referat - finantarea prin proiecte si fonduri structurale.doc

8/17/2019 Referat - Finantarea prin proiecte si fonduri structurale.doc

1/17

Obiectivele politicii de coeziune a Uniunii Europene în perioada 2007-2013


2/17

Cuprins

INTRODUCERE...................................................................................................3

POLITICA DE COEZIUNE......................................................................................3POLITICA DE COEZIUNE – OBIECTIVE ŞI REGULI GENERALE...................................6

1. OBIECTIV CONVERGENŢĂ................................................................................8

2. OBIECTIV COMPETITIVITATE REGIONALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ.......12

3. OBIECTIV COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ...........................................15

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................17

2


3/17

Introducere

Explicarea rolului pe care coeziunea economică şi socială o are în dezvoltarea Uniunii

Europene reprezintă un subiect extrem de complex şi vast care face subiectul unor rapoarteextrem de extinse pe care Comisia Europeana le elaborează periodic. Aceste rapoarte prezintădate empirice concrete privind rezultatele ob inute în demersul promovării coeziunii economicețşi sociale pe diverse paliere, sectoriale sau teritoriale.

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este de a susţine respectarea principiuluiunitate în diversitate!. Acest deziderat este, însă, "reu de atins întruc#t disparităţile existenteîntre statele fondatoare încă din momentul constituirii Uniunii Europene s$au accentuat pemăsura creşterii în intensitate a inte"rării şi a etapelor succesive de extindere. %a momentulactual Uniunea Europeană cuprinde 2& de state care formează o comunitate şi o piaţă internă de

peste '() milioane de cetăţeni, disparităţile de natură economică şi socială între aceste ţări şi

cele 2*+ de re"iuni fiind semnificative.Astfel o re"iune din patru are produsul intern brut pe cap de locuitor mai mic dec#t &-

din media /0 a celor 2& de state. olitica re"ională europeană vizează reducerea acestor diferenţe, continu#nd procesul de coeziune început acum peste )1 de ani. ilozofia acestei

politici este de a oferi statelor membre şi re"iunilor europene spri3inul necesar realizării creşteriişi competitivităţii.

4inta"ma politica de coeziune5 între conver"enţă şi competitivitate! urmăreşte promovarea ideii unui spaţiu comunitar caracterizat prin unitate şi competitivitate care să"aranteze o dezvoltare armonioasă şi ec6ilibrată. Astfel, nu trebuie uitat faptul că aceste trei

concepte 7coeziune, conver"enţă şi competitivitate8 nu trebuie să răm#nă doar la nivel teoretic,ele trebuie aplicate astfel înc#t să producă efecte şi rezultate reale5 acest deziderat se poaterealiza cu a3utorul instrumentelor şi a pro"ramelor de coeziune.

Politica de coeziune

Conceptul de coeziune este "reu de definit însă poate fi explicat prin modul în care acestaeste în eles la nivelul Uniunii Europene. Astfel pe teritoriul comunitar diferenţele ma3ore înț

bo"ăţie şi oportunităţi sunt "reu de acceptat, obiectivul Uniunii Europene fiind acela de a reducedisparităţile dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor membre şi re"iunile din interiorulacestora. 9n acest context, coeziunea este definită ca fiind preocuparea Uniunii referitoare ladisparităţile interre"ionale ale performanţei economice, în vederea restr#n"erii treptate a acestora

prin inte"rare. :e asemenea Uniunea Europeană atra"e atenţia asupra confuziei dintre termeniide coeziune! şi cei de armonizare! şi uniformizare!.

rin coeziune nu se doreşte o omo"enizare a re"iunilor, deoarece acest lucru nu este doar imposibil dar şi dăunător într$o economie de piaţă liberă cum este cea europeană, ci realizareaconver"enţei în dezvoltarea acestora şi eliminarea diferenţelor ma3ore dintre cele situate la poliopuşi.

)


4/17

9n plus coeziunea răspunde principiului solidarităţii, economia de piaţa europeană fiind,de fapt, definita ca o economie socială de piaţă!, dar coeziunea nu substituie mecanismul pieţeici îl compensează.

