DINAMICA DEZVOLTARII FONDULUI PATRIMONIAL CULTURAL AL MUZEULUI JUDETEAN DE ARTA

«CENTRUL ARTISTIC BAIA MARE» (2007-2009)

Adriana Rednic PrecupUniversitatea de Vest «Vasile Goldiş», Arad,

Facultatea de Ştiinţe Economice, filiala Baia Mare

RezumatConform definiţiei standardizate UNESCO principala funcţie a unui muzeu se

referă la relaţiile şi raporturile specializate ale acestui tip de instituţie cu patrimoniul obiectual şi imaterial care îi este specific.

Studiul pe care îl propun abordează această problematică în cadrul Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Analizele cantitative prezentate evidenţiază progresul substanţial înregistrat în perioada 2007 – 2009 de când instituţia funcţionează cu un statut independent şi buget propriu. Politica dezvoltării fondului patrimonial muzeal în această perioadă a reprezentat unul din principalele trei obiective ale programului managerial intern, ceea ce a condus practic la dezvoltarea acestui patrimoniu de la 3.382 la 5.747 piese, dintre care 19 piese clasificate în tezaurul naţional cultural. Această rată de creştere de 69,93 % realizată în doar 3 ani trebuie raportată la numărul iniţial de piese colectat în aproape 50 de ani, situaţie care în concluzie poate fi apreciată ca spectaculoasă, din datele pe care la deţinem muzeul băimărean situându-se în topul instituţiilor similare la nivel naţional.

Muzeul este o structură organizaţională definită pe temeiuri juridice distincte (Legea 311/2003; Legea 12/2006), care îşi desfăşoară activitatea în domeniul culturii în conformitate cu reglementări şi normative legale speciale ca „instituţie de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ aflată în serviciul societăţii” (Legea 12/2006, art. 2), având următoarele obiective principale (Legea 12/2006, art. 4):

(a) organizarea evidenţei gestionare şi ştiinţifice a patrimoniului cultural deţinut în proprietate şi/sau administrare;

(b) constituirea şi organizarea fondurilor documentare precum şi a arhivei generale;

(c) depozitarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului deţinut, în condiţii conforme standardelor europene generale precum şi normelor elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor;

(d) punerea în valoare a patrimoniului cultural aflat în proprietatea şi/sau administrarea sa prin:

1

1. organizarea de expoziţii permanente şi temporare, la sediul instituţiei, în ţară şi străinătate;

2. organizarea de servicii de documentare deschise pentru public prin folosirea informaţiei despre patrimoniul cultural deţinut şi despre instituţie, potrivit normativelor în vigoare;

3. editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare;4. organizarea de programe educaţionale şi de

promovare cultural-ştiinţifică şi de divertisment.Prin intermediul specialiştilor muzeul este angrenat şi în activităţi de

o cuprindere culturală mai largă, fiind promotorul unui program multidisciplinar, cu caracter informativ şi formativ. Activitatea sa se axează pe câteva coordonate şi anume:

(a) mediatizarea tuturor acţiunilor culturale ale muzeului, monitorizarea presei de specialitate şi întocmirea dosarului de presă;

(b) asigurarea ghidajului de specialitate într-una din limbile: engleză, franceză, germană prin intermediul specialiştilor;

(c) realizarea unui marketing muzeal adaptat fiecărui tip de acţiune, pentru susţinerea financiară a întregului program cultural, prin stabilirea unor contracte anuale şi a unor parteneriate pe termen lung;

Plecând de la definiţia pe care o dă muzeului Organizaţia Internaţională a Muzeelor (ICOM), una dintre sarcinile de bază ale acestei instituţii în întreaga lume este cercetarea ştiinţifică, înţelegând prin aceasta contribuţia muzeelor la îmbogăţirea patrimoniului obiectual şi de cunoştinţe de specialitate specifice sferelor ştiinţelor sociale, tehnicii şi artei, sub diferite forme, precum:

(a) descoperirea unor documente cu caracter istoric, cultural artistic, tehnic etc., care contribuie la elucidarea unor aspecte noi ale culturii, sau chiar la dezvăluirea unor domenii noi,

(b) interpretarea corectă a unor materiale cunoscute încă din trecut, rămase neînţelese, greşit datate, fals atribuite etc.;

(c) colaborarea dintre diferitele ramuri ale ştiinţelor pozitive şi/sau sociale pentru lămurirea aprofundată a unei opere de artă, a unui obiect etnografic, istoric, arheologic, documentar, memorial, de istorie imaterială, etc..

