reengineering-ul intreprinderii de presa

7/24/2019 Reengineering-ul Intreprinderii de Presa

http://slidepdf.com/reader/full/reengineering-ul-intreprinderii-de-presa 1/9

Reengineering-ul întreprinderii de presă

Reeingineering – un termen din ce în ce mai des folosit, dar nu şi din ce în ce mai bineînţeles. El este un concept originar din America ultimei recesiuni, răspândit apoi fulgerător în

întreaga lume. Termenul de reengineering a fost lansat de Micael !ammer, unul dintre autorii

cărţii "Reeingineering#ul întreprinderii$, considerată "%iblia$ reengineering#ului, într#un articol

de mare re&onanţă din !ar'ard %usiness Re'ie( )intitulat* "Reeingineering#ul acti'ităţii* nu

automati&aţi, eliminaţi$+. deea de ba&ă de la care se pleacă în acest concept este următoarea*

esenţială pentru succesul în afaceri, într#o lume în continuă scimbare, nu este în primul rând

disponibilitatea resurselor )financiare, materiale, umane, de informaţie etc.+, ci o organi&are

optimă a acti'ităţii, acordată priorităţilor şi rigorilor e-terne.

definiţie generală a reengineering#ului ar fi aceea că presupune o regândire

fundamentală şi o reproiectare radicală a proceselor de afaceri, în 'ederea obţinerii unor

îmbunătăţiri spectaculoase ale indicatorilor, consideraţi astă&i critici în e'aluarea performanţelor,

cum ar fi costul, calitatea, ser'ice#ul şi 'ite&a.

Această definiţie conţine patru cu'inte ceie, şi anume*

/rimul cu'ânt ceie este “Fundamental”. Aplicând conceptul de reengineering, oamenii

de afaceri trebuie să#şi pună cele mai elementare întrebări despre firma lor* "0e ce facem ceea ce

facem1 $2 "3i de ce o facem în modul în care o facem1 $2 aceste întrebări elementare îi silesc pe

oameni să#şi anali&e&e regulile şi premisele acceptate în mod tacit, care stau la ba&a modului în

care ei îşi conduc afacerile2 de multe ori, se constată că aceste reguli sunt depăşite, eronate sau

nepotri'ite.

Reengineering demarea&ă fără premise şi fără certitudini2 de fapt firmele care aplică

reengineering trebuie să e'ite acele premise pe care ma4oritatea proceselor le încorporea&ă. A

întreba* "5um am putea, oare, să 'erificăm mai eficient conturile clientului1$ presupune căaceste conturi trebuie 'erificate. 0e fapt, în multe situaţii, costul 'erificării poate depăşi costul

pierderilor prin neplata datoriei, pe care această 'erificare îşi propune să#l e'ite. Reengineering

stabileşte, în primul rând, ce anume trebuie să facă o firmă şi, apoi, cum anume trebuie să

procede&e. 0in punct de 'edere al conceptului de reengineering nimic nu este absolut.

Reengineering ignoră ceea ce este de4a şi se concentre&ă asupra a ceea ce ar trebui să fie.

1



Al doilea cu'ânt ceie din definiţie este “Radical”, cu'ânt ce pro'ine din latinescul

"radi-$, care înseamnă rădăcină. Reproiectarea radicală înseamnă a merge la rădăcina lucrurilor*

nu a face modificări superficiale sau 'ariaţiuni la ceea ce de4a e-istă, ci a acţiona prin

îndepărtarea a ceea ce este 'eci. 6n reengineering, a reproiecta în mod radical înseamnă

ignorarea completă a procedurilor şi structurilor e-istente şi in'entarea unor căi absolut noi de

desfăşurare a acti'ităţii. Reengineering înseamnă rein'entarea firmei, nu îmbunătăţirea sau

de&'oltarea sau modificarea acti'ităţii.

Al treilea cu'ânt ceie este “Spectaculos”. Reengineering nu se referă la efectuarea unor

îmbunătăţiri marginale sau treptate, ci la reali&area unor salturi spectaculoase în re&ultate. 0acă o

firmă este cu 789 sub ceea ce ar trebui să fie, dacă costurile sunt cu circa 789 mai mari,

calitatea cu 789 sub ni'elul cerut, dacă acti'itatea de ser'ice acordată clienţilor ar trebui să se

îmbunătăţească cu 789, atunci acea firmă nu are ne'oie de reengineering. Metodelecon'enţionale, de la mobili&area personalului până la punerea la punct a unui program de

creştere a calităţii, pot deplasa întreprinderea din &ona celor 789 lipsă. Ar trebui să se apele&e la

reengineering numai atunci când este ne'oie de o curăţenie ma4oră. 6mbunătăţirile marginale au

ne'oie doar de regla4e fine, îmbunătăţirile spectaculoase au ne'oie de demolarea 'eciului şi

înlocuirea lui cu ce'a nou.

