90 00 și ex 4823 90 85 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(16) Hârtia termică subțire poate fi produsă cu mai multe tipuri de revelatori: cu revelatori care conțin bisfenol A și bisfenol S (hârtie termică subțire care conține fenol) sau cu revelatori care nu conțin fenol (hârtie termică subțire fără fenol). Ambele tipuri de hârtie termică subțire sunt vizate de prezenta anchetă.

(17) Hârtia termică subțire este utilizată la aplicațiile POS, cum ar fi chitanțele emise de unitățile de vânzare cu amănuntul.

2.2. Produsul similar

(18) Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

— produsul în cauză;

— produsul fabricat și vândut pe piața internă din Republica Coreea; și

— produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(19) Comisia a stabilit în acest stadiu că produsele respective sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.


2.3. Afirmații cu privire la definiția produsului

(20) Producătorul-exportator care a cooperat a solicitat excluderea din definiția produsului a hârtiei termice subțiri fără fenol, pe motiv că hârtia termică subțire fără fenol nu este produsă în și nici exportată din Republica Coreea și că este diferită de hârtia termică subțire care conține fenol, având în vedere compoziția sa chimică, percepția avută de consumator, procesele de producție, utilizările finale și prețul de piață. De asemenea, aceeași parte a solicitat excluderea hârtiei termice subțiri care cântărește mai puțin de 44 gr/m2.

(21) În acest sens, ancheta a arătat că există mai multe tipuri de hârtie termică subțire, incluzându-le pe cele cu sau fără fenol și cele care cântăresc mai puțin de 44 gr/m2, și că toate constituie un singur produs, deoarece toate prezintă caracteristici de bază și procese de producție similare și utilizări finale identice și sunt interschimbabile din punctul de vedere al utilizatorilor și al consumatorilor. Într-adevăr, ancheta a demonstrat că toate tipurile de produs constau într-o hârtie de bază acoperită cu o substanță termosensibilă și că, în esență, toate produsele sunt fabricate prin procese de producție similare. În plus, toate tipurile de hârtie termică subțire au proprietăți similare și sunt utilizate pentru tipărire cu imprimantă termică. Prin urmare, din punctul de vedere al utilizatorului și al consumatorului, toate au rezultate finale similare.

(22) În plus, este de remarcat faptul că cererea de excludere a hârtiei termice subțiri cântărind mai puțin de 44 gr/m2

nu a fost susținută cu elemente de probă.

(23) Deși producătorul-exportator a afirmat că ar putea exista o percepție diferită a consumatorului în ceea ce privește hârtia termică subțire care conține fenol și cea fără fenol, nu au fost furnizate elemente de probă pentru a justifica această afirmație, iar ancheta a confirmat că marea majoritate a consumatorilor nu cunoaște compoziția specifică a hârtiei termice subțiri și, prin urmare, nu face nicio diferență între hârtia termică subțire care conține fenol și cea fără fenol. În plus, prețurile de piață nu diferă în mod semnificativ între hârtia termică subțire care conține fenol și cea fără fenol. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de hârtie termică subțire se află în concurență, deși există unele diferențe de preț. Concurența la nivelul prețurilor între tipurile de produse este prezentată în detaliu în secțiunea 5.2.4.

(24) Din motivele de mai sus, produsele care cântăresc mai puțin de 44 gr/m2 și hârtia termică subțire fără fenol nu pot fi excluse din definiția produsului similar în această etapă. Astfel, ambele afirmații au fost respinse în mod provizoriu.

3. DUMPINGUL

3.1. Observații preliminare

(25) În cursul perioadei de anchetă, grupul Hansol a vândut între 15 și 25 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune fie direct către părți neafiliate, fie indirect pentru revânzare prin intermediul părților afiliate; cea mai mare parte a vânzărilor sale în Uniune (între 75 % și 85 %) a constat în vânzări către părți afiliate, destinate transformării în rulouri de mici dimensiuni. Datele sunt oferite sub formă de intervale din motive de confidențialitate. Pentru a se ajunge la un calcul reprezentativ al dumpingului, ambele canale de vânzare au fost incluse în acest calcul și au făcut obiectul unei ponderări corespunzătoare.

3.2. Valoarea normală

(26) Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru producătorii-exportatori a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale producătorilor-exportatori pe piața internă au fost reprezentative.

(27) Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau asemănătoare cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări reprezentative pe piața internă.

(28) Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările producătorilor-exportatori pe piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la


export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că trei produse au fost vândute în cantități mai mici de 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune. Aceste tipuri de produs au fost considerate a fi comparabile cu cele vândute pe piața internă, singura diferență fiind greutatea hârtiei și într-un caz, tipul de fenol utilizat. Pentru aceste tipuri de produs, a fost stabilită valoarea normală.

(29) În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări rentabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30) Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu rentabile, dacă:

(a) volumul de vânzări ale tipului de produs, vândut la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale tipului de produs respectiv; și

(b) prețul de vânzare mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar.

(31) În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(32) Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă pe tip de produs numai pentru vânzările interne rentabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(a) volumul vânzărilor rentabile ale tipului de produs reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor de acest tip; sau

(b) prețul mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mic decât costul de producție unitar.

(33) Analiza vânzărilor interne a arătat că majoritatea vânzărilor interne au fost rentabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă.