UE exprimă clar această idee5!coeziunea se preocupă de creşterea economică şi creşterea

numărului de oportunităţi în re"iunile slab dezvoltate şi pentru "rupurile sociale dezavanta3ate şinu implică reducerea creşterii economice şi a locurilor de muncă pentru alţii!.e fondul creşterii interdependenţelor dintre state şi a intensificării relaţiilor comerciale,

asi"urarea unui "rad înalt de coeziune economică poate conduce pe termen lun" la obţinereaunor beneficii economice pentru toţi cei implicaţi. Coeziunea poate fi privită pe patru niveluri şianume, coeziunea5 economică, socială, culturală şi politică. %a nivelul Uniunii Europene,termenului i s$a atribuit însă un înţeles mult mai restr#ns, acela de coeziune economică şisocială.

olitica de coeziune economică şi socială 7CE48 reprezintă o sumă de intervenţii lanivel comunitar, incluz#nd politica de dezvoltare re"ională, care a reprezentat un punct de

plecare pentru CE4 şi care este orientată, în principal, către reducerea disparităţilor teritoriale,re"enerarea zonelor industriale în declin. :e asemenea sunt incluse anumite aspecte ale politiciisociale precum combaterea şoma3ului pe termen lun", spri3inirea procesului educaţional şi deformare continuă, precum şi o parte a AC, asistenţă acordată dezvoltării rurale.

:e la început politica de coeziune a reprezentat una dintre c6eile construcţiei europene.:e fiecare dată c#nd Uniunea Europeană a realizat o etapă fundamentală în evoluţia sa, această

politică a făcut un salt cantitativ şi calitativ. Astfel5 Actul Unic European a pus bazele politicii decoeziune economică şi socială concepută, iniţial, ca politică de spri3in în faţa provocărilor pecare le aducea trecerea la iaţa Unică. /deea de la care se pleca era de a acorda posibilitatea

re"iunilor defavorizate să folosească în totalitate şansele oferite de /U evit#nd ca diferenţelere"ionale ma3ore să determine tensiuni ce ar fi pus în dificultate crearea noului spaţiu economicunificat.

rin ;ratatul de la


5/17

$?accesul indivizilor la activităţile "eneratoare de venit, aspect ce poate fi înţeles din perspectiva dezvoltării pieţei muncii, at#t la nivelul reducerii şoma3ului cat şi al oportunităţilor de an"a3are.

$ ine"alitatea în repartiţia veniturilor.

Cel de al patrulea raport al Comisiei Europene privind coeziunea socială şi economicăoferă o ima"ine de ansamblu asupra situaţiei şi evoluţiei disparităţilor economice şi sociale,asupra direcţiilor reformei coeziunii în perioada 211&$21@), precum şi asupra noilor provocări îndomeniu.

rivind coeziunea socială, raportul tratează mai înt#i ratele de ocupare conver"ente lanivel naţional şi la nivel comunitar.

%a nivel naţional pe parcursul perioadei @(($211' creşterea medie a ocupării s$a situatcu puţin sub @- pe an în UE 2&. Cu toate acestea a existat o diferenţă semnificativă între ratarelativ mare a creşterii p#nă în 211@ şi absenţa oricărui nivel de creştere în ultimii doi anianalizaţi, în care /0$ul a crescut relativ puţin.

4ursa5 Eurostat

:e menţionat că pentru a atin"e obiectivele A"endei %isabona privind ocuparea forţei demuncă, şi anume atin"erea unei rate de &1- p#nă în 21@1, UE ar trebui să "enereze cca. 2),milioane de locuri de muncă suplimentare.

9n ceea ce priveşte coeziunea socială, raportul mai consemnează faptul că sărăcia,definită la nivelul Uniunii Europene prin venituri situate sub *1- din media naţională, a atins în211' aproape @*- din populaţia UE, însemn#nd aproximativ & de mil. de locuitori.

%a nivel re"ional, aproape toate re"iunile cu un /0 pe cap de locuitor de peste &- din

media UE au cunoscut o creştere a ocupării, media pe "rup ca ansamblu fiind de @,2- pe an. 9nsc6imb ocuparea în re"iuni cu un /0 pe cap de locuitor sub &- din media UE a scăzut înmedie cu @- pe an.

Coeziunea economică reprezintă suportul atin"erii obiectivului de creştere economică şireducere a disparităţilor. :in @(+ fondurile structurale au fost în mod specific le"ate de

promovarea coeziunii economice şi sociale. :eşi ;ratatul de la oma stabilea că statele membreurmăresc reducerea disparităţilor re"ionale, nu făcea trimitere şi la diferite mecanisme în scopulrealizării acestui obiectiv. Cu toate acestea ;ratatul crea ondul 4ocial European şi 0ancaEuropeană de /nvestiţii. %a începutul procesului de inte"rare, disparităţile re"ionale dintre ceişase nu erau foarte importante. %ăr"irile succesive au dus însa la creşterea decala3elor dintrere"iuni şi totodată la necesitatea creării unor fonduri structurale specifice problemelor cu care seconfruntă fiecare re"iune în parte. olitica de coeziune a fost asociată treptat cu un număr totmai mare de obiective ample ale Uniunii Europene, cum ar fi creşterea economică,competitivitatea, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea durabilă etc.

rivind coeziunea economică, raportul prezintă evoluţiile at#t la nivel naţional c#t şire"ional. rincipalii beneficiari ai politicii de coeziune în perioada @(('$211*, Brecia, 4pania,/rlanda, ortu"alia au înre"istrat o creştere importantă ca "rup.

