Referat- Pedagogie comparata

Finlanda-un sistem de invatamant in slujba elevului

Motto: "Un sistem de invatamant bine gandit poate face dintr-un elev obisnuit unul exceptional."

Finlanda sau Republica Finlandei este o tara din nordul Europei, membra a Uniunii

Europene, anul 1995, Natiunilor Unite. Finlanda are iesire directa la Marea Baltica prin

intermediul Golfului Botnic la vest si Golfului Finic la sud. Se invecineaza cu Rusia la est, cu

Suedia la vest si Norvegia la nord.

Pe la mijlocul secolului XIX, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza masele in

jurul ideii ca numai educatia poate duce la bunastare si punea bazele a ceea ce avea sa devina cel

mai performant sistem educational din Europa. Ideile acestuia au prins rapid si populatia

finlandeza a inceput sa investeasca, mai intai efort si apoi bani in educatie. De la nord la sud

scolile au inceput sa se umple de elevi. Primul lucru care s-a decis a fost ca scoala elementara sa

fie formata din noua clase. Educati, oamenii din zonele preponderent agrare, dar si cei din

inghetata Laponie n-au mai migrat spre orase, ci au ramas sa contribuie la prosperitatea zonei.

In Finlanda strategia naţionala se bazează pe dorinta de a dezvolta tara ca o societate

informationala care isi educa cetatenii la un standard ridicat. Pentru a realiza acest lucru,

Finlanda canalizeaza investitii substantiale in cercetare si dezvoltare. Astfel, s-a ajuns la

concluzia ca este nevoie de profesori bine instruiti. Legea impune fiecarui cadru didactic sa aiba

la baza cinci ani de facultate si un master in pedagogie. Invatamantului ii revine un procent de

14% din bugetul de stat, bani in care intra transportul elevilor, pranzul zilnic servit in scoli, si

pentru primii noua ani de scoala tot ce inseamna rechizite, de la radiera pana la manuale.

Sistemul de invatamant din Finlanda are drept scopuri principale:

- asigurarea unui nivel inalt de educatie si formare pentru toti cetatenii;

- promovarea cresterii spirituale a natiunii pentru a da posibilitatea populatiei de a face alegeri

independente.

Elevii sunt motivati de lectiile accesibile, modul interactiv de predare si relatia foarte

apropiata cu profesorii. Sistemul a fost gandit astfel incat scoala sa fie a doua familie in care

copiii si dascalii sa se cunoasca foarte bine. Anul scolar incepe la 15 august si se incheie in 30

mai, cuprinzand cinci module, in timpul carora se predau intensiv patru sau cinci materii. Fiecare

modul se incheie cu lucrari finale sau evaluare. Scolile sunt deosebit de curate, fiecare profesor

avand un cabinet echipat cu mijloace audio-video corespunzatoare pentru a asigura un

invatamant de calitate. Statul finlandez este preocupat de asigurarea unui invatamant viabil,

capabil sa motiveze elevii si sa raspunda comenzii sociale.

In scolile elementare din Helsinki atmosfera este relaxata, ca de joaca, exista schimburi de

priviri vesele intre elevi si profesori, iar conversatiile permanente adult-copil se ridica la nivel de

arta. In scoli exista geamuri mari, lumina generoasa, tablouri pe pereti pentru a se transmite o

atmosfera calduroasa. Este materializarea unui concept pus pe hartie in urma cu 40 de ani, atunci

cand a inceput reforma de invatamant in Finlanda. Dupa cum afirma Maria

Montessori:"Inteligenta este foarte mult determinata de mediu", iar cei ce au gandit sistemul

educational au tinut seama de acest aspect.

In sistemul de invatamant finlandez, bacalaureatul se poate da treptat, incepand cu clasa a

XI-a. Mai mult decat atat, in ultimii doi ani lectiile sunt impartite astfel incat sa se poata

concentra doar pe materiile de care au nevoie pentru examenul de admitere la universitate. Acest

sistem scoate absolventi de top, printre cei mai bine pregatiti din lume. Liceul incepe cu clasa a

X-a, dupa absolvirea celor noua clase de scoala elementara obligatorie. In primele luni, materiile

sunt comune pentru toata lumea. Apoi, elevului ii revine responsabilitatea de a decide ce vrea sa

studieze, in functie de cum crede ca va arata viitorul lui. Pentru ca toata lumea sa fie sigura ca

materiile alese sunt cele bune si ca poate acumula cele 75 de credite necesare absolvirii pana in

clasa a 12-a, scoala finlandeza a introdus consilierul de orar. Daca nu apar rezultatele bune, un

alt consilier, numit educator pentru probleme speciale are grija ca fiecare elev sa atinga nivelul

cerut. Aparent, rolul profesorului in liceul finlandez e mai mult de indrumare decat de predare.

