Duck Sandra

AMG I B

Anul 2013-2014

Perioada de stadiu :

27.01.14 - 07.03.14

REFERAT

DE

STAGIU

Gonartroza - artroza genunchiului

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu afectiunea gonartroza:

- evaluarea la internarea in unitate;-  acordarea primului ajutor; -  monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatura, puls, TA, diureza, scaun;-  toaleta persoanei internate: partiala, totala la pat, totala la baie, cu ajutorul dispozitivelor de sustinere; -  administrarea medicamentelor per os, intravenos, intramuscular, subcutanat, intradermic, prin perfuzie endovenoasa, pe suprafata tegumentelor si a mucoaselor, -  masurarea glicemiei cu glucometru si recoltarea de produse biologice; -  clisma cu scop evacuator sau terapeutic-  alimentarea artificiala pe sonda gastrica sau nazogastrica si pe gastrostoma; -  mobilizare, masaj, aplicatii medicamentoase locale, utilizarea colacilor de cauciuc si a rulourilor pentru evitarea escarelor de decubit; -  schimbarea pozitiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie;-  mobilizare, masaj, bandaj compresiv, aplicatii medicamentoase locale pentru evitarea complicatiilor vasculare la membrele inferioare; -  ingrijirea plagilor simple si suprainfectate si a ingrijirea escarelor multiple; -  ingrijirea ochilor, mucoasei nazale si a mucoasei bucale; -  suprimarea firelor de sutura;  aplicarea de pampers, plosca, basinet; -  calmarea si tratarea durerii si kinetoterapia individuala, examinarea si evaluarea psihologica.

Scurt istoric al afectiunii:

Reumatismul, boala cu o larga raspandire, cu predilectie in tarile in care predomina frigul si umezeala şi include indivizi frecvent de varsta ai profesiune. Reumatismul este recunoscut din cele mai vechi timpuri, ca fiind o periculoasa afectiune, boala respectand o importanta deosebita datorita faptului ca se intalneste frecvent in bazele noastre de tratament si pentru tratarea lor se investesc eforturi serioase. Gravitatea acestei afectiuni este demonstrativa, implicatiile sociale produse de ea generand invaliditatii deosebite, adeseori irecuperabile. Denumirea de reumatism, vine de la cuvantul grecesc „Rheuma” care înseamna „a curge”. Acest termen arata caracterul curgator, fluxional sau migrator al imbolnavirii articulatiei. In timp boala evolueaza catre o anulare partiala sau totala a miscarilor articulare, producand imobilizarea sau anchiloza. Gonartroza este cunoscuta si sub denumirea de artroza articulatiei genunchiului si se caracterizeaza printr-un proces generativ de degredare a articulatiei de la nivelul genunchiului. In primii 20-30 de ani, gonartroza nu produce simptome, insa aceasta continua sa se dezvolte lent, dupa 45 de ani, iar in cazul in care genunchiul este suprasolicitat pot aparea si simptomele.

CUPRINS

CAP. 1 = Anatomia si fiziologia apatatului locomotor

CAP. 2 = Afectiunea gonartroza

2.1 = Definitia gonartrozei

2.2 = Simptomatologie

2.3 = Patologie

2.4 = Clasificare

2.5 = Tratament

CAP. 3 = Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu afectiunea gonartroza

3.1 = Rolul propriu

3.1.1 = Asigurarea coditiilor de spitalizare

3.1.2 = Supravegherea functiilor vitale

3.1.3 = Rolul asistentei medicale in examinarea clinica si paraclinica

3.2 = rolul delegat

3.2.1 = Administrarea medicamentelor

3.2.2 = Rolul asistentei medicale in examenul paraclinic

3.2.3 = Descrierea unei tehnici TA

CAP. 4 = Studiu de caz

4.1 = Culegerea datelor

4.2 = Analize de laborator

4.3 = Grila de dependenta

4.4 = Plan de ingrijire

CAP. 5 = Evaluarea finala

CAP. 6 = Bibliografie

CAP. 1 = Anatomia si fiziologia aparatului locomotor.

Aparatul locomotor - de miscare-, care indeplineste functia locomotorie a organismului, este alcatuit dintr-un complex de organe cu structuri si functii diferite. La cele 206 segmente osoase, peste 430 muschi striati si peste 310 articulatii trebuie adaugate reteaua nervoasa cu caile aferente si eferente si reteaua vasculara care iriga toate aceste organe.