9ntre @(( şi 211, Brecia şi$a redus decala3ul faţă de restul UE$2&, a3un"#nd de la &'-la ++- din media UE$ 2& în 211. 9n aceeaşi perioadă, 4pania şi /rlanda au a3uns de la (@-,

respectiv @12-, la @12-, respectiv @'- din media Uniunii. 9n acelaşi timp, creşterea


6/17

înre"istrată în ortu"alia a fost sub media UE încep#nd cu @(((. 9n 211, /0$ul pe cap delocuitor din această ţară a reprezentat &'- din media UE.

=oile state membre, în special cele cu un /0 foarte scăzut pe cap de locuitor, sunt celecare înre"istrează vizibil o creştere mai accentuată şi o diminuare mai rapidă a decala3elor. /0$

ul celor trei state baltice aproape că s$a dublat în deceniul dintre @(( şi 211. atele de creşteredin olonia, Un"aria şi 4lovacia sunt mai mult dec#t duble faţă de media UE.;otuşi, deoarece s$a pornit de la /0$uri foarte scăzute pe cap de locuitor şi ţin#ndu$se

cont de ratele de creştere curente, e probabil să treacă mai mult de @ ani p#nă c#nd olonia şi,în special, 0ul"aria şi om#nia, vor atin"e un /0 pe cap de locuitor reprezent#nd &- dinmedia UE$2&.

Creşterea economică relativ accentuată din re"iunile cu un /0 scăzut pe cap de locuitor în decursul ultimului deceniu a însemnat că, pe ansamblu, re"iunile UE au tendinţe conver"ente.9ntre @(( şi 211', numărul re"iunilor cu un /0 pe cap de locuitor sub &- din media UE ascăzut de la &+ la &1, iar numărul celor aflate la o cotă de sub 1- din media UE a scăzut de la

)( la )2.e"iunile aflate în urmă ca dezvoltare din cadrul UE$@, care au fost principalele

beneficiare ale spri3inului acordat în baza politicii de coeziune în perioada 2111$ 211*, aumanifestat o creştere semnificativă a /0$ului pe cap de locuitor comparativ cu restul UE între@(( şi 211'. 9n @((, 1 de re"iuni cu un număr total de &@ de milioane locuitori au înre"istratun /0 pe cap de locuitor situat sub &- din media UE$@. 9n 211', aproape una din patru astfelde re"iuni cuprinz#nd aproape @1 milioane de locuitori a înre"istrat o creştere a /0$ului pe capde locuitor peste pra"ul de &-.

9n ciuda acestui pro"res, răm#n disparităţi absolute. Acest lucru se datorează parţial

extinderii recente şi parţial faptului că procesul de creştere tinde să se concentreze în zonele celemai dinamice din interiorul ţărilor. C6iar şi unele dintre re"iunile cele mai dezvoltate încep săînre"istreze rate de creştere economică foarte scăzute sau c6iar ne"ative. 9n intervalul 2111$211', /0$ul real pe cap de locuitor a scăzut în 2& de re"iuni, iar în altele 2' a crescut cu mai

puţin de 1,- pe an.

Politica de coeziune – obiective i re!uli !enerale

ec6ile obiective ale ondurilor 4tructurale, precum şi iniţiativele comunitare din perioada 2111$211* fac loc unei noi ar6itecturi care simplifică sistemul.

"r#itectura politicii de coeziune

*


7/17

2000-200$ 2007-2013

ObiectiveIni%iative co&unitare'ondul de coeziune

Instru&ente(inanciare

ObiectiveInstru&ente(inanciare

Dbiectivul @e"iuni înt#rziate în

privinţa dezvoltării

E:E 4EEDBA BarantareEDBA Drientare/D

Conver"enţă

E:E 4Eondul deCoeziune

ondul de coeziune ondul de coeziune

Dbiectivul 2Fone în reconversieeconomică şi socială

E:E 4E

Competitivitatere"ională şiocuparea forţei de

muncă

E:E 4EDbiectivul )

4isteme de formare şi promovare a ocupăriiforţei de muncă

4E

/nterre" /// E:E

Cooperareteritorialăeuropeană

E:E U0A= // E:E

EGUA% 4E

%eaderH EDBA Drientare

:ezvoltare rurală şirestructurarea sectorului

pescuitului în afara

obiectivului @

EDBA Barantare/D

) obiective) ini%iative co&unitare'ondul de coeziune

$ instru&ente 3 obiective 3 instru&ente

9n 211&$21@), ondul de Coeziune nu mai funcţionează independent, ci face parte dinobiectivul conver"enţă. Aceleaşi re"uli de derulare a pro"ramelor şi de "estionare se aplică celor trei onduri.