Sarcina dificila ii revine elevului care e nevoit sa studieze acasa materia indicata de profesor si

care vine apoi sa o predea el insusi clasei. In acest sistem de invatamant este permisa tratarea

profesorului de la egal la egal. In scoala, atmosfera este una de colaborare. Profesorii si elevii iau

inclusiv masa impreuna la cantina scolii unde mancarea este gratuita si conversatiile sunt libere.

Profesorii sunt atat de deschisi incat uneori si lectiile de dirigentie sunt date pe mana elevilor

pentru ca ei sa invete sa se organizeze. Sistemul educational din Finlanda este foarte bine pus la

punct si facut in sprijinul elevilor. In lipsa profesorului, ora este tinuta de un elev in perfecta

liniste, ultima ora este mai scurta decat restul, pentru ca elevii sunt obositi.

Procentul mare de elevi care isi continua educatia dupa liceu demonstreaza ca sistemul este

o reusita. Poate si pentru faptul ca in scoala sunt in competitie mai mult cu ei insisi decat cu cei

din jur. Surprinzator pentru un popor cu un nivel de trai atat de ridicat, sistemul de valori are la

baza educatia, nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vietii, cand,

arata statisticile, adultii prefera sa dea bani pe un program de educatie continua decat pe diverse

bunuri materiale. Este un sistem de valori format in familie, consolidat in scoala si pus apoi in

slujba unei tari careia ii datoreaza totul.

In ceea ce priveste institutiile de invaţamant superior sunt institutii de stat, finantate in

special din fonduri publice, costurile fiind impartite de catre autoritatea centrala si autoritatile

locale. Finlanda se caracterizeaza printr-o retea vasta de institutii de învatamant superior de

calitate, care se imparte in universitati si politehnici. Universitatile, in numar de 20, sunt

implicate in educatie si cercetare, toate deruland programe la nivel doctoral, iar cele 29 de

politehnici ofera instruire tematica pentru mai multe sectoare si pun accentul pe legatura cu

activitatea practica.De asemenea, odata cu aparitia Procesului Bologna in anul 1999, Finlanda s-a

afirmat ca promotor al obiectivului acestui proces, si anume cel al crearii, pana in 2010, a

Spatiului European al Invatamantului Superior. Foarte important este si faptul ca s-a stabilit ca

numarul studentilor admisi anual sa fie de 22.500, al celor care vor obţine diploma de master,

circa 14.000, iar numarul diplomelor de doctorat obtinute să ajungă la 1.450. Concurenta pentru

locuri este astfel una stransa – numarul anual de solicitari este de aproape 68.000.

De reţinut este si faptul ca studentii institutiilor de invatamant superior finlandeze nu platesc

taxe pentru obtinerea unei specializari academice. Opetusministeriö (Ministerul Educaţiei) a

conceput, chiar, un program de sprijin financiar pentru studentii admisi intr-o institutie de

invatamant, studii de zi şi care au nevoie de ajutor financiar. Pachetul de ajutor cuprinde o bursa

de studiu, un supliment pentru cazare şi un imprumut garantat de stat. 

Strategia nationala se bazeaza pe dorinta de a dezvolta tara ca o societate informationala care

isi educa cetatenii la un standard ridicat. Pentru a realiza acest lucru, Finlanda canalizeaza

investiţii substantiale in cercetare si dezvoltare.

Punctul forte al sistemului de invatamant finlandez este probabil libertatea si acest sprijin

constant care se ofera tinerei generatii. Acest sistem de invatamant ofera posibilitatea elevilor de

a invata de timpuriu ca trebuie sa isi asume deciziile luate.

Bibliografie:

1. Mariana Momanu, "Curente si orientari in pedagogie

contemporana", Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi;

2. Mica Enciclopedie de Geografie Larousse, Editura Lider,

Bucuresti, 1997;

3. Dictionar Enciclopedic, vol II, Editura Enciclopedica, Bucuresti,

1996;

4. http://www.tribunainvatamantului.ro;

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda.