Referat la Obstetrica

I. Monitorizarea gravidei in trimestrele de sarcina

Sarcina sau graviditatea este o stare fiziologica, normala, care trebuie perceputa ca atare de catre gravida, dar care trebuie urmarita cu atentie de catre medicul obstetrician.Fara o monitorizare atenta, sarcina se poate complica, punand in pericol viata mamei sau a fatului (5 -20% din cazuri).Ingrijirea prenatala este un concept aparut relativ recent in medicina, in prima decada a secolului XX. Inainte de secolul XX gravida vizita medicul pentru confirmarea sarcinii, fara a mai face alte consulturi pana la momentul nasterii.Unul din obiectivele principale ale consultului prenatal este identificarea sarcinilor cu risc.In plus, pe parcursul sarcinii gravida va discuta in permanenta cu medicul obstetrician pentru a intelege schimbarile prin care trece organismul ei (un studiu recent arata ca gravidele anxioase dau nastere frecvent unor nou nascuti cu scor Apgar mai scazut la nastere).Ideal este ca o femeie care isi planifica o sarcina sa efectueze o evaluare medicala inainte de a ramane gravida pentru efectuarea analizelor de rutina, pentru a se informa cu privire la administrarea de vitamine (Acid folic cu trei luni inainte de sarcina) si asumarea unui mod de viata sanatos (renuntarea la fumat, alcool etc.).

Prima consultatie prenatala si trimestrul I de sarcinaEsentiala pentru identificarea factorilor de risc ce pot afecta mama sau fatul este consultatia in care se diagnosticheaza sarcina.Aceasta cuprinde anamneza, furnizarea datelor personale ale gravidei si ale partenerului, date privind antecedente heredocolaterale, antecedente personale fiziologice si antecedente personale patologice.Consultatia cuprinde de asemenea, un examen obstetrical si un examen clinic general cu masurarea greutatii, a inaltimii, a tensiunii arteriale si a pulsului.Dup confirmarea diagnosticului de sarcin, se recomand o serie de analize de laborator, pentru evaluarea strii de sntate, care vor fi individualizate n funcie de antecedentele i istoricul medical i obstetrical al pacientei.Investigatiile paraclinice recomandate in general dupa primul consult curpind:

aflarea grupului sangvin si a Rh-ului (atat al gravidei cat si al partenerului), hemograma cu formula leucocitara - trebuie efectuat imediat dup stabilirea diagnosticului de sarcin pentru depistarea precoce a anemiei. glicemia, sumarul de urina -trebuie efectuat la fiecare 4 sptmni pentru a depista o eventual infecie, posibilele pierderi de proteine, prezena de glucoz; urocultura, antigenul HBS, testul HIV, testul VDRL, testul Torch (toxoplasma, rubeola, citomegalovirus, herpex simplex), examenul citologic Babes Papanicolau, examenul secretiei vaginale, examenul genetic al ambilor parteneri.

Primul consult presupune si un examen ecografic pentru confirmarea sarcinii, dar si pentru stabilirea varstei de sarcina.Dublul test sau bitestul este testul de screening prenatal cu rolul de a depista riscul de boli cromozomiale, precum Sindromul Down sau Edwards, si se efectueaza obligatoriu ca test combinat, prin coroborarea sa cu ecografia morfologica de trimestrul I. Acest test se efectueaza, de asemenea, in intervalul 11 13 sptmni i 6 zile de sarcin.Urmatoarele consultatii prenatale sunt recomandate periodic, la interval de o luna pana la saptamana 28-32 de sarcina, la interval de 2 saptamani intre saptamanile 32-36 de sarcina si saptamanal, in ultima luna (saptamanile 36-40) de sarcina.

Consultatiile din trimestrul II de sarcina:Consultatiile prenatale din trimestrul al doilea ofera informatii atat gravidei cat si medicului curant cu privire la evolutia sarcinii. De regula aceste consultatii vor cuprinde un examen clinic general, monitorizarea cresterii in greutate si a tensiunii arteriale.Se noteaza data aparitiei primelor miscari fetale (data perceperii lor de catre gravida), intre 18-22 saptamani la primipare (gravide aflate la prima sarcina) si intre 16-20 saptamani la multipare. Se masoara inaltimea fundului uterin si a circumferintei abdominale la fiecare consult, se monitorizarea bataile cordului fetal (BCF).Investigatii paraclinice in trimestrul doi: dublul test intre saptamanile 11-13 de sarcina sau triplu test intre saptamanile 15 -20 de sarcina.In functie de varsta sarcinii, medicul impreuna cu pacienta, opteaza pentru Dublu sau Triplu test. Ambele sunt folosite pentru screening-ul defectelor de tub neural si a anumitor anomalii cromozomiale -Trisomia 21 (Sindromul Down) si trisomia 18.Daca la unul din aceste teste apar modificari in sensul unui risc crescut pentru o malformatie fetala, urmatorul pas este efectuarea amniocentezei (intre saptamanile 16-20 de sarcina), pentru analiza cromozomilor fetali.Tot in trimestrul al doilea pentru gravidele cu incompatibilitate in sistem Rh se recomanda depistarea anticorpilor anti-Rh (in saptamana 28), analiza care va fi repetata si in trimestrul al treilea.Intre saptamanile 24-28 se va efectua testul oral de toleranta la glucoza, test folosit pentru depistarea diabetului gestational.Intre saptamanile 20-24 de sarcina se recomanda efectuarea examenului ecografic de morfologie fetala.

Consultatiile din trimestrul III de sarcina - sunt recomandate vizite bilunare i sptmnale.In cadrul consultatiilor prenatale din al treilea trimestru vor avea loc discutii despre evolutia sarcinii, monitorizarea tensiunii arteriale, cu efectuarea intre saptamanile 28-32 de sarcina a Roll-Over testului care depisteaza gravidele cu risc crescut pentru hipertensiune indusa de sarcina.De asemenea, va fi monitorizata cresterea in greutate, aparitia edemelor la nivelul gambelor, prezenta miscarilor active fetale si se vor monitoriza bataile cordului fetal.Controlul din trimestrul al treilea contine si pelvimetria interna (pentru aprecierea bazinului osos), examenul local pentru aprecierea starii colului uterin (scurtat, sters, deschis, aprecierea dilatatiei), stabilirea prezentatiei fetale.Se recomanda evaluarea starii generale de sanatate prin examene paraclinice, hemograma cu formula leucocitara, glicemie, testul Vdrl, testul HIV, sumarul de urina, examenul secretiei vaginale, cultura streptococ-ului beta-hemolitic (35-37 saptamani).In trimestrul al treile se recomanda doua examene ecografice, in saptamana 32 de sarcina si cu 1-2 saptamani inainte de nastere.Pentru profilaxia rahitismului fetal se recomanda administrare de vitamina D2 intre saptamanile 32-36 de sarcina.Daca este cazul, se poate recomanda si dozarea anticorpilor anti-Rh.II. Ingrijirea pacientei cu cezariana

Definitie: Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urma inciziei abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la cezariana pentru a salva viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul sau femeia aleg cezariana pentru ca este mai la indemana, pe considerente de genul ca elimina frica de nastere sau o parte din problemele medicalecaracteristice nasterii pe cale vaginala. Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc mama sau copilul.Nu toate conditiile patologice suntmandatorii pentru efectuarea uneicezariene. Cezariana se indica cind apare distocia, distressul fetal, prolaps decordon, probleme ale placentei.In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atatpentru mama cat si pentru fat: travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicariioperatiilor de cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nueste dilatat suficient, in ciuda contractiilor puternice. Uneori capul bebelusuluieste prea mare pentru bazinul mamei (disproportie fetopelviana). monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nuprimeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat,obstetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei. prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala (canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatiade cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemeneaobligatorie in cazul prezentatiei transversale a fatului. sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau maimulti copii au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea princezariana este mai sigura decat nasterea vaginala. atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperiitravaliului (placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placentaparevia) nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune. cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului serecomanda de regula practicarea cezarienei. Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri. atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentrua reduce riscul complicatiilor. atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloaneivertebrale (spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian(hidrocefalie). daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de inciziepracticata si de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa cezariana

Ingrijirile preoperatorii vor urmari urmatoarele aspecte:

1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei2.Pregatirea generala : A. Bilant clinicB. Bilant paraclinic3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element majordeprevenireainfectiilorpostoperatorii. Deeadepindereusitaoperatieisi evolutia postoperatorie.Reducereaposibilitatilordecontaminareapielii,prinutilizareadeantiseptic. DepistareasisemnalareaunorleziunicutanateinfectiiORLsauurinare recente ori vindicate , paraziti externi, posibilitati de alergie.