6n spri4inul celor afirmate mai sus stă e-emplul companiei %M 5redit, a'ând ca domeniu

de acti'itate finanţarea 'ân&ărilor de calculatoare, soft(are şi ser'icii oferite de %M5orporation. /rin reproiectarea întregului proces de acordare a creditelor, ceea ce a însemnat

subsumarea celor şapte acti'ităţi efectuate de către şapte specialişti, uneia singură reali&ată de un

generalist, %M 5redit a redus durata medie de procesare a cererii de creditare de la :; de ore la

< ore )deci o reducere de aproape =>9+, făcând aceasta fără a creşte numărul de salariaţi,

obţinându#se o creştere a producti'ităţii de o sută de ori. 6n scimb, dacă s#ar fi încercat să se

îmbunătăţească fiecare acti'itate din componenţa procesului s#ar fi obţinut o reducere a timpului

de procesare de numai =9 şi o creştere de producti'itate de 7:9.

Al patrulea cu'ânt ceie folosit în definiţie este “Procese”. 0eşi acesta este cel mai

important cu'ânt din definiţia noastră, el este, de asemenea, cel care pre&intă cele mai mari

dificultăţi pentru managerii întreprinderilor. Ma4oritatea oamenilor de afaceri nu se gândesc în

termeni de proces2 intenţia lor se concentrea&ă pe acti'ităţi, pe oameni, pe structuri dar nu pe

procese. ?n proces de afaceri în accepţiunea de mai sus se poate defini ca o colecţie de acti'ităţi

2



care preiau una sau mai multe tipuri de intrări şi care creea&ă ce'a la ieşire, ce'a ce are 'aloare

pentru client.

/ornind de la faptul ca societatea este într#o continua si accelerata scimbare, ne putem

întreba daca nu si organi&atiile media necesita o scimbare.

6ntreprinderile au de4a de#a face cu clienti agresi'i care stiu ce 'or, cât sunt dispusi sa

plateasca si cum sa obtina ce doresc în conditiile si termenele pe care le impun, pr @@@b77c

ecum si cu o concurenta 'igilenta în a disputa publicul.

ndustria media lucrea&a în primul rând cu informatia. Ea ar trebui sa renunte la stilul de

productie banda rulanta si sa puna accentul pe calitate si nu cantitate.

Reengineering, pentru mass#media, înseamna regândirea fundamentala si reproiectarea

radicala a proceselor de colectare, prelucrare, transmitere sau difu&are a informatiilor de interes

)pentru+ public si persuadarea e'entualilor anuntatori )unde este ca&ul+, în 'ederea obtinerii unor ameliorari )rentabili&ari+ spectaculoase a costurilor, calitatii si 'ite&ei.

Aceasta definitie, obser'a autorii ei, !ammer si 5ampB, contine patru cu'inte ceie*

CFundamentalC

Managerii mass#media trebuie sa#si formule&e cele mai elementare întrebari despre

afacerea pe care o conduc* 0e ce facem ceea ce facem 1 si de ce optam pentru un anumit mod de

lucru 1 1

CRadical

CReengineering înseamna rein'entarea institutiei, nu îmbunatatirea, de&'oltarea sau

modificarea acti'itatii.

CSpectaculosC

Reengineering nu se refera la efectuarea unor îmbunatatiri marginale sau treptate, ci la

reali&area unor salturi spectaculoase, e'idente în re&ultate. 0aca o întreprindere media se

situea&a cu 789 sub ceea ce ar trebui sau ar 'rea sa fie, nu are ne'oie de reengineering

CProceseC

?n proces de afaceri repre&inta o serie de acti'itati care preiau una sau mai multe tipuri

de intrari si care creea&a la iesire un produs care are 'aloare pentru client.

Ma4oritatea managerilor nu gândesc în termeni de proces, ci îsi concentrea&a atentia

asupra acti'itatilor, functiilor, oamenilor ori structurilor.

