redimensionarea arhitecturii geopolitice a sistemului … · 2020. 7. 21. · ggeopolitica și-a...

1Chişinău, 2020hişinău, 2020

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRIIMINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRIIAL REPUBLICII MOLDOVAAL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE, POLITICE ȘI SOCIOLOGICEINSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE, POLITICE ȘI SOCIOLOGICE

VEACESLAV UNGUREANU

REDIMENSIONAREA ARHITECTURII GEOPOLITICE A SISTEMULUI INTERNAȚIONAL

POSTRĂZBOI RECE: ADVERSITĂȚI GEOSTRATEGICE ȘI REPLIERI DE SECURITATE

VEACESL AV UNGUREANU

Ungureanu REFERINTE_tipar.indd 1Ungureanu REFERINTE_tipar.indd 1 24.06.2020 13:18:5724.06.2020 13:18:57

2

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiUngureanu, Veaceslav.Redimensionarea arhitecturii geopolitice a sistemului internaţional: Postrăzboi rece: adversităţi geostrategice şi replieri de securitate / Veaceslav Ungureanu; recenzent ştiinţifi c: Victor Juc; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice. – Chişinău: Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, 2020 (ÎS FEP "Tipografi a Centrală"). – 236 p.

Referinţe bibliogr.: p. 220-235. – 40 ex.ISBN 978-9975-3430-0-8.327.5U 52

СZU 327.5U 52

Lucrarea este recomandată spre publicare de către

Consiliul Științific al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice

Monografi a include cercetarea științifi că a trei blocuri de probleme: fundamente

de abordare sistemică a procesului de reconfi gurare a intereselor geopolitice ale

marilor puteri și repere teoretico-metodologice de remodelare a structurii geopolitice

a sistemului internațional postrăzboi rece; evoluția situaţiei geopolitice regionale din

Europa de Sud-Est după încheierea războiului rece în contextul reconturării mediului

securității regionale și procesul de afi rmare geopolitică a Republicii Moldova între

oportunități și constrângeri de securitate; exercitarea infl uenței geopolitice de

către marile puteri asupra procesului de fortifi care a securității politice și militare a

Republicii Moldova în condițiile extinderii provocărilor asimetrice, convenționale și

hibride și mecanismul de realizare a consolidării politicilor de diversifi care a surselor

de asigurare a securităţii energetice a Republicii Moldova.

Lucrarea este destinată mediului universitar-academic, specialiștilor în domeniul

geopoliticii, securitologiei, relațiilor internaționale și politicii externe, tuturor celor

care manifestă interes față de problemele complexe abordate.

Recenzent științific: Victor JUCVictor JUC, doctor habilitat, profesor universitar, doctor habilitat, profesor universitarRedactor: Tamara Tamara OSMOCHESCUOSMOCHESCUDesign copertă: Vitalie Vitalie LECALECAProcesare computerizată: Elena Elena CURMEICURMEI

ISBN 978-9975-3430-0-8. © Veaceslav Ungureanu, 2020© Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, 2020


3

Cupr in sCupr in s

IntroducereIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

1. Redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale 1. Redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale în contextul reedificării sistemului internaţional postrăzboi receîn contextul reedificării sistemului internaţional postrăzboi rece . . . . 111.1. Reconfigurarea intereselor geopolitice ale marilor puteri: 1.1. Reconfigurarea intereselor geopolitice ale marilor puteri:

abordare sistemică abordare sistemică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111.2. Remodelarea structural-geopolitică a sistemului internațional1.2. Remodelarea structural-geopolitică a sistemului internațional

postrăzboi rece: repere teoretico-metodologice postrăzboi rece: repere teoretico-metodologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

2. Transformările geopolitice regionale din Europa de Sud-Est2. Transformările geopolitice regionale din Europa de Sud-Estdupă încheierea războiului recedupă încheierea războiului rece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 792.1. Situaţia geopolitică regională din Europa de Sud-Est 2.1. Situaţia geopolitică regională din Europa de Sud-Est

în contextul reconturării mediului securității regionaleîn contextul reconturării mediului securității regionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 792.2. Afirmarea geopolitică a Republicii Moldova între oportunități 2.2. Afirmarea geopolitică a Republicii Moldova între oportunități

și constrângeri de securitate și constrângeri de securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

3. 3. Asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova Asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova la interferența spațiilor geopolitice rivalela interferența spațiilor geopolitice rivale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1413.1. Influența geopolitică asupra procesului de fortificare 3.1. Influența geopolitică asupra procesului de fortificare

a securității politice și militare a Republicii Moldova a securității politice și militare a Republicii Moldova

în condițiile extinderii provocărilor asimetrice, în condițiile extinderii provocărilor asimetrice,

convenționale și hibride convenționale și hibride . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1413.2. Consolidarea politicilor de diversificare a surselor de asigurare 3.2. Consolidarea politicilor de diversificare a surselor de asigurare

a securităţii energetice a Republicii Moldovaa securităţii energetice a Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178

Concluzii Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215

Referinţe bibliografice Referinţe bibliografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220


5

IntroducereIntroducere

Edifi carea noului sistem internațional postrăzboi rece s-a dovedit a fi un Edifi carea noului sistem internațional postrăzboi rece s-a dovedit a fi un

proces complex și multiaspectual, care și-a găsit expresie în mai multe elabo-proces complex și multiaspectual, care și-a găsit expresie în mai multe elabo-

rări și scenarii globale propuse de către diferite școli știinţifi ce, lideri de opinie rări și scenarii globale propuse de către diferite școli știinţifi ce, lideri de opinie

și reprezentanţi ai diverselor culturi și religii. Exprimându-și oportunitatea și reprezentanţi ai diverselor culturi și religii. Exprimându-și oportunitatea

identifi cării unor forme mai constructive și mai puţin violente de interacţiune identifi cării unor forme mai constructive și mai puţin violente de interacţiune

ale actorilor internaţionali, multe modele poartă amprenta logicii confl ictu-ale actorilor internaţionali, multe modele poartă amprenta logicii confl ictu-

ale dintre poluri, acestea din urmă primind alături de tratarea tradiţională, ale dintre poluri, acestea din urmă primind alături de tratarea tradiţională,

în spirit realist, altă dimensiune, extrasă fi e din refl ectarea noilor realităţi, fi e în spirit realist, altă dimensiune, extrasă fi e din refl ectarea noilor realităţi, fi e

din speculaţii intelectuale. Cert este că polaritatea rămâne problema de bază a din speculaţii intelectuale. Cert este că polaritatea rămâne problema de bază a

confi guraţiei structurii sistemului internațional, polul fi ind abordat în sens ge-confi guraţiei structurii sistemului internațional, polul fi ind abordat în sens ge-

opolitic, dar și dintr-o perspectivă mai largă, incluzând aspecte geostrategice, opolitic, dar și dintr-o perspectivă mai largă, incluzând aspecte geostrategice,

geosecuritologice, geoeconomice, geoenergetice, georeligioase, geoculturale și geosecuritologice, geoeconomice, geoenergetice, georeligioase, geoculturale și

de altă sorginte, care în totalitatea lor sau în parte, imprimă acestui concept un de altă sorginte, care în totalitatea lor sau în parte, imprimă acestui concept un

conţinut nou cu o pondere considerabilă în procesele de confi gurare, edifi care conţinut nou cu o pondere considerabilă în procesele de confi gurare, edifi care

și redimensionare a sistemului internațional. și redimensionare a sistemului internațional.

Geopolitica și-a păstrat rolul central în realizarea politicilor externe ale Geopolitica și-a păstrat rolul central în realizarea politicilor externe ale

marilor puteri și puterilor regionale și și-a menținut importanța semnifi cati-marilor puteri și puterilor regionale și și-a menținut importanța semnifi cati-

vă în relațiile de rivalitate dintre actorii majori cu aspirații geopolitice globa-vă în relațiile de rivalitate dintre actorii majori cu aspirații geopolitice globa-

le. În această ordine de idei, „polul” refl ectă realităţile structural-geopolitice le. În această ordine de idei, „polul” refl ectă realităţile structural-geopolitice

ale sistemului internațional postrăzboi rece, deoarece lui îi revine un statut ale sistemului internațional postrăzboi rece, deoarece lui îi revine un statut

conceptual și organizaţional în explicare și înţelegere a conţinutului relaţii-conceptual și organizaţional în explicare și înţelegere a conţinutului relaţii-

lor internaţionale postrăzboi rece. Încercăm să readucem importanța gândirii lor internaţionale postrăzboi rece. Încercăm să readucem importanța gândirii

geopolitice și necesitatea aplicării acesteia în analiza reconfi gurării sistemu-geopolitice și necesitatea aplicării acesteia în analiza reconfi gurării sistemu-

lui internațional, pronunțându-ne în favoarea utilizării termenului de „pol” lui internațional, pronunțându-ne în favoarea utilizării termenului de „pol”

de sorginte geopolitică ca element fundamental de organizare structurală a de sorginte geopolitică ca element fundamental de organizare structurală a

arhitecturii geopolitice a sistemului internaţional postrăzboi rece, precizând arhitecturii geopolitice a sistemului internaţional postrăzboi rece, precizând

că această abordare exprimă o viziune mai complexă și extinsă a conceptului că această abordare exprimă o viziune mai complexă și extinsă a conceptului

geopolitic care înglobează dimensiuni ce justifi că actualitatea acestei supoziții, geopolitic care înglobează dimensiuni ce justifi că actualitatea acestei supoziții,

chiar și din perspectiva termenului de „centru”, care este ancorat pe geoeco-chiar și din perspectiva termenului de „centru”, care este ancorat pe geoeco-

nomie, aceasta fi ind parte componentă a geopoliticii, precum și în pofi da pro-nomie, aceasta fi ind parte componentă a geopoliticii, precum și în pofi da pro-

ceselor de consolidare a puterii regionale de către „centre”, statele membre ale ceselor de consolidare a puterii regionale de către „centre”, statele membre ale

acestor actori internaționali identifi că, realizează și protejează interesele geo-acestor actori internaționali identifi că, realizează și protejează interesele geo-

politice, atât cele de grup ale organizațiilor internaționale interguvernamenta-politice, atât cele de grup ale organizațiilor internaționale interguvernamenta-

le, cât și cele individuale ale statului. le, cât și cele individuale ale statului.


6

Procesele complexe de reconfi gurare a structurii geopolitice a sistemului Procesele complexe de reconfi gurare a structurii geopolitice a sistemului

internațional postrăzboi rece se afl ă într-o dimanică permanentă, deoarece internațional postrăzboi rece se afl ă într-o dimanică permanentă, deoarece

sunt determinate de evoluția evenimentelor care impulsionează redimen-sunt determinate de evoluția evenimentelor care impulsionează redimen-

sionarea arhitecturii geopolitice mondiale, ce se perindează în perioade de sionarea arhitecturii geopolitice mondiale, ce se perindează în perioade de

la confl ict la cooperare și viceversa, în cadrul intensifi cării sau diminuării a la confl ict la cooperare și viceversa, în cadrul intensifi cării sau diminuării a

rivalității relațiilor geopolitice dintre actorii majori. Instituirea sistemului in-rivalității relațiilor geopolitice dintre actorii majori. Instituirea sistemului in-

ternaţional unipolar-policentrist în prima perioadă postrăzboi rece, unipola-ternaţional unipolar-policentrist în prima perioadă postrăzboi rece, unipola-

ritatea revenindu-i Statelor Unite ale Americii, a determinat asumarea rolului ritatea revenindu-i Statelor Unite ale Americii, a determinat asumarea rolului

de de stat-hegemonstat-hegemon cu interese geopolitice mondiale și cu toate consecinţele pozi- cu interese geopolitice mondiale și cu toate consecinţele pozi-

tive și negative ce rezultă din această situaţie internaţională creată. Noua ordi-tive și negative ce rezultă din această situaţie internaţională creată. Noua ordi-

ne internaţională i-au permis Statelor Unite ale Americii să realizeze cu o mai ne internaţională i-au permis Statelor Unite ale Americii să realizeze cu o mai

mare ușurinţă, decât o făcea în timpul războiului rece, interesele sale geopo-mare ușurinţă, decât o făcea în timpul războiului rece, interesele sale geopo-

litice pe continentul Eurasiei. Cu anexarea peninsulei Crimeea și declanșarea litice pe continentul Eurasiei. Cu anexarea peninsulei Crimeea și declanșarea

confl ictului armat din Ucraina, în 2014, se fi nalizează prima etapă și începe confl ictului armat din Ucraina, în 2014, se fi nalizează prima etapă și începe

cea de-a doua etapă a perioadei postrăzboi rece, în care sunt demarate acțiuni cea de-a doua etapă a perioadei postrăzboi rece, în care sunt demarate acțiuni

geopolitice tectonice de reedificare a sistemului internațional, trecând de geopolitice tectonice de reedificare a sistemului internațional, trecând de

la cel unipolar-policentrist la cel multipolar cu o vădită nuanță geopolitică la cel unipolar-policentrist la cel multipolar cu o vădită nuanță geopolitică

promovat exclusiv de actorii statali. Într-un viitor mediu, structura arhitec-promovat exclusiv de actorii statali. Într-un viitor mediu, structura arhitec-

turii geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece ar putea suferi turii geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece ar putea suferi

noi transformări care ar confirma tendința actorilor majori, ce determină noi transformări care ar confirma tendința actorilor majori, ce determină

evoluția evenimentelor internaționale, spre multipolarism, în contextul că evoluția evenimentelor internaționale, spre multipolarism, în contextul că

marile puteri care s-au profilat geopolitic în perioada postbipolară vor con-marile puteri care s-au profilat geopolitic în perioada postbipolară vor con-

testa supremația Statelor Unite ale Americii, asigurându-și, totodată, para-testa supremația Statelor Unite ale Americii, asigurându-și, totodată, para-

metrii necesari unui statut de „pol”. Evenimentele din 11 septembrie 2001 metrii necesari unui statut de „pol”. Evenimentele din 11 septembrie 2001

au demonstrat elocvent vulnerabilitatea Statelor Unite ale Americii și gradul au demonstrat elocvent vulnerabilitatea Statelor Unite ale Americii și gradul

relativ sporit de insecuritate, cu atât mai mult că în condiţiile bipolarităţii relativ sporit de insecuritate, cu atât mai mult că în condiţiile bipolarităţii

supraputerile n-au fost supuse atacurilor într-o asemenea manieră direc-supraputerile n-au fost supuse atacurilor într-o asemenea manieră direc-

tă. Actualmente, celelalte puteri majore cu potenţial geopolitic în calitate tă. Actualmente, celelalte puteri majore cu potenţial geopolitic în calitate

de supraputere, se confruntă cu diferite handicapuri pe care încearcă să le de supraputere, se confruntă cu diferite handicapuri pe care încearcă să le

depășească, ele fiind de factură politico-militară și cultural-civilizaţională depășească, ele fiind de factură politico-militară și cultural-civilizaţională

(Japonia), socială și politico-ideologică (China), georeligioasă și socială (In-(Japonia), socială și politico-ideologică (China), georeligioasă și socială (In-

dia), geolingvistică și socială (Brazilia), geopolitică și economică (Federația dia), geolingvistică și socială (Brazilia), geopolitică și economică (Federația

Rusă), instituţional-integraţionistă în cadrul Uniunii Europene (Germania Rusă), instituţional-integraţionistă în cadrul Uniunii Europene (Germania

și Franţa), iar situația Marii Britanii urmând să fie clarificată cel puțun într-și Franţa), iar situația Marii Britanii urmând să fie clarificată cel puțun într-

un termen mediu după ieșirea din Uniunea Europeană.un termen mediu după ieșirea din Uniunea Europeană.

Politica externă a marilor puteri, fundamentată pe acțiuni de identifi care, Politica externă a marilor puteri, fundamentată pe acțiuni de identifi care,

promovare și protejare a intereselor geopolitice, determină conjunctura geo-promovare și protejare a intereselor geopolitice, determină conjunctura geo-


7

politică regională și infl uențează mediul de securitate în diverse regiuni ale politică regională și infl uențează mediul de securitate în diverse regiuni ale

spaţiului mondial. Concentrarea asupra unei regiuni geostrategice a intere-spaţiului mondial. Concentrarea asupra unei regiuni geostrategice a intere-

selor mai multor actori internaţionali, în scopul transformării acesteia într-o selor mai multor actori internaţionali, în scopul transformării acesteia într-o

zonă de interes sau sferă de infl uenţă, inevitabil duce la o rivalitate acerbă din-zonă de interes sau sferă de infl uenţă, inevitabil duce la o rivalitate acerbă din-

tre marile puteri în spaţiul geopolitic contemporan. Aceste procese concuren-tre marile puteri în spaţiul geopolitic contemporan. Aceste procese concuren-

ţiale de impact geopolitic refl ectă repercusiunile de redimensionare a relaţiilor ţiale de impact geopolitic refl ectă repercusiunile de redimensionare a relaţiilor

de cooperare dintre marile puteri ce reconfi gurează structura complexului de de cooperare dintre marile puteri ce reconfi gurează structura complexului de

securitate regională și determină nivelul de funcționare a sistemelor de asi-securitate regională și determină nivelul de funcționare a sistemelor de asi-

gurare a securității naţionale ale statelor din regiune în care au loc asemenea gurare a securității naţionale ale statelor din regiune în care au loc asemenea

evenimente geopolitice. Analiza problemelor nivelului regional de securitate evenimente geopolitice. Analiza problemelor nivelului regional de securitate

rămâne în continuare extrem de importantă și actuală în contextul evoluției rămâne în continuare extrem de importantă și actuală în contextul evoluției

transformărilor geopolitice regionale, dat fi ind faptul că marile puteri, mani-transformărilor geopolitice regionale, dat fi ind faptul că marile puteri, mani-

festându-se pe plan regional, intensifi că dinamica redimensionării arhitecturii festându-se pe plan regional, intensifi că dinamica redimensionării arhitecturii

geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece și își amplifi că propria geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece și își amplifi că propria

autoritate în procesul decizional la nivel regional și mondial. Din perspectiva autoritate în procesul decizional la nivel regional și mondial. Din perspectiva

conceptual-teoretică a securității regionale, paradigma complexelor regiona-conceptual-teoretică a securității regionale, paradigma complexelor regiona-

le de securitate s-a dovedit a fi una utilitară, fl exibilă, cu un potențial sporit le de securitate s-a dovedit a fi una utilitară, fl exibilă, cu un potențial sporit

de aplicabilitate, elucidând arhitectura geopolitică regională, interdependența de aplicabilitate, elucidând arhitectura geopolitică regională, interdependența

dintre actorii unei regiuni și interacțiunea acestora cu marile puteri. Totodată, dintre actorii unei regiuni și interacțiunea acestora cu marile puteri. Totodată,

pentru a realiza o analiză pertinentă a mediului securității regionale, mai este pentru a realiza o analiză pertinentă a mediului securității regionale, mai este

necesar de ținut cont și de aspectele securității naționale ale actorilor din re-necesar de ținut cont și de aspectele securității naționale ale actorilor din re-

giune, dar și de contextul internațional. În prezent, procesele de transformare giune, dar și de contextul internațional. În prezent, procesele de transformare

a conjuncturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est și de reconturare a conjuncturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est și de reconturare

a mediului securității regionale determină utilizarea unei noi abordări pri-a mediului securității regionale determină utilizarea unei noi abordări pri-

vind semnifi cația regiunii în evoluția redimensionării arhitecturii geopolitice vind semnifi cația regiunii în evoluția redimensionării arhitecturii geopolitice

a sistemului internațional postrăzboi rece, de asemenea, ele impun și aplicarea a sistemului internațional postrăzboi rece, de asemenea, ele impun și aplicarea

unei noi viziuni în a analiza rolul și locul regiunii în ecuația de identifi care, unei noi viziuni în a analiza rolul și locul regiunii în ecuația de identifi care,

promovare și realizare a intereselor geopolitice globale ale marilor puteri. promovare și realizare a intereselor geopolitice globale ale marilor puteri.

Acțiunile de aderare ale statelor din Europa de Sud-Est la Organizația Acțiunile de aderare ale statelor din Europa de Sud-Est la Organizația

Nord-Atlantică și Uniunea Europeană sunt procese integraționiste de rivali-Nord-Atlantică și Uniunea Europeană sunt procese integraționiste de rivali-

tate geopolitică cu Federația Rusă, care provoacă indubitabil reacţie simetrică tate geopolitică cu Federația Rusă, care provoacă indubitabil reacţie simetrică

din partea acesteia pentru a-și reitera poziţia sa de mare putere în raport cu din partea acesteia pentru a-și reitera poziţia sa de mare putere în raport cu

Statele Unite ale Americii. În cele din urmă, miza efortului Statelor Unite ale Statele Unite ale Americii. În cele din urmă, miza efortului Statelor Unite ale

Americii este rolul pe termen lung în Europa, dat fi ind faptul că o nouă Europă Americii este rolul pe termen lung în Europa, dat fi ind faptul că o nouă Europă

încă se conturează, în condițiile noilor transformări ale arhitecturii geopolitice încă se conturează, în condițiile noilor transformări ale arhitecturii geopolitice

regionale, rămânând în continuare, din punct de vedere geopolitic, o parte a regionale, rămânând în continuare, din punct de vedere geopolitic, o parte a

spațiului euroatlantic, extinderea Alianței Nord-Atlantice fi ind una esențială. spațiului euroatlantic, extinderea Alianței Nord-Atlantice fi ind una esențială.


8

Urmare a confruntărilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Fede-Urmare a confruntărilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Fede-

raţia Rusă pentru sfera de infl uenţă în Europa de Sud-Est, se constată existenţa raţia Rusă pentru sfera de infl uenţă în Europa de Sud-Est, se constată existenţa

unor repercusiuni care determină dinamica evoluţiei proceselor de asigurare unor repercusiuni care determină dinamica evoluţiei proceselor de asigurare

a securităţii naționale a statelor din regiune. Declanșarea războaielor hibride a securităţii naționale a statelor din regiune. Declanșarea războaielor hibride

de către Federația Rusă, în perioada postrăzboi rece, împotriva statelor din de către Federația Rusă, în perioada postrăzboi rece, împotriva statelor din

spațiul postsovietic reprezintă acțiuni ale politicii externe de semnifi cație geo-spațiul postsovietic reprezintă acțiuni ale politicii externe de semnifi cație geo-

politică cu scopul de a proteja sfera sa de infl uenţă, apelând inclusiv și la forța politică cu scopul de a proteja sfera sa de infl uenţă, apelând inclusiv și la forța

militară pentru a contracara procesul de extindere a Organizației Nord-Atlan-militară pentru a contracara procesul de extindere a Organizației Nord-Atlan-

tice și Uniunii Europene spre Est. tice și Uniunii Europene spre Est.

Situația geopolitică a Republicii Moldova este condiționată de Situația geopolitică a Republicii Moldova este condiționată de zona-tamponzona-tampon, ,

între sferele de infl uență geopolitică, în care se afl ă, unde se ciocnesc intere-între sferele de infl uență geopolitică, în care se afl ă, unde se ciocnesc intere-

sele geopolitice ale marilor puteri exercitând o presiune geopolitică puternică sele geopolitice ale marilor puteri exercitând o presiune geopolitică puternică

asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. În același timp, securitatea asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. În același timp, securitatea

naţională a Republicii Moldova, fi ind dependentă de fl uctuaţiile intereselor naţională a Republicii Moldova, fi ind dependentă de fl uctuaţiile intereselor

geopolitice ale actorilor majori, solicită în permanență o abordare pragmati-geopolitice ale actorilor majori, solicită în permanență o abordare pragmati-

că cu o viziune geopolitică regională pe termen mediu și lung. Din punct de că cu o viziune geopolitică regională pe termen mediu și lung. Din punct de

vedere geopolitic, Republica Moldova este eminamente o putere mică, a cărei vedere geopolitic, Republica Moldova este eminamente o putere mică, a cărei

securitate se dovedește a fi vulnerabilă la riscurile și ameninţările care sunt securitate se dovedește a fi vulnerabilă la riscurile și ameninţările care sunt

furnizate ca urmare a impactului intereselor geopolitice ale marilor puteri furnizate ca urmare a impactului intereselor geopolitice ale marilor puteri

asupra asupra zonei-tamponzonei-tampon în care este poziţionată. Notăm, Republica Moldova are în care este poziţionată. Notăm, Republica Moldova are

nevoie de reforme substanțiale în domeniul securității naționale. Realizarea nevoie de reforme substanțiale în domeniul securității naționale. Realizarea

acestui deziderat depinde în mare măsură de relaţiile geopolitice ale marilor acestui deziderat depinde în mare măsură de relaţiile geopolitice ale marilor

puteri, la baza cărora se afl ă interesele geostrategice din regiunea Europei de puteri, la baza cărora se afl ă interesele geostrategice din regiunea Europei de

Sud-Est, care exercită un impact asupra dimensiunii geopolitice a securității Sud-Est, care exercită un impact asupra dimensiunii geopolitice a securității

naționale a Republicii Moldova. Totodată, riscurile și ameninţările ce pericli-naționale a Republicii Moldova. Totodată, riscurile și ameninţările ce pericli-

tează componentele politică, militară și energetică a securității naționale sunt tează componentele politică, militară și energetică a securității naționale sunt

generate de factorul extern și necesită a fi abordate în termeni geopolitici. De generate de factorul extern și necesită a fi abordate în termeni geopolitici. De

asemenea, un rol incontestabil substanţial în consolidarea securității naționale asemenea, un rol incontestabil substanţial în consolidarea securității naționale

îl va juca locul pe care îl va ocupa Republica Moldova în aranjamentele arhi-îl va juca locul pe care îl va ocupa Republica Moldova în aranjamentele arhi-

tecturii geopolitice ale securităţii regionale, ceea ce ar contribui în fi nal și la tecturii geopolitice ale securităţii regionale, ceea ce ar contribui în fi nal și la

modifi carea statutului Republicii Moldova din cel de consumator în furnizor modifi carea statutului Republicii Moldova din cel de consumator în furnizor

de securitate regională. Accentuăm că statutul de neutralitate permanentă este de securitate regională. Accentuăm că statutul de neutralitate permanentă este

elementul esențial în realizarea procesului de redimensionare a unei noi para-elementul esențial în realizarea procesului de redimensionare a unei noi para-

digme de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova în care dimen-digme de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova în care dimen-

siunea geopolitică va fi una fundamentală, ce va oferi noi viziuni de diminuare siunea geopolitică va fi una fundamentală, ce va oferi noi viziuni de diminuare

a vulnerabilităților și de fortifi care a capacităților de identifi care, prevenire și a vulnerabilităților și de fortifi care a capacităților de identifi care, prevenire și

contracarare a noilor riscuri și ameninţări cu caracter geopolitic fl uctuant la contracarare a noilor riscuri și ameninţări cu caracter geopolitic fl uctuant la


9

adresa securității naționale. Prin urmare, Republica Moldova a devenit o sursă adresa securității naționale. Prin urmare, Republica Moldova a devenit o sursă

de insecuritate latentă, însă grație contextului geopolitic regional, încearcă să de insecuritate latentă, însă grație contextului geopolitic regional, încearcă să

edifi ce o nouă abordare a securității naționale care va elimina toate constrân-edifi ce o nouă abordare a securității naționale care va elimina toate constrân-

gerile în aprofundarea relațiilor de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică, asu-gerile în aprofundarea relațiilor de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică, asu-

mându-și, totodată, un rol important în arhitectura de securitate europeană și mându-și, totodată, un rol important în arhitectura de securitate europeană și

devenind un partener predictibil și furnizor de securitate regională. devenind un partener predictibil și furnizor de securitate regională.

Asigurarea securităţii unei mici puteri cum este Republica Moldova con-Asigurarea securităţii unei mici puteri cum este Republica Moldova con-

tează nu atât dimensiunea geografi că, cât amplasarea sa geopolitică prin pris-tează nu atât dimensiunea geografi că, cât amplasarea sa geopolitică prin pris-

ma importanţei pe care o are pentru realizarea intereselor geostrategice ale ma importanţei pe care o are pentru realizarea intereselor geostrategice ale

marilor puteri în Europa de Sud-Est. Existența avantajelor, dar și a riscurilor marilor puteri în Europa de Sud-Est. Existența avantajelor, dar și a riscurilor

securității naționale a Republicii Moldova, ca urmare a reconfi gurării arhitec-securității naționale a Republicii Moldova, ca urmare a reconfi gurării arhitec-

turii geopolitice regionale și a mediului securității regionale, indică prezența turii geopolitice regionale și a mediului securității regionale, indică prezența

atât a enormelor oportunități privind diminuarea provocărilor la adresa com-atât a enormelor oportunități privind diminuarea provocărilor la adresa com-

ponentelor securității politice, securității militare și securității energetice ale ponentelor securității politice, securității militare și securității energetice ale

Republicii Moldova, care pot fi consolidate prin abandonarea Republicii Moldova, care pot fi consolidate prin abandonarea zonei-tamponzonei-tampon

în care se afl ă Republica Moldova, și anume prin mecanisme integraţioniste în care se afl ă Republica Moldova, și anume prin mecanisme integraţioniste

de orientare euroatlantică, cât și a probabilității conservării statutului de de orientare euroatlantică, cât și a probabilității conservării statutului de stat-stat-tampontampon între Occident și Federația Rusă cu păstrarea statutului de neutralitate între Occident și Federația Rusă cu păstrarea statutului de neutralitate

permanentă, desconsiderat de factorul geopolitic extern prin menținerea con-permanentă, desconsiderat de factorul geopolitic extern prin menținerea con-

tingentului militar și a munițiilor în raioanele de est ale Republicii Moldova tingentului militar și a munițiilor în raioanele de est ale Republicii Moldova

și sistarea relațiilor de cooperare cu Organizația Nord-Atlantică și Uniunea și sistarea relațiilor de cooperare cu Organizația Nord-Atlantică și Uniunea

Europeană pe dimensiunea de securitate și apărare, acțiuni ce vor amplifi ca Europeană pe dimensiunea de securitate și apărare, acțiuni ce vor amplifi ca

amenințările și vor intensifi ca riscurile, în rezultat diminuând capacitatea de amenințările și vor intensifi ca riscurile, în rezultat diminuând capacitatea de

asigurare a securității naționale.asigurare a securității naționale.

Actualmente, capabilitatea Republicii Moldova de a depăși riscurile și ame-Actualmente, capabilitatea Republicii Moldova de a depăși riscurile și ame-

ninţările geopolitice externe pe dimensiunea politică, militară și energetică a ninţările geopolitice externe pe dimensiunea politică, militară și energetică a

securităţii naţionale este insufi cientă, prin urmare, fortifi carea potențialului securităţii naţionale este insufi cientă, prin urmare, fortifi carea potențialului

geopolitic care ar contribui la diminuarea acestor provocări, generate în spe-geopolitic care ar contribui la diminuarea acestor provocări, generate în spe-

cial de conjunctura geopolitică regională din Europa de Sud-Est, dar și de sta-cial de conjunctura geopolitică regională din Europa de Sud-Est, dar și de sta-

tutul geopolitic al neutralității permanente, trebuie să devină un obiectiv fun-tutul geopolitic al neutralității permanente, trebuie să devină un obiectiv fun-

damental în redimensionarea paradigmei de asigurare a securității naționale a damental în redimensionarea paradigmei de asigurare a securității naționale a

Republicii Moldova. Republicii Moldova.


1111

11.. REDIMENSIONAREA ARHITECTURII GEOPOLITICEREDIMENSIONAREA ARHITECTURII GEOPOLITICEMONDIALE ÎN CONTEXTUL REEDIF ICĂRI I MONDIALE ÎN CONTEXTUL REEDIF ICĂRI I SISTEMULUI INTERNAŢIONAL POSTRĂZBOI RECESISTEMULUI INTERNAŢIONAL POSTRĂZBOI RECE

În acest capitol sunt incluse unele repere de abordare sistemică a inte-În acest capitol sunt incluse unele repere de abordare sistemică a inte-

reselor geopolitice ale marilor puteri și de analiză teoretico-metodologică a reselor geopolitice ale marilor puteri și de analiză teoretico-metodologică a

remodelării structurii geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece, remodelării structurii geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece,

care servesc în calitate de suport necesar pentru valorifi carea subiectelor ce care servesc în calitate de suport necesar pentru valorifi carea subiectelor ce

urmează a fi supuse cercetării științifi ce. Primul subcapitol conține analiza urmează a fi supuse cercetării științifi ce. Primul subcapitol conține analiza

reconfi gurării intereselor geopolitice ale marilor puteri prin identifi carea, re-reconfi gurării intereselor geopolitice ale marilor puteri prin identifi carea, re-

alizarea și apărarea acestora în diferite regiuni ale mapamondului, edifi când alizarea și apărarea acestora în diferite regiuni ale mapamondului, edifi când

zone de interes și sfere de infl uență, care determină procesul de redimensio-zone de interes și sfere de infl uență, care determină procesul de redimensio-

nare a arhitecturii geopolitice mondiale a sistemului internațional postrăzboi nare a arhitecturii geopolitice mondiale a sistemului internațional postrăzboi

rece. Al doilea subcapitol înglobează baza epistemologică și suportul teoreti-rece. Al doilea subcapitol înglobează baza epistemologică și suportul teoreti-

co-metodologic de realizare a investigaţiilor, reliefând elaborările științifi ce co-metodologic de realizare a investigaţiilor, reliefând elaborările științifi ce

în domeniu care examinează evoluția remodelării structural-geopolitice a în domeniu care examinează evoluția remodelării structural-geopolitice a

reedifi cării sistemului internațional postrăzboi rece.reedifi cării sistemului internațional postrăzboi rece.

1.1. 1.1. Reconfigurarea intereselor geopolitice ale marilor puteriReconfigurarea intereselor geopolitice ale marilor puteri: : abordare sistemicabordare sistemică

Realitățile evolutive ale procesului de transformare postrăzboi rece au Realitățile evolutive ale procesului de transformare postrăzboi rece au

determinat cercetătorii științifi ci, oamenii politici și analiștii să se antreneze determinat cercetătorii științifi ci, oamenii politici și analiștii să se antreneze

în activități de defi nire a modelului de ordine mondială postbipolară, luând în activități de defi nire a modelului de ordine mondială postbipolară, luând

ca suport de referință reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale în ca suport de referință reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale în

curs de desfășurare și, implicit, reedifi carea sistemului internațional postrăz-curs de desfășurare și, implicit, reedifi carea sistemului internațional postrăz-

boi rece. În urma dezintegrării sistemului socialist, în Europa s-au produs boi rece. În urma dezintegrării sistemului socialist, în Europa s-au produs

replieri importante, marcate de redimensionarea sferelor de infl uență geo-replieri importante, marcate de redimensionarea sferelor de infl uență geo-

politică ale actorilor majori și opțiunile statelor din spațiile postsocialist și politică ale actorilor majori și opțiunile statelor din spațiile postsocialist și

postsovietic. Ordinea mondială de la sfârșitul sec. XX și al doilea deceniu postsovietic. Ordinea mondială de la sfârșitul sec. XX și al doilea deceniu

al sec. XXI s-a caracterizat prin lipsa relațiilor și actorilor noi, iar sistemul al sec. XXI s-a caracterizat prin lipsa relațiilor și actorilor noi, iar sistemul

internațional, edifi cat pe concepțiile echilibrului de forțe și confl ictului din-internațional, edifi cat pe concepțiile echilibrului de forțe și confl ictului din-

tre cele două supraputeri, era înlocuit cu o altă realitate.tre cele două supraputeri, era înlocuit cu o altă realitate.

Termenul geopolitic de sorginte realistă Termenul geopolitic de sorginte realistă polaritatepolaritate continuă să fi e utili- continuă să fi e utili-

zat pentru defi nirea structurii sistemului internațional și confi gurației ordi-zat pentru defi nirea structurii sistemului internațional și confi gurației ordi-

nii mondiale, dat fi ind faptul că geopolitica, în opinia noastră, și-a păstrat nii mondiale, dat fi ind faptul că geopolitica, în opinia noastră, și-a păstrat


1212

rolul determrolul determinant în competiția pentru supremația mondială. Considerăm inant în competiția pentru supremația mondială. Considerăm

că una dintre cele mai explicite tipologii ale ordinii mondiale prin aplicarea că una dintre cele mai explicite tipologii ale ordinii mondiale prin aplicarea

polarității a fost realizată de S. Huntington, care deosebește polarității a fost realizată de S. Huntington, care deosebește ordinea multipo-ordinea multipo-larălară, când trei și mai mulți actori majori se afl ă în raporturi de cooperare și , când trei și mai mulți actori majori se afl ă în raporturi de cooperare și

de competiție, soluționarea problemelor majore solicitând efortul conjugat al de competiție, soluționarea problemelor majore solicitând efortul conjugat al

tuturor principalelor puteri și balanța de forțe neadmițând unilateralitatea; tuturor principalelor puteri și balanța de forțe neadmițând unilateralitatea;

ordinea bipolarăordinea bipolară este asigurată de două supraputeri aproximativ egale prin este asigurată de două supraputeri aproximativ egale prin

potențial, aflate în raporturi de alternare a perioadelor de cooperare și de potențial, aflate în raporturi de alternare a perioadelor de cooperare și de

conflict, relațiile bilaterale determinând în totalitate agenda internațională, conflict, relațiile bilaterale determinând în totalitate agenda internațională,

iar extinderea sferelor de infl uență geopolitică se realizează fi e prin forma-iar extinderea sferelor de infl uență geopolitică se realizează fi e prin forma-

rea coaliției de state satelite, fi e în forma războaielor prin procură în cazul rea coaliției de state satelite, fi e în forma războaielor prin procură în cazul

statelor nealineate, fi ind folosiți interpuși; statelor nealineate, fi ind folosiți interpuși; ordinea unipolarăordinea unipolară este asigurată de este asigurată de

o singură supraputere, iar celelalte state nu se dovedesc a fi decât puteri mi-o singură supraputere, iar celelalte state nu se dovedesc a fi decât puteri mi-

nore, fi ind imposibilă o formulă de coaliție care ar fi în măsură să împiedice nore, fi ind imposibilă o formulă de coaliție care ar fi în măsură să împiedice

supraputerea să acționeze unilateral [1, p. 35-38]. E.-O. Czempiel susține că supraputerea să acționeze unilateral [1, p. 35-38]. E.-O. Czempiel susține că

termenii de termenii de unipolaritateunipolaritate și și multipolaritatemultipolaritate sunt aplicați conceptual ca teorie sunt aplicați conceptual ca teorie

și ca fapt, menționând că Statele Unite ale Americii au acționat în mod unila-și ca fapt, menționând că Statele Unite ale Americii au acționat în mod unila-

teral, în cazul Irakului, dar, în realitate, au acționat în mod multilateral, prin-teral, în cazul Irakului, dar, în realitate, au acționat în mod multilateral, prin-

tr-o coaliție. În opinia sa, termenii pot fi abordați în sens dublu, tr-o coaliție. În opinia sa, termenii pot fi abordați în sens dublu, de strategii și de strategii și atitudiniatitudini și și de distribuire a puteriide distribuire a puterii, în ultimul caz fi gurând și bipolaritatea, din , în ultimul caz fi gurând și bipolaritatea, din

condițiile războiului rece. E.-O. Czempiel subliniază că actualmente Statele condițiile războiului rece. E.-O. Czempiel subliniază că actualmente Statele

Unite ale Americii dețin o anumită hegemonie, totodată sunt prezente și alte Unite ale Americii dețin o anumită hegemonie, totodată sunt prezente și alte

centre de putere ce se dovedește a fi foarte difi cil de determinat dacă avem o centre de putere ce se dovedește a fi foarte difi cil de determinat dacă avem o

lume unipolară sau o lume multipolară, evidențiind că unipolaritatea nu este lume unipolară sau o lume multipolară, evidențiind că unipolaritatea nu este

frecventă, iar în perioada postbipolară Statele Unite ale Americii acționează frecventă, iar în perioada postbipolară Statele Unite ale Americii acționează

multilateral, însă decid în mod unilateral.multilateral, însă decid în mod unilateral.

Zb. Brzezinski a supus analizei asumarea de către Statele Unite ale Ame-Zb. Brzezinski a supus analizei asumarea de către Statele Unite ale Ame-

ricii a rolului de ricii a rolului de stat-hegemonstat-hegemon, cu toate consecințele care provin din această , cu toate consecințele care provin din această

calitate în condițiile postrăzboi rece, reconfi gurarea arhitecturii geopolitice calitate în condițiile postrăzboi rece, reconfi gurarea arhitecturii geopolitice

mondiale oferindu-le, în același timp, posibilități suplimentare pentru a-și mondiale oferindu-le, în același timp, posibilități suplimentare pentru a-și

promova interesele geopolitice pe continentul Eurasia. În opinia sa, al doi-promova interesele geopolitice pe continentul Eurasia. În opinia sa, al doi-

lea deceniu al sec. XXI a fost marcat de transformări dramatice în politica lea deceniu al sec. XXI a fost marcat de transformări dramatice în politica

mondială și astfel problema de bază constă în faptul dacă Statele Unite ale mondială și astfel problema de bază constă în faptul dacă Statele Unite ale

Americii dispun de potențial pentru a face față relațiilor complexe de pute-Americii dispun de potențial pentru a face față relațiilor complexe de pute-

re și a exercita supremația la nivel global. Eurasia este declarată drept tabla re și a exercita supremația la nivel global. Eurasia este declarată drept tabla

de șah pe care continuă să se producă bătălia pentru supremația mondială, de șah pe care continuă să se producă bătălia pentru supremația mondială,

această luptă implicând și componenta militară a geopoliticii, geostrategia această luptă implicând și componenta militară a geopoliticii, geostrategia


1313

[2, p. 40-62]. De fapt, Zb. Brzezinski a reactualizat ideile lui H. Mackinder, [2, p. 40-62]. De fapt, Zb. Brzezinski a reactualizat ideile lui H. Mackinder,

potrivit cărora deosebirile esențiale dintre marile puteri maritime și cele potrivit cărora deosebirile esențiale dintre marile puteri maritime și cele

continentale constau din amplasarea geografi că a acestora pentru continentale constau din amplasarea geografi că a acestora pentru centrali-centrali-tateatatea regiunii pivot, având un rol substanțial în competiția pentru suprema- regiunii pivot, având un rol substanțial în competiția pentru suprema-

ția mondială. Defi nind epicentrul fenomenelor geopolitice și pornind de la ția mondială. Defi nind epicentrul fenomenelor geopolitice și pornind de la

conceptul de centru geografi c, expertul reliefa că un stat trebuie să fi e ca-conceptul de centru geografi c, expertul reliefa că un stat trebuie să fi e ca-

pabil să ocupe un loc central pentru a putea domina în ecuația de putere. pabil să ocupe un loc central pentru a putea domina în ecuația de putere.

Conform lui H. Mackinder, acest loc central este Conform lui H. Mackinder, acest loc central este pivotul sau inima lumiipivotul sau inima lumii(heartland)(heartland), unde se concentrează toată dinamica geopolitică a lumii, deți-, unde se concentrează toată dinamica geopolitică a lumii, deți-

nut de imensul spațiu din interiorul Eurasiei, cine va domina acest spațiu se nut de imensul spațiu din interiorul Eurasiei, cine va domina acest spațiu se

poate considera stăpânul întregii lumi. În acest spațiu au existat și continuă poate considera stăpânul întregii lumi. În acest spațiu au existat și continuă

să existe condiții pentru crearea unei mari puteri geopolitice pentru statul să existe condiții pentru crearea unei mari puteri geopolitice pentru statul

care va deținecare va deține heartland-ul heartland-ul, actualmente fi ind Federația Rusă, care este prote-, actualmente fi ind Federația Rusă, care este prote-

jată de o centură de obstacole naturale ca Siberia, lanțul Munților Himalaya, jată de o centură de obstacole naturale ca Siberia, lanțul Munților Himalaya,

Deșertul Gobi și Podișul Tibet, toate formând o centură numită Deșertul Gobi și Podișul Tibet, toate formând o centură numită inner cres-inner cres-centcent (cornul/semicercul interior), dincolo de care se desfășoară (cornul/semicercul interior), dincolo de care se desfășoară coastlandscoastlands (teritoriile litorale), respectiv Europa de Vest, Orientul Mijlociu, Asia de Sud (teritoriile litorale), respectiv Europa de Vest, Orientul Mijlociu, Asia de Sud

și Asia de Est, iar mai departe – un corn insular, care include Marea Britanie, și Asia de Est, iar mai departe – un corn insular, care include Marea Britanie,

Japonia și Statele Unite. Totodată, H. Mackinder a acreditat opinia că orice Japonia și Statele Unite. Totodată, H. Mackinder a acreditat opinia că orice

mare putere continentală care ar cuceri o poziție dominantă în zona mare putere continentală care ar cuceri o poziție dominantă în zona pivotului pivotului geografi c (Heartland)geografi c (Heartland) poate învălui de la fl ancuri lumea maritimă. În acest poate învălui de la fl ancuri lumea maritimă. În acest

sens, el avertiza împotriva unei apropieri ruso-germane, situație geopolitică sens, el avertiza împotriva unei apropieri ruso-germane, situație geopolitică

relevantă și în perioada postrăzboi rece, sau chiar a unei alianțe chino-ja-relevantă și în perioada postrăzboi rece, sau chiar a unei alianțe chino-ja-

poneze care să înlocuiască Rusia în zona pivot, ce ar produce un dezechi-poneze care să înlocuiască Rusia în zona pivot, ce ar produce un dezechi-

libru de putere în favoarea statului pivot. Potrivit lui H. Mackinder, teoria libru de putere în favoarea statului pivot. Potrivit lui H. Mackinder, teoria

geopolitică ageopolitică a Heartland-ului accentuează ideea că insula mondială Eurasia Heartland-ului accentuează ideea că insula mondială Eurasia

este înconjurată de oceanul mondial, în mod inevitabil, datorită poziției este înconjurată de oceanul mondial, în mod inevitabil, datorită poziției

geostrategice, acest spațiu va fi locul disputelor dintre marile puteri, în spri-geostrategice, acest spațiu va fi locul disputelor dintre marile puteri, în spri-

jinul celor afi rmate, cercetătorul sintetizează următoarea formulă: jinul celor afi rmate, cercetătorul sintetizează următoarea formulă: Cine stă-Cine stă-pânește Europa de Est, domină Heartland-ul; cine stăpânește Heartland-ul, pânește Europa de Est, domină Heartland-ul; cine stăpânește Heartland-ul, domină Insula Mondială; cine stăpânește Insula Mondială, domină Lumeadomină Insula Mondială; cine stăpânește Insula Mondială, domină Lumea[3, p. 31, 44, 62, 150]. Zb. Brzezinski a fost de părere că rolul pe care-l ocupă [3, p. 31, 44, 62, 150]. Zb. Brzezinski a fost de părere că rolul pe care-l ocupă

Statele Unite ale Americii privind controlul asupra „pământului de mijloc” Statele Unite ale Americii privind controlul asupra „pământului de mijloc”

echivalat cu dominația la nivel global și nu este deloc întâmplător că unul echivalat cu dominația la nivel global și nu este deloc întâmplător că unul

dintre obiectivele majore ale Statelor Unite rezidă în a nu admite apariția dintre obiectivele majore ale Statelor Unite rezidă în a nu admite apariția

unui concurent eurasiatic de succes, aplicând, în acest scop, diferite strategii unui concurent eurasiatic de succes, aplicând, în acest scop, diferite strategii

și mecanisme, inclusiv realizările sistemului democratic american.și mecanisme, inclusiv realizările sistemului democratic american.


1414

J. Ikenberry împărtășește, în mare parte, ideile expuse de Zb. Brzezinski, J. Ikenberry împărtășește, în mare parte, ideile expuse de Zb. Brzezinski,

susținând că reconfi gurarea arhitecturii geopolitice a sistemul internațional susținând că reconfi gurarea arhitecturii geopolitice a sistemul internațional

postrăzboi rece se dovedește a fi de tip hegemonist, deoarece a fost concen-postrăzboi rece se dovedește a fi de tip hegemonist, deoarece a fost concen-

trată pe politica externă a Statelor Unite ale Americii, care s-a dovedit a fi trată pe politica externă a Statelor Unite ale Americii, care s-a dovedit a fi

un mecanism de realizare a intereselor sale geopolitice în plan mondial. S. un mecanism de realizare a intereselor sale geopolitice în plan mondial. S.

Lanțov și V. Acikasov menționează că interesele geopolitice asigură marilor Lanțov și V. Acikasov menționează că interesele geopolitice asigură marilor

puteri poziții dominante în cadrul structurilor economice ale relațiilor in-puteri poziții dominante în cadrul structurilor economice ale relațiilor in-

ternaționale și sferei militaro-strategice, iar în condițiile globalizării Statele ternaționale și sferei militaro-strategice, iar în condițiile globalizării Statele

Unite ale Americii, fi ind unica supraputere și neavând concurenți geopolitici Unite ale Americii, fi ind unica supraputere și neavând concurenți geopolitici

deopotrivă, au obținut posibilitatea de a-și amplifi ca valoarea geopolitică pe deopotrivă, au obținut posibilitatea de a-și amplifi ca valoarea geopolitică pe

continentul european datorită aliaților din spațiul geopolitic postsocialist al continentul european datorită aliaților din spațiul geopolitic postsocialist al

arealului european [4, p. 138]. J. Nye a aderat, de asemenea, la supozițiile lui arealului european [4, p. 138]. J. Nye a aderat, de asemenea, la supozițiile lui

Zb. Brzezinski, a afi rmat că Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi singu-Zb. Brzezinski, a afi rmat că Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi singu-

rul hegemon veritabil, singura supraputere cu interese geopolitice globale și rul hegemon veritabil, singura supraputere cu interese geopolitice globale și

posibilități de a le realiza. Având ca suport de referință supozițiile elaborate posibilități de a le realiza. Având ca suport de referință supozițiile elaborate

de E. O. Czempiel și de H. Kissinger, considerăm că Statele Unite ale Ameri-de E. O. Czempiel și de H. Kissinger, considerăm că Statele Unite ale Ameri-

cii decid în mod unilateral și acționează în coaliție, pe când Federația Rusă cii decid în mod unilateral și acționează în coaliție, pe când Federația Rusă

decide și acționează de una singură, totodată, Statele Unite au beneficiat de decide și acționează de una singură, totodată, Statele Unite au beneficiat de

creșterea numărului aliaților după încheierea conflagrației globale bipola-creșterea numărului aliaților după încheierea conflagrației globale bipola-

re, în timp ce Federația Rusă a păstrat un număr în scădere de aliați, chiar re, în timp ce Federația Rusă a păstrat un număr în scădere de aliați, chiar

și în pofida menținerii spațiului postsovietic în sfera sa de influență geopo-și în pofida menținerii spațiului postsovietic în sfera sa de influență geopo-

litică. De asemenea, Federația Rusă, amplificând nivelul de neîncredere al litică. De asemenea, Federația Rusă, amplificând nivelul de neîncredere al

relațiilor de parteneriat și cooperare cu unele state din cadrul Comunității relațiilor de parteneriat și cooperare cu unele state din cadrul Comunității

Statelor Independente, mai ales după evenimentele militare din Georgia Statelor Independente, mai ales după evenimentele militare din Georgia

în 2008 și Ucraina în 2014, condiții în care au fost aplicate contramăsuri în 2008 și Ucraina în 2014, condiții în care au fost aplicate contramăsuri

economico-comerciale și financiar-bancare de către Occident, n-a reușit economico-comerciale și financiar-bancare de către Occident, n-a reușit

să încorporeze și alți aliați, iar parteneriatele anunțate în cadrul BRICSsă încorporeze și alți aliați, iar parteneriatele anunțate în cadrul BRICS

(Brazilia, Rusia, India, China și Republica Sud-Africană) și OCS (Organi-(Brazilia, Rusia, India, China și Republica Sud-Africană) și OCS (Organi-

zația pentru Cooperare de la Shanghai) se dovedesc a fi de perspectivă, dar zația pentru Cooperare de la Shanghai) se dovedesc a fi de perspectivă, dar

încă n-au confirmat și nu există nici un raționament valid că aceste grupări încă n-au confirmat și nu există nici un raționament valid că aceste grupări

vor deveni alianțe solide și efi ciente.vor deveni alianțe solide și efi ciente.

Referindu-ne la conceptul de structură a sistemului internațional, sub-Referindu-ne la conceptul de structură a sistemului internațional, sub-

liniem că acesta este abordat nu numai din punct de vedere geopolitic în liniem că acesta este abordat nu numai din punct de vedere geopolitic în

funcție de numărul polurilor sau geoeconomic în funcție de numărul centre-funcție de numărul polurilor sau geoeconomic în funcție de numărul centre-

lor mondiale de putere, ci și ca un set de condiții constrângătoare, condiții lor mondiale de putere, ci și ca un set de condiții constrângătoare, condiții

care afectează comportamentul actorilor prin mecanisme ale socializării și care afectează comportamentul actorilor prin mecanisme ale socializării și

competiției. Conform lui K. Waltz, structura reglementează, dar nu deter-competiției. Conform lui K. Waltz, structura reglementează, dar nu deter-


1515

mină comportamentul statelor, fără a ține cont de atribuții și interacțiunii mină comportamentul statelor, fără a ține cont de atribuții și interacțiunii

[5, p. 130-143], în caz contrar s-ar da dovadă de reducționism, atribuit de [5, p. 130-143], în caz contrar s-ar da dovadă de reducționism, atribuit de

fondatorul neorealismului cercetătorilor care explică funcționarea sistemelor fondatorul neorealismului cercetătorilor care explică funcționarea sistemelor

internaționale prin focusarea asupra unităților, cum ar fi St. Hoff mann sauinternaționale prin focusarea asupra unităților, cum ar fi St. Hoff mann sau

R. Aron. În contextul abordării structurii sistemului internațional, teoria lui R. Aron. În contextul abordării structurii sistemului internațional, teoria lui

M. Kaplan, care a excelat prin elaborarea fundamentală având ca bază distri-M. Kaplan, care a excelat prin elaborarea fundamentală având ca bază distri-

buția puterii, caracterul relațiilor internaționale fi ind determinat, în această buția puterii, caracterul relațiilor internaționale fi ind determinat, în această

ordine de idei, de constrângeri în formă de reguli imuabile de comportament. ordine de idei, de constrângeri în formă de reguli imuabile de comportament.

Rămânând pe aceeași fi lieră conceptual-teoretică, vom invoca lapidar teoria Rămânând pe aceeași fi lieră conceptual-teoretică, vom invoca lapidar teoria

constructivistă a lui A. Wendt, construcție care prevede că statele se dove-constructivistă a lui A. Wendt, construcție care prevede că statele se dove-

desc a fi unitățile principale de analiză a relațiilor internaționale, structurile desc a fi unitățile principale de analiză a relațiilor internaționale, structurile

edifi catoare în cadrul sistemului sunt de caracter intersubiectiv, iar interesele edifi catoare în cadrul sistemului sunt de caracter intersubiectiv, iar interesele

și identitățile de stat sunt construite de aceste structuri sociale [6, p. 326], în și identitățile de stat sunt construite de aceste structuri sociale [6, p. 326], în

timp ce constrângerile structurale se exercită prin modifi carea costurilor și timp ce constrângerile structurale se exercită prin modifi carea costurilor și

benefi ciilor în funcție de diferite strategii.benefi ciilor în funcție de diferite strategii. V. Juc reliefează că „polul” interpretat în sens îngust, geopolitic, refl ectă V. Juc reliefează că „polul” interpretat în sens îngust, geopolitic, refl ectă

parțial realitățile din lumea contemporană, cu atât mai mult că lui îi revine parțial realitățile din lumea contemporană, cu atât mai mult că lui îi revine

un statut conceptual și organizațional elevat în tentativele de explicare și de un statut conceptual și organizațional elevat în tentativele de explicare și de

înțelegere a conținutului relațiilor internaționale postrăzboi rece. Aborda-înțelegere a conținutului relațiilor internaționale postrăzboi rece. Aborda-

rea tradițional-geopolitică a polarității, exprimată prin confruntarea globală rea tradițional-geopolitică a polarității, exprimată prin confruntarea globală

dintre puterile majore, nu este mai puțin prezentă în elaborările științifi ce dintre puterile majore, nu este mai puțin prezentă în elaborările științifi ce

din perioada postrăzboi rece, chiar dacă a pierdut parțial din relevanță și din din perioada postrăzboi rece, chiar dacă a pierdut parțial din relevanță și din

actualitate din cauza diminuării prestanței ideilor confl ictului planetar linear actualitate din cauza diminuării prestanței ideilor confl ictului planetar linear

pe motivul creșterii ponderii mai multor niveluri și ierarhii în organizarea pe motivul creșterii ponderii mai multor niveluri și ierarhii în organizarea

relațiilor internaționale. Prin urmare, când se insistă asupra structurii uni-relațiilor internaționale. Prin urmare, când se insistă asupra structurii uni-

polare a sistemului internațional, ar fi justifi cat de a identifi ca mai degrabă polare a sistemului internațional, ar fi justifi cat de a identifi ca mai degrabă

un „centru” decât un „pol”, chiar dacă mai mulți cercetători (Zb. Brzezinski, un „centru” decât un „pol”, chiar dacă mai mulți cercetători (Zb. Brzezinski,

Ch. Krauthammer, P. O`Brien) au indicat asupra tipului imperial de sistem, Ch. Krauthammer, P. O`Brien) au indicat asupra tipului imperial de sistem,

care, în ultima instanță, se reduce la hegemonia globală a Statelor Unite ale care, în ultima instanță, se reduce la hegemonia globală a Statelor Unite ale

Americii [7, p. 158-159]. În opinia cercetătorului, ordinea mondială postrăz-Americii [7, p. 158-159]. În opinia cercetătorului, ordinea mondială postrăz-

boi rece prin conținut și caracter nu a fost unipolar, din simplu motiv că nu boi rece prin conținut și caracter nu a fost unipolar, din simplu motiv că nu

existau poluri în sensul tradițional-geopolitic al termenului, care presupune existau poluri în sensul tradițional-geopolitic al termenului, care presupune

că relațiile internaționale sunt reglementate de echilibrul de puteri. Dispari-că relațiile internaționale sunt reglementate de echilibrul de puteri. Dispari-

ția inopinată a unui pol a generat replieri geostrategice atât pe plan numeric, ția inopinată a unui pol a generat replieri geostrategice atât pe plan numeric,

cât și sub aspecte calitative ale stării relațiilor internaționale [7, p. 174]. cât și sub aspecte calitative ale stării relațiilor internaționale [7, p. 174].

Complexitatea și diversitatea elaborărilor cu privire la tipul de structură Complexitatea și diversitatea elaborărilor cu privire la tipul de structură

sistemică și tiparul de ordine mondială postrăzboi rece a format, de fapt, o sistemică și tiparul de ordine mondială postrăzboi rece a format, de fapt, o


1616

adevărată „ciocnire a perspectivelor” [8, p. 411-422]. Sintetizându-le, putem adevărată „ciocnire a perspectivelor” [8, p. 411-422]. Sintetizându-le, putem

să identifi căm trei perspective: să identifi căm trei perspective: optimistăoptimistă, care prezintă lumea contemporană , care prezintă lumea contemporană

la apogeul dezvoltării tehnologice și al triumfului „rațiunii pașnice” în aface-la apogeul dezvoltării tehnologice și al triumfului „rațiunii pașnice” în aface-

rile internaționale, cea mai bună ilustrare a acestor stări de spirit regăsindu-se rile internaționale, cea mai bună ilustrare a acestor stări de spirit regăsindu-se

în elaborarea lui F. Fukuyama privind „sfârșitul istoriei”, asociat cu victo-în elaborarea lui F. Fukuyama privind „sfârșitul istoriei”, asociat cu victo-

ria democrației liberale de sorginte occidentală ca formă fi nală de guvernare ria democrației liberale de sorginte occidentală ca formă fi nală de guvernare

umană, viitorul constând în „crearea unei piețe comune a politicii mondiale”, umană, viitorul constând în „crearea unei piețe comune a politicii mondiale”,

care va diminua posibilitatea războiului și confruntărilor ideologice, fi ind care va diminua posibilitatea războiului și confruntărilor ideologice, fi ind

preocupată de rezolvarea problemelor economice, ecologice și tehnologice preocupată de rezolvarea problemelor economice, ecologice și tehnologice

cotidiene, adică „o realitate extrem de plictisitoare” [9, p. 4-18]; cotidiene, adică „o realitate extrem de plictisitoare” [9, p. 4-18]; pesimistăpesimistă, ,

care presupune că lumea contemporană este dominată de haos și anarhie cro-care presupune că lumea contemporană este dominată de haos și anarhie cro-

nică, în calitate de exemple servind asumpțiile lui R. Kaplan privind haosul nică, în calitate de exemple servind asumpțiile lui R. Kaplan privind haosul

regionalizat și clivajul Nord-Sud: prăbușirea echilibrului de putere la nivel regionalizat și clivajul Nord-Sud: prăbușirea echilibrului de putere la nivel

global și a arhitecturii de securitate fondată pe bipolaritate, procese comple-global și a arhitecturii de securitate fondată pe bipolaritate, procese comple-

mentate de criza economică din fostul „lagăr socialist”, sărăcia „lumii a treia” mentate de criza economică din fostul „lagăr socialist”, sărăcia „lumii a treia”

și confl ictele confesionale perpetuate istoric, nu contribuie decât la aprofun-și confl ictele confesionale perpetuate istoric, nu contribuie decât la aprofun-

darea stării de anarhie [10, p. 37]; darea stării de anarhie [10, p. 37]; moderatămoderată, este ancorată pe problemati-, este ancorată pe problemati-

ca stabilității relative și gestiunii sistemului internațional prin diferite for-ca stabilității relative și gestiunii sistemului internațional prin diferite for-

me de interacțiune, precum „triada comercială” definită de P. Hirst și G. me de interacțiune, precum „triada comercială” definită de P. Hirst și G.

