GHIUȚĂ MARIUS ADRIAN

CRP ANUL III

CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

ROLUL CLIENȚILOR ÎN CONTURAREA CULTURII ORGANIZAȚIONALE

ARGUMENT

Am ales să abordez acest subiect deoarece d.p.d.v. personal rolul clienților in cultura

organizaționala și in ciclul de viață al organizației este cel mai important, clienti sunt motivul

pentru care o organizație se înfiinteaza, performează, se extinde si oferă calitate.

IPOTEZA

Cultura organizațională reprezintă o subcategorie a managemantului căruia în prezent i se acordă

o importanță deosebită.

Conform celor redactate „conceptul de cultură organizațională se referă la tot ceea ce înseamnă

standarde colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme și obiceiuri care exista într-o

organizație.”1 Mai exact, o organizație își concepe propria cultură atât în mediul intern (în rândul

angajaților, în ceea ce privește decorul instuției, modul de producție ș.a.m.d), cât și în cel extern.

Iar daca vorbim de mediul extern este de la sine înteles faptul ca acesta este alcatuit din partenerii

organizației, furnizori, instituții ale statului, investitori și cel mai important clienții.

Ceea ce ne-a atras atenția cel mai mult asupra mediului extern este cea din urma categorie, și

anume segmentul alcatuit din clienți.

Rolul clienților în cultura proprie a unei organizații este d.p.d.v personal cel mai impotant

element deoarece prin aceasta ne putem diferenția pe piață și putem aduce un plus valoar

1 Popescu, Silvia, Sociologia organizațională, Ed.Hamangiu,București, 2015, p.37

companiei prin clutura proprie dezvoltată și adaptată in rândul consumatorilor de așa natură în cât

cultura organizației să devină parte din cultura personală a fiecărui individ consumator.

Pornind de la idea faptului că cel mai adesea cultura oganizațională este influențată direct de

clienți datorită dimensiunilor nevelului exigențelor și a perspectivelor de dezvoltare foarte diferite

putem afirma faptul ca odată implementată ideea de cultura organizaționala în mentalul colectiv

oamenii devin mult mai fideli și mai constanți in procurarea produsului promovat de către

organizația a carui cultură apartin.

Rolul clienților în cultura organizațională a unei companii este bine delimitată încă de la început

deoarece obiectivele principale ale organizației conțin informații prestabilite despre segmentul de

public vizat. Astefl producția va veni in sprijinirea obiceiurilor și valorilor clienților. De

asemenea, produsul promovat va face parte din rutina zilnică a consumatorilor vizați. În acest

sens cultura organizației va fi parte componentă a culturii proprii a fiecărui individ, astfel

stabilindu-se credibilitatea celor promovate.

Așadar, revenind la definiția inițiala citată a culturii organizaționale putem spune cu ușurință ca

prin intermediul clienților se poate dezvolta o cultură puternică și originală care poate dezvolta

standarde colective de gândire deoarece cosumatorul este factorul cel mai important in

promovarea produsului finit al organizației.

CONCLUZIE

În concluzie, pentru a înțelege mai bine rolul clienților în conturarea culturii organizaționale vom

susține cele amintite anterior printr-un exemplu concret:

Compania de automobile RENAULT (companie producătoare de autovehicule pe piața

româneasca) și-a dezvoltat în decursul anilor o cultură organizațională prin intermediul fidelizării

clientilor. Aceasta fidelizare s-a realizat cu ajutorul elementelor inovatoare aduse de producator

pentru întamplinarea nevoilor prime ale publicului ținta. Astfel, aceștia au început sa

îmbunatațească aspectul autovehiculelor atat din punct de vedere vizual cât și din punctul de

vedere al producției. Pentru o rezistența mai mare la apă acestia au introdus un nou material, un

plastic dur folosit pentru componentele uzuale. Astfel au redus numarul masinilor cu un grad de

uzura mare intr-o perioada scurta de timp.

BIBLIOGRAFIE

1. POPESCU, SILVIA, SOCIOLOGIA ORGANIZAȚIONALĂ, ED. HAMANGIU,

BUCUREȘTI, 2015

2. POPESCU, SILVIA, NOTE DE CURS- SOCIOLOGIE ORGANIZAȚIONALĂ, UNIV.

TITU MAIORESCU, CRP ANUL III

3. GEORGESCU, MOLDOVANU, ANALIZĂ ȘI COMPORTAMENT ORGANIZAȚIONAL,

ED. ECONOMICĂ, BUCUREȘTI, 2005.