regenerarea uleiurilor uzate

8/19/2019 Regenerarea uleiurilor uzate

1/26

1.Date de literatură privind regenerarea uleiurilor uzate

1.1Generalită iț

Regenerarea uleiurilor uzate a luat o amploare deosebită,datorată necesită ii dețconservare a resurselor de hidrocarburi cat i pentru evitarea poluării mediului ambiant.ș

Uleiurile uzate con in hidrocarburi aromatice policiclice n mici concentra ii (unele av ndț ȋ ț ȃo activitate cancerigenă) s ṣi reziduuri de metale grele,provenite din uleiurile proaspete saurezultate din arderea combustibililor sau din uzarea pieselor motorului.Aceste reziduuri metalice prezintă un risc pentru sanatatea publică in special cei care au in compozi iearsen ,cadmiu,sauțcrom !iind cancerigeni,iar cei cu plumb creeză dis!unc ii cerebrale.ț

"in cantitatea totală de uleiuri lubri!iante #n procesul de ungere,cca $%& se pierd,iar cca%%& răm'n ca uleiuri uzate.

Aceste uleiuri pot căpăta trei destina ii1ț

• sunt supuse la regenerare• sunt !olosite #n amestec cu al i combustibili ca surse de energieț• nu sunt colectate corespunzător,devenind o sursa de poluare a mediului incon*urător.

Regenerarea uleiurilor uzate a luat o amploare deosebită #n ultimii ani,#n unele tari se pune accent pe colectare masivă si sistematică a uleiurilor uzate ,in vederea prelucrarii adecvate

a acestora pentru ob inerea unor produse comerciabile in condi ii cat mai economice.+stimativț țin +uropa ccidentală -,/-,% milioane tone uleiuri uzate din care se recuperează circa %& #ncondi iile #n care din punct de vedere economic nu constituie o opera ie atrăgătoare.ț ț

Un e!ect direct al acestui procedeu #l constituie o prote*are mai buna a mediului#ncon*urător deoarece e!ectele poluării cu uleiuri uzate pot produce grave peturbări asupramediului.Ast!el,literatura de specialitate 0.-dă in!orma ii privind poluarea mediului.ț

• aruncarea uleiului uzat #n canalizare echivalează cu a/l arunca direct intr/o apa

curgătoare i poate conduce la !ormarea unei pelicole otrăvitoare pentru !lora i !auna,#nș ș

plus poate provoca #n!undarea conductelor i pompelor de la sta ia de epurareș ț• %/1 ppm ulei uzat #n canalizare poate a!ecta procesele de epurare a apelor uzate• aruncat pe camp uleiul uzat reduce productivitatea solului• un litru de ulei uzat poate !ace nepotabil un volum de un milion de litri de apă de

supra!ată

1


2/26


3/26

1.0.3olectarea i regenerarea uleiurilor uzate.ș

3olectarea uleiurilor uzate este o opera ie di!icilă.3ostul colectării uleiurilor uzatețdepinde de trei !actori

•

procentul de ulei care urmuează a !i colectat• clasi!icarea uleiurilor uzate din punct de vedere al periculozită ii pentru mediulț

#ncon*urător i sanatatea publicăș• organizarea procesului de colectare

4oliticile manageriale na ionale privind uleiul uzat sunt di!erite i in!luen ează destina iaț ș ț țuleiului uzat.2n Germania, colectarea uleiului uzat este obligatorie. legisla ie strictă deț protec ie a mediului limitează utilizarea uleiului uzat la ardere.5otusi, arderea uleiului este scutitțde ta6e ceea ce !ace ca acesta sa !ie un #nlocuitor ie!tin pentru combustibilul utilizat lacazane."in aceasta cauza, e6ista o concurentă acerba intre cei care se ocupa de regenerarea

uleiului uzat i cei care !olosesc uleiul uzat drept combustibil , iar acest lucru a condus lașcre terea pre ului uleiului utilizat.4entru a men ine o industrie de regenerare a uleiului viabilă aș ț ț!ost necesară o legislatie !avorabilă a acesteia.