Th ompson, care include următoarele regiuni extinse: America de Nord (cu Th ompson, care include următoarele regiuni extinse: America de Nord (cu

implicarea eventuală a Americii de Sud); Uniunea Europeană (cu eventuala implicarea eventuală a Americii de Sud); Uniunea Europeană (cu eventuala

conectare a Europei de Est și Africii de Nord); Japonia (cu extinderea arealu-conectare a Europei de Est și Africii de Nord); Japonia (cu extinderea arealu-

lui asiatico-pacifi c), atestându-se „sfârșitul geopoliticii”, care cedează întâie-lui asiatico-pacifi c), atestându-se „sfârșitul geopoliticii”, care cedează întâie-

tatea în raport cu geoeconomia, edifi cată pe competitivitate [11, p. 164-165],tatea în raport cu geoeconomia, edifi cată pe competitivitate [11, p. 164-165],

supoziție cu care nu putem fi de acord, dat fi ind faptul că geopolitica și-a supoziție cu care nu putem fi de acord, dat fi ind faptul că geopolitica și-a

păstrat rolul central în realizarea politicii externe a marilor puteri și puteri-păstrat rolul central în realizarea politicii externe a marilor puteri și puteri-

lor regionale și și-a menținut importanța semnifi cativă în rivalitatea dintre lor regionale și și-a menținut importanța semnifi cativă în rivalitatea dintre

actorii majori cu aspirații geopolitice globale. Totodată, exprimăm opinia că actorii majori cu aspirații geopolitice globale. Totodată, exprimăm opinia că

perspectiva moderată va suporta unele transformări determinate de războiul perspectiva moderată va suporta unele transformări determinate de războiul

comercial dintre Statele Unite ale Americii și Canada, precum și de alterarea comercial dintre Statele Unite ale Americii și Canada, precum și de alterarea

relațiile de cooperare dintre Statele Unite ale Americii și Mexic în contex-relațiile de cooperare dintre Statele Unite ale Americii și Mexic în contex-

tul insistenței Președintelui Statelor Unite Donald Trump de a construi zidul tul insistenței Președintelui Statelor Unite Donald Trump de a construi zidul

de protecție la granița cu Mexic, care ar prejudicia funcționalitatea Acordu-de protecție la granița cu Mexic, care ar prejudicia funcționalitatea Acordu-

lui Nord-American de Comerț Liber și ca consecință renegocierea lui va fi lui Nord-American de Comerț Liber și ca consecință renegocierea lui va fi

inevitabilă. De asemenea, Uniunea Europeană se confruntă cu un fl ux fără inevitabilă. De asemenea, Uniunea Europeană se confruntă cu un fl ux fără

precedent de imigranți ilegali proveniți din Regiunea Centrală și de Nord a precedent de imigranți ilegali proveniți din Regiunea Centrală și de Nord a

continentului african, precum și din Orientul Mijlociu, situație care provoacă continentului african, precum și din Orientul Mijlociu, situație care provoacă


1717

disensiuni interne între statele membre ale Uniunii Europene privind repar-disensiuni interne între statele membre ale Uniunii Europene privind repar-

tizarea cotelor de găzduire a imigranților. La fel și procesul de ieșire al Re-tizarea cotelor de găzduire a imigranților. La fel și procesul de ieșire al Re-

gatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, gatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană,

care, declanșând procedurile prevăzute în art.50 al Tratatului de la Lisabona, care, declanșând procedurile prevăzute în art.50 al Tratatului de la Lisabona,

creează condiții pentru diminuarea interesului Uniunii Europene față de Pro-creează condiții pentru diminuarea interesului Uniunii Europene față de Pro-

gramul Parteneriatul Estic din cadrul Politicii Europene de Vecinătate care gramul Parteneriatul Estic din cadrul Politicii Europene de Vecinătate care

este unul depășit, fi ind necesar un nivel mai avansat de cooperare în relațiile este unul depășit, fi ind necesar un nivel mai avansat de cooperare în relațiile

dintre Uniunea Europeană și statele asociate politic și integrate economic în dintre Uniunea Europeană și statele asociate politic și integrate economic în

spațiul comunitar din regiunea postsovietică pentru a aborda în profunzime spațiul comunitar din regiunea postsovietică pentru a aborda în profunzime

procesul de integrare în comunitatea europeană. În același timp, al treilea procesul de integrare în comunitatea europeană. În același timp, al treilea

aspect din cadrul perspectivei moderate vizează ascensiunea economică a aspect din cadrul perspectivei moderate vizează ascensiunea economică a

Chinei, ce determină o confruntare geopolitică cu Japonia în arealul asiati-Chinei, ce determină o confruntare geopolitică cu Japonia în arealul asiati-

co-pacifi c privind extinderea zonelor de interes, dar și o competiție cu Statele co-pacifi c privind extinderea zonelor de interes, dar și o competiție cu Statele

Unite ale Americii, generând unele replieri geostrategice în sferele de infl u-Unite ale Americii, generând unele replieri geostrategice în sferele de infl u-

ență din arealul asiatico-pacifi c extins. ență din arealul asiatico-pacifi c extins.

Considerăm absolut fondată supoziția lui S. Huntington, care defi nește Considerăm absolut fondată supoziția lui S. Huntington, care defi nește

structura sistemului internațional postrăzboi rece ca fi ind structura sistemului internațional postrăzboi rece ca fi ind uni-multipolară,uni-multipolară, aceasta prezentându-se în forma unui hibrid complex ce include o suprapu-aceasta prezentându-se în forma unui hibrid complex ce include o suprapu-

tere și câteva puteri majore care determină procesul de reconfi gurare a arhi-tere și câteva puteri majore care determină procesul de reconfi gurare a arhi-

tecturii geopolitice mondiale postbipolare [12, p. 35-36]. În acest context, re-tecturii geopolitice mondiale postbipolare [12, p. 35-36]. În acest context, re-

zolvarea problemelor principale de factură internațională reclamă „acțiunea zolvarea problemelor principale de factură internațională reclamă „acțiunea

fermă a supraputerii, însă în combinație cu unele puteri majore”, tiparul de fermă a supraputerii, însă în combinație cu unele puteri majore”, tiparul de

ordine uni-multipolară resimțind din plin tensiunile geopolitice dintre as-ordine uni-multipolară resimțind din plin tensiunile geopolitice dintre as-

pirațiile către unipolaritate și tendințele către multipolaritate (în special din pirațiile către unipolaritate și tendințele către multipolaritate (în special din

partea unor puteri majore). S. Huntington deosebește trei nivele de realizare partea unor puteri majore). S. Huntington deosebește trei nivele de realizare

a obiectivelor geopolitice stabilite de către actorii sistemului internațional a obiectivelor geopolitice stabilite de către actorii sistemului internațional

postrăzboi rece uni-multipolar. În primul nivel se regăsește unica suprapute-postrăzboi rece uni-multipolar. În primul nivel se regăsește unica suprapute-

re, care are potențial intern și capacitate externe, fi ind în măsură să exprime re, care are potențial intern și capacitate externe, fi ind în măsură să exprime

și să exercite interesele sale geopolitice în plan global; în al doilea nivel sunt și să exercite interesele sale geopolitice în plan global; în al doilea nivel sunt

incluse marile puteri regionale, care dispun de resurse interne și capabilități incluse marile puteri regionale, care dispun de resurse interne și capabilități

externe de promovare a intereselor geopolitice doar în anumite regiuni; în al externe de promovare a intereselor geopolitice doar în anumite regiuni; în al

treilea nivel sunt încorporate puterile regionale secundare, interesele geopo-treilea nivel sunt încorporate puterile regionale secundare, interesele geopo-

litice ale cărora frecvent se afl ă în confl ict (deschis sau latent) cu interesele litice ale cărora frecvent se afl ă în confl ict (deschis sau latent) cu interesele

geopolitice ale puterilor majore din proximitate.geopolitice ale puterilor majore din proximitate.

Dezvoltând binomul „unipolaritate – multipolaritate”, vom întreprinde Dezvoltând binomul „unipolaritate – multipolaritate”, vom întreprinde

o succintă radiografi e a unor elaborări mai puțin elucidate în literatura de o succintă radiografi e a unor elaborări mai puțin elucidate în literatura de

specialitate, dar care vin să întregească tabloul investigațiilor în favoarea unui specialitate, dar care vin să întregească tabloul investigațiilor în favoarea unui


1818

sau altui tip de structură a sistemului internațional postrăzboi rece. Printre sau altui tip de structură a sistemului internațional postrăzboi rece. Printre

exegeții lumii unipolare îi vom menționa pe P. Oexegeții lumii unipolare îi vom menționa pe P. O’Brien, care prezintă Statele Brien, care prezintă Statele

Unite ale Americii drept singurul hegemon veritabil din istoria sistemului Unite ale Americii drept singurul hegemon veritabil din istoria sistemului

internațional [13, p. 37], J. Ikenberry, în a cărui opinie a fost instaurată Pax internațional [13, p. 37], J. Ikenberry, în a cărui opinie a fost instaurată Pax

America cu extensie globală ce nu caută să ocupe noi teritorii [14, p. 50-America cu extensie globală ce nu caută să ocupe noi teritorii [14, p. 50-

53], Ch. Krauthammer, care descrie dominația fără precedent a unei singure 53], Ch. Krauthammer, care descrie dominația fără precedent a unei singure

puteri [15, p. 7] sau R. Art, care dezvoltă ideea cu privire la atractivitatea puteri [15, p. 7] sau R. Art, care dezvoltă ideea cu privire la atractivitatea

culturală americană [16, p. 3-15]. J. Nye structurează sistemul internațional culturală americană [16, p. 3-15]. J. Nye structurează sistemul internațional

global în societăți agricole preindustriale, societăți industriale și societăți global în societăți agricole preindustriale, societăți industriale și societăți

postindustriale, o tipologie de conținut aproximativ identic fi ind elaborată depostindustriale, o tipologie de conținut aproximativ identic fi ind elaborată de

A. și H. Toffl er prin teoria celor „trei valuri”. În aceeași ordine de idei,A. și H. Toffl er prin teoria celor „trei valuri”. În aceeași ordine de idei,

T. Barnett și H. Gaff ney deosebesc state care formează „nucleul funcțional” al T. Barnett și H. Gaff ney deosebesc state care formează „nucleul funcțional” al

globalizării și state „neintegrate”, cauzele neconectării la acest proces fi ind de globalizării și state „neintegrate”, cauzele neconectării la acest proces fi ind de

factură politică, economică sau culturală. C. Vlad invocă, în condițiile evo-factură politică, economică sau culturală. C. Vlad invocă, în condițiile evo-

luției de la unipolaritate la multipolaritate, asimetria structurală a arhitectu-luției de la unipolaritate la multipolaritate, asimetria structurală a arhitectu-

rii geopolitice în raporturile de forță dintre marile puteri pe plan mondial, rii geopolitice în raporturile de forță dintre marile puteri pe plan mondial,

în sensul că vidul geopolitic de putere apărut în unele zone geostrategice se în sensul că vidul geopolitic de putere apărut în unele zone geostrategice se

transformă într-un vid de securitate, devenind astfel inevitabile realinieri de transformă într-un vid de securitate, devenind astfel inevitabile realinieri de

poziții geopolitice, redistribuiri de roluri, zone de interes și sfere de infl u-poziții geopolitice, redistribuiri de roluri, zone de interes și sfere de infl u-

ență [17, p. 79]. A. Burian a catalogat ordinea mondială postrăzboi rece ca ență [17, p. 79]. A. Burian a catalogat ordinea mondială postrăzboi rece ca

fi ind una policentristă, parametrii acestui tipar de ordine sunt determinați fi ind una policentristă, parametrii acestui tipar de ordine sunt determinați

de creșterea gradului de concretizare sectorială și, implicit, de transformare de creșterea gradului de concretizare sectorială și, implicit, de transformare

în relațiile dintre diferiți factori, pe de o parte, iar pe de alta, de reducerea în relațiile dintre diferiți factori, pe de o parte, iar pe de alta, de reducerea

gradului de simetrie și subordonare [18, p. 181]. A. Tuzikov de asemenea gradului de simetrie și subordonare [18, p. 181]. A. Tuzikov de asemenea

descrie o structură policentristă în devenire, dar cu pronunțate caracteristici descrie o structură policentristă în devenire, dar cu pronunțate caracteristici

de unipolaritate de tip hegemonist, iar statele care nu doresc sau nu se dove-de unipolaritate de tip hegemonist, iar statele care nu doresc sau nu se dove-

desc a fi în măsură să se alinieze la modelul nou de ordine manifestă aspirații desc a fi în măsură să se alinieze la modelul nou de ordine manifestă aspirații

deschise pentru a deține arme nucleare, asociate cu garantarea suveranității, deschise pentru a deține arme nucleare, asociate cu garantarea suveranității,

această situație poate degenera în relansarea cursei înarmărilor cu arsenalul de această situație poate degenera în relansarea cursei înarmărilor cu arsenalul de

distrugere în masă [19, p. 86]. Totodată, cercetătorul consideră că modelul de distrugere în masă [19, p. 86]. Totodată, cercetătorul consideră că modelul de

ordine mondială postbipolară s-a format în contextul reconfi gurării arhitectu-ordine mondială postbipolară s-a format în contextul reconfi gurării arhitectu-

rii geopolitice mondiale și intensifi cării proceselor de globalizare, ideile sale, rii geopolitice mondiale și intensifi cării proceselor de globalizare, ideile sale,

subliniem noi, înscriindu-se, în mare măsură, în logica edifi ciului conceptual subliniem noi, înscriindu-se, în mare măsură, în logica edifi ciului conceptual

fundamentat de H. Kissinger privind confl ictul dintre fragmentare și globali-fundamentat de H. Kissinger privind confl ictul dintre fragmentare și globali-

zare, confl ict care marchează sistemul internațional de la începutul sec. XXI.zare, confl ict care marchează sistemul internațional de la începutul sec. XXI.

Acredităm aserțiunea că transformările structurale de reedifi care a siste-Acredităm aserțiunea că transformările structurale de reedifi care a siste-

mului internațional, evoluția redimensionării modelului de ordine mondială mului internațional, evoluția redimensionării modelului de ordine mondială


1919

și reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale în perioada postrăzboi și reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale în perioada postrăzboi

rece s-au soldat cu formarea unui tip uni-multipolar la sfârșitul sec. XX, care rece s-au soldat cu formarea unui tip uni-multipolar la sfârșitul sec. XX, care

a evoluat către policentrism la începutul sec. XXI. Policentrismul se exprimă a evoluat către policentrism la începutul sec. XXI. Policentrismul se exprimă

prin funcționalitatea unui spectru de instituții internaționale de cooperare prin funcționalitatea unui spectru de instituții internaționale de cooperare

multilaterală, mai ales Asociația Nord-Americană de Comerț Liber, Coope-multilaterală, mai ales Asociația Nord-Americană de Comerț Liber, Coope-

rarea Economică Asiatico-Pacifi că și Uniunea Europeană, iar geoeconomiei, rarea Economică Asiatico-Pacifi că și Uniunea Europeană, iar geoeconomiei,

în ordinea reliefată de idei, revenindu-i statutul de paritate în raport cu geo-în ordinea reliefată de idei, revenindu-i statutul de paritate în raport cu geo-

politica. În același timp, ar fi o greșeală dacă am nega plenar primordialitatea politica. În același timp, ar fi o greșeală dacă am nega plenar primordialitatea

ponderii geopoliticii în relațiile internaționale postrăzboi rece, dat fi ind că ponderii geopoliticii în relațiile internaționale postrăzboi rece, dat fi ind că

statele rămân a fi , potrivit estimării lui P. de Senarclens, actori privilegiați, statele rămân a fi , potrivit estimării lui P. de Senarclens, actori privilegiați,

incluzând o suprapunere și câteva mari puteri. Precizăm că lista acestor din incluzând o suprapunere și câteva mari puteri. Precizăm că lista acestor din

urmă este deschisă și revăzută periodic, prin completare fondată sau pretin-urmă este deschisă și revăzută periodic, prin completare fondată sau pretin-

să, cert fi ind însă că raporturile geopolitice de putere dintre actorii majori să, cert fi ind însă că raporturile geopolitice de putere dintre actorii majori

modelează caracterul relațiilor internaționale, structura sistemului internați-modelează caracterul relațiilor internaționale, structura sistemului internați-

onal și modelul ordinii mondiale. Plus la toate, geopolitica a revenit în forță onal și modelul ordinii mondiale. Plus la toate, geopolitica a revenit în forță

în anii 2014-2015, iar geoeconomia a complementat-o, formându-se o sinte-în anii 2014-2015, iar geoeconomia a complementat-o, formându-se o sinte-

ză necontradictorie [20, p. 14]. ză necontradictorie [20, p. 14].

Realizarea investigației cu privire la conceptul de interes geopolitic va elu-Realizarea investigației cu privire la conceptul de interes geopolitic va elu-

cida problema edifi catoare a reconfi gurării arhitecturii geopolitice mondiale cida problema edifi catoare a reconfi gurării arhitecturii geopolitice mondiale

punând în lumină, mai întâi de toate, supoziția lui G. Preda, care subliniază punând în lumină, mai întâi de toate, supoziția lui G. Preda, care subliniază

că în geopolitică un interes poate fi considerat ca atare numai atunci când că în geopolitică un interes poate fi considerat ca atare numai atunci când

actorul, ca element al sistemului, dispune de capacitatea de a-l materializa, în actorul, ca element al sistemului, dispune de capacitatea de a-l materializa, în

caz contrar este vorba doar de aspirații [21, p. 18-19]. Această asumpție am caz contrar este vorba doar de aspirații [21, p. 18-19]. Această asumpție am

considerat-o necesară pentru a face distincție dintre interese și alte obiective considerat-o necesară pentru a face distincție dintre interese și alte obiective

urmărite. Dezvoltând analiza de conținut al conceptului, vom sublinia că J. urmărite. Dezvoltând analiza de conținut al conceptului, vom sublinia că J.

Rosenau, citat de Ș. Tămaș, imprimă interesul geopolitic cu o conotație, du-Rosenau, citat de Ș. Tămaș, imprimă interesul geopolitic cu o conotație, du-

blă care poate fi explicată în felul următor: este un instrument de abordare a blă care poate fi explicată în felul următor: este un instrument de abordare a

fenomenului politic internațional și totodată este și un instrument al acțiunii fenomenului politic internațional și totodată este și un instrument al acțiunii

politice care servește în calitate de mijloc de promovare și justifi care a poli-politice care servește în calitate de mijloc de promovare și justifi care a poli-

ticilor actorilor internaționali, iar ca instrument analitic, interesul geopolitic ticilor actorilor internaționali, iar ca instrument analitic, interesul geopolitic

este folosit pentru a descrie, explica sau evalua sursele și caracterul politicii este folosit pentru a descrie, explica sau evalua sursele și caracterul politicii

externe a unei națiuni [22, p. 166]. C. Hlihor susține că în câmpul geopolitic externe a unei națiuni [22, p. 166]. C. Hlihor susține că în câmpul geopolitic

interesul poate fi abordat din triplă perspectivă: în interiorul fenomenului interesul poate fi abordat din triplă perspectivă: în interiorul fenomenului

geopolitic interesul determină și orientează actorul pentru a acționa într-un geopolitic interesul determină și orientează actorul pentru a acționa într-un

spațiu concret; în teoria și analiza geopolitică interesul se dovedește a fi in-spațiu concret; în teoria și analiza geopolitică interesul se dovedește a fi in-

strument pentru a identifi ca și măsura cu aproximație gradul de implicare a strument pentru a identifi ca și măsura cu aproximație gradul de implicare a

actorului în rezolvarea unei probleme dintr-o anumită regiune; în cartografi a actorului în rezolvarea unei probleme dintr-o anumită regiune; în cartografi a


2020

geopolitică de propagandă interesul este posibil să devină instrument de ma-geopolitică de propagandă interesul este posibil să devină instrument de ma-

nipulare a opiniei publice, interne sau internaționale [23, p. 224]. nipulare a opiniei publice, interne sau internaționale [23, p. 224].

P. Liotta menționează că din perspectivă geopolitică cel puțin două ele-P. Liotta menționează că din perspectivă geopolitică cel puțin două ele-

mente se dovedesc a fi relevante pentru a putea preciza natura și dimensiunea mente se dovedesc a fi relevante pentru a putea preciza natura și dimensiunea

intereselor, acestea fi ind: natura actorilor și valoarea geopolitică a spațiului intereselor, acestea fi ind: natura actorilor și valoarea geopolitică a spațiului

în dispută. În acest sens, din perspectiva actorilor interesele pot fi clasifi -în dispută. În acest sens, din perspectiva actorilor interesele pot fi clasifi -

cate după următoarele criterii: în conformitate cu obiectivele urmărite în cate după următoarele criterii: în conformitate cu obiectivele urmărite în

relațiile internaționale, se deosebesc interese naționale, economice, politice, relațiile internaționale, se deosebesc interese naționale, economice, politice,

teritoriale și ideologice; potrivit priorităților trasate într-o anumită perioa-teritoriale și ideologice; potrivit priorităților trasate într-o anumită perioa-

dă, interesele se împart în vitale și secundare, primele vizând securitatea, dă, interesele se împart în vitale și secundare, primele vizând securitatea,

independența, integritatea și suveranitatea statului, acestea nu pot fi nego-independența, integritatea și suveranitatea statului, acestea nu pot fi nego-

ciate, pe când cele din urmă „se defi nesc mai greu”, pot fi negociate și sunt ciate, pe când cele din urmă „se defi nesc mai greu”, pot fi negociate și sunt

aplicate în relațiile internaționale, fi ind exemplu de artă a compromisului aplicate în relațiile internaționale, fi ind exemplu de artă a compromisului

[24, p. 60-62]. În aceeași ordine de idei, vom puncta succint asupra teoriei [24, p. 60-62]. În aceeași ordine de idei, vom puncta succint asupra teoriei

lui H. Morgenthau cu privire la interesele geopolitice ale marilor puteri. În lui H. Morgenthau cu privire la interesele geopolitice ale marilor puteri. În

funcție de poziția actorilor în relațiile internaționale acestea pot fi : comune, funcție de poziția actorilor în relațiile internaționale acestea pot fi : comune,

când obiectivele urmărite de doi sau mai mulți actori într-un anumit spațiu când obiectivele urmărite de doi sau mai mulți actori într-un anumit spațiu

geopolitic coincid; complementare, când obiectivele strategice nu sunt anta-geopolitic coincid; complementare, când obiectivele strategice nu sunt anta-

goniste și unul dintre actori poate renunța la un interes particular ce se afl ă goniste și unul dintre actori poate renunța la un interes particular ce se afl ă

în contradicție cu altul din aceeași categorie; confl ictuale, când obiectivele în contradicție cu altul din aceeași categorie; confl ictuale, când obiectivele

strategice urmărite de un actor într-un spațiu geopolitic se dovedesc a fi ire-strategice urmărite de un actor într-un spațiu geopolitic se dovedesc a fi ire-

conciliabile în raport cu obiectivele propuse de alt actor.conciliabile în raport cu obiectivele propuse de alt actor.

Considerăm necesar de a pune în lumină aserțiunile care vizează si-Considerăm necesar de a pune în lumină aserțiunile care vizează si-

militudinile și diferențele de conținut dintre „geopolitică” și „geostrategie”.militudinile și diferențele de conținut dintre „geopolitică” și „geostrategie”.

F. Caron menționează că uneori se pune semnul de egalitate între cele două F. Caron menționează că uneori se pune semnul de egalitate între cele două

demersuri, dat fi ind că se dovedește a fi foarte difi cil de a le înțelege fără demersuri, dat fi ind că se dovedește a fi foarte difi cil de a le înțelege fără

o abordare în interconexiune ca fenomen și ca teorie. În realitate, specifi -o abordare în interconexiune ca fenomen și ca teorie. În realitate, specifi -

că cercetătorul, distincția este evidentă prin parametrii obiectului de stu-că cercetătorul, distincția este evidentă prin parametrii obiectului de stu-

diu, dat fi ind că geopolitica este canalizată pe examinarea factorilor de ca-diu, dat fi ind că geopolitica este canalizată pe examinarea factorilor de ca-

racter general, care determină proiectul politic, pe când geostrategia anali-racter general, care determină proiectul politic, pe când geostrategia anali-

zează ansamblul datelor susceptibile de a afecta strategia aplicată de un statzează ansamblul datelor susceptibile de a afecta strategia aplicată de un stat

[25, p. 40-41]. Zb. Brzezinski a reliefat conexiunea dintre geopolitică și ge-[25, p. 40-41]. Zb. Brzezinski a reliefat conexiunea dintre geopolitică și ge-

ostrategie, a precizat, în același timp, și deosebirile, în sensul că prima stu-ostrategie, a precizat, în același timp, și deosebirile, în sensul că prima stu-

diază interesele actorilor în raport cu un anumit spațiu și elaborează proiec-diază interesele actorilor în raport cu un anumit spațiu și elaborează proiec-

tul, pe când cea de-a doua indică mijloacele și căile pentru a le materializatul, pe când cea de-a doua indică mijloacele și căile pentru a le materializa

[2, p. 41]. A. Vigarie defi nește geostrategia ca fi ind totalitatea comportamen-[2, p. 41]. A. Vigarie defi nește geostrategia ca fi ind totalitatea comportamen-

telor de apărare raportate la dimensiunile și mijloacele de acțiune [26, p. 9], telor de apărare raportate la dimensiunile și mijloacele de acțiune [26, p. 9],


2121

iar în accepția lui A. Cohen, citat de C. Hlihor, regiunii geostrategice îi re-iar în accepția lui A. Cohen, citat de C. Hlihor, regiunii geostrategice îi re-

vine rolul strategic, pe când regiunii geopoitice – rolul tactic [3, p. 18]. La vine rolul strategic, pe când regiunii geopoitice – rolul tactic [3, p. 18]. La

rândul său, C. Hlihor mai degrabă acordă credit și subscrie la defi niția luirândul său, C. Hlihor mai degrabă acordă credit și subscrie la defi niția lui

Zb. Brzezinski, susținând că geostrategia este ansamblu căilor și mijloacelor Zb. Brzezinski, susținând că geostrategia este ansamblu căilor și mijloacelor

prin intermediul cărora un actor își impune interesul într-o regiune geografi că. prin intermediul cărora un actor își impune interesul într-o regiune geografi că.

Din perspectiva actorilor, sistemul internațional rămâne dominat de state–na-Din perspectiva actorilor, sistemul internațional rămâne dominat de state–na-

țiuni, care desfășoară activitățile în vederea satisfacerii intereselor naționale, țiuni, care desfășoară activitățile în vederea satisfacerii intereselor naționale,

adaptând geostrategia operațională pentru a le valorifi ca [27, p. 125].adaptând geostrategia operațională pentru a le valorifi ca [27, p. 125].

Reliefăm că unele elaborări acreditează ideea, cu care noi parțial suntem Reliefăm că unele elaborări acreditează ideea, cu care noi parțial suntem

de acord, că în condițiile postrăzboi rece interesele economice se disting prin de acord, că în condițiile postrăzboi rece interesele economice se disting prin

primordialitate în raport cu cele geopolitice. În opinia noastră, importan-primordialitate în raport cu cele geopolitice. În opinia noastră, importan-

ța realizării intereselor geopolitice prin exercitarea politicii externe de către ța realizării intereselor geopolitice prin exercitarea politicii externe de către

marile puteri poartă un caracter determinant privind statutul geopolitic al marile puteri poartă un caracter determinant privind statutul geopolitic al

actorilor internaționali, care este unul decisiv în politica mondială, dar și în actorilor internaționali, care este unul decisiv în politica mondială, dar și în

raport cu interesele economice, satisfacerea cărora depinde, în mare parte, raport cu interesele economice, satisfacerea cărora depinde, în mare parte,

de nivelul de cooperare economică, ce se deosebește prin faptul că concu-de nivelul de cooperare economică, ce se deosebește prin faptul că concu-

rența economică nu urmărește eliminarea fi zică a unor subiecți, ca în cazul rența economică nu urmărește eliminarea fi zică a unor subiecți, ca în cazul

confl ictelor armate, iar creșterea economică și acumularea de bogății nu se confl ictelor armate, iar creșterea economică și acumularea de bogății nu se

dovedește a fi un joc cu suma zero, în sensul proporționalității directe însu-dovedește a fi un joc cu suma zero, în sensul proporționalității directe însu-

mate între câștiguri și pierderi. În același timp, K. Waltz, citat de M. Mastan-mate între câștiguri și pierderi. În același timp, K. Waltz, citat de M. Mastan-

duno, a specifi cat, fără drept de apel, că „deseori competiția economică este duno, a specifi cat, fără drept de apel, că „deseori competiția economică este

mai acută decât competiția militară și dacă armele nucleare limitează marile mai acută decât competiția militară și dacă armele nucleare limitează marile

puteri în a folosi forța, ne putem aștepta că în relațiile mutuale concurența puteri în a folosi forța, ne putem aștepta că în relațiile mutuale concurența

economică și tehnologică să devină mai intensă” [28, p. 23]. Zb. Brzezinski a economică și tehnologică să devină mai intensă” [28, p. 23]. Zb. Brzezinski a

reamintit că anume satisfacerea/nesatisfacerea intereselor economice, în ac-reamintit că anume satisfacerea/nesatisfacerea intereselor economice, în ac-

cepția noastră, și nu în ultimul rând a intereselor geopolitice, a determinat, cepția noastră, și nu în ultimul rând a intereselor geopolitice, a determinat,

pe lângă alți factori, politici sau militari, ca statele naționale să poarte două pe lângă alți factori, politici sau militari, ca statele naționale să poarte două

războaie mondiale, iar în perioada postbipolară nu este cazul de a subestima războaie mondiale, iar în perioada postbipolară nu este cazul de a subestima

asemenea factori, cum ar fi competițiile dintre marile puteri pentru controlul asemenea factori, cum ar fi competițiile dintre marile puteri pentru controlul

asupra pivoților geopolitici, tendințe care pot să producă crize în cadrul sis-asupra pivoților geopolitici, tendințe care pot să producă crize în cadrul sis-

temului internațional. Th . Schelling pune în evidență factorii de importanță temului internațional. Th . Schelling pune în evidență factorii de importanță

geopolitică cu impact destabilizator asupra sistemului, precum tensiuni reli-geopolitică cu impact destabilizator asupra sistemului, precum tensiuni reli-

gioase, crize etnice, rivalități istorice cu privire la frontiere sau proliferarea gioase, crize etnice, rivalități istorice cu privire la frontiere sau proliferarea

armamentului de distrugere în masă către actorii cu revendicări geopolitice armamentului de distrugere în masă către actorii cu revendicări geopolitice

de hegemonie regională, situație care atestă prezența concomitentă a rapor-de hegemonie regională, situație care atestă prezența concomitentă a rapor-

turilor de cooperare și de confl ict [29, p. 14-15]. Cert este, în ordinea re-turilor de cooperare și de confl ict [29, p. 14-15]. Cert este, în ordinea re-

liefată de idei, că progresele înregistrate în dezvoltarea tehnicii militare au liefată de idei, că progresele înregistrate în dezvoltarea tehnicii militare au


2222

transformat esențial strategiile și tacticile de apărare abordate în sens clasic:transformat esențial strategiile și tacticile de apărare abordate în sens clasic:

„a câștiga în relațiile internaționale contemporane se dovedește a fi diferit de „a câștiga în relațiile internaționale contemporane se dovedește a fi diferit de

a învinge adversarul”, menționează Th . Scheling, care se pronunță în favoarea a învinge adversarul”, menționează Th . Scheling, care se pronunță în favoarea

compromisului prin negocieri în scopul satisfacerii intereselor geopolitice.compromisului prin negocieri în scopul satisfacerii intereselor geopolitice.

G. Friedman analizează faliile geopolitice ale sec. XXI sub aspectul fricți-G. Friedman analizează faliile geopolitice ale sec. XXI sub aspectul fricți-

unilor geostrategice, identifi când regiunile cu un potențial sporit de declan-unilor geostrategice, identifi când regiunile cu un potențial sporit de declan-

șare a confl ictelor militare și determinând nivelul de intensitate a instabili-șare a confl ictelor militare și determinând nivelul de intensitate a instabili-

tății mondiale. În opinia sa, în lume există în prezent cinci zone percepute tății mondiale. În opinia sa, în lume există în prezent cinci zone percepute

de către actorii majori ca regiuni geostrategice vulnerabile. Prima este ba-de către actorii majori ca regiuni geostrategice vulnerabile. Prima este ba-

zinul Oceanului Pacifi c, care este foarte important pentru Statele Unite ale zinul Oceanului Pacifi c, care este foarte important pentru Statele Unite ale

Americii, fl ota maritimă militară a acesteia domină toată suprafața acvatică, Americii, fl ota maritimă militară a acesteia domină toată suprafața acvatică,

controlând în special aria asiatică, care este compusă în întregime din țări controlând în special aria asiatică, care este compusă în întregime din țări

comerciale dependente de accesul la ocean, și, deci, de Statele Unite ale Ame-comerciale dependente de accesul la ocean, și, deci, de Statele Unite ale Ame-

ricii. Două dintre ele – China și Japonia, sunt mari actori care ar putea să se ricii. Două dintre ele – China și Japonia, sunt mari actori care ar putea să se

opună hegemoniei Statele Unite ale Americii, însă în ultimii 50 de ani, Pacifi -opună hegemoniei Statele Unite ale Americii, însă în ultimii 50 de ani, Pacifi -

cul de Vest și-a sporit dramatic puterea economică, dar nu și pe cea militară, cul de Vest și-a sporit dramatic puterea economică, dar nu și pe cea militară,

iar acest dezechilibru a lăsat Asia de Est vulnerabilă. China și Japonia nu vor iar acest dezechilibru a lăsat Asia de Est vulnerabilă. China și Japonia nu vor

avea altă variantă decât să-și mărească puterea militară în sec. XXI, acțiune avea altă variantă decât să-și mărească puterea militară în sec. XXI, acțiune

pe care Statele Unite ale Americii ar putea-o interpreta ca pe o posibilă ame-pe care Statele Unite ale Americii ar putea-o interpreta ca pe o posibilă ame-

nințare la adresa controlului asupra Pacifi cului de Vest. Ele vor interpreta o nințare la adresa controlului asupra Pacifi cului de Vest. Ele vor interpreta o

mișcare defensivă ca pe o agresiune, indiferent care sunt intențiile subiective mișcare defensivă ca pe o agresiune, indiferent care sunt intențiile subiective

ale Chinei. Totodată, ascensiunea continuă a Coreei de Sud și a Taiwanului ale Chinei. Totodată, ascensiunea continuă a Coreei de Sud și a Taiwanului

creează toate condițiile ca regiunea să devină un butoi cu pulbere în sec. XXI. creează toate condițiile ca regiunea să devină un butoi cu pulbere în sec. XXI.

Mai mult ca atât, orice țară asiatică ce consideră creșterea prețului petrolu-Mai mult ca atât, orice țară asiatică ce consideră creșterea prețului petrolu-

lui drept o reală posibilitate nu poate să nu țină cont de amenințarea unui lui drept o reală posibilitate nu poate să nu țină cont de amenințarea unui

control al furnizării de energie din partea Statelor Unite ale Americii. Orice control al furnizării de energie din partea Statelor Unite ale Americii. Orice

putere asiatică rațională trebuie să se pregătească pentru acest scenariu. Sin-putere asiatică rațională trebuie să se pregătească pentru acest scenariu. Sin-

gurele două state care dispun de resursele necesare pentru a face față Statelor gurele două state care dispun de resursele necesare pentru a face față Statelor

Unite ale Americii pe mare sunt China și Japonia, fi ecare antagonistă celei-Unite ale Americii pe mare sunt China și Japonia, fi ecare antagonistă celei-

lalte, împărtășind cu toate acestea o teamă comună față de atitudinea Statelor lalte, împărtășind cu toate acestea o teamă comună față de atitudinea Statelor

Unite ale Americii în cazul unei explozii a prețurilor la energie. De asemenea, Unite ale Americii în cazul unei explozii a prețurilor la energie. De asemenea,

controlul Pacifi cului se interferează cu un subiect și mai specifi c, cum este controlul Pacifi cului se interferează cu un subiect și mai specifi c, cum este

controlul asupra culoarelor maritime folosite pentru transportul de energie. controlul asupra culoarelor maritime folosite pentru transportul de energie.

Cu cât crește prețul petrolului și cu cât mai departe sunt sursele de energie Cu cât crește prețul petrolului și cu cât mai departe sunt sursele de energie

neconvențională, cu atât este mai mare probabilitatea unei confruntări pen-neconvențională, cu atât este mai mare probabilitatea unei confruntări pen-

tru culoarele maritime. Dezechilibrul puterilor din această regiune este foar-tru culoarele maritime. Dezechilibrul puterilor din această regiune este foar-

te mare, în contextul subiectului specifi c al transportului de energie, conferă te mare, în contextul subiectului specifi c al transportului de energie, conferă


2323

bazinului Oceanului Pacifi c statutul de falie geopolitică masivă. A doua zonă bazinului Oceanului Pacifi c statutul de falie geopolitică masivă. A doua zonă

este Eurasia, care, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, s-a fragmentat și a este Eurasia, care, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, s-a fragmentat și a

decăzut. Succesoarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, a ieșit din această decăzut. Succesoarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, a ieșit din această

perioadă cu o nouă încredere în sine, însă din punct de vedere geopolitic ea perioadă cu o nouă încredere în sine, însă din punct de vedere geopolitic ea

se afl ă într-o poziție ușor de atacat. Dacă Federația Rusă, pe de o parte, nu va se afl ă într-o poziție ușor de atacat. Dacă Federația Rusă, pe de o parte, nu va

reuși să-și creeze o sferă de infl uență, atunci s-ar putea fragmenta, iar pe de reuși să-și creeze o sferă de infl uență, atunci s-ar putea fragmenta, iar pe de

altă parte, crearea unei astfel de sfere de infl uență poate genera confl icte cu altă parte, crearea unei astfel de sfere de infl uență poate genera confl icte cu

Statele Unite ale Americii și cu Uniunea Europeană. Defi nirea limitelor de Statele Unite ale Americii și cu Uniunea Europeană. Defi nirea limitelor de

infl uență ale Federației Ruse se va dovedi o chestiune controversată, în con-infl uență ale Federației Ruse se va dovedi o chestiune controversată, în con-

textul că Statele Unite ale Americii nu va accepta ca țările din spațiul post-textul că Statele Unite ale Americii nu va accepta ca țările din spațiul post-

sovietic să fi e dominate geopolitic de Federația Rusă. Ultimul lucru pe care sovietic să fi e dominate geopolitic de Federația Rusă. Ultimul lucru pe care

Țările Baltice îl doresc este să intre din nou sub dominația Federației Ruse, de Țările Baltice îl doresc este să intre din nou sub dominația Federației Ruse, de

asemenea, nici statele afl ate la sud de Câmpia Nord-Europeană, în regiunea asemenea, nici statele afl ate la sud de Câmpia Nord-Europeană, în regiunea

Munților Carpați, nu doresc acest lucru. A treia zonă este Europa de Est, ce Munților Carpați, nu doresc acest lucru. A treia zonă este Europa de Est, ce

include fostele state satelit ale Uniunii Sovietice, care împiedică reafi rmarea include fostele state satelit ale Uniunii Sovietice, care împiedică reafi rmarea

statutului geopolitic de mare putere al Federației Ruse, mai cu seamă Polonia statutului geopolitic de mare putere al Federației Ruse, mai cu seamă Polonia

și România, care sunt conștiente de faptul că întoarcerea puterii Federației și România, care sunt conștiente de faptul că întoarcerea puterii Federației

Ruse la granițele lor ar însemna o amenințare la adresa securității naționale. Ruse la granițele lor ar însemna o amenințare la adresa securității naționale.

În prezent, aceste țări sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice și interesele În prezent, aceste țări sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice și interesele

lor de securitate națională sunt și interesele de securitate ale Uniunii Europe-lor de securitate națională sunt și interesele de securitate ale Uniunii Europe-

ne și ale Statelor Unite ale Americii. Federația Rusă, fi ind cea mai apropiată ne și ale Statelor Unite ale Americii. Federația Rusă, fi ind cea mai apropiată

amenințare militară pentru Uniunea Europeană, nu este interesată în cuce-amenințare militară pentru Uniunea Europeană, nu este interesată în cuce-

rirea Europei, ci de reinstaurarea controlului asupra fostei Uniuni Sovietice rirea Europei, ci de reinstaurarea controlului asupra fostei Uniuni Sovietice

și de tentativa rezonabilă de a stabili sfere minime de infl uență geopolitică în și de tentativa rezonabilă de a stabili sfere minime de infl uență geopolitică în

spațiul european, cât și, mai ales, de o măsură esențială de apărare. Expertul spațiul european, cât și, mai ales, de o măsură esențială de apărare. Expertul

exprimă părerea că Federația Rusă nu va deveni o putere mondială în viito-exprimă părerea că Federația Rusă nu va deveni o putere mondială în viito-

rul apropiat, dar nu are de ales decât să se consolideze ca o putere regională rul apropiat, dar nu are de ales decât să se consolideze ca o putere regională

majoră, ceea ce înseamnă că va intra în confl ict cu Uniunea Europeană, fron-majoră, ceea ce înseamnă că va intra în confl ict cu Uniunea Europeană, fron-

tiera dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană rămâne a fi una dintre falii tiera dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană rămâne a fi una dintre falii

geopolitice semnifi cative pe continentul Eurasia. A patra zonă este lumea is-geopolitice semnifi cative pe continentul Eurasia. A patra zonă este lumea is-

lamică, unde există posibilitatea apariției unui stat care, indiferent de ideo-lamică, unde există posibilitatea apariției unui stat care, indiferent de ideo-

logie, ar putea forma temelia unei coaliții. G. Friedman consideră că Turcia logie, ar putea forma temelia unei coaliții. G. Friedman consideră că Turcia

a fost cel mai de succes centru al puterii în lumea musulmană. Actualmente, a fost cel mai de succes centru al puterii în lumea musulmană. Actualmente,

Turcia reprezintă un caz total aparte, nu numai că dispune de o economie Turcia reprezintă un caz total aparte, nu numai că dispune de o economie

modernă care o depășește pe cea a Iranului, și poate singura economie com-modernă care o depășește pe cea a Iranului, și poate singura economie com-

petitivă din întreaga lume musulmană, dar și grație faptului amplasării sale petitivă din întreaga lume musulmană, dar și grație faptului amplasării sale

geostrategice între Europa, Orientul Mijlociu și Federația Rusă. Turcia nu geostrategice între Europa, Orientul Mijlociu și Federația Rusă. Turcia nu


2424

este izolată și imobilizată, fi ind localizată geostrategic are o mare libertate de este izolată și imobilizată, fi ind localizată geostrategic are o mare libertate de

mișcare și cel mai important ea nu reprezintă o amenințare pentru interesele mișcare și cel mai important ea nu reprezintă o amenințare pentru interesele

geopolitice ale Statelor Unite ale Americii, ceea ce o eliberează de realizarea geopolitice ale Statelor Unite ale Americii, ceea ce o eliberează de realizarea

politicilor de implementare a noilor strategii de apărare împotriva Statelor politicilor de implementare a noilor strategii de apărare împotriva Statelor

Unite ale Americii. Având o ascensiune economică, Turcia va ajunge foarte Unite ale Americii. Având o ascensiune economică, Turcia va ajunge foarte

curând la vechiul ei rol de forță dominantă în regiune. A cincea zonă este curând la vechiul ei rol de forță dominantă în regiune. A cincea zonă este

problema relațiilor dintre Mexic și Statele Unite ale Americii, care în mod problema relațiilor dintre Mexic și Statele Unite ale Americii, care în mod

fi resc nu ar trebui să se ridice la nivelul ce ar zgudui lumea. Statutul geopo-fi resc nu ar trebui să se ridice la nivelul ce ar zgudui lumea. Statutul geopo-

litic al Mexicului și amplasarea sa în America de Nord ar putea face acest litic al Mexicului și amplasarea sa în America de Nord ar putea face acest

lucru posibil, indiferent de puterea sa propriu-zisă, mai mult ca atât, Mexi-lucru posibil, indiferent de puterea sa propriu-zisă, mai mult ca atât, Mexi-

cul reprezintă centrul gravitațional al sistemului internațional, are ieșire atât cul reprezintă centrul gravitațional al sistemului internațional, are ieșire atât

la Oceanul Pacifi c, cât și la Oceanul Atlantic și împarte cu Statele Unite ale la Oceanul Pacifi c, cât și la Oceanul Atlantic și împarte cu Statele Unite ale

Americii o graniță lungă și controversată. Localizarea strategică, importanța Americii o graniță lungă și controversată. Localizarea strategică, importanța

geopolitică și semnifi cația ascendentă ca națiune fac din Mexic o potențială geopolitică și semnifi cația ascendentă ca națiune fac din Mexic o potențială

falie care trebuie tratată cu multă seriozitate. Expertul subliniază că Mexicul falie care trebuie tratată cu multă seriozitate. Expertul subliniază că Mexicul

și Turcia nu sunt, în mod evident, pregătite pentru un rol mondial semnifi -și Turcia nu sunt, în mod evident, pregătite pentru un rol mondial semnifi -

cativ, iar Europa va rămâne insulară și separată reacționând la evenimentele cativ, iar Europa va rămâne insulară și separată reacționând la evenimentele

de anvergură globală, însă nu le va iniția. Altele două falii, Oceanul Pacifi c și de anvergură globală, însă nu le va iniția. Altele două falii, Oceanul Pacifi c și

Eurasia, în care se regăsesc China și Federația Rusă, două state cu posibilități Eurasia, în care se regăsesc China și Federația Rusă, două state cu posibilități

reale de ascensiune geopolitică în viitorul apropiat, ce va determina statutul reale de ascensiune geopolitică în viitorul apropiat, ce va determina statutul

lor de cel mai puternic adversar pentru Statele Unite ale Americii în urmă-lor de cel mai puternic adversar pentru Statele Unite ale Americii în urmă-

torul deceniu. Un confl ict sistemic trebuie, prin defi niție, să implice puterea torul deceniu. Un confl ict sistemic trebuie, prin defi niție, să implice puterea

geopolitică dominantă a momentului. Dacă ar exista o confruntare majoră geopolitică dominantă a momentului. Dacă ar exista o confruntare majoră

între China și Federația Rusă, atunci impicarea Statelor Unite ale Americii între China și Federația Rusă, atunci impicarea Statelor Unite ale Americii

va fi una evidentă prin alierea cu una dintre cele două țări afl ate în confl ict, va fi una evidentă prin alierea cu una dintre cele două țări afl ate în confl ict,

ceea ce ar însemna automat înfrângerea celeilalte. Statele Unite ale Americii ceea ce ar însemna automat înfrângerea celeilalte. Statele Unite ale Americii

nu intenționează să declanșeze un confl ict nici cu China și nici cu Federația nu intenționează să declanșeze un confl ict nici cu China și nici cu Federația

Rusă, decât dacă sunt puse în fața unei puteri regionale agresive care caută Rusă, decât dacă sunt puse în fața unei puteri regionale agresive care caută

să-și amplifi ce securitatea până când să poată constitui o amenințare la adre-să-și amplifi ce securitatea până când să poată constitui o amenințare la adre-

sa intereselor geopolitice în teritoriul fragmentat al Eurasiei [30, p. 64-82].sa intereselor geopolitice în teritoriul fragmentat al Eurasiei [30, p. 64-82].

Potrivit lui Zb. Brzezinski, supremaţia mondială a Statelor Unite ale Potrivit lui Zb. Brzezinski, supremaţia mondială a Statelor Unite ale

Americii este o hegemonie de tip nou care refl ectă multe din trăsăturile siste-Americii este o hegemonie de tip nou care refl ectă multe din trăsăturile siste-

mului democratic american, cum ar fi : pluralismul, permeabilitatea, fl exibi-mului democratic american, cum ar fi : pluralismul, permeabilitatea, fl exibi-

litatea, toate fi ind dobândite în mai puţin de un secol [2, p. 70-95]. În același litatea, toate fi ind dobândite în mai puţin de un secol [2, p. 70-95]. În același

context, S. Nazaria, invocând unipolaritatea lumii edifi cate după dispariţia context, S. Nazaria, invocând unipolaritatea lumii edifi cate după dispariţia

Uniunii Sovietice, exprimată prin hegemonia americană, susținea că Statele Uniunii Sovietice, exprimată prin hegemonia americană, susținea că Statele

Unite ale Americii au încălcat frecvent principiile și normele dreptului in-Unite ale Americii au încălcat frecvent principiile și normele dreptului in-


2525

ternaţional, cum ar fi în Serbia sau în Irak, în numele „intervenţiilor umani-ternaţional, cum ar fi în Serbia sau în Irak, în numele „intervenţiilor umani-

tare” [31, p. 509-515]. P. Otare” [31, p. 509-515]. P. O’Brien și J. Nye exprimă supoziţia împărtășită deBrien și J. Nye exprimă supoziţia împărtășită de

Zb. Brzezinski, că Statele Unite ale Americii sunt singurul hegemon veritabil Zb. Brzezinski, că Statele Unite ale Americii sunt singurul hegemon veritabil

din istoria sistemului internaţional și, respectiv, unica supraputere cu interese din istoria sistemului internaţional și, respectiv, unica supraputere cu interese

geopolitice și posibilităţi globale. A. Celeadinski susţine că Statele Unite ale geopolitice și posibilităţi globale. A. Celeadinski susţine că Statele Unite ale

Americii se află în căutare activă a diferitor variante de grupări regionale de Americii se află în căutare activă a diferitor variante de grupări regionale de

aliaţi geopolitici care le-ar permite să ţină sub control cele mai importante aliaţi geopolitici care le-ar permite să ţină sub control cele mai importante

procese din cadrul relaţiilor internaţionale postrăzboi rece și le-ar asigura procese din cadrul relaţiilor internaţionale postrăzboi rece și le-ar asigura

susţinerea geopolitică directă sau indirectă de către un număr cât mai mare susţinerea geopolitică directă sau indirectă de către un număr cât mai mare

de state a acţiunilor avantajoase ale acestora pe arena mondială, ori, potri-de state a acţiunilor avantajoase ale acestora pe arena mondială, ori, potri-

vit lui A. Matveev, Statele Unite ale Americii urmăresc să construiască un vit lui A. Matveev, Statele Unite ale Americii urmăresc să construiască un

sistem piramidal la nivel global, de stabilitate, chiar dacă, în accepţia lui sistem piramidal la nivel global, de stabilitate, chiar dacă, în accepţia lui

A. Bovin, „transformarea Statelor Unite ale Americii în unica supraputere A. Bovin, „transformarea Statelor Unite ale Americii în unica supraputere

nu este altceva decât consecinţa întretăierii câtorva factori întâmplători, nu este altceva decât consecinţa întretăierii câtorva factori întâmplători,

primul fiind îndepărtarea Statelor Unite ale Americii de centrul mondial al primul fiind îndepărtarea Statelor Unite ale Americii de centrul mondial al

turbulenţelor, iar al doilea este rezultatul dezintegrării Uniunii Republicilor turbulenţelor, iar al doilea este rezultatul dezintegrării Uniunii Republicilor

Sovietice Socialiste, adică autolichidarea subită a celui de-al doilea pol al Sovietice Socialiste, adică autolichidarea subită a celui de-al doilea pol al

vieţii internaţionale” [32, p. 177]. vieţii internaţionale” [32, p. 177].

Zb. Brzezinski a scos în evidență comportamentul marilor puteri și al sa-Zb. Brzezinski a scos în evidență comportamentul marilor puteri și al sa-

teliţilor din perioada postrăzboi rece în care au avut loc răsturnări dramatice teliţilor din perioada postrăzboi rece în care au avut loc răsturnări dramatice

în politica mondială. Pentru prima oară în istorie o putere non-eurasiatică în politica mondială. Pentru prima oară în istorie o putere non-eurasiatică

s-a impus nu numai ca arbitru principal în relaţiile de putere din Eurasia, dar s-a impus nu numai ca arbitru principal în relaţiile de putere din Eurasia, dar

și ca supraputere în lume. Destrămarea și prăbușirea Uniunii Republicilor So-și ca supraputere în lume. Destrămarea și prăbușirea Uniunii Republicilor So-

vietice Socialiste a fost ultima treaptă în ascensiunea rapidă a unei puteri din vietice Socialiste a fost ultima treaptă în ascensiunea rapidă a unei puteri din

emisfera vestică, Statele Unite ale Americii, ca singura și de fapt prima putere emisfera vestică, Statele Unite ale Americii, ca singura și de fapt prima putere

cu adevărat globală. Cu toate acestea, expertul i-a păstrat Eurasiei importanţa cu adevărat globală. Cu toate acestea, expertul i-a păstrat Eurasiei importanţa

geopolitică. Nu numai că extremitatea ei vestică, Europa, deţine încă o mare geopolitică. Nu numai că extremitatea ei vestică, Europa, deţine încă o mare

parte din puterea economică și politică mondială, dar partea sa estică, Asia, a parte din puterea economică și politică mondială, dar partea sa estică, Asia, a

devenit, actualmente, un periculos centru de creștere economică și de sporită devenit, actualmente, un periculos centru de creștere economică și de sporită

infl uenţă politică. Prin urmare, problema fundamentală rămâne dacă Statele infl uenţă politică. Prin urmare, problema fundamentală rămâne dacă Statele

Unite ale Americii, angajate la scară planetară, prin capacitatea și modul de Unite ale Americii, angajate la scară planetară, prin capacitatea și modul de

a-și exercita supremaţia mondială pot face faţă relaţiilor complexe de putere a-și exercita supremaţia mondială pot face faţă relaţiilor complexe de putere

din Eurasia și, în special, dacă pot preîntâmpina apariţia unei puteri eurasi-din Eurasia și, în special, dacă pot preîntâmpina apariţia unei puteri eurasi-

atice dominante și potrivnice ei. În opinia expertului, Statele Unite ale Ame-atice dominante și potrivnice ei. În opinia expertului, Statele Unite ale Ame-

ricii, preocupate de dezvoltarea diferitelor noi dimensiuni ale puterii (tehno-ricii, preocupate de dezvoltarea diferitelor noi dimensiuni ale puterii (tehno-

logie, comunicaţii, informaţii, comerţ, fi nanţe), ar trebui să se preocupe și în logie, comunicaţii, informaţii, comerţ, fi nanţe), ar trebui să se preocupe și în

continuare de dimensiunea geopolitică a politicii sale externe și să-și folo-continuare de dimensiunea geopolitică a politicii sale externe și să-și folo-


2626

sească infl uenţa în Eurasia în așa fel, încât să creeze un echilibru continental sească infl uenţa în Eurasia în așa fel, încât să creeze un echilibru continental

stabil cu Statele Unite ale Americii ca arbitru geopolitic. Astfel, Eurasia își stabil cu Statele Unite ale Americii ca arbitru geopolitic. Astfel, Eurasia își

păstrează denumirea „tabla de șah”, pe care continuă să se dea bătălia geopo-păstrează denumirea „tabla de șah”, pe care continuă să se dea bătălia geopo-

litică pentru supremaţia mondială, iar această luptă implică geostrategia, ce litică pentru supremaţia mondială, iar această luptă implică geostrategia, ce

presupune administrarea strategică a intereselor geopolitice și contracararea presupune administrarea strategică a intereselor geopolitice și contracararea

unui concurent eurasiatic capabil să domine Eurasia pe termen lung, în cazul unui concurent eurasiatic capabil să domine Eurasia pe termen lung, în cazul

Statelor Unite ale Americii. Statelor Unite ale Americii.

Durata unipolarităţii lumii din perioada postrăzboi rece este condiţionată Durata unipolarităţii lumii din perioada postrăzboi rece este condiţionată

de apariţia „unui concurent de succes”, potrivit catalogării lui Zb. Brzezinski, de apariţia „unui concurent de succes”, potrivit catalogării lui Zb. Brzezinski,

capabil „să contrabalanseze, conform lui K. Waltz, puterea sever dezechili-capabil „să contrabalanseze, conform lui K. Waltz, puterea sever dezechili-

brată”. În această ordine de ideii, Zb. Brzezinski, în termeni geopolitici clasici, brată”. În această ordine de ideii, Zb. Brzezinski, în termeni geopolitici clasici,

indică principala manifestare a interesului geopolitic al acestei hegemonii indică principala manifestare a interesului geopolitic al acestei hegemonii

rolului fără precedent jucat de Statele Unite ale Americii în toată Eurasia rolului fără precedent jucat de Statele Unite ale Americii în toată Eurasia

continentală, care a servit punctul de origine al tuturor precedenţilor as-continentală, care a servit punctul de origine al tuturor precedenţilor as-

piranţi la puterea mondială. Actualmente, Statele Unite ale Americii sunt piranţi la puterea mondială. Actualmente, Statele Unite ale Americii sunt

arbitrul Eurasiei, nici o chestiune majoră eurasiatică nu poate fi soluţionată arbitrul Eurasiei, nici o chestiune majoră eurasiatică nu poate fi soluţionată

fără participarea Statelor Unite sau împotriva intereselor geopolitice ale aces-fără participarea Statelor Unite sau împotriva intereselor geopolitice ale aces-

teia. Zb. Brzezinski a identificat cel puţin cinci actori geostrategici-cheie și teia. Zb. Brzezinski a identificat cel puţin cinci actori geostrategici-cheie și

cinci pivoţi geopolitici (doi dintre aceștia din urmă definindu-se, parţial, cinci pivoţi geopolitici (doi dintre aceștia din urmă definindu-se, parţial,

și ca actori geostrategici) care sunt pe noua hartă politică a Eurasiei. Franţa,și ca actori geostrategici) care sunt pe noua hartă politică a Eurasiei. Franţa,

Germania, Federaţia Rusă, China și India sunt actori importanţi și activi, în Germania, Federaţia Rusă, China și India sunt actori importanţi și activi, în

timp ce Marea Britanie, Japonia și Indonezia, deși se știe că sunt state im-timp ce Marea Britanie, Japonia și Indonezia, deși se știe că sunt state im-

portante, nu le-a califi cat acest titlu. Ucraina, Azerbaidjanul, Coreea de Sud, portante, nu le-a califi cat acest titlu. Ucraina, Azerbaidjanul, Coreea de Sud,

Turcia și Iranul expertul le oferă rolul de pivoţi geopolitici de importanţă ho-Turcia și Iranul expertul le oferă rolul de pivoţi geopolitici de importanţă ho-

tărâtoare, deși atât Turcia, cât și Iranul sunt și active geostrategic, în măsura tărâtoare, deși atât Turcia, cât și Iranul sunt și active geostrategic, în măsura

posibilităţilor lor limitate. În opinia sa, anume acești pivoţi geopolitici sunt posibilităţilor lor limitate. În opinia sa, anume acești pivoţi geopolitici sunt

acele zone care concentrează interesele geopolitice pe centripetă a marilor acele zone care concentrează interesele geopolitice pe centripetă a marilor

puteri [2, p. 53-61]. Modul în care Statele Unite ale Americii manevrează puteri [2, p. 53-61]. Modul în care Statele Unite ale Americii manevrează

și împacă principalii actori geostrategici de pe „tabla de șah” a Eurasiei și și împacă principalii actori geostrategici de pe „tabla de șah” a Eurasiei și

felul în care îi tratează pe cei mai importanţi pivoţi geopolitici din Eurasia vor felul în care îi tratează pe cei mai importanţi pivoţi geopolitici din Eurasia vor

fi esenţiale pentru longevitatea și stabilitatea supremaţiei mondiale a Statelor fi esenţiale pentru longevitatea și stabilitatea supremaţiei mondiale a Statelor

Unite. În accepția lui Zb. Brzezinski, principalii actori în Europa vor continua Unite. În accepția lui Zb. Brzezinski, principalii actori în Europa vor continua

să fi e Franţa și Germania, iar scopul principal al Statelor Unite ale Americii ar să fi e Franţa și Germania, iar scopul principal al Statelor Unite ale Americii ar

trebui să fi e consolidarea și extinderea actualului cap de pod democratic din trebui să fi e consolidarea și extinderea actualului cap de pod democratic din

extremitatea vestică a Eurasiei. Conform opiniei exprimate de G. Modelski și extremitatea vestică a Eurasiei. Conform opiniei exprimate de G. Modelski și

W. Tompson, parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii cu Uniunea Eu-W. Tompson, parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii cu Uniunea Eu-

ropeană este principala temelie a ordinii mondiale postbipolare de la începutul ropeană este principala temelie a ordinii mondiale postbipolare de la începutul


2727

sec. XXI, parteneriat care trebuie să alcătuiască nucleul solid pentru „conso-sec. XXI, parteneriat care trebuie să alcătuiască nucleul solid pentru „conso-

lidarea lumii” prin democrație și economie de piață. Zb. Brzezinski a afi rmat lidarea lumii” prin democrație și economie de piață. Zb. Brzezinski a afi rmat

că în Extremul Orient are loc procesul de amplifi care a importanţei Chinei că în Extremul Orient are loc procesul de amplifi care a importanţei Chinei

în regiune, iar Statele Unite ale Americii nu vor avea un avanpost poli-în regiune, iar Statele Unite ale Americii nu vor avea un avanpost poli-

tic în Asia continentală în absenţa unui consens geostrategic americano-tic în Asia continentală în absenţa unui consens geostrategic americano-

chinez cultivat cu succes. În opinia sa, centrul Eurasiei, spaţiul dintre o Euro-chinez cultivat cu succes. În opinia sa, centrul Eurasiei, spaţiul dintre o Euro-

pă afl ată în proces de extindere a sferelor sale de infl uență geopolitică, în pofi -pă afl ată în proces de extindere a sferelor sale de infl uență geopolitică, în pofi -

da tuturor problemelor interne cu care se confruntă, și o Chină în ascensiune da tuturor problemelor interne cu care se confruntă, și o Chină în ascensiune

spre supremaţia regională, va rămâne o regiune incertă din punct de vedere spre supremaţia regională, va rămâne o regiune incertă din punct de vedere

geopolitic și un spațiu unde se interferează interesele geopolitice ale marilor geopolitic și un spațiu unde se interferează interesele geopolitice ale marilor

puteri, perspectivele unei evoluții pozitive în această zonă fi ind incerte, cel puteri, perspectivele unei evoluții pozitive în această zonă fi ind incerte, cel

puțin atât timp cât Federația Rusă nu va tranșa frământările interne privind puțin atât timp cât Federația Rusă nu va tranșa frământările interne privind

autodefi nirea postimperială. Potrivit expertului, Ucraina este unul din cei autodefi nirea postimperială. Potrivit expertului, Ucraina este unul din cei

cinci pivoți geopolitici de importanță hotărâtoare, dar cu viabilitate nesigură, cinci pivoți geopolitici de importanță hotărâtoare, dar cu viabilitate nesigură,

una dintre cauze fi ind, în opinia noastră, lipsa de clarviziune a vectorului una dintre cauze fi ind, în opinia noastră, lipsa de clarviziune a vectorului

geopolitic de dezvoltare manifestată constant de elitele politice, ceea ce a dus geopolitic de dezvoltare manifestată constant de elitele politice, ceea ce a dus

la realizarea parțială de către Federația Rusă a intereselor sale geopolitice în la realizarea parțială de către Federația Rusă a intereselor sale geopolitice în

spațiul pontic prin aplicarea metodelor militare, anexând Peninsula Crimeea spațiul pontic prin aplicarea metodelor militare, anexând Peninsula Crimeea

și menținând Ucraina în sfera sa de infl uență geopolitică prin declanșarea și menținând Ucraina în sfera sa de infl uență geopolitică prin declanșarea

unui unui război hibridrăzboi hibrid în regiunea Donbas, mișcarea secesionistă fi ind susținută în regiunea Donbas, mișcarea secesionistă fi ind susținută

militar, politic, informațional și economic. militar, politic, informațional și economic.

