referat - droguri si terorism (9)

8/13/2019 Referat - Droguri Si Terorism (9)

http://slidepdf.com/reader/full/referat-droguri-si-terorism-9 1/31

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Traficul Ilicit De Droguri Si Terorismul

Master: "Securitatea comunitara si terorismul"

REFERAT

la disciplina:

Politica Penala a Uniunii Europene si de Securitate Comuna si Terorismul

Tema : Traficul ilicit de droguri si Terorismul

Coordonator stiintific : conf. univ.dr. Miclea amian

Masterand :TRA!AFR F#$R!%$RU

%&''(%

CUPR!SPag.

Capitolul ) !TR$UCERE *Capitolul & R$+UR#E % TERME!, !$TU! - CRTER E C#ASFCARE Capitolul * roguri licite /i droguri ilicite )0Capitolul Caracteristicile, evolu1ia /i tendin1ele manifestate de traficul ilicit /i a2u3ul de

droguri

)(

Capitolul 0 Traficul ilicit de droguri si Terorismul &'44#$+RAF E &0Capitolul ). !TR$UCERE

Pagina 1 din 31




n ultimii ani, flagelul drogurilor repre3int5 fenomenul cel mai comple6, profund /i

tragic al lumii contemporane, 7n condi1iile 7n care, anual, miliarde de dolari /i sute de mii de

oameni sunt angrena1i 7n acest maria8 al mor1ii numit 9Traficul /i consumul ilicit de droguri.

;n perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deose2it de 7ngri8or5toare /i

datorit5 faptului c5 nu e6ist5 o statistic5 clar5 /i precis5 a produc1iei, traficului, consumului /i

num5rului celor deceda1i din cau3a drogurilor.

Criminalitatea creat5 de droguri, prin consecin1ele sale de ordin social, economic,

medical, cultural /i politic cau3ea35 pre8udicii considera2ile nu numai intereselor de stat, dar

/i celor ale societ51ii, ale multor persoane particulare, atentea35 la via1a /i s5n5tatea

cet51enilor, influen1ea35 7n mod demorali3ator asupra con/tiin1ei /i comportamentului

oamenilor.

;ngri8orarea speciali/tilor 7n materie <medici, psi=ologi, sociologi, profesori, 3iari/ti,

func1ionari din diferite organisme statale, speciali/ti coopta1i 7n organi3a1ii

neguvernamentale> este alimentat5, 7n primul r?nd, de mondiali3area cresc?nd5 a acestei

pro2lematici /i de /tergerea, tot mai rapid5, a distinc1iei, e6istente 7ntr%o recent5 anterioritate,

7ntre 15rile produc5toare, consumatoare /i de tran3it.

Un e6emplu elocvent, din acest punct de vedere, 7l constituie escaladarea

pro2lematicii 7n Rom?nia 7ncep?nd cu anul )@@', c?nd traficul ilicit /i a2u3ul de droguri au

surclasat toate pronosticurile speciali/tilor, astfel c5 dintr%o 1ar5 de 9tran3it a devenit una

9consumatoare de droguri.

Alarma social5 n5scut5 din proliferarea, f5r5 precedent, a drogurilor conduce la ideea,

deloc mul1umitoare, c5 strategiile de lupt5 adoptate 7mpotriva acestui fenomen, 7n general

vor2ind, de c5tre comunitatea mondial5 /i de +uvernul Rom?niei, 7n special, s%au dovedit a fi

ineficiente.

;n pre3ent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminal5 foarte lucrativ5, cucaracter suprana1ional, care ac1ionea35 7n conformitate cu legile economiei de pia15, av?nd

drept scop imediat alimentarea centrelor de consum /i, ca finalitate, o21inerea unor enorme

2eneficii, ceea ce presupune,7n mod 8ustificat, interesul statului de a%/i orienta, 7n mod c?t mai

eficient, propria politic5 7n lupta antidrog, pentru ap5rarea s5n5t51ii propriilor cet51eni /i

salvarea valorilor socio%morale.

;ns5, fiecare stat <2a c=iar colectivit51ile sociale din interiorul unei 15ri> are anumite

9particularit51i, create de a/e3area geografic5, de tradi1ii, religie, cultur5 /i nu 7n ultimulr?nd, de diversitatea /i disponi2ilitatea drogurilor, la un anumit moment dat. Aceste

Pagina 2 din 31




specificit51i tre2uie corelate cu calitatea m5surilor preventive /i punitive luate de organele

statale cu asemenea atri2u1iuni. at5 de ce la orientarea politicii noastre, tre2uie s5 se ia 7n

considera1ie 9profilultraficului ilicit de droguri e6istent pe teritoriul Rom?niei 7n raport cu

numero/i al1i factori. $r, acest lucru presupune, 7n primul r?nd, o atent5 /i comple65 anali35

/i concreti3are a celor trei vectori care constituie structura fenomenului aflat 7n discu1ie /i

anume: drogul individul societatea

Pagina 3 din 31




Capitolul &. R$+UR#E % TERME!, !$TU! - CRTER E C#ASFCARE

Riguro3itatea /tiintific5 /i dorin1a de evitare a unor inadverten1e ne impun ca, in

de2utul pre3entei lucrari, sa facem o pre3entare a principalilor termeni de specialitate cu care

vom opera /i sa e6plicitam notiunile folosite 7n legatur5 cu ace/tia, in conditiile in care, cu

referire la =eroina, cocaina, EcstasB /i alii compu/i cu efecte asemanatoare asupra

organismului uman, utili3area unor termeni precum droguri, stupefiante, su2stante psi=otrope

/i su2stan1e narcotice poate sa genere3e confu3ii in anumite situatii.

Conform ictionarului E6plicativ al #im2ii Romane, <ed. )@@>, prin termenul "drog"

se intelege o "su2stanta de origine vegetala, animal a sau minerala care se intre2uintea3a la

prepararea unor medicamente /i ca stupefiant", termenul "stupefiant" define/te o "su2stan15

medicamentoasa care in=i2a centrii nervo/i, provocand o stare de inertie fi3ica /i psi=ica /i

care, folosita mult timp, duce la o2i/nuinta /i la necesitatea unor do3e crescandeD su2stan1a

care, prin folosire repetata, da na/tere fenomenului de o2i/nuin15", termenul "psi=otrop, %5" se

refera la un "medicament cu actiune asupra psi=icului", iar termenul "narcotic, %5" se refera la

o "su2stan15, medicament, care provoac5 narco3a % stare caracteri3at5 prin pierderea

cuno/tintei, rela6are muscular5, diminuarea sensi2ilit51ii /i a refle6elor, provocat5 artificial

prin ac1iunea su2stantelor narcotice asupra centrilor nervo/i, 7n special in interven1iile

c=irurgicale".

efini1iile acestor termeni, care 7n ma8oritatea situatiilor sunt folosi1i ca fiind

sinonimi, au un caracter general, dar nu cuprin3ator pentru clasa de compu/i c=imici ce face

o2iectul acestei lucrari, cum de altfel, se va constata din cele ce urmea35.

Primele incercari de a2ordare unitara la nivel international a domeniului traficului /i

consumului de droguri % atat in ceea ce prive/te tenninologia, c?t /i politica fa15 de acestefenomene % datea3a de la inceputul secolului al %lea. Astfel, Conferinta de la S=ang=ai, din

)@'@, care a reunit treispre3ece delegatii ale unor tari implicate activ in comertul cu opiu

<SUA, C=ina, Marea 4ritanie, Franta, +ennania, talia, $landa, Portugalia, Austro%Ungaria,

Rusia, aponia, Siam /i Persia> /i a vi3at sta2ilirea unor criterii privind aceasta activitate.

Ulterior, in cadrul Conferintei de la Gaga din )@)&, au fost sta2ilite noi reguli privind

comertul cu opiu, morfina, cocaina /i codeina, fiind acreditata /i acceptata ideea necesitatii

unui control al utili3arii acestor su2 stante in scop medical.

Pagina 4 din 31




#a initiativa Societatii !atiunilor <predecesoarea $rgani3atiei !atiunilor Unite>, in

anul )@&0, are loc Conferinta de la +eneva, in cadrul careia se sta2ilesc noi reguli privind

come1ul /i utili3area opiului /i a su2stantelor anterior amintite <printre care, pentru prima

data, au fost incluse canna2isul /i =eroina> /i se pun 2a3ele unui "Comitet central permanent"

ce urma sa se ocupe cu supraveg=erea punerii in practica a noilor reguli sta2ilite. Ulterior, in

perioada )@*) % )@0*, au avut loc, la nivel international, /ase conferin1e ce au vi3at traficul /i

consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu%se a2ordarea unitara a controlului /i a

eradicarii fenomenului.