În zilele noastre, activitatea ştiinţifică din muzee tinde să se îndrepte către cercetarea aplicativă, tendinţă care s-a născut, pe de o parte, din

2

activitatea depusă de cercetătorii din muzee de strictă specialitate, pe de alta parte, din preocuparea mereu sporit în lumea întreagă în raport cu respectul acordat moştenirii culturale şi cu educaţia maselor.

Mijloacele de evidenţă a bunurilor culturale: fişele de specialitate

Dosarul de evidenţă sau fişa ştiinţifică a unui bun cultural - operă de artă - sintetizează rezultatele unor cercetări multiple, de ordin tehnic, istoric şi ştiinţific. Munca de fişare a colecţiilor constituie o activitate de bază a muncii specialiştilor instituţiei muzeale – muzeografi şi conservatori, aceasta servind într-o foarte largă măsură la formarea cercetătorului de muzeu. Pe de altă parte, rezultatele cercetărilor complexe valorificate prin realizarea fişelor de evidenţă a patrimoniului muzeal se constituie de asemenea în criterii de clasificare a bunurilor.

Nomenclatorul ştiinţific de fişare analitică a inventarelor patrimoniale de bunuri muzeale de artă plastică conţine un număr de tipuri de fişe specializate. În cele ce urmează prezint conţinutul celor mai semnificative dintre acestea.

Fişa analitică de evidenţă a lucrării:1) caracterul colecţiei în care se încadrează obiectul ,2) categoria obiectului, după tehnică, material şi funcţie (obiect

de cult, operă de sculptură, pictură, piesă de mobilier, textile etc.);

3) localizarea sau aria geografica a obiectului (ţara de origine, localitatea, monumentul);

4) datarea (epoca sau data precisă, când există elemente de stabilire exactă a anului, încadrarea într-o anumită epocă, pe baza unor argumente de ordin tehnic, artistic, istoric);

5) numele artistului sau al meşterului, precizarea atelierului de provenienţă;

6) materialul din care este făcut obiectul;7) tehnica sau procedeul de lucru în diferite etape;8) observaţii privind autenticitatea obiectului. În cazul în care

este vorba de o lucrare îndoielnică sau de o copie, se va stabili şi preciza în fişă acest lucru. De asemenea, se vor indica părţile originale în raport cu acelea adăugate ulterior şi momentul când s-au făcut adaosurile.

3

Fişa de mişcare a inventarului patrimoniului cultural muzealO altă categorie importantă de date pe care trebuie să le cuprindă o

fişă sunt acelea care servesc la urmărirea mişcării patrimoniului şi a identificării obiectului, după numărul de inventar.

Aceste rubrici trebuie să cuprindă următoarele:1. numărul de inventar (inventar general şi inventar special,

numerele de inventar mai vechi pe care obiectul le-a purtat în alte colecţii etc.);

2. forma juridica de intrare în patrimoniul muzeului (provenienţa obiectului dintr-un fond vechi al muzeului, achiziţie, donaţie, cedare, împrumut etc.);

3. localizarea obiectului în muzeu sau în afară de muzeu (sala în care este expus, depozitul, sala de expoziţie independentă de muzeu în acelaşi oraş, într-un alt oraş sau în altă ţară etc.);

4. starea de conservare la o anumită dată.

Fişa de conservare (sănătate) a lucrăriiÎn afara de fişa ştiinţifică analizată pe larg mai sus, în activitatea

muzeală joacă un rol important fişa de sănătate, în care accentul cade pe datele referitoare la starea de conservare a obiectului. Astfel, rubricatura acestei fişe înregistrează: nr. de inventar al piesei, autorul, datele de identificare fizică (înălţime, lungime, adâncime; materialul şi tehnica de execuţie; datarea etc.), starea de conservare amănunţită cercetată pe suprafeţe limitate tip „caroiaj”; evoluţia anuală a stării fizice; înregistrarea stării de sănătate la ieşirile şi reintrările din/în depozit; intervenţiile de conservare; intervenţiile de restaurare.