Cele trei obiective noi inte"rează misiunile vec6ilor obiective @, 2 şi ), precum şi pe celeale vec6ilor iniţiative comunitare5 /nterre" ///, EIual şi Urban //.

/nterre" /// este reluat sub obiectivul cooperare teritorială europeană.ro"ramele Urban // şi EIual sunt inte"rate obiectivelor conver"enţă şi cooperare

teritorială europeană.ro"ramul %eader H şi fondul european de orientare şi "arantare a"ricolă 7EDBA8 sunt

înlocuite cu fondul european a"ricol pentru :ezvoltare rurală 7EA:8, /nstrumentul financiar de orientare a pescuitului 7/D8 devine fondul european pentru escuit 7E8. EA: şi Eau, de acum înainte, propriile lor baze le"ale şi nu mai fac parte din politica de coeziune.

1* Obiectiv conver!en%+

&


8/17

Dbiectivul conver"enţă vizează să stimuleze creşterea şi ocuparea forţei de muncă înre"iunile mai puţin dezvoltate. une accentul în special pe inovaţie şi societatea cunoaşterii, peadaptabilitatea la sc6imbările economice şi sociale şi pe calitatea mediului şi eficacitateaadministrativă. Este finanţat de E:E şi 4E, dar şi de ondul de Coeziune şi vizează statele

membre şi re"iunile mai puţin dezvoltate.Conceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de conver"enţă reală, în sensulcă obiectivele conver"enţei nominale nu pot fi atinse dec#t în măsura în care re"iuni cu un nivelmai redus de dezvoltare economică recuperează decala3ul faţă de cele mai avansate. =u se poatevorbi de conver"enţă nominală dacă nu există conver"enţă reală întruc#t at#ta timp c#teconomiile statelor membre nu a3un" la un anumit nivel de eficienţă economică, aceste state nuvor putea îndeplini criteriile conver"enţei nominale.

9ntre cele două mari tipuri de conver"enţă nominală şi reală există numeroasedistincţii. 4epararea celor două concepte se bazează pe diferenţa oarecum clasică întrenoţiunile de economie reală! 7aspectele le"ate de producţie, comerţ, servicii8 şi economia

simbolică! 7aspectele le"ate de partea financiar $ monetară a unei economii8.Conver"enţa nominală are în vedere îndeplinirea criteriilor referitoare la stabilitatea

macroeconomică. Uniunea Europeană impune respectarea unui set precis de criterii deconver"enţă nominală $ criteriile de la


9/17

concentrarea resurselor asupra zonelor mai puţin dezvoltate. Astfel, pentru perioada 211&$21@),cea mai mare parte a resurselor se va concentra asupra re"iunilor mai sărace5 dacă în @(+(, *-din resursele disponibile au fost alocate re"iunilor cu cel mai scăzut venit, la sf#r itul noiiș

perioade de pro"ramare, proporţia va fi de +-. =oile state membre, care reprezintă aproximativ

2@- din populaţia UE$2&, vor primi puţin peste 2- din totalul perioadei în cauză.Al patrulea raport 7211&$21@)8 privind coeziunea informează publicul cu privire lascăderea disparităţilor re"ionale în termeni de dezvoltare economică şi ocupare a forţei demuncă. :isparităţile au scăzut, pe măsură ce re"iunile înt#rziate au redus decala3ul, în timp cere"iunile mai prospere ale UE au susţinut investiţiile în noi competenţe, şi crearea de noi resurse.;otodată, acelaşi raport conţine precizarea că trebuiesc realizate în continuare pro"rese înatin"erea acestui obiectiv.

Extinderea UE la 2& de state membre a mărit disparităţile "eo"rafice în cadrul Uniunii iar reducerea acestor decala3e va fi, inevitabil, un proces de lun"ă durată, motiv pentru carere"iunile cel mai puţin dezvoltate reprezintă prima prioritate a politicii de coeziune. Astfel, în

ciuda pro"reselor realizate, răm#n disparităţi absolute.:isparităţile absolute se datorează pe de o parte extinderii recente şi pe de altă parte

faptului că procesul de creştere tinde să se concentreze, în fazele iniţiale ale dezvoltării, înzonele cele mai dinamice din interiorul statelor membre.

rin construcţia europeană se încearcă "arantarea unei unităţi în ansamblul statelor Continentului European. :ar aderarea a noi state membre poate deveni un pericol pentruinte"ritatea UE5 decala3ele, disparităţile vor creşte at#t în număr c#t şi în amploare. 4$ar putea cainstituţiile europene şi membrii UE să nu aibă capacitatea de a asi"ura uniformitatea la nivelulcomunităţii europene întruc#t nu vor mai fi capabile să "estioneze at#t Kvec6ile! decala3e şi

disparităţi c#t şi pe cele nou apărute. :e aceea UE răm#ne Ksceptică! în procesul aderării de noimembri puţin pre"ătiţi şi incapabili de a atin"e standardele europene. Celălalt fenomen, deconcentrare a procesului de creştere prin absorb ia mai consistentă a fondurilor în zonelețdezvoltate a statelor membre, răm#ne un obstacol în calea reducerii disparităţilor.