Re3ultatele acestor demersuri au constituit 2a3a Conventiei Unice Asupra

Stupefiantelor, adoptata in data de *' martie )@) la !eH IorJ /i modificat5 prin Protocolul

din )@(&, care constituie temelia sistemului de control /i pro=i2itie a stupefiantelor. n acest

conte6t au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni unanimi acceptati referitori la

domeniul vi3at. Conventia !atiunilor Unite Asupra Su2stantelor Psi=otrope de la Kiena din

ailul )@(), large/te cadrul institutional privind domeniul /i impune o serie de constrangeri

administrative legate de comer1ul /i traficul ilicit cu su2stantele vi3ate.

Conventia Contra Traficului licit de Stupefiante /i Su2stante Psi=otrope din )@LL,

desfa/urata su2 egida !atiunilor Unite, vine sa intareasca cadrul institutional in domeniu,

adaptandu%l la mutatiile survenite. Tot pe aceasta linie a fast adoptat /i Regulamentul !r.

*(( al Consiliului Uniunii Europene din )@@', cu privire la masurile ce vor fi luate pentru

impiedicarea deturnarii anumitor su2stante <precursori c=imici> pentru fa2ricarea ilicita a

stupefiantelor /i su2stantelor psi=otrope.

n fapt, acestea sunt doar cateva dintre cele mai importante momente ale evolutiilor

inregistrate la nivel international pe linia sta2ilirii unui lim2a8 comun, mai ales in plan 8uridic,

cu privire la fenomenul traficului /i consumului de droguri, deci3iile astfel adoptate fiind

transpuse in plan legislativ /i administrativ de ma8oritatea tarilor, in conformitate cu

specificul /i interesele locale /i regionale.Cu toate acestea nu se poate vor2i de o terminologie unanim acceptata privind

su2stantele supuse controlului international ce au legatura cu traficul /i consumul de droguri,

motiv pentru care, in pre3enta lucrare, tinand cont /i de notiunile 7ncet51enite in lim2a romana

de%a lungul timpului, vom opera cu urmatorii termeni:

% drogul % su2stanta supusa controlului international, sinteti3ata sau e6tras5 prin

diverse procedee din produse naturale, cu scopul de a fi utili3at5, in afara cadrului medical, in

vederea determinarii, in mod voluntar /i con/tient, a unor st5ri temporare de placere ce au la 2a3a mutatii produse la nivelul functiilor organismului umanD termenul include, practic, toate

Pagina din 31




stupefiantele /i su2stantele psi=otrope definite conform Conventiei Unice Asupra

Stupefiantelor, adoptat5 7n anul)@) /i modificata prin Protocolul din )@(& /i Conventia

!atiunilor Unite Asupra Su2stantelor Psi=otrope din anu))@()D

% precursorii c=imici % su2 stante c=imice supuse controlului international, utili3ate in

mod frecvent in diverse procese te=nologice legale ce nu au legatura cu drogurile, dar care

pot fi utili3ate, fiind esen1iale, in sinte3a /i e6tractia drogurilorD termenul include practic toate

su2stantele nominali3ate in Regulamentul !r. *(( al Consiliului Uniunii < Europene din

)@@'D

% to6icomanul <consumatorul de droguri> % persoana care consuma 7n mod sistematic

droguri pentru a o2tine con/tient o anumit5 stare de placereD

% dependen1a % starea fi3ica sau psi=ica, ce re3ulta din interactiunea organismului cu o

su2stan15 din categoria. drogurilor, care implica nevoia de a lua su2stan1a 7n mod repetat,

pentru a reinstala starea de pl5cere produs5 de aceasta /i pentru a evita suferinteleD

% sevra8ul % stare psi=o%fi3ica ce apare in situatia in care to6icomanul este privat de

drogul consumat sistematic ce i%a indus starea de dependentaD

% toleran1a % gradul de re3istenta a organismului uman la actiunea unei su2stante din

categoria drogurilorD cre/terea tolerantei implica marirea do3ei de drog sau a frecventei de

administrare a acestuia pentru o2tinerea starii de placere pe care o determin5D

% =alucinatiile % percep1ii sen3oriale din sfera va3uui, au3ului sau mirosului, care nu

au corespondent 7n realitatea o2iectiva, determinate de consumul unor su2stanle din categoria

drogurilor.

A/a cum se poate constata din definilia adoptata, drogurile repre3inta o clasa

eterogena de su2stanle a caror clasificare dupa un sistem riguros, /tiin1ific, este imposi2il de

reali3at, criteriile generale de clasificare a su2stanlelor nefiind elocvente 7n acest ca3.

n ceea ce prive/te starea de agregare, acest aspect nu este esential in caracteri3area

unui drog /i, cu siguran1a, nici su2stan1ele de la care se porne/te sau modalitatea de o2tinere aacestora. ' clasificare in grupe de compu/i dupa structura c=imica a drogurilor poate ca este

mult prea riguroasa /i, din punct de vedere social, nerelevanm, criteriul privind efectele

produse asupra organismului uman de consumul drogurilor, insa, poate fi mult mai util in

evaluarea lor. Cu toate ca, in ma8oritatea ca3urilor, clasificarile drogurilor dupa diverse

criterii sunt incomplete ori irelevante pentru omul de rand, vom face, in continuare, o serie de

aprecieri asupra acestor su2stante 7ncadrandu%le in diverse grupe /i clase, in incercarea de a

asigura o mai 2una cunoa/tere a lor.

Pagina din 31




Referitor la starea de agregare, tre2uie sa remarcam ca ma8oritatea drogurilor sunt

compu/i soli3i /i o mica parte lic=i3i, care, in mod frecvent, se intalnesc pe piata

consumatorilor de droguri su2 urmatoarele forme:

pul2ere cristalina al2a <cocaina, metamfetamina, Jetamina, martina, =eroina de inalta

puritate etc.>D

capsule /i ta2lete al2e sau colorate <EcstasB, amfetamina, Fo6B, MEA, Ia2a, 4NP

etc.>D

pul2ere colorata <=eroina etc.>D

2ulgari, granule /i placute amorfe sau cristaline <=/i/ul, opiul, cracJul de cocaina

etc.>D

muguri sau frun3e uscate /i presate <canna2isul, J=atul, mari8uana, psilocB2inul etc.>D

lic=ide <#S, Jetamina, +G4 etc.>.

upa modul in care drogurile soot introduse in organism, putem vor2i de:

droguri destinate consumului oral <EcstasB, Fo6B, MEA, #S, mescalina, J=atul

etc.>D

droguri care se introduc in organism prill in8ectare <=eroina, metamfetamina,

Jetamina, cocaina etc.>D

droguri care se fumea3a <=/i/ul, opiul, mari8uana, canna2isul, Jetamina, craJul de

cocaina etc.>D

droguri care se pri3ea3a <cocaina, =eroina etc.>D

upa modalitatile de o2tinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare:

droguri naturale, ce stint sinteti3ate de anumite plante, de o2icei in frun3ele, mugurii

/i florile acestora, care se recoltea3a /i se consuma ca atare <canna2isul, mari8uana,

psiloci2inul, frun3ele de coca etc.>D

droguri care se o21in prin procedee fi3ico%c=imice de e6tractie /i prelucrare din diver/i

compu/i naturali <opiul, cocaina, =eroinaD morfina etc.>Ddroguri de sinte3a, o2tinute prill procedee fi3ico%c=imice fara implicarea unor

compu/i naturali <EcstasB, metamfetaminele, &C%4, #S etc.>.

Un criteriu mult mai palpa2il pentru pu2licul larg este cel al efectelor pe care

consumul de droguri e produce asupra organismului timan <sistemului nervos central>,

conte6t in care, dupa efectul principal, se disting urmatoarele categorii de droguri:

% su2stante psi=oleptice sau sedative <opiul, morfina, =eroina, metadona, codeina,

2ar2ituricele etc.>D% su2stante psi=oanaleptice sau e6citantele <amfetamina, cocaina, J=atul etc.>D

Pagina " din 31




% su2stantele psi=odisleptice sau =alucinogen%delirogene <mescalina, =a/i/ul, #S,

psilocB2ina etc.>.

Un criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesi2il

pu2licului larg, este cel al compo3itiei c=imice. Fara sa intram in amanunte, tre2uie sa

preci3am ca ma8oritatea tipuri.lor de droguri se inscrie in clasa alcaloi3ilor /i derivatilor

acestora, o pondere redusa apartine clasei aminelor sau derivatilor lor /i, intr%o foarte mica

masura, altor clase de compu/i c=imici.