Specifi căm că evoluția evenimentelor din Ucraina din 2014 n-a putut fi Specifi căm că evoluția evenimentelor din Ucraina din 2014 n-a putut fi

prognozată de niciun expert, deoarece s-a considerat că geopolitica nu mai prognozată de niciun expert, deoarece s-a considerat că geopolitica nu mai

fundamentează interesele vitale și acțiunile politicii externe ale marilor pu-fundamentează interesele vitale și acțiunile politicii externe ale marilor pu-

teri, oferindu-le prioritate normelor dreptului internațional, care s-au dove-teri, oferindu-le prioritate normelor dreptului internațional, care s-au dove-

dit a fi nefuncționale în reglementarea unor diferenduri internaționale sau dit a fi nefuncționale în reglementarea unor diferenduri internaționale sau

confl icte regionale având un caracter interpretativ, de care se folosesc și în confl icte regionale având un caracter interpretativ, de care se folosesc și în

prezent actorii majori pentru a-și promova, realiza și proteja propriile inte-prezent actorii majori pentru a-și promova, realiza și proteja propriile inte-

rese geopolitice în diferite regiuni ale mapamondului. Acționând geopolitic rese geopolitice în diferite regiuni ale mapamondului. Acționând geopolitic

în spațiul postsovietic, Federația Rusă a confi rmat o dată în plus existența în spațiul postsovietic, Federația Rusă a confi rmat o dată în plus existența

sferei sale de infl uență geopolitică în care poate acționa premeditat utilizând sferei sale de infl uență geopolitică în care poate acționa premeditat utilizând

inclusiv și mijloace militare pentru apărarea ei. Sfera de infl uență geopoli-inclusiv și mijloace militare pentru apărarea ei. Sfera de infl uență geopoli-

tică din spațiul postsovietic reprezintă o zonă de securitate constituită din tică din spațiul postsovietic reprezintă o zonă de securitate constituită din

state-tamponstate-tampon care au menirea de a contracara procesele integraționiste reali- care au menirea de a contracara procesele integraționiste reali-

zate de către Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, prin extinderea zate de către Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, prin extinderea

spațiului valorilor occidentale spre Est, ceea ce reprezintă o amenințare la spațiului valorilor occidentale spre Est, ceea ce reprezintă o amenințare la

adresa securității naționale a Federației Ruse [33, p. 26]. adresa securității naționale a Federației Ruse [33, p. 26].


2828

Suntem de părere că instituirea sistemului internaţional unipolar-poli-Suntem de părere că instituirea sistemului internaţional unipolar-poli-

centrist în prima perioadă postrăzboi rece, unipolaritatea revenindu-i Sta-centrist în prima perioadă postrăzboi rece, unipolaritatea revenindu-i Sta-

telor Unite ale Americii, a determinat asumarea rolului de telor Unite ale Americii, a determinat asumarea rolului de stat-hegemonstat-hegemon cu cu

interese geopolitice mondiale și cu toate consecinţele pozitive și negative ce interese geopolitice mondiale și cu toate consecinţele pozitive și negative ce

rezultă din această situaţie internaţională creată. Noua ordine internaţională rezultă din această situaţie internaţională creată. Noua ordine internaţională

i-au permis Statelor Unite ale Americii să promoveze cu o mai mare ușurinţă, i-au permis Statelor Unite ale Americii să promoveze cu o mai mare ușurinţă,

decât o făcea în timpul războiului rece, interesele sale geopolitice pe conti-decât o făcea în timpul războiului rece, interesele sale geopolitice pe conti-

nentul Eurasiei. Cu anexarea Peninsulei Crimeea și declanșarea confl ictului nentul Eurasiei. Cu anexarea Peninsulei Crimeea și declanșarea confl ictului

armat din Ucraina se fi nalizează prima etapă și începe cea de-a doua etapă a armat din Ucraina se fi nalizează prima etapă și începe cea de-a doua etapă a

perioadei postrăzboi rece, în care sunt demarate acțiuni tectonice de reedi-perioadei postrăzboi rece, în care sunt demarate acțiuni tectonice de reedi-

fi care a sistemului internațional, trecând de la cel unipolar-policentrist la cel fi care a sistemului internațional, trecând de la cel unipolar-policentrist la cel

multipolar cu o vădită nuanță geopolitică promovat exclusiv de actorii statali multipolar cu o vădită nuanță geopolitică promovat exclusiv de actorii statali

[33, p. 26-27]. [33, p. 26-27].

În acest context de idei, Zb. Brzezinski a reliefat ansamblul de metode În acest context de idei, Zb. Brzezinski a reliefat ansamblul de metode

și procedee pentru Statele Unite ale Americii, în scopul menţinerii și pro-și procedee pentru Statele Unite ale Americii, în scopul menţinerii și pro-

movării intereselor sale geopolitice pe continentul Eurasia. Pe termen scurt, movării intereselor sale geopolitice pe continentul Eurasia. Pe termen scurt,

în interesul geopolitic al Statelor Unite ale Americii este să consolideze și în interesul geopolitic al Statelor Unite ale Americii este să consolideze și

să continue pluralismul geopolitic predominant pe harta Eurasiei, realizând să continue pluralismul geopolitic predominant pe harta Eurasiei, realizând

întâietatea acțiunilor în vederea prevenirii apariţiei unei coaliţii ostile care ar întâietatea acțiunilor în vederea prevenirii apariţiei unei coaliţii ostile care ar

putea, în cele din urmă, să conteste supremaţia Statelor Unite ale Americii, putea, în cele din urmă, să conteste supremaţia Statelor Unite ale Americii,

luând în calcul posibilitatea îndepărtată ca orice stat în parte să încerce acest luând în calcul posibilitatea îndepărtată ca orice stat în parte să încerce acest

lucru. Pe termen mediu, evenimentele ar putea evolua treptat, Statele Unite lucru. Pe termen mediu, evenimentele ar putea evolua treptat, Statele Unite

ale Americii punând accent pe apariţia unor parteneriate cu state care dețin ale Americii punând accent pe apariţia unor parteneriate cu state care dețin

un potențial geostrategic și care ar contribui la edifi carea unui sistem de se-un potențial geostrategic și care ar contribui la edifi carea unui sistem de se-

curitate transeurasiatic mai cooperant. În cele din urmă, pe un termen lung, curitate transeurasiatic mai cooperant. În cele din urmă, pe un termen lung,

Eurasia ar putea deveni un nucleu mondial de responsabilitate geopolitică. Eurasia ar putea deveni un nucleu mondial de responsabilitate geopolitică.

Conform expertului, nesoluționarea noilor probleme globale care se extind Conform expertului, nesoluționarea noilor probleme globale care se extind

dincolo de frontierele statelor-naţiune și intensifi carea preocupările geopoli-dincolo de frontierele statelor-naţiune și intensifi carea preocupările geopoli-

tice ale marilor puteri va putea determina transformări esențiale în structura tice ale marilor puteri va putea determina transformări esențiale în structura

geopolitică fundamentală a puterii mondiale. Luând în considerare caracte-geopolitică fundamentală a puterii mondiale. Luând în considerare caracte-

rul fl uctuant al proceselor politice, economice și cele de securitate regională rul fl uctuant al proceselor politice, economice și cele de securitate regională

în Europa și Asia, orice politică externă de succes a Statelor Unite ale Ameri-în Europa și Asia, orice politică externă de succes a Statelor Unite ale Ameri-

cii trebuie să se concentreze pe Eurasia ca un tot întreg și să se conducă după cii trebuie să se concentreze pe Eurasia ca un tot întreg și să se conducă după

un interes geopolitic bine defi nit. În această ordine de idei, A. Samuel consi-un interes geopolitic bine defi nit. În această ordine de idei, A. Samuel consi-

deră că omenirea deja se găsește în cadrul unei „noi lumi internaţionale”, care deră că omenirea deja se găsește în cadrul unei „noi lumi internaţionale”, care

este determinată de mai mulţi factori, precum încetarea divizării sistemului este determinată de mai mulţi factori, precum încetarea divizării sistemului

în două blocuri, dezvoltarea dinamică a Asiei de Sud-Est, eliberarea „sateli-în două blocuri, dezvoltarea dinamică a Asiei de Sud-Est, eliberarea „sateli-


2929

ţilor” de suzeranii lor, decăderea infl uenţei marilor ideologii și apariţia unor ţilor” de suzeranii lor, decăderea infl uenţei marilor ideologii și apariţia unor

forţe noi, de caracter fi nanciar-economic, informațional-tehnologic și cultu-forţe noi, de caracter fi nanciar-economic, informațional-tehnologic și cultu-

ral-religios. Competiţiile și rivalităţile din sistem sau, conform concepţiei lui ral-religios. Competiţiile și rivalităţile din sistem sau, conform concepţiei lui

K. Waltz, distribuirea inegală a capabilităţilor în sistemul de relaţii internaţi-K. Waltz, distribuirea inegală a capabilităţilor în sistemul de relaţii internaţi-

onale atribuie acestuia un caracter schimbător, modifi când nu numai relaţiile onale atribuie acestuia un caracter schimbător, modifi când nu numai relaţiile

dintre actori, asociaţi, mai cu seamă cu statele naţionale, sau mai îngust, cu dintre actori, asociaţi, mai cu seamă cu statele naţionale, sau mai îngust, cu

marile puteri, ci și alte modele de interacţiune la nivel global. marile puteri, ci și alte modele de interacţiune la nivel global.

Subliniem că, în raport cu Federația Rusă, este imperativ necesar ca Subliniem că, în raport cu Federația Rusă, este imperativ necesar ca

Statele Unite ale Americii, păstrând deocamdată statutul de supraputere, să Statele Unite ale Americii, păstrând deocamdată statutul de supraputere, să

creeze un context geopolitic propice pentru a o scoate din izolare diploma-creeze un context geopolitic propice pentru a o scoate din izolare diploma-

tică cu Occidentul, dat fi ind faptul că unele probleme de ordin global pot fi tică cu Occidentul, dat fi ind faptul că unele probleme de ordin global pot fi

soluționate doar cooperând cu Federația Rusă, aceasta fi ind o mare putere soluționate doar cooperând cu Federația Rusă, aceasta fi ind o mare putere

militar-nucleară cu ambiții geopolitice mondiale, rolul căruia nu trebuie sub-militar-nucleară cu ambiții geopolitice mondiale, rolul căruia nu trebuie sub-

estimat în politica mondială, iar Federația Rusă, la rândul său, ar trebui să estimat în politica mondială, iar Federația Rusă, la rândul său, ar trebui să

renunțe la politica sa externă de stat hegemon în spațiul postsovietic și să în-renunțe la politica sa externă de stat hegemon în spațiul postsovietic și să în-

lăture anemozitățile cu statele ex-sovietice, respectându-le independența, su-lăture anemozitățile cu statele ex-sovietice, respectându-le independența, su-

veranitatea și integritatea teritorială. Procesul de asimilare a Federației Ruse veranitatea și integritatea teritorială. Procesul de asimilare a Federației Ruse

va trebui să se desfășoare într-un cadru multidimensional de cooperare euro-va trebui să se desfășoare într-un cadru multidimensional de cooperare euro-

peană, amplifi când și generând, în același timp, independenţa bazată pe forţe peană, amplifi când și generând, în același timp, independenţa bazată pe forţe

proprii pentru noii vecini suverani ai Federaţiei Ruse. Dar viabilitatea Ucrai-proprii pentru noii vecini suverani ai Federaţiei Ruse. Dar viabilitatea Ucrai-

nei, Georgiei, Azerbaidjanului și Kazahstanului va rămâne una nesigură, mai nei, Georgiei, Azerbaidjanului și Kazahstanului va rămâne una nesigură, mai

ales dacă atenţia Statelor Unite ale Americii va fi sustrasă de noi crize interne ales dacă atenţia Statelor Unite ale Americii va fi sustrasă de noi crize interne

din Europa, de incertitudini economico-comerciale cu Europa și China, de din Europa, de incertitudini economico-comerciale cu Europa și China, de

amplifi carea contradicției dintre Europa și Turcia privind edifi carea unui stat amplifi carea contradicției dintre Europa și Turcia privind edifi carea unui stat

cu o democrație autentică occidentală sau de sporirea ostilităţii din relaţi-cu o democrație autentică occidentală sau de sporirea ostilităţii din relaţi-

ile americano-iraniene precedate de ieșirea Statelor Unite ale Americii din ile americano-iraniene precedate de ieșirea Statelor Unite ale Americii din

Acordul nuclear cu Iranul, semnat în 2015 de către Statele Unite ale Americii, Acordul nuclear cu Iranul, semnat în 2015 de către Statele Unite ale Americii,

Federația Rusă, Marea Britanie, Franța, China, Germania și Iran, care a ser-Federația Rusă, Marea Britanie, Franța, China, Germania și Iran, care a ser-

vit garant al unei stabilităţi nucleare în regiune și care a stopat desfășurarea vit garant al unei stabilităţi nucleare în regiune și care a stopat desfășurarea

programului nuclear al Iranului în schimbul benefi cierii de către aceasta de o programului nuclear al Iranului în schimbul benefi cierii de către aceasta de o

relaxare a sancţiunilor impuse de marile puteri, mai ales în domeniul econo-relaxare a sancţiunilor impuse de marile puteri, mai ales în domeniul econo-

mic. Totodată, rivalitatea în relațiile geopolitice dintre Statele Unite ale Ame-mic. Totodată, rivalitatea în relațiile geopolitice dintre Statele Unite ale Ame-

ricii și Federația Rusă este generată și de suspendarea participării a ambelor ricii și Federația Rusă este generată și de suspendarea participării a ambelor

părți în cadrul Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de părți în cadrul Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de

către liderii ambelor state, care interzicea dezvoltarea, producerea și ampla-către liderii ambelor state, care interzicea dezvoltarea, producerea și ampla-

sarea rachetelor nucleare cu lansare de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă sarea rachetelor nucleare cu lansare de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă

între 500 și 5500 de km, invocat în repetate rânduri de Federația Rusă pentru între 500 și 5500 de km, invocat în repetate rânduri de Federația Rusă pentru


3030

a contesta amplasarea scutului anirachetă din România și din Polonia, ce ar a contesta amplasarea scutului anirachetă din România și din Polonia, ce ar

putea fi folosit pentru lansarea rachetelor nucleare, și de Statele Unite ale putea fi folosit pentru lansarea rachetelor nucleare, și de Statele Unite ale

Americii, argumentând că Federația Rusă a încălcat prevederile Tratatului Americii, argumentând că Federația Rusă a încălcat prevederile Tratatului

prin dezvoltarea unor rachete nucleare de ultima generație, dar și prin fap-prin dezvoltarea unor rachete nucleare de ultima generație, dar și prin fap-

tul că China ar trebui să fi e parte a unui nou Tratat negociat de către părți, tul că China ar trebui să fi e parte a unui nou Tratat negociat de către părți,

considerând că vechiul Tratat a dezavantajat Statele Unite, deoarece China a considerând că vechiul Tratat a dezavantajat Statele Unite, deoarece China a

dezvoltat rachete nucleare cu rază intermediară neconfruntându-se cu nicio dezvoltat rachete nucleare cu rază intermediară neconfruntându-se cu nicio

constrângere care ar trebui să fi e reglementată la nivel internațional. Posibili-constrângere care ar trebui să fi e reglementată la nivel internațional. Posibili-

tatea unei eventuale concilieri cu China ar putea fi , de asemenea, periclitată tatea unei eventuale concilieri cu China ar putea fi , de asemenea, periclitată

de o viitoare criză în legătură cu Taiwanul sau de apariţia în China a unui de o viitoare criză în legătură cu Taiwanul sau de apariţia în China a unui

regim agresiv și ostil determinat de evoluţia politică și economică internă a regim agresiv și ostil determinat de evoluţia politică și economică internă a

acesteia sau de răcirea relaţiilor americano-chineze. În acest context, China acesteia sau de răcirea relaţiilor americano-chineze. În acest context, China

ar putea deveni o forţă deosebit de destabilizatoare în regiune și în lume, ar putea deveni o forţă deosebit de destabilizatoare în regiune și în lume,

recurgând la presiuni enorme asupra relaţiilor americano-japoneze prin ge-recurgând la presiuni enorme asupra relaţiilor americano-japoneze prin ge-

nerarea politicilor de dezorientare geopolitică a Japoniei. Prin urmare, con-nerarea politicilor de dezorientare geopolitică a Japoniei. Prin urmare, con-

fl uenţa acestor evenimente va compromite stabilitatea geopolitică a Asiei de fl uenţa acestor evenimente va compromite stabilitatea geopolitică a Asiei de

Sud-Est, care va infl uenţa și comportamentul geopolitic regional al Indiei, Sud-Est, care va infl uenţa și comportamentul geopolitic regional al Indiei,

ţară esenţială pentru stabilitatea Asiei de Sud [33, p. 27-28].ţară esenţială pentru stabilitatea Asiei de Sud [33, p. 27-28].

H. Kissinger susține că, deoarece raporturile interstatale se produc în lip-H. Kissinger susține că, deoarece raporturile interstatale se produc în lip-

sa unei guvernări mondiale, reconfi gurarea arhitecturii geopolitice a sistemul sa unei guvernări mondiale, reconfi gurarea arhitecturii geopolitice a sistemul

internațional postrăzboi rece este de caracter anarhic, iar relațiile internați-internațional postrăzboi rece este de caracter anarhic, iar relațiile internați-

onale pot fi cel mai bine înțelese prin descifrarea modului de distribuire a onale pot fi cel mai bine înțelese prin descifrarea modului de distribuire a

puterii între state. În accepția sa, din punct de vedere geopolitic, Statele Unite puterii între state. În accepția sa, din punct de vedere geopolitic, Statele Unite

ale Americii se dovedesc a fi o insulă în largul masei eurasiatice, ale cărei ale Americii se dovedesc a fi o insulă în largul masei eurasiatice, ale cărei

resurse și populație depășesc cu mult pe cele americane, formând un pericol resurse și populație depășesc cu mult pe cele americane, formând un pericol

deloc neglijabil pentru interesele geopolitice ale Statelor Unite. Pericolul esti-deloc neglijabil pentru interesele geopolitice ale Statelor Unite. Pericolul esti-

mat trebuie contracarat, subliniază expertul, deși în raport cu starea actuală a mat trebuie contracarat, subliniază expertul, deși în raport cu starea actuală a

lumii, Statele Unite ale Americii s-au dovedit a fi slab pregătite de experiența lumii, Statele Unite ale Americii s-au dovedit a fi slab pregătite de experiența

istorică, important fi ind de a diminua incapacitatea de a determina eveni-istorică, important fi ind de a diminua incapacitatea de a determina eveni-

mentele postbipolare din cadrul procesului de reconfi gurare a arhitecturii mentele postbipolare din cadrul procesului de reconfi gurare a arhitecturii

geopolitice mondiale [34, p. 707]. H. Kissinger, la fel ca și Zb. Brzezinski, geopolitice mondiale [34, p. 707]. H. Kissinger, la fel ca și Zb. Brzezinski,

atribuie o atenţie sporită continentului Eurasia, care înglobează eventualii atribuie o atenţie sporită continentului Eurasia, care înglobează eventualii

parteneri geostrategici ai Statelor Unite ale Americii, fi ind și un spaţiu vital parteneri geostrategici ai Statelor Unite ale Americii, fi ind și un spaţiu vital

pentru realizarea obiectivelor politicii externe americane, în cadrul cărora pentru realizarea obiectivelor politicii externe americane, în cadrul cărora

în mod imperios trebuie să se regăsească interesele geopolitice ale Statelor în mod imperios trebuie să se regăsească interesele geopolitice ale Statelor

Unite ale Americii. Expertul scoate în evidenţă potenţialul eventualelor mari Unite ale Americii. Expertul scoate în evidenţă potenţialul eventualelor mari

puteri ce ulterior le va permite să conteste interesele geopolitice ale Statelor puteri ce ulterior le va permite să conteste interesele geopolitice ale Statelor


3131

Unite ale Americii pe continentul Eurasia și să concureze în plan mondial, Unite ale Americii pe continentul Eurasia și să concureze în plan mondial,

totodată, reliefând un comportament raţional și adecvat din partea Statelor totodată, reliefând un comportament raţional și adecvat din partea Statelor

Unite ale Americii în raport cu acele forţe regionale care sunt în stare să Unite ale Americii în raport cu acele forţe regionale care sunt în stare să

submineze arhitectura geopolitică a sistemului internaţional postrăzboi rece.submineze arhitectura geopolitică a sistemului internaţional postrăzboi rece.

H. Kissinger punctează că politica Statelor Unite ale Americii față de Federa-H. Kissinger punctează că politica Statelor Unite ale Americii față de Federa-

ția Rusă trebuie să fi e gândită în conformitate cu interesele geopolitice per-ția Rusă trebuie să fi e gândită în conformitate cu interesele geopolitice per-

manente și nu în funcție de fl uctuațiile politicii interne a Rusiei: autoritățile manente și nu în funcție de fl uctuațiile politicii interne a Rusiei: autoritățile

rusești vor manifesta permanent interes geopolitic față de „vecinătatea apro-rusești vor manifesta permanent interes geopolitic față de „vecinătatea apro-

piată”, iar problema-cheie este dacă relațiile Federației Ruse cu noile state piată”, iar problema-cheie este dacă relațiile Federației Ruse cu noile state

independente trebuie tratate ca pe o problemă internațională ce se supune independente trebuie tratate ca pe o problemă internațională ce se supune

regulilor acceptate de politica externă și codifi cate de dreptul internațional regulilor acceptate de politica externă și codifi cate de dreptul internațional

sau fi ind drept rezultat al deciziei unilaterale a Rusiei de a păstra regiunea sau fi ind drept rezultat al deciziei unilaterale a Rusiei de a păstra regiunea

postsovietică în sfera de infl uență geopolitică. Este de subliniat, luând ca postsovietică în sfera de infl uență geopolitică. Este de subliniat, luând ca

suport evenimentele din Ucraina, dar și ingerințele în afacerile interne ale suport evenimentele din Ucraina, dar și ingerințele în afacerile interne ale

statelor postsovietice, inclusiv lipsa de progres în reglementarea „confl icte-statelor postsovietice, inclusiv lipsa de progres în reglementarea „confl icte-

lor înghețate”, că administrațiile americane n-au rezolvat această dilemă, tra-lor înghețate”, că administrațiile americane n-au rezolvat această dilemă, tra-

tând spațiul ex-sovietic ca pe segment al intereselor geopolitice ale Federației tând spațiul ex-sovietic ca pe segment al intereselor geopolitice ale Federației

Ruse. T. Marshall consideră că Statele Unite ale Americii au infl uențat par-Ruse. T. Marshall consideră că Statele Unite ale Americii au infl uențat par-

țial desfășurarea evenimentelor din Ucraina din 2014 cu intenția de a scoate țial desfășurarea evenimentelor din Ucraina din 2014 cu intenția de a scoate

Ucraina de sub infl uența geopolitică a Federației Ruse care a ancorat-o, și de Ucraina de sub infl uența geopolitică a Federației Ruse care a ancorat-o, și de

a neutraliza câștigurile acesteia exprimate prin recuperarea poziției de for-a neutraliza câștigurile acesteia exprimate prin recuperarea poziției de for-

ță în state precum Kazahstanul și ocupând o parte din Georgia. Federația ță în state precum Kazahstanul și ocupând o parte din Georgia. Federația

Rusă a intervinit în „vecinătatea apropiată” profi tând de implicarea Statele Rusă a intervinit în „vecinătatea apropiată” profi tând de implicarea Statele

Unite ale Americii de lupta împotriva terorismului internațional în Irak șiUnite ale Americii de lupta împotriva terorismului internațional în Irak și

Afghanistan și de preocuparea acesteia în atenuarea instabilității regionale dinAfghanistan și de preocuparea acesteia în atenuarea instabilității regionale din

Orientul Mijlociu, situație care a diminuat din posibilitatea Statelor Unite Orientul Mijlociu, situație care a diminuat din posibilitatea Statelor Unite

de a întreprinde măsuri de contracarare a infl uenței geopolitice a Federației de a întreprinde măsuri de contracarare a infl uenței geopolitice a Federației

Ruse în spațiul postsovietic [35, p. 86]. Ruse în spațiul postsovietic [35, p. 86].

H. Kissinger exprimă opinia că Statele Unite ale Americii au potenţial și H. Kissinger exprimă opinia că Statele Unite ale Americii au potenţial și

capacitate sufi cientă pentru a infl uența confi gurarea geopolitică a evenimen-capacitate sufi cientă pentru a infl uența confi gurarea geopolitică a evenimen-

telor pe continentul Eurasiatic, care pot rezulta în relaţii bilaterale benefi ce telor pe continentul Eurasiatic, care pot rezulta în relaţii bilaterale benefi ce

cu majoritatea statelor mari ale Asiei. Deoarece rolul jucat de Statele Unite cu majoritatea statelor mari ale Asiei. Deoarece rolul jucat de Statele Unite

ale Americii este cheia ajutorului oferit Japoniei și Chinei pentru a coexista ale Americii este cheia ajutorului oferit Japoniei și Chinei pentru a coexista

în pofi da neîncrederii uneia în cealaltă. Fermitatea relaţiilor americano-japo-în pofi da neîncrederii uneia în cealaltă. Fermitatea relaţiilor americano-japo-

neze va constitui reversul relaţiilor americano-chineze. Tensiunea america-neze va constitui reversul relaţiilor americano-chineze. Tensiunea america-

no-chineză pe dimensiunea geostrategico-militară și economico-comercială no-chineză pe dimensiunea geostrategico-militară și economico-comercială

provoacă Japonia să se disocieze de Statele Unite ale Americii într-un efort, provoacă Japonia să se disocieze de Statele Unite ale Americii într-un efort,


3232

dacă nu de a-și spori infl uenţa sa în China, cel puţin de a nu și-o diminua ca dacă nu de a-și spori infl uenţa sa în China, cel puţin de a nu și-o diminua ca

urmare a protectoratului Statelor Unite ale Americii. Bunele relaţii de coope-urmare a protectoratului Statelor Unite ale Americii. Bunele relaţii de coope-

rare ale Statelor Unite ale Americii cu China sunt, prin urmare, o condiţie a rare ale Statelor Unite ale Americii cu China sunt, prin urmare, o condiţie a

bunelor relaţii de cooperare pe termen lung cu Japonia, ca și a bunelor relaţii bunelor relaţii de cooperare pe termen lung cu Japonia, ca și a bunelor relaţii

de cooperare sino-japoneze. Cercetând acest triunghi de relaţii, H. Kissinger de cooperare sino-japoneze. Cercetând acest triunghi de relaţii, H. Kissinger

reliefează faptul că oricare dintre părţi nu îl poate abandona decât cu un mare reliefează faptul că oricare dintre părţi nu îl poate abandona decât cu un mare

risc. Dintre toate marile puteri China se afl ă în cea mai pronunţată ascensi-risc. Dintre toate marile puteri China se afl ă în cea mai pronunţată ascensi-

une pluridimensională, T. Marshall specifi când că până la mijlocul sec. XXI une pluridimensională, T. Marshall specifi când că până la mijlocul sec. XXI

China va depăși Statele Unite ale Americii și va deveni cea mai puternică țară China va depăși Statele Unite ale Americii și va deveni cea mai puternică țară

din lume din punct de vedere economic, fapt care îi va face să aibă o mare din lume din punct de vedere economic, fapt care îi va face să aibă o mare

infl uență geopolitică mondială care va fi asigurată și de ascensiunea militară infl uență geopolitică mondială care va fi asigurată și de ascensiunea militară

și strategică [35, p. 86-87]. Statele Unite ale Americii fi ind o supraputere, Eu-și strategică [35, p. 86-87]. Statele Unite ale Americii fi ind o supraputere, Eu-

ropa trebuie să-și consolideze coeziunea internă, Federaţia Rusă este o mare ropa trebuie să-și consolideze coeziunea internă, Federaţia Rusă este o mare

putere militară cu o politică externă inconsecventă, iar Japonia este a treia putere militară cu o politică externă inconsecventă, iar Japonia este a treia

putere economică mondială, insă, deocamdată, ea nu-și promovează o poli-putere economică mondială, insă, deocamdată, ea nu-și promovează o poli-

tică externă activă în regiune și nu-și manifestă pe larg interesele sale geopo-tică externă activă în regiune și nu-și manifestă pe larg interesele sale geopo-

litice. H. Kissinger precizează că China susține implicarea Statelor Unite ale litice. H. Kissinger precizează că China susține implicarea Statelor Unite ale

Americii în Asia ca pe o contrapondere în raport cu vecinii săi Japonia și Fe-Americii în Asia ca pe o contrapondere în raport cu vecinii săi Japonia și Fe-

deraţia Rusă și într-o mică măsură India. Prin urmare, o politică americană deraţia Rusă și într-o mică măsură India. Prin urmare, o politică americană

la baza căreia se afl ă interesele geopolitice în care se regăsește cooperarea cu la baza căreia se afl ă interesele geopolitice în care se regăsește cooperarea cu

China și cu statele care sunt percepute de autorităţile chineze ca ameninţări China și cu statele care sunt percepute de autorităţile chineze ca ameninţări

potenţiale la adresa securităţii naționale necesită un dialog pragmatic și coe-potenţiale la adresa securităţii naționale necesită un dialog pragmatic și coe-

rent între Statele Unite ale Americii și China [34, p. 721-722]. rent între Statele Unite ale Americii și China [34, p. 721-722].

T. Marshall este de părere că politica externă a Statelor Unite ale Ame-T. Marshall este de părere că politica externă a Statelor Unite ale Ame-

ricii în sec. XXI ar trebui să se concentreze pe regiunile Asia și Oceanul Pa-ricii în sec. XXI ar trebui să se concentreze pe regiunile Asia și Oceanul Pa-

cifi c, deoarece jumătate din populația lumii trăiește acolo și, dacă se ia în cifi c, deoarece jumătate din populația lumii trăiește acolo și, dacă se ia în

calcul și India, atunci până în anul 2050 în aceste zone se va obține jumătate calcul și India, atunci până în anul 2050 în aceste zone se va obține jumătate

din producția economică globală. De asemenea, Japonia, Th ailanda, Vietnam,din producția economică globală. De asemenea, Japonia, Th ailanda, Vietnam,

Coreea de Sud, Singapore, Malaysia, Indonezia și alte state din regiunea Asia Coreea de Sud, Singapore, Malaysia, Indonezia și alte state din regiunea Asia

de Sud-Est promovează o politică externă de intensifi care, aprofundare și de de Sud-Est promovează o politică externă de intensifi care, aprofundare și de

diversifi care a relațiilor de cooperare cu Statele Unite ale Americii, având diversifi care a relațiilor de cooperare cu Statele Unite ale Americii, având

convingerea că, dacă nu sunt unite, vor cădea sub hegemonia chineză. Din convingerea că, dacă nu sunt unite, vor cădea sub hegemonia chineză. Din

acest motiv, Statele Unite ale Americii își vor concentra interesele sale națio-acest motiv, Statele Unite ale Americii își vor concentra interesele sale națio-

nale impunându-se geopolitic în această regiune, venind cu investiții fi nan-nale impunându-se geopolitic în această regiune, venind cu investiții fi nan-

ciare și cu o prezența militară care va exercita o infl uență reală, acordând ciare și cu o prezența militară care va exercita o infl uență reală, acordând

atenție și asupra acțiunilor militare limitate pentru a-și asigura aliații într-o atenție și asupra acțiunilor militare limitate pentru a-și asigura aliații într-o

eventualitate a unor confl icte deschise. Expertul afi rmă că în sec. XXI marile eventualitate a unor confl icte deschise. Expertul afi rmă că în sec. XXI marile


3333

puteri vor realiza noi compromisuri în regiunea Oceanului Pacifi c. Cele mai puteri vor realiza noi compromisuri în regiunea Oceanului Pacifi c. Cele mai

multe, dar nu toate, vor fi , probabil, făcute de China, un exemplu elocvent multe, dar nu toate, vor fi , probabil, făcute de China, un exemplu elocvent

este declararea de către China a unei zone de identifi care a aparatelor de zbor, este declararea de către China a unei zone de identifi care a aparatelor de zbor,

celelalte state fi ind obligate să informeze statul chinez înainte de a pătrunde celelalte state fi ind obligate să informeze statul chinez înainte de a pătrunde

în spațiul aerian al unui teritoriu afl at în litigiu, China a câștigat ceva prin în spațiul aerian al unui teritoriu afl at în litigiu, China a câștigat ceva prin

crearea acestei zone și transformarea ei într-un subiect de dispută, iar gestul crearea acestei zone și transformarea ei într-un subiect de dispută, iar gestul

Statelor Unite ale Americii de a zbura deasupra fără să anunțe au gâștigat și ei Statelor Unite ale Americii de a zbura deasupra fără să anunțe au gâștigat și ei

ceva prin nerespectarea acestor condiții, situație care reprezintă un joc geo-ceva prin nerespectarea acestor condiții, situație care reprezintă un joc geo-

politic de durată. O altă dispută la care China nu va renunța în defavoarea sa politic de durată. O altă dispută la care China nu va renunța în defavoarea sa

sunt insulele artifi ciale pe care le ridică în zona Insulelor Spratly din Marea sunt insulele artifi ciale pe care le ridică în zona Insulelor Spratly din Marea

Chinei de Sud, și când în 2016, pentru prima oară, un avion chinez a aterizat Chinei de Sud, și când în 2016, pentru prima oară, un avion chinez a aterizat

pe unul dintre aerodromurile construite pe ele, Vietnamul și Insulele Filipine pe unul dintre aerodromurile construite pe ele, Vietnamul și Insulele Filipine

au protestat ofi cial, dat fi ind că ambele țări își revendică zona, iar Statele Uni-au protestat ofi cial, dat fi ind că ambele țări își revendică zona, iar Statele Uni-

te ale Americii au declarat că gestul chinezilor amenință stabilitatea regiunii, te ale Americii au declarat că gestul chinezilor amenință stabilitatea regiunii,

și că ele vor monitoriza cu atenție zona disputată implicând patrule navale și că ele vor monitoriza cu atenție zona disputată implicând patrule navale

și aeriene pentru a asigura aliații că sunt alături de ei, a garanta libertatea și aeriene pentru a asigura aliații că sunt alături de ei, a garanta libertatea

navigației în apele internaționale și a descuraja China pentru a nu fi atrasă navigației în apele internaționale și a descuraja China pentru a nu fi atrasă

într-o confruntare militară regională. Interesele geopolitice ale Statelor Unite într-o confruntare militară regională. Interesele geopolitice ale Statelor Unite

ale Americii în raport cu Japonia sunt exprimate prin faptul de a o asigura ale Americii în raport cu Japonia sunt exprimate prin faptul de a o asigura

pe Japonia că interesele strategice față de China ale Statelor Unite și Japoniei pe Japonia că interesele strategice față de China ale Statelor Unite și Japoniei

sunt identice și să primească garanții de la statul nipon că baza americană sunt identice și să primească garanții de la statul nipon că baza americană

de pe Insula Okinawa va rămâne și în continuare deschisă pentru a fortifi ca de pe Insula Okinawa va rămâne și în continuare deschisă pentru a fortifi ca

forța de apărare a japonezilor, însă, în același timp, restricționând capacita-forța de apărare a japonezilor, însă, în același timp, restricționând capacita-

tea militară a Japoniei de a se manifesta militar de una singură în Oceanul tea militară a Japoniei de a se manifesta militar de una singură în Oceanul

Pacifi c. Totodată, principalele state satelit în jocul geopolitic desfășurat de Pacifi c. Totodată, principalele state satelit în jocul geopolitic desfășurat de

către Statele Unite ale Americii în regiunea Asia de Sud-Est sunt Indonezia, către Statele Unite ale Americii în regiunea Asia de Sud-Est sunt Indonezia,

Malaysia și Singapore, care domină Strâmtoarea Malacca, o zonă strategică Malaysia și Singapore, care domină Strâmtoarea Malacca, o zonă strategică

prin care zilnic sunt transportate circa 12 mil. de barili de petrol spre China, prin care zilnic sunt transportate circa 12 mil. de barili de petrol spre China,

economia căreia necesită tot mai multă materie primă, și spre alte țări din re-economia căreia necesită tot mai multă materie primă, și spre alte țări din re-

giune, Statele Unite și-au asigurat un avantaj geostrategic major și pârghii de a giune, Statele Unite și-au asigurat un avantaj geostrategic major și pârghii de a

infl uența conjunctura geopolitică regională. Nu poate fi trecută cu vederea ri-infl uența conjunctura geopolitică regională. Nu poate fi trecută cu vederea ri-

valitatea dintre Statele Unite ale Americii și China pe dimensiunea promovării valitatea dintre Statele Unite ale Americii și China pe dimensiunea promovării

naționalismului pentru a asigura unitatea poporului chinez și revendicarea res-naționalismului pentru a asigura unitatea poporului chinez și revendicarea res-

pectării integrității teritoriale a Chinei prin recunoașterea Insulei Taiwan parte pectării integrității teritoriale a Chinei prin recunoașterea Insulei Taiwan parte

componentă a Chinei. Statele Unite ale Americii având un Tratat cu Taiwanul, componentă a Chinei. Statele Unite ale Americii având un Tratat cu Taiwanul,

conform căruia, în cazul în care China invadează ceea ce ei consideră a fi a conform căruia, în cazul în care China invadează ceea ce ei consideră a fi a

douăzeci și treia provincie a lor, ceea ce este puțin probabil, Statele Unite vor douăzeci și treia provincie a lor, ceea ce este puțin probabil, Statele Unite vor


3434

intra în război, fapt care poate avea loc, în opinia lui T. Marshall, doar după intra în război, fapt care poate avea loc, în opinia lui T. Marshall, doar după

recunoașterea ofi cială a Taiwanului de către Statele Unite sau după declararea recunoașterea ofi cială a Taiwanului de către Statele Unite sau după declararea

de independență a Taiwanului față de China [35, p. 88-91].de independență a Taiwanului față de China [35, p. 88-91].

Pe măsură ce sporește necesitatea pentru gaze și petrol din partea Chinei, Pe măsură ce sporește necesitatea pentru gaze și petrol din partea Chinei,

rămânând dependentă de importul hidrocarburilor, Statele Unite ale Ameri-rămânând dependentă de importul hidrocarburilor, Statele Unite ale Ameri-

cii își diminuează cota de import a produselor energetice datorită forajelor cii își diminuează cota de import a produselor energetice datorită forajelor

pentru exploatarea gazelor de șist pe mari suprafețe din țară, încercând să-pentru exploatarea gazelor de șist pe mari suprafețe din țară, încercând să-

și asigure nu numai necesarul de energie, dar să devină în egală măsură un și asigure nu numai necesarul de energie, dar să devină în egală măsură un

importator și un exportator de energie în viitorul apropiat. În ordinea de importator și un exportator de energie în viitorul apropiat. În ordinea de

idei reliefată, T. Marshall accentuează reducerea fl uxului de petrol și gaze din idei reliefată, T. Marshall accentuează reducerea fl uxului de petrol și gaze din

regiunea Golfului Persic de către Statele Unite ale Americii, însă menținând regiunea Golfului Persic de către Statele Unite ale Americii, însă menținând

în continuare interesele geopolitice în regiune cu păstrarea Flotei a 5-a în în continuare interesele geopolitice în regiune cu păstrarea Flotei a 5-a în

Bahrain și susținerea statelor satelit precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Bahrain și susținerea statelor satelit precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe

Unite, Kuwait și Qatar pentru a nu permite Chinei să-și consolideze puterea, Unite, Kuwait și Qatar pentru a nu permite Chinei să-și consolideze puterea,

după ce va avea o fl otă oceanică militară puternică, sau Iranului, care este un după ce va avea o fl otă oceanică militară puternică, sau Iranului, care este un

actor cu potențial de putere regională ce aspiră la extinderea infl uenței sale actor cu potențial de putere regională ce aspiră la extinderea infl uenței sale

în Orientul Mijlociu, promovând o politică antisemită și poziționându-se în Orientul Mijlociu, promovând o politică antisemită și poziționându-se

împotriva statului Israel, care este un stat aliat în realizarea intereselor ge-împotriva statului Israel, care este un stat aliat în realizarea intereselor ge-

ostrategice regionale ale Statelor Unite. Politica externă a Statelor Unite ale ostrategice regionale ale Statelor Unite. Politica externă a Statelor Unite ale

Americii în Orientul Mijlociu pe termen scurt constă în subminarea potenți-Americii în Orientul Mijlociu pe termen scurt constă în subminarea potenți-

alului Iranului pentru a ajunge la un acord interstatal prin care să diminueze alului Iranului pentru a ajunge la un acord interstatal prin care să diminueze

multiplele contraverse și disensiuni în relațiile dintre aceste țări, ce le dezbină multiplele contraverse și disensiuni în relațiile dintre aceste țări, ce le dezbină

de patru decenii. Expertul punctează că Statele Unite ale Americii, fi ind un de patru decenii. Expertul punctează că Statele Unite ale Americii, fi ind un

actor major, își vor păstra interesele geopolitice și în America Latină, fi ind actor major, își vor păstra interesele geopolitice și în America Latină, fi ind

valorifi cate prin menținerea deschisă a Canalului Panama, prin supraveghe-valorifi cate prin menținerea deschisă a Canalului Panama, prin supraveghe-

rea tarifelor de trecere prin viitorul canal nicaraguan spre Oceanul Pacifi c rea tarifelor de trecere prin viitorul canal nicaraguan spre Oceanul Pacifi c

și prin a monitoriza ascensiunea Braziliei, infl uența căreia să nu se extindă și prin a monitoriza ascensiunea Braziliei, infl uența căreia să nu se extindă

asupra Mării Caraibe. Din punct de vedere economic, Statele Unite ale Ame-asupra Mării Caraibe. Din punct de vedere economic, Statele Unite ale Ame-

ricii vor concura cu China în America Latină, însă nu în Cuba, țară pentru care ricii vor concura cu China în America Latină, însă nu în Cuba, țară pentru care

Statele Unite vor înlătura toate obstacolele ca să se asigure că vor domina epo-Statele Unite vor înlătura toate obstacolele ca să se asigure că vor domina epo-

ca postcomunistă. În Africa, Statele Unite ale Americii sunt una dintre marile ca postcomunistă. În Africa, Statele Unite ale Americii sunt una dintre marile

puteri interesate de resursele naturale ale continentului, urmărind cu interes puteri interesate de resursele naturale ale continentului, urmărind cu interes

sporit evoluția grupărilor islamiste din nordul Africii, dar cea care exploatează sporit evoluția grupărilor islamiste din nordul Africii, dar cea care exploatează

cel mai bine bogățiile naturale de pe continent este China [35, p. 91-93]. cel mai bine bogățiile naturale de pe continent este China [35, p. 91-93].

Zb. Brzezinski a realizat o analiză comparată extinsă a potențialului de Zb. Brzezinski a realizat o analiză comparată extinsă a potențialului de

care dispun Eurasia, abordată ca o totalitate, și Statele Unite ale Americii, care dispun Eurasia, abordată ca o totalitate, și Statele Unite ale Americii,

balanța înclinând în favoarea primei, iar diferențele se exprimă prin numărul balanța înclinând în favoarea primei, iar diferențele se exprimă prin numărul


3535

și densitatea populației, armamentul nuclear și cheltuielile pentru înarmare, și densitatea populației, armamentul nuclear și cheltuielile pentru înarmare,

în calcule mai afl ându-se puterea economică. Însă Eurasia nu poate profi -în calcule mai afl ându-se puterea economică. Însă Eurasia nu poate profi -

ta de potențialul disponibil din cauza că nu formează o unitate din punct ta de potențialul disponibil din cauza că nu formează o unitate din punct

de vedere politic, susține expertul. În opinia noastră, divizarea geopolitică de vedere politic, susține expertul. În opinia noastră, divizarea geopolitică

și geoeconomică a Eurasiei se produce nu numai la nivel regional, dar și pe și geoeconomică a Eurasiei se produce nu numai la nivel regional, dar și pe

fi liera actorilor statali, frecvente fi ind cazurile când statele din proximitate fi liera actorilor statali, frecvente fi ind cazurile când statele din proximitate

manifestă diferită atitudine față de singura supraputere. Rămânând pe di-manifestă diferită atitudine față de singura supraputere. Rămânând pe di-

mensiunea fundamentelor geopolitice elaborate de Zb. Brzezinski, vom nota mensiunea fundamentelor geopolitice elaborate de Zb. Brzezinski, vom nota

că în accepția expertului geopolitica a progresat de la nivelul regional la că în accepția expertului geopolitica a progresat de la nivelul regional la

nivelul global, iar supraputerea mondială pentru a exercita efi cient contro-nivelul global, iar supraputerea mondială pentru a exercita efi cient contro-

lul asupra continentului are nevoie să identifi ce statele dinamice din punct lul asupra continentului are nevoie să identifi ce statele dinamice din punct

de vedere geostrategic, care ar putea să producă schimbări în distribuirea de vedere geostrategic, care ar putea să producă schimbări în distribuirea

internațională a puterii, determinând obiectivele externe ale elitelor politi-internațională a puterii, determinând obiectivele externe ale elitelor politi-

ce, dar și consecințele acțiunilor pe care le-ar putea întreprinde, formulând ce, dar și consecințele acțiunilor pe care le-ar putea întreprinde, formulând

strategii de contracarare, control sau cooperare cu statele identifi cate pen-strategii de contracarare, control sau cooperare cu statele identifi cate pen-

tru a asigura promovarea intereselor sale geopolitice. Expertul s-a pronunțat tru a asigura promovarea intereselor sale geopolitice. Expertul s-a pronunțat

discret pentru apropierea dintre Statele Unite ale Americii și Europa, unită discret pentru apropierea dintre Statele Unite ale Americii și Europa, unită

și mai independentă, problemele de discutat rămânând extinderea Uniunii și mai independentă, problemele de discutat rămânând extinderea Uniunii

Europene spre Est, cu impact asupra statelor europene postsovietice, și spre Europene spre Est, cu impact asupra statelor europene postsovietice, și spre

Sud-Est, în sensul suprapunerii cu spațiul euroatlantic.Sud-Est, în sensul suprapunerii cu spațiul euroatlantic.

În același context geopolitic, Zb. Brzezinski a militat pentru o Federație În același context geopolitic, Zb. Brzezinski a militat pentru o Federație

Rusă democratică și un partener în modelarea unei Eurasii mai stabile. Toto-Rusă democratică și un partener în modelarea unei Eurasii mai stabile. Toto-

dată, nu este mai puțin adevărat, susține expertul, că ambițiile imperiale ma-dată, nu este mai puțin adevărat, susține expertul, că ambițiile imperiale ma-

nifestate de către unele cercuri guvernante care se ocupă de politica externă nifestate de către unele cercuri guvernante care se ocupă de politica externă

a Federației Ruse alimentează dezideratul adânc înrădăcinat de a deține rolul a Federației Ruse alimentează dezideratul adânc înrădăcinat de a deține rolul

dominant în Eurasia și pe mapamond [2, p. 64]. T. Marshall acreditează ideea dominant în Eurasia și pe mapamond [2, p. 64]. T. Marshall acreditează ideea

că după încheierea războiului rece Federația Rusă încetase să reprezinte o că după încheierea războiului rece Federația Rusă încetase să reprezinte o

amenințare geopolitică mondială pentru Statele Unite ale Americii din cau-amenințare geopolitică mondială pentru Statele Unite ale Americii din cau-

za unei economii precare, a supraextinderii militare și a lipsei unei viziunii za unei economii precare, a supraextinderii militare și a lipsei unei viziunii

unice de dezvoltare a statului, dat fi ind faptul prezenței sale teritoriale atât în unice de dezvoltare a statului, dat fi ind faptul prezenței sale teritoriale atât în

Europa, cât și în Asia. Chiar și în pofi da revenirii Federației Ruse, prin reali-Europa, cât și în Asia. Chiar și în pofi da revenirii Federației Ruse, prin reali-

zarea intereselor sale geopolitice în Ucraina în 2014, nu a constituit un peri-zarea intereselor sale geopolitice în Ucraina în 2014, nu a constituit un peri-

col iminent la adresa dominației geopolitice americane pe continentul eura-col iminent la adresa dominației geopolitice americane pe continentul eura-

siatic, fi ind catalogată ca o „simplă putere regională”, strâmtorată, din punct siatic, fi ind catalogată ca o „simplă putere regională”, strâmtorată, din punct

de vedere geopolitic fi ind lipsită de un port cu apă adâncă, cu acces la căile de vedere geopolitic fi ind lipsită de un port cu apă adâncă, cu acces la căile

maritime globale, absența capacității militare în timp de război ca să ajungă maritime globale, absența capacității militare în timp de război ca să ajungă

în Oceanul Atlantic prin Marea Baltică și Marea Nordului, sau prin Marea în Oceanul Atlantic prin Marea Baltică și Marea Nordului, sau prin Marea


3636

Neagră și Marea Mediterană [35, p. 85-86]. Expertul precizează, reliefând Neagră și Marea Mediterană [35, p. 85-86]. Expertul precizează, reliefând

existența problemei strategice, care constă în imposibilitatea fl otei ruse de a existența problemei strategice, care constă în imposibilitatea fl otei ruse de a

ieși din Marea Baltică în eventualitatea unui război, din cauza Strâmtorii Ska-ieși din Marea Baltică în eventualitatea unui război, din cauza Strâmtorii Ska-

gerrak care face legătura cu Marea Nordului. Această strâmtoare îngustă este gerrak care face legătura cu Marea Nordului. Această strâmtoare îngustă este

controlată de Danemarca și de Norvegia, ambele țări membre Alianței Nord-controlată de Danemarca și de Norvegia, ambele țări membre Alianței Nord-

Atlantice, și chiar dacă navele militare rusești vor reuși să treacă nestingherit Atlantice, și chiar dacă navele militare rusești vor reuși să treacă nestingherit

de această zonă întrând în Marea Nordului, calea spre Oceanul Atlantic va fi de această zonă întrând în Marea Nordului, calea spre Oceanul Atlantic va fi

blocată în regiunea geostrategică GIUK controlată de Groenlanda, Islanda și blocată în regiunea geostrategică GIUK controlată de Groenlanda, Islanda și

Regatul Unit al Marii Britanii [35, p. 30-31]. Considerăm, contrar opiniei lui Regatul Unit al Marii Britanii [35, p. 30-31]. Considerăm, contrar opiniei lui

T. Marshall, că în pofi da tuturor problemelor cu care se confruntă Federația T. Marshall, că în pofi da tuturor problemelor cu care se confruntă Federația

Rusă în domeniul politicii interne de modernizare a statului admitem faptul Rusă în domeniul politicii interne de modernizare a statului admitem faptul

exercitării de către Rusia a unei infl uențe geopolitice constante în plan mon-exercitării de către Rusia a unei infl uențe geopolitice constante în plan mon-

dial, în special în America Latină, cu țările care se afl ă în opoziție față de po-dial, în special în America Latină, cu țările care se afl ă în opoziție față de po-

litica externă a Statelor Unite ale Americii promovate în această regiune, cum litica externă a Statelor Unite ale Americii promovate în această regiune, cum

ar fi Venezuela, Nicaragua, Cuba, precum și încearcă să echilibreze infl uența ar fi Venezuela, Nicaragua, Cuba, precum și încearcă să echilibreze infl uența

geopolitică a Statelor Unite ale Americii în Orientul Mijlociu, iar pe alocuri geopolitică a Statelor Unite ale Americii în Orientul Mijlociu, iar pe alocuri

chiar și să o diminueze, cum ar fi în Siria, edifi când alianțe cu conducerea chiar și să o diminueze, cum ar fi în Siria, edifi când alianțe cu conducerea

statului Siria, Turcia și Iran pentru a lupta împotriva organizațiilor teroris-statului Siria, Turcia și Iran pentru a lupta împotriva organizațiilor teroris-

te. De asemenea, Federația Rusă manifestă interes geopolitic față de zona te. De asemenea, Federația Rusă manifestă interes geopolitic față de zona

Arctica, desfășurând trupe militare permanente, având preocupări și față de Arctica, desfășurând trupe militare permanente, având preocupări și față de

Groenlanda, pentru a-și susține pretențiile teritoriale, exprimând interes și Groenlanda, pentru a-și susține pretențiile teritoriale, exprimând interes și

față de continentul african, organizând la 23-24 octombrie 2019 Summitul față de continentul african, organizând la 23-24 octombrie 2019 Summitul

Rusia-Africa la Soci, cu scopul de a reedifi ca relațiile de cooperare cu state-Rusia-Africa la Soci, cu scopul de a reedifi ca relațiile de cooperare cu state-

le africane și de a reduce din infl uența Statelor Unite ale Americii, Uniunii le africane și de a reduce din infl uența Statelor Unite ale Americii, Uniunii

Europene și Chinei de pe continentul african, lansându-se într-o luptă geo-Europene și Chinei de pe continentul african, lansându-se într-o luptă geo-

politică. N. Nartov nu exclude probabilitatea rivalității dintre Statele Unite, politică. N. Nartov nu exclude probabilitatea rivalității dintre Statele Unite,

pe de o parte, iar pe de alta, coaliția eventuală incluzând Federația Rusă și pe de o parte, iar pe de alta, coaliția eventuală incluzând Federația Rusă și

China, formată prin concentrarea resurselor naturale și dezvoltarea dinami-China, formată prin concentrarea resurselor naturale și dezvoltarea dinami-

că a economiei: aceste state pot să construiască „spațiul unic eurasiatic” care că a economiei: aceste state pot să construiască „spațiul unic eurasiatic” care

prin parametrii geografi ci, economici, demografi ci și de materie primă se va prin parametrii geografi ci, economici, demografi ci și de materie primă se va

afl a în afara concurenței efi ciente cu orice alt stat [36, p. 285]. L. Krâștanovici afl a în afara concurenței efi ciente cu orice alt stat [36, p. 285]. L. Krâștanovici

se pronunță în aceeași manieră, susținând că prin concentrarea potențialelor se pronunță în aceeași manieră, susținând că prin concentrarea potențialelor

Federației Ruse și Chinei se vor anihila toate puterile antirusești și antichi-Federației Ruse și Chinei se vor anihila toate puterile antirusești și antichi-

neze pe arena mondială, coaliție de care vor avea frică toți rivalii. V. Petrov neze pe arena mondială, coaliție de care vor avea frică toți rivalii. V. Petrov

se dovedește a fi mult mai tranșant, prin a solicita ca Rusia metodic, pas cu se dovedește a fi mult mai tranșant, prin a solicita ca Rusia metodic, pas cu

pas, să-și formeze „un spațiu”, un câmp geopolitic, numit Eurasia [37, p. 176]. pas, să-și formeze „un spațiu”, un câmp geopolitic, numit Eurasia [37, p. 176].

Reliefăm că autoritățile Federației Ruse nu puteau să-și permită luxul de a nu Reliefăm că autoritățile Federației Ruse nu puteau să-și permită luxul de a nu


3737

tinde să valorifi ce și să implementeze ideile de acest conținut, care, de altfel, tinde să valorifi ce și să implementeze ideile de acest conținut, care, de altfel,

nu se disting prin noutate, fi gurând mai mereu pe arena politică: vom reite-nu se disting prin noutate, fi gurând mai mereu pe arena politică: vom reite-

ra Grupul Brazilia, Rusia, India, China și Republica Sud-Africană (BRICS), ra Grupul Brazilia, Rusia, India, China și Republica Sud-Africană (BRICS),

Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) sau Uniunea Vamală Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) sau Uniunea Vamală

(Rusia-Belarus-Kazahstan), transformată în Uniunea Eurasiatică. Subliniem (Rusia-Belarus-Kazahstan), transformată în Uniunea Eurasiatică. Subliniem

că rezultatele înregistrate de primele două grupări se afl ă, la moment, sub că rezultatele înregistrate de primele două grupări se afl ă, la moment, sub

așteptări, o cauză fi ind că unul dintre obiectivele cardinale a fost nu „pentru” așteptări, o cauză fi ind că unul dintre obiectivele cardinale a fost nu „pentru”

cooperare, ci „împotriva” hegemoniei americane, iar cea de a treia nu s-a cooperare, ci „împotriva” hegemoniei americane, iar cea de a treia nu s-a

afi rmat și riscă să repete soarta Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, afi rmat și riscă să repete soarta Consiliului de Ajutor Economic Reciproc,

însă într-un format mai restrâns și cu un grad mult mai ridicat de asimetrie. însă într-un format mai restrâns și cu un grad mult mai ridicat de asimetrie.

În accepția noastră, interesele geopolitice ale Federației Ruse, ca și pentru În accepția noastră, interesele geopolitice ale Federației Ruse, ca și pentru

toate marile puteri, sunt determinate de gândirea geopolitică pe termen lung, toate marile puteri, sunt determinate de gândirea geopolitică pe termen lung,

acestea fi ind păstrarea sferelor de infl uență asupra statelor din spațiul post-acestea fi ind păstrarea sferelor de infl uență asupra statelor din spațiul post-

sovietic, aspirația de restabilire a zonei de interes pentru statele ex-membre sovietic, aspirația de restabilire a zonei de interes pentru statele ex-membre

ale alianței politico-militare Pactul de la Varșovia, fi ind actori geostrategici ale alianței politico-militare Pactul de la Varșovia, fi ind actori geostrategici

importanți, care pot fi clasifi cați în baza relațiilor și a nivelului de cooperare importanți, care pot fi clasifi cați în baza relațiilor și a nivelului de cooperare

cu Federația Rusă și cu Occidentul în trei categorii: state neutre, state proruse cu Federația Rusă și cu Occidentul în trei categorii: state neutre, state proruse

și state prooccidentale. Din statele neutre fac parte Uzbekistanul, Azerbai-și state prooccidentale. Din statele neutre fac parte Uzbekistanul, Azerbai-

djanul și Turkmenistanul, care au puține motive ca să se alieze cu Federația djanul și Turkmenistanul, care au puține motive ca să se alieze cu Federația

Rusă sau cu Occidentul, toate trei producându-și propria energie și nu sunt Rusă sau cu Occidentul, toate trei producându-și propria energie și nu sunt

determinate geopolitic de nici o tabără în privința fortifi cării securității sau a determinate geopolitic de nici o tabără în privința fortifi cării securității sau a

divesifi cării comerțului. În grupul statelor proruse se afl ă Kazahstanul, Kâr-divesifi cării comerțului. În grupul statelor proruse se afl ă Kazahstanul, Kâr-

gâzstanul, Tadjikistanul, Belarus și Armenia, economiile cărora sunt legate de gâzstanul, Tadjikistanul, Belarus și Armenia, economiile cărora sunt legate de

Federația Rusă, cea mai mare, din punct de vedere teritorial, fi ind Kazahsta-Federația Rusă, cea mai mare, din punct de vedere teritorial, fi ind Kazahsta-

nul, care tinde spre intensifi carea relațiilor diplomatice cu Rusia, în pofi da nul, care tinde spre intensifi carea relațiilor diplomatice cu Rusia, în pofi da

integrării numeroasei minorități ruse în societatea kazahă. Dintre cele cinci, integrării numeroasei minorități ruse în societatea kazahă. Dintre cele cinci,

numai Tadjikistanul nu s-a alăturat Federației Ruse în Uniunea Economi-numai Tadjikistanul nu s-a alăturat Federației Ruse în Uniunea Economi-

că Eurasiatică, care a fost constituită în 2015, iar împreună cu Kârgâzstanul că Eurasiatică, care a fost constituită în 2015, iar împreună cu Kârgâzstanul

și Armenia găzduiesc trupe militare ale Federației Ruse, toate cinci fi ind și și Armenia găzduiesc trupe militare ale Federației Ruse, toate cinci fi ind și

state membre ale alianței politico-militare Organizația Tratatului de Securi-state membre ale alianței politico-militare Organizația Tratatului de Securi-

tate Colectivă. Grupul statelor prooccidentale care sunt membre ale Alianței tate Colectivă. Grupul statelor prooccidentale care sunt membre ale Alianței

Nord-Atlantice și Uniunii Europene este constituit din Polonia, Cehia, Slo-Nord-Atlantice și Uniunii Europene este constituit din Polonia, Cehia, Slo-

vacia, Ungaria, România, Bulgaria, Albania, Estonia, Letonia și Lituania, lista vacia, Ungaria, România, Bulgaria, Albania, Estonia, Letonia și Lituania, lista

poate fi completată și cu alte state precum Georgia și Ucraina, care aspiră să poate fi completată și cu alte state precum Georgia și Ucraina, care aspiră să

adere la ambele organizații. Precizăm că Georgia, deocamdată, din mai mul-adere la ambele organizații. Precizăm că Georgia, deocamdată, din mai mul-

te motive, nu se afl ă în lista intereselor geopolitice prioritare ale Federației te motive, nu se afl ă în lista intereselor geopolitice prioritare ale Federației

Ruse, cele principale fi ind consecințele confl ictului armat dintre Georgia și Ruse, cele principale fi ind consecințele confl ictului armat dintre Georgia și


3838

Federația Rusă din 2008, care s-a soldat cu ocuparea de către trupele militare Federația Rusă din 2008, care s-a soldat cu ocuparea de către trupele militare

rusești a teritoriilor Abhazia și Osetia de Sud, Rusia susținând și promovând rusești a teritoriilor Abhazia și Osetia de Sud, Rusia susținând și promovând

independența acestor teritorii în plan internațional, astfel diminuând acce-independența acestor teritorii în plan internațional, astfel diminuând acce-

sul Georgiei la Marea Neagră și controlul unei zone a Munților Caucaz, un sul Georgiei la Marea Neagră și controlul unei zone a Munților Caucaz, un

alt motiv fi ind amplasarea geopolitică a Georgiei la sudul Munților Caucaz, alt motiv fi ind amplasarea geopolitică a Georgiei la sudul Munților Caucaz,

Federația Rusă având deja o bază militară în această regiune staționată în Ar-Federația Rusă având deja o bază militară în această regiune staționată în Ar-

menia. Accentuăm că Republica Moldova continuă să se afl e în preferințele menia. Accentuăm că Republica Moldova continuă să se afl e în preferințele

geopolitice ale Federației Ruse, dat fi ind faptul amplasării sale geostrategice în geopolitice ale Federației Ruse, dat fi ind faptul amplasării sale geostrategice în

regiunea unde Munții Carpați se curbează formând la Sud-Est o câmpie care regiunea unde Munții Carpați se curbează formând la Sud-Est o câmpie care

duce spre Marea Neagră, considerată de Federația Rusă un coridor plat stra-duce spre Marea Neagră, considerată de Federația Rusă un coridor plat stra-

tegic pentru invazia impotriva Rusiei, având interesul geopolitic să-l contro-tegic pentru invazia impotriva Rusiei, având interesul geopolitic să-l contro-

leze dinspre Republica Moldova, susținând regimul secesionist din raioanele leze dinspre Republica Moldova, susținând regimul secesionist din raioanele

de est, la fel cum tinde să domine Câmpia Europei de Nord, prin intermediul de est, la fel cum tinde să domine Câmpia Europei de Nord, prin intermediul

Poloniei. Prin urmare, Republica Moldova pledează doar pentru aderarea la Poloniei. Prin urmare, Republica Moldova pledează doar pentru aderarea la

Uniunea Europeană, însă menținerea forțelor armate ale Federației Ruse pe Uniunea Europeană, însă menținerea forțelor armate ale Federației Ruse pe

teritoriul statelor din spațiul postsovietic încurajează regiunile secesioniste teritoriul statelor din spațiul postsovietic încurajează regiunile secesioniste

să păstreze confl ictele în „stare înghețată sau activă”, chiar și să proclame să păstreze confl ictele în „stare înghețată sau activă”, chiar și să proclame

independența, situație care subminează procesul integraționist, ancorându-independența, situație care subminează procesul integraționist, ancorându-

le și mai mult în sfera de infl uență geopolitică a Federației Ruse [33, p. 33-34]. le și mai mult în sfera de infl uență geopolitică a Federației Ruse [33, p. 33-34].