Fonele şi re"iunile dezvoltate au capacitatea de absorb ie şi de "estionare a fondurilor, înțtimp ce zonele mai puţin dezvoltate sunt deseori incapabile de a le absorbi şi utiliza. Astfel dezone necesită mai înt#i investiţii importante pentru a crea cadrul capabil să absoarbă şi săutilizeze fondurile. 9n lipsa acestor investiţii menite să creeze structuri economice eficiente,fondurile care ar a3un"e în astfel de re"iuni ar sta"naL ceea ce ar duce la ineficienţă şi pierdere de

bunăstare. 9n concluzie, nu se poate vorbi de reducerea disparităţilor prin absorb ie de fondurițeuropene at#ta timp c#t nu există actori economici care să le folosească.

;rebuie amintit faptul că pentru a putea vorbi de atin"erea unui nivel de conver"enţă, nueste îndea3uns ca re"iunile mai slab dezvoltate din UE sau situaţia "rupurilor dezavanta3ate să seîmbunătăţească în termeni absoluţi. e"iunile mai sărace trebuie să se dezvolte în termenirelativi5 adică nivelul îmbunătăţirii situaţiei lor economice trebuie să fie permanent comparat cure"iunile dezvoltate. Astfel, în termenii atin"erii conver"enţei şi ai reducerii disparităţilor, nucontează dacă re"iunile slab dezvoltate reuşesc să atin"ă un nivel de bunăstare superior stăriiiniţiale. Ceea ce contează este capacitatea lor de a prinde din urmă în timp real şi prin modalităţieficiente şi benefice pe termen lun" re"iunile dezvoltate. :acă s$ar urmări simpla dezvoltare a

acestor re"iuni Kproblematice!, nu s$ar a3un"e nici pe departe la nivelul de conver"enţă dorit.

(


10/17

e"iunile slab dezvoltate ar pro"resa, însa, prea încet în comparaţie cu re"iunile dezvoltate carevor păstra un ritm rapid de dezvoltare. Astfel, decala3ele şi disparităţile dintre aceste re"iuni vor răm#ne proeminente iar obiectivul reducerii acestora ar răm#ne doar în plan teoretic.

Eli!ibilitatea obiectivului de conver!en%+

2000-200$ 2007-2013

O b i e c t i v u l

1

e"iuni de nivel =U;4 2 al căror produs intern brut 7/08 pe cap delocuitor este mai mic de &- dinmedia comunitară

Asistenţă tranzitorie pentrure"iunile din zonele care eraueli"ibile pentru obiectivelere"ionalizate din perioada @(('$

@(((, dar care nu mai sunt eli"ibileîn 2111$211* pentru obiectivul @7p6asin"$aut!8

=icio sc6imbare

Asistenţă tranzitorie de"resivă p#nă în 21@), pentru re"iunile

care ar fi fost eli"ibile pentruobiectivul de conver"enţă dacă pra"ul ar fi rămas &- din /0$ul mediu al UE cu @ state, şi nual UE cu 2 de state.

Corespunde asistenţei tranzitoriia obiectivului competitivitatere"ională şi ocuparea forţei demuncă

C

o n v e r ! e n % +

' o n d u l d e

C o e

z i u n e

4tatele membre al căror venitnaţional brut 7=08 este mai micde (1- din media comunitară

=icio sc6imbare

Asistenţă tranzitorie de"resivă pentru statele care ar fi fosteli"ibile pentru ondul de

Coeziune dacă pra"ul ar firămas la (1- din =0$ulmediu al UE cu @ state, şi nu alUE cu 2 de state

,e!iuni eli!ibile pentru obiectivul conver!en%+

M ul!aria5 tot teritoriulM ,epublica Ce#+5 4tNednO Pec6Q, Ri6ozSpad, 4everozSpad, 4everovTc6od, Ri6ovTc6od,

4tNednO


11/17

M .er&ania5 0randenbur"$=ordost,


12/17

M ortu"aliaM om#niaM 4loveniaM 4lovacia

/tat eli!ibil pentru re!i&ul tranzitoriu al 'ondului de Coeziune

M 4pania

2* Obiectiv co&petitivitate re!ional+ i ocuparea (or%ei de &unc+

Dbiectivul competitivitate re"ională şi ocuparea forţei de muncă acoperă toate zoneleUniunii Europene care nu sunt eli"ibile pentru obiectivul conver"enţă. Este menit să contribuiela consolidarea competitivităţii şi atractivităţii re"iunilor, precum şi a ocupării forţei de muncă,anticip#nd sc6imbările economice şi sociale. Este finanţat de E:E şi 4E.