Mentionam, o serie de alcaloi3i ce confera principiile active ale unor 2inecunoscute

plante, precum:

% cucuta <Conium maculatum> % contine, in principal, alcaloidul CUl)oscut su2 den

urn ire a de coniina, care a fost identificata /i in plante ca patrun8elul cainelui <Aet=usa

cBnapium> /i rodul pamantului <Arum maculatum>D

% rodiul <Punica granatum> % contine, in principal, alcaloidul cunoscut su2 nurnele de

pseudopelletierina, alaturi de i3opelletierina /i metili3opelletierinaD <

% nuca de 4etel <Areca catec=u> % contine alcaloi3ii arecolina /i guvacinaD

% ricinul <Ricinus communis> % contine, in principal, /i caloidul cunoscut su2 numele

de ricininaD

% tutunul <!icotina ta2acum> % contine, in principal, alcaloidul cunoscut su2 numele de

nicotina, alaturi de nicotirina, ana2asina /i anata2inaD

% frun3ele de coca <ErBt=ro6Blon coca> % cantin, in principal, alcaloidul cunoscut su2

numele de cocaina, alaturi de =igrina /i cusc=igrinaD ,

% rnacul opiaceu <Papaver somniferum> % contine peste &' de alcaloi3i, dintre care cei

mai importanp Stint narcotina, papaverina, laudanina, codeina, te2aina /i rnorfina, aceasta din

urma stand la 2a3a sinte3ei =eroineiD

% turta lupului <StrBc=nos nu6 vomica> % contine, in principal, alcaloi3ii stricnina /i

2rocina, alaturi de vomicina /i a /i 8*%colu2rinaD% matraguna <Atropa 2elladonna>, maselari/a <GBoscBamus niger> /i ciumafaia sau

laurol porcesc <atura stramonium>% contin o serie de alcaloi3i dintre care cei mai importanti

sunt atropina, =iosciamina /i scopolaminaD

% cornul secarei <Secale cornutum> % contine /ase grope de alcaloi3i, dintre care cei

mai importanti sunt ergo2asina /i ergotamina, care prin =idroli3a formea3a acidullisergic, ce

sta la 2a3a sinte3ei #S%ului, compus =alucinogen repre3entativ.

$piul <Papaver Somiferum>

Pagina # din 31




PapaverOsomniferum $piul 2rut a/a cum este e6tras

din teaca macului opiaceu

$piul 2rut uscat

Clasa: $piacee <euforice>

Mod de o2tinere: in sucul secretat de tulpina, frun3ele si capsulele imature ale unui

anumit tip de mac

Aspect: Aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inc=is

Efecte: n medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant,

analge3ic, fiind mai ales utili3at ca materie prima pentru fa2ricarea legala a morfinei, a

codeinei si a altorderivati.

Mod de consum: Fumat

erivati:

Morfina


Efecte:

An6ietate Miscari involuntare ale glo2ului ocular

Frisoane Constipatie Pupile micsorate Crampe Stare depresiva si iritata Mancarimi iareeAmeteala ritatii mposi2ilitatea de a urina

Pagina $ din 31




Amorteala Rigiditate musculara Kise

Stare e6agerata de 2ine Cri3e de lesin +ura uscata

Transpiratie Retentie de apa nrosire a fetei

Sedare Carcei si crampe Cri3e

Koma Tremur Sentiment de plutire

Stare de rau Miscari musculare neecordonate Galucinatii

Agitatie Stare de sla2iciune ureri de cap

Reactii alergice ureri a2dominale Presiune crescutasca3uta a sangelui

Pierdere a apetitului +andire deviata nsomnie

ureri usoare de cap #e3ari accidentale

Mod de consum: Morfina poate fi luata pe cale orala, atunci cand este su2 forma de

ta2lete, dar poate de asemenea sa fie si in8ectata su2cutanat, intramuscular sau intravenosD

aceasta din ultima varianta este preferata de catre cei care sunt dependenti de acesta

su2stanta.

Codeina


Efecte Alterarea perceptiei durerii in maduva spinarii si in creier. Afectea3a de

asemenea si raspunsurile emotionale la durere. Au de asemenea si efecte stimulatoare

deoarece 2loc=ea3a transmitatorii neuro%in=i2itori. Efecte pe termen lung: sangerari

stomacale vatamarea rinic=iului si ficatului, "mancarimi", constipatie, greata, ma=mureala,

pupile micsorate, vedere neclara, sla2irea vederii nocturne si de a conduce un autove=icul,

incetinirea ritmului cardiac, de3orientare, convulsii, =alucinatii, depresii, pro2leme se6uale,

agitatie, tremur, cri3e.

Pagina 1% din 31




Mod de consum Pe cale orala, su2cutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi

fumata dintr%o foita de staniol < "fugarirea dragonului" >

Geroina

<iacetilmorfina, 2lacJ tar, mud, smacJ, 2roHn sugar, C=ina H=ite, Me6ican 2roHn,

praf sau naftalina>

Clasa: $piacee <euforice> erivat semisintetic al morfinei

Aspect: e culoare al2a, cenusie, ro3, 2runa

Efecte pe termen scurt: pupilele micsorate, pleoapele ca3ute, stare de depresie, apatie,

greata, dependenta fi3ica ultrarapida, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata,

sen3atie de greutate la e6tremitatile corpului, pro2leme cardiace si respiratorii, scaderea

li2idoului, carii, a2cese, dinti ca3uti, gal2e8eala. n cinci 3ile aceste efecte dispar.

Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia ve3icii 2iliare, constipatie,

pertur2area vederii, complicatii pulmonare <inclusiv pneumonie>, 2oli =epatice, septicemie,SA. $ suprado3a de =eroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o

consuma.

Mod de consum n8ectare <su2cutanata, intramusculara sau c=iar intravenoasa>, dar

su2 forma de pudra poate fi pri3ata sau fumata.

Cocaina

Cocaina CRACQ Cocaina CRACQ )

Pagina 11 din 31




Cocaina pudra Cocaina pudra<CracJ, coJe, C, 3apada, fulg, piatra.>

Clasa: Stimulante

Modul de o2tinere E6trasa din frun3ele de coca prin procedee c=imice, cu a8utorul

unui solvent ca petrolul sau Jerosenul

Aspect Cristale 2e8 sau 2runeD rafinata, este o pudra al2a

Efecte E6ta3ul<)0%*' minute> este urmat de o depresie profunda, de irasci2ilitate,

agitatie, o2oseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta do3a.Efecte pe termen

scurt: dilatarea pupilelor, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de

mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie,

an6ietate, amne3ii, acte de violenta, insta2ilitate, panica, sen3atia de persecutieD imediat dupa

do3a, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, sen3atie de caldreceD cateva 3ile de depresie.

Efecte pe termen lung: =epatita A, 4 sau C, paranoia, infarct cere2ral sau miocardic,

dureri a2dominale, comportament agre% siv, =alucinatii <care pot provoaca acte de

automutilare, suicid, omor>, dependenta psi=ica

Mod de consum Pri3ata, fumata <cracJ%ul este fumat in pipe de sticla>, in8ectata

Amfetamina

< speed, black beauties, dexedrine, biphetamin )

Clasa Stimulante

Aspect Pul2ere al2a sau lic=id cu miros aromat, de culoarea coniacului

Pagina 12 din 31




Efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor,

atentie, siguranta.

Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervo3itate, uneori paranoia sau agresivitate,

cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene.Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale

vaselor sangvine, psi=o3a, malnutritie din cau3a lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta

eficienta pilulelor contraceptive.

Mod de consum $ral <su2 forma de capsule>, pri3ate, fumate sau in8ectate

Metamfetamine

Clasa Stimulante

Aspect pul2ere

Efecte pe termen scurt: indivi3ii devin mai energici, mai rapi3i, mai 7ncre35tori, mai

puternici.

Efecte pe termen lung: insomnie, piederea poftei de m?ncare, gre1uri, vom5, diaree, cre/terea

temperaturii, infec1ii /i ulcera1ii ale pielii care re3ult5 din sg?ncilirea 2u2i1elor imaginare,

stare paranoic5, depresie, irita2ilitate, an6ietate, team5 ne8ustificat5, cre/terea tensiunii

arteriale determinat5 de constric1ia vaselor sanguine, care poate determina dureri de cap,

dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cere2rale, v5t5marea ireversi2il5 a celulelor

creierului cau3at5 de distrugerea micilor vase care irig5 creierul, la femeile 7ns5rcinate

determin5 na/teri premature, de3lipirea placentei/i na/terea unor copii su2ponderali,

pro2leme neuropsi=iatrice, letargie.

Mod de consum 7ng=i1ire, aspirare pe nas, fumat sau in8ectare

Steroi3ii ana2oli3anti

Clasa : Stimulante <versiunea sintetica a =ormonilor masculini de testosteron>

Aspect Capsule cu un continut mare de apa sau lic=id pe 2a3a de ulei

Efecte Performante sportive, pentru a avea un looJ mai impunator, musc=i mai

de3voltati.Efecte secundare: la 2ar2ati, cresterea sanilor <efect ireversi2il>, atrofierea testiculelor,

reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatiiD la femei, cresterea e6cesiva a parului pe

corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. #a am2ele se6e, caderea podoa2ei capilare,

stimulare se6uala. Efectele a2u3urilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori

=epatice, acnee, se2oree, =epatita de tip 4, SA, manii, depresii, suicid. Cresc irasci2ilitatea

si agresivitatea, consumarea steroi3ilor in do3e mari putand duce pana la posi2ilitatea

comiterii de crime.

