Referat la Deontologie

Relatia asistent medical pacient

Anul : III –A A.M.G.

Relatia asistent medical pacient

“Ingrijirea bolnavilor a fost intotdeauna considerata nu doar o stiinta, ci si o arta!”

Sanatatea este darul cel mai frumos si mai bogat pe care natura stie sa-l faca” Michel de Montagne.Dar, din pacate, aceasta nu este pretuita pana cand nu apare boala.Romanului ii este frica sa mearga la doctor. Analiza de rutina face mai mult daca il doare ceva si mai putin pt ca ii place sa aiba grija de el ori ca sa previna o eventuala afectiune.Mentalitatea trebuie sa se schimbe si in Romania, oamenii trebuie invatati ca e necesar sa mearga la medic.

Dintre toţi membrii echipei interdisciplinare, asistentul medical este cel care se află, prin natura profesiei sale, cel mai aproape de pacient. Relaţia interpersonală se dezvoltă pe mai multe coordonate:- coordonata profesională: tehnică şi informaţională- coordonata afectivă- coordonata morală.Această relaţie complexă care se stabileşte între asistentul medical şi pacient implică anumite drepturi şi obligaţii pentru fiecare dintre cei doi parteneri ai relaţiei. Se poate spune că este o relaţie terapeutică în cadrul căreia se stabileşte o alianţă terapeutică. ca sa verifice, nu doar sa trateze.

Rolul asistentului medical este in primul rand acela de a comunica cu pacientii, deoarece comunicarea cu pacientii este un instrument modern de management pentru o institutie medicala, indispensabil atunci cand pretuiesti sanatatea bolnavilor si consideri ca munca cadrelor sanitare nu se incheie in momentul in care pacientului i s-a efectuat tratamentul.Chiar si dupa vindecarea pacientului, comunicarea asistent medical – pacient este necesara si ar trebui sa se realizeze periodic pacientul fiind intrebat despre starea de sanante, eventualele simptome si despre evolutia post – tratament. Pacientul va simti ca cineva se intereseaza in mod direct de el, nu numai din punc de vedere professional si se va simti in siguranta.Pacientul, in general, este o persoana care cauta alinare, sprijin, ajutor, temandu-se

pentru fiecare clipa a vietii sale, in conditiile existente unei boli, chiar daca aceasta este acuta.De foarte multe ori probleme pacientului nu sunt numai de natura medicala, ci si probleme psiho – emotionale, spirituale sau sociale, de aceea o relatie asistent medical – pacient bazata pe o buna comunicare poate rezolva o multitudine de probleme importante pentru pacient.Comunicarea asitent medical – pacient se poate realize pe doua cai: verbala si non – verbala. Comunicarea verbala se realizeaza prin intermediul cuvintelor scrise sau vorbite. Comunicarea non – verbala foloseste contactul visual, gesturile, atingerea, pozitia corpului si ascultarea “activa”.Pacientii care se confrunta cu o boala incurabila au nevoi speciale, gandesc altfel, multi spera pana in ultima clipa a vietii intr-o minune curative sau se resemneaza si se impaca cu gandul mortii, indreptandu-si pasii catre credinta, desi o viata intreaga au fost atei. De aceea este foarte important sa facilitam o comunucare deschisa, sa interpretam corect mesajele non – verbale pe care le transmite pacientul, sa abordam concomitent cu problemele medicale si pe cele spirituale si psiho – emotionale.

Relatia asistent medical – pacient va fi de acceptare reciproca, o atitudine de respect, caldura si intelegere empatica fata de pacient,cu toate ca de multe ori, asistenta medicala este considerata o simpla masina de indeplinit ordinele medicului, medicul vine si pleaca, pe cand asistenta e cea care supravegheaza, ajuta si ingrijeste pacientul. Din aceasta cauza, relatia dintre asistenta medicala si pacient nu trebuie sa se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci si la stabilirea unei comunicari psihice cu el, pentru a-l putea ajuta in a-si exprima trairile interioare.

Profesia medicala trebuie exercitata cu rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate, locul central in activitatea de ingrijire ocupandu-l pacientul, care trebuie inteles si acceptat “asa cum este.

In concluzie, competenta profesionala se demonstreaza prin cunostinte teoretice aprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o activitate creatoare, de ingrijire individualizata, personalizata, competenta si umana.