(34) Pentru tipurile de produs în cazul cărora produsul similar nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă sau a fost vândut în cantități insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(35) Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(a) costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale medii ponderate („costurile VAG”) suportate de producătorii-exportatori cooperanți cu privire la vânzările produsului similar pe piața internă, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă; și

(b) profitul mediu ponderat realizat de către producătorii-exportatori cooperanți pentru vânzările produsului similar pe piața internă, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă.

(36) Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

3.3. Prețul de export

(37) Astfel cum s-a explicat la considerentul 25, vânzările către Uniune ale grupului Hansol în cursul perioadei de anchetă au constat din rulouri jumbo vândute către părți neafiliate, precum și din rulouri jumbo vândute către părți afiliate pentru revânzare, însă marea majoritate a vânzărilor către Uniune au fost vânzări ale produsului în cauză către societăți afiliate pentru transformarea în rulouri de mici dimensiuni care au fost, ulterior, revândute către clienți neafiliați.


(38) În cazul vânzărilor produsului în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(39) În cazul vânzărilor produsului în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori/comercianți și/sau întreprinderi prelucrătoare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat sau importat ca produs prelucrat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prețul de vânzare de către partea afiliată către clienți independenți a fost adus la nivelul prețului franco fabrică prin deducerea costurilor VAG ale părții afiliate, a unei marje de profit rezonabile și a altor ajustări eventuale. În cazul în care vânzarea privește un rulou de mici dimensiuni, au fost deduse și costurile de transformare raportate și verificate.

(40) În ceea ce privește marja de profit utilizată, în conformitate cu jurisprudența consacrată a instanțelor Uniunii, Comisia nu a utilizat marjele de profit ale societăților afiliate, întrucât acestea sunt considerate ca fiind nefiabile. Un importator neafiliat a cooperat, însă rentabilitatea sa a fost confidențială și nu poate fi dezvăluită. Prin urmare, în absența oricărei alte informații, a fost folosită o marjă de profit rezonabilă utilizată în cadrul unei proceduri anterioare privind un alt produs de hârtie (hârtia cretată de calitate superioară), fabricat de o industrie similară (1). Întrucât ambele produse și sectoare sunt foarte asemănătoare (ambele sunt industrii cu utilizare intensivă a capitalului și, în plus, unii producători de hârtie termică subțire produc și hârtie cretată de calitate superioară), această metodă pentru a determina o marjă rezonabilă de profit a fost considerată rezonabilă. Marja de profit utilizată, în absența oricăror alte informații disponibile, este de 4,5 %.

3.4. Comparație

(41) Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori pe baza prețului franco fabrică.

(42) Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(43) Deoarece originea rulourilor jumbo utilizate pentru producția și vânzările de rulouri de mici dimensiuni nu a putut fi identificată, prețul de export al rulourilor jumbo vândute către părți afiliate pentru transformarea în rulouri de mici dimensiuni a fost comparat cu o valoare normală stabilită la un nivel agregat, și anume bazată, pentru fiecare tip de produs, pe prețul mediu de vânzare pe piața internă și costul de producție atât pentru Hansol Paper, cât și pentru Artone.

(44) Marja de dumping pentru prețurile de export pentru vânzările directe de rulouri jumbo către clienți independenți și vânzările de rulouri jumbo prin intermediul părților afiliate a fost stabilită prin compararea prețului de export al Hansol Paper pe tip de produs cu valoarea normală a Hansol Paper pe tip de produs și a prețului de export al Artone pe tip de produs cu valoarea normală a Artone pe tip de produs.

3.5. Marja de dumping

(45) Marja de dumping astfel calculată este de 10 % - 15 % pentru vânzările de rulouri jumbo care ulterior sunt transformate în rulouri de mici dimensiuni pentru vânzări către părți neafiliate și de 0,5 - 5 % pentru vânzările de rulouri jumbo către părți neafiliate și afiliate.

(46) Astfel cum se explică la considerentul 25, 15 % - 25 % din exporturile grupului Hansol către Uniune au constat în vânzări (directe sau indirecte) de rulouri jumbo pe parcursul perioadei de anchetă, în timp ce vânzările rămase au fost reprezentate de vânzări de rulouri jumbo către părți afiliate care au fost transformate și revândute sub formă de rulouri de mici dimensiuni. Marjele de dumping de mai sus au fost ponderate în mod corespunzător. Acest lucru a fost realizat prin aplicarea cotei de vânzări de rulouri jumbo destinate vânzărilor directe sau indirecte către părți neafiliate (adică 15 % - 25 %) la marja de dumping calculată pentru rulourile jumbo (0,5 % - 5 %) și prin aplicarea cotei de vânzări de rulouri jumbo către părți afiliate în scopul transformării și revânzării ulterioare în rulouri de mici dimensiuni către părți neafiliate (adică 75 % - 85 %) la marja de dumping calculată pentru rulouri jumbo transformate în rulouri de mici dimensiuni (10 % - 15 %).

(47) Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.


(1) Considerentul 73 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 al Consiliului (JO L 128, 14.5.2011, p. 1).

(48) Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societate Marjă de dumping provizorie

Grupul Hansol (Hansol Paper Co., Ltd. și Hansol Artone Paper Co., Ltd) (%) 12,1

Toate celelalte societăți (%) 12,1

(49) Pentru toți ceilalți producători-exportatori din Republica Coreea, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(50) În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au corespuns exporturilor totale către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul societății cooperante.