Fişa de autor/artistO altă fişă al cărui rol este important, mai ales pentru colecţiile de

artă (pictură, sculptură, grafică etc.) conţinând opere semnate este fişa de artist. Ea sintetizează datele care privesc viaţa şi activitatea creatorilor de artă din trecut şi de azi. Fişa înregistrează în primul rând date succinte referitoare la viaţa şi pregătirea artistului, apoi în detaliu etapele principale ale creaţiei sale, participarea la expoziţii în ţară şi străinătate, enumerarea lucrărilor lui din colecţie, completată cu acelea aflate în alte muzee sau colecţii particulare, bibliografia publicaţiilor realizate în unele cazuri chiar de artist, precum şi bibliografia articolelor şi monografiilor.

4

MODALITĂŢILE FINANCIAR–CONTABILE DE ÎMBOGĂŢIRE A PATRIMONIULUI CULTURAL MUZEAL prin achiziţii de pe piaţa liberă, respectiv de la colecţionari privaţi sau de la creatori contemporani specializaţi

În vederea achiziţiei de imobilizări independente se vor respecta Procedurile de achiziţionare a bunurilor culturale specifice instituţiei. În acest sens se întocmesc:

a) Nota de fundamentare (Anexa 7) se aprobă de către ordonatorul de credite, directorul instituţiei, se certifică de către Departamentul Dezvoltare – Conservare Patrimoniu Cultural şi se vizează de către conducătorul Compartimentului de contabilitate-financiar-resurse umane. Documentul supus controlului financiar preventiv este Contract/comandă de achiziţii publice încheiat cu furnizorul de imobilizări având ca şi cadru legal: Legea nr.500/2002, Legea nr. 273/2006, Legea bugetară anuală, O.G. nr.119/1999, O.U.G. nr.34/2006, H.G. 925/2006, O.G. nr.133/1999, O.G.nr.9/2000, H.G. nr.53/1999, H.G. nr.244/2001, H.G. nr.182/2002 alte acte normative.

Acte justificative care stau la bază aprobării achiziţiei sunt: bugetul instituţiei aprobat de ordonatorul principal de credite; lista obiectivelor de investiţii aprobate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş, programul anual de achiziţii publice, documentul de aprobare de către directorul muzeului a procedurii de achiziţie; anunţul sau după caz invitaţia de participare la procedură, unde este cazul; actul de numire a comisiei de evaluare a ofertelor; ofertele prezentate; raportul comisiei de evaluare privind stabilirea ofertei câştigătoare; alte documente specifice.

Modul de efectuare a controlului financiar preventiv: se verifică dacă achiziţia publică este prevăzută în bugetul, programul anual; existenţa creditelor bugetare sau a creditelor de angajament, după caz; respectarea legalităţii şi regularităţii specifice procedurii de achiziţie publică; existenţa aprobării de către directorul instituţiei a hotărârii comisiei de evaluare privind stabilirea ofertei câştigătoare; rezervarea creditelor prin angajament bugetar la nivelul valorii angajamentului legal.

b)Ordonanţarea cheltuielilor, documentul supus controlului financiar preventiv este Ordonanţare de plată privind achiziţia publică de produse, servicii sau lucrări având ca şi Cadrul legal: Legea nr. 500/2002, Legea nr. 273/2006, Legea bugetară anuală, Legea nr.82/1991, O.G. nr.119/1999, alte acte normative specifice.

Acte justificative contractul de achiziţii publice; factura fiscală; documentele care să ateste livrarea produselor, procesul verbal de recepţie.

Modul de efectuare a controlului financiar preventiv: se verifică

5

dacă documentele justificative sunt cele prevăzute de normele legale, dacă operaţiunea de lichidare privind realitatea faptelor şi exactitatea sumei datorate este certificată de compartimentul de specialitate prin “Bun de plată”; concordanţa valorii cheltuielilor lichidate cu suma ordonanţată la plată şi încadrarea acesteia în angajamentul legal; încadrarea sumei ordonanţate la plată în subdiviziunea corespunzătoare a clasificaţiei bugetare pentru care există angajament bugetar, procesul verbal de recepţie a bunurilor independente.

Situaţia specifică a patrimoniului cultural muzeal în Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

Perioada anterioară anului 2007. Datorită subfinanţării cronice cu care Secţia de Artă a fostului Muzeu Judeţean Maramureş s-a confruntat în ultimii 25 de ani, instituţia noastră a traversat un prag critic al existenţei sale în perioada 2003-2006. În perioada 1990-2006, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a cunoscut o acută criză de dezvoltare a patrimoniului muzeal deopotrivă cu lucrări din perioada istorică (1896-1949) şi contemporană (1950-2008). Acest fapt a implicat efecte critice în privinţa reprezentativităţii şi competitivităţii muzeului nostru atât în plan intern cât şi internaţional. Resursa umană a cunoscut un declin dramatic – de la 12 angajaţi în 1998 la 5 în 2006 (Alexa 2006, p. 10-16).

