In Romania

Inceputul dominatiei comunistePreponderenta sovietica s-a manifestat

imediat dupa 23 august 1944, cand delegatia romana s-a deplasat la Moscova pentru a semna Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. P.C.R. a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga si la ordinul Moscovei, comunistii au sporit starea de confuzie, pentru a ajunge la putere. La Conferinta de la Moscova din 9 octombrie 1944 Stalin si Churchill au impartit Balcanii iar sfera de influenta sovietica in Romania era de 90%.

P.C.R.a iesit din Blocul National Democrat (B.N.D.) si din guvern si impreuna cu P.S.D. si alte grupari fidele comunismului au format Frontul National Democratic (F.N.D.). Iar in nordul Transilvaniei, U.R.S.S. a instituit un regim de ocupatie militara. P.C.R. a atras in F.N.D. si grupari desprinse din partidele istorice precum cea national-taranista condusa de Anton Alexandru si cea liberala condusa de Gh. Tatarescu. In ianuarie 1945 Gheorghiu Dej si Ana Pauker au fost chemati la Moscova; ultima etapa a fost organizarea unor demonstratii pentru demiterea guvernului Radescu.

23 August

Stalin

Churchill

Ghe.Gheorghiu Dej

Ana Pauker

Gh. Tatarescu

La 24 februarie 1945 au avut loc mari demonstratii in Bucuresti, soldate cu morti si raniti iar la 28 februarie 1945 A.J. Vasinski, adjunctul ministrului de externe sovietic, a cerut regelui sa numeasca un nou guvern condus de Petru Groza. In guven au intrat si Gh. Tatarescu impreuna cu A. Alexandrescu.

La 9 martie 1945 nordul Transilvaniei a intrat sub controlul administratiei romanesti si pentru a atrage simpatia taranilor, P. Groza a infaptuit la 23 martie 1945 reforma agrara pentru ca in 1949 sa declanseze campania de colectivizare.

Regele Mihai a cerut demisia lui Groza si a declansat “greva regala”. Aceasta s-a sfarsit prin includerea in guvern a doi reprezentanti de la P.N.L. si P.N.T. iar Groza a epurat aparatul de stat, a creat lagare de detinuti, a suprimat ziarele de opozitie, a infiintat sovromurile si tribunalele populare si a anuntat alegeri libere. Pentru intimidarea opozitiei guvernul a trecut la arestari in randul acesteia si i-a fost obstructionata campania electorala. Armata sovietica, politia si jandarmeria comunista i-au sprijinit pe comunisti.

Electoratul a votat pentru partidele istorice insa comunistii au falsificat rezultatul alegerilor, au iesit invingatori, reprezentantii puterilor occidentale acreditati la Bucuresti nesprijinind fortele democratice si pe regele Mihai.

A. J. Vasinski

Petru Groza

Regele Mihai

Pe 10 februarie 1947 Romania a semnat Tratatul de Pace cu Natiunile Unite. Dupa aceea comunistii au trecut la un alt val de arestari: actiunea de la Tamadau a vizat compromitere P.N.T.; partidele politice au fost interzise si opozitia lichidata. In noiembrie 1947 au fost inlaturati liberalii din guvern iar P.C.R. a ramas partid unic. Regele Mihai I a fost invitat la ceremonia casatoriei principesei Elisabeta la Londra, aici a avut convorbiri cu diferiti oameni politici care l-au sfatuit sa nu se mai intoarca in tara insa el s-a intors. Pe 30 decembrie 1947 Gheorghiu Dej si Petru Groza i-au cerut regelui Mihai sa abdice. Ultimul obstacol in calea comunizarii a fost inlaturat, in aceeasi zi proclamandu-se Republica.

Proclamarea Republicii in 1947 a deschis calea crearii statutului totalitar, care s-a bazat pe un partid unic, pe centralizarea economiei, pe suprematia politiei secrete. In februarie 1948 s-a infiintat P.M.R., condos de Gh. Gheorghiu Dej, urmat de Ana Pauker si Vasile Luca.