Pagina 13 din 31




Clasa Galucinogene

rog sintetic psi=oactiv

Aspect Ta2lete sau pudra al2a

Efecte pe termen scurt: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare,

de3in=i2itie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti, 2ufeuri de caldura,

de3in=i2itie, cateodata greataD 0%L ore dupa insomnii, contractii musculare <dificultate in

urinare>D dupa L de ore, depresie, ganduri mor2ide, cosmaruri.

Efecte pe termen lung: pro2leme psi=ologice, panica, ta=icardie, epilepsie, le3iuni =epatice,

cardiace si cere2rale, degradarea ireversi2ila a creierului, moarte provocata de =iper% termie

Mod de consum Pri3a, ing=itire

Cana2isul

<canepa indiana, iar2a, 2uruiana, Jif, gan8a, s=ang>

Cana2is Cana2is seminte

cana2is ulei cana2is seminte si diverse com2inatiiClasa Galucinogene

Aspect Planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltimeD pricipalul compus

al sau este TGC <2eta%@%tetra=idrocana2inol>, care are un rol asemanator su2stantelor c=imice

naturale secretate de creier si care actionea3a la nivelul sistemului nervos central.

Efecte pe termen scurt: oc=i rosii, rela6are, confu3ie, gura uscata, puls marit, marirea

sensi2ilitatii vi3uale si auditive, veselie, o2oseala, panica, paranoia, pro2leme respiratoriiD in

com2inatie cu PCP <praful ingerilor> poate provoca =alucinatii, coma sau moarte.Efecte pe

termen lung: pro2leme respiratorii, afectiuni cere2rale sau pierderea memoriei, dedu2larea

personalitatiiD la persoanele mai sensi2ile % =alucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.

Mod de consum Mari8uana si =asisul se fumea3a ca o tigara <"8oint"> sau pot fi

mancate <efectul este mai puternic>. Uleiul de cana2is este picurat pe o 2ucata de 3a=ar pe

tigara

Gasis

Pagina 1 din 31




Clasa Galucinogene

Modul de o2tinere Preparat din rasina de cana2is care se amesteca cu ceara

Aspect Pac=ete sau cocoloase maro sau negre

Efecte pe termen scurt: 2etie euforica si e6pansiva Efecte pe termen lung: verita2ile

cri3e de depersonali3are <canna2ism>. Consumul indelungat, fie si in do3a moderata, duce la

o stare de apatie si de lenevie, la alterari ale 2ron=iilor, la o im2atranire prematura, la o

sla2ire a sistemului imunologic si la tul2urari ale gandirii.

Mod de consum Se fumea3a sau se mananca

Mari8uana

Clasa Galucinogene

Modul de o2tinere Preparata din frun3e si flori uscate de cana2is

Efectele nsomnie ificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe

termen scurt sau impartiala Reducerea capacitatii de reali3are a actiunilor care cer

concentrare si coordonare, Precum sofatul Cresterea ritmului inimii Pericole cardiace

potentiale pentru cei predispusi la 2oli de inima +ura si gat uscate Scaderea in=i2itiilor

sociale Paranoia, =alucinatii Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa Capacitate de

intelegere redusa sau partiala Motivatie si cunoastere modificate ingreunand ac=i3itia de noi

informatii Paranoia ependenta psi=ologica eficiente de invatare si memorie, perceptie si

dificultati de rationare, Kor2ire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si

re3olvarea pro2lemelor Formarea conceptelor !eliniste intensa si accese de panica

Efectele pe termen lung : cresterea riscului de cancer, scaderea nivelului de

testosteron si de spermato3oi3i la 2ar2ati, cresterea nivelului de testosteron la femei si a

riscului de infertilitate, placere se6uala sca3uta sau disparitia ei, dependenta psi=ologica

necesitand cantitati mai mari pentru a a8unge la aceeasi placereMod de consum Ma8oritatea utili3atorilor rulea3a mari8uana intr%o tigara <numita

"8oint">. rogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca mari8uana in mancare sau o

folosesc pentru a fier2e un ceai.

Pagina 1" din 31




Capitolul *. roguri licite /i droguri ilicite

Cu privire la aceast5 distinc1ie <pe care oconsider5m din start artificial5> despre

drogurile permise <licite> /i cele supuse anumitor regimurirestrictive, e6ist5 o 7ntreag5

literatur5 scris5), la ora actual5, 7n toat5 lumea. Cunoa/terea regimului8uridic de care se

2ucur5 un anumit drog calific5, 7n mod concomitent, /i activit51ile economice alc5ror o2iect

material este ori poate fi drogul respectiv. in aceast5 aser1iune re3ult5 c5separarea

drogurilor licite /i ilicite are la 2a35, 7n ultim5 instan15, doar criteriul economic /i,a/a cum

arat5 unii speciali/ti 7n materie, drogul este, 7ntr%adev5r, o marf5 reglementat5 de lege.

rogurile licite se divid, potrivit unor origini, la r?ndul lor, 7n droguri recreative /i

droguri utilitare.E6per1ii france3i includ 7n categoria drogurilor ilicite produsele stupefiante

<7n afara cadrului prescrip1iei medicale> c?t /i anumite produse neclasate ca stupefiante /i

deturnate de la folosirea lor normal5 <di3olvan1i, solven1i, ciuperci =alocinogene, su2stan1e de

sinte35, medicamente de3in=i2itoare etc.>.

;n r?ndul celor dint?i 7nt?lnim: alcoolul, ceaiul, cafeaua, tutunul, cola, 2etelul etc., iar

printre cele din urm5 produsele farmaceutice /i c=imice cu multiple utili35ri

terapeutice.rogurile recreative nu sunt, cu rare e6cep1ii, 7ngr5dite 7n ceea ce prive/te

fa2ricarea,depo3itarea, transportul, de1inerea /i consumarea. Cele din a doua categorie fac

7ns5 o2iectul unui regim 8uridic 2ine sta2ilit, c5ut?ndu%se pe aceast5 cale, prevenirea

deturn5rii lor din circuitul legal /i alimentarea pie1elor su2terane de consum.Aceast5

distinc1ie ne o2lig5 s5 revenim la clasificarea drogurilor de c5tre documentele interna1ionale,

c?nd, dup5 cum am v53ut, divi3area 7ntre utili3area legal5 /i cea ilegal5 era =ot5r?t5 doar de

utili3area lor terapeutic5 ori /tiin1ific5. Condi1ionat5, a/adar, de artificiala clasare, am2igua

distinc1ie dintre drogurile licite /i cele ilicite este 7ns5 foarte important5 pentru noi /i su2aspectul 8uridic, nu numai cel economic.

Printre drogurile recreative licite se num5r5 alcoolul, ceaiul, tutunul, 7n continuare

pre3ent?nd succint efectele acestora.

Alcoolul, motivat <anivers5ri, recep1ii etc.> sau nu, repre3int5 un o2icei cotidian din

via1a fiec5ruia dintre noi, 7nc?t trecem cu o u/urin15 de neiertat, peste faptul c5 acesta este

unul dintre drogurile cu propriet51i dependogene marcante.

) 4erc=e/an K., Pletea C 9rogurile /i trafican1ii de droguri% Pite/ti: Ed. Paralela 0, )@@L, p. 0L%0@.

Pagina 1# din 31




e/i nesemnificative la prima vedere, consecin1ele consumului de alcool nu sunt de

negli8at:

% alcoolul afectea35 sistemul nervos central al consumatorului, 7i reduce func1iile

cognitive /i 7l face indiferent la tot ce se 7nt?mpl5 7n 8ur, a8ung?nd la un timp un 9mare

a2sentD

% atac5 vor2irea consumatorului /i 7l 7mpiedic5 s5 se fac5 7n1eles vor2irea, fiind al

doilea sistem de semnali3are, repre3int5 principalul mod de e6primare /i comunicare 7ntre

oameniD

% scade acuitatea vederii consumatorului /i 7l e6pune accidentelorD

% estompea35 logica. #ogica specific5 fiin1ei umane 7n evolu1ia sa conduce la progres

/i civili3a1ie, 7ntruc?t f5r5 ra1iune viitorul nostru 7nseamn5 doar degradare fi3ic5 /i mi3erie

moral5&.

Tutunul con1ine nicotin5 <alcaloid> care se reg5se/te 7n 1ig5ri, tutun pentru pip5,

tra2ucuri, plasturi /i a8unge 7n organism prin fumat, mestecat sau a2sor21ie cutanat5*.

;n afar5 de nicotin5, fumul 1ig5rilor con1ine circa .''' de su2stan1e c=imice, dintre

care enumer5m: gudronul, mono6idul de car2on, amoniacul, cianura, arsenicul, creo3olina,

fenolina, ..T., piridina, nic=elul /.a.

Tutunul, dincolo de alura de fals5 virilitate pe care o d5 celor care 7l utili3ea35, poate

cau3a:

% cre/terea tensiunii arteriale, iritarea mucoasei na3o%faringiene /i a laringelui,

convulsiile, starea de sl52iciune muscular5, colapsul, le3area mucoaselor 2u3elorD

% cancer locali3at la gur5, c5ile respiratorii sau la pl5m?ni D

Cafeina <cofeina> este un alcaloid e6tras din 2oa2e de cafea, din frun3e de ceai etc.