2n Anglia,#n mare parte ,uleiul este prelucrat prin deshidratare i !iltrare, iar dupa ra!inareșeste !olosit drept combustibil, acesta !iind o alternativă ie!tină la combustibilul pentru #ncalzire.

3olectarea uleiurilor uzate este obligtorie #n 7talia i este organizată de un consor iu laș țcare aderă toti !abrican ii de lubri!ian i.8embrii consor iului contribuie , #n !unc ie de cantitateaț ț ț țde lubri!iant comercializată, la acoperirea eventualelor pierderi la s!ar itul !iecarui an.3osturileșde colectare sunt acoprite de consor iu printr/un impozit pe lubri!iantul v'ndut.Uleiul uzatțcolectat este v'ndut cu prioritate pentru regenerare la un pre care !ace ca această opera ie să !ieț țrentabilă.

5abelul 1.1 3olectarea i destina ia uleiurilor uzate #n U.+.ș ț

5ara,9ona

3onsum lubri!.1:t

Ulei uzat colectat "estinatia uleiului colectat

1:t & Regenerar e

3ombustie

7ncinerare

1:t & 1:t & 1:

t

&

Germania 10 ;1 %1 -


4/26

+uropeana

"i!icultă ile ma*ore la regenerarea uleiurilor uzate suntț

• colectarea• depozitarea si transportul• prelucrarea pe categorii corespunzătoare #n vederea aplicării tehnologiilor

adecvate,pentru ob inerea #n condi ii economice a unor uleiuri de baza, de calitateț țsuperioară(de e6emplu 5A $00$/


5/26

a) particule de cocs b) impurită i metalicețc) pra!

4articulele de cocs provin din arderea combustibilului cat i din arderea produ ilor ș ș

policondensa i de tip ră ini i as!altene din ulei.e poate constata i prezen a gra!itului dacă esteț ș ș ș ț!olosit ca aditiv solid la !ormularea uleiului lubri!iant.

7mpurită ile mecanice sunt #n general particule de uzură desprinse de pe supra!a aț țmetalica a cuplelor de !recare.+le pot preveni #nsa i din reac iile acizilor apăru i #n procesul deș ț țdegradare a uleiului, cu diverse metale."e asemenea, impurită ile metalice pot apărea prințhidroliza compu ilor organo/metalici din aditivii cu cenu ă.ș ș

2n motoarele cu aprindere prin sc'nteie, con inutul de plumb din uleiul lubri!iant cre teț șdatorită depunerilor de compu i cu plumb pe supra!a a interioară a camerei de ardere de undeș țsunt antrena i de lubri!iant.ț

4ra!ul din ulei pătrunde ca impuritate #n motor sau se acumulează prin e6punerea#ndelungată a uleiurilor uzate #n aer, c'nd acestea sunt colectate.

3ontaminan i lichizi pot !i clasi!ica i ast!elț ț

a) aditivi b) combustibili de motoarec) produ i de o6idare i policondensareș șd) apa

Aditivii ca atare sau degrada i sunt considera i contaminan i i trebuie separa i #n procesulț ț ț ș țde regenerare a uleiurilor uzate pentru a permite ob inerea unui ulei de bază care sa poată !iț!olosit la !ormularea unor uleiuri lubri!iante #n condi ii controlate.ț

3ombustibilii de motoare (benzină sau motorină) pătrund #n uleiul lubri!iant c'nd cuplade !recare este mai uzată sau pot proveni din cracarea termică ori catalitică a uleliului lubri!iantsau chiar prin distrugerea sa mecanică.3racările au loc in camera de ardere a motorului, iar ruperile mecanice au loc #n cuplele de !r'nare supuse unor solicitări mecanice ridicate."easemenea,combustibilii de motoare din uleiul uzat pot preveni din amestecare uleiului uzat cu benzina sau motorina !olosite pentru spalarea motorului, #n timpul colectarii uleiului uzat.