Pe de altă parte, dezvoltarea patrimoniului a stagnat tocmai în contextul liberalizării circulaţiei libere a valorilor de artă după 1990, context în care aproape 85% din potenţialul patrimonial istoric existent în Baia Mare a „migrat” în special în Ungaria şi Germania (pe căi mai mult sau mai puţin licite).

Figura 1 Dinamica structurii totale a patrimoniului muzeal în perioada 1977-2005 (după

Alexa 2006, p. 11)

6

Figura 2 Dinamica categoriei„achiziţii” în structura îmbogăţirii patrimoniului muzeal în

perioada 1977-2005 (după Alexa 2006, p. 11)

În tot acest interval, doar în trei ani au fost prevăzute alocaţii bugetare, de altfel simbolice, sub nivelul total de 1000 USD – pentru achiziţii de artă în contul instituţiei noastre. Astfel încât s-au achiziţionat în total doar 10 piese, dar şi acestea din domeniul artei plastice contemporane (1965-1980). În schimb, nu s-a efectuat nici un fel de achiziţii în domeniul patrimoniului istoric (1896-1950) aflat pe piaţa devenită „liberă” după 1990, deşi preţurile ar fi fost extrem de avantajoase în special în perioada 1990-2002.

În asemenea condiţii, unica sursă de dezvoltare a patrimoniului muzeal de artă a constituit-o modalitatea donaţională, aceasta rezultând din piesele de artă contemporană realizate în intervalul 1993-2004 în special în sesiunile Taberei Internaţionale de Pictură Baia Mare.

Figura 3 Dinamica categoriei„donaţii” în structura îmbogăţirii patrimoniului muzeal în

perioada 1977-2005 (după Alexa 2006, p. 13)

7

Proiecţiile grafice de mai sus ilustrează faptul că în cea mai favorabilă perioadă, muzeul băimărean de artă nu s-a numărat printre actorii achizitori pe piaţa liberă tocmai în momentul în care misiunea sa ar fi putut fi îndeplinită în cele mai dinamice şi avantajoase condiţii posibile în beneficiul tezaurizării şi valorificării publice. Rezultă un raport total dezechilibrat între sarcinile de tezaurizare şi cele de imbogăţire a patrimoniului muzeal, cu repercursiuni grave asupra calităţii şi reprezentativităţii fondului de colecţii şi al muzeului însuşi, această împrejurare riscând să conducă, în viitorul apropiat, la posibila neacreditare a muzeului nostru de către Ministerul Culturii şi Cultelor prin aplicarea criteriilor specifice stabilite prin legislaţia în vigoare.

Această situaţie a reprezentat, de altminteri, una dintre principalele cauze ale demersurilor de autonomizare a instituţiei în perioada 2005-2006. La capătul acestor demersuri şi ca urmare a reorganizării fostului Muzeu Judeţean Maramureş, a luat fiinţă Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» – instituţie publică muzeală independentă de rang judeţean aflată în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş (HCJM 82/2006). Această restructurare organizatorică avea să creeze premisele unei schimbări radicale în destinul muzeului nostru, iar îmbogăţirea accelerată a patrimoniului cu lucrări de artă a devenit cea de a patra axă strategică de dezvoltare a infrastructurii instituţiei, conform Proiectului managerial aprobat şi asumat de instituţia tutelară – Consiliul Judeţean Maramureş – în decembrie 2006 (Alexa 2006, p. 18, pct. 4.4: „Dezvoltarea urgentă şi accelerată a patrimoniului muzeal cu lucrări reprezentative care să reechilibreze reprezentarea etapelor evoluţiei artistice băimărene”).

DINAMICA ANUALA A DEZVOLTĂRII PATRIMONIULUI MUZEAL ÎN PERIOADA 2007-2009

În noile condiţii create prin gestionarea independentă a bugetului anual de venituri şi cheltuieli, în intervalul 2007-2009 instituţia a putut prevedea alocaţii substanţiale pentru îmbogăţirea patrimoniului muzeal. Astfel, procesul de dezvoltare sănătoasă şi echilibrată s-a putut desfăşura în condiţii incomparabil superioare în raport cu perioada 1900-2006, în special activitatea de achiziţionare de pe piaţa liberă reprezentând ţinta prioritară a politicii de dezvoltare.