;ntre2uin1at 7n medicin5 ca tonic al sistemului nervos central, cardiac etc. Cafeaua, al5turi de

tutun /i alcool, sunt considerate 9to6ice de pl5cere /i repre3int5 droguri foarte accesi2ile,

larg r5sp?ndite /i utili3ate, fiind consumate de cele mai multe ori 7mpreun5 0. ;n mod curent,ele nu pun pro2leme individuale /i sociale, 7ns5 a2u3ul, consumul e6agerat al acestora, poate

determina efecte nedorite /i induce dependen15.

Su2stan1ele volatile sunt acele su2stan1e c=imice organice ce eman5 vapori cu

propriet51i psi=oactive, care, la prima vedere, cu greu ar putea fi etic=etate droguri.

& Popescu #.,Kerman . +=idul Koluntarului.% Constan1a: Ed. E6 Ponto, &''&, p. ).* Ardelean G. /. a. roguri /i to6icomani.% $radea: Ed. Europrint, &''), p. &*

Popescu #., Karman . +=idul voluntarului.% Constan1a: Ed. E6 Ponto, &''&, p. )(+orun +.-.% $p. cit., p. )&(.0 Alecu +=.% $p. cit., p. *L.+orun +.-.% $p. cit., p. )()

Pagina 1$ din 31




Consecin1a 9aspir5rii de su2stan1e c=imice se poate manifesta prin: sufoc5ri, le/inuri,

convulsii, stopuri cardiace, afec1iuni =epato%2iliare, le3iuni cere2rale, 2oli de pl5m?ni, cu

caracter temporar sau permanent.

Conven1ia unic5 asupra stupefiantelor din )@) arat5 c5 drogurile ilicite, a/a cum sunt

ele definite 7n lege, repre3int5 su2stan1e ori produse naturale, sintetice sau semisintetice care,

consumate 7n mod inutil /i 7n afara prescrip1iilor medicale, 7n e6ces, conduc la dependen15

sigur5 a consumatorului fa15 de ele. ;n toat5 lumea aceste su2stan1e sunt supuse unui regim

strict tocmai din cau3a efectelor negative la care se poate a8unge, fiind considerate su2stan1e

psi=otrope /i supuse controlului interna1ional.

$menirea a devenit con/tient5 de pericolul traficului /i consumului ilicit de droguri o

dat5 cu amplificarea acestuia /i descoperirea efectelor nocive asupra organismului, fapt

pentru care organi3a1iile interna1ionale au adoptat o serie de conven1ii pentru 7ngr5direa /i

c=iar inter3icerea acestuia.

;n pofida apari1iei /i concuren1ei unor noi forme de criminalitate sau poate tocmai

de aceea /i cu toate eforturile umane /i financiare depuse 7n ultimii ani de comunitatea

mondial5, fenomenul consumului /i traficului de droguri repre3int5 7nc5 o trist5 permanen15 a

7nceputului de mileniu /i o sfidare mereu pre3ent5 pentru serviciile de aplicare a legii.

Ca atare, putem aprecia c5 efectele consumului de droguri, indiferent de sfera din care

provine <licit5 sau ilicit5>, se resimt nu numai pe plan social ci /i su2 aspect 8uridic.

Astfel, pentru drogurile apreciate tradi1ional ca fiind licite, consumul este nerestrictiv,

put?nd fi comerciali3ate pe orice pia15, 7ncura8?ndu%se c=iar promovarea /i pu2licitatea lor, pe

c?nd 7n ceea ce prive/te regimul 8uridic al drogurilor considerate ilicite, acesta este total

diferit, 7n sensul c5 produc1ia /i v?n3area sunt sever 7ncorsetate, iar propaganda 7n favoarea

lor este considerat5 ca fiind apologie /i ca atare este nepermis5 /i sanc1ionat5 penal.

rept urmare, calificarea 8uridic5 7n acest ca3 este diferit5: 9consumul devine a2u3,

comerciali3area se transform5 7n trafic, promovarea devine incitare.Ca o alt5 consecin15, dac5 pentru drogurile licite se aplic5 regulile economiei de pia15,

cu valen1ele sale, pentru cele considerate ilicite se instituie, 7n sc=im2, un riguros program de

contracarare, la toate nivelurile, 7n scopul eradic5rii lor. Pe de alt5 parte, se impune s5

eviden1iem /i faptul c5 aceast5 distinc1ie ar2itrar5 ori c=iar cu semnifica1ie politic5 are

numeroase conota1ii /i de alt5 natur5, care alimentea35 mi/c5rile n5scute pe plan interna1ional

dar /i la nivel na1ional, tot mai numeroase, ce solicit5 de3incriminarea penal5 pentru

consumul unor droguri ilicite.

Pagina 2% din 31




Capitolul . Caracteristicile, evolu1ia /i tendin1ele manifestate de traficul ilicit /i

a2u3ul de droguri

Traficul de droguri pre3int5 o serie de caracteristici generale desprinse din

numeroasele anc=ete efectuate de organismele na1ionale /i interna1ionale 7ns5rcinate cu

prevenirea /i reprimarea acestui flagel al lumii contemporane.

Caracterul comercial /i organi3at al traficului ilicit este dat de legea cererii /i ofertei /i

de faptul c5 o21inerea unor profituri c?t mai mari pe aceast5 cale este unicul scop al re1elelor

de transport /i de v?n3are al drogurilor.

Caracterul clandestin este ilustrat de faptul c5 cei care diri8ea35 acest trafic sunt

necunoscu1i pentru marea mas5 a trafican1ilor de r?nd, camufl?ndu%/i activit51ile ilegale 7n

anumite ac1iuni permise de lege. ntermediarii 7n acest trafic sunt ale/i 7n func1ie de

posi2ilit51ile de deplasare pecare le ofer5 profesia sau calitatea lor u3?nd frecvent de identit51i

false.

Profiturile o21inute de pe urma afacerilor cu droguri sunt plasate 7n general, 7n 15ri ale

c5ror25nci admit practicarea unor conturi 2ancare anonime /i le garantea35 secretul.

#uarea 7n considerare a riscului este o alt5 caracteristic5, motiv pentru care itinerariile

/i modurile de operare folosite varia35 7n func1ie de anumite dificult51i cunoscute sau

prev53ute. Sunt preferate rute indirecte /i mai lungi, dac5 pre3int5 mai mult5 siguran15,

intermediarii sunt sc=im2a1i, dac5 pot fi descoperi1i, iar uneori c=iar suprima1i, dac5 9vor2esc

prea mult.

#eg5tura cu mediile criminale este o alt5 caracteristic5 important5 a traficului ilicit de

droguri.Sunt foarte multe ca3urile 7n care trafican1ii de droguri au leg5turi cu 2ande

organi3ate speciali3ate 7n e6ploatarea prostitu1iei, a 8ocurilor clandestine, precum /i 7nfalsificarea /i plasarea de moned5 fals5. Pe de alt5 parte, fo/tii speciali/ti ai =old%up%urilor ori

pro6ene1ii se reconvertesc 7n trafican1i de droguri.

Traficul individual este o ultim5 caracteristic5 a traficului interna1ional de droguri.

!umero/i indivi3i originari din 3onele produc5toare de droguri efectuea35 pe cont propriu

transporturi de mici cantit51i de drog, 7n special frun35 /i r5/in5 de canna2is /i su2stan1e

psi=otrope.

e%a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evolu1ie ascendent5, de la simplafolosire 7n scopuri medicale /i terapeutice de c5tre vindec5tori, 7n perioada antic5, p?n5 la

Pagina 21 din 31




cultivarea, producerea /i comerciali3area acestora de c5tre re1ele infrac1ionale apar1in?nd

crimei organi3ate, 7n perioada contemporan5.

Evolu1ia traficului /i consumului ilicit de droguri din Rom?nia 7n perioada )@@@%&''*

reflect5 o tendin15 ascendent5, eviden1iat5 de nivelul crescut al confisc5rilor de droguri. in

datele statistice e6istente re3ult5 c5 7n anul &''&, 7n Rom?nia, a fost capturat5 o cantitate de

droguri mai mare dec?t pe 7ntreg parcursul ultimilor )' ani. Astfel, dac5 din )@@) /i p?n5 7n

anul &'') au fost depistate *0.''' Jg de droguri, 7n anul &''& au fost confiscate peste *.'''

Jg(.

