Reformele lui Constantin Vod Mavrocordat desfiinarea rumniei ara Romneasc, 1746, august 5

Constantin Mavrocordat , figur reprezentativ n analele domniilor fanariote prin eruduia i legturile sale externe, a dobndit prerogativele de domn din anul 1730, odat cu moartea tatalui su, ocupnd de 6 ori tronul Trii Romaneti si de 4 ori pe cel al Moldovei, in perioada 1730 - 17691. In prima jumatate a secolului al XVIII lea, obligatiile rumnilor (Tara Romneasc) si a vecinilor (Moldova) fata de stapanii de mosii au cptat tot mai mult coninutul unei adevarate robii. Absena unor reglementri precise privind claca si ramanerea ei la dispozitia boierilor, vinderea individual a rumnilor si a vecinilor, in afara mosiei, duc la accentuarea conflictelor sociale pn la radicalizarea lor. Degenerarea situaiei catre conditia robiei s-a remarcat incepand din a doua jumatate a sec. XVII, determinat pe de o parte de abuzurile stapanilor, iar pe de alta de imposibilitatea ranilor de a opune rezistenta stpnilor de pmnt. Treptat, dreptul lor de proprietate asupra pamantului a fost convertit doar n drept de folosinta, la care se aduga proprietatea asupra uneltelor de munca , inventarul gospodariei si vitele2. Fuga in masa a taranilor i revoltele /rscoale semnalate pe diverse proprieti au impus necesitatea reglementrii raporturilor dintre tarani si stapani de mosii . Desfiintarea rumniei si a veciniei a fost acceptat de domnii celor doua ari Romane in primul rand pentru a pune capat fugii in masa a taranilor pe alte mosii,( in paduri, la munte, peste granite) dat fiind c aceasta avea repercursiuni asupra visteriei prin scaderea evidenta a numarului contribuabilor datorita dublei dependente pe care acestia o aveau atat fata de stapanul feudal, cat si fata de domnie( cu podvezi, cai de olac, conace, lucrul domnesc, etc.). 3 Domnia ns, era direct interesata n actiunea de sporire a numarului contribuabililor, dar era constrns si de ordinal Portii, care, alarmata de proportiile luate de fuga taranilor, a trimis firman domnului C. Mavrocordat poruncindu-i sa treac la pedepse mai aspre fa de cei care se vor opune masurilor prevzute, atat fa de taranii care fugeau neplatindu-si darile, cat si fa de boierii care s-ar fi opus reformelor menite sa-i aduca inapoi pe fugari.4 Preteniile mereu crecnde ale Porii au dus la cresterea fiscalitatii, influentand raporturile sociale i impunand schimbari in structura relatiilor agrare din cele dou ri Romne. Reforma lui Mavrocordat a fost consecinta direct a acestei conjuncturi. Au existat i anterior ncercri de reglementare a relaiilor dintre stpnii de moii i rumnii copleii de dri. Esenta reformei lui C. Mavrocordat din 1746 din ara Romneasc a constat in reglementarea de catre stat a obligatiilor taranilor dependenti, care pana atunci se aflau la discretia stapanilor de mosie. Hotrrea adunrii obsteti a Trii Romnesti, primind ntritura domnului la data de 5 august 1746 , era actul juridic cu putere de lege care consfinea eliberarea din rumnie, stabilind totodat condiiile de aplicare a prevederilor sale. 1 Istoria Romniei n date, Bucureti, 1971, pp.455-459 2 Istoria Romniei, Bucureti, vol III, p. 456 3 Mihordea V.,Relaiile agrare din sec al XVIII-lea n Moldova, p. 78 4 Idem, p. 130