OASE:Majoritatea oaselor corpului omenesc au forme si dimensiuni diferite, ceea ce demonstreaza

relatia dintre aspectul lor exterior si functiile care le revin. Din punct de vedere al aspectului exterior, oasele se împart in trei tipuri :

- oase lungi- oase scurte- oase plateOsul are rol atat in sustinerea corpului, cat si in locomotie, corpul si prin jocul fortelor

musculare (tonusul si contractia), tranformand osul intr-o mecanostructura. Organizarea osului, in care intr-o cantitate minima de material, s-adovedit constructia cea mai economica si in acelasi timp cea mai adaptata pentru rezistenta si ca elasticitate. Pentru a se obtine sfaramarea unui os normal trebuie sa se apese asupra lui cu o forta foarte mare.

MUSCHI:Corpul omenesc dispune de peste 430 muschi, care majoritatea au forme si dimensiuni

diferite, ceea ce reprezinta, de la inceput un indiciu al relatiilor dintre formele organelor si functiile lor diverse. In ansamblu, toti muschii se pot grupa dupa forma lor in:

- muschi scurti- muschi lungi- muschi lati- muschi inelari

ARTICULATII:Catre extremitatile segmentelor osoase sunt legate intre ele prin parti moi, participand astfel

la formarea articulatiilor. Genunchiul  este cea mai mare si, in acelasi timp, articulatia cu  structura cea mai complicata

din corpul uman. Aceasta se datoreaza faptului ca este locul articularii celor mai mari parghii ale membrului inferior (coapsa si gamba) si care sunt caracterizate printr-o gama larga de miscari facute in timpul mersului. Scheletul genunchiului este constituit din extremitatea distala a femurului, extremitatea proximala ale tibiei si patela, care este considerat cel mai mare os sesamoid al corpului.Genunchiul este una dintre cele mai mari articulatii a corpului, prin pozitia sa intermediara a membrului inferior are in mers dublu rol :

- De a asigura stabilitatea in momentul de sprijin- De a asigura relevatia piciorului, corectarea acestuia in functie de denivelarile terenului in

momentul de balans, dar totodata joaca un rol important intr-o serie de momente si activitati uzuale, precum stat pe scaun, incaltat, ridicarea unui obiect, sau activitati profesionale.

CAP. 2 = Afectiunea gonartroza

Gonartroza este cauza cea mai frecventa a durerii de genunchi la pacientii de peste 45 de ani. Ea reprezinta degradarea articulatiei genunchiului, in urma procesului de imbatranire, dar si din cauza obezitatii, diabetului zaharat si traumatismelor. Daca simptomele sunt recunoscute la

timp, iar pacientul se prezinta la medic, evolutia ei poate fi incetinita semnificativ. Durerea cu

localizare la nivelul genunchiului, care apare doar la mobilizare sau si in repaus, este simptomul

principal. Efectuarea unei radiografii simple este esentiala in evaluarea articulatiei. Antiinflamatoarele combinate cu fizioterapia reprezintă o parte importanta a tratamentului, iar

adoptarea unui regim de viata activ, bogat in exercitii fizice, poate preveni gonartroza. In

cazurile avansate poate fi necesara interventia chirurgicala.

2.1 = Definitia gonartrozei

Gonartroza este o boala cu debut insidios, lent, avand o perioada de debut cuprinsa intre cateva luni si 3-5 ani. Gonartroza se poate impartii in doua forme: primitiva si secundara. Forma secundara este mai usor de explicat si inteles, fiindca se refera la boala degenerativa a articulatiei genunchiului ce apare secundar unor factori predispozanti, cel mai adesea un traumatism sau o anomalie congenitala de deviatie a axului biomecanic al membrului pelvin, si apare la persoane relativ tinere. Forma primara este legata in special de procesul de imbatranire si apare la persoane mai invarsta, la care se asociaza si alti factori.

Cauze si factori de risc :In functie de cauzele si modificarile intraarticulare survenite, gonartrozele pot fi :- primitive - apar ca urmare a reducerii rezistentei cartilajului articular. Debuteaza in general, intre 40 si 50 de ani, frecvent la femei, leziunile artrozice fiind de obicei bilaterale. Dintre factorii generali care favorizeaza aparitia lor sunt de retinut: tulburarile endocrine (insuficienta ovariana, menopauza), tulburari metabolice (in special obezitatea care actioneaza atat prin alterarea cartilajului articular, cat si mecanic, prin supraincarcarea ponderala si hiperlaxitatea ligamentara) si unii factori genetici (o fragilitate genetica a cartilajelor articulare, la care se adauga displazii rotuliene - femuro-tibiale).