3



?n efort de reengineering pre&inta patru caracteristici definitorii* orientarea spre proces,

ambitia, nerespectarea regulilor caduce si utili&area creatoare a tenologiei informatice.

si, în fine, sa spunem ce D? ETE reengineering#ul. Reengineering#ul nu înseamna

automati&are, înseamna restructurareFreducere de personal si nu înseamna reorgani&are.

Esential pentru un manager este sa îsi imagine&e organi&atia ca pe un sistem comple-

orientat atât catre e-terior )mediu+ cât si ) interior )oameni si mecanisme+. Du putem sa facem

abstractie nici de aspectele umane )relatiile informale+ dar nici de aspectele CmecanicisteC

)relatiile foni specifice oricarei organi&atii. în acelasi timp însa toate acestea nu sunt suficiente,

organi&atia noastra nu este singura pe piataG ?n rol fundamental îl are cunoasterea concurentei2

unele teorii )ecologia populatiilor+ considera ciar ca nu organi&atiile se adaptea&a la mediu ci

mediul selectea&a organi&atiile capabile supra'ietuiasca. într#un mediu atât de dinamic este

important sa stim care ne este locul )concurenta, public, legislatie, cultura etc.+G5omponenta de de&'oltare si comunicare asigura cadrul prin care organi&atia se de&'olta

si comunica cu mediul ambiant2 componenta conditionara intermediara asigura supra'egerea si

controlul efecti' în organi&atie componenta administratie semnifica ideea de gestionare

)financiar, log personal etc+. /ractic ne putem imagina organi&atia ca pe un triungi* fiecare ni'el

are un rol crucial, dar, daca nu e-ista legaturi puternice între fiecare ni'el imaginea se destrama

si îsi pierde functionalitatea. 6n interiorul triungiului se gaseste CinimaC organi&atiei*

/R5EEHE. /rocesele determina structura* prin prisma careia noi întelegem, pur si simplu, unansamblu de acti'itati care, împreuna, produc un re&ultat care are 'aloare pentru clientC.

Aceasta presupune ca fiecare componenta a organi&atiei este eci'alenta cu o acti'itate,

organi&atia ca întreg un ansamblu de acti'itati interdependente. Du mai a'em relatii între

departamente ci mai degraba relatii între acti'itati* se modifica cursul de referinta # nu mai

relatione& cu un anga4at )de e-emplu+ ci cu ceea ce acesta cunoaste si are abilitatea de a reali&a.

Doua perspecti'a este pentru unii e-trem de dura* polispeciali&area sau interdisciplinaritatea este

nu un ideal ci un obiecti' obligatoriu. Aceste idei sunt e'idente în domeniul media* di'ersitatea

duce la selecti'itate # clientul are de unde alege deci po&itia ta pe piata este fragila. Trebuie sa fii

dinamicG

5eea ce am spus pâna acum repre&inta REEDIDEERDI. ata care sunt caracteristicile

acestuia*

. mai multe posturi sunt combinate într#unui singur2

4



. anga4atii au libertate în adoptarea anumitor deci&ii fara a mai aborda

superiorul )ceea ce aduce cu sine si responsabilitatea re&ultatelor+2

. munca e împartita sec'ential* etapele se e-ecuta în ordine naturala2

. procesele au 'ersiuni multiple )în functie de situatie+2

. se reduc 'erificarile si controalele )se practica mai degraba controlul

actionai* anga4atul a'ând o larga libertate de miscare este singurul

responsabil de actele sale2 greseala atrage dupa sine sanctiunea # nu

neaparat represi'a+2

. se trece de la departament la ecipa2 se lucrea&a pe proiecte2

. fiecare anga4at are obligatia sa detina* cunostinte de ba&a despre toate etapele

procesului, cunostinte solide despre ce'a anume din proces2

întelegerea procesului ca întreg2. manageri nu sunt supra'egetori ci CantrenoriC

6ntreprinderile media au menirea de a cauta )în mediul ambiental, în e-terior+ informatii

rele'ante pe care sa le poata procesa si sa le transmita publicului. rgani&atiile media prin

urmare ar trebui sa fie construite astfel încât sa fie e-trem de fle-ibile, si sa fie capabile în orice

moment sa actione&e prompt la orice situatie noua.

rgani&area departamentala nu face decât sa construiasca anumite sabloane, sa ordone&e

si sa distribuie pe sectoare toate e'enimentele ce 'or aparea.Aceasta organi&are ofera siguranta unui sistem care identifica o solutie la fiecare

problema. 0e&a'anta4ul ei ma4or ar fi acela ca întreprinderile media astfel structurate nu 'or fi

niciodata în masura sa reactione&e prompt si eficient la nou.