Datele cantitative generale sunt prezentate în fig. 4. Analizând şi structurând îmbogăţirea patrimoniului cultural în perioada 2007-2009, avem de observată că pe parcursul celor 3 ani, patrimoniul cultural muzeal cunoaşte o creştere cantitativă de 2.365 piese – din care 333 de artă plastică (pictură, grafică, sculptură şi arte decorative) şi 1749 piese de fond

8

documentar (manuscrise, memoriale, fotograme şi fotografii, etc.), cu o valoare capitalizată de 1.362.210 lei. Astfel, colecţiile muzeului numără în acest moment peste 5747 de piese (faţă de 3382 piese la 1 ianuarie 2007). Creşterea patrimoniului muzeal în perioada 2007-2009 a fost, aşadar, de 69,93%, ceea ce poate fi apreciat ca un adevărat salt cantitativ datorat, în principal înfiinţării şi dezvoltării spectaculoase a Fondului documentar. TOTAL GENERAL Anul îmbogăţirii

Modalitatea de îmbogăţire a patrimoniului

2007 2008 2009TOTAL 2007-2009

Achiziţii 302 241 1.539 2.082Valoarea contabilă 122.043 399.281 469.900 991.224

Donaţii 22 230 31 283Valoarea contabilă 131.676 146.310 93.000 370.986

Total patrimoniu 324 471 1570 2.365Total valoare contabilă 253.719 545.591 562.900 1.362.210

Figura 4 Dinamica îmbogăţirii totale a patrimoniului muzeal în perioada 2007-2009

(prelucrare proprie)

Conform repartiţiei pe cele două surse de dezvoltare avute la dispoziţiei şi prezentate în figurile 5 şi 7 (grafice), respectiv 6 şi 8 (tabele cu valorile cantitative), constatăm următoarele valori totale şi distribuţii anuale:

Figura 5 Îmbogăţirea categoriei «Artă plastică» din patrimoniului muzeal în perioada

2007-2009 (prelucrare proprie)

ARTĂ PLASTICĂ Anul îmbogăţiriiModalitatea de îmbogăţire

2007 2008 2009 TOTAL 2007-2009

Achiziţii 42 151 140 333Valoarea contabilă 120.520 397.276 454.990 972.786

Donaţii 22 36 31 89

9

Valoarea contabilă 131.676 144.200 93.000 368.876Total patrimoniu 64 187 171 422

Total valoare contabilă 252.196 541.476 547.990 1.341.662

Figura 6 Dinamica anuală a îmbogăţirii categoriei «Artă plastică» în perioada 2007-2009

(prelucrare proprie)

a) achiziţiile şi donaţiile de opere de artă plastică însumează 422 buc. în valoare de 1.341.662 lei (fig. 5 şi 6). O mare parte a noilor achiziţii a fost prezentată publicului în intervalul 30 iulie 2009-20 martie 2010 în cadrul unei ample expoziţii temporare care a fost vizitată de peste 2500 de vizitatori: „Dinspre publicul larg, şi deopotrivă dinspre specialişti, avem însă reacţii deosebit de pozitive faţă de rezultatele obţinute prin implementarea programul de îmbogăţire a patrimoniului, aşa cum au fost ele sintetizate în expoziţia Achiziţii şi donaţii 2007-2008. S-a remarcat în mod deosebit succesul campaniilor de recuperare a creaţiilor coloniştilor români interbelici activi la Baia Mare, obiectiv care a constituit de altminteri una din principalele ţinte ale proiectului managerial.” (Alexa 2010, p.32).

b) achiziţiile şi donaţiile de fond documentar însumează 1.749

buc în valoare de 28.914 lei (fig. 7 şi 8).Figura 7 Îmbogăţirea categoriei «Fond documentar» din patrimoniul muzeal în perioada

2007-2009 (prelucrare proprie)

FONDUL DOCUMENTAR Anul îmbogăţirii

Modalitatea de îmbogăţire 2007 2008 2009 TOTAL 2007-2009

Achiziţii 260 89 1399 1.749

Valoarea contabilă 1.523 2.005 15.000 18.528

10

Donaţii 0 195 0 194

Valoarea contabilă 0 2.111 0 2.111

Total patrimoniu Fond

documentar260 284 1399 1.943

Total valoare contabilă 1.523 4.116 15.000 20.639

Figura 8 Dinamica anuală a îmbogăţirii categoriei «Fond documentar» în perioada 2007-

2009

Concluziile sintetice ale acestor prezentări şi analize cantitative pot fi formulate după cum urmează.