-secundare - apar ca urmare a modificarii structurii arhitecturale a genunchiului. Debutul clinic este mai precoce. Leziunile artrozice sunt de obicei unilaterale si nu se insotesc de modificari artrozice ale celorlalte articulatii. Dintre cauzele incriminate sunt de mentionat: traumatismele (sechele de fracturi, luxatii, entorse, leziuni de menisc) care lasa dupa ele leziuni si dezechilibre osteoarticulare si capsulo-ligamentare, favorizand aparitia procesului degenerativ de tip artrozic, inflamatiile (poliartrita reumatoida, infectii articulare), bolile metabolice (diabet, hemocromatoza), boala Paget, boli de sange (hemofilie), boli endocrine (acromegalie, mixedem).

2.2 = Simptomatologie

La inceput apar niste sunete, niste pocnituri la nivelul articulatiei genunchiului, numite cracmente, care reprezinta primul semnal ca articulatia sufera si urmeaza sa sufere tot mai mult. Apoi, treptat apar durerile, care devin tot mai mari si mai suparatoeare, articulatia poate deveni sensibila, sau foarte sensibila la palpare.

Durerile pot iradia si la distanta, in sus sau in jos fata de articulatia genunchiului. Daca boala nu e tratata, ea avanseaza pe masura ce se pierde cartilajul articular, ligamentele din jur devin mai laxe, mai slabe si articulatia devine mai instabila.

In aceasta etapa apare senzatia ca genunchiul “scapa“. In etapele urmatoare cartilajul continua sa se degradeze si se ajunge ca anumite fragmente de cartilaj modificate de boala numite soareci intraarticulari, sa se rupa si sa pluteasca in interiorul articulatiei. Prin aceasta, articulatia devine mai dureroasa, mai rigida, ajungandu-se pana la blocarea articulatiei. Simptomul principal este durerea la nivelul genunchiului, cu caracter profund si care apare la mobilizarea articulatiei dupa o perioada de repaus.

Durerea este moderata la inceput, pe timpul zilei si raspunde la tratamente cu antiinflamatoare si antialgice. De asemenea, pot aparea crepitatii si impotenta functionala. In stadiile avansate poate sa apara instabilitate la nivelul genunchilor, iar durerea devine invalidanta, fara sa mai raspunda la antiinflamatoare.

Alte simptome si semne pot fi tumefactia genunchilor, spasme musculare periarticulare, mobilitatea articulara este pierduta, pacientul fiind condamnat sa ramana in casa, si sa se deplaseze pe distante scurte cu pasi mici.

Artroza poate atinge o parte sau intreaga articulatie a genunchiului. Se disting astfel in functie de anatomia genunchiului:

Artroza femurotibiala interna care intereseaza compartimentul intern al genunchiului

Artroza femurotibila externa care intereseaza compartimentul extern al genunchiului

Artroza femuro patelara care intereseaza compartimentul femuropatelar, dintre rotula si femur al genunchiului

Artroza globala a articulatie.

2.3 = Patologie

Alterarea degenerativa in gonartroza incepe in cartilajul articular normal ca rezultat al unei incarcari excesive a unui genunchi, sau prin incarcarea relativ normala a unui genunchi tarat. 

Factorii de risc   pentru   gonartroza   includ:

- Varsta – proprietatile cartilajului articular se reduc cu varsta, ceea ce duce la aparitia modificarilor radiologice precum ingustarea spatiului articular, prezenta osteofitilor, resorbtii osoase, leziuni degenerative la nivelul ligamentelor intraarticulare.

- Sexul –daca ceilalti se asteapta de la un barbat sa fie brav, si sa spuna ca nu simte durerea,, femeia este mai libera sa-si exprime durerea , dar si o suporta mai bine.

-.Obezitatea : cresterea stresul mecanic asupra articulatiei genunchiului este strans legata de artroza genunchiului, dar si de coxartroza. S-a dovedit ca un indice masa corporala crescut predispune la redoarea articulara a genunchiului. Cresterea stersului mecanic nu este direct proportionala cu cresterea in greutate. La o crestere a incarcarii cu 2/3 fata de greutatea ideala, fortele care trec prin articulatia genunchiului cresc de 10 ori.  

-Modul de percepere a durerii: fiecare persoana are modul sau de a descrie o durere, sau evita sa ne dezvaluie detaliile necesare asupra durerii.