4rodu ii de o6idare i policondensare provin din o6idarea hidrocarburilor in prezen aș ș țsupra!e elor metalice sau a metalelor din aditivii utiliza i pentru uleiurile lubri!iante sau pentruț țcombustilii de motoare.Acesti produ i sunt e6trem de daunători #n uleiul lubri!iant deoarece eișconduc la !ormarea de ra ini,as!altene,gume i depuneri de tipul lacurilor,deci modi!icăș șcaracteristicile uleiului i măresc gradul de uzură al mecanismelor.ș

5


6/26

Apa poate proveni din arderea combustibililor , din neetan eitatea circuitului de răcire așmotorului,din umiditatea atmos!erică precum i datorită colectării i depozităriiș șnecorespunzatoare a uleiurilor uzate.2n prezen a apei,aditivii se degradează d'nd reac ii deț țhidroliză cu eliminare de acizi minerali care conduc la !ormarea de emulsii stabile, cre teșcorozivitatea mediului i gradul de uzură al motorului.ș

4entru caracterizarea uleiurilor uzate se !olosesc metode de analiză utilizate lacaracterizarea uleiurilor lubri!iante.4e baza analizelor unor probe de ulei uzat provenite dindi!erite zone din UA s/a stabilit o compozi ie medie a uleiului uzat, in & masă din aceasta ară,ț ți anumeș

& masă@enzină(punct !inal de !ierbere 1


7/26

v'scozitate4unctul decurgere, 3ᴼ

/$0.../0? /--.../-; /-; /-

4unct dein!lamabilitate, 3ᴼ

?%/00< 0/01; 01; 1-

3ocs 3onradson,&masă

1,=0/$,$- 1,


8/26

greutatea speci!ică a particulelor solide care se găsesc #n lichid este mai mare decat cea a produsului, ele tind, sub ac iunea !or ei gravita iei, să se lase #n *os cu o viteză uni!ormă,ț ț țaccelerată con!orm legilor de cădere liberă a corpurilor$.

"atorită rezisten ei mediului,rezisten a care cre te propor ional cu un grad anumit alț ț ș ț

vitezei de cadere, mi carea particulelor devine uni!ormă #n momentul c'nd rezisten a mediuluiș țva !i egală cu ac iunea de accelerare a gravita iei."in acest moment,viteza particulelor,dacăț țdimensiunile lor sunt #n limitele de .%/1 Km,se determină cu următoarea !ormulă

LMdN1=O(P1/P0)O1ƞ

2n care

L/este viteza de cădere a particulelor,#n ms

d/este diametrul particulelor, #n m

P1, P0/greutatea speci!ică a particulelor solide i a lichidului #n Hgm:Qș

/v'scozitatea absolută a lichidului #n BgOsmNƞ

F'scozitatea de cădere, a particulelor #n lichid este propor ională cu di!eren a greută iiț ț țspeci!ice a particulelor i a lichidului i invers propor ional cu v'scozitatea lichidului.ș ș ț

>ormula dată nu poate !i #ntrebuin ată c'nd dimensiunea particulelor este mai mare de 1țKm.5rebuie să se tie ca uleiul murdar este un amestec #n care #mpreună cu particulele mici,ș!oarte numeroase , mai e6istă i particule mari.2ntrebuin area !ormulei date nu poate a*uta laș ț

proiectarea decantoarelor c'nd concentra ia impurită ilor #n lichid este destul de mare, deoareceț ț#n acest caz, particulele prea mari cad i atrag cu ele particule mai mici, iar acestea din urmă lașrandul lor, !r'nează caderea particulelor mari.

Da un con inut mare de impurită i are loc o concentrare a starturilor in!erioare de lichidț țcu impurită i, rezultat al căderii particulelor solide din straturile superioare.tratul mediuț păstrează pe o por iune mare concentra ia la un nivel apropiat de concentra ia ini ială #nsăț ț ț țgrosimea stratului cu concentra ie constantă se mic orează cu timpul.5impul de decantare aț șuleiului este #n !unc ie de gradul lui de murdărie i de temperatura de #ncălzire i variază de la =ț ș șla $= ore.7n!luen a temperaturii asupra vitezei de decantare este bine cunoscută deoarece,odatăț

cu cre terea temperaturii v'scozitatea uleiurilor se mic oreaza, i rezisten a !azei lichide.ș ș ș ț

"in tabelul1.-. se vede cum cre terea temperaturii peste = 3 nu dă o cre tere vizibilă aș ᴼ șvitezei de depunere.Acest lucru se e6plică prin !aptul că la temperaturi apropiate de =/1 3,v'scozitatea nu variază aproape deloc sau variază at't de pu in, #ncat varia ia poate !iᴼ ț țnegli*ată.