rice proces din productia întreprinderii media poate fi regândit din perspecti'a

procesului si nu a departamentului., prin urmare tot ce se întâmpla într#o organi&atie este

re&ultatul unui proces, fie ca este 'orba de anga4atori, aci&itii de programe sau de ecipamente,

de reali&area unui program, etc. /rin urmare de ce sa nu plecam de la procese pentru a gasi

solutii ideale, pentru care sa cream ecipe competente, decât sa cream departamente carora sa le

distribuim procesele spre administrare1

6n România pri'ita ca industrie aflata în cri&a, mass#media are ne'oie de 5!M%ARE.

Reengineering#ul ofera o alternati'a e-trem de serioasa pentru cei care pun accent pe

calitate si nu pe cantitate.

5



Mediul )intreprinderii+ este constituit din ansamblul organi&atiilor, acti'elor si factorilor a

caror e-istenta ar putea influenta comportamentul si performantele intreprinderii.

ntreprinderea mass#media are multe trasaturi comune cu intreprinderile economice

Jclasice$, dar, asa cum 'om mai sublinia si pe parcu >>>d>=d rsul lucrarii, se si indi'iduali&ea&a

prin caracteristici specifice.

Asupra mass#media sesi&am actiunea unor factori de natura economica, politica, juridica,

tehnologicasi culturala.

0aca am scita o clasificare a organi&atiilor care pot influenta media, acestea ar fi * de

reglementare directa )precum 5DA+, de reglementare indirecta )/arlament+, la comanda

parghiilor economice )Iu'ern+, de breasla )KR+ si non-guvernamentale.)%ineinteles, nu am

insistat asupra includerii organi&atiilor mentionate in categorii mai largi.+

Teoriile asupra mediului intreprinderii identifica )si separa+ micromediul si macromediul .Micromediul este reprezentat de participantii la mediul cel mai apropiat al

intreprinderii si care afecteaza posibilitatile ei de a-si deservi clientii.

Macromediul este desemnat de fortele de societate cu raza mare de actiune, care

afecteaza toti participantii la micromediul intreprinderii.

nainte de a descrie care sunt acei participanti si acele forte, sa anali&am cate'a

caracteristici definitorii ale intreprinderii mass#media.

ata ce scrie 0a'id Randall )in Jurnalistul universal,

Editura /olirom, asi, 7==L+ despre presa scrisa* consideram afirmatiile lui 'alabile si in ca&ul media electronice *

„Rolul unui ziar este de a afla informatia proaspata despre chestiuni de interes pulic si de a

o transmite cititorilor cat mai repede si cu cat mai multa acuratete posiil, in mod cinstit si

echilirat. !sta-i tot ”.

Mass-media lucreaza, obser'am noi, cu materia prima numita informatie, pe care o

prelucreaza si o vinde, cu a4utorul unor interpusi, publicului. n mod cert mass#media pot fi

incluse nu doar in sectorul Jproductie$, ci si in cel al Jser'iciilor$, pentru ca multe informatii

oferite de presa sunt preluate ca atare si retransmise publicului, situatie in care mass#media detin

rolul de prestatori de ser'icii, mai mult de producatori ai unor Jbunuri media$.

n afara de aceasta 'i&iune Jtenica$ asupra intreprinderii media se pot anali&a impactul

media asupra publicului, etica 4urnalistilor s.a.m.d. 2 dar, in ceea ce ne pri'este, descrierea

6



intreprinderii media ar trebui sa porneasca tocmai de la identificarea materiei prime cu care

lucrea&a si de la acceptiunea public clienti.

E-ista si o alta 'i&iune asupra produselor pe care le 'and mass#media.

Mass#media ar Jcomerciali&a$ trei Jproduse$ distincte *

a+ informatia – clientii sunt ciar publicul care cauta sa#si satisfaca o necesitate, aceea

de cunoaste mediul incon4urator.

b+ distractia - clientii sunt, ca si in ca&ul de mai sus, publicul. Tele'i&iunile prin cablu 'and

distractie2

c+ audienta – clientii sunt anuntatorii. Media din categoria )a+ 'and, colateral )dar cat de

important pentru ele G+, timp sau spatiu celor care doresc sa#si promo'e&e mesa4ele.

astfel de clasificare ne arata ca de fapt a'em de#a face cu doua tipuri de clienti*

)7+ publicul , care consuma mesa4ele mass#media si 4ustifica e-istenta celor care se ba&ea&a perecepti'itatea fata de media, si )@+anuntatorii. Nom tine cont de ambele categorii.