In preambulul actului boierii ncercau s confere hotrrii un sens uman, cu conotaii religioase, arttnd c rumnia nu este de nici un folos, ci i de mare pagub sufletului cretinescu i de mare pagub sufletului nostru, iar desfiinarea sa ar fi mai mult pentru uurarea sufletelor noastre i a prinilor, a moilor i strmoilor...5 Boierii precizau c moteniser acest vechiu si rau obiceiu al rumniei, carele de la mosii si stramosii nostrii pana astazi au ramas asupra capului nostru, cu intenia desigur de a se dezvinovi n ochii contemporanilor. In continuare stabileau c msura se aplica pentru rumnii ce i-am avut pn acum la stpnirea noastr, fiind vndui cu moiile lor den vremile cele vechi la strmoii notrii, adugnd c ori la cine den neamul boierescu sau la mnstiri vor fi rumni cu moiile lor , interveneau cu o formul restrictiv n sensul c moiile s rmn la stpnirea noastr s le stpnim cum i pn acumIn consecin stpnii de moii i pstrau n continuare privilegiul de a deine pmntul, ranii eliberai neavnd dect dreptul de a-l munci. Actul amintea i posibilitatea c unii proprietari nu vor fi de acord cu aceast msur, de aceea consemna care dintre noi va vrea den bun voia lui ca s-i iarte pentru a sa pomenire, bine va face; iar de nu va vrea()s aib a face acei rumni cum vor putea Oricare ar fi fost varianta, rumnii eliberai aveau obligaia s dea bani de fietecare cap cte taleri zece i s se rscumpere i, i cu voe de va fi stpnului su i fr voe, ei s fac bani i s-i dea la stpnul su.. Se consemna i soluia n cazul mpotrivirii stpnilor de moii i a refuzului de a primi plata rscumprriii nevrndu s-i priimeasc , va veni de va face jalb la divan, dar nu li se oferea nici o garanie juridic de soluionare, totul rmnnd n continuare la discreia divanelor de judecat, care, dup cum se tie, erau constituite din marii boieri. Actul era contrasemnat de 64 de boieri mari i mici, dar i de ctre reprezentanii bisericii, direct interesai n noua form de stpnire a pmntului i de exercitare a obligaiilor de clac. Rumnii se transforma in oameni liberi fara pamant, asezati cu invoiala pe mosii, laturasi cu drept de stramutare nelimitat, cu un numr de zile de claca stabilite de stat, neputand fi stramutati fara voia lor si nici vanduti altui stapan. Taranii cu invoiala au fost siliti la un numar mai mare de zile de munc, ducand la asimilarea fostilor rumani sau vecini cu taranii liberi, sezatori pe mosiile boieresti. Prin reforma lui C. Mavrocordat, rumnii au fost eliberati de munca nelimitata si trecuti la munca reglementata de stat. Cresterea zilelor de claca a taranilor laturasi, asezati pe mosii, are drept consecinta eliberarea serbilor de lucrul fara limita pt stapan , usurandu-se astfel obligatiile lor. Denumirea de rumn ns a mai dainuit pe multe mosii cu toate ca actul de rascumparare din 1746 prevedea fara echivoc aceasta disparitie cu conditia ca toti rumnii sa fi platit taxa de 10 taleri . In practica, rascumpararea nu a fost simpla; unii tarani nu aveau suma de rascumparare sau nu aveau nevoie sa isi schimbe statutul juridic si au ramas in starea initiala.6 Reforma lui C. Mavrocordat inseamna interventia statului in relaiile agrare intr-un moment de mare tensiune, cand carmuirea a fost silita sa asimileze pe rumni si vecini cu oamenii cu invoiala. Boierii au admis eliberarea acestora ca sa opreasca fuga dar mai tarziu au incercat sa revina la situatia de dinainte marind numarul zilelor de claca si chiar au incercat sa anuleze reforma domnitorului.

5 DRA, ara Romneasc, p.463 6 V. Mihordea,Relaiile agrare din sec al XVIII lea n Moldova, p. 137

BIBLIOGRAFIE Istoria Romniei, Ed. Academiei RPR, vol 3, Bucuresti, 1964 Relatiile agrare din secXVIII in Tara Romneasc, Ed. Academiei RSR, Bucureti, 1968 DRA, ara Romneasc, Ed. Academiei RSR, 1968,vol I, documentul 300 P.P.Panaitescu, Obtea rneasc n ara Romneasc i Moldova, Ed. Academiei RPR, Bucureti, 1964 Florin Constantiniu , Relaiile agrare n ara Romneasc n sec XVIII, Bucuresti, 1972 V. Mihordea,Relaiile agrare din sec al XVIII lea n Moldova, Bucuresti, Ed Academiei RSR, 1968