8


9/26

5abelul 1.-.7n!luen a temperaturii asupra intensită ii decantării uleiurilor uzateț ț

4roba luată la distan ă de !undț 3antitatea de impurită i mecanice, #n procentețdupă decantare timp de ; ore$ 3ᴼ ; 3ᴼ = 3ᴼ 1 3ᴼ

0mm ,-$ ,%; ,


10/26

• uleiul uzat se aduce #n decator cu a*utorul unei pompe sau manual,de unde, după

decantarea i scurgerea apei i a impurită ilor,se introduce prin cădere liberă sau cuș ș ța*utorul unei pompe,#n !iltru sau #n !iltru presă.4resiunea uleiului la introducerea #ntr/un !iltru simplu este de ,- atm,iar la introducerea cu a*utorul unei pompe mecanice #n!iltru presa, pana la ; atm.3a mediu de !iltrare se poate #ntrebuin a h'rtia(de !iltru, dețziar, de ambala*) dublată de panză,postav, esătură de sac.Această metodă se recomandăț pentru regenerarea de uleiuri industriale necontaminate cu carburan i.ț

1.$.-.>iltrarea

4rin !iltrare se #n elege procesul de separare de lichid, a particulelor #n suspensiețale corpului solid, ca rezultat al circula iei lichidului prin mediul de !iltrare.Da calculareați construirea !iltrelor trebuie sa se ină seama de urmatorii doi !actori importan iș ț ț

1. materialul din care este alcatuit mediul de !iltrare0. metoda care se #ntrebuin eaza pentru a !ace să circule lichidul peste acestț

mediu

+ste clar că metoda de #mpingere a lichidului prin !iltru depinde de rezisten ațmediului de !iltrare."acă rezisten a este mica pentru !iltrare este su!icientă doar !or aț țgravita iei lichidului,datorită #năl imii colanei, care se poate să a*ungă la ca iva metri.Da oț ț țrezisten ă mai mare se poate !olosi vidul i ast!el se creează o presiune suplimentarăț șasupra lichidului, p'nă la 1 atm, #n celelalte cazuri se !olosesc pompe sau aerulcomprimat.

Ac iunea mediului de !iltrare depinde de #nsă i natuara acestui mediu i deț ș șcaracterul impurită ilor solide care trebuie #ndepartate.2n mod conven ional se distingț ț

1. 8edii de !iltrare #n care mărimea canalelor este mai mică dec't diametrulmediu al particulelor re inuteț

0. 8ediul de !iltrare #n care canalele sunt mai mari decat particulele solide,#nsaaceasta din urmă se lipesc de pere ii canalelor mediului de !iltrareț

-. 8ediul de !iltrare #n care canlele, la #nceputul !iltrării,sunt mai mari decat particulele solide,#nsa #n timpul procesului de !iltrare ele se umplu cu particule

i devin !iltrante.ș

3a mediu de !iltrare din prima categorie se deosebesc, h'rtia de !iltru

industrială,p'nza deasă,etc.2n a doua grupă intra azbestul #n !ibre, ceramica poroasă,de euri de bumbac, etc. Da aceste materiale de !iltrare, chiar c'nd sunt !oarteșdense, din o el sau ino6 #ntrebuin ate la !iltrele petroliere i de ulei$.ț ț ș

10


11/26

1.5. Metode si procedee de regenerare a uleiurilor uzate

1.%.1 8etoda conveniona lă

Regenerarea uleiului uzat se realizează prin c#teva operatii dintre care se potevideniasepararea apei si a benzinei prin distilare,ra!inarea cu acid sul!uric,hidro6id de sodiu s pamant decolorant,distilarea #n vacuum si ra!iarea !ractiunilor de ullei distilate cu păm'ntdecolorant.Randamentele de produse intermediare si !inale la prelucrarea unei cantități de 1 tde ulei uzat prin metoda convențională sunt prezentate #n !igura 1.11,%.2n primă !ază,după oopera ie de decantareț ,nereprezentată #n schemă, se e!ectuează i dezbenzinarea uleiului uzat prinșdistilare atmos!erică.