-Personalitatea: fiecare persoana are modul sau propriu de exprimare a durerii,    

- Traumatismele: pot distruge in mod direct cartilajul articular, sau pot determina leziuni ligamentare care in timp vor determina aparitiagonartrozei, diabetul zaharat, boli neuromusculare.

- Regiunea anatomica afectata : de cele mai multe ori un pacient evita sa vorbeasca despre o durere ce afecteaza regiunea ano-rectala sau cea a organelor genital, fiind necesara de multa abilitate pentru a afla de la aceste personae ce-i doare.

2.4= Clasificare

Există doua categorii de gonartroza:

- Gonartroze primitive- fara o cauza identificabila- Gonartroze secundare- cu cauze cunoscute

Clasificarea gonartrozei se face pe baza unui examen clinic, radiologic si artroscopic astfel, gonartroza a fost impartita in 4 stadii si 5 locuri :

- Stadiul I – in care modificarile sunt minime, simptomatologia consta in redoare articulara de repaus, durere moderata si uneori edem local, radiologic nu exista modificari, artroscopic exista semne de degenerare cartilaginoasa (cartilaj moale, opac, posibil fibrilare fina a acestuia). 

- Stadiul II – simptomele sunt moderate, cu durere locala permanenta, de intensitate medie, redoare articulara matinala, impotenta functionala usoara, tumefactie, radiologic apare ingustarea spatiului articular, artroscopic apare fibrilarea cartilajului si degenerare meniscala.

- Stadiul III – simptome moderate,redoare matinala si dupa repaus semnificativa, limitarea mobilitatii articulare, cracmente osoase (zgomote articulare), radiologic – ingustarea spatiului articular, osteofite, artoscopic – frgmentarea cartilajului, corpi liberi intraarticulari, leziuni degenerative meniscale

- Stadiul IV – simptome severe, durere in repaus, noaptea, la schimbari de vreme, deformare articulara in var sau valg, instabilitate, radiologic – spatiu articular redus, scleroza osoasa in punctele de sprijin, osteofite, dezaliniere, artroscopic – dezgolirea osului subcondral pe zone intinse.

Gonartroza este de mai multe feluri :

- Etapa biomecanică – ce consta in perturbarea transmiterii corecte a greutatii;- Etapa cartilaginoasă – frictiune, erodare, distructie in zonele de hipersensibilitate anormala cu disparitia cartilajului;- Etapa sinoviala - iritatie, inflamatie;- Etapa osoasă – eroziunea osului descoperit, cu pierdere de substanta;

- Deformarea artrozica – deviere axilara, instabilitate, statica vicioasa analoagica.

2.5= Tratament

1. Tratamentul profilactic:

Prevenirea artrozei are la baza cunoasterea factorilor de risc şi favorizanti. Este necesara instituirea cat mai devreme a masurilor de educatie, de modificarea stilului de viata, tratamentul afectiunilor primare, combaterea obezitatii, igiena personala sau profesionala, corectarea deviatiilor genunchiului, corectarea instabilitatilor. Exercitiile fizice amelioreaza mobilitatea articulara si previne atrofierea prin inactivitate a musculaturii periarticulare.

2. Tratamentul igieno-dietetic:

Se impune de la inceput repausul articular pentru a preveni o solicitare prea mare a articulatiei ce prezinta deja modificari degenerative. Regimul alimentar trebuie să fie hiposodat atunci cand bolnavul utilizeaza medicatie antiinflamatoare nesteroida.

3. Tratamentul medicamentos: are urmatoarele obiective:

- indepartarea durerii- cresterea mobilitatii in articulatia suferinda- impiedicarea progresiei bolii (atrofii musculare, deformari articulare)- combaterea durerii se face cu analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene administrate pe cale generala sau in aplicatii locale.

Cele mai utilizate astfel de medicamente sunt: aspirina, indometacinul, diclofanec, fenilbutazona. Ele trebuiesc administrate cu precautie datorita efectelor secundare defavorabile pe care le au iritabilitatea gastrica, retentia hidrosodata.

De asemenea, trebuie evitata administrarea prelungita a acestor medicamente. Corticosteroizii se folosesc rar, mai mult aplicati local, rareori pe cale sistemica sau intraarticulara, datorita reactiilor lor adverse). Ei sunt indicati atunci cand exista un proces inflamator important, cu lichid sinovial abundent. Administrarile repetate pot produce deteriorari ale cartilajului : miorelaxante (diazepam, clorzoxazona), care combat spasmele şi contracturile musculare.