A/adar, 7n cursul anului &'') consumul de droguri s%a e6tins pe 7ntreg teritoriul 15rii,

cuprin3?nd segmente diverse ale popula1iei, gama de droguri utili3at5 fiind e6tins5, inclu3?nd

canna2is, amfetamine, =eroin5, opiu, cocain5. Calea de administrare difer5 7n func1ie de

drogul utili3at, dar /i de efectul pe care consumatorul de droguri 7l urm5re/te. S%a e6tins u3ul

unor medicamente cu con1inut psi=otrop, al 2en3odia3epinelor /i 2ar2ituricelor administrate

direct sau 7n amestec cu alcool. S%a constatat c5 fumatul 1igaretelor care con1in canna2is sau

mari8uana a luat amploare 7n r?ndul elevilor. Au fost semnalate frecvent decese cau3ate de

utili3area 7n suprado35 a drogurilor.

atele o21inute 7n urma studiului respectiv ne permit s5 conclu3ion5m c5 7n Rom?nia:

% se 7nregistrea35 cre/teri 7n ceea ce prive/te num5rul consumatorilorD

% e6ist5 pericolul escalad5rii unor 2oli cu transmitere viral5 de tipul GK SA,

=epatita C etc., ca urmare a e6pansiunii formei de consum prin in8ectareD

% se de3volt5 re1eaua de distri2u1ie, prin atragerea 7n activit51i de acest gen a unor

persoane impulsionate de necesitatea de a%/i procura droguri pentru consumul propriuD

% cre/te num5rul cet51enilor rom?ni implica1i 7n activit51ile de trafic 7n calitate de

curieri, depo3itari, intermediari /i se amplific5 rolul lor 7n distri2uireD

% veniturile deose2ite o21inute 7i 7ndeamn5 pe dealeri s5 se implice mai activ 7n

activit51i de sp5lare a 2anilor, racol?nd 7n acest sens speciali/ti din domeniul economic /ifinanciar%2ancar. Se vor 7nmul1i faptele de corupere a func1ionarilor /i altor persoane cu

func1ii oficialeD

% se vor e6tinde rela1iile cu organi3a1iile criminale ce ac1ionea35 7n str5in5tate,

cola2orarea va fi direct5, cu intermediari din ce 7n ce mai pu1iniD

% a crescut /i va cre/te periculo3itatea infractorilor implica1i <7n special prin

ac=i3i1ionarea de armament sau prin apelarea la serviciile unor criminali profesioni/ti>D

(Strategia !a1ional5 Antidrog 7n perioada &''*%&'', cap. K, sec1iunea )2 Got5r?rea +uvernului Rom?nieinr. )0&''*, Monitorul $ficial al Rom?niei, partea , nr. ))) din &).'&.&''*D

Pagina 22 din 31




% av?nd 7n vedere lipsa unei re1ele sanitare capa2ile s5 preia to6icomanii /i s5 asigure

un tratament corespun35tor, num5rul celor care apelea35 la aceste servicii va fi redus /i astfel

se vor 7nmul1i ca3urile de deces, consecin1a administr5rii unor suprado3e etc.

Pe plan interna1ional 7n ultimi ani, a ap5rut ideea li2erali35rii controlului narcoticelor,

pentru a se 7ncerca forme de control mai permisive, ca de e6emplu neincriminarea posesiei de

mici cantit51i de drog pentru u3ul propriu, posi2ilitatea prescrierii acestor su2stan1e celor

dependen1i, de c5tre medici, ori v?n3area drogurilor f5r5 restric1ii. Astfel de sugestii au fost

promovate de savan1ii doctrinari 7n domeniul 8uridic din $landa /i anumite state din S.U.A.

Propunerile formulate au vi3at neincriminarea posesiei pentru u3ul personal /i

consumul unor cantit51i mici de droguri, 7n timp ce comerciali3area ar fi considerat5, 7n

continuare, infrac1iune. ;n practic5, aceasta ar conduce la procurarea unor cantit51i de drog de

pe strad5. Se mai avansea35 ideea ca medicii s5 ai25 7n mod legal posi2ilitatea prescrierii

unor su2stan1e stupefiante, celor cunoscu1i /i 7nregistra1i ca dependen1i de droguri. e

asemenea, legali3area tre2uie s5 repre3inte a2olirea complet5 a controlului guvernamental /i

s5 permit5 v?n35ri li2ere ori manifest5rii acestui monopol ca 7n ca3ul alcoolului, instituindu%

se ta6e m5rite, restric1ii de v?rst5 etc.

Riscurile asociate consumului moderat de drog au fost mult e6agerate. Cercet5rile din

ultimele decenii au ar5tat c5 toate tipurile de narcotice d5unea35 s5n5t51ii, provoc?nd

dependen15 /i neput?ndu%se reali3a un consum moderat, deoarece organismul cere 7n

continuare drog, c=iar dac5 acesta este d5un5tor.

Este gre/it s5 pedepse/ti 2oala 7n sine. Se incriminea35 7n legisla1ie opera1iunile /i

folosirea drogurilor /i nu dependen1a 7n sine.$ societate nu are nici un drept s5 inter3ic5

mem2rilor s5i s5 consume droguri pentru a%/i influen1a psi=icul. Prin Conven1ia

nterna1ional5 a !a1iunilor Unite privind rogurileL s%a ar5tat c5 acestea pot fi folosite numai

7n scop medical /i /tiin1ific. Folosirea drogurilor pentru u3 personal, 7n scopuri recreative,

religioase ori pentru a%/i provoca =alucina1ii nu este permis de vreme ce drogurile nemedicaleinclud /i riscuri ma8ore at?t pentru individ c?t /i pentru societate.

nter3icerea drogurilor a f5cut ca acestea s5 pre3inte un mai mare interes, ca 7n ca3ul

fructului oprit. Motivul pentru care drogurile sunt considerate e6citante este c5 provoac5

efecte pl5cute, cel pu1in la 7nceput, cre?nd 7n timp dependen1a care 7mpinge consumatorul s5%

L

Conven1ia unic5 a stupefiantelor, 7nc=eiat5 la !eH IorJ la *' martie )@), amendat5 prin Protocolul de la+eneva din &0 martie )@(&, la care Rom?nia a aderat prin ecretul nr. &)@(*4uletinul $ficial, partea , nr.&)*)@(*.

Pagina 23 din 31




/i procure cu orice pre1 sursa pl5cerii. Faptul c5 dependen1a este greu de contracarat este un

motiv important pentru a controla drogurile.

Controlul drogurilor a creat o oportunitate de 7m2og51ire pentru sindicatele crimei /i a

generat infrac1iuni grave care ar disp5rea dac5 drogurile ar fi legali3ate. Profiturile sunt

posi2ile prin generarea dependen1ei la to6icomani care sunt dispu/i s5 pl5teasc5 sume enorme

pentru ac=i3i1ionarea drogurilor /i satisfacerea nevoilor. $ pia15 li2er5 ar face ca /i mai mul1i

oameni s5 devin5 dependen1i, cre?nd profituri /i mai mari produc5torilor. ac5 societatea

prin educa1ie, tratament /i sanc1iuni penale elimin5 aceste necesit51i, sindicatele crimei ar fi

private de profit.

Prin prescrierea legal5 a drogurilor pentru dependen1i, su2 control medical, societatea

iar scoate pe ace/tia din circuitul pie1ei negre /i i%ar eli2era de nevoia de a comite infrac1iuni

pentru a%/i pl5ti drogurile. Unele 15ri au 7ncercat s5 implemente3e acest sistem, prin

prescrierea drogurilor c5tre dependen1i, ace/tia fiind li2eri s5 le consume 7n ce mod doresc,

7ns5 re3ultatele au fost catastrofale. 3olarea social5 este re3ultatul direct al consumului de

droguri, procurarea acestora devenind prioritar5 7n fa1a oric5rei alte nevoi, diminu?nd

interesul fa15 de societate. #i2era comerciali3are ar 7nsemna c5 tot mai mul1i oameni ar fi

sco/i 7n afara societ51ii.

Controlul drogurilor a avut un rol decisiv. R5sp?ndirea drogurilor /i cre/terea

posi2ilit51ilor de procurare a dus la o cre/tere a num5rului dependen1ilor, care numai prin

opera1iuni stricte ar putea fi 1inu1i su2 control. !imeni nu poate estima nivelul pe care l%ar

putea atinge consumul dac5 s%ar proceda la legali3area drogurilor.

Capitolul 0. Traficul ilicit de droguri si Terorismul

Atacurile teroriste de la )) septem2rie &'') indreptate asupra SUA au determinat o

reorientare a modului de a2ordare a pro2lematicilor referitoare la terorism /i traficul de

droguri, fenomene infractionale ma8ore care afectea3a societatea 7nceputului celui de%al

treilea mileniu. Anali3a ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea dat5, precum /i

a celor cu privire la alte evenimente ma8ore deternlinate de actiuni ale gruparilor teroriste a

evidentiat e6istenta unor interferente intre terorism /i traficul de droguri, ceea ce a facut ca

notiunea de narco%terorism sa%/i gaseasca tot mai mult locul in e6plicitarea fenomenelorma8ore ce definesc actualul conte6t socio%politic international.

Pagina 24 din 31




Termenul narco%terorism define/te derularea unor activitati organi3ate /i puse in

practica de grupari teroriste, grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de

droguri, 2anii re3ultati, partial sau integral, fiind folositi pentru finantarea activitatilor

respective.

atele statistice /i anali3a derularii unor activitati criminale ma8ore evidentia3a o serie

de leg5turi 7ntre traficul de droguri /i alte forme de manifestare a criminalitatii organi3ate,

precum 8ocurile ilegale de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. #egaturile dintre

diferite activitati criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de

activitati adesea interactionea3a, mai ales su2 aspect teritorial.