Tot in 1948 a fost adoptata si prima Constitutie comunista care a imitat-o pe cea sovietica din 1936. Organul legislativ suprem era Marea Adunare Nationala. Intreaga putere politica a apartinut partidului unic care a fost sprijinit de politia politica. Fostii demnitari au fost exterminati si inchisi in lagare de munca (Sighet, Rm. Sarat, Gherla, Pitesti,Aiud): la Pitesti au fost “reeducati” intre 1948 si 1952 tineri(elevi, studenti), la canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80000 de oameni, multi murind din cauza conditiilor inumane. Gheorghiu Dej si-a indepartat toti rivalii, in 1954 lichidandu-l pe Lucretiu Patrascu.

Vasile Luca

Lucretiu Patrascu

Ghe. Gheorghiu Dej

Stalinismul economic a cuprins: nationalizarea intreprinderilor, etalizarea bancilor, colectivizarea agriculturii. In industrie s-au aplicat planurile cincinale, ele stabilind ritmuri inalte de dezvoltare, necolerate cu resursele tarii. Colectivizarea s-a terminat in 1962 cuprinzand 96% din terenurile arabile ale tarii. 80000 de tarani care au refuzat sa se inscrie in C.A.P.-uri au fost arestati. Prin atalizarea Bancii Nationale a intrat in mana comunistilor cea mai importanta banca romaneasca.

Pe plan cultural au fost rupte relatiile cu Occidentul si s-a adoptat modelul sovietic: proletculturismul. In 1948 a fost adoptata Legea invatamantului iar religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si cu geografia U.R.S.S.. Profesorii care nu au acceptat au fost exclusi din invatatmant. S-a introdus cenzura; Biserica a fost subordonata autoritatilor comuniste iar biserica greco-catolica a fost silita sa se uneasca cu cea ortodoxa.

In plan politic Romania a intrat in C.A.E.R. in 1949 iar in 1955 a intrat in pactul de la Varsovia. In anul 1953 a murit Stalin iar in 1956 a avut loc revolutia anticomunista din Ungaria. In 1958 trupele sovietice s-au retras din Romania si aceasta a inceput sa se distanteze de U.R.S.S. dar nu a abandonat modelul sovietic. Comertul romanesc a inceput sa se reorienteze catre Occident. Romania nu a acceptat “planul Valev” care dorea sa faca din Romania o zona agricola in interiorul U.R.S.S. si a reluat relatiile cu Iugoslavia, de care se indepartase dupa ce conducatorul acesteia, Tito, s-a desprins de Moscova. In 1964 a fost lansata o declaratie care proclama egaliatatea tuturor partidelor comuniste insa cu toate incercarile de reforma regimul Dej nu poate fi absolvit de crimele comise impotriva opozantilor.

Se apreciaza ca Stalin este creatorul cultului personalitatii contemporan

1953 Stalin moare

Moartea lui Gheorghiu-Dej a pus problema succesiunii sale în conducerea P.M.R. Atunci, „educat” încă din 1952 pentru a „sluji” politica comunistă, Nicolae Ceauşescu vine la putere. Cu toate că acesta beneficiase de politica de destindere a lui Dej, Ceauşescu a atacat vehement pe fostul conducător, proclamându-se deschizătorul marii politici.

Prima etapa a regimului ceauşist s-a desfăşurat între anii 1965-1971. Principalii factori au fost : adoptarea unei noi Constitutii, redenumirea tarii in Republica Socialista Romania si schimbarea denumirii P.M.R. in Partidul Comunist Roman(P.C.R.).

Nicolae Ceausescu

P.C.R

Toate promisiunile cu caracter populist făcute de către Ceauşescu, i-au întărit poziţia. La acea vreme, noul lider nu urmarea numai câştigarea simpatiei faţă de popor ci şi pe cea a Occidentului. Prin această politică a sa, Ceauşescu a reuşit să câştige şi simpatia poporului. Realizărilor din această etapă li s-a adăugat momentul din 1968, care s-a dovedit a fi decisiv pentru propulsarea lui Ceauşescu in politica internaţională. La un moment dat „tovarăşul” Ceauşescu a atacat verbal U.R.S.S.Din acel moment prestigiul lui Ceauşescu a crescut imens.