In scopul protectiei si refacerii cartilajului se administreaza condroprotectoare obtinute din extracte de cartilaj şi maduva osoasa. Ele au scopul de a normaliza şi a stimula metabolismul perturbat al cartilajului.

4. Tratamentul ortopedico-chirurgical:

Se aplica in artrozele deformate, cu invaliditati. Se pot folosi diverse tehnici, de la artrodeze şi osteotomii pana la proteze articulare. Se poate face rezectia marilor osteofite, atunci cand este cazul.

Electroterapia consta in utilizarea curentului alectric de diferite tipuri, sau caldura profunda se aplica pentru efectul antalgic şi musculotrop, sedintele de electroterapie se aplica zilnic timp de 10-30 minute, iar numarul lor este de 10-12 zile- curent galvanic in special sub forma ionogalvanizarii indicat in postfebrile- bai galvanice, galvanizari, ionoforeza - curenti diadinamici, ridica pragul de extabilitate dureroasa, pentru efecte antialgic,miorelaxante si vasculotrofice recomandat I nevrite, boli vasculare- curenti interferentiali cu efect decontracturant şi antalgic;- curenti de inalta frecventa = ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizare a structurii periarticulare, recomandati in afectiuni reumatismale, ginecologice. Masajul are un rol principal chiar de la inceputul programului de recuperare, datorita efectelor favorabile care in functie de manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant; stimularea proprioceptiei cu mentinerea tonusului muscular, efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant). Fizio-kinetoterapia: acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive, active, active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici un caz sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara supra vegherea medicala a unui kinetoterapeut.

Tonifierea musculara cuprinde urmatoarele etape :- slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al limitarilor functionale ale membrului inferior- extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin incetinirea fazei de decelerare dinaintea atacului cu talonul, se asociaza cu scaderea durerii si a dizabilitatii- se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade.- se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii cardiaci ), izotonii in lant kinetic deschis si inchis

Mobilizare articulara : in primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea flexiei .pentru activitati functionale precum mersul pe teren plat, urcat scari, pentru ridicarea de pe un scaun + extensie complete

Efectele exercitiului fizic:- refacerea si mentinerea mobilitatii articulare ,refacere tonus muscular ( forta musculara, rezistenta, control muscular, control motor si coordonare, stabilitate articulara ),echilibru, stabilitate, proprioceptive un program aerobic de mers, protectia articulara.

CAP. 3 = Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu afectiunea gonartroza

3.1 = Rol propriu

Trasportul pacientile catre alte sectii, centre de diangnostic si tratament, bloc operator, masaj, fizioterapie, kinetoterapie, aerisirea camerelor, asigurarea unui nivel maxim de autonomie si siguranta. - asigurarea unor conditii de ingrijire,care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea.- asigurarea mentinerii capacitatilor fizice si intelectuale. - asigurarea consilierii si informarii atat a asistatilor, cat si a familiilor acestora privind problematica sociala, probleme familiale, psihologice.- interventii pentru prevenirea si combaterea institutionalizarii prelungite si repausul necesar la pat, cu o incapere aerisita cu aer umidificat- stimularea participarii la viata sociala. - facilitarea si incurajarea legaturilor interumane, inclusive cu familiile proprii. - organizarea de activitati psihosociale si culturale.- identificarea mediilor in care poate fi integrata persoana internata timp indelungat.

3.1.1 = Asigurarea coditiilor de spitalizare

Scopul spitalizării pacientului este vindecarea , creandu-se conditii pentru cresterea fortei de aparare si regenerare a organismului. Funtiile organismului sunt controlate si dirijate de scoarta cerebrala. Pacientul este scos din mediul si confortul sau si cu ocazia internarii pot aparea

efecte negative asupra sistemului nervos legate de spitalizare, de preocuparea pentru boala si

investigatii. Protejarea bolnavului se va face printr-un mediu ambient, cu saloane luminoase albe, spatii verzi exterioare, coridoare luminoase, curate, mobilier adecvat, foile de observatie și temperatura nu vor fi tinute in saloane, se va incerca izolarea fonica a saloanelor, control de securitate si liniste, pentru personalul administrative si vizitatori, precum si pansarea ranilor si acoperirea ulceratilor, se vor folosi dezinfectante fara miros greu, intepator. Indepartarea imediata a puroiului, pansamentelor din salon.,aerisirea salonului. utilizarea anesteziei locale,

asistenta ajuta in caz de punctie pleurala, paracenteza. Pentru odihna pacienților: program de odihna, utilizarea unui fotoliu pentru cazuri grave. sali de lectura, biblioteca.