Pregatirea fizica si psihica a pacienteiAjunsi in sectia de chirurgie, pacientei trebuie asigurate confort fizic sipsihic.Pacienteleintenatesuntagitate,speriate,inhibatedeteamainterventieichirurgicale, de anestezie , de durere, de moarte.Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul siatitudinea eisa inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:

Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teamaSa-i insufle incredere in echipa operarorieSa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala depreanestezie,cumvafiasezatapemasadeoperatie,candvaparasipatul,candva primi vizite.Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata

Bilantul clinic:

1)Bilant clinic general:Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asuprapacientei are obligatia: Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei, inaltimea si greutatea, varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem stareadehidrataresaudeshidratareaorganismului,tinuta, faciesul, mersul, starea psihica. Sa urmareasca atentsi sistematic, necesitatile pacientelorsimanifestarilede dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabiliobiectivele evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate. Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva, sa remarce detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei siutile pentru explorarea preoperatorie Saculeagadatadindiversesurse:foaiadeobservatie,foaiade temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire,insa principala sursa ramane pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu mareatentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa problemele importante si pentrua face o evaluare corecta alor. Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia senoteaza permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire ,pentru a obtine un tablou clinic exact,care vafi valorificat de echipa deingrijire siva fi baza unui nursing de calitate.

2)Culegerea dedate privindantecedentelepacientei.a.familiale: daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii, tuberculoza etc.b.chirurgicale: daca a mai suferit aflte interventii si daca au avut o evolutie buna sau aufost complicatii.c.

Patologice:se vor nota bolile care au influenta asupra asnesteziei si interventieidaca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoareafectiuni cardicace , boli cronice, epilepsie.

3)Urmarireasimasurareafunctiilorvitalesivegetative: Tensiunea arteriala Pulsul Respiratia Temperatura Diureza Scaunul

4)Examenul clinic peaparate: Este facut de catre medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie. Este foarte importantasi utila cunoasterea examenuluiclinicpe aparate, pentru complectarea bilantului clinic preoperator.

Bilantul paraclinicComplecteazaexamenulclinic,permiteoapreciereexactaaviitoareimamici. Rezultateleexamenelorparaclinicedepindedeprofesionalismulsi corectitudineacucareasistentelemedicaleaufacutrecoltareaproduselorbiologicesipatologicesauaupregatitbolnavulpentruinvestigatie. Pentruomaibuna intelegere a pregatirii preoperatorii,putem clasa examenele paraclinice in:

1)Examene de rutina:Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilorchirurgicale ,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire soiindifferentdestareageneralaapacientului:timpdesangeraresicoagulare,determinareagrupeisanguine,hematocrit,glicemie,ureesanguina.2)Examenecomplete:Hemoleucograma completa,V.S.H, ionograma,E.A.B(echilibrul acido-bazic),coagulogramacompleta,probededisproteinemie,proteinemie,transaminaze,examendeurina.electrocardiograma,radiografiesauradioscopie pulmonara.Pregatirea pentru operatie

In ziua precedenta:a)repaosb)regim alimentar:Usor digerabilConsum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea diurezei,diminuareaseteipostoperatorii,diminuareaacidozeipostoperatorii.c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatoriiSpalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce.

In seara zilei precedenteBaie generalala dus,inclusive spalarea parului(dupa clismaevacuatoare)Se limpezeste abundent Se sterge foarte bineSe verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lacde unghii), picioarele, spatiile interdigitale.Toaleta bucodentaraToaleta nasuluiRas :catmai aproapede momentulinterventiei pentru a evitaproliferareagermenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonajsau alte solutii antispetice colorate, pansament antiseptic curat.Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)

In ziua interventieiPacientanumaibeaIn camera( salon)Se indeparteaza bijuteriileSe mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventieiSe indeparteaza proteza dentara mobila daca este cazul (se pastreaza in cana cu apa)Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasaSe imbraca pacienta cu lenjerie curateSe pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta

Transportul pacienteiin sala deoperatieSe face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predeapacientaasistenteideanestezie,impreunacutoatadocumentatiasialte observatiisurveniteulteriorsifoarteimportantepentruinterventiachirurgicala. Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant. Pacienta trebuiesa fie asezata confortabil si acoperita.

In sala de preanestezie: se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema,intertrigo etc.) severifica starea decuratenie:regiuneainginala, ombilicul, axilele,spatiile interdigitale, unghile.Sepregatesczonelepentruperfuzie,prinbadijonarecuantisepticecolorate.Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) decatre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vuechipament steril, camp steril in zona genitor-urinara.