F. Th ual a remarcat scăderea prezenței Federației Ruse în spațiul pontic, F. Th ual a remarcat scăderea prezenței Federației Ruse în spațiul pontic,

rămânând doar cu un singur port maritim important – Novorossiisk [38, p. 97],rămânând doar cu un singur port maritim important – Novorossiisk [38, p. 97],

pe când în accepția lui T. Marshall, după anexarea Crimeii, Federația Rusă a pe când în accepția lui T. Marshall, după anexarea Crimeii, Federația Rusă a

trecut în ofensivă geostrategică modernizând fl ota maritimă prin construcția trecut în ofensivă geostrategică modernizând fl ota maritimă prin construcția

unui nou port naval în orașul Novorossiisk, astfel consolidând capacitatea de unui nou port naval în orașul Novorossiisk, astfel consolidând capacitatea de

luptă a fl otei ruse. Expertul relevă că până în anul 2020, 18 noi nave de război luptă a fl otei ruse. Expertul relevă că până în anul 2020, 18 noi nave de război

vor acționa din porturile Sevastopol și Novorossiisk, altele 80 de nave ur-vor acționa din porturile Sevastopol și Novorossiisk, altele 80 de nave ur-

mând a fi construite, ca și câteva submarine, potențial care nu va fi îndeajuns mând a fi construite, ca și câteva submarine, potențial care nu va fi îndeajuns

pentru a forța ieșirea din Marea Neagră în timp de război, însă amplifi carea pentru a forța ieșirea din Marea Neagră în timp de război, însă amplifi carea

capacității de luptă este în creștere evidentă, fapt anticipat de Statele Unite ale capacității de luptă este în creștere evidentă, fapt anticipat de Statele Unite ale

Americii care în următorul deceniu va încuraja România să-și fortifi ce fl o-Americii care în următorul deceniu va încuraja România să-și fortifi ce fl o-

ta maritimă din Marea Neagră, în același timp bazându-se pe intransigența ta maritimă din Marea Neagră, în același timp bazându-se pe intransigența

Turciei, care nu va permite trecerea prin strâmtoarea Bosfor [35, p. 31]. Po-Turciei, care nu va permite trecerea prin strâmtoarea Bosfor [35, p. 31]. Po-

trivit lui O. Serebrian, după încheierea războiului rece zona Mării Negre se trivit lui O. Serebrian, după încheierea războiului rece zona Mării Negre se

dovedește a fi arealul geopolitic în care Federația Rusă a înregistrat pierderi dovedește a fi arealul geopolitic în care Federația Rusă a înregistrat pierderi

substanțiale în favoarea statului vecin Ucraina, care și-a consolidat dimen-substanțiale în favoarea statului vecin Ucraina, care și-a consolidat dimen-

siunile potențialului economic, militar și uman, contribuind la perceperea siunile potențialului economic, militar și uman, contribuind la perceperea

Ucrainei drept o putere regională [39, p. 29]. M.-C. Neacșu și S. Neguț urmă-Ucrainei drept o putere regională [39, p. 29]. M.-C. Neacșu și S. Neguț urmă-


3939

resc să acrediteze ideea că pentru Federația Rusă spațiul pontic reprezintă o resc să acrediteze ideea că pentru Federația Rusă spațiul pontic reprezintă o

„clemă geopolitică” prin care își asigură prezența în Europa. Vitalitatea inte-„clemă geopolitică” prin care își asigură prezența în Europa. Vitalitatea inte-

resului Federației Ruse la Marea Neagră rezultă din destinul geopolitic de a fi resului Federației Ruse la Marea Neagră rezultă din destinul geopolitic de a fi

o putere eurasiatică, ceea ce ar corespunde așezării sale geografi ce inedite, iar o putere eurasiatică, ceea ce ar corespunde așezării sale geografi ce inedite, iar

dimensiunea geopolitică eurasiatică este asigurată de două ancore teritoriale: dimensiunea geopolitică eurasiatică este asigurată de două ancore teritoriale:

prezența la Marea Baltică și prezența la Marea Neagră, la ambele pierzând prezența la Marea Baltică și prezența la Marea Neagră, la ambele pierzând

considerabil odată cu implozia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Mai considerabil odată cu implozia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Mai

importantă în contextul geopolitic actual este prezența Federației Ruse la importantă în contextul geopolitic actual este prezența Federației Ruse la

Marea Neagră, unde a pierdut cel mai mult, Ucraina moștenind o mare parte Marea Neagră, unde a pierdut cel mai mult, Ucraina moștenind o mare parte

a fâșiei de litoral ex-sovietic și a platoului continental, cele mai mari por-a fâșiei de litoral ex-sovietic și a platoului continental, cele mai mari por-

turi, Peninsula Crimeea și proximitatea gurilor Dunării, Federației Ruse re-turi, Peninsula Crimeea și proximitatea gurilor Dunării, Federației Ruse re-

venindu-i o mică bucată de litoral, fi ind lezate propriile interese geopolitice, venindu-i o mică bucată de litoral, fi ind lezate propriile interese geopolitice,

mai ales în contextul ascensiunii relațiilor Ucrainei cu Uniunea Europeană și mai ales în contextul ascensiunii relațiilor Ucrainei cu Uniunea Europeană și

Alianța Nord-Atlantică [40, p. 42-43]. Alianța Nord-Atlantică [40, p. 42-43].

T. Marshall este de părere că Federația Rusă este interesată de statutul ge-T. Marshall este de părere că Federația Rusă este interesată de statutul ge-

opolitic regional pe care îl va obține Ucraina, pledând pentru formarea unei opolitic regional pe care îl va obține Ucraina, pledând pentru formarea unei

zone-tampon din state neutre în jurul hotarelor sale, Ucrainei fi indu-i atribu-zone-tampon din state neutre în jurul hotarelor sale, Ucrainei fi indu-i atribu-

it rolul central în apărarea Rusiei în cazul unui eventual atac militar ofensiv it rolul central în apărarea Rusiei în cazul unui eventual atac militar ofensiv

din partea Occidentului pe direcția Câmpiei Europei de Nord. Însă o Ucraină din partea Occidentului pe direcția Câmpiei Europei de Nord. Însă o Ucraină

prooccidentală cu ambiții de aderare la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea prooccidentală cu ambiții de aderare la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea

Europeană, care subminează accesul Federației Ruse la portul militar Sevas-Europeană, care subminează accesul Federației Ruse la portul militar Sevas-

topol din Peninsula Crimeea în eventualitatea diminuării infl uenței acesteia topol din Peninsula Crimeea în eventualitatea diminuării infl uenței acesteia

în Marea Neagră și posibila găzduire a unei baze militare navale a Alian-în Marea Neagră și posibila găzduire a unei baze militare navale a Alian-

ței Nord-Atlantice, era de neconceput de către Federația Rusă [35, p. 29].ței Nord-Atlantice, era de neconceput de către Federația Rusă [35, p. 29].

Precizăm că pentru Federația Rusă portul Sevastopol este un punct geostra-Precizăm că pentru Federația Rusă portul Sevastopol este un punct geostra-

tegic în Marea Neagră și unicul port cu apă caldă care ar trebui să asigura tegic în Marea Neagră și unicul port cu apă caldă care ar trebui să asigura

pe tot parcursul anului accesul navelor militare spre toate oceanele de pe pe tot parcursul anului accesul navelor militare spre toate oceanele de pe

mapamond, însă nici pe de parte nu este așa, din cauza că ieșind din Ma-mapamond, însă nici pe de parte nu este așa, din cauza că ieșind din Ma-

rea Neagră și trecerea prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, strâmtoarea rea Neagră și trecerea prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, strâmtoarea

Dardanele, Marea Egee și intrarea în Marea Mediterană este restricționată de Dardanele, Marea Egee și intrarea în Marea Mediterană este restricționată de

Convenția de la Montreux din 1936, prin care Turcia, actualmente membră Convenția de la Montreux din 1936, prin care Turcia, actualmente membră

a Alianței Nord-Atlantice, exercită controlul asupra acestei regiuni geostra-a Alianței Nord-Atlantice, exercită controlul asupra acestei regiuni geostra-

tegice monitorizând statutul navelor, numărul acestora și perioada traversă-tegice monitorizând statutul navelor, numărul acestora și perioada traversă-

rii. Totodată, chiar și după ce au intrat în Marea Mediterană ca să ajungă în rii. Totodată, chiar și după ce au intrat în Marea Mediterană ca să ajungă în

Oceanul Atlantic navele Federației Ruse trebuie să traverseze Strâmtoarea Oceanul Atlantic navele Federației Ruse trebuie să traverseze Strâmtoarea

Gibraltar, iar ca să ajungă în Oceanul Indian trebuie să li se permită traver-Gibraltar, iar ca să ajungă în Oceanul Indian trebuie să li se permită traver-

sarea Canalului Suez. Există totuși o prezență navală a Federației Ruse în sarea Canalului Suez. Există totuși o prezență navală a Federației Ruse în


4040

Marea Mediterană, pe coasta mediteraneeană a Siriei în orașul Tartus, însă Marea Mediterană, pe coasta mediteraneeană a Siriei în orașul Tartus, însă

nu putem vorbi despre existența unei forțe navale importante, ci mai degrabă nu putem vorbi despre existența unei forțe navale importante, ci mai degrabă

despre o bază navală mică, având drept sarcină de reaprovizionarea tehnicii despre o bază navală mică, având drept sarcină de reaprovizionarea tehnicii

militare și asigurarea logistică a militarilor din Federația Rusă implicați în militare și asigurarea logistică a militarilor din Federația Rusă implicați în

confl ictul militar în sprijinul guvernului sirian. confl ictul militar în sprijinul guvernului sirian.

Transferîndu-ne geopolitic în regiunea balcanică, vom sublinia că Balca-Transferîndu-ne geopolitic în regiunea balcanică, vom sublinia că Balca-

nii de Vest rămân a fi și în continuare o subregiune de importanță geostra-nii de Vest rămân a fi și în continuare o subregiune de importanță geostra-

tegică, afl ându-se la confl uenţa intereselor geopolitice a trei mari puteri – tegică, afl ându-se la confl uenţa intereselor geopolitice a trei mari puteri –

Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Federaţia Rusă. Fiecare Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Federaţia Rusă. Fiecare

dintre acești actori majori pune în aplicare strategii, instituţii și pârghii de dintre acești actori majori pune în aplicare strategii, instituţii și pârghii de

care dispune: Statele Unite – strategia de securitate euroatlantică, Uniunea care dispune: Statele Unite – strategia de securitate euroatlantică, Uniunea

Europeană – asocierea și integrarea prin accesul la instituţiile și fondurile Europeană – asocierea și integrarea prin accesul la instituţiile și fondurile

comunitare, Federaţia Rusă – agenţii energetici și, în anumite cazuri, pârghia comunitare, Federaţia Rusă – agenţii energetici și, în anumite cazuri, pârghia

comunitatea slav-ortodoxă. De fapt, în subregiune sunt antrenate încă două comunitatea slav-ortodoxă. De fapt, în subregiune sunt antrenate încă două

instituţii interregionale de cooperare, precum Organizaţia pentru Securitate instituţii interregionale de cooperare, precum Organizaţia pentru Securitate

și Cooperare în Europa și Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, care și Cooperare în Europa și Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, care

împreună cu Uniunea Europeană urmăresc să contribuie la asigurarea se-împreună cu Uniunea Europeană urmăresc să contribuie la asigurarea se-

curităţii și stabilităţii regionale, inclusiv prin gestiunea crizelor din Kosovo curităţii și stabilităţii regionale, inclusiv prin gestiunea crizelor din Kosovo

și din Bosnia și Herţegoviva. S. Kahn susţine supoziţia că în arealul balca-și din Bosnia și Herţegoviva. S. Kahn susţine supoziţia că în arealul balca-

nic interesele geopolitice ale Federaţiei Ruse și ale Uniunii Europene se afl ă nic interesele geopolitice ale Federaţiei Ruse și ale Uniunii Europene se afl ă

în raport de confl ict, dar trebuie de ţinut cont, în același timp, că Uniunea în raport de confl ict, dar trebuie de ţinut cont, în același timp, că Uniunea

Europeană este dependentă în parte de hidrocarburile importate din RusiaEuropeană este dependentă în parte de hidrocarburile importate din Rusia

[41, p. 62-64], iar A. Baltag pune pe tapet lupta geoenergetică, având subs-[41, p. 62-64], iar A. Baltag pune pe tapet lupta geoenergetică, având subs-

trat geoeconomic, geopolitic și geostrategic. V. Naumescu exprimă părerea că trat geoeconomic, geopolitic și geostrategic. V. Naumescu exprimă părerea că

creșterea prezenței și amplificarea influenței geopolitice a intereselor Fede-creșterea prezenței și amplificarea influenței geopolitice a intereselor Fede-

rației Ruse în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, după criza globală din rației Ruse în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, după criza globală din

2008, este neîndoielnică, din motive geopolitice evidente, care țin de procese-2008, este neîndoielnică, din motive geopolitice evidente, care țin de procese-

le integraționiste regionale în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, le integraționiste regionale în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică,

dar și de rămânerea în zona gri a Europei Centrale, de Est și de Sud-Est care dar și de rămânerea în zona gri a Europei Centrale, de Est și de Sud-Est care

trebuie tratate distinct. Dacă infl uența geopolitică substanțială a Federației trebuie tratate distinct. Dacă infl uența geopolitică substanțială a Federației

Ruse în vecinătatea estică a Uniunii Europene este oarecum de înțeles, obser-Ruse în vecinătatea estică a Uniunii Europene este oarecum de înțeles, obser-

vația că această infl uență este în creștere și în subregiunea Balcanii de Vest vația că această infl uență este în creștere și în subregiunea Balcanii de Vest

sau chiar în țările integrate în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlan-sau chiar în țările integrate în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlan-

tică ar putea să dea de gândit. În opinia expertului, este util de menționat că tică ar putea să dea de gândit. În opinia expertului, este util de menționat că

Federația Rusă a motivat anexarea Crimeii din 2014 prin precedentul Koso-Federația Rusă a motivat anexarea Crimeii din 2014 prin precedentul Koso-

vo, a cărui secesiune de Serbia a fost proclamată de separatiștii kosovari și vo, a cărui secesiune de Serbia a fost proclamată de separatiștii kosovari și

recunoscută de Statele Unite ale Americii și majoritatea țărilor occidentale în recunoscută de Statele Unite ale Americii și majoritatea țărilor occidentale în


4141

2008. La vremea respectivă, cinci state membre ale Uniunii Europene nu au 2008. La vremea respectivă, cinci state membre ale Uniunii Europene nu au

recunoscut independența Kosovo, menținându-și poziția de principiu până recunoscut independența Kosovo, menținându-și poziția de principiu până

în prezent: Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru. Poziția acestor câteva în prezent: Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru. Poziția acestor câteva

state s-a bazat exact pe motivul și temerea că o asemenea atitudine ar putea state s-a bazat exact pe motivul și temerea că o asemenea atitudine ar putea

crea un precedent periculos pentru stabilitatea Europei postbelice [42, p. 180-crea un precedent periculos pentru stabilitatea Europei postbelice [42, p. 180-

181]. Considerăm că în lumina evenimentelor din subregiunea Balcanilor de 181]. Considerăm că în lumina evenimentelor din subregiunea Balcanilor de

Vest, referindu-ne la integrarea în 2004 a Sloveniei în Uniunea Europeană și Vest, referindu-ne la integrarea în 2004 a Sloveniei în Uniunea Europeană și

Alianța Nord-Atlantică, aderarea în 2009 a Croației și Albaniei la Organizația Alianța Nord-Atlantică, aderarea în 2009 a Croației și Albaniei la Organizația

Nord-Atlantică, în 2013 a Croaţiei la Uniunea Europeană, dar și în 2017 a Nord-Atlantică, în 2013 a Croaţiei la Uniunea Europeană, dar și în 2017 a

Muntenegrului și în 2020 a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică, Muntenegrului și în 2020 a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică,

ultima fi ind respinsă în 2009 de Grecia din motive simbolistice, însă care a ultima fi ind respinsă în 2009 de Grecia din motive simbolistice, însă care a

insistat constant pe această dimensiune de securitate, semnând în 2018 un insistat constant pe această dimensiune de securitate, semnând în 2018 un

Acord cu Grecia privind schimbarea titulaturii din Fosta Republică Iugoslavă Acord cu Grecia privind schimbarea titulaturii din Fosta Republică Iugoslavă

a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord, context care denotă pierde-a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord, context care denotă pierde-

rea infl uenței asupra spațiului geopolitic de către Federația Rusă și retragerea rea infl uenței asupra spațiului geopolitic de către Federația Rusă și retragerea

acesteia în regiunea statelor postsovietice. De asemenea, Bosnia și Herţego-acesteia în regiunea statelor postsovietice. De asemenea, Bosnia și Herţego-

vina este stat partener, care aspiră la obținerea calității de membru al Orga-vina este stat partener, care aspiră la obținerea calității de membru al Orga-

nizației Nord-Atlantice, fi nalizând procesul de negocieri privind Planul de nizației Nord-Atlantice, fi nalizând procesul de negocieri privind Planul de

Acțiuni, s-a plasat în zona de așteptare a intrării în vigoare a acestuia. Toto-Acțiuni, s-a plasat în zona de așteptare a intrării în vigoare a acestuia. Toto-

dată, Serbia și Kosovo, semnând deja un Plan Individual de Acțiuni privind dată, Serbia și Kosovo, semnând deja un Plan Individual de Acțiuni privind

Parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică, se bucură de obținerea statutului Parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică, se bucură de obținerea statutului

de parteneri. Cât privește relațiile de cooperare ale statelor nonmembre din de parteneri. Cât privește relațiile de cooperare ale statelor nonmembre din

subregiunea Balcanilor de Vest cu Uniunea Europeană, putem menționa că subregiunea Balcanilor de Vest cu Uniunea Europeană, putem menționa că

în 2005 Macedonia a primit statutul de țară candidată, în 2010 este stabilit în 2005 Macedonia a primit statutul de țară candidată, în 2010 este stabilit

statutul de candidat și pentru Muntenegru, iar Serbia în 2012 și Albania în statutul de candidat și pentru Muntenegru, iar Serbia în 2012 și Albania în

2014 și-au obținut aceleași statute în raport cu Uniunea Europeană, ceea ce a 2014 și-au obținut aceleași statute în raport cu Uniunea Europeană, ceea ce a

determinat structurile comunitare să demareze în 2020 negocierile cu Alba-determinat structurile comunitare să demareze în 2020 negocierile cu Alba-

nia și Macedonia de Nord privind aderarea la Uniunea Europeană. În același nia și Macedonia de Nord privind aderarea la Uniunea Europeană. În același

timp, Bosnia și Herţegovina și Kosovo au semnat Acordul de Stabilizare și timp, Bosnia și Herţegovina și Kosovo au semnat Acordul de Stabilizare și

Asociere la Uniunea Europeană, asumându-și angajamente și demonstrând Asociere la Uniunea Europeană, asumându-și angajamente și demonstrând

capacitatea de țări potențial candidate pentru aderarea la Uniunea Europea-capacitatea de țări potențial candidate pentru aderarea la Uniunea Europea-

nă. Prin urmare, infl uența geopolitică a Federației Ruse asupra statelor din nă. Prin urmare, infl uența geopolitică a Federației Ruse asupra statelor din

regiunea Balcanică este treptat diminuată, cedând sfera de infl uență Occi-regiunea Balcanică este treptat diminuată, cedând sfera de infl uență Occi-

dentului, care vine cu oferte mai tentante privind stabilizarea economică și dentului, care vine cu oferte mai tentante privind stabilizarea economică și

asigurarea securității în această zonă [43, p. 431-432]. asigurarea securității în această zonă [43, p. 431-432].

Un alt actor major este China, care grație unei ascensiuni economice ful-Un alt actor major este China, care grație unei ascensiuni economice ful-

minante bazată pe export și-a modernizat și fortifi cat armata sa națională, minante bazată pe export și-a modernizat și fortifi cat armata sa națională,


4242

având și cel mai mare număr de populație dintre statele de pe mapamond, având și cel mai mare număr de populație dintre statele de pe mapamond,

manifestă consecvent aspirații geopolitice mondiale, dar, totodată, confrun-manifestă consecvent aspirații geopolitice mondiale, dar, totodată, confrun-

tându-se cu multiple probleme de ordin geostrategic la nivel regional și su-tându-se cu multiple probleme de ordin geostrategic la nivel regional și su-

bregional. În opinia lui T. Marshall, granița dintre China cu Vietnam este bregional. În opinia lui T. Marshall, granița dintre China cu Vietnam este

în permanență un motiv de iritare de-a lungul anilor, deoarece ambele sta-în permanență un motiv de iritare de-a lungul anilor, deoarece ambele sta-

te au aceleași pretenții teritoriale în zona cu o graniță lipsită de orice baraj te au aceleași pretenții teritoriale în zona cu o graniță lipsită de orice baraj

natural prin care armatele acestor state pot trece nestingherit pe teritoriul natural prin care armatele acestor state pot trece nestingherit pe teritoriul

statului vecin. În condițiile amplifi cării capacității militare a Chinei, Viet-statului vecin. În condițiile amplifi cării capacității militare a Chinei, Viet-

namul se arată mai puțin dispus să fi e atras într-o confruntare cu China și namul se arată mai puțin dispus să fi e atras într-o confruntare cu China și

va consolida relațiile de cooperare cu Statele Unite ale Americii în domeniul va consolida relațiile de cooperare cu Statele Unite ale Americii în domeniul

apărării, pentru a-și asigura protecția suveranității și integrității teritoriale, apărării, pentru a-și asigura protecția suveranității și integrității teritoriale,

sau Vietnamul va intensifi ca mecanismele diplomatice pentru a benefi cia de sau Vietnamul va intensifi ca mecanismele diplomatice pentru a benefi cia de

o relație de parteneriat strategic cu China, care vor soluționa toate diferen-o relație de parteneriat strategic cu China, care vor soluționa toate diferen-

dele dintre aceste două state. Însă Vietnamul este abordat de către China ca dele dintre aceste două state. Însă Vietnamul este abordat de către China ca

o amenințare minoră și o problemă ce poate fi ținută sub control. Munții o amenințare minoră și o problemă ce poate fi ținută sub control. Munții

Himalaya formează regiunea Tibet, care este vital importantă pentru China, Himalaya formează regiunea Tibet, care este vital importantă pentru China,

asigurând un zid natural întinzându-se de-a lungul graniței cu India înainte asigurând un zid natural întinzându-se de-a lungul graniței cu India înainte

de a pierde din înălțime și de a deveni lanțul Karakorum, ce se învecinea-de a pierde din înălțime și de a deveni lanțul Karakorum, ce se învecinea-

ză cu Pakistanul, Afghanistanul și Tadjikistanul, astfel despărțind cele mai ză cu Pakistanul, Afghanistanul și Tadjikistanul, astfel despărțind cele mai

populate țări de pe mapamond, cu un potențial enorm atât militar, cât și populate țări de pe mapamond, cu un potențial enorm atât militar, cât și

economic. Disputa teritorială dintre China și India constă în aspirația Chinei economic. Disputa teritorială dintre China și India constă în aspirația Chinei

de a obține provincia indiană Arunachal Pradesh, iar India pretinde la Aksai de a obține provincia indiană Arunachal Pradesh, iar India pretinde la Aksai

Chin, ceea ce determină o tensionare în relațiile dintre aceste două țări, fi eca-Chin, ceea ce determină o tensionare în relațiile dintre aceste două țări, fi eca-

re fi ind nevoită să trateze securitatea din această regiune cu multă precauție. re fi ind nevoită să trateze securitatea din această regiune cu multă precauție.

Granița tibetano-indiană reprezintă o zonă geostrategică importantă pentru Granița tibetano-indiană reprezintă o zonă geostrategică importantă pentru

ambele țări, iar eventuala tentativă din partea Indiei de a modifi ca granița ambele țări, iar eventuala tentativă din partea Indiei de a modifi ca granița

pentru a controla Tibetul și înălțimile Platoului Tibetan, regiune care îi va pentru a controla Tibetul și înălțimile Platoului Tibetan, regiune care îi va

oferi avantaj strategic pentru a forța atât înaintarea spre centrul Chinei, cât oferi avantaj strategic pentru a forța atât înaintarea spre centrul Chinei, cât

și controlul asupra celor trei mari fl uvii ale Chinei – Fluviul Galben, Yangtze și controlul asupra celor trei mari fl uvii ale Chinei – Fluviul Galben, Yangtze

și Mekong, la fel ar putea provoca un confl ict regional extins dintre China și și Mekong, la fel ar putea provoca un confl ict regional extins dintre China și

India, ambele fi ind state deținătoare de arme nucleare. Expertul consideră India, ambele fi ind state deținătoare de arme nucleare. Expertul consideră

că o altă vulnerabilitate în sistemul de apărare al Chnei ce reprezintă o breșă că o altă vulnerabilitate în sistemul de apărare al Chnei ce reprezintă o breșă

între munți și deșert ar fi granițele cu Pakistanul, Tadjikistanul, Kârgâzstanul, între munți și deșert ar fi granițele cu Pakistanul, Tadjikistanul, Kârgâzstanul,

Kazahstanul și Mongolia, deoarece regiunea Chinei care se afl ă la hotarele cu Kazahstanul și Mongolia, deoarece regiunea Chinei care se afl ă la hotarele cu

aceste țări este provincia Xinjiang, cu un statut semiautonom, cu o populație aceste țări este provincia Xinjiang, cu un statut semiautonom, cu o populație

de etnie uigură ce împărtășește religia musulmană, care promovează ideea de etnie uigură ce împărtășește religia musulmană, care promovează ideea

unui stat independent – Turkistanul de Est. Xinjiang-ul este prea important unui stat independent – Turkistanul de Est. Xinjiang-ul este prea important


4343

pentru China, din punct de vedere strategic constituind o pentru China, din punct de vedere strategic constituind o zonă-tamponzonă-tampon între între

China și statele vecine, dar și din cauza zăcămintelor de petrol din această China și statele vecine, dar și din cauza zăcămintelor de petrol din această

regiune precum și a poligoanelor de testare a armelor nucleare [35, p. 54-59]. regiune precum și a poligoanelor de testare a armelor nucleare [35, p. 54-59].

Vom sublinia că securitatea hotarelor terestre, a apelor teritoriale și a ru-Vom sublinia că securitatea hotarelor terestre, a apelor teritoriale și a ru-

telor maritime comerciale din mările limitrofe este o prioritate fundamentală telor maritime comerciale din mările limitrofe este o prioritate fundamentală

pentru existența Chinei, care poate fi asigurată prin promovarea intereselor pentru existența Chinei, care poate fi asigurată prin promovarea intereselor

geopolitice regionale și mondiale, realizarea cărora este posibilă prin fortifi -geopolitice regionale și mondiale, realizarea cărora este posibilă prin fortifi -

carea capacității fl otei maritime de a controla Marea Galbenă, Marea Chinei carea capacității fl otei maritime de a controla Marea Galbenă, Marea Chinei

de Est și Marea Chinei de Sud precum și zonele geostrategice în care se afl ă de Est și Marea Chinei de Sud precum și zonele geostrategice în care se afl ă

strâmtorile ce îi garantează ieșirea spre Oceanul Planetar. China are nevoie strâmtorile ce îi garantează ieșirea spre Oceanul Planetar. China are nevoie

de trei decenii ca fl ota sa maritimă să rivalizeze cu cea mai puternică fl otă de trei decenii ca fl ota sa maritimă să rivalizeze cu cea mai puternică fl otă

din lume – a Statelor Unite ale Americii, însă pe termen mediu sau scurt din lume – a Statelor Unite ale Americii, însă pe termen mediu sau scurt

fl ota chineză oricum se va confrunta cu rivalii săi, mai ales cu fl ota Statelor fl ota chineză oricum se va confrunta cu rivalii săi, mai ales cu fl ota Statelor

Unite ale Americii ce va infl uența echilibrul dintre marile puteri și va deter-Unite ale Americii ce va infl uența echilibrul dintre marile puteri și va deter-

mina redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale. T. Marshall susține mina redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale. T. Marshall susține

că China treptat va lansa tot mai multe nave în largul coastelor și în Oceanul că China treptat va lansa tot mai multe nave în largul coastelor și în Oceanul

Pacifi c, fapt ce va îngusta spațiul de manevră a fl otei Statelor Unite ale Ame-Pacifi c, fapt ce va îngusta spațiul de manevră a fl otei Statelor Unite ale Ame-

ricii în mările Chinei. De asemenea, între China și Oceanul Pacifi c se afl ă ricii în mările Chinei. De asemenea, între China și Oceanul Pacifi c se afl ă

un arhipelag pe care China îl numește „Primul lanț de insule” și „Linia celor un arhipelag pe care China îl numește „Primul lanț de insule” și „Linia celor

nouă puncte”, care în 2013 a devenit linia celor zece puncte prin includerea nouă puncte”, care în 2013 a devenit linia celor zece puncte prin includerea

Taiwanului ca parte componentă a teritoriului său. Această linie îi asigură Taiwanului ca parte componentă a teritoriului său. Această linie îi asigură

Chinei accesul la cele mai importante căi de navigație ale lumii din Marea Chinei accesul la cele mai importante căi de navigație ale lumii din Marea

Chinei de Sud. Pe timp de pace, ruta este deschisă în mai multe locuri, iar Chinei de Sud. Pe timp de pace, ruta este deschisă în mai multe locuri, iar

pe timp de război, ruta poate fi ușor blocată, astfel izolând China. Accesul pe timp de război, ruta poate fi ușor blocată, astfel izolând China. Accesul

liber al Chinei la Oceanul Planetar ar mai putea fi împiedicat de Japonia. liber al Chinei la Oceanul Planetar ar mai putea fi împiedicat de Japonia.

Navele chineze care ar ieși din Marea Galbenă și ar ocoli Peninsula Coreeană Navele chineze care ar ieși din Marea Galbenă și ar ocoli Peninsula Coreeană

ar trebui să treacă prin Marea Japoniei, apoi prin strâmtoarea La Perouse, ar trebui să treacă prin Marea Japoniei, apoi prin strâmtoarea La Perouse,

mai sus de Hokkaido, ca abia după aceea să intre în Oceanul Pacific. Multe mai sus de Hokkaido, ca abia după aceea să intre în Oceanul Pacific. Multe

dintre acestea sunt ape teritoriale ale Japoniei sau ale Federației Ruse și, în dintre acestea sunt ape teritoriale ale Japoniei sau ale Federației Ruse și, în

momente de mare tensiune sau chiar în timpul unor ostilități, ar fi inaccesi-momente de mare tensiune sau chiar în timpul unor ostilități, ar fi inaccesi-

bile Chinei. Disputele teritoriale dintre China și Japonia asupra lanțului de bile Chinei. Disputele teritoriale dintre China și Japonia asupra lanțului de

insule nelocuite pe care chinezii le numesc Diaoyu, de la Nord-Est de Tai-insule nelocuite pe care chinezii le numesc Diaoyu, de la Nord-Est de Tai-

wan, iar japonezii Senkaku, precum și posibilitatea izbucnirii unui conflict wan, iar japonezii Senkaku, precum și posibilitatea izbucnirii unui conflict

regional dintre aceste două state din cauza accesul la zăcămintele de gaze regional dintre aceste două state din cauza accesul la zăcămintele de gaze

naturale din Marea Chinei de Est, intensifică și mai mult situația geopoli-naturale din Marea Chinei de Est, intensifică și mai mult situația geopoli-

tică regională, ce amplifică nivelul de securitate din regiune. De asemenea, tică regională, ce amplifică nivelul de securitate din regiune. De asemenea,

o altă problemă regională ar fi revendicarea de către China a teritoriului o altă problemă regională ar fi revendicarea de către China a teritoriului


4444

secesionist Taiwan, pe care îl consideră a douăzeci și treia provincie chine-secesionist Taiwan, pe care îl consideră a douăzeci și treia provincie chine-

ză, însă Taiwanul se opune, fi ind un aliat al Statelor Unite ale Americii este ză, însă Taiwanul se opune, fi ind un aliat al Statelor Unite ale Americii este

susținut politic și militar, dispunâd de o forță navală și aeriană modernă capa-susținut politic și militar, dispunâd de o forță navală și aeriană modernă capa-

bilă să-i riposteze Chinei. Expertul relevă că orice ieșire a navelor maritime ale bilă să-i riposteze Chinei. Expertul relevă că orice ieșire a navelor maritime ale

Chinei din Marea Chinei de Sud, îndreptându-se fi e spre Oceanul Pacifi c, fi e Chinei din Marea Chinei de Sud, îndreptându-se fi e spre Oceanul Pacifi c, fi e

spre Oceanul Indian, precum și întoarcerea lor, ar putea fi supuse unui blocaj spre Oceanul Indian, precum și întoarcerea lor, ar putea fi supuse unui blocaj

de către statele din regiune afl ate în competiție geopolitică cu China, acestea de către statele din regiune afl ate în competiție geopolitică cu China, acestea

fi ind principalele căi navigabile pentru transportul de gaz și de petrol, ast-fi ind principalele căi navigabile pentru transportul de gaz și de petrol, ast-

fel, exercitând o constrângere a securității energetice a Chinei. Prin urmare, fel, exercitând o constrângere a securității energetice a Chinei. Prin urmare,

navele chineze transportatoare de hidrocarburi ca să ajungă la statele produ-navele chineze transportatoare de hidrocarburi ca să ajungă la statele produ-

cătoare de petrol din Golful Persic trebuie să treacă pe lângă Vietnam, prin cătoare de petrol din Golful Persic trebuie să treacă pe lângă Vietnam, prin

apropierea Insulelor Filipine, înainte să pătrundă prin Strâmtoarea Malacca apropierea Insulelor Filipine, înainte să pătrundă prin Strâmtoarea Malacca

dintre Malaysia, Singapore și Indonezia, care întotdeauna a fost un punct dintre Malaysia, Singapore și Indonezia, care întotdeauna a fost un punct

nevralgic pentru China, făcându-i extrem de vulnerabili. Toate statele afl ate nevralgic pentru China, făcându-i extrem de vulnerabili. Toate statele afl ate

de-a lungul acestei strâmtori – Malaysia, Taiwanul, Vietnamul, Insulele Fili-de-a lungul acestei strâmtori – Malaysia, Taiwanul, Vietnamul, Insulele Fili-

pine și Brunei – sunt protejate politic și militar de către Statele Unite ale Ame-pine și Brunei – sunt protejate politic și militar de către Statele Unite ale Ame-

ricii, deoarece majoritatea dintre ele au dispute teritoriale cu China, aceasta ricii, deoarece majoritatea dintre ele au dispute teritoriale cu China, aceasta

revendicând aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, precum și zăcămintele de revendicând aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, precum și zăcămintele de

petrol și de gaze naturale din subsolul ei [35, p. 62-67]. petrol și de gaze naturale din subsolul ei [35, p. 62-67].

Interesele geopolitice ale Chinei se extind asupra Mării Chinei de Sud, Interesele geopolitice ale Chinei se extind asupra Mării Chinei de Sud,

considerând-o ca fi ind proprietatea sa, realizând miza geopolitică care con-considerând-o ca fi ind proprietatea sa, realizând miza geopolitică care con-

stă în obținerea trecerii libere pe timp de pace și în condițiile unui confl ict stă în obținerea trecerii libere pe timp de pace și în condițiile unui confl ict

cu statele riverane Mării Chinei de Sud. În contextul unei eventuale blocări cu statele riverane Mării Chinei de Sud. În contextul unei eventuale blocări

a rutelor maritime prin Marea Chinei de Sud, China este nevoită să asigure a rutelor maritime prin Marea Chinei de Sud, China este nevoită să asigure

securitatea lor, pentru a-și transporta atât exportul mărfurilor, cât și impor-securitatea lor, pentru a-și transporta atât exportul mărfurilor, cât și impor-

tul materiilor prime (petrolul, gazele naturale și metalele prețioase), totodată tul materiilor prime (petrolul, gazele naturale și metalele prețioase), totodată

examinând și alte opțiuni ce ar garanta importul de hidrocarburi fără nici examinând și alte opțiuni ce ar garanta importul de hidrocarburi fără nici

un obstacol, cum ar fi , conductele terestre, șoselele și porturile. Interesul ge-un obstacol, cum ar fi , conductele terestre, șoselele și porturile. Interesul ge-

opolitic al Chinei pe termen lung este să devină o putere peste două oceane opolitic al Chinei pe termen lung este să devină o putere peste două oceane

(Pacifi c și Indian), realizând investiții în porturi cu apă adâncă din Myanmar, (Pacifi c și Indian), realizând investiții în porturi cu apă adâncă din Myanmar,

Bangladesh, Pakistan și Sri Lanka, care consolidează relațiile de cooperare cu Bangladesh, Pakistan și Sri Lanka, care consolidează relațiile de cooperare cu

statele respective asigurând un parteneriat strategic. Porturile din Oceanul statele respective asigurând un parteneriat strategic. Porturile din Oceanul

Indian și Golful Bengal sunt parte dintr-un plan complex de asigurare a sta-Indian și Golful Bengal sunt parte dintr-un plan complex de asigurare a sta-

tutului geopolitic de mare putere a Chinei pe termen lung. De asemenea, tutului geopolitic de mare putere a Chinei pe termen lung. De asemenea,

concesionarea noului port cu apă adâncă Gwadar din Pakistan este privit concesionarea noului port cu apă adâncă Gwadar din Pakistan este privit

de către China ca unul esențial pentru crearea unei rute terestre alternative. de către China ca unul esențial pentru crearea unei rute terestre alternative.

Totodată, de pe coasta de Vest a Myanmarului, China a construit conducte Totodată, de pe coasta de Vest a Myanmarului, China a construit conducte


4545

de gaze naturale și de petrol care leagă Golful Bengal de Sud-Vestul Chinei, de gaze naturale și de petrol care leagă Golful Bengal de Sud-Vestul Chinei,

obiectivul fi ind de a reduce din riscurile pe care le creează Strâmtoarea Ma-obiectivul fi ind de a reduce din riscurile pe care le creează Strâmtoarea Ma-

lacca,lacca, prin care este transportat aproape 80% din necesarul de hidrocarburi prin care este transportat aproape 80% din necesarul de hidrocarburi

pentru China [35, p. 68-69]. pentru China [35, p. 68-69].

În concluzie vom accentua că dinamica redimensionării intereselor geo-În concluzie vom accentua că dinamica redimensionării intereselor geo-

politice ale marilor puteri a determinat reconfi gurarea arhitecturii geopolitice politice ale marilor puteri a determinat reconfi gurarea arhitecturii geopolitice

mondiale, care, la rândul său, a infl uențat procesul de reedifi care a sistemului mondiale, care, la rândul său, a infl uențat procesul de reedifi care a sistemului

internațional postrăzboi rece. După încheierea războiului rece s-a constituit internațional postrăzboi rece. După încheierea războiului rece s-a constituit

gradual o structură unipolară-policentristă a sistemului internațional, ce a gradual o structură unipolară-policentristă a sistemului internațional, ce a

fost bulversată de anexarea Crimeii de către Federația Rusă și de confl ictul fost bulversată de anexarea Crimeii de către Federația Rusă și de confl ictul

armat din regiunea Donbas din Ucraina în 2014, marcând trecerea spre mul-armat din regiunea Donbas din Ucraina în 2014, marcând trecerea spre mul-

tipolaritate. În același timp, marile puteri urmăresc în continuare extinderea tipolaritate. În același timp, marile puteri urmăresc în continuare extinderea

și realizarea intereselor geopolitice atât pe contul altor actori majori, cât și în și realizarea intereselor geopolitice atât pe contul altor actori majori, cât și în

arealul unor agenți de factură medie și mică. Cert este că gradul de stabilita-arealul unor agenți de factură medie și mică. Cert este că gradul de stabilita-

te/instabilitate sistemică depinde în mare măsură de procesele geopolitice de te/instabilitate sistemică depinde în mare măsură de procesele geopolitice de

confl ict ce se produc pe arena mondială, determinate de nivelul de complexi-confl ict ce se produc pe arena mondială, determinate de nivelul de complexi-

tate și de antagonizarea intereselor geopolitice ale marilor puteri promovate tate și de antagonizarea intereselor geopolitice ale marilor puteri promovate

într-un spațiu geopolitic regional, fi ind degajate oportunitățile și constrân-într-un spațiu geopolitic regional, fi ind degajate oportunitățile și constrân-

gerile de caracter geopolitic. Tiparul de ordine mondială s-a caracterizat, în gerile de caracter geopolitic. Tiparul de ordine mondială s-a caracterizat, în

linii mari, prin stabilitate relativă și nivel acceptabil de cooperare între actorii linii mari, prin stabilitate relativă și nivel acceptabil de cooperare între actorii

majori, interesele lor geopolitice fi ind concentrate în Eurasia, care a rămas un majori, interesele lor geopolitice fi ind concentrate în Eurasia, care a rămas un

spațiu disputat geopolitic.spațiu disputat geopolitic.

1.2.1.2. Remodelarea Remodelarea structural-geopolitică a sistemului internațional structural-geopolitică a sistemului internațional postrăzboi rece: repere teoretico-metodologice postrăzboi rece: repere teoretico-metodologice

În condițiile structurii bipolare a sistemului internațional, unii cercetă-În condițiile structurii bipolare a sistemului internațional, unii cercetă-

tori, St. Hoff mann, D. Bell, dar și alții, au elaborat unele eventuale scenarii tori, St. Hoff mann, D. Bell, dar și alții, au elaborat unele eventuale scenarii

postbipolare ancorate pe reducerea intensității confl ictului dintre cele două postbipolare ancorate pe reducerea intensității confl ictului dintre cele două

supraputeri și sporirea ponderii Organizației Națiunilor Unite. Refl ecțiile avan-supraputeri și sporirea ponderii Organizației Națiunilor Unite. Refl ecțiile avan-

sate nu s-au adeverit, chiar și în pofi da eforturilor conjugate ale actorilor statali sate nu s-au adeverit, chiar și în pofi da eforturilor conjugate ale actorilor statali

majori de la sfârșitul anilor majori de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor 80 și începutul anilor ’90 ai sec. XX de a spori 90 ai sec. XX de a spori

gradul de efi ciență a activității organizației internaționale de caracter universal gradul de efi ciență a activității organizației internaționale de caracter universal

și nivel global [1, p. 69, 70], nemaivorbind de convergența actorilor majori.și nivel global [1, p. 69, 70], nemaivorbind de convergența actorilor majori.

Sfârșitul confl agrației bipolare și trecerea la confi gurația de tip nou a or-Sfârșitul confl agrației bipolare și trecerea la confi gurația de tip nou a or-

dinii mondiale s-a produs pe cale pașnică și n-a fost instituționalizată prin dinii mondiale s-a produs pe cale pașnică și n-a fost instituționalizată prin

tratate. Dacă aranjamentele westfalice din 1648 practic au totalizat Războiul tratate. Dacă aranjamentele westfalice din 1648 practic au totalizat Războiul

de 30 de Ani și au trasat parametrii modelului de ordine internațională mul-de 30 de Ani și au trasat parametrii modelului de ordine internațională mul-


4646

tipolară, iar după cel de-al Doilea Război Mondial s-au creat circumstanțele tipolară, iar după cel de-al Doilea Război Mondial s-au creat circumstanțele

favorabile pentru instituționalizarea și consolidarea bipolarității din cauza favorabile pentru instituționalizarea și consolidarea bipolarității din cauza

confl ictului genetic dintre cele două sisteme, situația postrăzboi rece a de-confl ictului genetic dintre cele două sisteme, situația postrăzboi rece a de-

butat absolut într-un alt cadru și în alte condiții, deși predominante erau butat absolut într-un alt cadru și în alte condiții, deși predominante erau

stările de spirit prodemocratice nu numai la nivel teoretic (F. Fukuyama), dar stările de spirit prodemocratice nu numai la nivel teoretic (F. Fukuyama), dar

și în aspectul politic practic (G. Bush, F. Mitterand). Similitudinea cu peri-și în aspectul politic practic (G. Bush, F. Mitterand). Similitudinea cu peri-

oada postwestfalică rezidă în faptul că au existat învingători și învinși, chiar oada postwestfalică rezidă în faptul că au existat învingători și învinși, chiar

dacă mulți cercetători, cu predilecție din mediul rusesc (A. Utkin), neagă dacă mulți cercetători, cu predilecție din mediul rusesc (A. Utkin), neagă

existența unui învingător în războiul rece. Însă după încheierea confruntării existența unui învingător în războiul rece. Însă după încheierea confruntării

globale cei care au repurtat victoria s-au pomenit într-o totală incertitudine, globale cei care au repurtat victoria s-au pomenit într-o totală incertitudine,

fi ind nevoiți din mers să-și ajusteze strategiile și instituțiile la realitățile noi, fi ind nevoiți din mers să-și ajusteze strategiile și instituțiile la realitățile noi,

cum este cazul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Asemănarea cu cum este cazul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Asemănarea cu

perioada postbelică este că inițial se considera că s-a constituit un regim de perioada postbelică este că inițial se considera că s-a constituit un regim de

cooperare, dar care după scurt timp a cedat în fața confl ictului: în primul caz, cooperare, dar care după scurt timp a cedat în fața confl ictului: în primul caz,

aliații de ieri au devenit inamici și aliații de ieri au devenit inamici și viceversaviceversa, dușmanii se regăseau în tabere , dușmanii se regăseau în tabere

comune, în condițiile că gradul de intensitate al confl ictului global multias-comune, în condițiile că gradul de intensitate al confl ictului global multias-

pectual a fost ridicat, iar în cel de-al doilea, în contextul supremației State-pectual a fost ridicat, iar în cel de-al doilea, în contextul supremației State-

lor Unite ale Americii, adversarii majori din perioada precedentă (Federația lor Unite ale Americii, adversarii majori din perioada precedentă (Federația

Rusă ca moștenitoare a Uniunii Sovietice, China și Statele Unite ale Americii) Rusă ca moștenitoare a Uniunii Sovietice, China și Statele Unite ale Americii)

n-au cunoscut nici apropieri importante și nici crize de proporții, cauza prin-n-au cunoscut nici apropieri importante și nici crize de proporții, cauza prin-

cipală fi ind aprofundarea și extinderea proceselor de cooperare multilatera-cipală fi ind aprofundarea și extinderea proceselor de cooperare multilatera-

lă relativă. În condițiile bipolarității, situația internațională s-a caracterizat lă relativă. În condițiile bipolarității, situația internațională s-a caracterizat

printr-un grad înalt de centralizare, exprimată prin monopolurile aplicării printr-un grad înalt de centralizare, exprimată prin monopolurile aplicării

violenței și ale armamentului nuclear, ultimul alcătuind factorul determinant violenței și ale armamentului nuclear, ultimul alcătuind factorul determinant

care n-a permis ciocnirea frontală dintre cele două supraputeri, pe când în care n-a permis ciocnirea frontală dintre cele două supraputeri, pe când în

perioada postbipolară are loc descentralizarea relațiilor internaționale prin perioada postbipolară are loc descentralizarea relațiilor internaționale prin

apariția sau reactualizarea unor factori generatori de confl ict, existența unor apariția sau reactualizarea unor factori generatori de confl ict, existența unor

state rebele, asistemice sau eșuate, extinderea „clubului nuclear”, sporirea state rebele, asistemice sau eșuate, extinderea „clubului nuclear”, sporirea

ponderii și prezenței actorilor nestatali, aprofundarea și diversifi carea globa-ponderii și prezenței actorilor nestatali, aprofundarea și diversifi carea globa-

lizării, apariția pe harta politică a lumii a mai multor entități statale, replieri lizării, apariția pe harta politică a lumii a mai multor entități statale, replieri

geostrategice operate de mai multe state, având impact asupra situației geo-geostrategice operate de mai multe state, având impact asupra situației geo-

regionale. Difi cultățile derivate din noutatea și complexitatea problemelor regionale. Difi cultățile derivate din noutatea și complexitatea problemelor

anunțate erau amplifi cate de defi ciențe de caracter epistemologic și meto-anunțate erau amplifi cate de defi ciențe de caracter epistemologic și meto-

dologic, în sensul că din cauza asimetriei structural-sistemice pe orizontală, dologic, în sensul că din cauza asimetriei structural-sistemice pe orizontală,

principiul balanței de forțe nu mai funcționa, anarhia mediului internațional principiul balanței de forțe nu mai funcționa, anarhia mediului internațional

a devenit mai pronunțată, amplifi carea ponderii în plan mondial revenindu-i a devenit mai pronunțată, amplifi carea ponderii în plan mondial revenindu-i

și dimensiunii geoeconomice, iar „polul” și-a consolidat treptat poziția geo-și dimensiunii geoeconomice, iar „polul” și-a consolidat treptat poziția geo-


4747

politică în structura sistemului internațional în contextul demarării cea de-a politică în structura sistemului internațional în contextul demarării cea de-a

treia perioadă a evoluției gândirii geopoliticii, cea a „renașterii”, care debu-treia perioadă a evoluției gândirii geopoliticii, cea a „renașterii”, care debu-

tează la începutul anilor `80 sub forma reluării ideilor în discursurile politi-tează la începutul anilor `80 sub forma reluării ideilor în discursurile politi-

ce, pentru a cunoaște după 1990 un reviriment și o largă acceptare, inclusiv ce, pentru a cunoaște după 1990 un reviriment și o largă acceptare, inclusiv

academică, după prima perioadă cea „clasică a geopoliticii” fi ind marcată de academică, după prima perioadă cea „clasică a geopoliticii” fi ind marcată de

apariția primelor idei, concepte, teorii și a formării primelor școli de gândire apariția primelor idei, concepte, teorii și a formării primelor școli de gândire

geopolitică precum și a cristalizării disciplinei științifi ce de mai târziu, care geopolitică precum și a cristalizării disciplinei științifi ce de mai târziu, care

a cuprins sfârșitul sec. XIX și prima jumătate a sec. XX, până în 1945, și cea a cuprins sfârșitul sec. XIX și prima jumătate a sec. XX, până în 1945, și cea

de-a doua – după 1945, perioada „geopoliticii de declin” datorată în special de-a doua – după 1945, perioada „geopoliticii de declin” datorată în special

evoluției negative a gândirii geopolitice în perioada premergătoare celui de-evoluției negative a gândirii geopolitice în perioada premergătoare celui de-

al Doilea Război Mondial în cadrul școlii geopolitice germane. Globalizarea al Doilea Război Mondial în cadrul școlii geopolitice germane. Globalizarea

în extindere a favorizat eroziunea suveranității de stat, demolându-se „stat-în extindere a favorizat eroziunea suveranității de stat, demolându-se „stat-

centrismul” relațiilor internaționale, baza politico-ideologică a confl ictului centrismul” relațiilor internaționale, baza politico-ideologică a confl ictului

global a fost surpată, oferind loc construcțiilor teoretice speculative sau chiar global a fost surpată, oferind loc construcțiilor teoretice speculative sau chiar

fi ind necesar de a fundamenta noi abordări ale istoriei universale, având ca fi ind necesar de a fundamenta noi abordări ale istoriei universale, având ca

suport realitățile globale, dar și exigențele științei postneclasice, ancorate pe suport realitățile globale, dar și exigențele științei postneclasice, ancorate pe

interdisciplinaritate și pluridisciplinarității.interdisciplinaritate și pluridisciplinarității.

Dezintegrarea Uniunii Sovietice nu numai că a pus punctul fi nal războiu-Dezintegrarea Uniunii Sovietice nu numai că a pus punctul fi nal războiu-

lui rece, chiar dacă, potrivit unor supoziții, a mai continuat sau periodic este lui rece, chiar dacă, potrivit unor supoziții, a mai continuat sau periodic este

reanimat, dar, totodată, s-a soldat cu apariția unor state independente noi, reanimat, dar, totodată, s-a soldat cu apariția unor state independente noi,

inclusiv Republica Moldova, care trebuiau în regim de urgență să-și găseas-inclusiv Republica Moldova, care trebuiau în regim de urgență să-și găseas-

că locul în cadrul relațiilor internaționale, defi nindu-și interesele naționale, că locul în cadrul relațiilor internaționale, defi nindu-și interesele naționale,

care reprezintă catalizatorul și vectorul dezvoltării statului și a societății. Vom care reprezintă catalizatorul și vectorul dezvoltării statului și a societății. Vom

specifi ca lapidar că recunoașterea diplomatică internațională, afi rmarea și specifi ca lapidar că recunoașterea diplomatică internațională, afi rmarea și

consolidarea pe arena mondială, cu precădere în spațiul european, angajarea consolidarea pe arena mondială, cu precădere în spațiul european, angajarea

și participarea în cadrul proceselor și mecanismelor de cooperare bilaterală și participarea în cadrul proceselor și mecanismelor de cooperare bilaterală

și multilaterală, soluționarea unor probleme de caracter intern prin eforturi și multilaterală, soluționarea unor probleme de caracter intern prin eforturi

internaționale pe motivul caracterului lor complex (confl ictul din raioanele internaționale pe motivul caracterului lor complex (confl ictul din raioanele

de est), edifi carea statului de drept și a societății democratice, aceste și alte de est), edifi carea statului de drept și a societății democratice, aceste și alte

obiective cu titlul de noutate trebuiau codifi cate, asumate, susținute și imple-obiective cu titlul de noutate trebuiau codifi cate, asumate, susținute și imple-

mentate. Însă comparativ cu mai multe state ex-sovietice, nemaivorbind de mentate. Însă comparativ cu mai multe state ex-sovietice, nemaivorbind de

cele din Europa Centrală și de Sud-Est, situația Republicii Moldova s-a dove-cele din Europa Centrală și de Sud-Est, situația Republicii Moldova s-a dove-

dit a fi mai complicată, din cauza că nu-și exercită suveranitatea și jurisdicția dit a fi mai complicată, din cauza că nu-și exercită suveranitatea și jurisdicția

pe întregul său teritoriu, a profi tat puțin de prioritățile derivate din calitatea pe întregul său teritoriu, a profi tat puțin de prioritățile derivate din calitatea

de stat membru al Comunității Statelor Independente, a întârziat în anga-de stat membru al Comunității Statelor Independente, a întârziat în anga-

jarea și realizarea proceselor de integrare europeană, n-a știut să mobilize-jarea și realizarea proceselor de integrare europeană, n-a știut să mobilize-

ze în mod efi cient instrumente de drept pentru a-și soluționa problemele, a ze în mod efi cient instrumente de drept pentru a-și soluționa problemele, a


4848

promovat un curs politic duplicitar și în mare parte lipsit de credibilitate și promovat un curs politic duplicitar și în mare parte lipsit de credibilitate și

susținere externă, balansând între diferite strategii insufi cient fundamentate susținere externă, balansând între diferite strategii insufi cient fundamentate

și implementate, n-a fost capabilă să contracareze serios amenințările și ris-și implementate, n-a fost capabilă să contracareze serios amenințările și ris-

curile la adresa securității naționale. Confl ictul armat din Ucraina a demon-curile la adresa securității naționale. Confl ictul armat din Ucraina a demon-

strat că asigurarea securității naționale prin aplicarea statutului de neutrali-strat că asigurarea securității naționale prin aplicarea statutului de neutrali-

tate într-un context geopolitic nefavorabil nu este decât o iluzie și, deci, se tate într-un context geopolitic nefavorabil nu este decât o iluzie și, deci, se

impun alte soluții, inclusiv în contextul neutralității autoproclamate. impun alte soluții, inclusiv în contextul neutralității autoproclamate.

Încheierea războiului rece a bulversat profund mediile oamenilor poli-Încheierea războiului rece a bulversat profund mediile oamenilor poli-

tici și cercurile de specialiști în materia relaţiilor internaţionale, privându-i, tici și cercurile de specialiști în materia relaţiilor internaţionale, privându-i,

reiterăm, pe de o parte, de subiecte intens exploatate și valorifi cate știinţifi c reiterăm, pe de o parte, de subiecte intens exploatate și valorifi cate știinţifi c

în trecut, iar pe de alta, confruntându-se cu realităţile noi, insufi cient cunos-în trecut, iar pe de alta, confruntându-se cu realităţile noi, insufi cient cunos-

cute, explicate și înţelese, au fost nevoiţi să se angajeze în elaborarea concep-cute, explicate și înţelese, au fost nevoiţi să se angajeze în elaborarea concep-

telor și soluţiilor noi, necesare pentru gestiunea și fundamentarea teoretică telor și soluţiilor noi, necesare pentru gestiunea și fundamentarea teoretică

a acţiunilor și proceselor postbipolare. Considerăm necesar de a preciza că a acţiunilor și proceselor postbipolare. Considerăm necesar de a preciza că

nici F. Fukuyama și nici S. Huntington n-au dezvoltat ulterior ideile care i-au nici F. Fukuyama și nici S. Huntington n-au dezvoltat ulterior ideile care i-au

făcut celebri: rămânând la părerea că nu există alternativă economiei libe-făcut celebri: rămânând la părerea că nu există alternativă economiei libe-

rare și normelor democratice, primul a făcut opţiune pentru alte probleme rare și normelor democratice, primul a făcut opţiune pentru alte probleme

de cercetare, cu predilecţie de factură morală, pe când al doilea a abordat de cercetare, cu predilecţie de factură morală, pe când al doilea a abordat

ordinea mondială din alte perspective, cu precădere de factură realistă, una ordinea mondială din alte perspective, cu precădere de factură realistă, una

dintre acestea fi ind polaritatea. Astfel, în articolul „Th e Lonely Superpower”dintre acestea fi ind polaritatea. Astfel, în articolul „Th e Lonely Superpower” [2] S. Huntington se pronunță asupra evoluţiei ordinii mondiale postrăzboi [2] S. Huntington se pronunță asupra evoluţiei ordinii mondiale postrăzboi

rece, susţinând că după un moment de unipolaritate lumea va traversa câteva rece, susţinând că după un moment de unipolaritate lumea va traversa câteva

decenii de uni-multipolaritate, urmând ca sec. XXI să fi e al multipolarităţii. decenii de uni-multipolaritate, urmând ca sec. XXI să fi e al multipolarităţii.

Sesizăm că S. Huntington, ca și unii realiști, precum K. Waltz, consideră uni-Sesizăm că S. Huntington, ca și unii realiști, precum K. Waltz, consideră uni-

polaritatea ca fi ind de scurtă durată și că va evolua imanent spre o structură polaritatea ca fi ind de scurtă durată și că va evolua imanent spre o structură

multipolară, aserţiune care a devenit magistrală și este aproape general ac-multipolară, aserţiune care a devenit magistrală și este aproape general ac-

ceptată în plan academic. În același timp, observăm că în lucrarea „Ciocnirea ceptată în plan academic. În același timp, observăm că în lucrarea „Ciocnirea

civilizaţiilor și refacerea ordinii mondiale” cercetătorul a invocat multipo-civilizaţiilor și refacerea ordinii mondiale” cercetătorul a invocat multipo-

laritatea ordinii mondiale postrăzboi rece, pe când în articolul din revista laritatea ordinii mondiale postrăzboi rece, pe când în articolul din revista

Foreign Aff airsForeign Aff airs creditul este acordat uni-multipolarităţii. Considerăm că ase-creditul este acordat uni-multipolarităţii. Considerăm că ase-

menea evoluţii concepţionale, care, de altfel, nu fi gurează cu titlul de raritate, menea evoluţii concepţionale, care, de altfel, nu fi gurează cu titlul de raritate,

s-ar explica prin regândirea criteriilor de evaluare, în sensul unor abordări s-ar explica prin regândirea criteriilor de evaluare, în sensul unor abordări

sectoriale și diferenţiate ale confi guraţiei ordinii mondiale, identifi cându-se sectoriale și diferenţiate ale confi guraţiei ordinii mondiale, identifi cându-se

actorii majori și cu infl uență pe domenii de activitate la nivel atât global, cât actorii majori și cu infl uență pe domenii de activitate la nivel atât global, cât

și regional. J. Nye-jr. și L. Th urrons pledează pentru „o tratare mult mai nuan-și regional. J. Nye-jr. și L. Th urrons pledează pentru „o tratare mult mai nuan-

ţată a ordinii mondiale”, inclusiv a rolului Statele Unite ale Americii în lume, ţată a ordinii mondiale”, inclusiv a rolului Statele Unite ale Americii în lume,

în sens de schimbare a raporturilor reale dintre state în domenii esenţiale ce în sens de schimbare a raporturilor reale dintre state în domenii esenţiale ce


4949

caracterizează o mare putere. Conform supoziției lui C. Hlihor, comporta-caracterizează o mare putere. Conform supoziției lui C. Hlihor, comporta-

mentul actorilor în relaţiile internaţionale contemporane cunoaște o mare mentul actorilor în relaţiile internaţionale contemporane cunoaște o mare

diversitate și complexitate în orientarea, atitudinea și intensitatea de manifes-diversitate și complexitate în orientarea, atitudinea și intensitatea de manifes-

tare, gradul de implicare în rezolvarea problemelor pe arena mondială fi ind tare, gradul de implicare în rezolvarea problemelor pe arena mondială fi ind

diferit [3, p. 217]. Considerăm că teza lui S. Huntington cu privire la cioc-diferit [3, p. 217]. Considerăm că teza lui S. Huntington cu privire la cioc-

nirea civilizațiilor având la bază religiile în mai mare parte a fost infi rmată, nirea civilizațiilor având la bază religiile în mai mare parte a fost infi rmată,

principala cauză fi ind primordialitatea interesului național în raport cu alți principala cauză fi ind primordialitatea interesului național în raport cu alți

factori, precum solidaritatea fondată pe apartenența comună civilizațional-factori, precum solidaritatea fondată pe apartenența comună civilizațional-

religioasă. A. și H. Toffl er de asemenea invocă ciocnirea de civilizații, dar în religioasă. A. și H. Toffl er de asemenea invocă ciocnirea de civilizații, dar în

calitate de factori perturbatori nu includ numai religia, ci o totalitate, inclu-calitate de factori perturbatori nu includ numai religia, ci o totalitate, inclu-

siv afacerile, politica și tehnologiile. Civilizațiile se găsesc în concurență și siv afacerile, politica și tehnologiile. Civilizațiile se găsesc în concurență și

în confl ict într-o „lume trisecționată” în valuri, asociate simbolic cu plugul, în confl ict într-o „lume trisecționată” în valuri, asociate simbolic cu plugul,

linia de asamblare și computerul. Istoria reprezintă o succesiune majoră de linia de asamblare și computerul. Istoria reprezintă o succesiune majoră de

valuri ale schimbării, acestea fi ind dinamice și când intră în coliziune, se pro-valuri ale schimbării, acestea fi ind dinamice și când intră în coliziune, se pro-

duce ciocnirea lor. Primele două valuri, agricol și industrial, vor face alianță duce ciocnirea lor. Primele două valuri, agricol și industrial, vor face alianță

împotriva celui de-al treilea, care vinde informații, management și alte ser-împotriva celui de-al treilea, care vinde informații, management și alte ser-

vicii, primele două îl amenință cu războiul ecologic, urmărind să contraca-vicii, primele două îl amenință cu războiul ecologic, urmărind să contraca-

reze tendințele de a stabili hegemonia mondială. În opinia noastră, criteriul reze tendințele de a stabili hegemonia mondială. În opinia noastră, criteriul

de confl ict intercivilizațional identifi cat de A. și H. Toffl er se dovedește a fi de confl ict intercivilizațional identifi cat de A. și H. Toffl er se dovedește a fi

unul relevant și de actualitate, amplifi cată și de fl uxurile de emigranți ile-unul relevant și de actualitate, amplifi cată și de fl uxurile de emigranți ile-

gali, însă este puțin probabilă o alianță dintre statele agrare și cele industriale gali, însă este puțin probabilă o alianță dintre statele agrare și cele industriale

îndreptată împotriva statelor postindustriale, ca dovadă servind prezența și îndreptată împotriva statelor postindustriale, ca dovadă servind prezența și

rolul neesențial al Mișcării de Nealiniere în viața internațională din perioada rolul neesențial al Mișcării de Nealiniere în viața internațională din perioada

postrăzboi rece. Însă cercetătorii au remarcat absolut corect că sistemul mon-postrăzboi rece. Însă cercetătorii au remarcat absolut corect că sistemul mon-

dial postrăzboi rece primește caracteristicile pe care I. Prigojine le-a numit dial postrăzboi rece primește caracteristicile pe care I. Prigojine le-a numit

„structuri disipative”, în cadrul cărora părțile sistemului se afl ă în fl uctuație „structuri disipative”, în cadrul cărora părțile sistemului se afl ă în fl uctuație

continuă, în sensul că devin extrem de vulnerabile față de infl uențele exter-continuă, în sensul că devin extrem de vulnerabile față de infl uențele exter-

ne, prezența acestor trăsături fi ind asigurată de mai mulți factori, inclusiv de ne, prezența acestor trăsături fi ind asigurată de mai mulți factori, inclusiv de

interdependență. interdependență.