3.1.2 = Supravegherea functiilor vitale

- masurarea TA sistolice si diastolice- masurarea pulsului, a temperaturii, frecventa respiratilor, direza- montarea sondei urinare-supravegherea comportamentului bolnavului,- supravegherea evolutiei bolii,

3.1.3 = Rolul asistentei medicale in examinarea clinica si paraclinica

 - pregatirea psihica a pacientului, adunarea, verificarea şi pregatirea instrumentarului necesar, dezbracarea si imbracarea pacientului, aducerea pacientului in pozitiile adecvate examinarilor, asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor natural, deservirea medicului cu instrumente, asezarea pacientului in pat dupa examinare si facerea patului, aerisirea camerei cu o temperature constanta, asigurarea aportului necesar de lichide .

3.2 = Rol delegat

Toate actiunile pe care le executa asistenta medicala in rolul delegat sunt efectuate numai la indicatia medicului, precum recolterea analizelor de sange, scaun, urina, monitorizeaza TA, aspectul varsaturilor administrarea medicamentelor.

3.2.1 = Administrarea medicamentelor

Una dintre sarciniile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea medicamentelor care se face dupa indicatiile medicului, iar dupa clasificarea medicamentelor, acestea pot fi :

-dupa origine - natural : ceaiuri,extracte, tincture, talc, seruri, vaccinuri-dupa actiune - generala : intramuscular, intravenous

- locala : aplicate pe piele sau mucosae -dupa calea de administrare: -directa : pe cale digestive, respiratorie, urinara

- indirecta : intraarterial, intrarahidian, intradermic.

Asistenta medicala va tine cont de utilizarea corecta a medicamentelor, tinand cont de o serie de calirati, precum: doza utila, doza maxima, doza terapeutica, doza toxica, doza letala, zona terapeutica, doza de atatc sau doza de intretinere.

3.2.2 = Rolul asistentei medicale in examenul paraclinic

Asistenta medicala va recolta toate produsele de laborator indicate de medic si se va ingriji sa i se faca pacientului toate investigatiile necesare si sa introduca in foaia de observatie a acestuia buletinele obtinute prin examenele efectuate, si sa ii comunice medicului rezultatele obtinute.

3.2.3 = Descrierea unei tehnici

TA poate fi masurata de medic sau asistenta la cabinetul medical sau acasa la pacient, sau un membru al familiei sau de catre orice persoana antrenata pentru a facea aceasta masuratoare. La masurarea TA  se folosec aparate cu coloana de mercur (cele mai precise) utilizate mai ales de medici .TA se poate măsura şi automat pe 12-24 ore. TA se masoara culcat sau in şezut . Se va masura ridicat, in picioare, la varstnici si diabetici sau cand apar anumite simptome cum ar fi ametelile.  TA se masoara dupa cateva minute de repaus şi linişte: - se utilizeaza o manşetă standard (35 cm lungime, 12-14 cm latime). - se plaseaza manseta deasupra cotului si nu se strange prea tare. - bratul se pozitionează la nivelul cordului. - se umfla manseta cam cu 30 mmHg peste valoarea presupusa a TA sistolice, - se efectuează minimum 2 masuratori la interval de 1-2 minute.

CAP. 4 = Studiu de caz

Pacienta in jurul varstai a 3-a , prezinta dureri mari de genunchi (care dispare la repaus), genunchiul devine rigid si umflat, trosneste la miscarile de indoire sau indreptarea ceea ce face ca mobilitatea pacientei sa fie mai dificila si redusa (la indoire sau indreptare), mersul acesteia este schiopat.Are senzatia ca genunchiul “ scapa “, are respiratie superficiala, iar ca diagnostic este gonartroza.

4.1 = Culegerea datelor

Este etapa initiala a procesului de ingrijire, aceasta reuneste toate informatiile necesare ingrijirii unui pacient. Se incepe de la internarea acestuia si reprezinta primul contact cu pacientul care este foarte important pentru obtinerea acceptului colaborarii cu acesta. Asistentul medical prin comportamentul sau trebuie sa-i creeze pacientului imaginea unei persoane competente care sa contribuie la ingrijirea sa.