In sala de opertatieSeexecuta ultimaparte apregatiriipacientei.Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatieMonitorizarea functiilor vitaleObtinerea unui obord venosPregatirea campului operatorBadijonarea cualcool pentru degresarea sicuratarea pieliide antisepticulanteriorBadijonarea cu tinctura deiod sau altantiseptic colarat ,se face incepandcu linia de incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.Ajuta la instalarea campului steril.

2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operateSupravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii interventiei chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din acest moment, lauza devine obiectul unei atentii constante, pana la parasireaspitalului

Reintoarcerea in cameraIn general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si deasistenta de anestezie, care va urmarii repsiratia ,ca si modul in care estetransportata siasezatainpat.

Transportul pacientei operate:Este indicat ase pacecupatul rulant .Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau deschimbarile de temperature.Asistenta medicala care o insoteste se vaasigura ca pacienta sta comod, ca este in siguranta, si ca eventualatubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniribruste.Intimpultransportuluiasistentavaurmari:aspectulfetei(cianoza)respiratia, pulsul, perfuzia

Instalarea lauzeiSe va face intr-o camera cu mobilier redus siusor lavabil, care va ficurate, bine aerisita, linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa intre18 si 20o C (caldura excesiva deshidrateaza si favorizeaza hipotermia) prevazutacuinstalatiideoxygenmontatepeperete,cuprizeinstaredefunctionare si cu aparatura pentru aspiratie.Patul va fi accesibil din toate partileCaldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderide apa, iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna .

Pozitiile pacientei in patTransferal de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae,ale caror miscari trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei. Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,panacandisirecapatacunostiinta. Pentruafavorizairigareacentrilorcerebrali, cateodata patul este usor inclinat.In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care seva schimba din 30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii. Aceastapozitieimpiedicalichiduldevarsaturasapatrundaincaileaeriene.

Suparvegherea operateiEste sarcina fundamentala a asistenteimedicale. Supravegherea estepermanenta,invedereadepistariiprecoceaincidentelorsiacomplicatiilorpostoperatorii. Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistenteimedicale ca, pelanga elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizezeorice alte mici modificari si acuze subiective (durerea) si sa administreze ,la timp, tratamentul prescris, evitantinitiativelepersonale, fara atine contde responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.

Elemente de supravegheatSupraveghereaoperateisebazeazapedateclinicesiperezultatilexamenelor complementare.Date cliniceAspectul general al operatei:Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianozaColoratia unghiilor, urmarind aparitia cianozeiStarea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor sipicioarelor.stareamucoaselor-limbauscatasauumeda,saburalasaucurate- indica starea de hidratare a pacientei.Stareadecalmsauagitatie,stiindcatoropealasauagitatiaexternaexprimaocomplicatiechirurgicala(hemoragieinterna,peritonitapostoperatorie etc)Diferiti parametri fiziologiciTensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie, in primele douaore de la operatie din 15 in 15minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele saseore si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia dereanimarePulsulsemasoarala10-15minute,urmarindfrecventa,ritmicitatea,amplitudinea, care se noteaza.In cazul in careapar modificari ale (bradicardiesau tahicardie) se va sesiza medical reanimator.Respiratiasenoteazafrecventa,amplitudinea,ritmicitateasisesesizeaza, de asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datoritapipei Mayo, lasatepana laaparitia reflexelor sipe carepacienta oelimina candse trezeste, inghitirea limbii este imposibila.Cea mai mica modifcare a respiratieiva di semnaluzata anestezistului, care, in functie de caz, va indica o aspiratiepentruaindepartamucozitatiiledinfaringesauvarecomandaadministareadeoxigenTemperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia deobservatiePierderi lichidiene sau sanguineReluareaemisiei deurina inprima parte azilei esteun semnbun; lainceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine lanormal.Se masoara cantitatea si se observa aspectu; daca emisa de urinalipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se folosi actiunispecifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de lachiuveta sacurga, fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etcScaunul:Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; incazul in care nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in carescaunul nu este spontan, se face o clisma evacuatoareVomismenteleSevornotacantitatea,aspctulsicaracterul(bilioasa,alimentara,sanguinolenta)Pierderile prin drenajSe noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parteAlte semen cliniceSunturmaritedechirurgsianestezist,nefacandpartedinatributiileasistentei medicale, ele fiind semen importante in evolutia postoperatorie;stareaabdomenului(balonare,contractare,accelerareaperisaltismuluiintestinal) starea aparatului respirator.

Ingrijiri acordate pacientei operateDe calitatea acestor ingrijiri depinde, inmare parte, evolutia postoperatorie si absenta complicatiilor.