Uleiul dezbenzinat este ra!inat #n !aza a doua cu acid sul!uric, neutralizat cu solu ie deț

hidro6id de sodiu i tratat cu păm'nt decolorantș .2n această etapă are loc dizolvarrea aditivilor i așaltor compu i de degradareș ,separarea acestora sub !ormă de gudron acid,neutralizarea urmelor deacid din ulei i separarea compu ilor polari din ulei sub !ormă de depuneriș ș .2n continuare, uleiulra!inat este supus la distilare #n vacuum ob in'ndu/se o !rac ie de motrină de vidț ț , două !rac ii dețulei distilat i ulei rezidualș .3onditiile de calitate ale uleiurilor regenerate se corectează, dacă estenevoie , printr/o ra!inare !inală cu păm'nt decolorant.4rincipalul dezavanta* alacestei metodeeste ra!inarea cu acid sul!uric, opera ie prin care rezultă un gudron acid,produs !ără utilizareaț practică care creează probleme di!icile legate de protectia mediului ambiant.8etodele iș procedeele dezvoltate ulterior urmăresc să elimine partial sau total acest dezavanta*

11


12/26


13/26

5ratamentul termic prealabil a uleiului dezbenzinat la 0? 3 timp de - de minute sau laᴼ$ 3 timp de % minute permite reducerea cantită ii de acid sul!uric necesară pentru regenerareaᴼ țla 0&.+!ecte asemănătoare se obtin prin dezas!altarea uleiului dezbenzinat cu propan.4rinaceastă metodă, cea mai mare parte din impuritatăti #n suspensie(cocs,aditivi degrada i iț ș polimeri, produse de o6idare) sunt eliminate prin dezas!altare cu propan.Ast!el,cantitatea de acid

sul!uric, !olosită la ra!inare scade de apro6imativ trei ori, reduc'ndu/se corespunzător ișcantitatea de gudron acid.3a etapă !inală de ra!inare se poate aplica hidro!inarea.

1.%.0.4rocedeul +R"A/@+R3

4rocedeul +R"A/@+R3(+nergS Research and "evelopment Administration/@artlesville+nergS Research 3enter) realizează regenerarea uleiului prin deshidratarea acestuia urmată dee6tractie cu un amestec de metil/etil/cetonă,0/propanol i butanol, distilare #n vacuum i !inisareș ș prin contactare cu păm'nt decolorant sau prin hidro!inare.e recuperează ast!el ?%& din ulei,iarcon inutul de cenu ă se reduce cu


14/26

2n a doua etapă de prelucrare, uleiul demetalizat i deshidratat trece la o hidratare calitică,șcatalizatorul !olosit !iind catalizatorul conven ional de Cichel/8olibden.2n acest proces seț#ndepărtează compu ii nedori ii de sul!, azot, o6igen i clor i se #mbunata e te culoarea.Daș ț ș ș ț șs!'r itul procesului se !ace o stripare cu abur pentru corectarea punctului de in!lamare.ș

2n !unc ie de costurile cerute de materialele au6iliare i materia primă, s/a stabilit costulț șde prelucrare la .-?/.; euroBg de ulei uzat depinz'nd de capacitatea instala iei.>le6ibilitateaț procesului #nsă este destul de restr'nsă #n care ce prive te con inutul de sul!, azot, clor ș ț,cenu ă,dar destul de larg #n ceea ce prive te con inutul de metale.ș ș ț

Ast!el, cu procedeul 4R4 nu putem lucra cu ulei uzat ce con ine mai mult de 1%&țapă,1%& combustibil,.%$& azot, .;& sul!, 0.0%& clor, 1.;& cenu ă sul!at.5otu i poate con ineș ș ț!os!or p'nă la 10 ppm.4roprietă ile !izice i chimice a două tipuri de uleiuri regenerate #ntr/oț șinstala ie 4R4 sunt prezentate #n tabelul 1.$.ț