DATE RELATIV STABILE:

NUME: B. PRENUME: V.VARSTA: 67 ani SEX: FRELIGIE: ortodoxa LIMBA VORBITA: romanaDOMICILIU: Braşov OCUPATIA: pensionara GRUP SANGUIN: Rh pozitiv AHC: fără importanţăAPP: hernie inghinală dreapta – operata in 2007 ALERGII: nu prezintaDEFICITE SENZORIALE: neaga PULS: 94/minOBICEIURI: tutun, vin, cafea- ocazional, alcool- rar  GREUTATE: 60 kgDATE VARIABILE: T.A - 100/70 mmHg RESPIRAŢIA: 18/minTEMPERATURA: 37,7º C

4.2 = Analize de laborator

Asistenta medicala va recolta:

- sange pentru: HLGcompleta, TQ,IP, glicemie, creatinina, uree, bilirubina, amilaze,si deremie, colesterol, trigliceride, test hemocultura

- examen de urina, acestea le va trimite la laboratorul spitalului, iar cand acestea sunt gata, vor fi aduse medicului pentru citirea lor.

Examenul sumar de urina :

Leucocite urinare negative negativ

Nitriti negativ negativ

Proteine totale urinare +/- negativ

Ph 6 5.00-6.50

Bilirubina urinara 1+ negative

Densitate urina 1025 1,010.00-1,030.00

Corpi cetonici negative negativ

Eritrocite urinare negative negativ

Glocoza urinara negativ

Urobilinogen 0.15

Gluciza serica 82.0053 60.00-125.00 mg.dl

Hematologie

Numar leucociote 7.1 4.00-10.00

Hemoglobina 3.66 3.50-5.00

HCT 11.7 12.00-16.00

VEM 33.5 35.00-53.00

MCH 91.5 82.00-103.00

MCHC 31 27.00-34.00

Nunar trombocite 32.9 37-54.00

RDW_SD 232 11.00-16.00

RDW-CV 46.1 9.00-17.00

PDW 13.2 9.00-13.00

MPV 11.7 13.00-43.00

P-LCR 10.6 0.08-0.17

PCT 28.4 1.50-7.00

Neutrofile 0.29 1.00-3.70

Limfocite 3.62 0.01-0.70

Monocite 2.85 0.00-0.40

Eozinofile 3.69 0.00-0.10

Bazofile 2.853 7.00-72.00

Biochimie

Uree serica 30.6947 15.00-45.00

Creatinina 0.6139 0.50-1.2

TGO 14.5524 0.00-38.00

TGP 16.236 0.00-41.00

4.3 = Grila de dependenta

NEVOI FUNDAMENTALE

MANIFESTARI DEDEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

PROBLEME DEDEPENDENTA

GRAD DEDEFICULTATE

1) Nevoia de a avea o buna respiratie si circulatie

Durere Procesinflamator

Alterarea resp. si circ. manifestat prin resp. superficiala dat.durerii

Dependent

2) Nevoia de a bea si de a manca

InapetentaAnxietate

Stare generala alterata

Dificultate in a se alimenta datorat starii generale alterate manifestata prin inapetenta

Dependent

3) Nevoia de a elimina - - - Independent4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

Durere articulara

Lipsa cunostiintelor

Alterarea nevoi de a se misca,datorat durerii manifestat prin incapacitate

Dependent

5) Nevoia de a dormi si de a se odihni

Somn insuficientTreziri repetate

Process inflamator pulmonar

Alterarea cal.somnului datorat starii generale alterata manifestata prin durere

Dependent

6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Fatigabilitate Durere Alterarea capacitatii de a se autoingriji datorat durerii manifestat prin fatigabilitate Dependent

7) Nevoia de a-si mentine temp. corpului in limite normale

- - - Independent

8) Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a proteja tegum.

- - - Independent

9) Nevoia de a evita pericolele

Risc de imbolnavire

Lipsa informatiilor

Deficit de informatii Dependent

10) Nevoia de a comunica

- - - Independent

11) Nevoia de a actiona propriilor convingeri

- - - Independent

12) Nevoia de a se realiza

- - - Independent

13) Nevoia de a se recreea

Oboseala Boala Alterarea recreeri datorat durerii manifefestat prin oboseala

Dependent

14) Nevoia de a invata cum a-si pastra sanatatea

Cunoastiinte insuficiente

Lipsa informatiilor

Deficit de cunostiinteDependent

4.4 = Plan de ingrijire

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

OBIECTIV INTERVENTII

EVALUAREROL PROPRIU ROL DELEGAT

-Alterarea respiratiei si circulatiei manifestat prin respiratie superficiala datorat durerii