:ezvoltarea economică în cadrul unui spaţiu inte"rat se realizează prin creştereacompetitivităţii şi coeziunii economice şi sociale. 9ncă de la începutul înfiinţării sale, o

preocupare ma3oră a comunităţii a fost competitivitatea economiei europene prin intermediulunei concurenţe intense şi în cre tere. D serie de politici au fost dezvoltate la nivel comunitar ș

pentru a creşte eficienţa şi pentru a exploata te6nolo"ia şi inovarea. 9n acela i timp, problematicașma3oră a efectelor de distribuţie a acestora şi modul în care aceste efecte reuşesc să se adresezeîn particular nevoilor zonelor slab dezvoltate şi "rupurilor sociale dezavanta3ate a reprezentat unreal interes.

Competitivitatea presupune, în esenţă, utilizarea cu maximum de eficienţă în limitele

raţionalităţii economice a factorilor dar şi repartizarea eficientă a veniturilor.Ultimul raport al Comisiei Europene atra"e atenţia asupra nevoii de a relansa 4trate"ia

%isabona fără înt#rziere şi de a îndrepta priorităţile asupra creşterii economice şi asupra ocupăriiforţei de muncă. 4e atra"e atenţia asupra faptului că UE trebuie să$şi reînnoiască bazelecompetitivităţii, să$şi mărească capacitatea de creştere economică şi a productivităţii şi să$şiconsolideze coeziunea socială prin cunoaştere, inovare şi optimizarea capitalului uman.

olitica de coeziune, politica de cercetare$dezvoltare 7C:8 şi cea de inovaţie, prinmetode complementare, au avut scopul comun de a îmbunătăţi competitivitatea europeană.olitica de coeziune, prin facilitarea de le"ături intra$re"ionale contribuie la crearea condiţiilor

necesare dezvoltării competitivităţii. Această "amă de factori fundamentali pentrucompetitivitatea re"iunilor şi, în consecinţă, pentru potenţialul lor de creştere economică şi decreare de locuri de muncă sunt5 politicile macroeconomice sănătoase, combinate cu politicistructurale, un mediu economic caracterizat prin stabilitatea preţurilor. Un alt factor esenţial esteeficienţa şi eficacitatea administraţiilor publice la nivel naţional, re"ional şi local cu un impactimportant asupra dezvoltării economice şi asupra creării de locuri de muncă. :e exemplu,

performanţele administrative slabe cum ar fi birocraţia, calitatea slabă a sistemului 3udiciar afectează în mod direct competitivitatea "lobală. Un factor şi mai important, dezvoltareaeconomică şi locurile de muncă sunt determinate de calitatea infrastructurii, de "radul dedezvoltare a reţelelor de transport şi de telecomunicaţii, de nivelul competenţelor şi a no^$6o^$

ului forţei de muncă. Capacitatea de inovare, care este un factor de competitivitate din ce in ce

@2


13/17

mai important, este le"ată de dotarea cu resurse umane şi cu resurse dedicate cercetării şidezvoltării, precum şi de eficienţa cu care acestea sunt folosite.

remisele competitivităţii dar şi ale coeziunii în atin"erea conver"enţei economice sere"ăsesc în încercările instituţiilor comunitare de a a3un"e la o piaţă internă comună, în =oua

4trate"ie %isabona şi în susţinerea AC.olul pieţei interne în promovarea competitivităţii şi coeziunii iaţa internă reprezintă, în plan economic, unitatea în diversitate caracteristică spaţiului comunitar5 se încearcă armonizareare"lementărilor la nivelul acesteia pentru a asi"ura unitatea dar diversitatea se menţine printr$ocerere fra"mentată de "usturi, obiceiuri diferite şi printr$o ofertă, la r#ndul ei fra"mentată, careîncearcă să răspundă nevoilor consumatorilor. 9n acest context, se cere creşterea competitivităţii

prin eficienţă, i"nor#ndu$se componenta socială, dar în plan re"ional apare necesitatea creşteriicompetitivităţii prin coeziune care implică, pe l#n"ă eficienţă, solidaritate şi responsabilitatesocială.