4. PREJUDICIUL

4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(51) Produsul similar a fost fabricat de cinci producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(52) Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 372 645 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsului la chestionar prezentat de reclamant, confruntat cu răspunsurile individuale la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Așa cum se precizează la considerentul 7, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând între 75 % și 95 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

4.2. Consumul la nivelul Uniunii

(53) Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune de către industria Uniunii (sursa: răspunsul la chestionar trimis de reclamant și răspunsurile individuale la chestionar verificate din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion), pe baza estimărilor reclamantului privind importurile de hârtie termică subțire din Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză și pe baza vânzărilor în Uniune ale producătorului-exportator (sursa: chestionarul cu privire la dumping).

(54) Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

2012 2013 2014 Perioada de anchetă

Totalul consumului la nivelul Uniunii

163 000- 168 000

178 000- 183 000

178 000- 183 000

189 000- 194 000

Indice 100 109 108 115

Sursa: chestionarele privind dumpingul și prejudiciul.


(55) În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 %, în principal în perioada 2012-2013 și apoi în perioada 2014-2015.

4.3. Importurile din țara în cauză

4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(56) Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza răspunsului la chestionar trimis de producătorul exportator. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii (a se vedea considerentul 53).

(57) Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață


Volumul importurilor din țara în cauză (tone)

1 000-2 000 12 000-17 000 19 000-25 000 23 000-28 000

Indice 100 1 268 1 949 2 279

Cota de piață (%) 0,7 8,0 12,4 13,6

Indice 100 1 169 1 801 1 975

Sursa: chestionarele privind dumpingul și prejudiciul.

(58) În 2015, importurile din Republica Coreea au fost de 22,8 ori mai mari decât în 2012. Cota lor de piață a crescut, de asemenea, de la 0,7 % în anul 2012 până la 13,6 % în perioada de anchetă.

4.3.2. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(59) Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza răspunsului la chestionar trimis de producătorul exportator.

(60) Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)


Prețul mediu al importurilor coreene

1 400-1 500 1 450-1 550 1 300-1 400 1 200-1 300

Indice 100 103 92 85

Sursa: chestionarul cu privire la dumping.

(61) Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a scăzut la nivel general cu 15 %. Este de remarcat faptul că prețul din 2012 se bazează pe un nivel foarte scăzut de importuri. Există o coincidență clară în timp între creșterea cotelor de piață și scăderea prețurilor.


(62) Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(a) prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; și

(b) prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs pentru importurile producătorului cooperant către primul client independent de pe piața din Uniune, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare în funcție de costurile ulterioare importului.

(63) În conformitate cu metodologia expusă la considerentul 25, Comisia a luat în considerare volumul vânzărilor produsului în cauză fie direct către clienți independenți, fie către părți afiliate din Uniune destinate transformării în rulouri de mici dimensiuni.

(64) Compararea prețurilor s-a realizat pentru fiecare tip de produs. Tranzacțiile au fost ajustate corespunzător, în cazul în care acest lucru a fost necesar. Rabaturile și reducerile de prețuri au fost deduse. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată în cursul perioadei de anchetă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 8,1 % pentru importurile din țara în cauză pe piața din Uniune. S-a dovedit că aproximativ 84 % din volumele importurilor au făcut obiectul unei subcotări.

4.4. Situația economică a industriei Uniunii

4.4.1. Observații generale

(65) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(66) Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a stabilit o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conținute în răspunsul la chestionar și în comunicările ulterioare ale reclamantului. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(67) Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(68) Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.4.2. Indicatori macroeconomici

4.4.2.1. Pro ducț i a , c ap a ci t a t ea de p roducț ie ș i gradul de ut i l izare a capaci tă ț i i

(69) Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității


Volumul producției (tone) 376 150 344 525 349 601 372 645

Indice 100 92 93 99



Capacitatea de producție (tone) 393 333 404 080 401 142 402 997

Indice 100 103 102 102

Gradul de utilizare a capacității (%) 96 85 87 92

Indice 100 89 91 97

Sursa: chestionarele privind prejudiciul și informațiile furnizate de reclamant.

(70) Fabricarea produsului care face obiectul anchetei reprezintă un proces care implică costuri fixe ridicate. Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 1 % în cursul perioadei examinate. În 2013 și 2014 se observă un nivel mai scăzut de producție, perioadă în care un producător din Uniune inclus în eșantion s-a confruntat cu anumite dificultăți.

(71) Capacitatea totală de producție a fost relativ stabilă. Cifrele pentru 2012 au fost anormal de mici și reflectă faptul că un producător din Uniune și-a încetat temporar producția acestui produs din cauza unor circumstanțe excepționale. Producătorul respectiv și-a reluat activitățile normale începând cu 2013. Se observă, de asemenea, că un alt producător din Uniune, și anume cel mai mic, a suprimat treptat producția produsului în cauză în cursul perioadei examinate.

(72) Scăderea generală a ratei de utilizare a capacității este legată de scăderea volumului producției. Astfel cum se explică la considerentul 125 de mai jos, rata ridicată de utilizare a capacității prezentată în tabelul 4 nu înseamnă că industria nu poate produce mai mult.

4.4.2.2. Volu m ul vânzăr i l or ș i co ta de p iață

(73) Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață


Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (tone)

159 000- 164 000

160 000- 165 000

153 000- 158 000

160 000- 165 000

Indice 100 101 97 101

Cota de piață (%) 96,9 90,3 86,7 85,1

Indice 100 94 90 88



(74) Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a crescut cu 1 % în perioada examinată.

(75) În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 96,9 % la 85,1 %, întrucât aceasta nu a putut beneficia de creșterea consumului. Pentru a-și menține nivelul vânzărilor și a evita o scădere și mai mare a cotei sale de piață, industria Uniunii a fost obligată să își diminueze prețurile de vânzare din cauza presiunii continue asupra prețurilor exercitată de importurile în cauză.