3aracteristic acestei metode este !aptul că se !olose te numai un anumit tip de ulei, ceeașce constituie necesitatea !olosirii distilării #n vacuum !apt pentrucare #n mai multe ări este !oartețgreu colectarea,transportul, depozitarea i prelucrarea pe categorii a uleiurilor uzate.ș

5abelul 1.$. 3aracteristicile uleiurilor regenerate ob inute din uleiurile A,@ prin procedeul 4R4ț

3aracteristici A @"ensitate, A47ᴼ 0?,- 0?,=7n!lamare, 3ᴼ 00< 01%3ongelare, 3ᴼ / /1%F#scozitate,cst -


15/26

>ig.1.0. chema de regenerare a uleiului

uzat prin procedeul 4R4

1.%.$.4rocedeul R+3T3DC

15

omus

)ecuperare

fraciunicomustiil

Ulei

uzat

50 tzi

imicale

#2%D

iti.i e

*ltrare

46&3 tzi

4&3 tziiti.i

Uleiaiti.at

4&2

)% Base

causti

2&72 tzi

!urta

#irotrare

catalitică

:iltrare

Demetalizarea&

esiratare&

!ratare termică


16/26

Acest procedeu se bazează tot pe o reac ie chimică unde uleiul uzat este contactat c'tevațminute cu 1& sodiu metalic pulverulent după care, prin distilare, se elimină apa i !rac iunileș țdistilate medii.2n !inal, uleiul este distilat #n vacuum avansat, #ntr/un evaporator #n !ilmsub ire.4rodu ii de reac ie nevolatili i polimerii răm'n #n reziduu, iar uleiul distilat se poateț ș ț ș!olosi la !ormularea uleiurilor lubri!iante.

1.%.%.4rocedeul +C5RA

4rocedeul +C5RA este un nou procedeu de regenerare a uleiurilor uzate, dezvoltat #nGermania=.Coutatea acestui procedeu constă #n !olosirea unui reactor tubular #n care, latemperaturi de 0=/-0 3 i timp de edau loc de -/10 minute, au loc prepoderent ruperi aleᴼ ș șlegăturilor dintre o6igen i elemene chimice, altele dec't carbonul(/3a,/8g,/9n,/,/ș,/4,/9n) deoarece energia de legătură #n aceste cazuri este mai mică decăt energia de legătură3/ sau 3/3.Da intrarea #n reactorul tubular,uleiul uzat este evaporat sau atomizat la o presiuneredusă de %/1 mbar.4rin condensarea vaporilor se ob in două !rac ii de uleiuri distilate i oț ț ș

!rac ie de motorină.ț

3alitatea uleiul regerat poate !i #mbunătă it prin introducerea #n reactor de sodiu dispersatț#n ulei mineral.Randamentul de ulei regenerat este de apro6imativ =%&, iar metalele din uleiuluzat se concentrează #n reziduu care are un con inut ridicat de cenu ă i se poate !olosi laș ș șob inerea bitumului rutier.ț

1.%.;.4rocedeul 5"A (5hermal "e/Asphalting)

Acest procedeu a !ost dezvoltat din anul 1??0 de compania F73DU@+.2n ra!inariacompaniei de l'angă 8ilano !unc ionează o instal ie de regenerare a uleiurilor uzate cuț țocapacitate de =, tanuzat.4rocedeul este #n curs de aplicare n alte instala ii?.ț ț

Regenerarea uleiului uzat se !ace prin procedeul tradi ional #n trei etapeț

• preevaporarea apei i a !rac iunilor distilate u orș ț ș• dezas!altarea termică a uleiului deshidratat(distilare #n vacuum)• tratarea cu păm'nt decolorant la temperatură ridicată sau hidro!inarea !rac iunilor deț

ulei distilate

4rin adăugarea unei sec ii de dezas!altare cu propan areziduului de la distilare #nț

vacuum,randamentul !inal de ulei regenerat cre te cu cca 1&.Randamentele de produseșintermediare i !inale ob inute la prelucrarea uleiurilor uzate,#n varianta cu recuperareaș ț#naltă(instalatia cuprinde o mică sec ie de dezas!altare cu propan) este prezentată #n !igura 1.-.2nș primele două etape ( de distilare atmos!erică i de distilare #n vacuum),operarea instala ieie seș ț!ace #n codi ii obi nuite.ț ș