:in perspectiva lui RacIues elmans, piaţa internă are trei mecanisme prin care se

exercită efecte pozitive asupra coeziunii5 specializarea re"ională, investiţiile străine directe şiexpunerea concurenţială. 4pecializarea re"ională exercită o presiune pozitivă nu numai asupra

productivităţii ci şi asupra coeziunii dintre statele membre. ;eoria standard a comerţului arată căexploatarea avanta3ului comparativ determină o mai mare bunăstare pentru toţi participanţii.4pecializarea este o premisă a competitivităţii la care se poate a3un"e numai prin liberalizarea încadrul spaţiului comunitar, liberalizare care ar permite transferul resurselor între statele membrecătre activităţi cu valoare adău"ată mai mare. Astfel re"iunile mai slab dezvoltate nu vor maireţine resurse ca simple stocuri! şi în acelaşi timp vor avea posibilitatea să$şi dezvolte aceleindustrii pentru care deţin un avanta3 comparativ cu a3utorul resurselor venite din exterior.

;otodată inte"rarea pieţei de capital permite investitorilor solvabili din re"iunile defavorizate să profite de resursele financiare ale a"lomerărilor.

/nvestiţiile străine directe constituie un canal important pentru transferul de resurse şino $̂6o^ iar implementarea lor măreşte oportunităţile economice ale re"iunilor sărace şicontracarează efectele ne"ative ale a"lomerării 7prin a"lomerare ne referim la concentrarea /4:$urilor în re"iuni de3a saturate8. :acă dotările cu factori diferă, deci costurile relative întrere"iunile sărace şi cele bo"ate, /4:$urile verticale! vor tinde să le exploateze prin concentrarea

producţiei în re"iunile sărace şi exporturi în întrea"a Europă. Aceasta ar trebui să spri3ineconver"enţa prin faptul că re"iunile slab dezvoltate vor avea acces la expertiză de maretin" şior"anizaţională, la inovaţii precum şi la alte avanta3e specifice firmei.

Expunerea concurenţială este sin"ura care testează competitivitatea firmelor. entru piaţainternă, aceasta este o premisă de bază cu consecinţe ne"ative pe termen scurt asupra re"iunilor slab dezvoltate. 9nsa, pe termen lun", numai expunerea concurenţială va "enera firme viabilecare vor susţine economia re"iunilor. irmele necompetitive din re"iunile slab dezvoltate,incapabile de a aduce bunăstare vor fi eliminate de pe piaţa internă şi vor permite firmelor cuadevărat competitive, capabile să facă faţă concurenţei, să se dezvolte. =u numai aceste firme sevor dezvolta dar şi re"iunea în care activează, ceea ce va determina reducerea disparităţilor.Aceşti factori pot susţine o conver"enţă reală numai în măsura în care şi alte politici naţionale7ne"ocierile colective şi stabilizatorii fiscali8 influenţează conver"enţa reală. =u trebuie uitat

faptul că piaţa unică, în comparaţie cu pieţele complet inte"rate, s$a demonstrat a fi un suport

@)


14/17

mai fra"il pentru competitivitate întruc#t cele patru libertăţi sunt restr#nse de această unitate îndiversitate! deoarece dimensiunile şi mobilitatea fluxurilor de bunuri, persoane, capital şiservicii sunt scăzute raportat la cele din interiorul ţărilor membre.

Un factor care cauzează reducerea competitivităţii firmelor din spaţiul comunitar este

menţinerea, în ciuda tuturor eforturilor de armonizare şi de dere"lementare, a barierelor deintrare şi ieşire de pe pieţele statelor membre. Aceste bariere care se menţin restricţioneazărealocarea resurselor spre firmele competitive, creşterea inovaţiilor şi implicit a productivităţiimuncii şi în"reunează accesul firmelor europene la fonduri. ;otodată se urmăreşte creştereacompetitivităţii şi coeziunii pieţei interne prin5 re"lementarea concurenţei, prin transpunereadirectivelor comunitare în le"islaţiile naţionale, prin strate"ii care au ca scop crearea unui spaţiucomunitar caracterizat printr$o economie dinamică, competitivă şi bazată pe cunoaştere. Astfel seacordă din ce în ce mai multă atenţie dezvoltării economice sustenabile prin creşterea "raduluide ocupare. ;rebuie menţionat că statele membre se află în stadii diferite în ceea ce priveşteuniunea monetară5 sunt membrii care au adoptat moneda euro şi membrii care trebuie să ia

măsuri pentru a reuşi să adopte moneda unică. Aceste măsuri impun statelor membre nou intrateconstr#n"eri "enerate de condiţionalitatea adoptării monedei unice. ;otodată statele membre ceau adoptat moneda euro sunt nevoite să participe la politica monetară comună "eneratoare deconstr#n"eri. Astfel nu se mai poate vorbi de uniformizarea prin care se realizează conver"enţaîntruc#t spaţiul comunitar este împărţit în zona euro şi zona non$euro zone ce folosescinstrumente şi politici diferite de acţiune. ;otodată nu trebuie uitat faptul că, deşi se folosescmi3loace diferite, aceste mi3loace au acelaşi scop5 crearea unui sistem monetar uniform menit săreducă diferenţele în cadrul spaţiului comunitar.