4.4.2.3. C r eș terea

(76) Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu aproximativ 15 % în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața din Uniune a stagnat. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut o parte din cota sa de piață, spre deosebire de importurile din țara în cauză, a căror cotă de piață a crescut în cursul perioadei examinate, beneficiind de aproape toată creșterea consumului.

4.4.2.4. O cup are a forțe i d e m un că ș i product iv i ta tea

(77) Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea


Numărul de angajați 851 784 797 842

Indice 100 92 94 99

Productivitate (unitate/salariat) 442 439 439 443

Indice 100 99 99 100


(78) Nivelul ocupării forței de muncă în cadrul industriei Uniunii nu s-a schimbat în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Nivelul ocupării forței de muncă urmează îndeaproape producția. Industria Uniunii a depus eforturi pentru a menține locurile de muncă, în pofida scăderii rentabilității.

(79) Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe persoană încadrată în muncă pe an, nu a variat mult. Procesul de producție a fost deja optimizat într-o măsură considerabilă.

4.4.2.5. Amp l oarea mar j e i d e d um ping ș i redresarea în ur ma p ract ic i lor d e d umping anter i oa re

(80) Marja de dumping a fost net superioară nivelului de minimis. Impactul amplorii marjei de dumping efective asupra industriei Uniunii nu a fost neglijabil, având în vedere volumul în creștere și prețurile reduse ale importurilor din țara în cauză.

(81) Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.


4.4.3. Indicatori microeconomici

4.4.3.1. Pr ețu r i ș i fac tor i care a fec teaz ă prețur i le

(82) Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare în Uniune


Preț unitar de vânzare mediu în Uniune pe piață (EUR/tone)

1 316 1 297 1 181 1 176

Indice 100 98 90 89

Costul de producție unitar (EUR/tone)

1 177 1 176 1 155 1 215

Indice 100 100 98 103

Sursa: chestionarele privind prejudiciul.

(83) În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare au scăzut în medie (– 11 %), spre deosebire de costurile corespunzătoare (+ 3 %). În perioada de anchetă, prețurile de vânzare au fost, în medie, mai mici decât costul unitar de producție.

(84) Pentru a limita pierderile de cotă de piață, producătorii din Uniune au urmat spirala descendentă a prețurilor și și-au redus prețul de vânzare în mod semnificativ. Creșterea costului de producție poate fi explicată, parțial, prin faptul că producția de hârtie termică subțire este un proces cu costuri fixe ridicate, la care se adaugă faptul că producția a scăzut (– 3 % în rândul producătorilor din Uniune incluși în eșantion). Producătorii din Uniune au compensat parțial creșterea costurilor materiilor prime datorată unei rate de schimb USD/EUR defavorabile (pasta de hârtie fiind comercializată în USD) prin ținerea sub control a celorlalte costuri și raționalizare.

4.4.3.2. Co stur i le cu forț a d e m un că

(85) Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat


Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

64 244 63 424 65 919 67 047

Indice 100 99 103 104


(86) În cursul perioadei examinate, salariul mediu pe angajat a crescut în general cu până la 4 %. Acest lucru este în conformitate cu creșterea generală a prețurilor în UE din cauza inflației.


4.4.3.3. Stocu r i le

(87) Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile


Stocuri finale (tone) 24 000-29 000 15 000-20 000 23 000-28 000 23 000-28 000

Indice 100 65 94 93

Stocurile finale ca procent din producție (%)

7,9 5,9 8,3 7,6

Indice 100 74 105 96


(88) În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 7 %. În general, produsul similar este fabricat pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Stocurile nu sunt considerate un indicator de prejudiciu important pentru acest tip de industrie deoarece, în general, ele urmează producția și nu depășesc producția pentru o lună. Stocurile finale exprimate ca procent din producție prezintă un procent similar la începutul și la sfârșitul perioadei examinate.

4.4.3.4. Rentabi l i ta tea , f lu x ul de l ichid i tă ț i , invest i ț i i l e , randamentu l i n vest i ț i i lor ș i cap aci t a tea de a mobi l iz a c api ta l

(89) Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor


Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

13,0 11,5 5,3 – 0,5

Indice 100 89 41 – 4

Fluxul de lichidități (EUR) 80 000 000- 100 000 000

45 000 000- 65 000 000

10 000 000- 30 000 000

10 000 000- 30 000 000

Indice 100 64 19 21



Investiții (EUR) 1 500 000- 6 500 000

2 000 000- 7 000 000

6 000 000- 11 000 000

4 500 000- 9 000 000

Indice 100 116 280 203

Randamentul investițiilor (%) 203,93 132,56 58,28 57,17

Indice 100 65 29 28


(90) Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(91) Rentabilitatea a evoluat într-o direcție negativă în cursul perioadei examinate, de la o situație caracterizată prin profit în 2012 la scăderi în perioada de anchetă (– 0,5 %). În timp ce această tendință se datorează raționalizării suportate de anumiți producători din Uniune, presiunea considerabilă exercitată asupra prețului și volumului industriei Uniunii de către importurile în creștere din țara în cauză între 2013 și 2015 nu a permis industriei din Uniune să beneficieze de creșterea consumului în Uniune.

(92) Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a își autofinanța activitățile. Evoluția fluxului net de lichidități a urmat o tendință de scădere puternică, în special din cauza reducerii rentabilității.