-Inacapacitatea de a se alimenta datorata starii general alteratemanifestata prin inapetenta

-Deficit de cunostinteprivind afectiunea manifestat prin cunostinte insuficiente

-Alterarea mobilitatii din cauza intolerantei la efort manifestataprin fatigabilitate

- Perturbarea calitatii simnului datorata durerii

-Pacientul sa aibe o stare generala mai buna

-Pacientul sa se poata alimenta singur

-Pacientul sa fie informat despre afectiune

-Cresterea graduluide independenta a pacientului.

- Pacientul sa prezinte un somn odihnitor linistitor

-Urmarirea fuctiilor vitale(tensiune, puls, respiratii) aerisirea camerei,asigurarea unei poziti comode

-Monitorizarea alimentatiei, instruiorea pacientului asupra alimentatiei.

-Asigur conditii corespunzatoare de confort fizic si psihic,insuflandpacientului incredere in echipa medicală.

-Asigur repausul partial, pozitie cat mai comoda,evaluez gradul de imobilitate si independenta al pacientului,elaborez cu pacientul un program adecvat de mobilizare,

-Observ calitatea si cantitatea somnului, relarea, linistea.

-La indicatia medicului administrarea medicamentelorRefren 1-0-0Betaserc 1-0-1Ibutin 1-0-0

-Administrarea medicamentelor la indicatia mediculuiAlgocalmin 0-1-0

-Recoltarea produselor de laboratorSange, urina

-Colaborarea cu infirmiera, cu membrii familiei.- Colaborarea cu un kinetoterapeut.- Administrarea de analgezice Tralgit inainte de mobilizare la indicatia medicului

- Administrarea lanevoie somniferelor sub aprobarea mediculuiDiazepan 0-0-1

- Pacientul prezinta o respiratiesi o circulatiemai buna, diminuandu-serespiratiile superficiale

-Pacientul se poate alimenta singur

-Pacientul a acumulat noicunostinte asupra bolii sale

-Pacientul face miscaria active,fiind sustinut de personalulmedical.

-Pacientul a incepit saPrezinte un somnodihnitor

CAP. 5 = Evaluarea finala

Pacientul in varsta de 67 de ani, cunoscuta cu gonartroza, se interneaza pentru dureri intense la nivelul genunchilor, cefalee, dificultate la efort. Evolutia favorabila sub tratamentul medicamentos si fizical, antalgic si antiinflamator, al masajului, electroterapei si fizioterapiei. In saptamana cat a fost internat pacientul, starea sa de sanatare s-a imbunatatit.Rezultatele obtinute prin metoda de tratament sunt foarte bune. Persoane care inainte nu se puteau ridica din pat, acum pot umbla pe strada si se bucura de farmecul si bucuriile unei vieti normale. Doar cei care au suferit de gonartroza o perioada mai scurta sau mai lunga, care nu au putut sa mearga sau cei care au reusit sa se deplaseze cu mari eforturi pot sa inteleaga ca mersul normal este un mare dar de la natura .

Recomandari :Mentinerea greutatii corporale in limite normale, evitati ortostatismului si mersul prelungit. Mergeti cu ajutorul unui baston. Evitati mentinerea prelungita a unei anumite pozitii a genunchiului. Incercati sa faceti cateva miscari de flexie-extensie a articulatiei genunchiului.Evitati purtatul pantofilor cu tocurilor inalte. Evitati traumatismele directe si repetate. Purtati benzi elastice la nivelul articulatiilor genunchiului.

CAP. 6 = Bibliografie

- Fisa medicala a pacientului

- Liliana rogozea - Tehinica ingrijirii omului sanatos si bolnav

- Dumitru Dumitru – Ghid de reeducare funcţională, Ed. Sport-Turism, 1981

- Marcu Vasile – Masaj şi kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983

- Marcu Vasile – Masaj şi kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983

- Popescu Eugen – Compendiu de reumatologie, Ed. Medicală

- Sbenghe Tudor – Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Ed. Medicală, 1981

- Stroiescu Ion – Recuperare funcţională în practica reumatologică, Ed. Medicală, 1979

- http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-reumatice/gonartroza

- http://www.ortokinetic.ro/p64-gonartroza

- http://www.ortopedieclinica.ro/articole/ortopedie/artroza/gonartroza/66