16


17/26

5ratarea cu păm'nt decolorant se !ace #n reactoare #n care amestecul de ulei/păm'ntdecolorant este #ncălzit la 0ig. 1.-.chema de regenerare a uleiului uzat prin procedul5"A

Iidro!inarea uleiului distilat se !ace #ntr/o instala ie cu două reactoare #nseriate.2n primulțreactor are loc demetalizarea uleiului la temperatura de - 3 i presiunea ;= bar,iar #n cel de/alᴼ ș

17

100"

ulei

7";.aporare

atmosferic

ă

81&35" ulei78&3" ulei

8&2 "

ăm+nt

ecolorant

11&5

0&4"

0&15"

!ratarea cu

păm+nt#iro*nar

e

21&681&6

60

3&4"

25" )eziuu Dezasaltar

e cu

propan

6"

91

2"

Distilat

Dezasfalta

re termică


18/26

doilea reactor se completează procesul de ra!inare a uleiului.8odi!icarea corespunzătoare a parametrilor de operare(presiunea par ială a hidrogenului %/1 bar, temperatura de reac ie 0=/ț ț-$ 3, viteza de volum ,-/1) poate conduce la scăderea con inutului de aromatice polinucleareᴼ țsub 0&.

3ompania F73DU@+ o!eră instala ii 5"A/4U( mall 4acBage Unit) de capăcită i deț ț1 tan.Aceste capacită i mici reprezintă un avanta* pentru regenerarea uleiurilor uzatețdeoarece,mic or'ndu/se aria de colectare, se reduc cheltuielile de colectare,depozitare iș ștransport pentru uleiul uzat.

1.%.


19/26

4ropanul dizolvă selectiv hidrocarburile saturate din uleiul uzat, #ntr/un e6tractor deconstruc ie specială.3ompu ii metalici i aromatici sunt precipita i i se separă #mpreună cu apaț ș ș ț ș#n baza e6tractorului.Reziduul care con ine compu ii precipita i se separă de apă #ntr/un vasț ș ț

separator, iar după amestecarea lor cu produsul din baza coloanei de distilare #n vacuum, se poate!olosi la ob inerea bitumului rutier.4rocesul de e6tra ie are loc la temperatura mediuluiț șambiant.2n aceste condi ii nu se observă es!ecte de coroziune.olventul se separă de ulei prințstripare, !rac iunile distilate uloare prin distilare atmos!erică, iar motorina i uleiul prin distilareț ș#n vacuum.

Randamentele de produse ob inute #ntr/o instal ie industrială de regenerare a uleiurilor ț ț prin procedeul 7C5+RD7C+ sunt următoarele

• apă/%& vol•

combustibil/=& vol• ulei de bază/


20/26

3aracteristici Ulei greu Ulei 1% C Ulei % C"ensitatea d1%1% ,=;%< ,=


21/26

4entru e!ectuarea calculelor tehnologice de proiectare a unei coloane de distilare #n

vacuum a uleiului uzat dezbenzinat #n scopul ob inerii unor !rac iuni de uleiuri s/a pornit de laț ț

următoarele date de proiectare

a) materia primă este uleiul uzat cu proprietă ileț b) 3apacitatea instala iei este de %.tan iar timpul de !unc ionare de = oreanț țc) "in coloana de distilare #n vacuum se seapară patru distilatemotorină de vid, ulei u or,ș

ulei mediu i ulei greușd) "eoarece indica ia privind utilizarea ulterioară a rezidului de vid este ob inereaț ț

cobustibilului de !ocare, s/a impus ad'ncimea de distilare la =& vol.ulei uzate) 4rocentul de supravaporizat este de -& volulei uzat

0.0.3aracteristicile materiei prime i a !rac iunilor distilateș ț"atele ob inute la distilarea #n vacuum a uleiului dezbenzinat i caracteristicileț ș

!rac iunilor distilate #nguste sunt prezentate #n tabelele 0.1 i 0.0.ț ș5abelul 0.1. 3urba 4R> pentru uleiul uzat