Cone6unile dintre traficul de droguri /i violenta 7n general 2ine cunoscute, intrucat

alterarea functiilor la nivel mental in ceea ce%i prive/te pe to6icomani, conduce, de cele mai

multe ori, la comportamente iresponsa2ile /i violente, dar legatura cu terorismul este mult

mai comple6a /i vi3ea3a, pe langa posi2ilul consum de droguri din partea terori/tilor <mai

ales a celor sinuciga/i>, finantarea activita1ii acestora, in condifiile in care din traficul de

droguri se o21in, relativ u/or, mari sume de 2ani. n fapt, posi2ilitatea unor legaturi sta2ile

intre gruparile criminate /i cele teroriste nu constituie o noutate, in multe situatii, c=iar daca

fenomenele respective au fost investigate separat, au fost sta2ilite o serie de interferen1e intre

acestea, noul mod de a2ordare impus dupa evenimentele din septem2rie &'') conferind o cu

totul alta dimensiune fenomenelor respective /i rela1iilordintre ele.

+lo2ali3area a determinat 9o sc=im2are la fa1a" a modului de derulare a activita1ilor

specifice criminalitafii organi3ate, valorificarea avanta8elor oferite de te=nologie, finanfe,

comunica1ii /i transporturi, in stradania de acoperire eficient5 a acestor activita1i,

transform?nd liderii grup5rilor ce le derulea35 7n adevara1i "antreprenori ai crimei

organi3ate". n aceste condi1ii, amenin1area pe care o repre3inta marile grupari criminale

implicate in traficul de droguri, care operea35 la nivel regional sau international, este cu atat

mai evidenta, finan1area terorismului cu 2ani proveniti din traficul de droguri trec?nd dinsfera posi2ilului in cea a certitudinii.

Unul dintre cele mai relevante e6emple in acest sens il constituie ca3ul cele2rului

9antreprenor al crimei organi3ate colum2iene", Pa2lo Esco2ar, liderul Cartelului de la

Medellin, care, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, a controlat come1ul cu cocaina la

nivel mondial. nitial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina /i

punerea in valoare a vocatiei de lider, respectivul a a8uns relativ repede sa dicte3e in comer1ul

cu acest drog, conte6t in care a reu/it s5%/i cree3e o avere imensa care l%a situat in randulcelor mai 2ogati oameni din lume.

Pagina 2 din 31




Utili3and imensa putere financiara de care dispunea, Pa2lo Esco2ar a reu/it, prin

coruperea unor functionari de rang inalt ai statului, colum2ieni /i americani, sa e6ercite

controlul asupra unor structuri cu putere de deci3ie /i aplicare a legii din Colum2ia /i SUA,

avand in vedere asigurarea protectiei cartelului pe care%l conducea /i acoperirea activitatilor

ilegale in care acesta era implicat, precum /i asigurarea legitimitatii 2anilor proveniti din

traficul de droguri, prin introducerea lor in diverse activitati legale derulate in cele doua state.

Prin utili3area acelora/i mi8loace de presiune, du2late de o serie de asasinate in randul unor

politicieni, repre3entanti ai 8ustitiei sau politi/ti, Pa2lo Esco2ar a reu/it sa tempori3e3e

adoptarea /i punerea in practica a legii care prevedea posi2ilitatea e6tradarii in SUA a

cetatenilor colum2ieni implicati in traficul de droguri.

Toate acestea, precum /i organi3area /i punerea in practica in anul )@L@ a unui atentat

cu 2om2a asupra unei curse apartinand liniilor aeriene AKA!CA au determinat o reac1ie

dura din partea autoritatilor colum2iene /i americane, inceputul ultimei decade a secolului

trecut marcand declan/area unei adevarate vanatori a mem2rilor Cartelului de la Medellin,

care a culminat cu impu/carea lui Pa2lo Esco2ar in anul )@@* /i destructurarea gruparii pe

care o coordona.

e/i nu a e6istat o legatura directa intre Cartelul de la Medellin /i o grupare terorista

consacrata, in ultima perioada a e6istentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune

utili3ate, devenise practic o grupare terorista <oficial nu a 2eneficial de acest atri2ut>, Pa2lo

Esco2ar fiind un precursor al narco%terorismului, care folosea puterea sa financiara in vederea

promovarii /i impunerii am2itiilor politice, apeland la practici deose2it de violente, specifice

gruparilor teroriste.

E6emplul pre3entat se poate constitui intr%un elementul de legatura in evolutia celor

doua fenomene infractionale ma8ore, traficul de droguri /i terorismul international, spre ceea

ce numim, in conte6tul actual, narco%terorism.

atele pe care le detinem nu pot sa evidentie3e o implicare directa a gruparilorteroriste in toate activitatile specifice traficului de droguri <cultivare, productie, stocare,

transport, distri2utie etc.>, e6istand o serie de particularitati specifice fiecarui ca3 in parte, dar

ne conduc spre dove3i ale e6istentei unei diri8ari a 2anilor proveniti din traficul de droguri

spre gruparile teroriste. Pro2area acestei ultime afirmatii este dificil de reali3at, fiind practic

imposi2il de "marcat" 2anii care provin din traficul de droguri /i sunt utili3ati de gruparile

teroriste, mecanismele fmanciare utili3ate pentru aceste operatiuni fiind deose2it de

sofisticate, derulandu%se de multe ori cu a8utorul unor sisteme financiare neconventionale

Pagina 2 din 31




<=aHala>, ce au la 2a3a o serie de traditii, convingeri religioase /i simpatii manifestate in plan

politico%cultural.

Anali3and cone6iunile dintre traficul de droguri /i terorism este necesar sa evidentiem

diferentele pe care le presupune violenta asociata traficului de droguri /i cea specifica narco%

terorismului. n ceea ce prive/te violenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate

manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a alterarii functionarii normale a mecanismelor

specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc pertur2atii de orice fel

activitatilor de trafic propriu%3ise <Productia, transportul, distri2utia et.> am2ele directii de

manifestare <conflicte intre to6icomani, conflicte intre grupari rivale, conflicte intre traficanti

/i autoritati etc.> fiind intalnite 3ilnic, la vedere, /i afectea35 la scara mica am2ientul social. n

opo3itie cu aceast5 situatie, terorismul presupune actiuni violente, motivate pu2lic,

premeditate, cu impact ma8or asupra am2ientului social /i sunt indreptate asupra unor 9tinte

necom2atante, cei care le pun in practica fiind, in cele mai multe ca3uri, "invi3i2ili".

aca implicarea grupanlor teroriste in toate etapele ce definesc traficul de droguri este

aproape e6clusa, se constata ca acestea pot fi pre3ente mai mult inceeace inseamna asigurarea

unei protectii in legatura cu transportul drogurilor, depo3itarea temporara, tran3itarea unei

anumite regiuni, activitatea de productie in locatiile special amena8ate, distri2utia 7ntr%o

anumita regiune etc.. upa cum se poate constata, acest gen de activitati nu presupune

manipularea drogurilor, dar sunt activitati care, in 2a3a unor ta6e de protectie, pot asigura

fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata 7n discu1ie.

' alta modalitate practicata de gruparile teroriste pentru o2tinerea fondurilor necesare

o constituie perceperea de ta6ede la conationali sau simpati3ati care sunt implica1i in traficul

de droguri, in sc=im2ul trecerii su2 tacere a acestor activitati <mai ales in situatiile in care

traficantii se afla in afara teritoriului national>, situatie ce nu implica efectiv gruparea terorista

respectiva in derularea traficului de droguri.

e asemenea, liderii unor grupari implicate 7n traficul de droguri pot decide s5 sustinafinanciar activitatile unor grupari teroriste care lupta pentru o cau3a 7mparta/ita /i de

traficanti, legatura fiind de natura ideologico%culturala.

n acest conte6t, devine din ce 7n ce mai clar faptul ca elementul de legatura dintre

traficul de droguri /i terorism ramane 2anul, de3voltarea unor cone6iuni de profun3ime 7ntre

cele doua fenomene infractionale intr?nd in domeniul ca3urilor particulare.

Un e6emplu 7n acest sens 7l constituie activitatile gruparilor insurgente din Colum2ia

/i 4urma, Armata For1elor Revolutionare din Colum2ia <FARC> /i, respectiv, United aState ArmB <USA>, care provin din structuri politice de orientare socialista, ce au activat

Pagina 2" din 31




legal in tarile respective. ;n pre3ent acestea, fiind 7n afara legii, lupta impotriva autoritatilor

pentru instaurarea unei noi puteri politice, deruland activitati armate, inclusiv din cele

specifice arsenalului gruparilor teroriste, avand ca principala sursa de finantare traficul

international de droguri in care sunt implicate in mod activ.