În același timp, nu pot fi trecute cu vederea alte două fi guri celebre, foarte În același timp, nu pot fi trecute cu vederea alte două fi guri celebre, foarte

bine cunoscute și cu merite mari în activităţi de politică externă, Zb. Brzezin-bine cunoscute și cu merite mari în activităţi de politică externă, Zb. Brzezin-

skiski și H. Kissinger, care au revenit în forţă pe câmpul cercetărilor știinţifi ce, și H. Kissinger, care au revenit în forţă pe câmpul cercetărilor știinţifi ce,

primul cu „Marea tablă de șah”primul cu „Marea tablă de șah” [4][4], , iar al doilea cu „Diplomaţia” [5]. Elabo-iar al doilea cu „Diplomaţia” [5]. Elabo-

rările lor nu sunt mai puţin cunoscute și continuă să aibă o rezonanţă pe mă-rările lor nu sunt mai puţin cunoscute și continuă să aibă o rezonanţă pe mă-

sură, ele refl ectând punctul de vedere al Statelor Unite ale Americii referitor sură, ele refl ectând punctul de vedere al Statelor Unite ale Americii referitor

la replierile geostrategice care s-au produs la începutul perioadei postrăzboi la replierile geostrategice care s-au produs la începutul perioadei postrăzboi

rece sau urmau să se producă și, totodată, urmăresc conservarea hegemo-rece sau urmau să se producă și, totodată, urmăresc conservarea hegemo-


5050

niei americane pe termen scurt și mediu. Diferenţa dintre ei este că primul niei americane pe termen scurt și mediu. Diferenţa dintre ei este că primul

se dovedește a fi promotor militant al imperativelor geostrategice ale State-se dovedește a fi promotor militant al imperativelor geostrategice ale State-

lor Unite ale Americii în Eurasia, dar se pronunţă pentru instituţionalizarea lor Unite ale Americii în Eurasia, dar se pronunţă pentru instituţionalizarea

unei cooperări globale efi ciente într-un viitor mediu și îndepărtat, pe când al unei cooperări globale efi ciente într-un viitor mediu și îndepărtat, pe când al

doilea se dovedește a fi mai fl exibil, arealul investigaţiilor sale științifi ce cu-doilea se dovedește a fi mai fl exibil, arealul investigaţiilor sale științifi ce cu-

prinde toate regiunile globului, el înclinând, mai degrabă, contrar poziției lui prinde toate regiunile globului, el înclinând, mai degrabă, contrar poziției lui

Zb. Brzezinski, spre multipolaritate decât spre o structură unipolară, în sens Zb. Brzezinski, spre multipolaritate decât spre o structură unipolară, în sens

de extindere a numărului responsabililor prin gestiunea sectorială și geore-de extindere a numărului responsabililor prin gestiunea sectorială și geore-

gională în comun a lumii. Aceste viziuni și-au găsit dezvoltare și concretiza-gională în comun a lumii. Aceste viziuni și-au găsit dezvoltare și concretiza-

re în altă elaborare știinţifi că importantă, numită „Are nevoie America de re în altă elaborare știinţifi că importantă, numită „Are nevoie America de

politică externă?” [6], canalizată pe elucidarea ordinii mondiale postrăzboi politică externă?” [6], canalizată pe elucidarea ordinii mondiale postrăzboi

rece, fi ind concepută ca un studiu al diplomaţiei și al relaţiilor internaţionale rece, fi ind concepută ca un studiu al diplomaţiei și al relaţiilor internaţionale

din sec. XXI, spre deosebire de monografi a capitală menţionată mai sus, care din sec. XXI, spre deosebire de monografi a capitală menţionată mai sus, care

se înscrie în lista studiilor de valoare ale istoriei diplomaţiei și a relaţiilor se înscrie în lista studiilor de valoare ale istoriei diplomaţiei și a relaţiilor

internaţionale, incluzând, de asemenea, mai multe pasaje de memorialisti-internaţionale, incluzând, de asemenea, mai multe pasaje de memorialisti-

că. Ambii cercetători consideră că partenerul principal al Statelor Unite ale că. Ambii cercetători consideră că partenerul principal al Statelor Unite ale

Americii trebuie să fi e Eurasia, deși situația Statelor Unite se dovedește a fi Americii trebuie să fi e Eurasia, deși situația Statelor Unite se dovedește a fi

paradoxală, afi rmă H. Kissinger, dat fi ind că nu pot nici să se retragă din paradoxală, afi rmă H. Kissinger, dat fi ind că nu pot nici să se retragă din

lume, nici s-o domine, pe când Zb.lume, nici s-o domine, pe când Zb. Brzezinski subliniază în altă carte, „Th e Brzezinski subliniază în altă carte, „Th e

Choice. Global Domination or Global Leadership”, că puterea Americii re-Choice. Global Domination or Global Leadership”, că puterea Americii re-

prezintă ultimul garant al stabilității globale, întrunind dubla calitate: forță prezintă ultimul garant al stabilității globale, întrunind dubla calitate: forță

hegemonică internațională și democrație. Însă noutatea problemei constă în hegemonică internațională și democrație. Însă noutatea problemei constă în

faptul că pentru prima dată în istorie o putere neeuropeană a devenit nu faptul că pentru prima dată în istorie o putere neeuropeană a devenit nu

numai arbitrul principal în relațiile dintre statele europene, dar șinumai arbitrul principal în relațiile dintre statele europene, dar și cea mai cea mai

puternicăputernică țară din lume, instituindu-se, astfel, sistemul global american, deși țară din lume, instituindu-se, astfel, sistemul global american, deși

Eurasia își păstrează importanța geopolitică, rămânând o „tablă de șah” pe Eurasia își păstrează importanța geopolitică, rămânând o „tablă de șah” pe

care continuă competiția pentru supremația mondială, luptă care afectează care continuă competiția pentru supremația mondială, luptă care afectează

geostrategia – gestiunea strategică a intereselor geopolitice. În opinia noas-geostrategia – gestiunea strategică a intereselor geopolitice. În opinia noas-

tră, asumpție confi rmată indirect și de Zb. Brzezinski, actualmentetră, asumpție confi rmată indirect și de Zb. Brzezinski, actualmente își păs-își păs-

trează semnifi cația cu tendința de amplifi care a teoriei „Pământul de mijloc” trează semnifi cația cu tendința de amplifi care a teoriei „Pământul de mijloc”

descrisă de H. Mackinder, în contextul intensifi cării relevanței științifi ce a descrisă de H. Mackinder, în contextul intensifi cării relevanței științifi ce a

metodei geopolitice de cercetare a relațiilor internaționale din cauza spori-metodei geopolitice de cercetare a relațiilor internaționale din cauza spori-

rii substanțiale a importanței factorului teritorial în evaluarea gradului de rii substanțiale a importanței factorului teritorial în evaluarea gradului de

infl uență a unui actor statal pe arena mondială. Actualmente, utilizarea con-infl uență a unui actor statal pe arena mondială. Actualmente, utilizarea con-

ceptelor „Talasocrație”, care explică statutul geopolitic de supraputere, do-ceptelor „Talasocrație”, care explică statutul geopolitic de supraputere, do-

minând militar în calitate de putere maritimă Oceanul Mondial pentru a-și minând militar în calitate de putere maritimă Oceanul Mondial pentru a-și

asigura căile comercial-maritime, exercitând și o infl uență geopolitică pe asigura căile comercial-maritime, exercitând și o infl uență geopolitică pe


5151

continentul Eurasia, și „Telurocrație”, care îi este atribuit Federației Ruse ca continentul Eurasia, și „Telurocrație”, care îi este atribuit Federației Ruse ca

mare putere continentală eurasiatică cu aspirații geopolitice de supraputere, mare putere continentală eurasiatică cu aspirații geopolitice de supraputere,

explică ipoteza imposibilității unei cooperări pe termen lung dintre Statele explică ipoteza imposibilității unei cooperări pe termen lung dintre Statele

Unite ale Americii și Federația Rusă, rezumându-se doar la unele colaborări Unite ale Americii și Federația Rusă, rezumându-se doar la unele colaborări

pe termen scurt și cu interese de moment pentru ambii actori. Un alt actor pe termen scurt și cu interese de moment pentru ambii actori. Un alt actor

care în viitorul mediu ar putea fi considerat stat talasocratic, care ar con-care în viitorul mediu ar putea fi considerat stat talasocratic, care ar con-

cura cu Statele Unite ale Americii pentru supremația puterii maritime, sau cura cu Statele Unite ale Americii pentru supremația puterii maritime, sau

stat telurocratic, care ar rivaliza cu Federația Rusă pentru controlul asupra stat telurocratic, care ar rivaliza cu Federația Rusă pentru controlul asupra

teritoriilor din Asia Centrală, Siberia Centrală și de Est, este China, care, teritoriilor din Asia Centrală, Siberia Centrală și de Est, este China, care,

fi ind o putere regională, se confruntă deocamdată cu probleme secesioniste fi ind o putere regională, se confruntă deocamdată cu probleme secesioniste

ce subminează ambițiile geopolitice mondiale. În accepția luice subminează ambițiile geopolitice mondiale. În accepția lui H. Kissinger, H. Kissinger,

eforturile Statelor Unite ale Americii trebuie să fi e canalizate pe georegiunea eforturile Statelor Unite ale Americii trebuie să fi e canalizate pe georegiunea

atlantică, considerând, contrar mai multor supoziții, că aceasta rămâne cen-atlantică, considerând, contrar mai multor supoziții, că aceasta rămâne cen-

trul global. Dacă H. Kissinger este preocupat aproape în exclusivitate de pre-trul global. Dacă H. Kissinger este preocupat aproape în exclusivitate de pre-

zent și de viitorul imediat, urmărind conservarea dominației Statelor Unite zent și de viitorul imediat, urmărind conservarea dominației Statelor Unite

ale Americii, dar într-o cooperare cu alte centre de putere mondială, prioritar ale Americii, dar într-o cooperare cu alte centre de putere mondială, prioritar

cu Uniunea Europeană, evaluările lui Zb. Brzezinski se extind pentru o peri-cu Uniunea Europeană, evaluările lui Zb. Brzezinski se extind pentru o peri-

oadă mai îndepărtată, medie și pe termen lung, încercând să identifi ce acel oadă mai îndepărtată, medie și pe termen lung, încercând să identifi ce acel

,,concurent de succes” care va fi în măsură să pună la îndoială supremația ,,concurent de succes” care va fi în măsură să pună la îndoială supremația

globală a Statelor Unite. Însă contrar mai multor supoziții, viitorul concurent globală a Statelor Unite. Însă contrar mai multor supoziții, viitorul concurent

de succes nu este nominalizat, însă cele mai mari șanse le are China. de succes nu este nominalizat, însă cele mai mari șanse le are China.

Dacă H. Kissinger și mai ales Zb. Brzezinski în spiritul fundamentelor Dacă H. Kissinger și mai ales Zb. Brzezinski în spiritul fundamentelor

teoriei realismului politic continuă să acorde prioritate conceptelor de putere teoriei realismului politic continuă să acorde prioritate conceptelor de putere

și securitate, fi ind preocupați în mod prioritar de determinarea caracteru-și securitate, fi ind preocupați în mod prioritar de determinarea caracteru-

lui replierilor geostrategice care s-au produs după încheierea confl agrației lui replierilor geostrategice care s-au produs după încheierea confl agrației

bipolare, atunci S. Huntington, din contra, avansează pe prim-plan factorul bipolare, atunci S. Huntington, din contra, avansează pe prim-plan factorul

civilizațional având la bază religiile, considerând că în lumea postrăzboi rece civilizațional având la bază religiile, considerând că în lumea postrăzboi rece

diferențele de natură ideologică, politică sau economică cedează întâietatea diferențele de natură ideologică, politică sau economică cedează întâietatea

în fața celor de proveniență cultural-civilizațională, în timp ce comportamen-în fața celor de proveniență cultural-civilizațională, în timp ce comportamen-

tul statelor naționale, deși rămân unitățile principale de analiză în relațiile tul statelor naționale, deși rămân unitățile principale de analiză în relațiile

internaționale, este infl uențat decisiv nu de imperativul cuceririi, puterii și internaționale, este infl uențat decisiv nu de imperativul cuceririi, puterii și

bogăției, ci de preferințele, asemănările și deosebirile cultural-civilizaționale bogăției, ci de preferințele, asemănările și deosebirile cultural-civilizaționale

ancorate pe factorul confesionalancorate pe factorul confesional. S. Huntington nu face distincție esențială S. Huntington nu face distincție esențială

dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană în lumea postrăzboi dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană în lumea postrăzboi

rece, incluzându-le în cadrul civilizației occidentale, aceasta fi ind edifi cată rece, incluzându-le în cadrul civilizației occidentale, aceasta fi ind edifi cată

pe creștinism, pluralism, individualism și suveranitatea legii, Zb. Brzezinski pe creștinism, pluralism, individualism și suveranitatea legii, Zb. Brzezinski

și H. Kissinger indică asupra diferențelor, în sensul că hegemonia de tip nou, și H. Kissinger indică asupra diferențelor, în sensul că hegemonia de tip nou,


5252

potrivit primului, sau supremația americană, conform celui de-al doilea, potrivit primului, sau supremația americană, conform celui de-al doilea,

sunt evidente, însă Statele Unite ale Americii au nevoie de parteneri pentru sunt evidente, însă Statele Unite ale Americii au nevoie de parteneri pentru

a gestiona afacerile mondiale, Uniunea Europeană fi ind cel mai sigur aliat, a gestiona afacerile mondiale, Uniunea Europeană fi ind cel mai sigur aliat,

supoziție împărtășită mai ales de H. Kissinger, dar nu numai de el, alții fi -supoziție împărtășită mai ales de H. Kissinger, dar nu numai de el, alții fi -

ind G. Modelski și W. Tompson. De asemenea, S. Huntington a pronosticat ind G. Modelski și W. Tompson. De asemenea, S. Huntington a pronosticat

eventuale confl icte dintre civilizații atât la micronivel, cât și la macronivel, eventuale confl icte dintre civilizații atât la micronivel, cât și la macronivel,

iar pentru a le preîntâmpina se impune cu necesitate de a respecta trei reguli, iar pentru a le preîntâmpina se impune cu necesitate de a respecta trei reguli,

care practic nu au fost aplicate, Zb. Brzezinski este preocupat în special de con-care practic nu au fost aplicate, Zb. Brzezinski este preocupat în special de con-

servarea hegemoniei Statelor Unite ale Americii pe termen scurt, indicând, în servarea hegemoniei Statelor Unite ale Americii pe termen scurt, indicând, în

același timp, că în viitorul mediu Statele Unite au nevoie de parteneri compati-același timp, că în viitorul mediu Statele Unite au nevoie de parteneri compati-

bili strategic, pe când H. Kissinger este de părere că Statele Unite ale Americii bili strategic, pe când H. Kissinger este de părere că Statele Unite ale Americii

dispun de potențial sufi cient pentru a modela evenimentele în Eurasia, urmă-dispun de potențial sufi cient pentru a modela evenimentele în Eurasia, urmă-

rind, în spirit instituționalist, edifi carea unor regimuri de securitate. Precizăm rind, în spirit instituționalist, edifi carea unor regimuri de securitate. Precizăm

că F. Fukuyama până în jumătatea a doua a anilor ’90 ai sec. XX a invocat că F. Fukuyama până în jumătatea a doua a anilor ’90 ai sec. XX a invocat

triumful democrației, iar I. Rammonet a indicat asupra extinderii listei statelor triumful democrației, iar I. Rammonet a indicat asupra extinderii listei statelor

democratice și, implicit, instituirea unui regim mai puțin confl ictual în relațiile democratice și, implicit, instituirea unui regim mai puțin confl ictual în relațiile

internaționale, S. Huntington, A. și H. Toffl er din contra, anunță axe și factori internaționale, S. Huntington, A. și H. Toffl er din contra, anunță axe și factori

noi de confl ict global, iar Zb. Brzezinski și H. Kissinger au continuat să acorde noi de confl ict global, iar Zb. Brzezinski și H. Kissinger au continuat să acorde

credit perceptelor realiste și geostrategice, aserțiuni care sunt împărtășite mai credit perceptelor realiste și geostrategice, aserțiuni care sunt împărtășite mai

târziu și de S. Huntington prin analiza tipurilor de polaritate.târziu și de S. Huntington prin analiza tipurilor de polaritate.

Potrivit estimărilor lui M. Mureșan, volumul elaborat de către C. Hlihor Potrivit estimărilor lui M. Mureșan, volumul elaborat de către C. Hlihor

„Geopolitica și geostrategia în analiza relaţiilor internaţionale contempora-„Geopolitica și geostrategia în analiza relaţiilor internaţionale contempora-

ne”ne” [3] urmărește de a se integra eforturilor de studiere a fenomenului poli-[3] urmărește de a se integra eforturilor de studiere a fenomenului poli-

tic contemporan din perspectivă interdisciplinară și transdisciplinară, fi ind tic contemporan din perspectivă interdisciplinară și transdisciplinară, fi ind

conceput nu numai ca un demers teoretic, ci și ca un instrument de lucru, conceput nu numai ca un demers teoretic, ci și ca un instrument de lucru,

deoarece propune o metodologie de analiză care se fundamentează pe expli-deoarece propune o metodologie de analiză care se fundamentează pe expli-

carea paradigmelor de bază ale teoriei geopolitice: actorii, raportul de putere, carea paradigmelor de bază ale teoriei geopolitice: actorii, raportul de putere,

interesul și percepţia sunt instrumente ,,din sfera disciplinelor de graniţă, interesul și percepţia sunt instrumente ,,din sfera disciplinelor de graniţă,

dar transced nu numai conţinutul, ci și semnifi caţia pe care le au în istorie”dar transced nu numai conţinutul, ci și semnifi caţia pe care le au în istorie”. . Obiectivul declarat de autor este de a demonstra că, deși geopolitica nu este o Obiectivul declarat de autor este de a demonstra că, deși geopolitica nu este o

știinţă, totuși dispune de paradigmele proprii, care oferă instrumente valide știinţă, totuși dispune de paradigmele proprii, care oferă instrumente valide

pentru a cunoaște evoluţiile de putere și interes din lumea contemporană, re-pentru a cunoaște evoluţiile de putere și interes din lumea contemporană, re-

marcând că formulele clasice nu pot să ajute la descifrarea evoluţiilor posibile marcând că formulele clasice nu pot să ajute la descifrarea evoluţiilor posibile

dintr-un câmp geopolitic din cauza că nu este luat în calcul faptul că spaţiul-dintr-un câmp geopolitic din cauza că nu este luat în calcul faptul că spaţiul-

ţintă este locuit și nu se ţine cont de voinţa și interesul populaţiei din acest ţintă este locuit și nu se ţine cont de voinţa și interesul populaţiei din acest

teritoriu. Convingerea lui C. Hlihor este că viața internaţională a devenit atât teritoriu. Convingerea lui C. Hlihor este că viața internaţională a devenit atât

de complexă și de diversifi cată, încât a o înţelege doar în baza unei singure de complexă și de diversifi cată, încât a o înţelege doar în baza unei singure


5353

discipline este insufi cient, ,,analiza din perspectivă istorică, sociologică, eco-discipline este insufi cient, ,,analiza din perspectivă istorică, sociologică, eco-

nomică și antropologică trebuie completată cu dimensiunea geopolitică”, im-nomică și antropologică trebuie completată cu dimensiunea geopolitică”, im-

punându-se însăși redefi nirea geopoliticii în cadrul disciplinelor academice punându-se însăși redefi nirea geopoliticii în cadrul disciplinelor academice

care studiază relaţiile internaţionale. care studiază relaţiile internaţionale.

Edifi carea noului sistem internațional după încheierea războiului rece Edifi carea noului sistem internațional după încheierea războiului rece

s-a dovedit a fi un proces complex și multiaspectual, care și-a găsit expresie în s-a dovedit a fi un proces complex și multiaspectual, care și-a găsit expresie în

mai multe elaborări și scenarii globale propuse de către diferite școli știinţi-mai multe elaborări și scenarii globale propuse de către diferite școli știinţi-

fi ce, lideri de opinie și reprezentanţi ai diverselor culturi și religii. Chiar dacă fi ce, lideri de opinie și reprezentanţi ai diverselor culturi și religii. Chiar dacă

se exprimă oportunitatea identifi cării unor forme mai constructive și mai pu-se exprimă oportunitatea identifi cării unor forme mai constructive și mai pu-

ţin violente de interacţiune ale actorilor internaţionali, multe modele poartă ţin violente de interacţiune ale actorilor internaţionali, multe modele poartă

amprenta logicii confl ictuale dintre poluri, acestea din urmă primind alături amprenta logicii confl ictuale dintre poluri, acestea din urmă primind alături

de tratarea tradiţională, în spirit realist, altă dimensiune, extrasă fi e din re-de tratarea tradiţională, în spirit realist, altă dimensiune, extrasă fi e din re-

fl ectarea noilor realităţi, fi e din speculaţii intelectuale. Cert este că polaritatea fl ectarea noilor realităţi, fi e din speculaţii intelectuale. Cert este că polaritatea

rămâne problema de bază a confi guraţiei structurii sistemului internațional, rămâne problema de bază a confi guraţiei structurii sistemului internațional,

polul fi ind abordat în sens geopolitic, dar și dintr-o perspectivă mai largă, polul fi ind abordat în sens geopolitic, dar și dintr-o perspectivă mai largă,

incluzând aspecte geostrategice, geoeconomice, geoenergetice, georeligioase, incluzând aspecte geostrategice, geoeconomice, geoenergetice, georeligioase,

geoculturale și de altă sorginte, care în totalitatea lor, sau în parte, imprimă geoculturale și de altă sorginte, care în totalitatea lor, sau în parte, imprimă

acestui concept un conţinut nou.acestui concept un conţinut nou.

Considerăm că actualmente, „polul” refl ectă realităţile structural-geopo-Considerăm că actualmente, „polul” refl ectă realităţile structural-geopo-

litice ale sistemului internațional postrăzboi rece, deoarece lui îi revine un litice ale sistemului internațional postrăzboi rece, deoarece lui îi revine un

statut conceptual și organizaţional în explicare și înţelegere a conţinutului statut conceptual și organizaţional în explicare și înţelegere a conţinutului

relaţiilor internaţionale postrăzboi rece. Abordarea tradiţională a polarităţii, relaţiilor internaţionale postrăzboi rece. Abordarea tradiţională a polarităţii,

exprimată prin confruntarea geopolitică dintre puterile majore, la nivel glo-exprimată prin confruntarea geopolitică dintre puterile majore, la nivel glo-

bal, este prezentă în continuare în elaborările științifi ce din perioada postrăz-bal, este prezentă în continuare în elaborările științifi ce din perioada postrăz-

boi rece, chiar dacă și-a pierdut parțial caracterul important în cercetările boi rece, chiar dacă și-a pierdut parțial caracterul important în cercetările

empirice de structură a sistemului internațional postrăzboi rece din cauza empirice de structură a sistemului internațional postrăzboi rece din cauza

diminuării prestanţei ideilor confl ictului planetar linear pe motivul creșterii diminuării prestanţei ideilor confl ictului planetar linear pe motivul creșterii

ponderii mai multor niveluri și ierarhii în organizarea relaţiilor internaţiona-ponderii mai multor niveluri și ierarhii în organizarea relaţiilor internaţiona-

le. Încercând să readucem importanța gândirii geopoliticii și necesitatea apli-le. Încercând să readucem importanța gândirii geopoliticii și necesitatea apli-

cării acesteia în analiza reconfi gurării sistemului internațional, ne pronunțăm cării acesteia în analiza reconfi gurării sistemului internațional, ne pronunțăm

în favoarea utilizării termenului de „pol” de sorginte geopolitică ca element în favoarea utilizării termenului de „pol” de sorginte geopolitică ca element

fundamental de organizare a structurii sistemului internaţional, venind cu fundamental de organizare a structurii sistemului internaţional, venind cu

unele precizări că această abordare exprimă o viziune mai complexă prin unele precizări că această abordare exprimă o viziune mai complexă prin

extinderea conceptului geopolitic care înglobează dimensiuni ce justifi că ac-extinderea conceptului geopolitic care înglobează dimensiuni ce justifi că ac-

tualitatea acestei supoziții, chiar și din perspectiva termenului de „centru”, tualitatea acestei supoziții, chiar și din perspectiva termenului de „centru”,

care este ancorat pe geoeconomie, aceasta fi ind parte componentă a geopoli-care este ancorat pe geoeconomie, aceasta fi ind parte componentă a geopoli-

ticii, precum și pentru consolidarea puterii regionale de către „centre”, statele ticii, precum și pentru consolidarea puterii regionale de către „centre”, statele


5454

membre ale acestor actori internaționali identifi că, promovează și realizează membre ale acestor actori internaționali identifi că, promovează și realizează

interesele geopolitice atât de grup, cât și cele naționale. Mai mulţi cercetători, interesele geopolitice atât de grup, cât și cele naționale. Mai mulţi cercetători,

ca Zb. Brzezinski, Ch. Krauthammer, P. O`Brien, au indicat asupra tipului ca Zb. Brzezinski, Ch. Krauthammer, P. O`Brien, au indicat asupra tipului

unipolar de sistem, care, în ultimă instanţă, se reduce la hegemonia globală unipolar de sistem, care, în ultimă instanţă, se reduce la hegemonia globală

a Statelor Unite ale Americii. Ch. Krauthammer a motivat confi guraţia „uni-a Statelor Unite ale Americii. Ch. Krauthammer a motivat confi guraţia „uni-

polară a sistemului internațional postbipolare” și „dominaţia fără precedent polară a sistemului internațional postbipolare” și „dominaţia fără precedent

a singurei puteri” prin faptul că forţa economică a Japoniei a cunoscut o pe-a singurei puteri” prin faptul că forţa economică a Japoniei a cunoscut o pe-

rioadă de declin, Germania a stagnat, Uniunea Sovietică a dispărut, trans-rioadă de declin, Germania a stagnat, Uniunea Sovietică a dispărut, trans-

formându-se într-o Rusie mai mică și mult mai slăbită, Uniunea Europeană formându-se într-o Rusie mai mică și mult mai slăbită, Uniunea Europeană

s-a orientat în interior pe aprofundarea integrării și construcţia infrastruc-s-a orientat în interior pe aprofundarea integrării și construcţia infrastruc-

turii sociale, neglijând dezvoltarea într-o mare măsură capacităţilor militare turii sociale, neglijând dezvoltarea într-o mare măsură capacităţilor militare

și doar potenţialul Chinei a crescut, însă recuperarea handicapului va solicita și doar potenţialul Chinei a crescut, însă recuperarea handicapului va solicita

mai multe decenii, dar respectându-se condiţia continuării creșterii curen-mai multe decenii, dar respectându-se condiţia continuării creșterii curen-

te și, prin urmare, „cea mai extraordinară trăsătură a lumii după încheierea te și, prin urmare, „cea mai extraordinară trăsătură a lumii după încheierea

războiului rece constă în unipolaritatea ei” [8, p. 5-7]. Zb. Brzezinski este de războiului rece constă în unipolaritatea ei” [8, p. 5-7]. Zb. Brzezinski este de

părere că imperiile precedente, Roman, Chinez și Mongol, au fost de nivel re-părere că imperiile precedente, Roman, Chinez și Mongol, au fost de nivel re-

gional, chiar dacă dominaţia lor s-a dovedit a fi deplină, pe când Statele Unite gional, chiar dacă dominaţia lor s-a dovedit a fi deplină, pe când Statele Unite

ale Americii au edifi cat „un sistem global fără concurenţi”, depășind hotarele ale Americii au edifi cat „un sistem global fără concurenţi”, depășind hotarele

teritoriale, refl ectând experienţa internă și acordând atenţie deosebită meto-teritoriale, refl ectând experienţa internă și acordând atenţie deosebită meto-

delor cooptării [4, p. 28, 32, 36-37]. delor cooptării [4, p. 28, 32, 36-37].

Punând sub semnul întrebării ideile lui F. Zakaria despre „lumea pos-Punând sub semnul întrebării ideile lui F. Zakaria despre „lumea pos-

tamericană”, în sensul că Statele Unite ale Americii trebuie să acorde sprijin tamericană”, în sensul că Statele Unite ale Americii trebuie să acorde sprijin

Rusiei, Chinei, Indiei și Braziliei, după cum au susţinut restabilirea Germani-Rusiei, Chinei, Indiei și Braziliei, după cum au susţinut restabilirea Germani-

ei și a Japoniei în perioada postbelică, V. Kremeniuk menționează că „secolul ei și a Japoniei în perioada postbelică, V. Kremeniuk menționează că „secolul

american”, contrar mai multor opinii, nu s-a încheiat din cauzele potenţialu-american”, contrar mai multor opinii, nu s-a încheiat din cauzele potenţialu-

lui militar, tehnologiilor avansate de care dispune și reţelei de relaţii care in-lui militar, tehnologiilor avansate de care dispune și reţelei de relaţii care in-

clude state democratice, state care s-au lansat recent în realizarea reformelor, clude state democratice, state care s-au lansat recent în realizarea reformelor,

organizaţii internaţionale și „state eșuate”, ultimele având nevoie de asistenţă organizaţii internaţionale și „state eșuate”, ultimele având nevoie de asistenţă

urgentă, sursa principală fi ind Statele Unite. Plus la acestea, Statele Unite ale urgentă, sursa principală fi ind Statele Unite. Plus la acestea, Statele Unite ale

Americii au creat un sistem fl exibil de raporturi și de obligaţiuni care înglo-Americii au creat un sistem fl exibil de raporturi și de obligaţiuni care înglo-

bează fl uxuri fi nanciare, fl uxuri de mărfuri, precum și legături culturale, ști-bează fl uxuri fi nanciare, fl uxuri de mărfuri, precum și legături culturale, ști-

inţifi ce și informaţionale” [8, p. 9-10]. I. Moiseev, fi ind în acord cu supoziţiile inţifi ce și informaţionale” [8, p. 9-10]. I. Moiseev, fi ind în acord cu supoziţiile

lui K. Waltz, consideră că lumea unipolară nu poate să dureze mult timp, lui K. Waltz, consideră că lumea unipolară nu poate să dureze mult timp,

iar Iu. Kașlev, trecând în revistă opţiunile strategice de politică externă ale iar Iu. Kașlev, trecând în revistă opţiunile strategice de politică externă ale

Statelor Unite ale Americii îndreptate spre a-și conserva hegemonia globală, Statelor Unite ale Americii îndreptate spre a-și conserva hegemonia globală,

în consonanță cu Zb. Brzezinski și H. Kissinger, dar din altă perspectivă, a în consonanță cu Zb. Brzezinski și H. Kissinger, dar din altă perspectivă, a

indicat asupra „Europei Occidentale tratată în calitate de partener strategic indicat asupra „Europei Occidentale tratată în calitate de partener strategic


5555

minor”, Statele Unite ale Americii urmărind edifi carea nu Pax Americana, ci minor”, Statele Unite ale Americii urmărind edifi carea nu Pax Americana, ci

Pax Atlantica. Zb. Brzezinski susţinea că Organizația Tratatului Atlanticu-Pax Atlantica. Zb. Brzezinski susţinea că Organizația Tratatului Atlanticu-

lui de Nord reprezintă principala verigă de legătură dintre America și Eu-lui de Nord reprezintă principala verigă de legătură dintre America și Eu-

ropa, fi ind asigurate nu numai mecanismele de bază în realizarea infl uenţei ropa, fi ind asigurate nu numai mecanismele de bază în realizarea infl uenţei

americane în afacerile europene, ci și prezenţa militară în Europa Occidentalăamericane în afacerile europene, ci și prezenţa militară în Europa Occidentală

[4, p. 65, 66]. Conform lui H. Kissinger, după dispariţia pericolului din par-[4, p. 65, 66]. Conform lui H. Kissinger, după dispariţia pericolului din par-

tea Uniunii Sovietice, parteneriatul atlantic continuă să rămână pentru Sta-tea Uniunii Sovietice, parteneriatul atlantic continuă să rămână pentru Sta-

tele Unite ale Americii pilonul determinant al ordinii mondiale: în afară de tele Unite ale Americii pilonul determinant al ordinii mondiale: în afară de

principiile strict determinate ale asigurării apărării comune, caracteristice principiile strict determinate ale asigurării apărării comune, caracteristice

alianţelor tradiţionale, statele aliate nord – atlantice au creat o reţea de relaţii alianţelor tradiţionale, statele aliate nord – atlantice au creat o reţea de relaţii

care servesc atingerii obiectivelor formării și consolidării fundamentelor vii-care servesc atingerii obiectivelor formării și consolidării fundamentelor vii-

torului politic comun [6, p. 11]. A. Bogaturov a considerat că tot mai evidentă torului politic comun [6, p. 11]. A. Bogaturov a considerat că tot mai evidentă

se dovedea a fi prioritatea „eurasiatică” a politicii externe a Statelor Unite se dovedea a fi prioritatea „eurasiatică” a politicii externe a Statelor Unite

ale Americii, cauza fi ind că rolul de partener principal în strategia globală ale Americii, cauza fi ind că rolul de partener principal în strategia globală

americană revine Eurasiei Centrale, devenită în sec. XXI centrul geopolitic americană revine Eurasiei Centrale, devenită în sec. XXI centrul geopolitic

nou al lumii, în timp ce semnifi caţia Europei deja se dovedește a fi alta, una nou al lumii, în timp ce semnifi caţia Europei deja se dovedește a fi alta, una

complementară, dar continuă să rămână importantă [9, p. 34, 35]. Totuși, H. complementară, dar continuă să rămână importantă [9, p. 34, 35]. Totuși, H.

Kissinger și Iu. Kașlev au sesizat replierile geopolitice la nivel global, primul Kissinger și Iu. Kașlev au sesizat replierile geopolitice la nivel global, primul

invocând ponderea în creștere a economiei Asiei asupra dezvoltării Statelor invocând ponderea în creștere a economiei Asiei asupra dezvoltării Statelor

Unite ale Americii și lumii, în ansamblu, cel de-al doilea a remarcat trans-Unite ale Americii și lumii, în ansamblu, cel de-al doilea a remarcat trans-

ferarea centrului fi nanciar-economic și comercial în Asia de Est și Sud-Est. ferarea centrului fi nanciar-economic și comercial în Asia de Est și Sud-Est.

Astfel, identifi carea celor mai importante centre geopolitice eurasiatice, dar Astfel, identifi carea celor mai importante centre geopolitice eurasiatice, dar

și protejarea lor reprezintă un aspect de principiu al geostrategiei globale și protejarea lor reprezintă un aspect de principiu al geostrategiei globale

americane, susține Zb. Brzezinski.americane, susține Zb. Brzezinski.

Vom reliefa aspectul important ce vizează polaritatea în determinarea in-Vom reliefa aspectul important ce vizează polaritatea în determinarea in-

fl uenţei distribuţiei puterii în cadrul sistemului internaţional asupra stabilită-fl uenţei distribuţiei puterii în cadrul sistemului internaţional asupra stabilită-

ţii lui, opiniile cercetătorilor variind în funcție de numărul polilor, abordaţi ţii lui, opiniile cercetătorilor variind în funcție de numărul polilor, abordaţi

în parte sau în combinaţii. V. Juc subliniază că stabilirea sistemică a relaţiilor în parte sau în combinaţii. V. Juc subliniază că stabilirea sistemică a relaţiilor

internaţionale prezintă temelia pentru edifi carea ordinii mondiale, investiga-internaţionale prezintă temelia pentru edifi carea ordinii mondiale, investiga-

ţiile fi ind canalizate pe determinarea structurilor care asigură cel mai efi ci-ţiile fi ind canalizate pe determinarea structurilor care asigură cel mai efi ci-

ent echilibrul și stabilitatea, tratate sau că sunt identice, sau deosebindu-se. ent echilibrul și stabilitatea, tratate sau că sunt identice, sau deosebindu-se.

Important este de precizat că marea majoritate a elaborărilor știinţifi ce sunt Important este de precizat că marea majoritate a elaborărilor știinţifi ce sunt

ancorate pe tipologii cantitativiste, chiar dacă unii cercetători, cum ar fi ancorate pe tipologii cantitativiste, chiar dacă unii cercetători, cum ar fi

A. Wendt, resping în general această metodologie, considerând-o, în spirit A. Wendt, resping în general această metodologie, considerând-o, în spirit

constructivist, că este nefondată, din cauza că încercările de a deduce modele constructivist, că este nefondată, din cauza că încercările de a deduce modele

de stabilitate și pace prin analiza distribuirii diferite a puterii între entitățile de stabilitate și pace prin analiza distribuirii diferite a puterii între entitățile

statale se dovedesc a fi inadecvate în aspect istoric în lipsa examinării teoretice statale se dovedesc a fi inadecvate în aspect istoric în lipsa examinării teoretice


5656

a modului în care unii actori statali înţeleg natura și identitatea ameninţărilor a modului în care unii actori statali înţeleg natura și identitatea ameninţărilor

din partea altor entităţi de același tip, deoarece „acţionează în baza semnifi -din partea altor entităţi de același tip, deoarece „acţionează în baza semnifi -

caţiilor constituite social pe care le au obiectele pentru ei” [10, p. 179-185]. caţiilor constituite social pe care le au obiectele pentru ei” [10, p. 179-185].

Totuși, deși consideră că cel mai bun mecanism de studiere a stabilităţii sis-Totuși, deși consideră că cel mai bun mecanism de studiere a stabilităţii sis-

temului internaţional nu este numărul variabil de mari puteri din cauza că temului internaţional nu este numărul variabil de mari puteri din cauza că

asemenea analiză statică se dovedește a fi un obstacol în calea concentrării asemenea analiză statică se dovedește a fi un obstacol în calea concentrării

atenţiei asupra unor procese mai semnifi cative de interacţiune dintre state, atenţiei asupra unor procese mai semnifi cative de interacţiune dintre state,

moderniștii K. Deutsch și D. Singer, prin aplicarea tehnicilor matematice so-moderniștii K. Deutsch și D. Singer, prin aplicarea tehnicilor matematice so-

fi sticate ajung la concluzia că sistemul multipolar compus din cel puţin cinci fi sticate ajung la concluzia că sistemul multipolar compus din cel puţin cinci

mari puteri este din punct de vedere istoric mai stabil decât sistemele care mari puteri este din punct de vedere istoric mai stabil decât sistemele care

includ mai puţini actori majori [11, p. 290]. În cadrul sistemului multipolar includ mai puţini actori majori [11, p. 290]. În cadrul sistemului multipolar

se atestă o distribuţie relativ egală a puterii în rândurile actorilor majori, deci se atestă o distribuţie relativ egală a puterii în rândurile actorilor majori, deci

este imposibil ca unul să predomine asupra celorlalţi, ordine care ar trebui să este imposibil ca unul să predomine asupra celorlalţi, ordine care ar trebui să

restrângă aria opţiunilor de natură violentă și să garanteze stabilitatea siste-restrângă aria opţiunilor de natură violentă și să garanteze stabilitatea siste-

mului internaţional. Totodată, K. Deutsch este de părere că acest tip de sistem mului internaţional. Totodată, K. Deutsch este de părere că acest tip de sistem

internațional se dovedește a fi predispus la instabilitate structurală internă, internațional se dovedește a fi predispus la instabilitate structurală internă,

determinată de concentrarea de forţe în formatul unei coaliţii în raportul nu determinată de concentrarea de forţe în formatul unei coaliţii în raportul nu

de trei la doi, ci de patru la unu.de trei la doi, ci de patru la unu.

Obţinând prin utilizarea metodelor statistice dependenţa dintre numă-Obţinând prin utilizarea metodelor statistice dependenţa dintre numă-

rul războaielor produse pe arena mondială și numărul centrelor de forţă, M. rul războaielor produse pe arena mondială și numărul centrelor de forţă, M.

Haas identifi că 21 de subsisteme internaţionale, luând ca bază „repartiţia re-Haas identifi că 21 de subsisteme internaţionale, luând ca bază „repartiţia re-

surselor”, iar „stabilitatea”/„instabilitatea” fi ind determinate de numărul răz-surselor”, iar „stabilitatea”/„instabilitatea” fi ind determinate de numărul răz-

boaielor care au loc. M. Haas a conchis că monopolaritatea se distinge prin boaielor care au loc. M. Haas a conchis că monopolaritatea se distinge prin

gradul cel mai înalt de stabilitate, bipolaritatea se asociază cu războaie înde-gradul cel mai înalt de stabilitate, bipolaritatea se asociază cu războaie înde-

lungate, dat fi ind că unii actori încearcă să modifi ce „repartizarea resurselor”, lungate, dat fi ind că unii actori încearcă să modifi ce „repartizarea resurselor”,

iar în cadrul multipolarităţii există un număr mare de confl icte, dar care de iar în cadrul multipolarităţii există un număr mare de confl icte, dar care de

cele mai multe ori nu provoacă schimbări cardinale în sistem. Multipolarita-cele mai multe ori nu provoacă schimbări cardinale în sistem. Multipolarita-

tea este mai stabilă decât bipolaritatea, „stabilitatea” fi ind concepută ca păs-tea este mai stabilă decât bipolaritatea, „stabilitatea” fi ind concepută ca păs-

trare a numărului centrelor de forţă, iar „instabilitatea” este determinată de trare a numărului centrelor de forţă, iar „instabilitatea” este determinată de

numărul războaielor care se desfășoară în cadrul sistemului internaţional. P. numărul războaielor care se desfășoară în cadrul sistemului internaţional. P.

Hassner, din contra, este de părere că numărul mare al centrelor de forţă ris-Hassner, din contra, este de părere că numărul mare al centrelor de forţă ris-

că să devină, mai degrabă, o sursă a evenimentelor imprevizibile și a dezordi-că să devină, mai degrabă, o sursă a evenimentelor imprevizibile și a dezordi-

nii necontrolate decât de reţinere, subliniind că în lumea bipolară s-a stabilit nii necontrolate decât de reţinere, subliniind că în lumea bipolară s-a stabilit

echilibrul nuclear între supraputeri. E. Mansfi eld și J. Ikenberry, în special echilibrul nuclear între supraputeri. E. Mansfi eld și J. Ikenberry, în special

ultimul, de asemenea consideră că ordinea unipolară se dovedește a fi cea ultimul, de asemenea consideră că ordinea unipolară se dovedește a fi cea

mai efi cientă formă de asigurare a stabilităţii în sistemul internaţional datori-mai efi cientă formă de asigurare a stabilităţii în sistemul internaţional datori-

tă capacităţii puterii-hegemon de a predomina asupra oricărei coaliţii și de a tă capacităţii puterii-hegemon de a predomina asupra oricărei coaliţii și de a


5757

interveni în confl icte generatoare de instabilitate prin inhibarea dispoziţiilor interveni în confl icte generatoare de instabilitate prin inhibarea dispoziţiilor

belicoase [12, p. 22-24]. În aceeași ordinea de idei, D. Wilkinson susţine că belicoase [12, p. 22-24]. În aceeași ordinea de idei, D. Wilkinson susţine că

„sistemul unipolar asigură cel mai efi cient stabilitatea internă și poate dura „sistemul unipolar asigură cel mai efi cient stabilitatea internă și poate dura

mai multe decenii, confi guraţia unipolară dispune de factori interni care se mai multe decenii, confi guraţia unipolară dispune de factori interni care se

reglează de la sine” [13, p. 141].reglează de la sine” [13, p. 141].

Argumentând că „mai mic” este mai preferabil decât „mic”, K. Waltz ex-Argumentând că „mai mic” este mai preferabil decât „mic”, K. Waltz ex-

primă convingerea că sistemele internaţionale mai mici la număr sunt mai primă convingerea că sistemele internaţionale mai mici la număr sunt mai

stabile, iar membrii lor se dovedesc a fi capabili într-o măsură mai mare să stabile, iar membrii lor se dovedesc a fi capabili într-o măsură mai mare să

administreze afacerile în benefi ciul lor reciproc, sistemele stabile fi ind „au-administreze afacerile în benefi ciul lor reciproc, sistemele stabile fi ind „au-

toconsolidante, deoarece înţelegerea comportamentului celorlalţi, încheierea toconsolidante, deoarece înţelegerea comportamentului celorlalţi, încheierea

de acorduri cu ei și menţinerea sub control a respectării lor devin mult mai de acorduri cu ei și menţinerea sub control a respectării lor devin mult mai

ușor de realizat printr-o experienţă continuă”. În condițiile sistemului bipolar ușor de realizat printr-o experienţă continuă”. În condițiile sistemului bipolar

interdependenţa este scăzută, liderii de alianţă alcătuiesc strategiile pornind interdependenţa este scăzută, liderii de alianţă alcătuiesc strategiile pornind

de la calculele proprii cu privire la interese, fi ind liberi să-și urmeze linia de la calculele proprii cu privire la interese, fi ind liberi să-și urmeze linia

strategică trasată, care este îndreptată, cu predilecţie, spre înfruntarea prin-strategică trasată, care este îndreptată, cu predilecţie, spre înfruntarea prin-

cipalului adversar. Supraputerile trebuie să se înfrunte reciproc, principalele cipalului adversar. Supraputerile trebuie să se înfrunte reciproc, principalele

constrângeri fi ind provocate nu atât de acţiunile propriilor asociaţi, cât de constrângeri fi ind provocate nu atât de acţiunile propriilor asociaţi, cât de

acțiunile adversarului global. În lumea multipolară, pericolele sunt distribu-acțiunile adversarului global. În lumea multipolară, pericolele sunt distribu-

ite difuz, responsabilităţile sunt neclare, interdependenţa fi ind ridicată din ite difuz, responsabilităţile sunt neclare, interdependenţa fi ind ridicată din

cauza că statele deseori își pun resursele în comun pentru a le servi interese-cauza că statele deseori își pun resursele în comun pentru a le servi interese-

lor. În cadrul sistemului multipolar puterile depind una de alta, „difi cultăţile lor. În cadrul sistemului multipolar puterile depind una de alta, „difi cultăţile

ies la iveală mai ales în momentul în care unele state le ameninţă pe altele, în ies la iveală mai ales în momentul în care unele state le ameninţă pe altele, în

timp ce alinierile se dovedesc a fi incerte” [14, p. 225].timp ce alinierile se dovedesc a fi incerte” [14, p. 225].

J. Mearsheimer este mult mai „ofensiv” în comparaţie cu K. Waltz, susţi-J. Mearsheimer este mult mai „ofensiv” în comparaţie cu K. Waltz, susţi-

nând că în condiţiile anarhiei și dilemei securităţii actorii majori caută să-și nând că în condiţiile anarhiei și dilemei securităţii actorii majori caută să-și

maximizeze puterea relativă în raport cu ai lor competitori, urmărind să-și maximizeze puterea relativă în raport cu ai lor competitori, urmărind să-și

instaureze hegemonia. El defi nește structura internaţională prin două cri-instaureze hegemonia. El defi nește structura internaţională prin două cri-

terii: distribuţia capacităţilor prezente fi e la vedere, fi e latente din sistem și terii: distribuţia capacităţilor prezente fi e la vedere, fi e latente din sistem și

decalajul dintre primele două state. În baza primului criteriu se deosebesc decalajul dintre primele două state. În baza primului criteriu se deosebesc

sisteme multipolare și bipolare, conform celui de al doilea – sisteme echili-sisteme multipolare și bipolare, conform celui de al doilea – sisteme echili-

brate și neechilibrate. Ca rezultat al combinării acestor criterii, cercetătorul brate și neechilibrate. Ca rezultat al combinării acestor criterii, cercetătorul

identifi că patru tipuri de sisteme: multipolar echilibrat, multipolar neechi-identifi că patru tipuri de sisteme: multipolar echilibrat, multipolar neechi-

librat, bipolar echilibrat și bipolar neechilibrat, precizând că numai primele librat, bipolar echilibrat și bipolar neechilibrat, precizând că numai primele

trei întrunesc corespondent în realitate. Sistemele multipolare se dovedesc trei întrunesc corespondent în realitate. Sistemele multipolare se dovedesc

a fi mai instabile și mai predispuse către război decât cele bipolare, cauzele a fi mai instabile și mai predispuse către război decât cele bipolare, cauzele

fi ind următoarele: numărul mai mare de actori importanţi sporește oportu-fi ind următoarele: numărul mai mare de actori importanţi sporește oportu-

nităţile de război, deoarece apar mai multe situaţii de confl ict; asimetriile de nităţile de război, deoarece apar mai multe situaţii de confl ict; asimetriile de


5858

putere, acordându-se prioritate transferării responsabilităţii în dauna contra-putere, acordându-se prioritate transferării responsabilităţii în dauna contra-

balansării, fapt care face difi cilă prevenirea războiului; sporește riscul erorilor balansării, fapt care face difi cilă prevenirea războiului; sporește riscul erorilor

de calcul cu privire la puterea relativă, dar și hotărârea statelor de a-și realiza de calcul cu privire la puterea relativă, dar și hotărârea statelor de a-și realiza

interesele. Multipolaritatea neechilibrată este mult mai predispusă către război interesele. Multipolaritatea neechilibrată este mult mai predispusă către război

decât cea echilibrată, dat fi ind că există tendinţa hegemonului potenţial de a decât cea echilibrată, dat fi ind că există tendinţa hegemonului potenţial de a

forţa obţinerea hegemoniei regionale și, respectiv, gradul sporit al fricii la ni-forţa obţinerea hegemoniei regionale și, respectiv, gradul sporit al fricii la ni-

velul celorlalte state, care poate să le inspire către adoptarea politicilor riscante.velul celorlalte state, care poate să le inspire către adoptarea politicilor riscante.

Cercetând în exclusivitate numai relaţiile interstatale din domeniul stra-Cercetând în exclusivitate numai relaţiile interstatale din domeniul stra-

tegico-diplomatic, R. Aron defi nește prin sintagma „confi guraţia raporturi-tegico-diplomatic, R. Aron defi nește prin sintagma „confi guraţia raporturi-

lor de forţe” două tipuri de sisteme, iar binomul „omogenitate/eterogenitate” lor de forţe” două tipuri de sisteme, iar binomul „omogenitate/eterogenitate”

este aplicat pentru a determina modalităţile de asigurare a echilibrului și sta-este aplicat pentru a determina modalităţile de asigurare a echilibrului și sta-

bilităţii lor. Sistemul echilibrului multipolar este rezultat al compromisului bilităţii lor. Sistemul echilibrului multipolar este rezultat al compromisului

între starea naturală și dominaţia legilor: statele recunosc dreptul reciproc între starea naturală și dominaţia legilor: statele recunosc dreptul reciproc

la existenţă, tind să păstreze echilibrul și manifestă un anumit grad de so-la existenţă, tind să păstreze echilibrul și manifestă un anumit grad de so-

lidaritate. Sistemul echilibrului bipolar se distinge printr-un nivel mai înalt lidaritate. Sistemul echilibrului bipolar se distinge printr-un nivel mai înalt

de eterogenitate, statele fi ind împărţite în trei grupuri: liderii de alianţe, sta-de eterogenitate, statele fi ind împărţite în trei grupuri: liderii de alianţe, sta-

tele afi liate în coaliţii și statele neangajate în confl icte. În acest sens, siste-tele afi liate în coaliţii și statele neangajate în confl icte. În acest sens, siste-

mul bipolar nu se dovedește a fi mai instabil și mai afectat de războaie decât mul bipolar nu se dovedește a fi mai instabil și mai afectat de războaie decât

sistemul multipolar, însă mai degrabă poate să provoace un război global, sistemul multipolar, însă mai degrabă poate să provoace un război global,

din cauza că fi ecare confl ict local zdruncină sistemul internaţional. Totuși, din cauza că fi ecare confl ict local zdruncină sistemul internaţional. Totuși,

R. Aron nu precizează deliberat tipul de sistem care ar fi mai stabil: făcând R. Aron nu precizează deliberat tipul de sistem care ar fi mai stabil: făcând

uz de categoria echilibrului de forţe în calitate de instrument defi nitoriu de uz de categoria echilibrului de forţe în calitate de instrument defi nitoriu de

investigație științifi că și supraapreciind neîntemeiat, în opinia noastră, pon-investigație științifi că și supraapreciind neîntemeiat, în opinia noastră, pon-

derea confl ictelor locale în relaţiile internaţionale din lumea bipolară (rela-derea confl ictelor locale în relaţiile internaţionale din lumea bipolară (rela-

ţiile internaţionale sunt caracterizate ca fi ind „multiplicitate a centrelor de ţiile internaţionale sunt caracterizate ca fi ind „multiplicitate a centrelor de

decizie și, în această bază, riscul crescând al războiului” [15 p. 28]. Cerce-decizie și, în această bază, riscul crescând al războiului” [15 p. 28]. Cerce-

tătorul consideră, ca și M. Kaplan sau St. Hoff mann, că tipul de structură tătorul consideră, ca și M. Kaplan sau St. Hoff mann, că tipul de structură

bipolară se dovedește a fi mai instabil în comparaţie cu multipolaritatea. „În bipolară se dovedește a fi mai instabil în comparaţie cu multipolaritatea. „În

cadrul sistemelor bipolare, menționează St. Hoff mann, comparativ cu struc-cadrul sistemelor bipolare, menționează St. Hoff mann, comparativ cu struc-

tura multipolară, predomină mai degrabă dialectica ostilităţilor” [16, p. 81]. tura multipolară, predomină mai degrabă dialectica ostilităţilor” [16, p. 81].

Ideea comună împărtășită de acești trei cercetători de marcă este că nu con-Ideea comună împărtășită de acești trei cercetători de marcă este că nu con-

tează atât aspectul numeric în asigurarea stabilităţii sistemului, cât relaţiile tează atât aspectul numeric în asigurarea stabilităţii sistemului, cât relaţiile

dintre poli, deși în mod natural nu pot să nu existe diferenţe care provin din dintre poli, deși în mod natural nu pot să nu existe diferenţe care provin din

defi nirea rolului structurii: potrivit opiniei lui R. Aron, modul de constituire defi nirea rolului structurii: potrivit opiniei lui R. Aron, modul de constituire

a polilor sistemului internaţional se dovedește a fi cu mult mai relevant decât a polilor sistemului internaţional se dovedește a fi cu mult mai relevant decât

numărul lor, în timp ce M. Kaplan susține că politica internaţională în gene-numărul lor, în timp ce M. Kaplan susține că politica internaţională în gene-

ral este dominată de subsisteme, dar care se erodează ușor. Considerăm că R. ral este dominată de subsisteme, dar care se erodează ușor. Considerăm că R.


5959

Aron a exagerat într-o anumită măsură infl uența perturbatoare a confl ictelor Aron a exagerat într-o anumită măsură infl uența perturbatoare a confl ictelor

de nivel subregional asupra stabilităţii sistemelor bipolare, această estimare de nivel subregional asupra stabilităţii sistemelor bipolare, această estimare

fi ind relevantă în cazul bipolarităţii descrise de Tucidide. De fapt, K. Waltz a fi ind relevantă în cazul bipolarităţii descrise de Tucidide. De fapt, K. Waltz a

remarcat absolut corect că în lumea contemporană bipolară terţii, inclusiv cu remarcat absolut corect că în lumea contemporană bipolară terţii, inclusiv cu

statut de mari puteri, n-au fost în stare „să distorsioneze în mod dezastruos statut de mari puteri, n-au fost în stare „să distorsioneze în mod dezastruos

echilibrul” între supraputeri, ponderea globală redusă a Mișcării de Nealini-echilibrul” între supraputeri, ponderea globală redusă a Mișcării de Nealini-

ere confi rmând justețea acestei idei, precizăm noi.ere confi rmând justețea acestei idei, precizăm noi.

Nici St. Hoff mann n-a nominalizat deschis tipul cel mai stabil de sistem Nici St. Hoff mann n-a nominalizat deschis tipul cel mai stabil de sistem

internaţional, alături de R. Aron el înclinând spre echilibrul multipolar, care internaţional, alături de R. Aron el înclinând spre echilibrul multipolar, care

„a funcţionat efectiv” în urma tratatelor de la Westfalia, chiar dacă a fost „a funcţionat efectiv” în urma tratatelor de la Westfalia, chiar dacă a fost

„tulburat… de numeroase războaie limitate, însă acestea rareori au afectat „tulburat… de numeroase războaie limitate, însă acestea rareori au afectat

populaţia civilă”. Sistemul contemporan bipolar s-a caracterizat prin eteroge-populaţia civilă”. Sistemul contemporan bipolar s-a caracterizat prin eteroge-

nitate în valori și mai multe niveluri ale competiţiei și rivalităţii, fi ind compus nitate în valori și mai multe niveluri ale competiţiei și rivalităţii, fi ind compus

din centrul care cuprindea taberele supraputerilor și periferia neomogenă, din centrul care cuprindea taberele supraputerilor și periferia neomogenă,

fragmentată în subsisteme în funcție de gradul de prezenţă și de infl uență fragmentată în subsisteme în funcție de gradul de prezenţă și de infl uență

ale celor doi actori majori. Schimbarea sistemelor internaţionale s-a succe-ale celor doi actori majori. Schimbarea sistemelor internaţionale s-a succe-

dat prin „mijlocirea războaielor generale, care… n-au fost întotdeauna ine-dat prin „mijlocirea războaielor generale, care… n-au fost întotdeauna ine-

vitabile” [16, p. 111]. Elaborând concepţia mizelor confl ictului în calitate de vitabile” [16, p. 111]. Elaborând concepţia mizelor confl ictului în calitate de

instrument de analiză care include structura sistemului și starea tehnologiei instrument de analiză care include structura sistemului și starea tehnologiei

confl ictului, el face distincţie dintre sisteme stabile și sisteme revoluţionare: confl ictului, el face distincţie dintre sisteme stabile și sisteme revoluţionare:

mizele confl ictului într-un sistem stabil sunt limitate, iar relaţiile dintre ac-mizele confl ictului într-un sistem stabil sunt limitate, iar relaţiile dintre ac-

tori se caracterizează prin moderaţie în amploare și mijloace, pe când siste-tori se caracterizează prin moderaţie în amploare și mijloace, pe când siste-

mul revoluţionar este extrem de instabil, din cauza că moderaţia dispare și în mul revoluţionar este extrem de instabil, din cauza că moderaţia dispare și în

plus, se produce o revoluţie în tehnologia confl ictului sau o transformare a plus, se produce o revoluţie în tehnologia confl ictului sau o transformare a

structurii lumii. Distincţiile dintre sistemele stabile și sistemele revoluţionare structurii lumii. Distincţiile dintre sistemele stabile și sistemele revoluţionare

sunt determinate de impactul binomului „acceptare și acord/neacceptare și sunt determinate de impactul binomului „acceptare și acord/neacceptare și

dezacord” asupra valorilor și regulilor de desfășurare a competiţiei între ac-dezacord” asupra valorilor și regulilor de desfășurare a competiţiei între ac-

tori, în special între protagoniștii principali. Sistemele stabile sau „moderate” tori, în special între protagoniștii principali. Sistemele stabile sau „moderate”

se caracterizează prin multipolaritate în distribuirea puterii și omogenitate în se caracterizează prin multipolaritate în distribuirea puterii și omogenitate în

scopurile trasate și mijloacele utilizate de state, pe când sistemele revoluţio-scopurile trasate și mijloacele utilizate de state, pe când sistemele revoluţio-

nare se dovedesc a fi bipolare în distribuirea puterii și eterogene în calităţile nare se dovedesc a fi bipolare în distribuirea puterii și eterogene în calităţile

actorilor. În tentativa de a identifi ca particularităţile „sistemului politic mon-actorilor. În tentativa de a identifi ca particularităţile „sistemului politic mon-

dial bipolar”, St. Hoff mann consideră că acesta se dovedește a fi , în același dial bipolar”, St. Hoff mann consideră că acesta se dovedește a fi , în același

timp, „și revoluţionar, și moderat”, invocând posibilitatea „distrugerii reci-timp, „și revoluţionar, și moderat”, invocând posibilitatea „distrugerii reci-

proce asigurate”. Această „inconsecvenţă” a fost numită de K. Waltz o „necla-proce asigurate”. Această „inconsecvenţă” a fost numită de K. Waltz o „necla-

ritate descurajantă” de poziţie, dar nu este mai puțin adevărat că el însuși a ritate descurajantă” de poziţie, dar nu este mai puțin adevărat că el însuși a

crezut că „armamentul nuclear face ca lumea bipolară să fi e moderată”, chiar crezut că „armamentul nuclear face ca lumea bipolară să fi e moderată”, chiar


6060

dacă, potrivit aprecierilor lui H. Mouritzen, care face mai multe comentarii la dacă, potrivit aprecierilor lui H. Mouritzen, care face mai multe comentarii la

adresa teoriei waltziene, îl consideră important în contextul teoriei sale, deși adresa teoriei waltziene, îl consideră important în contextul teoriei sale, deși

secundar în raport cu distribuţia capabilităţilor.secundar în raport cu distribuţia capabilităţilor.