&vol 0


22/26

de distilare proiectrea instala iilor de procesare a !rac iunilor petroliere e!ectuarea diverselor ț ț

calcule tehnologice.!"Cur!a de procente medii%densitate

3urba de procente medii/densitate serve te pentru calculul densită ii produselor careș ț

reprezintă un anumit procent din materia primă distilată.c"Cur!a cur!a de procente medii%v&scozitate3urbele de procente medii/v'scozitate se !olosesc pentru calculul con inutului poten ialț ț

de uleiuri rezultate la distilare #n vacuum a uleiului uzat .d"Cur!a de vaporizare n echili!ru a uleiului uzat dez!enzinat

3urba F+ este o curbă de randamentun punct de pe această curbă indică procentul

vaporizat din produsul analizat, corespunzător unei anumite valori atemperaturii, #n condi iile deț

prediune constantă.3unoa terea curbei F+ a produselor petroliere este importantă pentru că permiteș

stabilirea temperaturilor #n di!erite puncte ale instala iilor unde se produce !enomenul, necesareț4entru diverse calcule de proiectare i de optimizare.ș

5abelul 0.-.3alculul curbei F+ pentru uleiul dezbenzinat la


23/26

"ensitatea este o proprietate aditivă i de aceea curba de densitate/randament se traseazăș

prin calcul pornind de la curba procente medii/densitate10.0.- 3alculul con inutului poten ial de uleiuri ob inute prin distilareț ț ț

4rin poten ial de uleiuri se #n elege cantitatea ma6imă de ulei distilat, de o anumităț ț

calitate, care se poate ob ine din uleiul uzat dezbenzinat supus distilării.2n stabilirea lui se pleacățde la curba procente medii/v#scozitate.4entru aceasta, mai #nt'i se !i6ează ad'ncimea totală de

distilare care reprezintă procentul ma6im de distilare pe care #l putem ob ine din coloană.ț4rocentul ma6im de distilare este determinat de direc ia de prelucrare a rezidurilor dinț

coloana de "F.2n cazul acesta reziduul se poate !olosi la !abricarea combustibilului de !ocare iș

de aceea se !i6ează ad'ncimea de distilare la =& volum ulei uzat dezbenzinat.3on inutulț

poten ialului de uleiuri se !ace #n continuare impun'nd anumite valori pentru v#scozitateaț

uleiurilor distilate10,1-,1$.4oten ialul de uleiuri se calculează se calculează #ncep'nd cu uleiulț

greu a carui v#scozitate este egală cu v#scozitatea picăturii care distilă la *umătatea intervalului de

distilare a uleiului greu.2n mod similar se determină intervalul de distilare pentru uleiul mediu iș

uleiul u or.ș>rac ia u oară reprezintă motorină distilată #n vid.ț șRezultatele calcului poten ialului de uleiuri sunt prezentate #n tabelul 0.$.ț5abelul 0.$. 4oten ialul de uleiuriț

Produs /im!ol -scozitat

e

la4* 0C+cst

'volum ntervalu

l

de

distilare

d42* d15

15 M+

gmol

8otorină

de vid

"$ /


24/26

- 0

- -=$ 00< 0-% -?1

? $

% -?$ 0-; 0-? -?%

$ 0

1 torr VWt%&(F+/4R>)Wt%&(F+/4R>)M- 3t%&F+ 1 torr M0-;V-M0-? 3

5abelul 0.;.Cur!ele P#$ i - pentru uleiul u orș ș

'vol tP#$ ()* torrs tP#$ 1* torrs , tP#$+ , t-+ t- 1* torrs+ t- ()* torrs+ $1 0$- 0,% 1,% 0%


25/26


26/26

'vol tP#$ ()* torrs tP#$ 1* torrs , tP#$+ , t-+ t- 1* torrs+ t- ()* torrs+ $%= 0? 1 ,% 0?=,% $;-1 $%? 0?1 0?? $;$

0 1

- $;1 0?- - $;%0 1

% $;$ 0?% -1 $;;

1 ,%

regenerarea uleiurilor uzate

Documents