' alta situatie este cea a gruparilor teroriste care activea3a n $rientul Mi8lociu

<GAMAS, GEN4$##AG etc.>, fara a e6ista dove3i concludente privind implicarea lor in

traficul international de droguri, dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce provin, in

mod direct sau indirect, din traficul de droguri, legaturile sta2ilite 7n plan ideologic /i culturar

intre liderii acestora /i cei ai unor grupari implicate 7n traficul de droguri fiind determinante.

;n mod asemanator a fost finantat /i Partidul Muncitorilor din Qurdistan <PQQ>,

mi/care politica revolu1ionara a etnicilor Jur3i 7nfiintata 7n anul )@(, care, 7n perioada anilor

L', a initiat o serie de activitati teroriste, e6istand indicii ca finantarea acestora a fost

sustinuta de puternicele familii Jurde implicate in traficul international cu =eroina, mare parte

a mem2rilor acestora fiind simpati3an1i ai PQQ, dar nu participau direct la derularea

activitatilor teroriste.

Comple6itatea situatiei din Afganistan /i faptul ca o serie de e6ponen1i ai gruparii

teroriste condusa de $sama 2in #aden /i%au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa

afirme ca terori/tii sunt implica1i 7n traficul cu =eroina afgana pentru a%/i asigura fondurile

necesare e6isten1ei /i continuarii luptei pentru cau3a pe care au adoptat%o. #a aceasta a

contri2uit /i faptul ca guvernul afgan nu reu/e/te sa e6ercite un control real /i eficient asupra

intregului teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religio/i fiind mult mai puternica,

in conte6tul in care o parte dintre ace/tia au legaturi directe cu traficantii de droguri.

Prin urmare, au e6istat voci care au sustinut faptul ca Afganistanul este un arco%stat,

aspect supradimensionat, in conte6tul in care guvernul afgan a intreprins o serie de masuri,

fara precedent pe linia asigurarii sta2ilitatii interne a statului /i a instaurarii ordinei de drept,

procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod o2iectiv /i o serle de compromisuri,eradicarea culturilor de mac /i stoparea traficului cu =eroina fiind de3iderate cu un ori3ont

temporar indepartat.

Amploarea acestor activitati 8ustifica temerile comunitatii internationale, fiind evident

ca 2anii proveniti din droguri 8oaca un rol important in sustinerea luptei intreprinse de diverse

grupari locale impotriva guvernului afgan /i a pre3entei militare strmne, in conte6tul in care

acestea nu dispun practic de prea multe alternative de finantare. Se estimea3a ca la nivelul

anului &''*, gruparile care desf5surau actiuni armate pe teritoriul afgan, multe avand

Pagina 2# din 31




e6ponenti ai tali2anilor sau ai gruparii al%aida, au 2eneficiat pentru propria finantare de

peste )0'.'''.''' V proveniti din traficul de droguri.

!u e6ista date certe cu privire la implicarea acestor grupari in traficuf de droguri, dar

serviciile de informatii 2ritanice /i americane au o2tinut o serie de elemente care certifica

e6istenta unor legaturi sta2ile, 2ine conturate, intre e6ponentii acestor grupari /i liderii celor

implicate in traficul de droguri, aspecte)e ideologico%culturale fiind determinante in initierea

/i mentinerea lor. Tot in plan informativ s%a conturat faptul ca nationalistul afgan Ga8i uma

Q=an este principalul coordonator al traficului cu =eroin5 afgan5 dispunand de o

infrastructura care%i permite sa trafic=e3e =eroina, prin PaJistan, spre principalele piete

europene /i sa furni3e3e arme gruparilor teroriste care actionea3a pe teritoriul afgan, aflandu%

se in leg5tura directa cu liderii acestora.

Aspectele pre3entate vin sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una

dintre principalele surge de finantare a terorismului international, dar nu e6ist/ dove3i

evidente privind implicarea gruparilor teroriste in traficul de droguri. Elementul de legatura

intre traficantii de droguri /i terori/ti ramane 2anul, modalitatile in care se reali3ea3a efectiv

finantarea acestora din urma fiind de o mare diversitate /i comple6itate, proces in care

spalarea 2ani lor proveniti din van3area drogurilor 8oaca un rol deose2it de important.

Finantarea gruparilor teroriste se poate reali3a fie direct, cu 2ani proveniti din

activitati specifice criminalitatii organi3ate, dintre care traficul de droguri /i perceperea unor

ta6e de protectie sunt dintre cele mai repre3entative, fie cu 2ani re3ultati din activitati legale

amorsate /i intretinute in multe situatii cu 2ani o2tinufi ilegal in urma unor activitati de natura

criminala, precum /i din donatii ale unor simpati3anti.

Tre2uie avut in vedere faptul ca finantarea unei actiuni teroriste nu presupune sume

foarte mari de 2ani <activitatea din )) septem2rie &'') nu a ridicat costurile )* mai mult de

0''.''' V>, dar finantarea unei grupari teroriste presupune e6istenta unor importante sume de

2ani care sunt diri8ate pentru organi3area activitatilor, recrutarea de noi mem2ri, antrenarea /iec=iparea acestora /i, in final, finantarea operatiunilor. n paralel, marile grupari teroriste

investesc importante sume de 2ani in campanii mediatice, actiuni de influeritarea unor lideri

politici /i derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi simpati3anti.

n acest conte6t, gruparile criminale sunt permanent preocupate pentru a gasi surse de

finantare cat mai sta2ile, un rol important in aceasta directie 8ucandu%l derularea directa, dar

mai ales prin intermediari <simpati3anti>, a unor activitati economice care sa le asigure

veniturile necesare /i sa masc=e3e provenienta initiala a 2anilor re3ultati, din activitatiilegale. Pentru aceasta gruparile teroriste apelea3a la e6peti financiari care activea3a in cadrul

Pagina 2$ din 31




unor firme special create, deruland o serie de tran3actii prin intermediul mai multor firme

fantoma, ceea ce e asigura introducerea 2anilor in circuitul legal. Tot prin intermediul

acestor firme sunt reciclati /i 2anii o2finuti de gruparile teroriste in urma unor donatii venite

de la sirnpati3anti sau a colectarii unor ta6e de protectie, casele de sc=im2 valutar aflate su2

controlul direct sau indirect al gruparilor teroriste 8ucand un rol deose2it de important in

aceste activitati.

' alta practica pentru efectuarea unor plati, u3itata mai ales in $rientul Apropiat /i cel

Mi8lociu, vi3ea3a folosirea sistemelor financiare informale <=aHala>, care se 2a3ea3a pe

e6istenta unui lant de 2roJeri ce reali3ea3a tran3actii cu 2ani, cas= in 2a3a unor conventii

pree6istente, intre ace/tia fiind sta2ilita o indelungata cooperare 2a3ata pe rela1ii de incredere

ce 1ine, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. e asemenea, pot fi folosite /i 2ancile

islamice, care operea3a mai ales in Asia /i Africa, a c5ror functionare are la 2a3a strict legea

islamic5 ceea ce implica ine6istenta unor norme de prevenire a spalarii 2anilor /i a

controalelor e6ecutate de autoritatile fiscale ce operea3a in aceasta directie.

ntrucat, la nivel international, au fost declan/ate o serie de mecanisme menite sa

identifice /i sa 2loc=e3e sursele de finantare a gruparilor teroriste, acestea incearca sa se

deta/e3e cat mai mult de activitatile ilegale care pot intra in vi3orul autorita1ilor, sens in care

apelea3a la intermediari, mai ales din randul simpati3antilor conationali care locuiesc de mai

multa vreme in strainatate /i nu au intrat in nici un fel in atentia autoritatilor.

Acest aspect de relativa noutate ingreunea3a /i mai mult sarcina autorita1ilor pe linia

depistarii /i 2locarii surselor de finantare a gruparilor teroriste, devenind din ce in ce mai

clara necesitatea derularii unor actiuni de cooperare la nivel regional /i international,

sustinute de aportul discret, dar eficient, al serviciilor de informa1ii.

Aspectele pre3entate in cadrul acestei lucrari au incercat sa evidentie3e principalele

repere ce definesc cadrul de manifestare al traficului /i consumului de droguri in actualul

conte6t socia%politic international.

Pagina 3% din 31




4i2liografie:

Colonel r amian Miclea 9 Cunoasterea Crimei $rgani3ate, Ed PBgmalBon,

Ploiesti, &'')

Traian #iteanu, Teodoru Stefan, Constantin Stoica 9 Traficul de droguri. Repere,

dimensiuni si perspective, Ed A!, 4ucuresti &''0

4erc=e/an K., Pletea C.% 9rogurile /i trafican1ii de droguri % Pite/ti: Ed. Paralela 0,

)@@L, p. 0L%0@.

Popescu #.,Kerman . 9 +=idul Koluntarului.% Constan1a: Ed. E6 Ponto, &''&, p.

).

Ardelean G. /. a. 9roguri /i to6icomani % $radea: Ed. Europrint, &''), p. &*

http://www.tocilar.ro/

referat - droguri si terorism (9)

Documents