Conform aserțiunii lui H. Kissinger, sistemul internaţional este compus Conform aserțiunii lui H. Kissinger, sistemul internaţional este compus

din elemente afl ate în interconexiune și, totodată, în mișcare neîntreruptă, din elemente afl ate în interconexiune și, totodată, în mișcare neîntreruptă,

însă traiectoriile lui sunt determinate doar de caracteristicile unităţilor de însă traiectoriile lui sunt determinate doar de caracteristicile unităţilor de

bază. Deși „ordinea mondială refl ectă tendinţele către permanenţă”, tipul bază. Deși „ordinea mondială refl ectă tendinţele către permanenţă”, tipul

acesteia depinde de aspiraţiile actorilor „care o confi gurează” și, pe măsu-acesteia depinde de aspiraţiile actorilor „care o confi gurează” și, pe măsu-

ră ce componentele sistemului internaţional își transformă caracterul, „se ră ce componentele sistemului internaţional își transformă caracterul, „se

produce inevitabil perioada zdruncinărilor” [5, p. 734-735]. Cercetătorul și produce inevitabil perioada zdruncinărilor” [5, p. 734-735]. Cercetătorul și

omul politic face distincție între ordinea internaţională legitimă și ordinea omul politic face distincție între ordinea internaţională legitimă și ordinea

internaţională revoluţionară, în primul caz acest aranjament este acceptat de internaţională revoluţionară, în primul caz acest aranjament este acceptat de

toate marile puteri și tinde către stabilitate și pace, pe când în cel de-al doilea, toate marile puteri și tinde către stabilitate și pace, pe când în cel de-al doilea,

unul sau mai mulţi actori majori o resping, în sensul că refuză să trateze cu unul sau mai mulţi actori majori o resping, în sensul că refuză să trateze cu

alte state în conformitate cu regulile prestabilite și devin evidente aspirațiile alte state în conformitate cu regulile prestabilite și devin evidente aspirațiile

către instabilitate și război. „Ordinea legitimă deloc nu anulează posibilitatea către instabilitate și război. „Ordinea legitimă deloc nu anulează posibilitatea

confl ictelor, dar le reduce esențial proporţiile, războaiele se produc numai confl ictelor, dar le reduce esențial proporţiile, războaiele se produc numai

dacă se desfășoară în numele menţinerii structurii existente”, în timp ce or-dacă se desfășoară în numele menţinerii structurii existente”, în timp ce or-

dinea revoluţionară apare în circumstanţele în care unul sau mai mulţi actori dinea revoluţionară apare în circumstanţele în care unul sau mai mulţi actori

majori urmăresc modifi carea structurii sistemului internaţional în ansamblu: majori urmăresc modifi carea structurii sistemului internaţional în ansamblu:

„Trăsătura distinctivă a puterii revoluţionare este că nimic nu poate s-o li-„Trăsătura distinctivă a puterii revoluţionare este că nimic nu poate s-o li-

niștească decât securitatea absolută, adică distrugerea oponentului, care este niștească decât securitatea absolută, adică distrugerea oponentului, care este

considerată a fi garanţie satisfăcătoare: dorinţa unei puteri de a fi în securitate considerată a fi garanţie satisfăcătoare: dorinţa unei puteri de a fi în securitate

absolută înseamnă pentru celelalte insecuritate absolută” [17, p. 90].absolută înseamnă pentru celelalte insecuritate absolută” [17, p. 90].

Refl ectând, potrivit opiniei lui H. Kissinger, tradiţia internaţionalismului Refl ectând, potrivit opiniei lui H. Kissinger, tradiţia internaţionalismului

wilsonian în tratarea relaţiilor internaţionale și pronunţându-se asupra de-wilsonian în tratarea relaţiilor internaţionale și pronunţându-se asupra de-

zarmării, H. Morgenthau susţine că „o pace durabilă instituită în baza unui zarmării, H. Morgenthau susţine că „o pace durabilă instituită în baza unui

echilibru stabil de putere este construită în raport cu un cadru moral comun, echilibru stabil de putere este construită în raport cu un cadru moral comun,

care exprimă angajamentul tuturor naţiunilor interesate de a respecta unele care exprimă angajamentul tuturor naţiunilor interesate de a respecta unele

principii morale elementare, printre acestea se numără și conservarea echi-principii morale elementare, printre acestea se numără și conservarea echi-

librului de putere”; dezarmarea contribuie la stabilirea ordinii internaţionale librului de putere”; dezarmarea contribuie la stabilirea ordinii internaţionale

și apărarea păcii mondiale prin îmbunătăţirea situaţiei politice, prin relaxa-și apărarea păcii mondiale prin îmbunătăţirea situaţiei politice, prin relaxa-

rea tensiunilor și încrederea reciprocă rezultată în interesele statelor impli-rea tensiunilor și încrederea reciprocă rezultată în interesele statelor impli-

cate [18, p. 435-438]. M. Levy de asemenea se înscrie în formula universală cate [18, p. 435-438]. M. Levy de asemenea se înscrie în formula universală

wilsoniană, susţinând că „obiectivele prioritare” în afacerile internaţionale wilsoniană, susţinând că „obiectivele prioritare” în afacerile internaţionale

„constau în modernizarea societăţilor relativ nonmodernizate și menţinerea „constau în modernizarea societăţilor relativ nonmodernizate și menţinerea

stabilităţii atât în interiorul, cât și între societăţile relativ modernizate”. Însă stabilităţii atât în interiorul, cât și între societăţile relativ modernizate”. Însă

fondul comun de idei n-a fost un obstacol în calea pluralismului de opinii fondul comun de idei n-a fost un obstacol în calea pluralismului de opinii


6161

tactice, dacă H. Morgenthau a recomandat intervenţia în afacerile interne în tactice, dacă H. Morgenthau a recomandat intervenţia în afacerile interne în

numele necesităţii politice internaţionale, M. Levy a considerat că stabilitatea numele necesităţii politice internaţionale, M. Levy a considerat că stabilitatea

naţională determină stabilitatea internaţională. naţională determină stabilitatea internaţională.

În tentativa de a elabora un model stabil de sistem internaţional,În tentativa de a elabora un model stabil de sistem internaţional,

R. Rosecrance a propus „utopia relevantă”, care reprezintă, prin esență, sin-R. Rosecrance a propus „utopia relevantă”, care reprezintă, prin esență, sin-

teza avantajelor oferite atât de sistemul bipolar (posibilitatea de a controla teza avantajelor oferite atât de sistemul bipolar (posibilitatea de a controla

confl ictele de la periferii), cât și de cel multipolar (posibilităţi mai multe de a confl ictele de la periferii), cât și de cel multipolar (posibilităţi mai multe de a

preîntâmpina un confl ict atotcuprinzător), rezultatul sintezei fi ind „sistemul preîntâmpina un confl ict atotcuprinzător), rezultatul sintezei fi ind „sistemul

bimultipolar”, în cadrul căruia actorii majori se situează pe poziţiile de re-bimultipolar”, în cadrul căruia actorii majori se situează pe poziţiile de re-

glatori ai confl ictelor dintre cei doi poli. Considerăm necesar de a preciza că glatori ai confl ictelor dintre cei doi poli. Considerăm necesar de a preciza că

structurile de sistem de tip hibrid treptat au câștigat teren, înlocuindu-le pe structurile de sistem de tip hibrid treptat au câștigat teren, înlocuindu-le pe

cele clasice, de caracter strict și rigid, fi ind aplicate, cu predilecție, pentru a cele clasice, de caracter strict și rigid, fi ind aplicate, cu predilecție, pentru a

pune în lumină trăsăturile sistemului internațional postrăzboi rece.pune în lumină trăsăturile sistemului internațional postrăzboi rece.

V. Juc consideră că polaritatea se referă la aspectul cantitativist al sis-V. Juc consideră că polaritatea se referă la aspectul cantitativist al sis-

temelor internaţionale, tipurile de structură fi ind determinate de numărul temelor internaţionale, tipurile de structură fi ind determinate de numărul

centrelor majore de putere și relaţiile dintre acestea. Fiind, prin esenţa sa, centrelor majore de putere și relaţiile dintre acestea. Fiind, prin esenţa sa,

un termen de nuanţă realistă, polaritatea defi nește structura relaţiilor dintre un termen de nuanţă realistă, polaritatea defi nește structura relaţiilor dintre

actorii principali din cadrul sistemului internaţional, ei au ca misiune să asi-actorii principali din cadrul sistemului internaţional, ei au ca misiune să asi-

gure menţinerea unei anumite confi guraţii a ordinii mondiale, iar relaţiile lor gure menţinerea unei anumite confi guraţii a ordinii mondiale, iar relaţiile lor

reciproce scot în evidenţă ierarhia puterilor majore într-o perioadă istorică reciproce scot în evidenţă ierarhia puterilor majore într-o perioadă istorică

[19, p. 42]. Polurile reprezintă subsisteme care formează puncte extreme ale [19, p. 42]. Polurile reprezintă subsisteme care formează puncte extreme ale

axei globale pe care este edifi cat sistemul internațional, ele întrunind, po-axei globale pe care este edifi cat sistemul internațional, ele întrunind, po-

trivit lui E. Batalov, diferite valori și orientări. Polurile confi gureză sistemul trivit lui E. Batalov, diferite valori și orientări. Polurile confi gureză sistemul

prin potențialul disponibil, fapt care le permite să se echilibreze reciproc, ele prin potențialul disponibil, fapt care le permite să se echilibreze reciproc, ele

îndeplinesc rolul de garant al confi gurației ordinii internaționale pe care au îndeplinesc rolul de garant al confi gurației ordinii internaționale pe care au

edifi cat-o și o refl ectă, având nevoie unul de altul, pentru a menține situația edifi cat-o și o refl ectă, având nevoie unul de altul, pentru a menține situația

internă și externă stabilită, dar, în același timp, urmăresc să se anihileze mu-internă și externă stabilită, dar, în același timp, urmăresc să se anihileze mu-

tual, fi ind concurenți. Axiomatic în acest sens de idei: la dispariția unui pol tual, fi ind concurenți. Axiomatic în acest sens de idei: la dispariția unui pol

se surpă întreaga construcție mondială pe care au zidit-o.se surpă întreaga construcție mondială pe care au zidit-o.

Referind-ne la dimensiunea verticală a ordinii internaţionale și, implicit, Referind-ne la dimensiunea verticală a ordinii internaţionale și, implicit,

la structura ierarhică a relaţiilor dintre diferite puteri în sistemul internaţio-la structura ierarhică a relaţiilor dintre diferite puteri în sistemul internaţio-

nal, ţinem să subliniem că St. Hoff mann este unul dintre puţinii cercetători nal, ţinem să subliniem că St. Hoff mann este unul dintre puţinii cercetători

care au propus tipologii atât în baza polarităţii, cât și a stratifi cării internați-care au propus tipologii atât în baza polarităţii, cât și a stratifi cării internați-

onale, chiar dacă, în ultimul caz, elaborarea sa este mai degrabă de suprafaţă onale, chiar dacă, în ultimul caz, elaborarea sa este mai degrabă de suprafaţă

și urmărește să-i întregească investigaţiile științifi ce desfășurate. Spre deose-și urmărește să-i întregească investigaţiile științifi ce desfășurate. Spre deose-

bire de I. Wallerstein, care partajează sistemul mondial în termenii depen-bire de I. Wallerstein, care partajează sistemul mondial în termenii depen-

denţei, considerându-l ca fi ind organizat în baza formulei lume-economie, St. denţei, considerându-l ca fi ind organizat în baza formulei lume-economie, St.

Hoff mann abordează sistemul internaţional în termenii puterii, identifi când Hoff mann abordează sistemul internaţional în termenii puterii, identifi când


6262

confl icte dintre supraputeri atât la nivel global, cât și la cel regional, dar n-a confl icte dintre supraputeri atât la nivel global, cât și la cel regional, dar n-a

trecut cu vederea nici rivalităţile dintre puterile subregionale în ariile lor trecut cu vederea nici rivalităţile dintre puterile subregionale în ariile lor

geopolitice. Însă teoria „lume-sistem” a lui I. Wallerstein rămâne, în opinia geopolitice. Însă teoria „lume-sistem” a lui I. Wallerstein rămâne, în opinia

noastră, cea mai importantă realizare din cadrul elaborărilor știinţifi ce anco-noastră, cea mai importantă realizare din cadrul elaborărilor știinţifi ce anco-

rate pe analiza stratifi cării sistemului mondial, chiar dacă este canalizată, cu rate pe analiza stratifi cării sistemului mondial, chiar dacă este canalizată, cu

precădere, pe dimensiunea economică și nu demonstrează, potrivit evaluării precădere, pe dimensiunea economică și nu demonstrează, potrivit evaluării

lui St. Hoff mann, cum dezvoltarea sistemului capitalist infl uenţează asupra lui St. Hoff mann, cum dezvoltarea sistemului capitalist infl uenţează asupra

evoluţiei organizării politice internaţionale și deci, se confruntă cu defi cienţe evoluţiei organizării politice internaţionale și deci, se confruntă cu defi cienţe

la capitolul explicarea schimbărilor de sistem.la capitolul explicarea schimbărilor de sistem.

Se impune de specifi cat totuși, că tipologiile fondate pe structurarea pe Se impune de specifi cat totuși, că tipologiile fondate pe structurarea pe

verticală a sistemelor internaţionale întrunesc mai puţin exegeţi în condiţiile verticală a sistemelor internaţionale întrunesc mai puţin exegeţi în condiţiile

bipolarităţii și se dovedesc a fi de referinţă mult mai mică, una dintre princi-bipolarităţii și se dovedesc a fi de referinţă mult mai mică, una dintre princi-

pala cauză fi ind, considerăm, tradiţia realistă de a defi ni relaţiile internaţio-pala cauză fi ind, considerăm, tradiţia realistă de a defi ni relaţiile internaţio-

nale pe orizontală, în termenii polarităţii și confl ictului, mai ales între actorii nale pe orizontală, în termenii polarităţii și confl ictului, mai ales între actorii

majori din sistemul internaţional: lumea bipolară, în condiţiile căreia au fost majori din sistemul internaţional: lumea bipolară, în condiţiile căreia au fost

fundamentate știinţifi c relaţiile internaţionale, a fost partajată pe axa Vest – fundamentate știinţifi c relaţiile internaţionale, a fost partajată pe axa Vest –

Est, între capitalism și comunism, între democrație și totalitarism, caracteri-Est, între capitalism și comunism, între democrație și totalitarism, caracteri-

zându-se prin eterogenitate și diversitate. Tipologiile calitativiste edifi cate pe zându-se prin eterogenitate și diversitate. Tipologiile calitativiste edifi cate pe

analiza stratifi cării sistemului internaţional și ancorate pe dimensiunea ver-analiza stratifi cării sistemului internaţional și ancorate pe dimensiunea ver-

ticală a ordinii mondiale se dovedesc a fi mult mai puţin prezente, deoarece ticală a ordinii mondiale se dovedesc a fi mult mai puţin prezente, deoarece

o trăsătură esenţială și, totodată, o defi cienţă a majorităţii lor rezidă în deter-o trăsătură esenţială și, totodată, o defi cienţă a majorităţii lor rezidă în deter-

minismul economic, în timp ce, după cum am specifi cat, mai ales în Statele minismul economic, în timp ce, după cum am specifi cat, mai ales în Statele

Unite ale Americii prioritatea a fost acordată altor abordări, cu predilecţie de Unite ale Americii prioritatea a fost acordată altor abordări, cu predilecţie de

nuanţă realistă, behavioristă și liberală. Incontestabil este totuși, că teoriile nuanţă realistă, behavioristă și liberală. Incontestabil este totuși, că teoriile

fondate pe descrierea ierarhiilor din sistemele de state abordează aspecte im-fondate pe descrierea ierarhiilor din sistemele de state abordează aspecte im-

portante ale relaţiilor internaţionale, refl ectând raporturile atât de dominaţie portante ale relaţiilor internaţionale, refl ectând raporturile atât de dominaţie

și supunere, cât și de cooperare asimetrică. În acest context de poziții este de și supunere, cât și de cooperare asimetrică. În acest context de poziții este de

subliniat că minimizarea gradului de asimetrie și exercitarea cooperării ar subliniat că minimizarea gradului de asimetrie și exercitarea cooperării ar

putea fi asigurată și prin intermediul regimurilor internaţionale, care, fi ind putea fi asigurată și prin intermediul regimurilor internaţionale, care, fi ind

expresie a interdependenţei, sunt, potrivit lui K. Goldmann, „aranjamente expresie a interdependenţei, sunt, potrivit lui K. Goldmann, „aranjamente

mai specializate… ce vizează activităţi, resurse și arii geografi ce bine defi nite” mai specializate… ce vizează activităţi, resurse și arii geografi ce bine defi nite”

[20, p. 366]. Este de specifi cat însă, că noţiunile „centru” și „periferie” devin [20, p. 366]. Este de specifi cat însă, că noţiunile „centru” și „periferie” devin

tot mai relative, dat fi ind că structurile și spaţiile geopolitice cu statut de tot mai relative, dat fi ind că structurile și spaţiile geopolitice cu statut de

„centru” dintr-un context se dovedesc a fi „periferie” în alt aspect și vicever-„centru” dintr-un context se dovedesc a fi „periferie” în alt aspect și vicever-

sa. Din această perspectivă, menționează M. Ceșkov, reprezentările despre sa. Din această perspectivă, menționează M. Ceșkov, reprezentările despre

posibilitatea existenţei într-un termen mai mult sau mai puţin îndelungat a posibilitatea existenţei într-un termen mai mult sau mai puţin îndelungat a

„centrului unic global de putere” nu pot fi catalogate altfel decât forțate logic „centrului unic global de putere” nu pot fi catalogate altfel decât forțate logic

și naive, dar nu și arhaice, după cum afi rmă cercetătorul din Federația Rusă.și naive, dar nu și arhaice, după cum afi rmă cercetătorul din Federația Rusă.


6363

Precizăm că unipolaritatea sistemului internaţional postrăzboi rece este Precizăm că unipolaritatea sistemului internaţional postrăzboi rece este

considerată a fi de caracter provizoriu și de o durată relativ restrânsă de func-considerată a fi de caracter provizoriu și de o durată relativ restrânsă de func-

ţionalitate, majoritatea absolută a elaborărilor în materie rezervându-i circa ţionalitate, majoritatea absolută a elaborărilor în materie rezervându-i circa

trei decenii. A. Bovin susţine că lumea monopolară este comodă, atacul asu-trei decenii. A. Bovin susţine că lumea monopolară este comodă, atacul asu-

pra „polului” fi ind exclus prin excelenţă, iar supremaţia decisivă a „centrului” pra „polului” fi ind exclus prin excelenţă, iar supremaţia decisivă a „centrului”

permite de a menţine disciplina și echilibrul: însă „ această stare se dove-permite de a menţine disciplina și echilibrul: însă „ această stare se dove-

dește a fi relativă” și în situaţii critice sunt posibile rebeliuni, motiv din care dește a fi relativă” și în situaţii critice sunt posibile rebeliuni, motiv din care

hegemonul este nevoit să se surpe, menţinând permanent prudenţă sporităhegemonul este nevoit să se surpe, menţinând permanent prudenţă sporită

[21, p. 175]. Din altă perspectivă, de factură politico-economică, supunând [21, p. 175]. Din altă perspectivă, de factură politico-economică, supunând

analizei sistemice istoria Imperiului Roman, R. Gilpin a conchis, reiterăm, că analizei sistemice istoria Imperiului Roman, R. Gilpin a conchis, reiterăm, că

structura unipolară practic durează atât timp cât benefi ciile predomină asu-structura unipolară practic durează atât timp cât benefi ciile predomină asu-

pra costurilor. Însă acest demers este puţin aplicabil pentru defi nirea realită-pra costurilor. Însă acest demers este puţin aplicabil pentru defi nirea realită-

ţilor postrăzboi rece, polul unic nu dispune de potenţial economic proporţi-ţilor postrăzboi rece, polul unic nu dispune de potenţial economic proporţi-

onal cu volumul cheltuielilor necesare pentru menţinerea dezvoltării stabile onal cu volumul cheltuielilor necesare pentru menţinerea dezvoltării stabile

a sistemului, cu atât mai mult că în interiorul societăţii americane un curent a sistemului, cu atât mai mult că în interiorul societăţii americane un curent

infl uent de opinie se pronunţă sistematic împotriva prezenţei exagerate și infl uent de opinie se pronunţă sistematic împotriva prezenţei exagerate și

suprasolicitate în afacerile mondiale prin acordarea suportului fi nanciar, dar suprasolicitate în afacerile mondiale prin acordarea suportului fi nanciar, dar

și de altă natură, unor regimuri. F. Voytolovskii exprimă părerea că nu există și de altă natură, unor regimuri. F. Voytolovskii exprimă părerea că nu există

temei sufi cient pentru a remarca degradarea substanțială a supremaţiei su-temei sufi cient pentru a remarca degradarea substanțială a supremaţiei su-

praputerii, dar s-au cristalizat premise pentru limitarea infl uenţei americane praputerii, dar s-au cristalizat premise pentru limitarea infl uenţei americane

în anumite domenii și în anumite regiuni, refl ectându-se scăderea motivaţiei în anumite domenii și în anumite regiuni, refl ectându-se scăderea motivaţiei

elitei de a edifi ca un „imperiu global”.elitei de a edifi ca un „imperiu global”.

Unipolaritatea poate fi mai bine explicată prin categoriile realiste „pol” și Unipolaritatea poate fi mai bine explicată prin categoriile realiste „pol” și

„echilibru”, în sensul că apariţia unei sau mai multor supraputeri echilibrează „echilibru”, în sensul că apariţia unei sau mai multor supraputeri echilibrează

ponderea globală a hegemonului și se formează un nou tip de structură a ponderea globală a hegemonului și se formează un nou tip de structură a

sistemului internaţional. În această bază conceptual – teoretică, transforma-sistemului internaţional. În această bază conceptual – teoretică, transforma-

rea structural-sistemică se dovedește a fi una imanentă, dat fi ind că sistemul rea structural-sistemică se dovedește a fi una imanentă, dat fi ind că sistemul

fondat pe un stat-hegemon, care alcătuiește nucleul ordinii mondiale, ine-fondat pe un stat-hegemon, care alcătuiește nucleul ordinii mondiale, ine-

vitabil se va schimba, subliniază L. Șevţova, din cauza că în conformitate cu vitabil se va schimba, subliniază L. Șevţova, din cauza că în conformitate cu

doctrina realismului politic, fi ecare centru de putere întotdeauna provoacă o doctrina realismului politic, fi ecare centru de putere întotdeauna provoacă o

situaţie de confruntare și deci, este un factor provizoriu [22]. În ordinea de situaţie de confruntare și deci, este un factor provizoriu [22]. În ordinea de

idei reliefată se includ propunerile expuse de E. Primakov privind formarea idei reliefată se includ propunerile expuse de E. Primakov privind formarea

unei multipolarităţi de alternativă, îndreptată împotriva Statelor Unite ale unei multipolarităţi de alternativă, îndreptată împotriva Statelor Unite ale

Americii și ale lui D. Trenin de a edifi ca o contrabalanţă infl uenţei americane, Americii și ale lui D. Trenin de a edifi ca o contrabalanţă infl uenţei americane,

aceste supoziţii fi ind ancorate pe alianţa Federația Rusă – China, declara-aceste supoziţii fi ind ancorate pe alianţa Federația Rusă – China, declara-

ţiile comune cu privire la lumea multipolară și edifi carea ordinii mondiale ţiile comune cu privire la lumea multipolară și edifi carea ordinii mondiale

noi. Însă această construcţie s-a dovedit a fi lipsită de un suport consistent, noi. Însă această construcţie s-a dovedit a fi lipsită de un suport consistent,

provocând diferite controverse și suspiciuni generate de mai mulţi factori: provocând diferite controverse și suspiciuni generate de mai mulţi factori:


6464

obiectivele geostrategice urmărite de fi ecare parte și interesele manifestate obiectivele geostrategice urmărite de fi ecare parte și interesele manifestate

nu numai de către actorii importanţi, dar și de cei de factură mai mică, cu nu numai de către actorii importanţi, dar și de cei de factură mai mică, cu

precădere din vecinătatea apropiată, potenţialul disponibil de fi ecare prota-precădere din vecinătatea apropiată, potenţialul disponibil de fi ecare prota-

gonist, capacităţile de valorifi carea lui, problemele teritoriale și diferenţele gonist, capacităţile de valorifi carea lui, problemele teritoriale și diferenţele

demografi ce, atitudinea față de relațiile cu Statele Unite ale Americii, la care demografi ce, atitudinea față de relațiile cu Statele Unite ale Americii, la care

poate fi adăugată memoria istorică a relaţiilor sovieto-chineze. Pare a fi în-poate fi adăugată memoria istorică a relaţiilor sovieto-chineze. Pare a fi în-

temeiată aserțiunea cercetătoarei Song Yimin, care, supunând analizei rela-temeiată aserțiunea cercetătoarei Song Yimin, care, supunând analizei rela-

ţiile reciproce din cadrul „triunghiului de puteri Republica Populară Chi-ţiile reciproce din cadrul „triunghiului de puteri Republica Populară Chi-

neză – Federaţia Rusă – Statele Unite ale Americii”, consideră că, deși sunt neză – Federaţia Rusă – Statele Unite ale Americii”, consideră că, deși sunt

evidente mai multe disensiuni între părţi, „nu există temei sufi cient pentru a evidente mai multe disensiuni între părţi, „nu există temei sufi cient pentru a

presupune că două dintre aceste trei ţări se vor uni împotriva celei de-a treia”presupune că două dintre aceste trei ţări se vor uni împotriva celei de-a treia”

[23, p. 80-81]. Vizând un context mult mai larg, dar exprimând același sens [23, p. 80-81]. Vizând un context mult mai larg, dar exprimând același sens

de idei, A. Bovin insistă absolut fondat că „lumea multipolară nu trebu-de idei, A. Bovin insistă absolut fondat că „lumea multipolară nu trebu-

ie să fi e nici antiamericană, nici antirusă, antichineză sau antioricare alta”ie să fi e nici antiamericană, nici antirusă, antichineză sau antioricare alta”

[21, p. 178], în caz contrar devine premisă pentru un război mondial nou.[21, p. 178], în caz contrar devine premisă pentru un război mondial nou.

Marea majoritate a cercetătorilor care invocă unipolaritatea sistemu-Marea majoritate a cercetătorilor care invocă unipolaritatea sistemu-

lui internaţional postrăzboi rece consideră că aceasta va dura o perioadă lui internaţional postrăzboi rece consideră că aceasta va dura o perioadă

relativ restrânsă de timp, urmând să cedeze locul, conform lui K. Waltz,relativ restrânsă de timp, urmând să cedeze locul, conform lui K. Waltz,

Ch. Krauthammer, C. Vlad sau L. Șevţova, unei structuri de tip multipolar. Ch. Krauthammer, C. Vlad sau L. Șevţova, unei structuri de tip multipolar.

Song Yimin din contra, estimând din interior perspectivele dezvoltării globa-Song Yimin din contra, estimând din interior perspectivele dezvoltării globa-

le ale Chinei, exprimă opinia că hegemonia americană în lumea unipolară va le ale Chinei, exprimă opinia că hegemonia americană în lumea unipolară va

fi de lungă durată, asumpţie care nu este lipsită de relevanţă din cauza amp-fi de lungă durată, asumpţie care nu este lipsită de relevanţă din cauza amp-

lifi cării unor difi cultăţi imanente în calea dezvoltării accelerate a acestei ţări. lifi cării unor difi cultăţi imanente în calea dezvoltării accelerate a acestei ţări.

Conform lui W. Wohlforth, superioritatea militară, nivelul investiţiilor în Conform lui W. Wohlforth, superioritatea militară, nivelul investiţiilor în

tehnologiile noi și suspiciunile reciproce dintre potenţialii concurenţi (Fede-tehnologiile noi și suspiciunile reciproce dintre potenţialii concurenţi (Fede-

rația Rusă revitalizată, Uniunea Europeană germanizată, Japonia sau China), rația Rusă revitalizată, Uniunea Europeană germanizată, Japonia sau China),

sunt factorii determinanți care fac mai puţin probabilă posibilitatea formării sunt factorii determinanți care fac mai puţin probabilă posibilitatea formării

unei coaliţii efi ciente îndreptată împotriva puterii americane, asigurându-se, unei coaliţii efi ciente îndreptată împotriva puterii americane, asigurându-se,

în același timp, stabilitatea lumii unipolare” [24, p. 8-40]. Zb. Brzezinski, po-în același timp, stabilitatea lumii unipolare” [24, p. 8-40]. Zb. Brzezinski, po-

trivit lui D. Dungaciu, prin luările tranșante și consecvente de poziție susți-trivit lui D. Dungaciu, prin luările tranșante și consecvente de poziție susți-

nea că America rămâne „actorul principal pe scena securităţii globale. Ideea nea că America rămâne „actorul principal pe scena securităţii globale. Ideea

lumii „multipolare”, cu care au fl irtat într-o vreme Rusia sau China ghidate de lumii „multipolare”, cu care au fl irtat într-o vreme Rusia sau China ghidate de

dorinţe „anti-hegemonice”, rămâne, deocamdată, o iluzie” [25, p. 94], chiar dorinţe „anti-hegemonice”, rămâne, deocamdată, o iluzie” [25, p. 94], chiar

dacă tot mai frecvent este remarcată oportunitatea aliaţilor în vederea admi-dacă tot mai frecvent este remarcată oportunitatea aliaţilor în vederea admi-

nistrării mai efi ciente a unor probleme de nivel regional. Din altă perspecti-nistrării mai efi ciente a unor probleme de nivel regional. Din altă perspecti-

vă, dar vizând aceeași idee magistrală de identifi care a modalităţilor de men-vă, dar vizând aceeași idee magistrală de identifi care a modalităţilor de men-

ţinere a stabilităţii și asigurare a securităţii globale, S. Huntington exprimă ţinere a stabilităţii și asigurare a securităţii globale, S. Huntington exprimă

părerea, considerată justifi cată și îndrăzneaţă de Zb. Brzezinski, că în lumea părerea, considerată justifi cată și îndrăzneaţă de Zb. Brzezinski, că în lumea


6565

privată de dominaţia americană va fi mult mai multă violenţă și dezordine și privată de dominaţia americană va fi mult mai multă violenţă și dezordine și

mai puţină democraţie și creștere economică comparativ cu situaţia în care mai puţină democraţie și creștere economică comparativ cu situaţia în care

Statele Unite ale Americii va continua să infl uenţeze mai mult decât altă țară Statele Unite ale Americii va continua să infl uenţeze mai mult decât altă țară

asupra soluţionării problemelor globale. Ideea lui S. Huntington privind vio-asupra soluţionării problemelor globale. Ideea lui S. Huntington privind vio-

lența și dezordinea, specifi căm noi, deloc nu este lipsită de suport real, ținând lența și dezordinea, specifi căm noi, deloc nu este lipsită de suport real, ținând

cont de problemele cu care se confruntă autoritățile naționale din Afganis-cont de problemele cu care se confruntă autoritățile naționale din Afganis-

tan, Irak și Siria în urma evacuării prezenței armate americane.tan, Irak și Siria în urma evacuării prezenței armate americane.

V. Juc afi rmă că supoziţiile ancorate pe conexiunile nemijlocite dintre V. Juc afi rmă că supoziţiile ancorate pe conexiunile nemijlocite dintre

supremaţia globală a Statelor Unite ale Americii și asigurarea/promovarea supremaţia globală a Statelor Unite ale Americii și asigurarea/promovarea

stabilităţii, democraţiei și dezvoltării nu sunt lipsite de suport, luând în cal-stabilităţii, democraţiei și dezvoltării nu sunt lipsite de suport, luând în cal-

cul injecţiile fi nanciare americane și livrările de armamente, sprijinul politic cul injecţiile fi nanciare americane și livrările de armamente, sprijinul politic

și intervenţiile în scopuri umanitare. Totodată, aserțiunile de acest conținut și intervenţiile în scopuri umanitare. Totodată, aserțiunile de acest conținut

se dovedesc a fi forţate și suferă de apologetică, dat fi ind că Statele Unite ale se dovedesc a fi forţate și suferă de apologetică, dat fi ind că Statele Unite ale

Americii pot să-și treacă în cont realizări modeste la capitolul implementa-Americii pot să-și treacă în cont realizări modeste la capitolul implementa-

rea democraţiei și economiei de piaţă, a stabilităţii sociale și securităţii in-rea democraţiei și economiei de piaţă, a stabilităţii sociale și securităţii in-

ternaţionale. În linii mari însă, chiar dacă a benefi ciat de sprijin internaţio-ternaţionale. În linii mari însă, chiar dacă a benefi ciat de sprijin internaţio-

nal constant, în special după evenimentele din 11 septembrie 2001, care au nal constant, în special după evenimentele din 11 septembrie 2001, care au

demonstrat vulnerabilitatea lumii unipolare, Statele Unite ale Americii n-au demonstrat vulnerabilitatea lumii unipolare, Statele Unite ale Americii n-au

reușit să propună și să creeze un sistem de securitate generală, iar interven-reușit să propună și să creeze un sistem de securitate generală, iar interven-

ţiile militare cele mai consistente în unele zone generatoare de terorism și ţiile militare cele mai consistente în unele zone generatoare de terorism și

insecuritate, Afganistan, Irak și Siria, s-au prelungit destul de mult, dar fără insecuritate, Afganistan, Irak și Siria, s-au prelungit destul de mult, dar fără

ca obiectivele trasate să fi e valorifi cate în totalitate. Statele Unite ale Americii ca obiectivele trasate să fi e valorifi cate în totalitate. Statele Unite ale Americii

n-au fost în stare să asigure aprofundarea și extinderea democraţiei, dat fi ind n-au fost în stare să asigure aprofundarea și extinderea democraţiei, dat fi ind

că se dovedește a fi foarte difi cil sau chiar imposibil de a o impune forţat și că se dovedește a fi foarte difi cil sau chiar imposibil de a o impune forţat și

„de sus”, nu fi ecare societate este pregătită de a accepta modelul american, în „de sus”, nu fi ecare societate este pregătită de a accepta modelul american, în

rezultat tentativele de formare a „comunităţii democratice globale” în baza rezultat tentativele de formare a „comunităţii democratice globale” în baza

acestui model sunt considerate indezirabile de mai multe ţări, inclusiv din acestui model sunt considerate indezirabile de mai multe ţări, inclusiv din

rândul democraţiilor. Este de precizat cu titlu de concluzie preliminară că rândul democraţiilor. Este de precizat cu titlu de concluzie preliminară că

trăsătura esenţială a „lumii unipolare” a fost bine defi nită de către J. Nye, în a trăsătura esenţială a „lumii unipolare” a fost bine defi nită de către J. Nye, în a

cărui accepţie se produce unifi carea spaţiului normativ-juridic și social-po-cărui accepţie se produce unifi carea spaţiului normativ-juridic și social-po-

litic în baza sistemului liberal de valori, pe când securitatea internaţională, litic în baza sistemului liberal de valori, pe când securitatea internaţională,

exprimată prin reglementarea confl ictelor regionale și locale, se asigură prin exprimată prin reglementarea confl ictelor regionale și locale, se asigură prin

efortueforturi colective ale comunităţii mondiale coordonate de singura suprapu-ri colective ale comunităţii mondiale coordonate de singura suprapu-

tere, aceasta dispunând de avantaje globale de natură militară, economică și tere, aceasta dispunând de avantaje globale de natură militară, economică și

politică [26, p. 53-54].politică [26, p. 53-54].

Evenimentele din 11 septembrie 2001 au demonstrat că nici concepţia Evenimentele din 11 septembrie 2001 au demonstrat că nici concepţia

lumii multipolare nu prezintă în sine o construcţie destul de solidă a siste-lumii multipolare nu prezintă în sine o construcţie destul de solidă a siste-

mului internațional postrăzboi rece, din cauza că polurile de putere nu se mului internațional postrăzboi rece, din cauza că polurile de putere nu se


6666

dovedesc a fi în stare să se autoprotejeze fi ecare în parte, fi ind vulnerabile în dovedesc a fi în stare să se autoprotejeze fi ecare în parte, fi ind vulnerabile în

aceeași măsură, iar structurile abilitate cu asigurarea securităţii internaţiona-aceeași măsură, iar structurile abilitate cu asigurarea securităţii internaţiona-

le, precum Organizația Națiunilor Unite sau Organizația pentru Securitate și le, precum Organizația Națiunilor Unite sau Organizația pentru Securitate și

Cooperare în Europa, s-au arătat a fi nesolicitate. Din punctul de vedere al Cooperare în Europa, s-au arătat a fi nesolicitate. Din punctul de vedere al

tratării multipolarităţii în calitate de alternativă sau a unipolarității, sau a bi-tratării multipolarităţii în calitate de alternativă sau a unipolarității, sau a bi-

polarităţii, dar refl ectând aceeași oportunitate globală de căutare a reperelor polarităţii, dar refl ectând aceeași oportunitate globală de căutare a reperelor

pentru asigurarea securităţii, A. Bovin remarcă, nu fără temei, că în general pentru asigurarea securităţii, A. Bovin remarcă, nu fără temei, că în general

comunitatea mondială fondată pe interacţiunea, pe echilibrul câtorva centre comunitatea mondială fondată pe interacţiunea, pe echilibrul câtorva centre

de putere este incomparabil mai complexă și potenţial mai periculoasă decât de putere este incomparabil mai complexă și potenţial mai periculoasă decât

lumea monocentristă sau cea bicentristă și „nu este întâmplător că ambele răz-lumea monocentristă sau cea bicentristă și „nu este întâmplător că ambele răz-

boaie mondiale au rezultat din încălcarea balanţei multidimensionale. Logica boaie mondiale au rezultat din încălcarea balanţei multidimensionale. Logica

se dovedește a fi simplă: cu cât este mai mare numărul elementelor indepen-se dovedește a fi simplă: cu cât este mai mare numărul elementelor indepen-

dente care formează sistemul, cu atât se dovedește a fi mai difi cil de a le con-dente care formează sistemul, cu atât se dovedește a fi mai difi cil de a le con-

trabalansa și le menţine în asemenea condiţie” [21, p. 176]. Raţionamentul luitrabalansa și le menţine în asemenea condiţie” [21, p. 176]. Raţionamentul lui

A. Bovin de factură mecanicistă se înscrie în spiritul confl ictului tradiţional-A. Bovin de factură mecanicistă se înscrie în spiritul confl ictului tradiţional-

geopolitic exprimat prin împărţirea lumii în spaţii de infl uenţă și prin compe-geopolitic exprimat prin împărţirea lumii în spaţii de infl uenţă și prin compe-

tiţia dintre poluri, pe când actualmente confruntarea dintre centrele de putere tiţia dintre poluri, pe când actualmente confruntarea dintre centrele de putere

nu mai poate fi abordată ca fi ind un joc „cu suma zero”, modelul multipola-nu mai poate fi abordată ca fi ind un joc „cu suma zero”, modelul multipola-

rităţii presupunând prioritatea relaţiilor fondate pe logica pragmatismului.rităţii presupunând prioritatea relaţiilor fondate pe logica pragmatismului.

Potrivit lui Zb. Brzezinski, care a utilizat principiile metodologiei geopo-Potrivit lui Zb. Brzezinski, care a utilizat principiile metodologiei geopo-

liticii clasice indicând discret asupra Eurasiei, „dominaţia globală a Americii liticii clasice indicând discret asupra Eurasiei, „dominaţia globală a Americii

depinde nemijlocit de durata și efi cacitatea menţinerii supremaţiei pe conti-depinde nemijlocit de durata și efi cacitatea menţinerii supremaţiei pe conti-

nentul eurasiatic”, marea majoritate a cercetătorilor și analiștilor în materie nentul eurasiatic”, marea majoritate a cercetătorilor și analiștilor în materie

sunt mai expliciţi, înscriind această calitate în primul rând Chinei, Japoniei și sunt mai expliciţi, înscriind această calitate în primul rând Chinei, Japoniei și

Uniunii Europene, urmate de India, Rusia și rareori Brazilia, iar uneori sunt Uniunii Europene, urmate de India, Rusia și rareori Brazilia, iar uneori sunt

nominalizate unele state comunitare – Germania, Franţa, Marea Britanie. nominalizate unele state comunitare – Germania, Franţa, Marea Britanie.

Totuși, statutul de eventuală putere mondială este cel mai frecvent atribuit Totuși, statutul de eventuală putere mondială este cel mai frecvent atribuit

Chinei, din cauza resurselor demografi e enorme, concepţiilor despre lume Chinei, din cauza resurselor demografi e enorme, concepţiilor despre lume

fondate pe confucianism și memoriei istorice, ritmului creșterii economice, fondate pe confucianism și memoriei istorice, ritmului creșterii economice,

volumului investiţiilor străine și capacităţilor pieţei interne, aspiraţiilor geo-volumului investiţiilor străine și capacităţilor pieţei interne, aspiraţiilor geo-

politice de factură expansionistă, potenţialului militar în plină fortifi care, în politice de factură expansionistă, potenţialului militar în plină fortifi care, în

special pe contul fl otei maritime, dar și poziţiei reţinute a Japoniei. Aceasta special pe contul fl otei maritime, dar și poziţiei reţinute a Japoniei. Aceasta

din urmă este o „putere mondială”, conform estimării lui Zb. Brzezinski, dar din urmă este o „putere mondială”, conform estimării lui Zb. Brzezinski, dar

care, în accepția noastră, substanţial este limitată în posibilităţi din cauza care, în accepția noastră, substanţial este limitată în posibilităţi din cauza

că a transferat către Statele Unite ale Americii asigurarea securităţii sale na-că a transferat către Statele Unite ale Americii asigurarea securităţii sale na-

ţionale, i-a fost impusă constituţional interdicţia de a produce și a deţine ţionale, i-a fost impusă constituţional interdicţia de a produce și a deţine

armament nuclear, nu dispune de aliaţi în Asia și se conduce de strategia armament nuclear, nu dispune de aliaţi în Asia și se conduce de strategia

expansionismului tehnologic pentru a benefi cia în plan economic, adică nu expansionismului tehnologic pentru a benefi cia în plan economic, adică nu


6767

este un actor geostrategic activ și rămâne fi delă principiilor de politică ex-este un actor geostrategic activ și rămâne fi delă principiilor de politică ex-

ternă formulate încă la mijlocul anilor ’50 ai sec. XX de Premierul S. Eshida. ternă formulate încă la mijlocul anilor ’50 ai sec. XX de Premierul S. Eshida.

Nu este deloc întâmplător că Song Yimin scrie despre „îndelungata epocă a Nu este deloc întâmplător că Song Yimin scrie despre „îndelungata epocă a

dominaţiei americane globale”, manifestând scepticism și poziţie rezervată dominaţiei americane globale”, manifestând scepticism și poziţie rezervată

faţă de capacităţile Chinei de a deveni, cel puţin într-un viitor mediu, o nouă faţă de capacităţile Chinei de a deveni, cel puţin într-un viitor mediu, o nouă

supraputere, capabilă să concureze efi cient și sub toate aspectele cu Statele supraputere, capabilă să concureze efi cient și sub toate aspectele cu Statele

Unite ale Americii. Această aserțiune este susţinută de mai mulţi cercetă-Unite ale Americii. Această aserțiune este susţinută de mai mulţi cercetă-

tori, precum: Zb. Brzezinski, care o numește „putere regională”, pe motiv că tori, precum: Zb. Brzezinski, care o numește „putere regională”, pe motiv că

nu este absolut obligatoriu să se reușească menţinerea ritmurilor înalte de nu este absolut obligatoriu să se reușească menţinerea ritmurilor înalte de

dezvoltare economică, nu se dovedește a fi inevitabilă o criză politică deter-dezvoltare economică, nu se dovedește a fi inevitabilă o criză politică deter-

minată de oportunitatea democratizării controlate și transferului de putere minată de oportunitatea democratizării controlate și transferului de putere

către generaţia tânără a elitei politice și, în plus, China va rămâne o ţară re-către generaţia tânără a elitei politice și, în plus, China va rămâne o ţară re-

lativ săracă, cu venit redus pe cap de locuitor și repartizat disproporţionatlativ săracă, cu venit redus pe cap de locuitor și repartizat disproporţionat

[4, p. 191-195]; H. Kreft , în a cărui opinie, chiar dacă China va dezvolta ac-[4, p. 191-195]; H. Kreft , în a cărui opinie, chiar dacă China va dezvolta ac-

celerat în viitorul mediu o economie gigantică, confi rmând estimările Băn-celerat în viitorul mediu o economie gigantică, confi rmând estimările Băn-

cii Mondiale, va rămâne, totuși, o ţară cu venituri relativ modeste pe cap cii Mondiale, va rămâne, totuși, o ţară cu venituri relativ modeste pe cap

de locuitor, mai mic decât dispun actualmente Coreea de Sud sau Taiwande locuitor, mai mic decât dispun actualmente Coreea de Sud sau Taiwan

[27, p. 29]; Iu. Kașlev, care exprimă părerea că China poate să devină cea mai [27, p. 29]; Iu. Kașlev, care exprimă părerea că China poate să devină cea mai

mare economie a lumii în viitorul mediu, însă la capitolele vizând infl uenţă mare economie a lumii în viitorul mediu, însă la capitolele vizând infl uenţă

militaro – politică și nivel de viaţă nu va depăși Statele Unite ale Americii militaro – politică și nivel de viaţă nu va depăși Statele Unite ale Americii

și Uniunea Europeană [28, p. 125]; S. Lanţov și V. Acikasov, care susțin că și Uniunea Europeană [28, p. 125]; S. Lanţov și V. Acikasov, care susțin că

structura bipolară a sistemului internaţional este imposibilă în viitorul ime-structura bipolară a sistemului internaţional este imposibilă în viitorul ime-

diat din cauza că China nu poate ocupa locul celei de-a doua supraputeri, diat din cauza că China nu poate ocupa locul celei de-a doua supraputeri,

deoarece rămâne și va mai fi mult timp o ţară relativ agrară, infl uenţa poli-deoarece rămâne și va mai fi mult timp o ţară relativ agrară, infl uenţa poli-

tică fi ind destul de limitată datorită scăderii autorităţii ideologiei comunistetică fi ind destul de limitată datorită scăderii autorităţii ideologiei comuniste

[29, p. 139]; Th . Kristensen a identifi cat unele confl icte de natură istori-[29, p. 139]; Th . Kristensen a identifi cat unele confl icte de natură istori-

co-psihologică (istoria relaţiilor dintre China și Japonia) și teritorial-geogra-co-psihologică (istoria relaţiilor dintre China și Japonia) și teritorial-geogra-

fi că (Taiwan), care nu-i vor asigura calitatea de supraputere; G. Friedman fi că (Taiwan), care nu-i vor asigura calitatea de supraputere; G. Friedman

menționează că China nu va fi viitorul potențial adversar al Statelor Unite ale menționează că China nu va fi viitorul potențial adversar al Statelor Unite ale

Americii din cauza izolării fi zice și instabilității națiunii, situație care provoacă Americii din cauza izolării fi zice și instabilității națiunii, situație care provoacă

tensiuni și confl icte, decizii economice adoptate din motive politice și rezul-tensiuni și confl icte, decizii economice adoptate din motive politice și rezul-

tând atât din inefi ciență, cât și din corupție: tendințele ultimilor treizeci de ani tând atât din inefi ciență, cât și din corupție: tendințele ultimilor treizeci de ani

nu vor continua la infi nit și din anii 2020 evoluția va trece în următoarea fază, nu vor continua la infi nit și din anii 2020 evoluția va trece în următoarea fază,

dinamismul actual al economiei chineze nu se va traduce în succes pe termen dinamismul actual al economiei chineze nu se va traduce în succes pe termen

lung. În schimb, către mijlocul sec. XXI se vor ridica alte noi puteri: Japonia nu lung. În schimb, către mijlocul sec. XXI se vor ridica alte noi puteri: Japonia nu

va mai rămâne mult timp o putere pacifi stă, vulnerabilitatea ei va determina va mai rămâne mult timp o putere pacifi stă, vulnerabilitatea ei va determina

o schimbare a politicii; Turcia este o platformă stabilă în mijlocul haosului, o schimbare a politicii; Turcia este o platformă stabilă în mijlocul haosului,

infl uența ei crește pe măsura în care economia și armata devin cele mai puter-infl uența ei crește pe măsura în care economia și armata devin cele mai puter-


6868

nice din regiune; Polonia va fi în ascensiune din cauza declinului Germaniei și nice din regiune; Polonia va fi în ascensiune din cauza declinului Germaniei și

sprijinului acordat de către Statele Unite ale Americii și va deveni putere domi-sprijinului acordat de către Statele Unite ale Americii și va deveni putere domi-

nantă într-o coaliție de state care se vor opune Federației Ruse [30, p. 50-51]. nantă într-o coaliție de state care se vor opune Federației Ruse [30, p. 50-51].

Revenind la pretinsa alianţă ruso-chineză, numită de A. Pisarev „retorică Revenind la pretinsa alianţă ruso-chineză, numită de A. Pisarev „retorică

oarbă de politică externă și reacţie de conjunctură” [31, p. 111], este de pre-oarbă de politică externă și reacţie de conjunctură” [31, p. 111], este de pre-

cizat că în cazul funcţionalităţii, Chinei i-ar reveni locul de frunte în cadrul cizat că în cazul funcţionalităţii, Chinei i-ar reveni locul de frunte în cadrul

parteneriatului, dar nu putem să ne așteptăm la contrabalansarea solidă a parteneriatului, dar nu putem să ne așteptăm la contrabalansarea solidă a

supraputerii, deoarece potenţialul însumat se dovedește a fi inferior în raport supraputerii, deoarece potenţialul însumat se dovedește a fi inferior în raport

cu potențialul Statelor Unite ale Americii. Mai susținem că liderul continuă cu potențialul Statelor Unite ale Americii. Mai susținem că liderul continuă

să se confrunte cu o criză de efi cienţă, provenită și din perceperea tradiţiona-să se confrunte cu o criză de efi cienţă, provenită și din perceperea tradiţiona-

lă a suveranităţii naţionale, impediment care nu favorizează o deschidere mai lă a suveranităţii naţionale, impediment care nu favorizează o deschidere mai

largă și o participare mai profundă și mai diversifi cată în procesele de coo-largă și o participare mai profundă și mai diversifi cată în procesele de coo-

perare multilaterală, acordând prioritate, potrivit opiniei noastră, colaborării perare multilaterală, acordând prioritate, potrivit opiniei noastră, colaborării

bilaterale, abordată în calitate de mecanism de pătrundere și consolidare a bilaterale, abordată în calitate de mecanism de pătrundere și consolidare a

poziţiilor sale atât în statele industrial dezvoltate, dar mai ales în țările sub-poziţiilor sale atât în statele industrial dezvoltate, dar mai ales în țările sub-

dezvoltate. W. Wohlforth de asemenea consideră că China și Federația Rusă dezvoltate. W. Wohlforth de asemenea consideră că China și Federația Rusă

nu dispun de mijloace sufi ciente pentru a face faţă Statelor Unite ale Ame-nu dispun de mijloace sufi ciente pentru a face faţă Statelor Unite ale Ame-

ricii, supoziţie contestată de către J. Mearsheimer, în a cărui accepție Statele ricii, supoziţie contestată de către J. Mearsheimer, în a cărui accepție Statele

Unite nu este un hegemon global, dar rămân principala putere economică și Unite nu este un hegemon global, dar rămân principala putere economică și

militară a lumii: în sistemul internaţional mai sunt prezente două mari pu-militară a lumii: în sistemul internaţional mai sunt prezente două mari pu-

teri, China și Rusia, ele deţin arsenale nucleare importante, dar fără a putea teri, China și Rusia, ele deţin arsenale nucleare importante, dar fără a putea

atinge nivelul potenţialului militar american și dispun de capacităţi limitate atinge nivelul potenţialului militar american și dispun de capacităţi limitate

de proiectare a puterii. J. Anderson din contra, abordând limitele parteneri-de proiectare a puterii. J. Anderson din contra, abordând limitele parteneri-

atului strategic sino-rus, menționează că aceste două ţări și-au exprimat clar atului strategic sino-rus, menționează că aceste două ţări și-au exprimat clar

nemulţumirea faţă de unele aspecte ale politicii externe americane, dar n-au nemulţumirea faţă de unele aspecte ale politicii externe americane, dar n-au

format o coaliţie serioasă contra Statelor Unite ale Americii și puţini cred format o coaliţie serioasă contra Statelor Unite ale Americii și puţini cred

că o vor face în viitor, chiar și grație, în opinia noastră, inaugurării primului că o vor face în viitor, chiar și grație, în opinia noastră, inaugurării primului

gazoduct din Federația Rusă spre China „Puterea Siberiei”, care reprezintă o gazoduct din Federația Rusă spre China „Puterea Siberiei”, care reprezintă o

aprofundare a relațiilor dintre aceste două mari puteri, în contextul competi-aprofundare a relațiilor dintre aceste două mari puteri, în contextul competi-

ției geostrategice tot mai intensifi cate cu Statele Unite ale Americii, urmând ției geostrategice tot mai intensifi cate cu Statele Unite ale Americii, urmând

să consolideze poziția Rusiei de cel mai mare exportator mondial de gaze na-să consolideze poziția Rusiei de cel mai mare exportator mondial de gaze na-

turale, dar și a Chinei, devenind un partener strategic pentru Federația Rusă, turale, dar și a Chinei, devenind un partener strategic pentru Federația Rusă,

care încearcă să-și diversifi ce piețele de export, nu va contribui la edifi carea care încearcă să-și diversifi ce piețele de export, nu va contribui la edifi carea

unei alianțe împotriva Statelor Unite ale Americii, deoarece, cu predilecție unei alianțe împotriva Statelor Unite ale Americii, deoarece, cu predilecție

China, are nevoie atât de investiţii tehnologice de ultima generație pe care le China, are nevoie atât de investiţii tehnologice de ultima generație pe care le

poate oferi Statele Unite ale Americii, cât și de piaţa de desfacere cu potențial poate oferi Statele Unite ale Americii, cât și de piaţa de desfacere cu potențial

fi nanciar enorm de peste ocean. În aceeași ordine de idei, G. Achcar susține fi nanciar enorm de peste ocean. În aceeași ordine de idei, G. Achcar susține

că Federația Rusă și China vor căuta să promoveze o politică de stimulare că Federația Rusă și China vor căuta să promoveze o politică de stimulare


6969

a „concurenţei strategice de intensitate slabă cu Statele Unite ale Americii, a „concurenţei strategice de intensitate slabă cu Statele Unite ale Americii,

obiectivul fi ind de a reduce sau de a compensa infl uenţa americană în re-obiectivul fi ind de a reduce sau de a compensa infl uenţa americană în re-

giunile considerate zone proprii de infl uenţă, însă practic nu vor deveni un giunile considerate zone proprii de infl uenţă, însă practic nu vor deveni un

competitor mondial de o putere echivalentă Statelor Unite, capabil să prezin-competitor mondial de o putere echivalentă Statelor Unite, capabil să prezin-

te mari provocări strategice” [32, p. 30-34]. te mari provocări strategice” [32, p. 30-34].

Bineînțeles, nu trebuie și nu pot fi negate interesele reciproce ancora-Bineînțeles, nu trebuie și nu pot fi negate interesele reciproce ancora-

te pe mai multe domenii, însă parteneriatul strategic sino-rus nu se spriji-te pe mai multe domenii, însă parteneriatul strategic sino-rus nu se spriji-

nă pe baze solide ale încrederii mutuale și a fost gândit mai degrabă pentru nă pe baze solide ale încrederii mutuale și a fost gândit mai degrabă pentru

moment, fi e ca o ameninţare, fi e ca un mijloc de schimb pentru a obţine moment, fi e ca o ameninţare, fi e ca un mijloc de schimb pentru a obţine

alte concesii, fl exibilizări și benefi cii. Pronosticul lui C. Vlad cu privire la alte concesii, fl exibilizări și benefi cii. Pronosticul lui C. Vlad cu privire la

posibilitatea evoluţiei „apropierii ruso-chineze în direcţia unei provocări posibilitatea evoluţiei „apropierii ruso-chineze în direcţia unei provocări

strategice la adresa rolului de lider mondial al Statelor Unite ale Americii strategice la adresa rolului de lider mondial al Statelor Unite ale Americii

și într-o sfi dare credibilă a Alianței Nord-Atalantice” s-a dovedit a fi unul și într-o sfi dare credibilă a Alianței Nord-Atalantice” s-a dovedit a fi unul

optimist și cu șanse reduse de a deveni realitate, în sensul de a se transfor-optimist și cu șanse reduse de a deveni realitate, în sensul de a se transfor-

ma într-o construcţie solidă, viabilă și a forma edifi ciul ordinii mondiale ma într-o construcţie solidă, viabilă și a forma edifi ciul ordinii mondiale

noi. Nu este deloc întâmplător că unul dintre promotorii acestui parteneriat,noi. Nu este deloc întâmplător că unul dintre promotorii acestui parteneriat,

E. Primakov, deja în decembrie 1998 propune de a-l extinde prin crearea „tri-E. Primakov, deja în decembrie 1998 propune de a-l extinde prin crearea „tri-

unghiului strategic” Moscova-Dehli-Beijing, preconizat să devină nu pur și unghiului strategic” Moscova-Dehli-Beijing, preconizat să devină nu pur și

simplu o alianţă militaro-politică a trei mari puteri neoccidentale, ci temelia simplu o alianţă militaro-politică a trei mari puteri neoccidentale, ci temelia

confi gurației ordinii mondiale noi, de model multipolar, iar fi ecare „unghi”, confi gurației ordinii mondiale noi, de model multipolar, iar fi ecare „unghi”,

la rândul său, urmează să construiască o reţea extinsă de relaţii multilate-la rândul său, urmează să construiască o reţea extinsă de relaţii multilate-

rale cu alte state. Fiind gândit pentru a contribui la asigurarea posibilităţii rale cu alte state. Fiind gândit pentru a contribui la asigurarea posibilităţii

tuturor actorilor internaţionali de a participa la adoptarea deciziilor politice tuturor actorilor internaţionali de a participa la adoptarea deciziilor politice

globale, transferarea responsabilităţii pentru asigurarea securităţii colecti-globale, transferarea responsabilităţii pentru asigurarea securităţii colecti-

ve către Națiunile Unite și aprofundarea parteneriatului strategic bilateral, ve către Națiunile Unite și aprofundarea parteneriatului strategic bilateral,

dar și multilateral de durată, adică urmărindu-se formarea ordinii mondiale dar și multilateral de durată, adică urmărindu-se formarea ordinii mondiale

multipolare, acest „triunghi” a complicat datele problemei, în sensul înmul-multipolare, acest „triunghi” a complicat datele problemei, în sensul înmul-

ţirii aspectelor de soluţionat între protagoniști, cum ar fi disputele teritoriale, ţirii aspectelor de soluţionat între protagoniști, cum ar fi disputele teritoriale,

efectuarea experienţelor nucleare, migraţia ilegală, factorul confesional, dife-efectuarea experienţelor nucleare, migraţia ilegală, factorul confesional, dife-

renţele cultural-civilizaţionale și economice, sărăcia în masă și subdezvolta-renţele cultural-civilizaţionale și economice, sărăcia în masă și subdezvolta-

rea. Această idee, având și o vădită tentă antiamericană, potrivit evaluării lui rea. Această idee, având și o vădită tentă antiamericană, potrivit evaluării lui

A. Bovin, „i-a speriat mai mult pe chinezi și indieni, decât pe americani”, dar, A. Bovin, „i-a speriat mai mult pe chinezi și indieni, decât pe americani”, dar,

în același timp, a contribuit, în anumită măsură, la normalizarea relaţiilor în același timp, a contribuit, în anumită măsură, la normalizarea relaţiilor

bilaterale dintre părţi, refl ectând tendinţele generale iniţiate în jumătatea a bilaterale dintre părţi, refl ectând tendinţele generale iniţiate în jumătatea a

doua a anilor ’80 ai sec. XX. Se impune de notat în același context că relaţiile doua a anilor ’80 ai sec. XX. Se impune de notat în același context că relaţiile

ruso-indiene nu sunt marcate de confl icte difi cil de rezolvat, ci din contra, au ruso-indiene nu sunt marcate de confl icte difi cil de rezolvat, ci din contra, au

moștenit cooperarea fructuoasă de pe timpul ex-Uniunii Sovietice, pe când moștenit cooperarea fructuoasă de pe timpul ex-Uniunii Sovietice, pe când

în cazul raporturilor sino-hinduse situaţia este alta, fi ind, conform opiniei lui în cazul raporturilor sino-hinduse situaţia este alta, fi ind, conform opiniei lui


7070

H. Kreft , „puţin probabil un parteneriat veritabil” dintre cele două ţări, chiar și H. Kreft , „puţin probabil un parteneriat veritabil” dintre cele două ţări, chiar și

în condițiile ameliorării legăturilor bilaterale din cauza că China tratează India în condițiile ameliorării legăturilor bilaterale din cauza că China tratează India

ca pe un potenţial concurent în Asia de Sud-Est și menţine relaţii strânse cu ca pe un potenţial concurent în Asia de Sud-Est și menţine relaţii strânse cu

Pakistan [27, p. 28]. Apelarea Indiei se dovedește a fi justifi cată sub mai multe Pakistan [27, p. 28]. Apelarea Indiei se dovedește a fi justifi cată sub mai multe

aspecte, cel mai relevant fi ind, potrivit unor investigaţii realizate de Grupul aspecte, cel mai relevant fi ind, potrivit unor investigaţii realizate de Grupul

Goldman-Sachs, că aceasta posedă, în comparaţie cu ceilalţi parteneri, inclusiv Goldman-Sachs, că aceasta posedă, în comparaţie cu ceilalţi parteneri, inclusiv

cu Brazilia, a cărei situaţie în cadrul alianţei cvadruple vom aborda-o în cele ce cu Brazilia, a cărei situaţie în cadrul alianţei cvadruple vom aborda-o în cele ce

urmează, potenţialul cel mai mare de creștere economică în următorii 30-50 de urmează, potenţialul cel mai mare de creștere economică în următorii 30-50 de

ani datorită „scăderii vârstei de muncă a populaţiei”. Însă la etapa actuală aces-ani datorită „scăderii vârstei de muncă a populaţiei”. Însă la etapa actuală aces-

te ţări, după cum sugerează mai multe estimări, inclusiv ale Grupului Gold-te ţări, după cum sugerează mai multe estimări, inclusiv ale Grupului Gold-

man-Sachs, se confruntă cu „lipsa de efi cacitate în domeniul utilizării energiei” man-Sachs, se confruntă cu „lipsa de efi cacitate în domeniul utilizării energiei”

și, în plus, „economiile lor practic sunt prezente insufi cient pe pieţele globale și, în plus, „economiile lor practic sunt prezente insufi cient pe pieţele globale

de la capital”. Totuși, în ultimul timp, China a devenit principalul creditor al de la capital”. Totuși, în ultimul timp, China a devenit principalul creditor al

economiei americane, fi ind și un deținător important al hârtiilor de valoare economiei americane, fi ind și un deținător important al hârtiilor de valoare

emise de stat și nu este întâmplător că problema ce ține de respectarea drep-emise de stat și nu este întâmplător că problema ce ține de respectarea drep-

turilor omului nu și-a găsit sufi cientă abordare la întrevederile de nivel înalt. turilor omului nu și-a găsit sufi cientă abordare la întrevederile de nivel înalt.