Micromediul intreprinderii media este compus din * )7+ furni&orii de informatie – punctul

terminus este ziaristul , dar in functie de numerosi factori putem include in categoria

furni&orilor alte media )de e-emplu * agentiile de presa+, institutii

guvernamentale sau neguvernamentale s.a. 2 )@+ furni&orii de alte materii prime necesare –

precum REDEH, fabricile de artie s.a. 2 )>+ intermediarii – furni&orii de ser'icii )precum

desfacerea, tiparirea s.a.+ 2 )<+ publicul 2 ):+ concurentii 2 );+ organismele publice – precum bancile, grupurile de interese, opinia publica s.a.

Macromediul intreprinderii media il constituie * )7+ mediul economic 2 )@+ mediul tenic

si tenologic 2 )>+ mediul demografic 2 )<+ mediul cultural, social, educational 2 ):+ climatul

politic intern si international 2 );+ cadrul 4uridic.

?n ansamblu de reguli stabilite în urmă cu mai bine de două secole au determinat

structura, managementul şi performanţele firmelor de#a lungul secolelor OO şi OO. 5a re&ultat

al spectaculoaselor ino'aţii în domeniile ştiinţific, tenic şi tenologic, care au determinat

scimbări profunde la ni'elul societăţii omeneşti, se pare că a 'enit 'remea ca aceste principii să

fie abandonate şi să se adopte unele noi, adaptate la mediul economico#social actual. Astfel, mai

precis, dacă până acum, firmele au funcţionat foarte bine călău&indu#se după principiile e-puse

de Adam mit, potri'it cărora acti'itatea industrială poate fi descompusă în acti'ităţi simple,

fundamentale, în epoca economică postindustrială în care intrăm acum, firmele 'or fi ba&ate pe

7



ideea de reunificare a operaţiilor în procese coerente de afaceri. Acest lucru se reali&ea&ă prin

reengineering. Reengineering#ul nu este un alt remediu, superficial, dar rapid pe care managerii îl

pot aplica în organi&aţiile lor. Du este o "nouă mane'ră$ care permite îmbunătăţirea

spectaculoasă a calităţii produselor sau ser'iciilor oferite de firmă, ori reducerea unor procente

din costuri. El este un program menit să ridice moralul salariaţilor sau să#i moti'e&e pe cei din

sectorul 'ân&ări. 6n reengineering, 'ecile denumiri ale funcţiilor şi 'ecile aran4amente

organi&atorice – compartimente, departamente, di'i&ii etc. încetea&ă să mai conte&e. Ele sunt

rămăşiţele altei epoci. 5eea ce are importanţă este cum 'rem să organi&ăm munca astă&i, ţinând

seama de cerinţele de a&i ale pieţei şi de puterea tenologiilor actuale. /entru cel care trebuie să

reproiecte&e procesele de afaceri, modul cum lucrau înainte oamenii şi întreprinderile este

irele'ant.

5onceptul de reengineering, aplicat la această oră pe scară largă în lume, poate a'ea outilitate deosebită şi repre&intă o necesitate pentru întreprinderile din România, care astfel au

oca&ia de a se organi&a pentru 'iitor, şi nu pentru trecut, astfel încât să poată face faţă cu succes

numeroaselor pro'ocări ce 'or apărea în conte-tul unei economii globale.

0uţă Ieorgian Eduard

Purnalism şi tudii 5ultural Europene

Master# Anul

8



"iliografie

7. !AMMER, M., 5!AM/Q, P. "Reengineering#ul întreprinderii$, %ucureşti, Editura Tenică,

7==;

@. %H?, M. H. "Managementul ino'aţiei$, %ucureşti, Editura Eficient, 7==:

>. Nasile Kaceru CManagementul în culturaC Ed. utera international, %ucuresti, @88<

<. /aul Marinescu CManagementul institutiilor mediaC Ed. ?ni'ersitatii din %ucuresti, @88<

:. /aul Marinescu CManagementul institutiilor de presa din RomâniaC, Ed. /olirom, 7===

;. Adriana /rodan CManagementul resurselor umaneC Ed. ?ni'. Al. . 5u&a, asi, @88:,

. Niorel Hefter, Aurel Manolescu CManagementul resurselor umaneC Ed. 0idactica si

/edagogica, 7==:

9

reengineering-ul intreprinderii de presa

Documents