(93) Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a scăzut (– 72 %), în mod similar cu rentabilitatea. Cu excepția unei investiții specifice pentru a îmbunătăți eficiența, efectuată de un producător din Uniune în perioada 2014-2015, producătorii din eșantion și-au menținut investițiile la nivelul absolut necesar pentru a continua să funcționeze.

(94) Capacitatea de a mobiliza capital a fost afectată de rentabilitatea în scădere, după cum se poate observa din nivelul scăzut al investițiilor pentru acest tip de industrie.

4.4.4. Concluzie privind prejudiciul

(95) În cursul perioadei examinate, prejudiciul suferit de industria din Uniune este semnificativ și evident în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu legați de prețuri, cum ar fi scăderea prețurilor de vânzare (– 11 %), scăderea rentabilității (de la + 13 % la – 0,5 %), fluxul de lichidități și randamentul activelor nete. Din cauza scăderii prețurilor de vânzare, măsurile concrete pentru a îmbunătăți eficiența și a ține sub control costurile nu au putut împiedica producătorii din Uniune să înregistreze pierderi în cursul perioadei de anchetă. În plus, atunci când este vorba despre indicatorii de prejudiciu legați de volum, industria Uniunii nu a putut să beneficieze de creșterea consumului în Uniune. Într-adevăr, cota de piață deținută de producătorii din Uniune a scăzut cu 12 puncte procentuale în perioada examinată.

(96) Ca urmare a caracterului specific al acestui tip de industrie (cu utilizare intensivă a capitalului de lucru și cu funcționare în principiu fără oprire), indicatorii legați de volum, cum ar fi producția și volumul vânzărilor au prezentat o tendință mai degrabă stabilă în termeni absoluți. Totuși, aceste elemente trebuie să fie considerate în contextul unei cereri în creștere. Prin urmare, în termeni relativi, situația s-a deteriorat.

(97) În pofida acțiunilor concrete (cum ar fi cele menite să optimizeze procesele interne) întreprinse de industria Uniunii în cursul perioadei examinate pentru a își îmbunătăți performanța generală, situația s-a deteriorat în mod semnificativ în special în ceea ce privește rentabilitatea și pierderea cotei de piață. Dificultatea de a mobiliza capital au dus la amânarea anumitor investiții.

(98) Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat în acest stadiu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.


5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(99) În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat că orice prejudiciu care ar fi putut fi cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: alte importuri, efectele prețurilor hârtiei termice subțiri fără fenol, taxele antidumping în SUA, rezultatele la export ale producătorilor din Uniune, concurența din ce în ce mai mare dintre aceștia, o serie de aspecte legate de costuri, internetul la nivel mondial și digitalizarea sporită (de exemplu, mai multe plăți electronice), presiunea prețurilor exercitată de marile lanțuri de comercializare cu amănuntul și raționalizarea industriei Uniunii.

5.1. Efectele importurilor care fac obiectivul unui dumping

(100) Prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori au scăzut în medie cu 15 % pe parcursul perioadei examinate. Prin reducerea în mod continuu a prețului lor unitar de vânzare la un nivel de dumping în cursul perioadei examinate, producătorii din țările în cauză au reușit să își sporească semnificativ cota de piață de la 0,7 % în 2012 până la 13,6 % în cursul perioadei de anchetă.

(101) Creșterea continuă a importurilor din Republica Coreea, în urma extinderii capacității producătorului-exportator la prețuri subcotate, a avut un impact negativ evident asupra rezultatelor industriei Uniunii. Importurile care au făcut obiectul unui dumping au forțat industria Uniunii să își reducă prețurile de vânzare în Uniune pentru a limita pierderea cotei de piață, ceea ce a condus la pierderi în cursul perioadei de anchetă. În plus, volumul vânzărilor industriei Uniunii a rămas stabil și, prin urmare, nu a putut să beneficieze de creșterea consumului din Uniune și, prin urmare, a dus la o pierdere a cotei de piață de aproape 12 %.

(102) Având în vedere coincidența în timp stabilită în mod clar între, pe de o parte, nivelul în creștere al importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri în continuă scădere și subcotate în raport cu prețurile Uniunii și, pe de altă parte, stagnarea volumelor de vânzări suferită de industria Uniunii, pierderea cotei de piață și scăderea prețurilor, care au condus la pierderi în rândul producătorilor incluși în eșantion, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping au fost responsabile pentru situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

5.2. Efectele altor factori

5.2.1. Importurile din țări terțe

(103) Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Importurile din țări terțe


Total pentru toate țările terțe, cu excepția țării în cauză

Volum (tone) 3 500-5 000 2 000-3 500 1 500-3 000 2 000-3 500

Indice 100 75 44 63

Cota de piață (%) 2,4 1,7 1,0 1,3

Prețul mediu (EUR) 799 631 677 1 147

Indice 100 79 85 143

Sursa: chestionarul referitor la dumping și estimările ETPA.


(104) Majoritatea importurilor în Uniune au provenit din țara în cauză. Celelalte importuri (din SUA și RPC) au scăzut cu 37 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a acestor importuri a fost de 1,3 % în perioada de anchetă, rămânând astfel sub nivelul de minimis și este puțin probabil să fi cauzat un prejudiciu producătorilor din Uniune și să rupă legătura de cauzalitate.