Eli!ibilitatea obiectivului co&petitivitate re!ional+ i ocuparea (or%ei de&unc+

2000-200$ 2007-2013

Dbiectivul 25 zone industriale, rurale, urbanesau de pescuit, răspunz#nd unui anumitnumăr de criterii. lafon al populaţieicomunitare la @+-

;oate re"iunile care nu sunt acoperite deobiectivul de conver"enţă sau deasistenţa tranzitorie 7re"iunile =U;4 @ şi

=U;4 2, potrivit statelor membre8Dbiectivul nr. )5 toate re"iunile din afaraobiectivului @

Asistenţă tranzitorie a vec6iului obiectiv @7numită 7p6asin"$out!8

Asistenţă tranzitorie pentru re"iunile =U;4 2 care erau acoperite de obiectivul@, dar al căror /0 depăşeşte &- din/0$ul mediu al UE cu @ state 7numităp6asin"$in!8.

=u mai există zonare comunitară pentru obiectivul competitivitate re"ională şi ocupareaforţei de muncă, spre deosebire de vec6iul obiectiv 2 7zone rurale, urbane etc.8. :e acum înainteeste favorizată elaborarea unei strate"ii coerente, aplicabile unei între"i re"iuni, în locul vec6iimicrozonări, de exemplu la nivelul comunelor, 3udeţelor.

@'


15/17

,e!iuni eli!ibile pentru obiectivul co&petitivitate re!ional+ i ocuparea (or%ei de

&unc+

e"iunile Uniunii Europene care nu sunt eli"ibile pentru obiectivul conver"enţă sau

pentru asistenţa tranzitorie a obiectivului competitivitate re"ională şi ocuparea forţei de muncă7p6asin"$in!8 sunt toate eli"ibile pentru obiectivul competitivitate re"ională şi ocuparea forţeide muncă.

,e!iuni eli!ibile pentru asisten%a tranzitorie a obiectivului co&petitivitate re!ional+

i ocuparea (or%ei de &unc+ 5p#asin!-in64

M Irlanda5 0order,


16/17

Cooperarea cu ţările din afara uniunii europene nu mai este susţinută de ondurile4tructurale, ci de două a3utoare noi5 /nstrumentul european de vecinătate şi de parteneriat şi/nstrumentul de preaderare. =umai cooperarea cu statele nemembre care nu primesc asistenţă financiară de la uniunea europeană 7%iec6tenstein, =orve"ia, Elveţia etc.8 depinde de cooperarea

teritorială europeană.M Cooperarea transfrontalieră prevede o acoperire "eo"rafi că mai mare dec#t vec6iul/nterre" ///, în special în ceea ce priveşte cooperarea maritimă.

M ;oată Europa răm#ne eli"ibilă pentru cooperarea inter$re"ională, dar un sin"ur pro"ramacoperă toată uniunea 7faţă de patru pentru /nterre" /// C8.

M /nter$relaţionarea şi sc6imbul de experienţă sunt acoperite de trei pro"rame diferite, prezentate de cele douăzeci şi şapte de state membre5

$ /nteract5 spri3in pentru or"anismele care "estionează pro"rame de cooperare$ Urbact5 reţele tematice de oraşe$ DA;E5 suprave"6erea amena3ării teritoriului

@*


17/17

iblio!ra(ie

:ră"an Babriela Tendinţe şi evoluţii la nivelul politicii de coeziune a UE , articol publicat pe 6ttp5JJ^^^.ier.roJdocumenteJopiniiJoliticacoeziune.pdf

:ră"an Babriela Uniunea Europeană între federalism şi inter-guvernamentalism. Politici comune ale Uniunii Europene, Editura A4E, 0ucure ti, 211ș

European Commission Regiuni în dezvoltare, Europa în dezvoltare. l patrulea raport privind coeziunea economică şi socială. Dficiul pentru ublicaţii Dficiale al Comunităţilor Europene, %uxembur", 211& disponibil la ^^^.ec.europa.euJre"ionalpolicQ

/onică :elia Rolul coeziunii economice şi sociale în dezvoltarea Uniunii Europene,Rurnalul Economic, Anul >, =r. 2', /ulie 211&

intea /ulia, `otăranu Andreea Politica de coeziune între convergenţă şicompetitivitate, 0uletin Europe :irect /aşi, Anul /, =r. +

B6id Politica de coeziune !""#-!"$%. &omentarii şi te'te oficiale., Europe :irect,/anuarie 211&

@&
http://www.ier.ro/documente/opinii/Politica_coeziune.pdfhttp://www.ec.europa.eu/regional_policyhttp://www.ier.ro/documente/opinii/Politica_coeziune.pdfhttp://www.ec.europa.eu/regional_policy

referat - finantarea prin proiecte si fonduri structurale.doc

Documents