„Triunghiul” strategic Rusia-China-India n-a devenit nici „alianţă geo-„Triunghiul” strategic Rusia-China-India n-a devenit nici „alianţă geo-

politică fi rească”, nici bază a confi guraţiei altei odini mondiale nu numai din politică fi rească”, nici bază a confi guraţiei altei odini mondiale nu numai din

cauza difi cultăţilor sus-menţionate, ci și a contextului internaţional nefavo-cauza difi cultăţilor sus-menţionate, ci și a contextului internaţional nefavo-

rabil, însoţit de insufi cienţa potenţialului de care dispun partenerii, cu precă-rabil, însoţit de insufi cienţa potenţialului de care dispun partenerii, cu precă-

dere de caracter politico-militar. După evenimentele din 11 septembrie 2001, dere de caracter politico-militar. După evenimentele din 11 septembrie 2001,

Asia Centrală a fost declarată principalul focar și promotor al terorismului Asia Centrală a fost declarată principalul focar și promotor al terorismului

internaţional, decizie care s-a realizat prin declanșarea intervenţiei militare internaţional, decizie care s-a realizat prin declanșarea intervenţiei militare

în frunte cu Statele Unite ale Americii, aceasta și-a consolidat poziţiile în re-în frunte cu Statele Unite ale Americii, aceasta și-a consolidat poziţiile în re-

giune, dar, în același timp, fără a submina esenţial și în regim automat ponde-giune, dar, în același timp, fără a submina esenţial și în regim automat ponde-

rea celor trei ţării. Atât până la, cât și după iniţierea operaţiunii antiteroriste rea celor trei ţării. Atât până la, cât și după iniţierea operaţiunii antiteroriste

în Afganistan, comportamentele parteneriatului tripartid sunt preocupate de în Afganistan, comportamentele parteneriatului tripartid sunt preocupate de

vecinătăţile apropiate, refl ectând capacităţile și, totodată, interesele lor geo-vecinătăţile apropiate, refl ectând capacităţile și, totodată, interesele lor geo-

politice limitate și confi rmând în anumită măsură justeţea „legii principale politice limitate și confi rmând în anumită măsură justeţea „legii principale

a vieţii internaţionale” elaborată de L. Gumplowicz, care se rezumă la „lupta a vieţii internaţionale” elaborată de L. Gumplowicz, care se rezumă la „lupta

permanentă dintre statele vecine din cauza liniilor de hotar”. permanentă dintre statele vecine din cauza liniilor de hotar”.

Brazilia este următorul stat care a fost cooptat în coaliţia aspiranţilor la Brazilia este următorul stat care a fost cooptat în coaliţia aspiranţilor la

statutul de putere majoră, instituționalizându-se în noiembrie 2001, în con-statutul de putere majoră, instituționalizându-se în noiembrie 2001, în con-

formitate cu acronimul propus de J. O ’Neal, Grupul BRIC (Brazilia, Rusia, formitate cu acronimul propus de J. O ’Neal, Grupul BRIC (Brazilia, Rusia,

India, China). Gruparea formalizată prezenta în sine o structură de caracter India, China). Gruparea formalizată prezenta în sine o structură de caracter

comercial-economic, dar care urmărea să transforme ascensiunea economică comercial-economic, dar care urmărea să transforme ascensiunea economică

în infl uenţă politică: păstrând liniile magistrale trasate anterior, precum „ co-în infl uenţă politică: păstrând liniile magistrale trasate anterior, precum „ co-

operarea dintre ţări cu diferite culturi în scopul constituirii ordinii multipo-operarea dintre ţări cu diferite culturi în scopul constituirii ordinii multipo-


7171

lare, conjugarea eforturilor politico-diplomatice în asigurarea securităţii in-lare, conjugarea eforturilor politico-diplomatice în asigurarea securităţii in-

ternaţionale, reformarea instituţiilor politice și celor economice globale, con-ternaţionale, reformarea instituţiilor politice și celor economice globale, con-

tracararea terorismului internaţional, garantarea dezvoltării” [33, p. 82-84]. tracararea terorismului internaţional, garantarea dezvoltării” [33, p. 82-84].

Acest „club politic”, considerăm noi, prin obiectivele urmărite și caracterul Acest „club politic”, considerăm noi, prin obiectivele urmărite și caracterul

său reprezintă mai degrabă un conglomerat geopolitic ghidat de predispoziţii său reprezintă mai degrabă un conglomerat geopolitic ghidat de predispoziţii

frustrante antihegemoniste. Brazilia a fost în trecut un aliat sigur al Statelor frustrante antihegemoniste. Brazilia a fost în trecut un aliat sigur al Statelor

Unite ale Americii, însă în august 2007 a susţinut ţările latino-americane care Unite ale Americii, însă în august 2007 a susţinut ţările latino-americane care

s-au opus propunerii lui G. Bush-jr. de a forma o zonă a comerţului liber cu s-au opus propunerii lui G. Bush-jr. de a forma o zonă a comerţului liber cu

includerea ambelor Americi, schimbându-și prioritățile geopolitice. Adera-includerea ambelor Americi, schimbându-și prioritățile geopolitice. Adera-

rea la 18 februarie 2011 a Republicii Sud-Africane a transformat Grupul ță-rea la 18 februarie 2011 a Republicii Sud-Africane a transformat Grupul ță-

rilor BRIC în BRICS, acronimul având o încărcătură simbolică și presupunea rilor BRIC în BRICS, acronimul având o încărcătură simbolică și presupunea

că economiile acestor țări într-un viitor mediu vor asigura creșterea econo-că economiile acestor țări într-un viitor mediu vor asigura creșterea econo-

miei mondiale luată în ansamblu și a piețelor, tratate în particular. Conform miei mondiale luată în ansamblu și a piețelor, tratate în particular. Conform

estimărilor Goldman-Sachs, aceste țări nu vor forma însă un bloc economic estimărilor Goldman-Sachs, aceste țări nu vor forma însă un bloc economic

sau o asociație comercială, ci mai degrabă un „club politic”, am adăuga „de sau o asociație comercială, ci mai degrabă un „club politic”, am adăuga „de

interese”, urmărind să-și sporească esențial infl uența economică și geopo-interese”, urmărind să-și sporească esențial infl uența economică și geopo-

litică, date fi ind bogățiile disponibile în resurse. Nu este exclus, în ordinea litică, date fi ind bogățiile disponibile în resurse. Nu este exclus, în ordinea

reliefată de idei, că amploarea economiilor statelor BRICS le va permite să reliefată de idei, că amploarea economiilor statelor BRICS le va permite să

transforme creșterea economică în infl uență politică, contribuind la forma-transforme creșterea economică în infl uență politică, contribuind la forma-

rea elitei economice noi și scăderea ponderii „miliardului de aur”. rea elitei economice noi și scăderea ponderii „miliardului de aur”.

V. Juc accentuează că puţin probabilă apariţia în viitorul apropiat a unui V. Juc accentuează că puţin probabilă apariţia în viitorul apropiat a unui

„concurent de succes” care ar echilibra supraputerea, termenul plauzibil ar „concurent de succes” care ar echilibra supraputerea, termenul plauzibil ar

trebui devansat cu două-trei decenii, dar cu precizarea că această contraba-trebui devansat cu două-trei decenii, dar cu precizarea că această contraba-

lansare va cuprinde numai anumite domenii. Rapoartele analitice prezentate lansare va cuprinde numai anumite domenii. Rapoartele analitice prezentate

de Goldman-Sachs Group estimează că cele patru ţări abordate ca totalitate, de Goldman-Sachs Group estimează că cele patru ţări abordate ca totalitate,

exceptând Republica Sud-Africană, se vor egala către 2032 cu Grupul celor 7 exceptând Republica Sud-Africană, se vor egala către 2032 cu Grupul celor 7

la capitolul Produsul Intern Brut, însă nivelul repartiției pe cap de locuitor la capitolul Produsul Intern Brut, însă nivelul repartiției pe cap de locuitor

va rămâne inferior actualelor economii industrial dezvoltate. Numai Chinava rămâne inferior actualelor economii industrial dezvoltate. Numai China

de sine stătător ar putea deveni într-un viitor mediu a doua supraputere, ma-de sine stătător ar putea deveni într-un viitor mediu a doua supraputere, ma-

nifestând aspirații expansioniste, întrunind potenţial militar avansat, econo-nifestând aspirații expansioniste, întrunind potenţial militar avansat, econo-

mie dezvoltată și populaţie cu nivel relativ mediu de trai, dar în condiţiile mie dezvoltată și populaţie cu nivel relativ mediu de trai, dar în condiţiile

repartizării geografi ce neuniforme a veniturilor. Totodată, este puţin proba-repartizării geografi ce neuniforme a veniturilor. Totodată, este puţin proba-

bil că mentalitatea și cultura de masă chineză se vor răspândi într-un ritm bil că mentalitatea și cultura de masă chineză se vor răspândi într-un ritm

vertiginos pe scară globală, captând miliarde de aderenţi în alte spaţii decât vertiginos pe scară globală, captând miliarde de aderenţi în alte spaţii decât

regiunea Sud-Est asiatică. Suntem de părere că par a fi iluzorii șansele ca regiunea Sud-Est asiatică. Suntem de părere că par a fi iluzorii șansele ca

BRICS să devină un bloc comercial-economic efi cient, nemaivorbind de o BRICS să devină un bloc comercial-economic efi cient, nemaivorbind de o

alianţă politică autosufi cientă, cauzele constând în diferenţe de natură eco-alianţă politică autosufi cientă, cauzele constând în diferenţe de natură eco-

nomico-tehnologică și social-demografi că, cultural-civilizaţională și geopo-nomico-tehnologică și social-demografi că, cultural-civilizaţională și geopo-


7272

litică, la care se adaugă neacceptarea unor ierarhii în interior și lipsa unui litică, la care se adaugă neacceptarea unor ierarhii în interior și lipsa unui

lider incontestabil. Obiectivul strategic urmărit de această instituție rezidă lider incontestabil. Obiectivul strategic urmărit de această instituție rezidă

în descentralizarea procesului de adoptare a deciziilor de caracter și la nivel în descentralizarea procesului de adoptare a deciziilor de caracter și la nivel

global prin extinderea numărului decidenţilor și crearea mediului internaţi-global prin extinderea numărului decidenţilor și crearea mediului internaţi-

onal favorabil dezvoltării durabile în baza consolidării Grupului celor 20 de onal favorabil dezvoltării durabile în baza consolidării Grupului celor 20 de

economii avansate. Însă nu este mai puțin adevărat că la moment tentativele economii avansate. Însă nu este mai puțin adevărat că la moment tentativele

de instituționalizare a unor entități menite să cănsolideze cooperarea în ca-de instituționalizare a unor entități menite să cănsolideze cooperarea în ca-

drul acestei structuri s-au soldat cu succese destul de modeste [34, p. 173]. drul acestei structuri s-au soldat cu succese destul de modeste [34, p. 173].

În opinia noastră, sistemul internațional postrăzboi rece în prima sa În opinia noastră, sistemul internațional postrăzboi rece în prima sa

etapă de existență, prin conţinut și carater, a fost unul unipolar, dar nu în etapă de existență, prin conţinut și carater, a fost unul unipolar, dar nu în

sensul tradiţional-geopolitic al termenului de „pol”, care presupune că rela-sensul tradiţional-geopolitic al termenului de „pol”, care presupune că rela-

ţiile internaţionale sunt reglementate de echilibrul de puteri, ci din punctul ţiile internaţionale sunt reglementate de echilibrul de puteri, ci din punctul

de vedere al statutului geopolitic de supraputere al Statelor Unite ale Ame-de vedere al statutului geopolitic de supraputere al Statelor Unite ale Ame-

ricii, care și-au păstrat statele-satelit din zonele de interes, sferele de infl u-ricii, care și-au păstrat statele-satelit din zonele de interes, sferele de infl u-

ență, precum și capacitatea acesteia de a deține un potențial incontestabil ență, precum și capacitatea acesteia de a deține un potențial incontestabil

politico-militar, economico-fi nanciar, tehnologico-informațional și cultu-politico-militar, economico-fi nanciar, tehnologico-informațional și cultu-

ral-civilizațional a unui singur stat-hegemon care deținea putere de decizie ral-civilizațional a unui singur stat-hegemon care deținea putere de decizie

în problemele ce vizau politica mondială. Suntem de acord cu afi rmațiile lui în problemele ce vizau politica mondială. Suntem de acord cu afi rmațiile lui

S. Huntington, care subliniază că Statele Unite ale Americii, în pofi da statu-S. Huntington, care subliniază că Statele Unite ale Americii, în pofi da statu-

tului său de supraputere, s-au confruntat cu difi cultăți privind soluţionarea tului său de supraputere, s-au confruntat cu difi cultăți privind soluţionarea

principalelor probleme internaţionale de una singură, revizuindu-și politica principalelor probleme internaţionale de una singură, revizuindu-și politica

sa externă care presupune acţiunea Statelor Unite ale Americii, însă în cola-sa externă care presupune acţiunea Statelor Unite ale Americii, însă în cola-

borare cu alte state importante care predomină în anumite regiuni ale lumii, borare cu alte state importante care predomină în anumite regiuni ale lumii,

dar fără a avea posibilitate să-și extindă interesele și capabilităţile la nivel dar fără a avea posibilitate să-și extindă interesele și capabilităţile la nivel

global, în sensul în care i-a reușit Statelor Unite: grupul „puterilor regionale global, în sensul în care i-a reușit Statelor Unite: grupul „puterilor regionale

majore” înregimentează coaliţia franco-germană în Europa, Rusia – în Eura-majore” înregimentează coaliţia franco-germană în Europa, Rusia – în Eura-

sia, China și, potenţial, Japonia – în Asia de Est, India – în Asia de Sud, Iran –sia, China și, potenţial, Japonia – în Asia de Est, India – în Asia de Sud, Iran –

în Asia de Sud-Vest, Brazilia – în America Latină, Republica Sud-Africană în Asia de Sud-Vest, Brazilia – în America Latină, Republica Sud-Africană

și Nigeria – în Africa; „puteri regionale secundare”, ale căror interese se afl ă și Nigeria – în Africa; „puteri regionale secundare”, ale căror interese se afl ă

în confl ict cu „statele regionale majore”, sunt Marea Britanie în raport cu în confl ict cu „statele regionale majore”, sunt Marea Britanie în raport cu

„combinaţia” franco-germană, Ucraina în relaţia cu Rusia, Coreea de Sud „combinaţia” franco-germană, Ucraina în relaţia cu Rusia, Coreea de Sud

faţă de Japonia, iar aceasta din urmă în relaţia cu China, Pakistan în rapor-faţă de Japonia, iar aceasta din urmă în relaţia cu China, Pakistan în rapor-

turile cu India, Arabia Saudită faţă de Iran și Argentina în relaţia cu Braziliaturile cu India, Arabia Saudită faţă de Iran și Argentina în relaţia cu Brazilia

[35, p. 35-36]. Ulterior, unipolaritatea a fost contestată de către Federația [35, p. 35-36]. Ulterior, unipolaritatea a fost contestată de către Federația

Rusă prin reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale care a determinat Rusă prin reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale care a determinat

încheierea primei etape de evoluție a sistemului internațional postrăzboi rece încheierea primei etape de evoluție a sistemului internațional postrăzboi rece

și începerea celei de a doua etapă prin transformarea structurală a sistemului și începerea celei de a doua etapă prin transformarea structurală a sistemului

internațional postrăzboi rece. internațional postrăzboi rece.


7373

În ordinea reliefată de idei, considerăm necesare următoarele precizări. În ordinea reliefată de idei, considerăm necesare următoarele precizări.

S. Huntington, potrivit lui Ch. Brown, susţine că China va domina Japo-S. Huntington, potrivit lui Ch. Brown, susţine că China va domina Japo-

nia, care, după toate probabilităţile, va accepta tacit statutul de subordonarenia, care, după toate probabilităţile, va accepta tacit statutul de subordonare

[36, p. 232]. Eventualitatea unui asemenea aranjament, în accepția noastră, [36, p. 232]. Eventualitatea unui asemenea aranjament, în accepția noastră,

are puţine șanse de a deveni realitate, din cauza că niponii, de asemenea, are puţine șanse de a deveni realitate, din cauza că niponii, de asemenea,

consideră civilizaţia lor ca fi ind de caracter unicat: chiar și în pofi da unor consideră civilizaţia lor ca fi ind de caracter unicat: chiar și în pofi da unor

interferenţe cu civilizația chineză, ei nu vor accepta calitatea de satelit al unui interferenţe cu civilizația chineză, ei nu vor accepta calitatea de satelit al unui

stat asiatic și nu doresc să „redevină o ţară asiatică” prin abandonarea sau stat asiatic și nu doresc să „redevină o ţară asiatică” prin abandonarea sau

restrângerea vectorului occidental. Cât despre Ucraina, aceasta este o mare restrângerea vectorului occidental. Cât despre Ucraina, aceasta este o mare

decepție și practic nu a contrabalansat Federația Rusă, după cum au aștep-decepție și practic nu a contrabalansat Federația Rusă, după cum au aștep-

tat S. Huntington și Zb. Brzezinski. Sugestivă și actuală este constatarea luitat S. Huntington și Zb. Brzezinski. Sugestivă și actuală este constatarea lui

G. Kolodko de la sfârșitul sec. XX, care presupune că Ucraina pentru a câta G. Kolodko de la sfârșitul sec. XX, care presupune că Ucraina pentru a câta

oară se afl ă la răscrucea istoriei.oară se afl ă la răscrucea istoriei.

Ținem să menționăm că dispariţia inopinată a unui pol a generat replieri Ținem să menționăm că dispariţia inopinată a unui pol a generat replieri

geostrategice atât în plan numeric, cât și sub aspecte calitative ale stării rela-geostrategice atât în plan numeric, cât și sub aspecte calitative ale stării rela-

ţiilor internaţionale. Este de precizat că majoritatea absolută a cercetătorilor ţiilor internaţionale. Este de precizat că majoritatea absolută a cercetătorilor

științifi ci și a analiștilor ruși în domeniu pun semnul egalității între noțiunile științifi ci și a analiștilor ruși în domeniu pun semnul egalității între noțiunile

„pol” și „centru de putere”, asemenea calitate fi ind atrbuită actorilor majori, „pol” și „centru de putere”, asemenea calitate fi ind atrbuită actorilor majori,

care dispun de potenţial, voinţă și capacitate de a reglementa procesele mon-care dispun de potenţial, voinţă și capacitate de a reglementa procesele mon-

diale, pe când elaborările de sorginte americană înscriu „polului” un statut diale, pe când elaborările de sorginte americană înscriu „polului” un statut

organizatoric mai înalt. A. Bogaturov și E. Batalov fac puţinele excepţii de la organizatoric mai înalt. A. Bogaturov și E. Batalov fac puţinele excepţii de la

linia magistrală din cadrul știinţei rusești de specialitate, plasând „polul” pe linia magistrală din cadrul știinţei rusești de specialitate, plasând „polul” pe

o treaptă calitativ superioară în comparație cu „centrul de putere”. T. Șakleina o treaptă calitativ superioară în comparație cu „centrul de putere”. T. Șakleina

subliniază că A. Bogaturov rămâne adept al terminologiei precedente și se subliniază că A. Bogaturov rămâne adept al terminologiei precedente și se

înscrie în cercul apologeților diferitor variante ale americano-centrismului, înscrie în cercul apologeților diferitor variante ale americano-centrismului,

considerând justifi cată categoria „policentrism” pe care a introdus-o, în timp considerând justifi cată categoria „policentrism” pe care a introdus-o, în timp

ce E. Batalov exprimă părerea că în lumea postbipolară în general nu există ce E. Batalov exprimă părerea că în lumea postbipolară în general nu există

nici un pol, lumea nefi ind nici unipolară, nici multipolară, din cauza că „po-nici un pol, lumea nefi ind nici unipolară, nici multipolară, din cauza că „po-

lurile, prin esenţa lor, nu se dovedesc a fi altceva decât subsisteme contrare lurile, prin esenţa lor, nu se dovedesc a fi altceva decât subsisteme contrare

de nivel mondial, ele formează punctele extreme ale axei globale pe care se de nivel mondial, ele formează punctele extreme ale axei globale pe care se

menţine sistemul-lume, reprezintă diferite civilizaţii și întruchipează diverse menţine sistemul-lume, reprezintă diferite civilizaţii și întruchipează diverse

orientări valorice și de idei, sunt simetrice și pot fi măsurate prin potenţialul orientări valorice și de idei, sunt simetrice și pot fi măsurate prin potenţialul

disponibil, situație care le permite să se echilibreze mutual, fi ind concomitent disponibil, situație care le permite să se echilibreze mutual, fi ind concomitent

garanţi ai sistemului internațional și determinanţi ai regulilor jocului politic garanţi ai sistemului internațional și determinanţi ai regulilor jocului politic

de care trebuie să ţină cont toţi sau aproape toţi actorii prezenţi pe scena poli-de care trebuie să ţină cont toţi sau aproape toţi actorii prezenţi pe scena poli-

tică mondială. Relaţiile dintre poluri practic sunt edifi cate pe principiul atra-tică mondială. Relaţiile dintre poluri practic sunt edifi cate pe principiul atra-

gerii și respingerii reciproce, polurile au nevoie unul de altul pentru a păstra gerii și respingerii reciproce, polurile au nevoie unul de altul pentru a păstra

statu-quoul intern și extern, dar, totodată, urmăresc să se înlăture în calitate statu-quoul intern și extern, dar, totodată, urmăresc să se înlăture în calitate


7474

de concurenţi. Însă odată cu înlăturarea unui pol, celălalt dispare în regim de concurenţi. Însă odată cu înlăturarea unui pol, celălalt dispare în regim

expres, iar împreună cu acestea și sistemul internațional vechi, după cum expres, iar împreună cu acestea și sistemul internațional vechi, după cum

s-a produs la sfârșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990” [37, p. 55-56].s-a produs la sfârșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990” [37, p. 55-56].

Trăsătura esenţială a polarităţii, potrivit concluziilor lui E. Batalov, este opo-Trăsătura esenţială a polarităţii, potrivit concluziilor lui E. Batalov, este opo-

ziţia dintre două forţe determinante, lumea formată la sfârșitul sec. XX nu ziţia dintre două forţe determinante, lumea formată la sfârșitul sec. XX nu

este alta decât una „cu mai multe blocuri”, însă nici unul dintre acestea nu se este alta decât una „cu mai multe blocuri”, însă nici unul dintre acestea nu se

distinge prin caracteristici polare în raport cu altele: „lipsa polurilor” deloc distinge prin caracteristici polare în raport cu altele: „lipsa polurilor” deloc

nu exclude posibilitatea existenţei supraputerii și interacţiunii/confl ictului nu exclude posibilitatea existenţei supraputerii și interacţiunii/confl ictului

dintre blocuri cu potenţiale diferite, această asociaţie provizorie asociindu-se dintre blocuri cu potenţiale diferite, această asociaţie provizorie asociindu-se

cu o stare de instabilitate globală. cu o stare de instabilitate globală.

Tipul de confi gurație a sistemului internațional de la sfârșitul sec. XX a Tipul de confi gurație a sistemului internațional de la sfârșitul sec. XX a

fost numit de către A. Bogaturov „unipolaritate temperată”, în sensul că cea fost numit de către A. Bogaturov „unipolaritate temperată”, în sensul că cea

mai puternică ţară din lume nu dispune atât de posibilităţi de control strict mai puternică ţară din lume nu dispune atât de posibilităţi de control strict

asupra evenimentelor, cât de infl uenţă difi cil de contestat, iar polul ar prezen-asupra evenimentelor, cât de infl uenţă difi cil de contestat, iar polul ar prezen-

ta în sine o totalitate integră a unui cerc restrâns de state care sunt abilitate ta în sine o totalitate integră a unui cerc restrâns de state care sunt abilitate

cu reglementarea dezvoltării globale [35, p. 35-36]. Prin urmare, supoziţia cu reglementarea dezvoltării globale [35, p. 35-36]. Prin urmare, supoziţia

exprimată de către cercetătorul rus, dar și de alţi apologeţi ai unipolarităţii, în exprimată de către cercetătorul rus, dar și de alţi apologeţi ai unipolarităţii, în

special cei care se pronunţă pentru abordarea ei extinsă și acomodată la noile special cei care se pronunţă pentru abordarea ei extinsă și acomodată la noile

realităţi, se rezumă la ideea că liderul mondial nu dispune de un potenţial realităţi, se rezumă la ideea că liderul mondial nu dispune de un potenţial

sufi cient pentru a hotărî și a acţiona unilateral nu numai în problemele ce țin sufi cient pentru a hotărî și a acţiona unilateral nu numai în problemele ce țin

de dezvoltarea globală, dar și multe ecuaţii de nivel regional, fi ind nevoit să de dezvoltarea globală, dar și multe ecuaţii de nivel regional, fi ind nevoit să

coopereze, să-și asigure sprijinul din partea altor actori cu pondere impor-coopereze, să-și asigure sprijinul din partea altor actori cu pondere impor-

tantă, cu atât mai mult că nu poate fi pusă la îndoială ierarhia complexă în tantă, cu atât mai mult că nu poate fi pusă la îndoială ierarhia complexă în

interiorul acestui tip de structură.interiorul acestui tip de structură.

Confi guraţia unipolarităţii descrisă de A. Bogaturov conţine, mai degra-Confi guraţia unipolarităţii descrisă de A. Bogaturov conţine, mai degra-

bă, un pol și jumătate sau chiar două, dar cu precizarea că cel american îl depă-bă, un pol și jumătate sau chiar două, dar cu precizarea că cel american îl depă-

șește cu mult pe celălalt în condiţiile că Statele Unite ale Americii și Federația șește cu mult pe celălalt în condiţiile că Statele Unite ale Americii și Federația

Rusă au păstrat un decalaj consistent faţă de restul actorilor prin totalitatea Rusă au păstrat un decalaj consistent faţă de restul actorilor prin totalitatea

potențialelor militare de care dispun. În aceeași ordine de idei, contestând potențialelor militare de care dispun. În aceeași ordine de idei, contestând

însăși posibilitatea existenţei structurii unipolare a sistemului internaţional, însăși posibilitatea existenţei structurii unipolare a sistemului internaţional,

K. Waltz a exprimat opinia că în prima jumătate a anilor ’90, bipolaritatea s-a K. Waltz a exprimat opinia că în prima jumătate a anilor ’90, bipolaritatea s-a

menţinut, dar într-o formă modifi cată, din cauza că Rusia și-a păstrat capabi-menţinut, dar într-o formă modifi cată, din cauza că Rusia și-a păstrat capabi-

lităţile de contralovitură nucleară, poate să-și asigure securitatea și încă n-au lităţile de contralovitură nucleară, poate să-și asigure securitatea și încă n-au

apărut alte mari puteri. Folosind același argument, adică deţinerea armamen-apărut alte mari puteri. Folosind același argument, adică deţinerea armamen-

tului nuclear de către Statele Unite ale Americii și de Federația Rusă, „care tului nuclear de către Statele Unite ale Americii și de Federația Rusă, „care

constituie o forţă determinantă pentru pace”, J. Mearsheimer de asemenea constituie o forţă determinantă pentru pace”, J. Mearsheimer de asemenea

a invocat structura bipolară în Europa, aceasta s-a păstrat după încheierea a invocat structura bipolară în Europa, aceasta s-a păstrat după încheierea

războiului rece, pe când în Asia de Nord-Est s-a format un sistem multipolar războiului rece, pe când în Asia de Nord-Est s-a format un sistem multipolar


7575

echilibrat, a treia „mare putere relevantă” dovedindu-se a fi China, însă nici echilibrat, a treia „mare putere relevantă” dovedindu-se a fi China, însă nici

unauna nu „posedă însușirile unui hegemon potenţial”. Propunând în calitate de nu „posedă însușirile unui hegemon potenţial”. Propunând în calitate de

criteriu de departajare gradul de coeziune, A. Iakovlev deosebește Occiden-criteriu de departajare gradul de coeziune, A. Iakovlev deosebește Occiden-

tul monolit și restul lumii, alcătuită din componente autonome, din „poluri tul monolit și restul lumii, alcătuită din componente autonome, din „poluri

de semnifi caţie locală”, dar care nu sunt bine sudate prin conceperea priori-de semnifi caţie locală”, dar care nu sunt bine sudate prin conceperea priori-

tăţii supreme a intereselor comune și a formelor organizaţionale”, chiar dacă tăţii supreme a intereselor comune și a formelor organizaţionale”, chiar dacă

Rusia, India și China „real și potenţial se dovedesc a fi factori infl uenţi în ca-Rusia, India și China „real și potenţial se dovedesc a fi factori infl uenţi în ca-

drul sistemului relaţiilor internaţionale”. Totodată, cercetătorul este de părere drul sistemului relaţiilor internaţionale”. Totodată, cercetătorul este de părere

că evenimentele care au avut loc în Kosovo în primăvara-vara anului 1999 au că evenimentele care au avut loc în Kosovo în primăvara-vara anului 1999 au

demonstrat „inconsistenţa concepţiei lumii multipolare”, deoarece Occiden-demonstrat „inconsistenţa concepţiei lumii multipolare”, deoarece Occiden-

tul, acţionând ca un pol de putere mai mult sau mai puţin consolidat, se con-tul, acţionând ca un pol de putere mai mult sau mai puţin consolidat, se con-

trapunea efi cient în raport cu alte centre, inclusiv prin propagarea și imple-trapunea efi cient în raport cu alte centre, inclusiv prin propagarea și imple-

mentarea idealurilor democraţiei și ale pieţei pe care le împărtășește. Din altă mentarea idealurilor democraţiei și ale pieţei pe care le împărtășește. Din altă

perspectivă, evitând antiamericanismul descalifi cant, dar înscriindu-se în perspectivă, evitând antiamericanismul descalifi cant, dar înscriindu-se în

ordinea de aserțiuni ce vizează aspectele negative ale multipolarităţii, se pro-ordinea de aserțiuni ce vizează aspectele negative ale multipolarităţii, se pro-

nunţă și A. Bovin, care insistă că acest tip de structură se dovedește a fi , prin nunţă și A. Bovin, care insistă că acest tip de structură se dovedește a fi , prin

esenţă, o construcţie de caracter oligarhic, dat fi ind că puterea reală, expri-esenţă, o construcţie de caracter oligarhic, dat fi ind că puterea reală, expri-

mată prin posibilităţi reale de a infl uenţa decisiv evoluţia proceselor politice mată prin posibilităţi reale de a infl uenţa decisiv evoluţia proceselor politice

și economice internaţionale, va fi deţinută de oligarhia mondială a sec. XXI:și economice internaţionale, va fi deţinută de oligarhia mondială a sec. XXI:

„Formarea oligopoliei mondiale este inevitabilă și după toate probabilităţi-„Formarea oligopoliei mondiale este inevitabilă și după toate probabilităţi-

le, această etapă de dezvoltare a ordinii mondiale nu va putea fi depășită”le, această etapă de dezvoltare a ordinii mondiale nu va putea fi depășită”

[21, p. 180-181]. T. Șakleina din contra, nota că „pluralitatea/multipolarita-[21, p. 180-181]. T. Șakleina din contra, nota că „pluralitatea/multipolarita-

tea” nu diminuează valoarea și potenţialul unor ţări, nu le privează din drep-tea” nu diminuează valoarea și potenţialul unor ţări, nu le privează din drep-

turile de a promova politici în conformitate cu interesele lor naţionale, de a turile de a promova politici în conformitate cu interesele lor naţionale, de a

aspira și deţine rolul de răspundere mai mare în afacerile mondiale și, în plus, aspira și deţine rolul de răspundere mai mare în afacerile mondiale și, în plus,

policentrismul corespunde mai adecvat proceselor de globalizare, dat fi ind policentrismul corespunde mai adecvat proceselor de globalizare, dat fi ind

că ameninţările la adresa stabilităţii și supravieţuirii lumii sunt de caracter că ameninţările la adresa stabilităţii și supravieţuirii lumii sunt de caracter

mondial și pot fi soluţionate în baza abordării lor multilaterale.mondial și pot fi soluţionate în baza abordării lor multilaterale.

Vom menționa că disocierea accelerată a blocului sovietic i-a făcut pe Vom menționa că disocierea accelerată a blocului sovietic i-a făcut pe

unii cercetători să reactualizeze ideea „noului medievalism”. J. Friederich in-unii cercetători să reactualizeze ideea „noului medievalism”. J. Friederich in-

vocă prezenţa simultană a două logici organizaţionale afl ate în competiție: vocă prezenţa simultană a două logici organizaţionale afl ate în competiție:

sistemul naţional de state (universalismul politic) și economia transnaţiona-sistemul naţional de state (universalismul politic) și economia transnaţiona-

lă de piaţă (universalismul economic), iar A. Tanaka afi rmă că această per-lă de piaţă (universalismul economic), iar A. Tanaka afi rmă că această per-

spectivă nu trebuie asociată expres cu dezordinea și haosul, ci cu „o rețea spectivă nu trebuie asociată expres cu dezordinea și haosul, ci cu „o rețea

complexă de autorități suprapuse și loialități multiple” [38, p. 85-86]. Trebuie complexă de autorități suprapuse și loialități multiple” [38, p. 85-86]. Trebuie

de precizat că haosul, în accepția lui A. Tanaka, nu este unul clasic, ci unul de precizat că haosul, în accepția lui A. Tanaka, nu este unul clasic, ci unul

dinamic, care poate fi gestionat. Gradul de complexitate al datelor ce vizează dinamic, care poate fi gestionat. Gradul de complexitate al datelor ce vizează

problemele formării confi guraţiei ordinii mondiale și structurii sistemului problemele formării confi guraţiei ordinii mondiale și structurii sistemului

internaţional postrăzboi rece este amplifi cat de unele difi cultăţi esenţiale de internaţional postrăzboi rece este amplifi cat de unele difi cultăţi esenţiale de


7676

caracter conceptual-metodologic, în sensul că nu s-a ajuns la o opinie, cel caracter conceptual-metodologic, în sensul că nu s-a ajuns la o opinie, cel

puțin majoritară, cu privire la categoriile în care urmau să fi e descrise aceste puțin majoritară, cu privire la categoriile în care urmau să fi e descrise aceste

procese. Dacă s-a convenit că pe verticală „centrul” se asociază cu statele teh-procese. Dacă s-a convenit că pe verticală „centrul” se asociază cu statele teh-

nosferei, iar „periferia” este dependentă de ţările postindustriale și stratifi ca-nosferei, iar „periferia” este dependentă de ţările postindustriale și stratifi ca-

tă în interior, sub aspectul polarităţii, adică pe orizontală, au fost elaborate tă în interior, sub aspectul polarităţii, adică pe orizontală, au fost elaborate

mai multe variante ale „confi guraţiei geometrice a sistemului relaţiilor inter-mai multe variante ale „confi guraţiei geometrice a sistemului relaţiilor inter-

naţionale”, luările de poziție extinzîndu-se de la unipolaritatea hegemonică naţionale”, luările de poziție extinzîndu-se de la unipolaritatea hegemonică

până la pluripolaritatea compusă din mai multe centre reale sau potenţiale de până la pluripolaritatea compusă din mai multe centre reale sau potenţiale de

putere. Astfel, luând ca fond de referinţă, spre exemplu, mediul analitic ru-putere. Astfel, luând ca fond de referinţă, spre exemplu, mediul analitic ru-

sesc, remarcăm o diversitate de viziuni, cum ar fi : A. Obuhov a menționat că sesc, remarcăm o diversitate de viziuni, cum ar fi : A. Obuhov a menționat că

lumea este obiectiv multipolară, incluzând Statele Unite ale Americii, China, lumea este obiectiv multipolară, incluzând Statele Unite ale Americii, China,

Europa Occidentală și Japonia, la care se vor adăuga India și Brazilia, epoca Europa Occidentală și Japonia, la care se vor adăuga India și Brazilia, epoca

hegemoniilor devenind istorie și fără șanse de izbândă” [39, p. 22-23], iar hegemoniilor devenind istorie și fără șanse de izbândă” [39, p. 22-23], iar

I. Maximâcev a susținut că perioada postrăzboi rece sau astfel zis „postcon-I. Maximâcev a susținut că perioada postrăzboi rece sau astfel zis „postcon-

fruntaţională” a păstrat caracteristicile etapei precedente - cursa înarmărilor, fruntaţională” a păstrat caracteristicile etapei precedente - cursa înarmărilor,

măsuri economice de presiune, blocuri politico-militare, fi ind justifi cat ter-măsuri economice de presiune, blocuri politico-militare, fi ind justifi cat ter-

menul „postbipolaritate” [40, p. 18-19]. Aceeași varietate de concepţii este menul „postbipolaritate” [40, p. 18-19]. Aceeași varietate de concepţii este

atestată și în alte spaţii de investigații științifi ce, precum în cel american.atestată și în alte spaţii de investigații științifi ce, precum în cel american.

Zb. Brzezinski și W. Wohlforth au invocat unipolaritatea materializată prin Zb. Brzezinski și W. Wohlforth au invocat unipolaritatea materializată prin

supremaţia Statelor Unite ale Americii, K. Waltz și, într-o anumită măsură, supremaţia Statelor Unite ale Americii, K. Waltz și, într-o anumită măsură,

J. Mearsheimer au considerat că bipolaritatea s-a păstrat într-o formă asime-J. Mearsheimer au considerat că bipolaritatea s-a păstrat într-o formă asime-

trică, dat fi ind că dilema securităţii n-a dispărut, în timp ce H. Kissinger a trică, dat fi ind că dilema securităţii n-a dispărut, în timp ce H. Kissinger a

indicat asupra multipolarităţii, defi nind câteva centre majore de putere.indicat asupra multipolarităţii, defi nind câteva centre majore de putere.

În opinia noastră, cel puţin într-un viitor mediu în structura geopolitică În opinia noastră, cel puţin într-un viitor mediu în structura geopolitică

a sistemului internațional postrăzboi rece ar putea avea loc noi transformări a sistemului internațional postrăzboi rece ar putea avea loc noi transformări

care ar confi rma tendința actorilor majori, ce determină evoluția evenimente-care ar confi rma tendința actorilor majori, ce determină evoluția evenimente-

lor internaționale, spre multipolarism, în contextul că marile puteri care s-au lor internaționale, spre multipolarism, în contextul că marile puteri care s-au

profi lat geopolitic în perioada postbipolară vor contesta supremația Statelor profi lat geopolitic în perioada postbipolară vor contesta supremația Statelor

Unite ale Americii, asigurându-și parametrii necesari unui statut de „pol”.Unite ale Americii, asigurându-și parametrii necesari unui statut de „pol”.

V. Juc precizează că evenimentele din 11 septembrie 2001 au demonstrat V. Juc precizează că evenimentele din 11 septembrie 2001 au demonstrat

elocvent vulnerabilitatea Statelor Unite ale Americii și, gradul relativ sporit elocvent vulnerabilitatea Statelor Unite ale Americii și, gradul relativ sporit

de insecuritate, cu atât mai mult că în condiţiile bipolarităţii supraputerile de insecuritate, cu atât mai mult că în condiţiile bipolarităţii supraputerile

n-au fost supuse atacurilor într-o asemenea manieră directă. Celelalte puteri n-au fost supuse atacurilor într-o asemenea manieră directă. Celelalte puteri

majore nominalizate real sau potenţial la calitate de supraputere, actualmen-majore nominalizate real sau potenţial la calitate de supraputere, actualmen-

te, se confruntă cu diferite handicapuri pe care încearcă să le depășească, ele te, se confruntă cu diferite handicapuri pe care încearcă să le depășească, ele

fi ind de factură politico-militară și cultural-civilizaţională (Japonia), socială fi ind de factură politico-militară și cultural-civilizaţională (Japonia), socială

și politico-ideologică (China), georeligioasă și socială (India), geolingvistică și și politico-ideologică (China), georeligioasă și socială (India), geolingvistică și

socială (Brazilia), geopolitică și economică (Federația Rusă), instituţional-in-socială (Brazilia), geopolitică și economică (Federația Rusă), instituţional-in-


7777

tegraţionistă în cadrul Uniunii Europene (Germania și Franţa) [38, p. 87], tegraţionistă în cadrul Uniunii Europene (Germania și Franţa) [38, p. 87],

iar situația Marii Britanii urmând să fi e clarifi cată cel puțun într-un termen iar situația Marii Britanii urmând să fi e clarifi cată cel puțun într-un termen

mediu dmediu după ieșirea din Uniunea Europeană.upă ieșirea din Uniunea Europeană.

V. Juc este de părere că Federația Rusă riscă să rămână fără aliaţi în Europa V. Juc este de părere că Federația Rusă riscă să rămână fără aliaţi în Europa

sau, în cel mai bun caz, să întrunească doar câţiva sateliţi, prin Uniunea Eurasi-sau, în cel mai bun caz, să întrunească doar câţiva sateliţi, prin Uniunea Eurasi-

atică, principalele cauze fi ind memoria istorică provenită din trecutul socialist, atică, principalele cauze fi ind memoria istorică provenită din trecutul socialist,

expansionismul proimperial din perioada posttotalitară și sancțiunile impuse expansionismul proimperial din perioada posttotalitară și sancțiunile impuse

în urma declanșării confl ictului din Ucraina, inclusiv anexarea Crimeii: nu este în urma declanșării confl ictului din Ucraina, inclusiv anexarea Crimeii: nu este

întâmplător că majoritatea absolută a ţărilor postsocialiste de pe continent se afl ă întâmplător că majoritatea absolută a ţărilor postsocialiste de pe continent se afl ă

deja în sferele de infl uenţă europeană și euroatlantică, realizând replieri geostra-deja în sferele de infl uenţă europeană și euroatlantică, realizând replieri geostra-

tegice semnifi cative la nivel regional. Cofl ictul armat din Ucraina a demonstrat tegice semnifi cative la nivel regional. Cofl ictul armat din Ucraina a demonstrat

că Federația Rusă, pe de o parte, practic rămâne un actor important, date fi ind că Federația Rusă, pe de o parte, practic rămâne un actor important, date fi ind

resursele disponibile de hidrocarburi și capacitățile militare, iar pe de alta, este resursele disponibile de hidrocarburi și capacitățile militare, iar pe de alta, este

izolată de „clubul marilor puteri” prin transformarea Grupului 8 în Grupul 7 și izolată de „clubul marilor puteri” prin transformarea Grupului 8 în Grupul 7 și

impunerea măsurilor punctate. Însă această situație nu înseamnă întoarcerea la impunerea măsurilor punctate. Însă această situație nu înseamnă întoarcerea la

bipolaritate, ci ține de reconfi gurări în spațiul est-european, dar antrenând re-bipolaritate, ci ține de reconfi gurări în spațiul est-european, dar antrenând re-

percusiuni globale. Implicarea în confl ictul din Siria denotă că Federația Rusă percusiuni globale. Implicarea în confl ictul din Siria denotă că Federația Rusă

urmărește să-și schimbe statutul internațional, însă acțiunile de autoizolare, cu urmărește să-și schimbe statutul internațional, însă acțiunile de autoizolare, cu

precădere de lumea europeană, și de izolare de către actorii majori continuăprecădere de lumea europeană, și de izolare de către actorii majori continuă

[34, p. 181-182]. [34, p. 181-182].

Considerăm, că procesele complexe de reconfi gurare a structurii geopo-Considerăm, că procesele complexe de reconfi gurare a structurii geopo-

litice a sistemului internațional postrăzboi rece se afl ă într-o dimanică per-litice a sistemului internațional postrăzboi rece se afl ă într-o dimanică per-

manentă, deoarece sunt determinate de evoluția redimensionării arhitecturii manentă, deoarece sunt determinate de evoluția redimensionării arhitecturii

geopolitice mondiale care se perindează în perioade de la confl ict la coope-geopolitice mondiale care se perindează în perioade de la confl ict la coope-

rare și viceversa în cadrul evoluției de intensifi care sau de diminuare a rela-rare și viceversa în cadrul evoluției de intensifi care sau de diminuare a rela-

țiilor geopolitice dintre actorii majori. Prin umare, putem constata că siste-țiilor geopolitice dintre actorii majori. Prin umare, putem constata că siste-

mul internațional postrăzboi rece în linii mari s-a defi nitivat către anul 2014. mul internațional postrăzboi rece în linii mari s-a defi nitivat către anul 2014.

Prima perioadă practic a luat sfârșit, an în care evenimentele din Ucraina au Prima perioadă practic a luat sfârșit, an în care evenimentele din Ucraina au

impulsionat începerea celei de a doua etapă a perioadei de dezvoltare a sis-impulsionat începerea celei de a doua etapă a perioadei de dezvoltare a sis-

temului internațional postrăzboi rece. Timpul care s-a scurs de la încheierea temului internațional postrăzboi rece. Timpul care s-a scurs de la încheierea

războiului rece n-a cuprins decât două decenii și n-a inclus durata medie de războiului rece n-a cuprins decât două decenii și n-a inclus durata medie de

existență a unei generații, indicator utilizat ca unitate cronologică convenți-existență a unei generații, indicator utilizat ca unitate cronologică convenți-

onală pentru cercetarea derulării proceselor internaționale, prioritară pentru onală pentru cercetarea derulării proceselor internaționale, prioritară pentru

analiza politicii internaționale. analiza politicii internaționale.

Așadar, relațiile internaționale, fi ind spațiu al cooperării și confl ictului, se Așadar, relațiile internaționale, fi ind spațiu al cooperării și confl ictului, se

caracterizează printr-un grad relativ înalt de eterogenitate geopolitică din cau-caracterizează printr-un grad relativ înalt de eterogenitate geopolitică din cau-

za diversifi cării prin descentralizare și extindere a listei actorilor internaționali za diversifi cării prin descentralizare și extindere a listei actorilor internaționali

și a interdependenței globale, amplifi cată de transnaționalizare și revoluția și a interdependenței globale, amplifi cată de transnaționalizare și revoluția

informaționalăinformațională. Sistemul internațional postrăzboi rece s-a format într-un . Sistemul internațional postrăzboi rece s-a format într-un


7878

mediu descentralizat, alinear și sinergetic, dată fi ind extinderea numărului de mediu descentralizat, alinear și sinergetic, dată fi ind extinderea numărului de

participanți ai procesului colectiv de adoptare a deciziilor la nivel internațio-participanți ai procesului colectiv de adoptare a deciziilor la nivel internațio-

nal, chiar și în condițiile polarității și stratifi cării. Statele naționale și organi-nal, chiar și în condițiile polarității și stratifi cării. Statele naționale și organi-

zațiile internaționale guvernamentale continuă să dețină calitatea de cei mai zațiile internaționale guvernamentale continuă să dețină calitatea de cei mai

importanți și mai infl uenți actori internaționali, în timp ce în lista actorilor importanți și mai infl uenți actori internaționali, în timp ce în lista actorilor

transnaționali pozițiile de lideri revenind corporațiilor transnaționale și mișcă-transnaționali pozițiile de lideri revenind corporațiilor transnaționale și mișcă-

rilor teroriste. În contextul evenimentelor din Ucraina și din Siria, modelul sis-rilor teroriste. În contextul evenimentelor din Ucraina și din Siria, modelul sis-

temului internațional postrăzboi rece este supus unor tentative geopolitice de temului internațional postrăzboi rece este supus unor tentative geopolitice de

a fi schimbat, dat fi ind că un actor major, Federația Rusă, formator de sistem, a fi schimbat, dat fi ind că un actor major, Federația Rusă, formator de sistem,

pune la îndoială tiparul geopolitic stabilit și consolidat la începutul sec. XXI.pune la îndoială tiparul geopolitic stabilit și consolidat la începutul sec. XXI.

În concluzie vom sublinia că aranjamente din cadrul sistemului inter-În concluzie vom sublinia că aranjamente din cadrul sistemului inter-

naţional sunt determinate de structura geopolitică a sistemului și de trăsă-naţional sunt determinate de structura geopolitică a sistemului și de trăsă-

turile mediului internaţional, care este: un proces, din cauza că se manifestă turile mediului internaţional, care este: un proces, din cauza că se manifestă

prin succedarea în plan istoric a diferitor confi guraţii geopolitice ale relaţii-prin succedarea în plan istoric a diferitor confi guraţii geopolitice ale relaţii-

lor internaţionale; este o stare, deoarece se exprimă în forma unor interese lor internaţionale; este o stare, deoarece se exprimă în forma unor interese

și valori internaționale sau naționale, cuprinzând totalitatea actorilor care și valori internaționale sau naționale, cuprinzând totalitatea actorilor care

prin acţiunile și interacţiunile lor formează structura. Mai multe teorii ale prin acţiunile și interacţiunile lor formează structura. Mai multe teorii ale

sistemelor internaționale atribuie structurii, acestui element abstract, rolul sistemelor internaționale atribuie structurii, acestui element abstract, rolul

defi nitoriu, însă tradițiile realiste sunt preocupate preponderent de dimensi-defi nitoriu, însă tradițiile realiste sunt preocupate preponderent de dimensi-

unea ei politică/geopolitică, iar elaborările neomarxiste se canalizează pe as-unea ei politică/geopolitică, iar elaborările neomarxiste se canalizează pe as-

pecte economice, puține fi ind intențiile de a le integra. Vom sublinia că V. Juc pecte economice, puține fi ind intențiile de a le integra. Vom sublinia că V. Juc

se declară convins în structura determinantă a sistemului internaţional care se declară convins în structura determinantă a sistemului internaţional care

refl ectă și condiţionează diferite tipuri de confi guraţii ale ordinii mondiale, refl ectă și condiţionează diferite tipuri de confi guraţii ale ordinii mondiale,

iar schimbările s-au produs, ca regulă, prin războaie. Sfârșitul lumii bipolare iar schimbările s-au produs, ca regulă, prin războaie. Sfârșitul lumii bipolare

a pus sub semnul întrebării mai multe aserțiuni teoretice considerate drept a pus sub semnul întrebării mai multe aserțiuni teoretice considerate drept

axiomatice în trecut, precum „schimbarea de sistem se produce prin război”, axiomatice în trecut, precum „schimbarea de sistem se produce prin război”,

și a provocat discuţii controverse privind tipul de structură a sistemului in-și a provocat discuţii controverse privind tipul de structură a sistemului in-

ternaţional și la confi guraţia ordinii mondiale afl ată în proces de reclădire ternaţional și la confi guraţia ordinii mondiale afl ată în proces de reclădire

[41, p. 113]. În condițiile ierarhiei globale managementul sistemului inter-[41, p. 113]. În condițiile ierarhiei globale managementul sistemului inter-

național postrăzboi rece este asigurat de actorii majori, în contextul că hege-național postrăzboi rece este asigurat de actorii majori, în contextul că hege-

monia sectorială este realizată nu numai de state, dar mai ales de asociațiile monia sectorială este realizată nu numai de state, dar mai ales de asociațiile

lor comercial-economice, corporațiile multinaționale și de piețele fi nanciare lor comercial-economice, corporațiile multinaționale și de piețele fi nanciare

globale, cu precizarea că primele două ocupă numai anumite segmente ale globale, cu precizarea că primele două ocupă numai anumite segmente ale

economiei, iar infl uența ultimelor este cu adevărat globală. Asigurarea secu-economiei, iar infl uența ultimelor este cu adevărat globală. Asigurarea secu-

rității internaționale și menținerea păcii continuă să rămână cauza actorilor rității internaționale și menținerea păcii continuă să rămână cauza actorilor

majori și a alianțelor politico-militare, contrar mai multor supoziții, ambii majori și a alianțelor politico-militare, contrar mai multor supoziții, ambii

subiecți și-au păstrat tendința de a-și extinde sferele de infl uență geopolitică, subiecți și-au păstrat tendința de a-și extinde sferele de infl uență geopolitică,

astfel determinând rolul factorului politico-militar care nu și-a pierdut deci-astfel determinând rolul factorului politico-militar care nu și-a pierdut deci-

siv din relevanță.siv din relevanță.


7979

2.2. TR ANSFORMĂRILE GEOPOLIT ICE REGIONALE TR ANSFORMĂRILE GEOPOLIT ICE REGIONALE DIN EUROPA DE SUD-EST DIN EUROPA DE SUD-EST DUPĂ ÎNCHEIEREA R ĂZBOIULUI RECEDUPĂ ÎNCHEIEREA R ĂZBOIULUI RECE

În acest capitol sunt supuse cercetării procesele transformării geopoli-În acest capitol sunt supuse cercetării procesele transformării geopoli-

tice regionale din Europa de Sud-Est după încheierea războiului rece și de tice regionale din Europa de Sud-Est după încheierea războiului rece și de

afi rmare geopolitică a Republicii Moldova în perioada postrăzboi rece în afi rmare geopolitică a Republicii Moldova în perioada postrăzboi rece în

condițiile determinării stabilității mediului securității regionale din Euro-condițiile determinării stabilității mediului securității regionale din Euro-

pa de Sud-Est de către nivelul de rivalitate geopolitică dintre marile puteri. pa de Sud-Est de către nivelul de rivalitate geopolitică dintre marile puteri.

Primul subcapitol include investigarea particularităților situației geopolitice Primul subcapitol include investigarea particularităților situației geopolitice

regionale din Europa de Sud-Est și analiza reconturării mediului securității regionale din Europa de Sud-Est și analiza reconturării mediului securității

regionale care este determinată de relațiile de securitate dintre marile puteri, regionale care este determinată de relațiile de securitate dintre marile puteri,

exercitând și un impact asupra securității naționale a statelor din regiune. Al exercitând și un impact asupra securității naționale a statelor din regiune. Al

doilea subcapitol cuprinde analiza procesului de afi rmare geopolitică a Re-doilea subcapitol cuprinde analiza procesului de afi rmare geopolitică a Re-

publicii Moldova, fi ind identifi cate oportunitățile și constrângerile de asigu-publicii Moldova, fi ind identifi cate oportunitățile și constrângerile de asigu-

rare a securității naționale, evidențiind necesitatea modifi cării statutului de rare a securității naționale, evidențiind necesitatea modifi cării statutului de

neutralitate permanentă ca factor de consolidare a dimensiunii geopolitice în neutralitate permanentă ca factor de consolidare a dimensiunii geopolitice în

contracararea provocărilor de ordin geopolitic la adresa securității naționale contracararea provocărilor de ordin geopolitic la adresa securității naționale

a Republicii Moldova. a Republicii Moldova.

2.1. 2.1. Situaţia geopolitică regională din Europa de Sud-Est în contextul Situaţia geopolitică regională din Europa de Sud-Est în contextul reconturării mediului securității regionalereconturării mediului securității regionale

Relațiile geopolitice dintre marile puteri pentru dominația regiunii Eu-Relațiile geopolitice dintre marile puteri pentru dominația regiunii Eu-

ropei de Sud-Est au fost întotdeauna determinate de interesele geostrategice ropei de Sud-Est au fost întotdeauna determinate de interesele geostrategice

de a constitui o de a constitui o zonă-tamponzonă-tampon menită să separe sferele de infl uență geopoliti- menită să separe sferele de infl uență geopoliti-

că pentru a le proteja. Actualmente, confruntările geopolitice în competiția că pentru a le proteja. Actualmente, confruntările geopolitice în competiția

globală a marilor puteri pentru supremația Europei de Sud-Est sunt trans-globală a marilor puteri pentru supremația Europei de Sud-Est sunt trans-

formate în procese integraționiste cu apartenența la Uniunea Europenă, formate în procese integraționiste cu apartenența la Uniunea Europenă,

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, pe de o parte, sau Comunita-Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, pe de o parte, sau Comunita-

tea Statelor Independente, Uniunea Euroasiatică, Uniunea Economică Eu-tea Statelor Independente, Uniunea Euroasiatică, Uniunea Economică Eu-

roasiatică, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, pe de altă parte, roasiatică, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, pe de altă parte,

care rămân a fi importante și pot fi considerate o necesitate pentru edifi ca-care rămân a fi importante și pot fi considerate o necesitate pentru edifi ca-

rea acțiunilor de asigurare a unui nivel înalt al mediului de securitate regi-rea acțiunilor de asigurare a unui nivel înalt al mediului de securitate regi-

onală, ce poate fi infl uențat de provocările externe provenite din alte spații onală, ce poate fi infl uențat de provocările externe provenite din alte spații


8080

de interese. V. Naumescu susține, conform supozițiilor lui H. Mackinder,de interese. V. Naumescu susține, conform supozițiilor lui H. Mackinder,

N. N. Spykman, Spykman, F. RatzelF. Ratzel, , R. KjellenR. Kjellen și și K. Haushofer,K. Haushofer, că de-a lungul timpului, de la că de-a lungul timpului, de la

teoria geopolitică a teoria geopolitică a pivotului geografi c al istorieipivotului geografi c al istoriei, considerată esențială pentru , considerată esențială pentru

controlul masei continentale eurasiatice controlul masei continentale eurasiatice HeartlandHeartland, iar mai târziu , iar mai târziu RimlandRimland, ,

până la până la Drang nach OstenDrang nach Osten al germanilor afl ați în identifi carea al germanilor afl ați în identifi carea LebensraumLebensraum-

ului (spațiul vital), ori ului (spațiul vital), ori zona-tamponzona-tampon pe care o promovează Federația Rusă în pe care o promovează Federația Rusă în

prezent, Europa de Sud-Est va rămâne o parte componentă a Europei de Est prezent, Europa de Sud-Est va rămâne o parte componentă a Europei de Est

pe scena unei competiții geopolitice dintre marile puteri pentru expansiune pe scena unei competiții geopolitice dintre marile puteri pentru expansiune

geostrategică și infl uență de putere [1, p. 14-15]. geostrategică și infl uență de putere [1, p. 14-15].

Politica externă ale marilor puteri, fundamentată pe acțiuni de identifi -Politica externă ale marilor puteri, fundamentată pe acțiuni de identifi -

care, promovare și protejare a intereselor geopolitice, determină conjunctura care, promovare și protejare a intereselor geopolitice, determină conjunctura

geopolitică regională și infl uențează mediul de securitate în diverse regiuni geopolitică regională și infl uențează mediul de securitate în diverse regiuni

ale spaţiului mondial. Concentrarea asupra unei regiuni geostrategice a inte-ale spaţiului mondial. Concentrarea asupra unei regiuni geostrategice a inte-

reselor mai multor actori internaţionali în scopul transformării acesteia într-reselor mai multor actori internaţionali în scopul transformării acesteia într-

o zonă de interes și, ulterior, în sferă de infl uenţă, inevitabil duce la o rivalitate o zonă de interes și, ulterior, în sferă de infl uenţă, inevitabil duce la o rivalitate

acerbă dintre marile puteri în spaţiul geopolitic contemporan. Aceste procese acerbă dintre marile puteri în spaţiul geopolitic contemporan. Aceste procese

concurenţiale de impact geopolitic se răsfrâng eminamente ca repercusiuni concurenţiale de impact geopolitic se răsfrâng eminamente ca repercusiuni

de redimensionare a relaţiilor de cooperare dintre marile puteri reconfi gu-de redimensionare a relaţiilor de cooperare dintre marile puteri reconfi gu-

rând structura complexului de securitate regională, totodată, determinând rând structura complexului de securitate regională, totodată, determinând

și nivelul de funcționare a sistemelor de asigurare a securității naţionale ale și nivelul de funcționare a sistemelor de asigurare a securității naţionale ale

statelor din regiune în care au loc asemenea evenimente geopolitice. statelor din regiune în care au loc asemenea evenimente geopolitice.

Prăbușirea sistemului internațional bipolar a determinat o nouă Prăbușirea sistemului internațional bipolar a determinat o nouă

confi gurație a raporturilor de forțe ale marilor puteri în Europa de Sud-Est, confi gurație a raporturilor de forțe ale marilor puteri în Europa de Sud-Est,

suprimând vechea hartă geopolitică a securității regionale și edifi când o nouă suprimând vechea hartă geopolitică a securității regionale și edifi când o nouă

arhitectură a evoluției relațiilor internaționale. Importanța geopolitică a Eu-arhitectură a evoluției relațiilor internaționale. Importanța geopolitică a Eu-

ropei de Sud-Est a fost întotdeauna actuală. Această regiune reprezintă și ropei de Sud-Est a fost întotdeauna actuală. Această regiune reprezintă și

în prezent confl uența intereselor geopolitice ale marilor puteri, miza fi ind în prezent confl uența intereselor geopolitice ale marilor puteri, miza fi ind

dominația Europei de Est și a spațiului geostrategic ponto-caspic pentru exer-dominația Europei de Est și a spațiului geostrategic ponto-caspic pentru exer-

citarea infl uenței geopolitice în zonele adiacentecitarea infl uenței geopolitice în zonele adiacente, cum ar fi : regiunea de Vest a , cum ar fi : regiunea de Vest a

spațiului postsovietic, Caucazul și Orientul Mijlociu. Relevanța geopolitică a spațiului postsovietic, Caucazul și Orientul Mijlociu. Relevanța geopolitică a

regiunii Europa de Sud-Est este caracterizată de următorii factori: regiunii Europa de Sud-Est este caracterizată de următorii factori: se găsește se găsește

la confl uenţa a șapte regiuni de mare importanţă geopolitică: Europa Cen-la confl uenţa a șapte regiuni de mare importanţă geopolitică: Europa Cen-

trală, Europa de Est, Europa de Sud, Asia Mică, Orientul Apropiat, spațiul trală, Europa de Est, Europa de Sud, Asia Mică, Orientul Apropiat, spațiul

pontic și spațiul mediteraneean; este poziţionată aproape de zona confl ictua-pontic și spațiul mediteraneean; este poziţionată aproape de zona confl ictua-

lă a Orientului Apropiat; formează un segment al frontierelor de Sud-Est ale lă a Orientului Apropiat; formează un segment al frontierelor de Sud-Est ale

Uniunii Europene și de Sud-Est ale Organizației Tratatului Atlanticului de Uniunii Europene și de Sud-Est ale Organizației Tratatului Atlanticului de

Nord; țările din estul acestei regiuni sunt state limitrofe ale spațiului pontic, Nord; țările din estul acestei regiuni sunt state limitrofe ale spațiului pontic,


8181

în cadrul căruia mai multe state se confruntă cu în cadrul căruia mai multe state se confruntă cu războiul hibridrăzboiul hibrid pe teritoriile pe teritoriile

sale declanșat de Federaţia Rusă, acestea fi e că se afl ă într-o stare „înghețată”, sale declanșat de Federaţia Rusă, acestea fi e că se afl ă într-o stare „înghețată”,

fi e într-o stare „fi erbinte”, care s-au soldat cu apariția regiunilor secesioniste fi e într-o stare „fi erbinte”, care s-au soldat cu apariția regiunilor secesioniste

sau chiar cu pierderi de teritoriu prin anexare; deține controlul asupra Strâm-sau chiar cu pierderi de teritoriu prin anexare; deține controlul asupra Strâm-

torii Bosfor și Dardanele, care reprezintă unica poartă de ieșire la Oceanul torii Bosfor și Dardanele, care reprezintă unica poartă de ieșire la Oceanul

Planetar pentru statele limitrofe ale spațiului pontic; este conectată la axa Planetar pentru statele limitrofe ale spațiului pontic; este conectată la axa

energetică Asia Centrală – Marea Caspică – Caucazul de Sud – Marea Neagră energetică Asia Centrală – Marea Caspică – Caucazul de Sud – Marea Neagră

și este străbătută de diverse rute energetice ce asigură cu hidrocarburi statele și este străbătută de diverse rute energetice ce asigură cu hidrocarburi statele

europene sau prin care se preconizează construcția altor proiecte energetice europene sau prin care se preconizează construcția altor proiecte energetice

pentru transportul petrolului caspic și al celui din zona Asiei Centrale, sau pentru transportul petrolului caspic și al celui din zona Asiei Centrale, sau

a gazelor din Orientul Mijlociu spre consumatorii din Occident; include un a gazelor din Orientul Mijlociu spre consumatorii din Occident; include un

important număr de porturi militare și civile; este mediu propice pentru co-important număr de porturi militare și civile; este mediu propice pentru co-

operarea economică, militară și culturală și deţine un potenţial demografi c și operarea economică, militară și culturală și deţine un potenţial demografi c și

economic foarte important pentru Europa [2, p. 422-423]. economic foarte important pentru Europa [2, p. 422-423].