5.2.2. Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(105) Volumul exporturilor (vânzări independente) efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 12

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion


Volumul exporturilor (tone) 70 000-90 000 90 000- 110 000

100 000- 120 000

95 000- 115 000

Indice 100 125 135 127

Preț mediu (EUR/tonă) 1 234 1 177 1 127 1 211

Indice 100 95 91 98


(106) Volumul exporturilor către clienți neafiliați a crescut cu 27 % în cursul perioadei examinate. În ceea ce privește prețurile, acestea au scăzut în cursul perioadei examinate (– 2 %), dar mai puțin decât prețul de pe piața din Uniune (– 11 %). Având în vedere faptul că rentabilitatea pe piețele de export, chiar dacă în scădere, era mai bună decât în Uniune, producătorii din Uniune au profitat de anumite oportunități de export pentru a maximiza utilizarea capacităților și a dilua costurile fixe.

(107) Pe baza celor de mai sus, este puțin probabil ca rezultatele la export ale industriei Uniunii să fi cauzat un prejudiciu producătorilor din Uniune și să rupă legătura de cauzalitate.

5.2.3. Taxele antidumping în SUA

(108) Producătorul-exportator a afirmat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu din cauza faptului că un producător inclus în eșantion nu a putut să vândă hârtie termică subțire în SUA ca urmare a unor taxe antidumping ridicate impuse pentru acest produs.

(109) Aceste circumstanțe au avut anumite consecințe asupra unui producător din Uniune în ceea ce privește volumul producției (a se vedea considerentul 70 de mai sus). Cu toate acestea, circumstanțele nu au niciun efect asupra majorității datelor referitoare la producătorul din Uniune în cauză, cum ar fi rentabilitatea vânzărilor în Uniune și a fluxul de lichidități.

(110) În orice caz, impactul este limitat în ceea ce privește industria Uniunii în ansamblu. Motivele sunt diverse. În primul rând, acest aspect vizează doar unul dintre producătorii din Uniune. Este de remarcat faptul că ceilalți doi producători incluși în eșantion, care nu au făcut obiectul măsurilor, au înregistrat o creștere a vânzărilor în Statele Unite. În al doilea rând, producătorul în cauză a reușit să remedieze parțial situația prin creșterea exporturilor către alte piețe. În fine, SUA a eliminat taxele antidumping în cauză în februarie 2015. Prin urmare, impactul general în perioada de anchetă este aproape inexistent.

(111) Pe baza celor de mai sus, impactul taxelor antidumping din SUA nu este considerat semnificativ pentru industria Uniunii în ansamblu, astfel încât să rupă legătura de cauzalitate.


5.2.4. Scăderea prețului hârtiei termice subțiri fără fenol

(112) Producătorul-exportator a afirmat că scăderea prețurilor în Uniune nu a fost cauzată de importurile coreene, ci mai degrabă de o scădere a prețurilor hârtiei termice subțiri fără fenol, un produs fabricat și vândut de industria Uniunii, dar care nu este exportat din Republica Coreea. Această afirmație se bazează pe prețul de achiziție plătit de unele societăți afiliate producătorului-exportator (achiziționări de la doi producători din Uniune).

(113) În acest sens, ar trebui menționat în primul rând că, astfel cum s-a explicat mai sus (a se vedea considerentul 20 și următoarele), hârtia termică subțire fără fenol este interschimbabilă și concurează cu hârtia termică subțire care conține fenol, astfel încât prețurile acestui produs pot fi, de asemenea, influențate de importurile coreene și de piața globală, în care predomină hârtia termică subțire care conține fenol (84 % din consumul Uniunii). În plus, datele referitoare la industria Uniunii au arătat că, în perioada examinată, prețurile unitare de vânzare ale hârtiei termice subțiri fără fenol au scăzut mai puțin decât prețurile unitare de vânzare ale hârtiei termice subțiri care conține fenol. Astfel, scăderea prețurilor este și mai semnificativă dacă nu se ia în considerare impactul vânzărilor de hârtie termică subțire fără fenol asupra industriei Uniunii. În plus, calculul subcotării bazat pe compararea unor tipuri de produse similare, adică excluzând tipurile de hârtie fără fenol care nu au fost importate, s-a dovedit a fi semnificativ.

5.2.5. Alte motive

(114) Potrivit unora dintre părți, producătorii din Uniune au suferit un prejudiciu din cauza mai multor motive: competiția sporită dintre aceștia (pentru gradul de utilizare a capacității), costurile ridicate (cauzate de o creștere a prețurilor materiilor prime la nivel mondial legată de cursul de schimb USD/EUR și de creșterea costurilor cu forța de muncă și cu energia), internetul la nivel mondial și digitalizarea sporită (de exemplu, mai multe plăți electronice) și presiunea asupra prețurilor exercitată de marile lanțuri de comerț cu amănuntul (de exemplu, benzinăriile și supermarketurile). Cu toate acestea, s-a constatat că niciunul dintre acești factori nu rupe legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important suferit și importurile care fac obiectul unui dumping din Republica Coreea.

(115) Nu există nicio dovadă că există practici anticoncurențiale. Niciun element din dosar nu a arătat existența unei concurențe neloiale între producătorii din Uniune (în ceea ce privește gradul de utilizare a capacității).

(116) În ceea ce privește afirmația privind costurile ridicate, este de remarcat faptul că producătorii din Uniune au ținut sub control costurile în cursul perioadei examinate, creșterea acestora fiind minoră (+ 3 %). Această creștere include variația prețurilor pastei de hârtie (care reprezintă aproximativ o treime din totalul costurilor hârtiei termice subțiri), costul energiei și costurile cu forța de muncă, acestea din urmă fiind analizate mai în detaliu la considerentele 85-86.