Din punct de vedere cantitativ, obiectivul managerial prioritar de „dezvoltarea urgentă şi accelerată a patrimoniului muzeal cu lucrări reprezentative care să reechilibreze reprezentarea etapelor evoluţiei artistice băimărene” stabilit prin Proiectul de management al instituţiei (Alexa 2006, p. 18) a fost îndeplinit cu succes printr-o politică de achiziţii activă.

Figura 9 Dinamica anuală a îmbogăţirii patrimoniului muzeal în perioada 1977-2009

(prelucrare proprie)

Comparativ cu intervalul 1977-2005 prezentat mai sus, perioada 2007-2009 relevă reînscrierea într-un proces ascendent de creştere a tezaurizării patrimoniului muzeal în cazul colecţiilor de artă plastică (principalul domeniu de tezaurizare specific muzeului nostru), precum şi demararea consistentă a colecţionării pieselor de fond documentar (fig. 9).

Din punct de vedere valoric financiar, este de remarcat faptul că dinamica anuală şi totalul financiar al valorilor de capitalizare dobândite prin tezaurizarea patrimoniului Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic

11

Baia Mare» evidenţiază un trend ascendent pentru perioada analizată, fapt ce confirmă înscrierea instituţiei într-un proces de dezvoltare sănătoasă şi durabilă (vezi fig. 10).

Figura 10 Valorile anuale de capitalizare prin îmbogăţirea patrimoniului muzeal în

perioada 2007-2009 (prelucrare proprie)

Pe de altă parte, aceste date statistice relevă şi un aspect particular mai rar întâlnit în sistemul instituţiilor de cultură, şi anume un nivel ridicat de eficienţă a investiţiilor bugetare.

2007 2008 2009 Total 2007-2009

Subvenţii de la bugetul

public

696.460 1.506.600 1.408.252 3.611.312

Capitalizare prin

dezvoltarea

patrimoniului muzeal

253.719 545.591 562.900 1.362.210

Figura 11 Prezentare comparată a valorile anuale şi totalului subvenţiilor bugetare şi

capitalizării prin îmbogăţirea patrimoniului muzeal în perioada 2007-2009

Astfel, raportând totalul valorii de capitalizare de 1.362.210 lei încorporată în piesele patrimoniale muzeale nou dobândite, cu totalul alocaţiilor în valoare de 3.611.312 lei investite din bugetul public în intervalul 2007-2009 (vezi fig.11), rezultă o capitalizare de 27%, ceea ce consider că pentru o instituţie publică de cultură reprezintă o valoare cu adevărat semnificativă (vezi fig. 12).

12

Figura 12 Raportul ponderii consum – capitalizare prin îmbogăţirea patrimoniului muzeal

în totalului subvenţiilor bugetare pentru perioada 2007-2009 (prelucrare proprie)

În concluzie, pe temeiul analizelor cantitative prezentate, cred că se poate afirma că politica de dezvoltare a patrimoniului cultural muzeal promovată în intervalul 2007-2009 la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» reprezintă un succes atât din punctul de vedere al managementului cultural, cât şi din perspectiva managementului financiar-contabil.

BIBLIOGRAFIE

Alexa 2006: Tiberiu Alexa, Proiect managerial 2007-2010 pentru Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare, decembrie 2006, în Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Arhiva administrativă, seria Resurse umane, dosar personal Tiberiu Alexa, mapa 2006.Alexa 2010: Tiberiu Alexa, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Raport de activitate pentru evaluarea managementului ianuarie-decembrie 2009, în Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Arhiva administrativă, seria Resurse umane, dosar personal Tiberiu Alexa, mapa 2010.HCJMM 82/2006: Hotărârea nr. 82 din 19 septembrie2006 a Consiliului Judeţean Maramureş pivind înfiinţarea prin reorganizare a Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», în Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Arhiva administrativă, seria Actele instituţiei, dosar 2006.Legea 311/2003: Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi colecţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 528/23 iulie 2003.Legea 12/2006: Legea nr.12/2006 pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003.

13