In momentul trezirii:In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea,permanent operata, pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, faraperna, pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.Agitatia prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient. La trezire, in stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamentede drenuri sau sonde.Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (inacest caz asistenta medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite deapa, dupa trezire, daca pacienta nu a vomit in ultimele doua ore) , sau camembri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea fara discernamant.

Imediat dupa trezireAsistenta medicala:va mentine pacientain decubit dorsal in primele ore , decubilt lateraldreaptasaustanga,apoisemisezand,exceptandpacienteleoperatecurahianestezie.Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe oripe z, cacearceafulsanu aibecute, indreptand bineasternutulseara, inainte deculcuare, ii va curate gura mentinand-o umeda in permanenta.Toaleta zilnica este complecta cuperptanatul siperiatulparului, neuitandtoaleta cavitatii bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat side cate ori este nevoieBazinetul vor fi puse cublandete , dupa ce ,in prealabil , a fost incalzit latemperature corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaletaperianala.Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste,fara conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori.Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o partepealta,sa-simistepicioarelesimainile,sisaseridiceinpozitiesemisezandapentruapregatisculatudinpatprecoce,inprimazidupaoperatie,exceptandcazurileincareestecontraindicate.Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.

Primele zile postoperatoriiSunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile,ingrijirile sunt foarte numeroase.a) Luptaimpotriva durerii: La originea durerii postoperatoriistaumai multi factori, care precizatiinainte de a prescrie analgezice de rutina.Dementionat ca nu se vor administracalmante fara prescriptie medicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii

b) Lupta impotriva insomiei: Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesccele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.Inplus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi:ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.

c) Luptaimpotriva anxientatii:Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actulchirurgical cantinua si postoperator. Frica de durere, de complicatii , de sechelefacecaanxietateaoperatuluisafieprezenta. Aiciintervinerolulmoralalasistentei medicale, care vatrebui sa facaoperatului saaiba incredere in echipade chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutiapostoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele

d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare:La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expusecomplicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilorbronsice si suprainfectiei , este necesara o profilaxie acriva prin:Dezinfectie nazofaringianaEvitarea frigului, in special noapteaExercitii respiratorii de doua ori pe ziObligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin tapping

e) Lupta contra distensiei digestive:Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, curetentive de gaze si lichide intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata,nedepasind 3 zile.Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste siantreneaza intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand oalimentatie normalsifavorizand eviscerarea postoperatorie.Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clismeevacuatoaremicisirepetate,purgativeusoarecarefavorizeazarelurareafunctiilor intestinale.Deasemeneaseadministreazaprodusecarefavorizeazareluareaperistaltismuluiintestinal,sau,inanumitecazuri,seinstaleazaoaspiratiecontinua cu o sonda gastroduodenala

f) Lupta impotriva stazei venoase:Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoaseraman complicatia majora in chirurgie.La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectuaprinmiscariactivesicontractiimuscularstaticealemembrelorinferioare,alterate cu perioade de repaos (10 contractii successive- pauza) repetate de mai multe ori pe zi. prin flexia siextensia degetelor de lapicioare, flexia si extensiagenunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia soldului. Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenireacomplicatiilor venoase. Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioareMasurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatismRidicareasevafacetreptat:intailamargineapatului,isibalanseazagambele, face un pic de gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratiesi coborate in expiratieNutrebuiesameargasingura,cisprijinitadeasistentamedicalasisanuexagereza de prima dataSe va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa maimearga sau dacavrea sa se opreascaDupa ce nu mai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-unfotoliu inainte de a se reintoarce in patPrimulsculatdinpataloperateesteconsideratprimaplimbareprecoce.Sculatuldinpatprecoceesteindicatinmajoritateainteventiilorchirurgicale.Stareageneralanuesteopiedica,nicistareadeslabiciune,nicideshidratarea , nici obezitatea, nici varicele stari ce nu trebuie sa constituie oscuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu antecedente in flebita, plimbarea va avealoc cat mai precoce posibil.Naturasaucomplexitateaoperatieinuimpiedicaridicareadinpatprecoce, care nu va fi amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolounde este posibil.

g) Rehidratarea:Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatianormal se reia dupa o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia , estenecesarsaseadministrezeoratiehidrica,electoliticasicaloricsuficientaacoperirii necesitatilor cotidiene.

h) Alimentatia si realimentatia:In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont deurmatoarele principii:Pacienta va bea atunci cand nu vomitaVa manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

~ 2 ~