(117) Ancheta nu a putut confirma faptul că internetul la nivel mondial și digitalizarea sporită (și anume, plățile electronice) ar putea fi o sursă de prejudiciu pentru industria Uniunii. Din contră, consumul Uniunii de hârtie termică subțire s-a dovedit a fi în creștere constantă.

(118) În ceea ce privește afirmația că ar exista o anumită presiune asupra prețurilor exercitată de marile lanțuri de comerț cu amănuntul (de exemplu, benzinăriile și supermarketurile), părțile interesate nu au furnizat elemente de probă, iar ancheta nu a putut confirma acest lucru.

(119) Este, de asemenea, de remarcat faptul că ancheta a arătat că unii producători din Uniune au trecut prin procese de restructurare și reorganizare în ultimii ani, cu scopul de a-și ameliora competitivitatea. Unele dintre aceste procese sunt încă în curs de desfășurare, iar unele dintre acțiunile concrete prevăzute, cum ar fi investițiile specifice, au fost împiedicate de efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra rentabilității producătorilor respectivi, fapt care le-a afectat capacitatea de a mobiliza capital. Prin urmare, s-a constatat că acest factor nu rupe legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important suferit și importurile care fac obiectul unui dumping din Republica Coreea.

5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(120) Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au rupt legătura de cauzalitate.

(121) Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți referitori la situația industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a constatat în mod provizoriu că ceilalți factori identificați, cum ar fi rezultatele la export ale producătorilor din Uniune, taxele antidumping din SUA, costurile ridicate și o serie de procese de raționalizare nu rup legătura de cauzalitate, chiar dacă se ia în considerare efectul lor combinat.


6. INTERESUL UNIUNII

(122) În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida determinării dumpingului prejudiciabil, nu ar fi în interesul Uniunii să adopte măsuri în prezentul caz. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei Uniunii, ale comercianților la diferite niveluri și ale utilizatorilor.

6.1. Interesul industriei Uniunii

(123) Industria Uniunii este compusă din cinci producători stabiliți în trei state membre (Germania, Spania și Finlanda). Niciunul dintre aceștia nu s-a opus deschiderii anchetei.

(124) Toți producătorii din Uniune au participat activ la anchetă și au susținut că instituirea de măsuri ar putea proteja locurile de muncă, ar promova investiții sporite și ar contribui la inversarea tendinței de scădere a rentabilității observate de la intrarea pe piață a exportatorului din Coreea de Sud.

(125) Industria Uniunii a suferit deja o restructurare semnificativă în trecut și depune în permanență eforturi pentru a îmbunătăți eficiența procesului de producție. Compararea cifrelor privind volumul producției din tabelul 4 de mai sus cu consumul Uniunii descris la considerentele 53-55 de mai sus demonstrează că, contrar afirmațiilor uneia dintre părți, industria Uniunii poate satisface cererea din Uniune. Rata ridicată de utilizare a capacității prezentată în tabelul 4 de mai sus nu înseamnă că industria Uniunii nu poate produce mai mult. Pe de o parte, producătorii din Uniune au echipamente cu utilizare multiplă, care pot fi folosite pentru producția unui produs diferit. Pe de altă parte, producătorul mai mic din Uniune care a redus treptat fabricarea produsului în cauză și-ar putea reexamina decizia în cazul restabilirii unei concurențe loiale.

(126) Este de așteptat ca instituirea de măsuri să restabilească condiții de concurență echitabile și un nivel corect al prețului pe piața Uniunii, precum și să îmbunătățească rentabilitatea industriei Uniunii până la niveluri considerate normale pentru această industrie cu utilizare intensivă a capitalului. În cazul în care nu s-ar institui taxe, unii producători din Uniune ar putea fi nevoiți să își reducă activitatea sau să renunțe la producția de hârtie termică subțire și să reducă locurile de muncă. Această situație ar slăbi concurența de pe piață și ar limita și mai mult sursele de aprovizionare pentru utilizatori.

(127) În absența unor măsuri, este foarte probabil ca situația industriei Uniunii să se deterioreze și mai mult. Este probabil să se înregistreze pierderi suplimentare de profit și de cote de piață, având în vedere că nu există motive să se afirme că scăderea prețurilor va înceta fără să se instituie măsuri.

(128) Prin urmare, Comisia a concluzionat, în acest stadiu, că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei Uniunii.

6.2. Interesul altor părți interesate

(129) Serviciile Comisiei au trimis chestionare unui număr de 50 de părți interesate. Cu toate acestea, nu toate au răspuns la chestionar: 25 de întreprinderi prelucrătoare, de comercianți la diferite niveluri și o asociație (Confederația Europeană a Industriei de hârtie, „CEPI”) au făcut observații, dar numai 14 părți au răspuns la chestionar. Răspunsurile respective nu au fost însă întotdeauna exhaustive, unele dintre ele fiind simple afirmații care nu au fost confirmate de elemente de probă verificabile.

(130) Trei dintre întreprinderile prelucrătoare care au răspuns la chestionar s-au exprimat în favoarea măsurilor, în principal pe motiv că măsurile ar restabili condiții de concurență echitabile pe piața UE. În ceea ce privește volumul de cumpărare de hârtie termică subțire, aceste întreprinderi prelucrătoare au o importanță mai mare decât cele care nu și-au exprimat opinia sau care s-au opus măsurilor. De asemenea, CEPI susține măsurile și a afirmat că industriile generale din amonte, întreprinderile prelucrătoare neafiliate și consumatorii finali ar fi afectați în mod negativ de importurile coreene care fac obiectul unui dumping.