Repetatele vizite în străinătate ale „tovarăşului” au amplificat rolul României pe plan internaţional.

Nicolae si Elena Ceausescu

Ceausescu in timpul unei vizite la Bacau

A doua etapă a regimului Ceauşist s-a desfăşurat între anii 1971-1980. Această etapă a avut ca punct de pornire vizitele lui Ceauşescu în China şi în Coreea de Nord. Din 1972, acesta începe sa-si pună rudele în posturi importante în partid şi în sistemul organelor de stat. În 1973 soţia sa, Elena, este promovată în Comitetul Executiv al P.C.R. În 1974 Ceauşescu devine preşedinte al republicii. Tot în anii ’70 dictatorul nostru a luat o serie de decizii economice greşite, „pregătind” astfel criza economică din anii ’80.

N.Ceausescu si Deng Xiaoping(China)

Cea de-a treia etapă a regimului Ceauşist s-a desfăşurat între anii 1980-1987. După 1980 starea de criză a României a devenit evidentă. În această perioadă ţara noastră avea nevoie de materii prime din străinătate. Tot în această perioadă de criză s-au înregistrat împrumuturi imense din străinătate. Majoritatea statisticilor erau falsificate pentru a acoperi o economie falimentară. Atunci poporul român era folosit tot mai mult ca o armă de propagandă a regimului Ceauşist.

Ultima etapă şi anume sfârşitul regimului Ceauşist a avut loc între anii 1987-1989. În aceşti doi ani dictatorul pierduse total sprijinul populaţiei.

Dornic de a modifica fizionomia oraşelor, regimul a început o serie de demolări ale construcţiilor vechi. Aşadar la 21 septembrie 1988, Ceauşescu a organizat un miting pentru a explica populaţiei de ce politica sa este cea mai bună. Însă, întâlnirea nu a mers aşa cum s-a aşteptat. Mulţimea a început să-l huiduie pe dictator, după care mulţimea a pătruns în Comitetul Central, Televiziunea şi Radioul, anunţând poporul că Ceauşescu a fugit. În cele din urmă Ceauşescu a fost prins la Târgovişte pe data de 25 decembrie.

După ce au fost judecaţi, Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost executaţi.

Sotii Ceausescu inainte de executie

N. Ceausescu

Revoluţia Română din 1989 a izbucnit in data de 16 decembrie la Timisoara si a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă şi demonstraţii în iarna anului 1989, care au dus la sfârşitul regimului comunist din România şi la căderea lui Nicolae Ceauşescu. Demonstraţiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat şi execuţia lui Ceauşescu şi a soţiei sale Elena. Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod paşnic la democraţie; România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.

Insa revolutia a lasat in urma sute de victime in toata tara. Pentru muşamalizarea unor fapte, sau pur şi simplu din nepăsare, multe victime nu au fost înregistrate. Nu toate persoanele împuşcate au fost înmormântate oficial la cimitire ale eroilor, iar unii martori, dar şi răniţii şi reţinuţii au preferat, din diverse motive, să nu facă declaraţii. S-a estimat de către procurorii militari care au anchetat în cauza revoluţiei că numărul morţilor şi răniţilor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial.

Pe durata confruntărilor din decembrie 1989 au existat victime din ambele tabere (manifestanţi şi forţe de ordine). Cele mai multe victime au fost înregistrate la Bucureşti.

Manual Istorie ,clasa a 12-a, editura Corint; www.wikipedia.ro “O istorie a comunismului din Romania” ,

editura Polirom Istoria României în date, Editura Enciclopedică

Diacu Paula-Georgiana Diacu Ionela-Alexandra

Clasa a VII-a