(131) Părțile care se opun impunerii de măsuri se tem că măsurile vor duce la o penurie de hârtie și la creșterea prețurilor, la lipsa unor surse alternative de aprovizionare, la practici anticoncurențiale din partea producătorilor din Uniune, și, în cele din urmă, la dispariția anumitor activități de prelucrare și/sau a anumitor întreprinderi prelucrătoare. Cu toate acestea, ancheta a arătat că există mai multe surse de aprovizionare în Uniunea Europeană, că nu există niciun indiciu de practici anticoncurențiale din partea producătorilor din Uniune și că instituirea de măsuri nu ar conduce la o creștere semnificativă a prețurilor, ținând seama, de asemenea, de nivelul marjei de dumping.


(132) În fine, atât producătorul-exportator, cât și guvernul Republicii Coreea au afirmat că analiza interesului Uniunii ar trebui să ia în considerare investițiile făcute de grupul Hansol în Uniune în perioada 2013-2016 și numărul de locuri de muncă create de întreprinderile prelucrătoare afiliate. Cu toate acestea, nu a fost furnizat niciun element de probă specific pentru producția de hârtie termică subțire.

(133) În plus, deoarece măsura nu ar face decât să restabilească o concurență loială pe piața Uniunii, se consideră că măsurile antidumping vor avea drept consecință faptul că importurile produsului în cauză pe piața Uniunii se vor realiza la prețuri neprejudiciabile. Acest lucru ar trebui să fie în favoarea întreprinderilor prelucrătoare independente.

(134) Prin urmare, Comisia a concluzionat, în acest stadiu, că impactul taxelor antidumping asupra părților care se opun măsurilor nu depășește efectul pozitiv al măsurilor pentru industria Uniunii. În ceea ce privește părțile care au făcut declarații nesusținute prin elemente de probă, ancheta nu a putut demonstra că instituirea de măsuri ar avea un impact semnificativ asupra lor sau că ar exista un anumit impact.

6.3. Concluzie privind interesul Uniunii

(135) Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în acest stadiu al anchetei, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea.

7. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(136) Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

7.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului (marja de prejudiciu)

(137) Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(138) Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitul pe vânzările de produs similar pe piața din Uniune, care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de o industrie de acest tip, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(139) În plângerea sa, reclamantul a solicitat Comisiei să utilizeze „aproximativ 10 %” din cifra de afaceri ca marjă de profit rezonabilă neprejudiciabilă. Ancheta a arătat că rentabilitatea efectivă a industriei din Uniune înainte ca creșterea bruscă a importurilor coreene să aibă un impact major a fost de 13 % în 2012 și de 11,5 % în 2013. Din aceste motive, Comisia consideră, prin urmare, că marja de profit realizată de industrie în cel mai recent an reprezentativ, și anume anul 2013, reprezintă o bază adecvată pentru stabilirea profitului-țintă.

(140) Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii prin adăugarea marjei de profit de 11,5 % menționată mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei de anchetă.

(141) Ulterior, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza comparării prețului de import mediu ponderat al producătorului-exportator cooperant din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Marja de prejudiciu a fost stabilită provizoriu la 35,8 %.


7.2. Măsuri provizorii

(142) Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie termică subțire originară din Republica Coreea, în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marja de prejudiciu și marja de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, și anume la nivelul marjei de dumping.

(143) Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

Țară Societate Marjă de dumping

Marjă de prejudiciu

Taxă antidumping provizorie

Republica Coreea Grupul Hansol (Hansol Paper Co., Ltd și Hansol Artone Paper Co., Ltd) (%)

12,1 35,8 12,1

Toate celelalte societăți (%) 12,1 35,8 12,1

(144) După cum s-a explicat, de asemenea, la considerentul 50, nivelul de cooperare în cazul de față este ridicat, întrucât importurile producătorilor-exportatori cooperanți au constituit totalitatea exporturilor către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, taxa antidumping reziduală este stabilită la nivelul societății cooperante.

(145) O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (1). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(146) Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

8. DISPOZIȚII FINALE

(147) În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale într-un termen stabilit.

(148) Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite tipuri de hârtie termică subțire cu o greutate de cel mult 65 gr/m2; în rulouri cu o lățime de minimum 20 cm, cu o greutate a ruloului (inclusiv hârtia) de minimum 50 kg și cu un diametru al ruloului (inclusiv hârtia) de minimum 40 cm („rulouri jumbo”); cu sau fără un strat de bază pe una sau pe ambele fețe; acoperită cu o substanță termosensibilă pe una sau pe ambele fețe; și cu sau fără un strat de suprafață, originară din Republica Coreea, încadrată în prezent la codurile NC ex 4809 90 00, ex 4811 90 00, ex 4816 90 00 și ex 4823 90 85 (coduri TARIC): 4809 90 00 10, 4811 90 00 10, 4816 90 00 10, 4823 90 85 20).


(1) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

(2) Nivelul taxei antidumping provizorii aplicabil prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) este de 12,1 %.

(3) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(4) În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

(1) În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile interesate pot:

(a) solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b) transmite Comisiei observații scrise; și

(c) solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale.

(2) În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile menționate la articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036 pot prezenta observații privind aplicarea măsurilor provizorii.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică timp de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 noiembrie 2016.

Pentru Comisie

Președintele Jean-Claude JUNCKER


regulamentul de punere În aplicare (ue) 2016/ 2005 al ... · 2.3. af ir mații cu pr ivire la def...

Documents