Noile transformări ale arhitecturii geopolitice regionale din Europa de Noile transformări ale arhitecturii geopolitice regionale din Europa de

Sud-Est exprimate, pe de o parte, prin evenimentele din Ucraina, care au Sud-Est exprimate, pe de o parte, prin evenimentele din Ucraina, care au

impulsionat replierea intereselor geostrategice ale Organizației Tratatului impulsionat replierea intereselor geostrategice ale Organizației Tratatului

Atlanticului de Nord și Federației Ruse, iar pe de altă parte, jocurile de pute-Atlanticului de Nord și Federației Ruse, iar pe de altă parte, jocurile de pute-

re marcate de eforturile statelor mici de a ieși din sferele de infl uenţă a unor re marcate de eforturile statelor mici de a ieși din sferele de infl uenţă a unor

state și de a intra în altele unde pot să-și promoveze pe deplin propriile in-state și de a intra în altele unde pot să-și promoveze pe deplin propriile in-

terese, precum și să-și asigure securitatea națională, a determinat reconfi gu-terese, precum și să-și asigure securitatea națională, a determinat reconfi gu-

rarea securității regionale. Abordarea fenomenului securității regionale, care rarea securității regionale. Abordarea fenomenului securității regionale, care

constituie structuri subsistemice de relații de securitate instituite de un grup constituie structuri subsistemice de relații de securitate instituite de un grup

de state situate geografi c în apropiere unele față de altele, duce la o mai bună de state situate geografi c în apropiere unele față de altele, duce la o mai bună

percepție a securității naționale a acestora. Subsistemele securității regionale percepție a securității naționale a acestora. Subsistemele securității regionale

provin din mecanismul prin care riscurile și amenințările, în special cele po-provin din mecanismul prin care riscurile și amenințările, în special cele po-

litice și militare, sunt cel mai puternic resimțite atunci când se manifestă pe litice și militare, sunt cel mai puternic resimțite atunci când se manifestă pe

o rază mai restrânsă. Conferirea unei identități ferme subsistemelor regiona-o rază mai restrânsă. Conferirea unei identități ferme subsistemelor regiona-

le determină edifi carea a două niveluri intermediare de analiză între sistem le determină edifi carea a două niveluri intermediare de analiză între sistem

și stat, acestea fi ind: subsistemele și modelul relațiilor dintre ele. Ideea de și stat, acestea fi ind: subsistemele și modelul relațiilor dintre ele. Ideea de

subsistem tradițional, cu un potențial pentru scopul analizei securității, este subsistem tradițional, cu un potențial pentru scopul analizei securității, este

noțiunea echilibrului de putere regională, care, în opinia lui B. Buzan, nu s-a noțiunea echilibrului de putere regională, care, în opinia lui B. Buzan, nu s-a

dovedit niciodată foarte utilă, deoarece a fost restrânsă la o singură dimen-dovedit niciodată foarte utilă, deoarece a fost restrânsă la o singură dimen-

siune – puterea, cu ajutorul căreia marile puteri au zdruncinat arhitectura siune – puterea, cu ajutorul căreia marile puteri au zdruncinat arhitectura

regională. Deși echilibrele regionale ale puterii funcționează, fi ind o trăsătură regională. Deși echilibrele regionale ale puterii funcționează, fi ind o trăsătură

substanțială a mediului de securitate, ele pot fi distorsionate de acțiunile glo-substanțială a mediului de securitate, ele pot fi distorsionate de acțiunile glo-

bale ale marilor puteri, dat fi ind faptul că nivelul de susceptibilitate în raport bale ale marilor puteri, dat fi ind faptul că nivelul de susceptibilitate în raport


8282

cu infl uențele externe este unul sporit cu infl uențele externe este unul sporit [2, p. 423].[2, p. 423].

Conceptul privind subsistemele regionale, abordat din perspectiva inte-Conceptul privind subsistemele regionale, abordat din perspectiva inte-

grării prin prisma idealistă și funcționalistă, au constituit preocupările lui grării prin prisma idealistă și funcționalistă, au constituit preocupările lui

B. Russett, L. Cantori și S. Spiegel despre fundamentarea integrării regio-B. Russett, L. Cantori și S. Spiegel despre fundamentarea integrării regio-

nale, întreprinzând și o încercare ambițioasă de a constitui un întreg cadru nale, întreprinzând și o încercare ambițioasă de a constitui un întreg cadru

comparativ la nivel regional pentru studiul relațiilor internaționale. În vi-comparativ la nivel regional pentru studiul relațiilor internaționale. În vi-

ziunea lor, este necesară excluderea nivelurilor de analiză a statului și sis-ziunea lor, este necesară excluderea nivelurilor de analiză a statului și sis-

temului în favoarea abordării conceptului de apropiere geografi că în sta-temului în favoarea abordării conceptului de apropiere geografi că în sta-

bilirea regiunilor și rolul subsistemelor regionale în relațiile internaționalebilirea regiunilor și rolul subsistemelor regionale în relațiile internaționale

[3, p. 234-245;[3, p. 234-245; 4, p. 320-328]. K. Kaiser acreditează supoziția că subsistemele re- 4, p. 320-328]. K. Kaiser acreditează supoziția că subsistemele re-

gionale sunt defi nite, în general, drept structuri de relații ce se desfășoară într-o gionale sunt defi nite, în general, drept structuri de relații ce se desfășoară într-o

oarecare proximitate geografi că și sunt caracterizate de un anumit grad de inten-oarecare proximitate geografi că și sunt caracterizate de un anumit grad de inten-

sitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicațisitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicați

[5, p. 86]. M. Brecher susține că pentru a fi considerat subsistem regional nu [5, p. 86]. M. Brecher susține că pentru a fi considerat subsistem regional nu

sunt sufi ciente doar structuri de relații, dar este necesară și recunoașterea aces-sunt sufi ciente doar structuri de relații, dar este necesară și recunoașterea aces-

tuia atât de către actorii implicați, cât și de către ceilalți actori internaționali tuia atât de către actorii implicați, cât și de către ceilalți actori internaționali

[6, p. 220]. Totodată, W. Agor și A. Suarez completează ideea lui M. Brecher, [6, p. 220]. Totodată, W. Agor și A. Suarez completează ideea lui M. Brecher,

identifi când numărul minim de actori pentru a forma o regiune, accentu-identifi când numărul minim de actori pentru a forma o regiune, accentu-

ând existența a trei subiecți internaționali, admițând și situații în care unele ând existența a trei subiecți internaționali, admițând și situații în care unele

supraputeri, împreună cu un alt stat vecin mai mic, formează un subsistem supraputeri, împreună cu un alt stat vecin mai mic, formează un subsistem

regional distinct [7, p. 163]. E. Adler și M. Barnett consideră că actorii sub-regional distinct [7, p. 163]. E. Adler și M. Barnett consideră că actorii sub-

sistemului regional pot fi nu doar statele naționale care păstrează monopolul sistemului regional pot fi nu doar statele naționale care păstrează monopolul

în acest domeniu, dar și diverse structuri, de la organizații și alianțe regionale în acest domeniu, dar și diverse structuri, de la organizații și alianțe regionale

până la comunități regionale de securitate și mișcări sociale sau revoluționare până la comunități regionale de securitate și mișcări sociale sau revoluționare

regionale [8, p. 53-62]. E. Haas și J. Nye afi rmă că, conceptul de subsistem regionale [8, p. 53-62]. E. Haas și J. Nye afi rmă că, conceptul de subsistem

regional se mai poate referi la procese de integrare regională și la fl uxuri regional se mai poate referi la procese de integrare regională și la fl uxuri

(economice și/sau societale), recurente și non-instituționalizate [9, p. 105]. (economice și/sau societale), recurente și non-instituționalizate [9, p. 105].

Conform lui K. Kaiser, încercările de a sistematiza varietatea de actori și de Conform lui K. Kaiser, încercările de a sistematiza varietatea de actori și de

interacțiune dintre ei în contextul evoluțiilor proceselor regionale s-a sol-interacțiune dintre ei în contextul evoluțiilor proceselor regionale s-a sol-

dat cu identifi carea unei structuri ce include următoarele elemente: subsis-dat cu identifi carea unei structuri ce include următoarele elemente: subsis-

teme regionale, subsisteme regionale transnaționale, subsisteme regionale teme regionale, subsisteme regionale transnaționale, subsisteme regionale

interguvernamentale, subsisteme regionale complexe integrate [5, p. 90-93]. interguvernamentale, subsisteme regionale complexe integrate [5, p. 90-93].

H. Morgenthau, R. Axelrod, R. Keohane, R. Jervis și T. Risse menționează H. Morgenthau, R. Axelrod, R. Keohane, R. Jervis și T. Risse menționează

importanța impactului pe care îl pot avea subsistemele regionale, lăsând pe importanța impactului pe care îl pot avea subsistemele regionale, lăsând pe

planul secund clasifi carea lor, acceptând faptul că relațiile regionale intergu-planul secund clasifi carea lor, acceptând faptul că relațiile regionale intergu-

vernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale, ceea ce vernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale, ceea ce

înseamnă că alianțele regionale pot crea fi e contra-alianțe, fi e imitatori de înseamnă că alianțele regionale pot crea fi e contra-alianțe, fi e imitatori de


8383

alianțe [9, p. 105]. R. Falk,alianțe [9, p. 105]. R. Falk, A. Bailes și A. Cottey consideră că subsistemele A. Bailes și A. Cottey consideră că subsistemele

regionale sunt mai degrabă complexe integrate decât strict interguvernamen-regionale sunt mai degrabă complexe integrate decât strict interguvernamen-

tale sau transnaționale și că dimensiunile de securitate sunt din ce în ce mai tale sau transnaționale și că dimensiunile de securitate sunt din ce în ce mai

strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional [9, p. 106]. strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional [9, p. 106].

În opinia lui M. Haas, ideea de subsistem regional, considerată subgrup În opinia lui M. Haas, ideea de subsistem regional, considerată subgrup

din sistemul internațional, reprezintă o viziune generală despre felul în care din sistemul internațional, reprezintă o viziune generală despre felul în care

ar putea fi defi nită regiunea, încercând cu M. Brecher să formuleze concepte ar putea fi defi nită regiunea, încercând cu M. Brecher să formuleze concepte

privind subsistemele subordonate, bazate pe noțiuni deosebit de largi des-privind subsistemele subordonate, bazate pe noțiuni deosebit de largi des-

pre ceea ce constituie o regiune [10, p. 100; 6, p. 225]. L. A. Ghica susține pre ceea ce constituie o regiune [10, p. 100; 6, p. 225]. L. A. Ghica susține

că, în cazul subsistemelor regionale, atenția era îndreptată, în special, asupra că, în cazul subsistemelor regionale, atenția era îndreptată, în special, asupra

posibilelor relații dintre nivelul național și cel regional, în cazul sistemelor posibilelor relații dintre nivelul național și cel regional, în cazul sistemelor

subordonate principalul obiect de studiu a fost dinamica relațiilor dintre subordonate principalul obiect de studiu a fost dinamica relațiilor dintre

sistemul internațional (sistem dominant) și subunitățile sale (sistem subor-sistemul internațional (sistem dominant) și subunitățile sale (sistem subor-

donat). Conform modelului teoretic, orice sistem subordonat reproduce, în donat). Conform modelului teoretic, orice sistem subordonat reproduce, în

mod necesar, confl ictul ideologic și problemele generate de bipolaritatea sis-mod necesar, confl ictul ideologic și problemele generate de bipolaritatea sis-

temului dominant, astfel că este sufi cientă înțelegerea dinamicii relațiilor ge-temului dominant, astfel că este sufi cientă înțelegerea dinamicii relațiilor ge-

ostrategice dintre supraputerile sistemului dominant pentru a descrie și pre-ostrategice dintre supraputerile sistemului dominant pentru a descrie și pre-

zice modul de comportament internațional în orice zonă de pe mapamond zice modul de comportament internațional în orice zonă de pe mapamond

[9, p. 106]. M. Brecher, la rândul său, specifi că existența mai multor grade de [9, p. 106]. M. Brecher, la rândul său, specifi că existența mai multor grade de

apropiere și relevanță pentru politica externă și de securitate a statelor din apropiere și relevanță pentru politica externă și de securitate a statelor din

sistemul subordonat cu supraputerile din sistemul dominant, care sunt reli-sistemul subordonat cu supraputerile din sistemul dominant, care sunt reli-

efate sub formă de cercuri concentrice, iar alteori în termeni dihotomici. In-efate sub formă de cercuri concentrice, iar alteori în termeni dihotomici. In-

diferent de modul de abordare, termenii cei mai frecvent folosiți sunt cei de diferent de modul de abordare, termenii cei mai frecvent folosiți sunt cei de

centru și periferie, care prin defi niție determină zona existenței a celor mai centru și periferie, care prin defi niție determină zona existenței a celor mai

importante amenințări de securitate regională, acestea fi ind în apropierea importante amenințări de securitate regională, acestea fi ind în apropierea

centrului, iar cele mai puțin importante afl ându-se într-o zonă periferică sau centrului, iar cele mai puțin importante afl ându-se într-o zonă periferică sau

chiar în afara sferei de interes. În opinia sa, dacă un stat afl at în zona perife-chiar în afara sferei de interes. În opinia sa, dacă un stat afl at în zona perife-

rică începe să genereze probleme de securitate, atunci el trebuie repoziționat rică începe să genereze probleme de securitate, atunci el trebuie repoziționat

într-o zonă mai centrală față de statul din punctul de vedere al căruia este într-o zonă mai centrală față de statul din punctul de vedere al căruia este

analizat sistemul subordonat [11, p. 118-120, 138]. În opinia sa, pentru majo-analizat sistemul subordonat [11, p. 118-120, 138]. În opinia sa, pentru majo-

ritatea statelor, subiectele de securitate și politică externă derivă din contex-ritatea statelor, subiectele de securitate și politică externă derivă din contex-

tul regional și că transferarea în plan regional a logicii sistemului dominant tul regional și că transferarea în plan regional a logicii sistemului dominant

poate duce la distorsionări în cercetarea relațiilor internaționale [6, p. 213]. poate duce la distorsionări în cercetarea relațiilor internaționale [6, p. 213].

B. Buzan este de părere că, în pofi da încercării de a investiga regiunea B. Buzan este de părere că, în pofi da încercării de a investiga regiunea

pe întreaga agendă a relațiilor internaționale în termenii subsistemului re-pe întreaga agendă a relațiilor internaționale în termenii subsistemului re-

gional și sistemului subordonat, edifi carea unui cadru comparativ detaliat gional și sistemului subordonat, edifi carea unui cadru comparativ detaliat

s-a dovedit a fi prea complexă și difi cilă pentru a rezolva o problemă regi-s-a dovedit a fi prea complexă și difi cilă pentru a rezolva o problemă regi-

onală, precum și a defi ni o noțiune a regiunii acceptată pe larg [12, p. 195].onală, precum și a defi ni o noțiune a regiunii acceptată pe larg [12, p. 195].


8484

W. Th ompson, de asemenea, constată lipsa de progres pe calea dezvoltăW. Th ompson, de asemenea, constată lipsa de progres pe calea dezvoltăriirii

oricărui suport teoretic epistemologic [13, p. 115]. Ulterior, M. Ayoob,oricărui suport teoretic epistemologic [13, p. 115]. Ulterior, M. Ayoob,

B. Buzan, G. Rizvi și O. Waever au eludat în procesul cercetării multe din B. Buzan, G. Rizvi și O. Waever au eludat în procesul cercetării multe din

difi cultățile cu care s-au confruntat predecesorii, focalizându-se asupra regi-difi cultățile cu care s-au confruntat predecesorii, focalizându-se asupra regi-

unilor în termenii relațiilor de securitate, realizând o abordare mai îngustă și unilor în termenii relațiilor de securitate, realizând o abordare mai îngustă și

mai fl exibilă cu o geneză mai fermă în realitățile relațiilor regionale decât cea mai fl exibilă cu o geneză mai fermă în realitățile relațiilor regionale decât cea

a integraționiștilor, considerând domeniul de securitate ca fi ind unul mai larg a integraționiștilor, considerând domeniul de securitate ca fi ind unul mai larg

decât domeniul puterii și având utila trăsătură de a încorpora o bună parte decât domeniul puterii și având utila trăsătură de a încorpora o bună parte

din percepțiile derivate din analiza puterii [12, p. 195]. B. Buzan reliefează în din percepțiile derivate din analiza puterii [12, p. 195]. B. Buzan reliefează în

defi nirea securității regionale elementul principal care trebuie să fi e adăugat defi nirea securității regionale elementul principal care trebuie să fi e adăugat

relațiilor de putere, insistând asupra modelului de amiciție și inimiciție, ce re-relațiilor de putere, insistând asupra modelului de amiciție și inimiciție, ce re-

zultă dintr-o varietate de probleme care nu puteau fi prevăzute printr-o sim-zultă dintr-o varietate de probleme care nu puteau fi prevăzute printr-o sim-

plă luare în considerație a distribuției puterii. În opinia sa, suplinind cerce-plă luare în considerație a distribuției puterii. În opinia sa, suplinind cerce-

tările securității regionale cu dimensiunea amiciție/inimiciție, acestea obțin tările securității regionale cu dimensiunea amiciție/inimiciție, acestea obțin

o viziune mai explicită a modelului relațional și a caracterului insecurității, o viziune mai explicită a modelului relațional și a caracterului insecurității,

altul decât cel oferit de abstracția brută a punctului de vedere al echilibrului altul decât cel oferit de abstracția brută a punctului de vedere al echilibrului

de putere. Pe această bază, subsistemele de securitate regională pot fi văzute de putere. Pe această bază, subsistemele de securitate regională pot fi văzute

în termenii unor modele de amiciție/inimiciție substanțial restrânse în anu-în termenii unor modele de amiciție/inimiciție substanțial restrânse în anu-

mite zone geografi ce, B. Buzan catalogându-le drept complexe de securitate mite zone geografi ce, B. Buzan catalogându-le drept complexe de securitate

pe care le defi nește ca un grup de state ale căror primordiale preocupări de pe care le defi nește ca un grup de state ale căror primordiale preocupări de

securitate le asociază sufi cient de îndeaproape, încât securitățile lor naționale securitate le asociază sufi cient de îndeaproape, încât securitățile lor naționale

să nu poată fi luate în considerare în mod realist separat una de alta. Comple-să nu poată fi luate în considerare în mod realist separat una de alta. Comple-

xele de securitate indică atât caracterul trăsăturilor care defi nește grupul de xele de securitate indică atât caracterul trăsăturilor care defi nește grupul de

state ce determină securitatea regională, cât și noțiunea de interdependență state ce determină securitatea regională, cât și noțiunea de interdependență

intensă a rivalității și a intereselor împărtășite, distingând un grup anumit de intensă a rivalității și a intereselor împărtășite, distingând un grup anumit de

state de vecinii săi [12, p. state de vecinii săi [12, p. 196-197]. În opinia noastră, conceptul complexelor 196-197]. În opinia noastră, conceptul complexelor

de securitate este o metodă general-științifi că care permite realizarea unei de securitate este o metodă general-științifi că care permite realizarea unei

analize și sinteze, deducții și inducții a comportamentului atât al actorilor analize și sinteze, deducții și inducții a comportamentului atât al actorilor

interni din cadrul complexelor regionale ale sistemului subordonat, cât și interni din cadrul complexelor regionale ale sistemului subordonat, cât și

al actorilor externi din cadrul sistemului internațional dominant, utilizând al actorilor externi din cadrul sistemului internațional dominant, utilizând

conceptul behaviorist, care servește și pentru a reliefa gradul de securitate conceptul behaviorist, care servește și pentru a reliefa gradul de securitate

regională în cadrul cercetărilor privind securitatea internațională, și pentru regională în cadrul cercetărilor privind securitatea internațională, și pentru

asigurarea unui suport teoretico-practic în identifi carea subiecților regionali asigurarea unui suport teoretico-practic în identifi carea subiecților regionali

distincți, dar și intereselor geopolitice ale marilor puteri în diferite regiuni în distincți, dar și intereselor geopolitice ale marilor puteri în diferite regiuni în

cadrul studiilor de securitologie. cadrul studiilor de securitologie.

L. A. Ghica exprimă supoziția că, spre deosebire de subsistemele regio-L. A. Ghica exprimă supoziția că, spre deosebire de subsistemele regio-

nale, care tratează anume state apropiate geografi c în baza unui singur cri-nale, care tratează anume state apropiate geografi c în baza unui singur cri-

teriu de teriu de percepție a unor probleme comune, și sistemele subordonate care percepție a unor probleme comune, și sistemele subordonate care


8585

percep calitatea unicului principiu, acesta fi ind gradul de restructurare a percep calitatea unicului principiu, acesta fi ind gradul de restructurare a

sistemsistemuluiului dominant, complexele de securitate aduc în prim-plan chestiunea dominant, complexele de securitate aduc în prim-plan chestiunea

existenței unei interdependențe semnifi cative între actorii regionali. Aceste existenței unei interdependențe semnifi cative între actorii regionali. Aceste

interdependențe nu sunt exclusiv militare, diplomatice sau politice, ele ma-interdependențe nu sunt exclusiv militare, diplomatice sau politice, ele ma-

nifestându-se și la nivel societal, precum și în domeniul economic sau în pro-nifestându-se și la nivel societal, precum și în domeniul economic sau în pro-

bleme de securitate [9, p. 108-109]. Conform lui B. Hettne și A. Hurrell, pro-bleme de securitate [9, p. 108-109]. Conform lui B. Hettne și A. Hurrell, pro-

cesul de creștere a interdependenței regionale, în special pe dimensiunea soci-cesul de creștere a interdependenței regionale, în special pe dimensiunea soci-

etală, a fost numită regionalism sau integrare informală [14, p. 26; 15, p. 352]etală, a fost numită regionalism sau integrare informală [14, p. 26; 15, p. 352],

însă potrivit lui L. Fawcett, E. Mansfi eld și H. Milner, termenul de „regiona-însă potrivit lui L. Fawcett, E. Mansfi eld și H. Milner, termenul de „regiona-

lism”, în studiile de securitate, descrie apariția unui număr semnifi cativ de lism”, în studiile de securitate, descrie apariția unui număr semnifi cativ de

noi organizații regionale într-o anumită perioadă [16, p. 25; 17, p. 625], iar noi organizații regionale într-o anumită perioadă [16, p. 25; 17, p. 625], iar

în opinia lui F. Soderbaum și M. Farrell, regionalismul mai degrabă favori-în opinia lui F. Soderbaum și M. Farrell, regionalismul mai degrabă favori-

zează acordurile regionale în defavoarea celor multilaterale pentru a obține zează acordurile regionale în defavoarea celor multilaterale pentru a obține

un anumit rezultat pe plan internațional [18, p. 468; 19, p. 28]. Complexul de un anumit rezultat pe plan internațional [18, p. 468; 19, p. 28]. Complexul de

securitatesecuritate poate fi privit drept rezultat al regionalismului, dar și ca element poate fi privit drept rezultat al regionalismului, dar și ca element

corelat acestuia. L. A. Ghica subliniază că, actualmente, este tot mai frecvent corelat acestuia. L. A. Ghica subliniază că, actualmente, este tot mai frecvent

demonstrată complexitatea fără precedent a problemelor actuale de securi-demonstrată complexitatea fără precedent a problemelor actuale de securi-

tate, acestea nemaiputând fi tratate exclusiv din punct de vedere militar și cu tate, acestea nemaiputând fi tratate exclusiv din punct de vedere militar și cu

atât mai puțin exclusiv din perspectivă strict națională. Avantajul conceptu-atât mai puțin exclusiv din perspectivă strict națională. Avantajul conceptu-

lui complexe de securitate este că oferă legitimitate non-ideologizată nive-lui complexe de securitate este că oferă legitimitate non-ideologizată nive-

lului regional de analiză, introducându-l ca o categorie intermediară dintre lului regional de analiză, introducându-l ca o categorie intermediară dintre

statul național și sistemul internațional [9, p. 109]. Această tendință teoretică statul național și sistemul internațional [9, p. 109]. Această tendință teoretică

a complexelor de securitate apare ca o constatare precedată de refl ecțiile lui L. a complexelor de securitate apare ca o constatare precedată de refl ecțiile lui L.

Fawcett, A. Hurrell și B. Hettne, care susțin că se conturează din ce în ce mai Fawcett, A. Hurrell și B. Hettne, care susțin că se conturează din ce în ce mai

clar modalități de acțiune și structuri recurente la nivel regional ce nu pot fi clar modalități de acțiune și structuri recurente la nivel regional ce nu pot fi

studiate în manieră concludentă din perspectiva națională sau a unui sistem studiate în manieră concludentă din perspectiva națională sau a unui sistem

global de relații internaționale [16, p. 32; 14, p. 28], conjunctură care are la global de relații internaționale [16, p. 32; 14, p. 28], conjunctură care are la

baza edifi cării, pe de o parte, opinia lui B. Buzan și O. Waever, rezultatul pro-baza edifi cării, pe de o parte, opinia lui B. Buzan și O. Waever, rezultatul pro-

cesului de decolonizare [20, p. 40-45], iar pe de alta, după părerea lui V. Cha, cesului de decolonizare [20, p. 40-45], iar pe de alta, după părerea lui V. Cha,

efectul secundar al interacțiunii la nivel global [21, p. 401]. efectul secundar al interacțiunii la nivel global [21, p. 401].

Subliniem, complexele de securitate sunt un proces regional, care, din Subliniem, complexele de securitate sunt un proces regional, care, din

punct de vedere teoretic, rezultă atât din relațiile interstatale, la nivelul infe-punct de vedere teoretic, rezultă atât din relațiile interstatale, la nivelul infe-

rior, cât și din raporturile de putere ale actorilor majori din cadrul sistemului rior, cât și din raporturile de putere ale actorilor majori din cadrul sistemului

internațional, la nivel superior. Abordarea complexelor de securitate de la internațional, la nivel superior. Abordarea complexelor de securitate de la

nivelul inferior spre cel superior exprimă interacțiunile dintre statele indivi-nivelul inferior spre cel superior exprimă interacțiunile dintre statele indivi-

duale, care reprezintă intensifi carea preocupării acestora în sfera cooperării duale, care reprezintă intensifi carea preocupării acestora în sfera cooperării

în condițiile amplifi cării amenințărilor politico-militare, precum și în con-în condițiile amplifi cării amenințărilor politico-militare, precum și în con-


8686

textul reconfi gurării geostrategice a mediului de securitate regională. Întrutextul reconfi gurării geostrategice a mediului de securitate regională. Întrucât cât

amenințările operează mult mai puternic pe o rază mică, interacțiunile de amenințările operează mult mai puternic pe o rază mică, interacțiunile de

securitate dintre statele vecine vor tinde să fi e o prioritate absolută. Cerce-securitate dintre statele vecine vor tinde să fi e o prioritate absolută. Cerce-

tarea complexelor de securitate de la nivelul superior spre cel inferior de-tarea complexelor de securitate de la nivelul superior spre cel inferior de-

monstrează interacțiunea dintre anarhie și geopolitică, confruntând toate monstrează interacțiunea dintre anarhie și geopolitică, confruntând toate

statele cu dilema securității, care reprezintă structura politică a anarhiei, statele cu dilema securității, care reprezintă structura politică a anarhiei,

iar interdependența securității este puternic infl uențată de efectele geogra-iar interdependența securității este puternic infl uențată de efectele geogra-

fi ei. Prin urmare, ambele examinări ale complexelor de securitate pot fi per-fi ei. Prin urmare, ambele examinări ale complexelor de securitate pot fi per-

cepute drept produse caracteristice ale unui sistem internațional anarhiccepute drept produse caracteristice ale unui sistem internațional anarhic

[22, p. 30][22, p. 30]. În ordinea de idei reliefată, W. Th ompson susține realitatea . În ordinea de idei reliefată, W. Th ompson susține realitatea

existenței unor complexe de securitate care explică efectul mediator pe care existenței unor complexe de securitate care explică efectul mediator pe care

îl au asupra relațiilor dintre marile puteri și statele regionale, rezidând mai îl au asupra relațiilor dintre marile puteri și statele regionale, rezidând mai

mult în coordonatele individuale ale amiciției și inimiciției sau indiferenței mult în coordonatele individuale ale amiciției și inimiciției sau indiferenței

dintre state decât în noțiunea de subsistem regional. Expertul constată că dintre state decât în noțiunea de subsistem regional. Expertul constată că

un complex de securitate poate exista și funcționa ca un echilibru de pu-un complex de securitate poate exista și funcționa ca un echilibru de pu-

teri indiferent dacă actorii implicați recunosc sau nu acest fapt, deoarece teri indiferent dacă actorii implicați recunosc sau nu acest fapt, deoarece

recunoașterea marchează o analiză distinctă între modelele echilibrului de recunoașterea marchează o analiză distinctă între modelele echilibrului de

putere în care nu este obligatoriu recunoașterea de către protagoniști tiparele putere în care nu este obligatoriu recunoașterea de către protagoniști tiparele

ce le modelează comportamentul [13, p. 93-101]. De aceeași părere este și ce le modelează comportamentul [13, p. 93-101]. De aceeași părere este și

B. Buzan, punctând că recunoașterea complexului de securitate, ca în cazul B. Buzan, punctând că recunoașterea complexului de securitate, ca în cazul

echilibrului de putere, nu este o condiție necesară pentru existența lui, dacă echilibrului de putere, nu este o condiție necesară pentru existența lui, dacă

are loc recunoașterea, ea poate infl uența politica actorilor implicați, făcân-are loc recunoașterea, ea poate infl uența politica actorilor implicați, făcân-

du-i mai conștienți de contextul relațional mai extins de la baza problemelor du-i mai conștienți de contextul relațional mai extins de la baza problemelor

politice [12, p. 198]. politice [12, p. 198].

B. Buzan acreditează ideea existenței complexelor de securitate de ni-B. Buzan acreditează ideea existenței complexelor de securitate de ni-

vel inferior și de nivel superior. Un complex de nivel inferior este compus vel inferior și de nivel superior. Un complex de nivel inferior este compus

din statele unei regiuni a căror putere nu se extinde în afara regiunii, dar din statele unei regiuni a căror putere nu se extinde în afara regiunii, dar

se concentrează asupra statelor din imediata vecinătate din interiorul zonei. se concentrează asupra statelor din imediata vecinătate din interiorul zonei.

Această restrângere a puterii constituie elementul-cheie în existența unor Această restrângere a puterii constituie elementul-cheie în existența unor

dinamici de securitate locală relativ independente între grupurile de state dinamici de securitate locală relativ independente între grupurile de state

învecinate. Complexul de nivel superior include marile puteri, a căror putere învecinate. Complexul de nivel superior include marile puteri, a căror putere

se extinde în afara contextului regional imediat și este sufi cientă pentru a se extinde în afara contextului regional imediat și este sufi cientă pentru a

infl uența alte regiuni, grație enormelor dimensiuni fi zice ale marilor puteri, infl uența alte regiuni, grație enormelor dimensiuni fi zice ale marilor puteri,

edifi când un vast mediu regional. Complexele de nivel superior determină edifi când un vast mediu regional. Complexele de nivel superior determină

analiza de securitate la nivel global, care diferențiază complexele de nivel in-analiza de securitate la nivel global, care diferențiază complexele de nivel in-

ferior și cele de nivel superior, reintegrându-le într-o metodă de cercetare ferior și cele de nivel superior, reintegrându-le într-o metodă de cercetare

complexă a securității la nivel intern, regional, interregional și global. Macomplexă a securității la nivel intern, regional, interregional și global. Marea rea


8787

deosebire dintre nivelul superior și cel inferior privind exercitarea puterii deosebire dintre nivelul superior și cel inferior privind exercitarea puterii

la nivel regional determină existența unei trăsături ordinare a sistemului la nivel regional determină existența unei trăsături ordinare a sistemului

internațional, provocând dezbateri largi nu pe marginea subiectului privind internațional, provocând dezbateri largi nu pe marginea subiectului privind

granițele dintre complexele de securitate, ci referitor la ponderea dinamicii granițele dintre complexele de securitate, ci referitor la ponderea dinamicii

securității regionale în relație cu marile puteri care exercită presiuni asupra securității regionale în relație cu marile puteri care exercită presiuni asupra

regiunii din exterior, deoarece complexele de securitate sunt entități geogra-regiunii din exterior, deoarece complexele de securitate sunt entități geogra-

fi ce ce includ adesea un număr de state mici. Datorită puterii lor reduse în fi ce ce includ adesea un număr de state mici. Datorită puterii lor reduse în

comparație cu statele vecine, în cazul marilor puteri, aceste state produc un comparație cu statele vecine, în cazul marilor puteri, aceste state produc un

impact minor asupra complexului regional de securitate, fi indcă propriile impact minor asupra complexului regional de securitate, fi indcă propriile

lor securități sunt determinate de infl uența externă a marilor puteri și nu lor securități sunt determinate de infl uența externă a marilor puteri și nu

pot deveni o amenințare pentru acestea în virtutea alinierii lor la relațiile cu pot deveni o amenințare pentru acestea în virtutea alinierii lor la relațiile cu

marile puteri [12, p. 200-201]. În același timp, existența condițiilor generale marile puteri [12, p. 200-201]. În același timp, existența condițiilor generale

care explică difi cultatea identifi cării complexelor de securitate și localizarea care explică difi cultatea identifi cării complexelor de securitate și localizarea

granițelor acestora, a căror existență nu este pusă la îndoială, demonstrează granițelor acestora, a căror existență nu este pusă la îndoială, demonstrează

importanța cercetării subiectului care infl uențează procesele din cadrul sis-importanța cercetării subiectului care infl uențează procesele din cadrul sis-

temului de securitate internațională. Prima condiție, ce clarifi că problema temului de securitate internațională. Prima condiție, ce clarifi că problema

identifi cării complexelor de securitate, se manifestă prin faptul că în unele identifi cării complexelor de securitate, se manifestă prin faptul că în unele

zone statele locale sunt atât de slabe, încât puterea lor nu se proiectează prea zone statele locale sunt atât de slabe, încât puterea lor nu se proiectează prea

mult spre exterior, astfel că perspectivele de securitate a acestor state sunt mult spre exterior, astfel că perspectivele de securitate a acestor state sunt

orientate către interior, neexistând sufi cientă interacțiune de securitate între orientate către interior, neexistând sufi cientă interacțiune de securitate între

statele din această zonă pentru a genera un complex regional de securita-statele din această zonă pentru a genera un complex regional de securita-

te. Cea de-a doua condiție constă în prezența directă a puterilor exterioare te. Cea de-a doua condiție constă în prezența directă a puterilor exterioare

într-o regiune geopolitică în care acestea sunt sufi cient de solide ca să su-într-o regiune geopolitică în care acestea sunt sufi cient de solide ca să su-

prime acțiunea fi rească a dinamicii securității în rândul statelor regionale, prime acțiunea fi rească a dinamicii securității în rândul statelor regionale,

implicând staționarea extinsă a forțelor armate ale marilor puteri în zona implicând staționarea extinsă a forțelor armate ale marilor puteri în zona

acoperită, ceea ce este distinct de procesul de intervenție a marilor puteri acoperită, ceea ce este distinct de procesul de intervenție a marilor puteri

în problematica complexelor de securitate regională. Intervenția puterilor în problematica complexelor de securitate regională. Intervenția puterilor

din exterior intensifi că dinamica securității regionale, subordonând-o mo-din exterior intensifi că dinamica securității regionale, subordonând-o mo-

delelor mai largi care admit rivalitatea dintre marile puteri [12, p. 203-204]. delelor mai largi care admit rivalitatea dintre marile puteri [12, p. 203-204].

O. Waever relevă faptul că sub acoperire nu putem distinge cu claritate care O. Waever relevă faptul că sub acoperire nu putem distinge cu claritate care

este dinamica securității regionale, tocmai de aceea nu putem identifi ca un este dinamica securității regionale, tocmai de aceea nu putem identifi ca un

complex regional, observând doar dinamica înainte de acoperire. În același complex regional, observând doar dinamica înainte de acoperire. În același

timp, prezentând un punct de vedere diferit și susținând că un complex de timp, prezentând un punct de vedere diferit și susținând că un complex de

securitate ar trebui defi nit prin specifi citatea regională a dinamicii securității securitate ar trebui defi nit prin specifi citatea regională a dinamicii securității

și nu prin gradul de autonomie a dinamicii securității endogene, precizând și nu prin gradul de autonomie a dinamicii securității endogene, precizând

că complexele de securitate au existat dintotdeauna, deși nu este clar prin că complexele de securitate au existat dintotdeauna, deși nu este clar prin

ce logică s-au putut trasa granițele lor [12, p. 204]. Expertul reliefează trei ce logică s-au putut trasa granițele lor [12, p. 204]. Expertul reliefează trei


8888

condiții care elucidează impedimentele privind localizarea granițelor com-condiții care elucidează impedimentele privind localizarea granițelor com-

plexelor de securitate regională. Prima este că granițele dintre două complexe plexelor de securitate regională. Prima este că granițele dintre două complexe

de securitate dispar în contextul transformării majore a modelului dinamicii de securitate dispar în contextul transformării majore a modelului dinamicii

securității regionale. Cea de-a doua implică existența unei interdependențe securității regionale. Cea de-a doua implică existența unei interdependențe

unilaterale a securității, care se produce atunci când complexele superioare unilaterale a securității, care se produce atunci când complexele superioare

și inferioare sunt adiacente. Argumentul de bază nu este că asemenea relații și inferioare sunt adiacente. Argumentul de bază nu este că asemenea relații

ar trebui să fi e ignorate prin defi nirea lor în afara complexului de securitate, ar trebui să fi e ignorate prin defi nirea lor în afara complexului de securitate,

ci mai degrabă pentru a lua în considerare interacțiunea dintre complexul de ci mai degrabă pentru a lua în considerare interacțiunea dintre complexul de

nivelnivel superior al sistemului și cel de nivel inferior, stabilite în anumite regi- superior al sistemului și cel de nivel inferior, stabilite în anumite regi-

uni. Refl ecția este legată de relativa autonomie și interacțiune dintre dinami-uni. Refl ecția este legată de relativa autonomie și interacțiune dintre dinami-

cele celor două niveluri. Cea de-a treia presupune cauzarea de situații în care cele celor două niveluri. Cea de-a treia presupune cauzarea de situații în care

interdependența a două sau mai multe componente ale securității regionale interdependența a două sau mai multe componente ale securității regionale

pot exista într-un grup de state, care oferă temeiul pentru a fi considerate pot exista într-un grup de state, care oferă temeiul pentru a fi considerate

drept un singur complex [12, p. 204-205]. drept un singur complex [12, p. 204-205].

Potrivit lui K. Waltz, complexele de securitate nu fac parte din structura Potrivit lui K. Waltz, complexele de securitate nu fac parte din structura

sistemului internațional, ele sunt fenomene de acțiune – reacțiune, fi ind ast-sistemului internațional, ele sunt fenomene de acțiune – reacțiune, fi ind ast-

fel similare cu modelele recurente, cum ar fi cursa înarmărilor sau războaiele fel similare cu modelele recurente, cum ar fi cursa înarmărilor sau războaiele

comerciale, procese care contează în analiza unității. Totodată, este relevantă comerciale, procese care contează în analiza unității. Totodată, este relevantă

perceperea complexelor de securitate drept subsisteme cu structuri proprii perceperea complexelor de securitate drept subsisteme cu structuri proprii

în cadrul cărora există anarhie de proporții reduse. Întrucât complexele de în cadrul cărora există anarhie de proporții reduse. Întrucât complexele de

securitate sunt trăsături mai degrabă durabile decât permanente ale anar-securitate sunt trăsături mai degrabă durabile decât permanente ale anar-

hiei generale, conceperea lor drept subsisteme cu propriile lor structuri și hiei generale, conceperea lor drept subsisteme cu propriile lor structuri și

modele de interacțiune oferă oportunitatea de a identifi ca și stabili mode-modele de interacțiune oferă oportunitatea de a identifi ca și stabili mode-

lele securității regionale [23, p. 95-101]. B. Buzan se pronunță în favoarea lele securității regionale [23, p. 95-101]. B. Buzan se pronunță în favoarea

utilizării ideii de structură esențială ca un standard după care să se măsoare utilizării ideii de structură esențială ca un standard după care să se măsoare

schimbarea semnifi cativă dintr-un complex de securitate. Cele două com-schimbarea semnifi cativă dintr-un complex de securitate. Cele două com-

ponente-cheie ale structurii esențiale dintr-un complex de securitate sunt, ponente-cheie ale structurii esențiale dintr-un complex de securitate sunt,

mai întâi, structura amiciției și inimiciției și, în al doilea rând, distribuția mai întâi, structura amiciției și inimiciției și, în al doilea rând, distribuția

puterii în rândul statelor principale. Transformările majore în fi ecare dintre puterii în rândul statelor principale. Transformările majore în fi ecare dintre

aceste componente ar necesita o abordare a securității regionale în termeni aceste componente ar necesita o abordare a securității regionale în termeni

atât statici, cât și dinamici, ceea ce ne-ar permite să redefi nim complexul atât statici, cât și dinamici, ceea ce ne-ar permite să redefi nim complexul

de securitate. Dacă complexele de securitate posedă structuri, atunci putem de securitate. Dacă complexele de securitate posedă structuri, atunci putem

remarca anumite rezultate din producerea efectelor structurale sau din pro-remarca anumite rezultate din producerea efectelor structurale sau din pro-

cesele schimbării structurale [12, p. 215]. În același timp, expertul identifi că cesele schimbării structurale [12, p. 215]. În același timp, expertul identifi că

patru componente structurale pentru formularea impactului schimbării unui patru componente structurale pentru formularea impactului schimbării unui

complex de securitate. complex de securitate.

Prima este Prima este menținerea statu-quouluimenținerea statu-quoului, care semnifi că că structura esențială , care semnifi că că structura esențială


8989

a complexului regional este distribuția lui de putere, ca și structura ostilității a complexului regional este distribuția lui de putere, ca și structura ostilității

ce rămâne fundamental intactă. Dacă această repercusiune s-a produs, nu ce rămâne fundamental intactă. Dacă această repercusiune s-a produs, nu

înseamnă că nu a avut loc nici o schimbare, mai degrabă schimbările care înseamnă că nu a avut loc nici o schimbare, mai degrabă schimbările care

au avut loc au tins, fi e să sprijine, fi e să submineze grav structura. Susținerea au avut loc au tins, fi e să sprijine, fi e să submineze grav structura. Susținerea

structurii existente constituie exercitarea infl uenței actorilor majori asupra structurii existente constituie exercitarea infl uenței actorilor majori asupra

complexului regional de securitate, acest suport extern devenind un element complexului regional de securitate, acest suport extern devenind un element

secundar, dar vital pentru statu-quo. Dacă existența structurii complexului secundar, dar vital pentru statu-quo. Dacă existența structurii complexului

se bazează mai mult pe sursele externe decât pe cele interne ale puterii, atunci se bazează mai mult pe sursele externe decât pe cele interne ale puterii, atunci

durabilitatea sa rămâne dependentă de implicarea continuă din partea state-durabilitatea sa rămâne dependentă de implicarea continuă din partea state-

lor ale căror interese principale se afl ă atât în interiorul complexului său de lor ale căror interese principale se afl ă atât în interiorul complexului său de

securitate regională, cât și în afara acestuia. securitate regională, cât și în afara acestuia.

Cea de-a doua, Cea de-a doua, transformarea internătransformarea internă a complexului de securitate re- a complexului de securitate re-

gională, are loc atunci când structura se modifi că în interiorul contextului gională, are loc atunci când structura se modifi că în interiorul contextului

granițelor sale exterioare existente. O asemenea schimbare poate avea loc granițelor sale exterioare existente. O asemenea schimbare poate avea loc

fi e ca rezultat al unor modifi cări decisive în distribuția puterii, fi e în urma fi e ca rezultat al unor modifi cări decisive în distribuția puterii, fi e în urma

unor alternări majore în structura ostilității [12, p. 221-222]. K. Waltz este unor alternări majore în structura ostilității [12, p. 221-222]. K. Waltz este

de părere că într-un complex, schimbările în distribuția puterii pot avea ace-de părere că într-un complex, schimbările în distribuția puterii pot avea ace-

leași repercusiunleași repercusiuni structurale ca și cele folosite pentru descrierea sistemu-i structurale ca și cele folosite pentru descrierea sistemu-

lui internațional în ansamblu. Oricare ar fi numărul de pornire al polilor lui internațional în ansamblu. Oricare ar fi numărul de pornire al polilor

de putere dintr-un complex, schimbarea poate duce către o mai mare con-de putere dintr-un complex, schimbarea poate duce către o mai mare con-

centrare sau către o mai mare răspândire. La una din extreme există posi-centrare sau către o mai mare răspândire. La una din extreme există posi-

bilitatea edifi cării unui complex monopolar, hegemonic, în care o singură bilitatea edifi cării unui complex monopolar, hegemonic, în care o singură

putere domină un grup de puteri minore, realizând o perspectivă de secu-putere domină un grup de puteri minore, realizând o perspectivă de secu-

ritate mai largă și cu implicații rapide pentru structura securității regiunilor ritate mai largă și cu implicații rapide pentru structura securității regiunilor

învecinate sau pentru modelul intervențiilor în acestea. În opinia expertului, învecinate sau pentru modelul intervențiilor în acestea. În opinia expertului,

la cealaltă extremă se afl ă o distribuție difuză, în care mai multe puteri, mai la cealaltă extremă se afl ă o distribuție difuză, în care mai multe puteri, mai

mult sau mai puțin egale, se confruntă pentru infl uență. Cu cât componența mult sau mai puțin egale, se confruntă pentru infl uență. Cu cât componența

membrilor unui complex este mai largă, cu atât perspectivele pentru modi-membrilor unui complex este mai largă, cu atât perspectivele pentru modi-

fi carea structurii din bipolară în tripolară sau cvadripolară este mai reală, fi carea structurii din bipolară în tripolară sau cvadripolară este mai reală,

iar cu cât este mai mic numărul de actori majori în cadrul complexului, cu iar cu cât este mai mic numărul de actori majori în cadrul complexului, cu

atât se va modifi ca mai semnifi cativ structura, ceea ce reprezintă o schim-atât se va modifi ca mai semnifi cativ structura, ceea ce reprezintă o schim-

bare de la șapte la șase puteri, care ar putea să nu constituie o transformare bare de la șapte la șase puteri, care ar putea să nu constituie o transformare

semnifi cativă, dar o mutare de la trei la două ar însemna una substanțialăsemnifi cativă, dar o mutare de la trei la două ar însemna una substanțială

[23, p. 163]. O. Waever admite că schimbările în structura ostilității sunt mai [23, p. 163]. O. Waever admite că schimbările în structura ostilității sunt mai

greu de defi nit, deoarece amiciția și inimiciția sunt calități mai fl exibile decât greu de defi nit, deoarece amiciția și inimiciția sunt calități mai fl exibile decât

puterea și constituie o transformare internă. În orice complex regional de se-puterea și constituie o transformare internă. În orice complex regional de se-

curitate există un spectru al posibilităților relaționale de amiciție și inimicicuritate există un spectru al posibilităților relaționale de amiciție și inimicițieție


9090

ce definesc interdependența securității, la extremele acestuia aflându-se ce definesc interdependența securității, la extremele acestuia aflându-se

hahaosul și comunitatea de securitate. În haos, toate relațiile sunt defi nite prin osul și comunitatea de securitate. În haos, toate relațiile sunt defi nite prin

inimiciție, inimiciție, fi ecarfi ecare actor fi ind dușmanul tuturor celorlalți [12, p. 223], iar la e actor fi ind dușmanul tuturor celorlalți [12, p. 223], iar la

capătul opus, conform lui R. Jervis, se afl ă comunitatea de securitate pe care capătul opus, conform lui R. Jervis, se afl ă comunitatea de securitate pe care

o caracterizează ca o caracterizează ca regimuri de securitateregimuri de securitate, în care un grup de state cooperează , în care un grup de state cooperează

pentru a-și soluționa disputele și a evita războiul între toți membrii în aseme-pentru a-și soluționa disputele și a evita războiul între toți membrii în aseme-

nea măsură încât nimeni nu se mai teme și nu se pregătește pentru un atac po-nea măsură încât nimeni nu se mai teme și nu se pregătește pentru un atac po-

litico-militar din partea celorlalți, încercând să atenueze dilema securității prin litico-militar din partea celorlalți, încercând să atenueze dilema securității prin

propriile lor acțiuni și prin pronosticurile asupra comportamentului statelor propriile lor acțiuni și prin pronosticurile asupra comportamentului statelor

comunității de securitate. Dincolo de comunitatea de securitate se afl ă integra-comunității de securitate. Dincolo de comunitatea de securitate se afl ă integra-

rea regională, care pune capăt anarhiei, mutând astfel problematica securită-rea regională, care pune capăt anarhiei, mutând astfel problematica securită-

ții regionale din sfera națională și internațională în cea internă [24, p. 68-75]. ții regionale din sfera națională și internațională în cea internă [24, p. 68-75].

A treiaA treia componentă structurală este componentă structurală este transformarea externă,transformarea externă, care are loc care are loc

atunci când structura esențială a complexului este alterată prin expansiunea atunci când structura esențială a complexului este alterată prin expansiunea

sau restrângerea granițelor externe existente, iar statele încep să ajusteze nee-sau restrângerea granițelor externe existente, iar statele încep să ajusteze nee-

sențial hotarele, fără a afecta structura fundamentală în mod semnifi cativ, în sențial hotarele, fără a afecta structura fundamentală în mod semnifi cativ, în

timp ce apariția sau dispariția unor state majore în mod sigur are un impact timp ce apariția sau dispariția unor state majore în mod sigur are un impact

substanțial asupra distribuției puterii și a modelului amiciției și al inimiciției. substanțial asupra distribuției puterii și a modelului amiciției și al inimiciției.

Odată ce un complex de securitate a fost edifi cat, transformările externe vor fi Odată ce un complex de securitate a fost edifi cat, transformările externe vor fi

rare și vor marca schimbări în dinamica securității regionale. Deocamdată nu rare și vor marca schimbări în dinamica securității regionale. Deocamdată nu

există exemple contemporane de transformare externă, chiar și transformarea există exemple contemporane de transformare externă, chiar și transformarea

complexelor marilor puteri la nivelul sistemului este percepută ca una internă. complexelor marilor puteri la nivelul sistemului este percepută ca una internă.

A patra componentă structurală este A patra componentă structurală este acoperireaacoperirea, ceea ce înseamnă că una , ceea ce înseamnă că una

sau mai multe puteri externe se transferă în complexul local, având ca efect sau mai multe puteri externe se transferă în complexul local, având ca efect

suprimarea dinamicii indigene de securitate. Acest proces este distinct de suprimarea dinamicii indigene de securitate. Acest proces este distinct de

evoluția fi rească de intervenție din partea marilor puteri în afacerile comple-evoluția fi rească de intervenție din partea marilor puteri în afacerile comple-

xelor locale de securitate. Preocupările pentru securitatea locală sunt subor-xelor locale de securitate. Preocupările pentru securitatea locală sunt subor-

donate orientării de securitate a puterii dominante, iar această orientare este donate orientării de securitate a puterii dominante, iar această orientare este

consolidată prin staționarea forțelor militare ale acelei puteri direct în inte-consolidată prin staționarea forțelor militare ale acelei puteri direct în inte-

riorul complexului local, statele locale acceptând propria lor subordonare fi e riorul complexului local, statele locale acceptând propria lor subordonare fi e

de temerea, în mod colectiv, de vreo putere exterioară, fi e de temerea de une-de temerea, în mod colectiv, de vreo putere exterioară, fi e de temerea de une-

le acțiuni ulterioare nestăpânite ale dinamicii propriei lor securități locale. le acțiuni ulterioare nestăpânite ale dinamicii propriei lor securități locale.

Rezultatul acoperirii este acela că suprimarea dinamicii securității locale și Rezultatul acoperirii este acela că suprimarea dinamicii securității locale și

protecția împotriva altei puteri externe este obținută cu costuri considerabile protecția împotriva altei puteri externe este obținută cu costuri considerabile

în îmbinarea cu o mai largă dinamică a puterilor externe [12, p. 224-225]. în îmbinarea cu o mai largă dinamică a puterilor externe [12, p. 224-225].

B. Buzan susține că complexele de securitate sunt un produs tipic al struc-B. Buzan susține că complexele de securitate sunt un produs tipic al struc-

turii anarhice internaționale care refl ectă mult mai mult mediul operațional turii anarhice internaționale care refl ectă mult mai mult mediul operațional

al majorității celor care alcătuiesc politicile naționale de securitate decât al majorității celor care alcătuiesc politicile naționale de securitate decât


9191

abstracțiile referitoare la distribuția puterii în sistem. Aproape fi ecare țară își abstracțiile referitoare la distribuția puterii în sistem. Aproape fi ecare țară își

poate stabili în relație perspectivele sale de securitate cu unul sau mai multe poate stabili în relație perspectivele sale de securitate cu unul sau mai multe

complexe de securitate, iar conceptul oferă atât un instrument util pentru or-complexe de securitate, iar conceptul oferă atât un instrument util pentru or-

ganizarea structurilor relațiilor, cât și pentru aranjarea lor în categorii pe ori-ganizarea structurilor relațiilor, cât și pentru aranjarea lor în categorii pe ori-

zontală (complex față de complex) și pe verticală (superior față de inferior). zontală (complex față de complex) și pe verticală (superior față de inferior).

Complexele de securitate defi nesc nu doar structuri locale intense și relativ Complexele de securitate defi nesc nu doar structuri locale intense și relativ

durabile, ci servesc drept ghid și modelează impactul unor puteri externe mai durabile, ci servesc drept ghid și modelează impactul unor puteri externe mai

mari asupra acestor modele locale. Structurile locale și externe tind să for-mari asupra acestor modele locale. Structurile locale și externe tind să for-

tifi ce rivalitățile reciproce prin sporirea resurselor și aliaților, însă impactul tifi ce rivalitățile reciproce prin sporirea resurselor și aliaților, însă impactul

acestei relații între nivelurile superior și inferior este mai mare asupra mo-acestei relații între nivelurile superior și inferior este mai mare asupra mo-

delului local din cauza disproporției resurselor. Statele locale au o infl uență delului local din cauza disproporției resurselor. Statele locale au o infl uență

considerabilă asupra felului în care puterile externe interacționează cu afa-considerabilă asupra felului în care puterile externe interacționează cu afa-

cerile lor, or ele au o posibilitate extrem de redusă de a controla penetrarea cerile lor, or ele au o posibilitate extrem de redusă de a controla penetrarea

externă, iar dacă nu pot soluționa rivalitățile locale care generează insecuri-externă, iar dacă nu pot soluționa rivalitățile locale care generează insecuri-

tatea regională, apelează la forțele externe. Și dimpotrivă, puterile externe nu tatea regională, apelează la forțele externe. Și dimpotrivă, puterile externe nu

pot modera sau controla dinamica locală a securității, deoarece depind de ea pot modera sau controla dinamica locală a securității, deoarece depind de ea

pentru accesul în regiune, iar procesul rivalității dintre marile puteri conso-pentru accesul în regiune, iar procesul rivalității dintre marile puteri conso-

lidează în mod automat rivalitățile locale existente într-un model difi cil de lidează în mod automat rivalitățile locale existente într-un model difi cil de

clarifi cat. În opinia sa, complexele de securitate oferă o abordare sistemică clarifi cat. În opinia sa, complexele de securitate oferă o abordare sistemică

a analizei securității, care necesită acordarea de atenție macronivelului im-a analizei securității, care necesită acordarea de atenție macronivelului im-

pactului marii puteri asupra sistemului, nivelului mediu al relațiilor dintre pactului marii puteri asupra sistemului, nivelului mediu al relațiilor dintre

state și micronivelului afacerilor interne. Examinând aceste trei niveluri prin state și micronivelului afacerilor interne. Examinând aceste trei niveluri prin

prisma complexelor de securitate, expertul specifi că mutualitatea impactului prisma complexelor de securitate, expertul specifi că mutualitatea impactului

dintre ele, în care infl uențele externe tind să amplifi ce problemele locale, iar dintre ele, în care infl uențele externe tind să amplifi ce problemele locale, iar

acestea la rândul lor modelează și constrâng cooperările și infl uențele exter-acestea la rândul lor modelează și constrâng cooperările și infl uențele exter-

ne. Ca instrument de analiză, complexele de securitate cuprind prioritățile ne. Ca instrument de analiză, complexele de securitate cuprind prioritățile

puterilor tradiționale, făcând posibile ierarhiile legate de complexe, totoda-puterilor tradiționale, făcând posibile ierarhiile legate de complexe, totoda-

tă, accentuând importanța structurilor relațiilor și surselor de insecuritate la tă, accentuând importanța structurilor relațiilor și surselor de insecuritate la

toate nivelurile prin care sunt mediate relațiile de putere [12, p. 227]. toate nivelurile prin care sunt mediate relațiile de putere [12, p. 227].

Semnifi cația răspândirii puterii în cadrul sistemului internațional Semnifi cația răspândirii puterii în cadrul sistemului internațional

postrăzboi rece este exprimată prin faptul că este amplifi cată importanța ac-postrăzboi rece este exprimată prin faptul că este amplifi cată importanța ac-

torilor de la baza ierarhiei puterii în funcționarea sistemului în ansamblu, ei torilor de la baza ierarhiei puterii în funcționarea sistemului în ansamblu, ei

mai servind drept obiecte ale rivalității dintre marile puteri, totodată pose-mai servind drept obiecte ale rivalității dintre marile puteri, totodată pose-

dând și unele trăsături durabile proprii cu ajutorul cărora constituie modele dând și unele trăsături durabile proprii cu ajutorul cărora constituie modele

în interiorul lor și între ele, care condiționează, în oarecare măsură, com-în interiorul lor și între ele, care condiționează, în oarecare măsură, com-

portamentul marilor puteri. În opinia lui R. Väyrynen, anume acestea sunt portamentul marilor puteri. În opinia lui R. Väyrynen, anume acestea sunt

trăsăturile și modelele pe care ideea de complexe de securitate tinde să le cap-trăsăturile și modelele pe care ideea de complexe de securitate tinde să le cap-

teze și să le aducă în câmpul cercetării științifi ce. Complexele de securitate teze și să le aducă în câmpul cercetării științifi ce. Complexele de securitate


9292

sunt acceptate ca elemente caracteristice de bază ale anarhiei internaționale, sunt acceptate ca elemente caracteristice de bază ale anarhiei internaționale,

oferind în mod automat o contrapondere presiunilor etnocentrice în ana-oferind în mod automat o contrapondere presiunilor etnocentrice în ana-

liza securității naționale. Asigurarea securității naționale a unui stat derivă liza securității naționale. Asigurarea securității naționale a unui stat derivă

din presupunerea unei anarhii relativ imature ce tinde să concentreze atenția din presupunerea unei anarhii relativ imature ce tinde să concentreze atenția

asupra reconfi gurării geostrategice regionale, ceea ce statul însuși poate să asupra reconfi gurării geostrategice regionale, ceea ce statul însuși poate să

realizeze pentru a-și fortifi ca propria securitate. Securitatea națională în realizeze pentru a-și fortifi ca propria securitate. Securitatea națională în

această abordare este tratată ca un bun produs într-o mare măsură prin efor-această abordare este tratată ca un bun produs într-o mare măsură prin efor-

turile actorilor interesați [25, p. 337-339]. B. Buzan precizează că cercetarea turile actorilor interesați [25, p. 337-339]. B. Buzan precizează că cercetarea

complexelor de securitate își concentrează atenția asupra grupurilor de state complexelor de securitate își concentrează atenția asupra grupurilor de state

ale căror probleme de securitate sunt strâns interconectate. Securitatea este ale căror probleme de securitate sunt strâns interconectate. Securitatea este

percepută ca fi ind doar parțial divizibilă, un segment substanțial din ea rezi-percepută ca fi ind doar parțial divizibilă, un segment substanțial din ea rezi-

dând în structurile relaționale esențialmente indivizibile dintre state. Etno-dând în structurile relaționale esențialmente indivizibile dintre state. Etno-

centrismul este evitat, deoarece fi ecare trebuie să-și perceapă propriul stat nu centrismul este evitat, deoarece fi ecare trebuie să-și perceapă propriul stat nu

doar în contextul complexului din care face parte, ci să aplice aceeași logică doar în contextul complexului din care face parte, ci să aplice aceeași logică

și altor state, fi e acestea aliate sau rivale [12, p. 229]. și altor state, fi e acestea aliate sau rivale [12, p. 229].

Considerăm că un complex de securitate poate fi constituit atunci când Considerăm că un complex de securitate poate fi constituit atunci când

transformările arhitecturii geopolitice regionale sunt determinate de contex-transformările arhitecturii geopolitice regionale sunt determinate de contex-

tul internațional care este orientat în interiorul regiunii, fi ind caracterizat tul internațional care este orientat în interiorul regiunii, fi ind caracterizat

caca unul puternic, exercitând o infl uență asupra relațiilor de securitate dintre unul puternic, exercitând o infl uență asupra relațiilor de securitate dintre

un grup de state vecine afl ate într-o zonă geopolitică, iar contextul regional –un grup de state vecine afl ate într-o zonă geopolitică, iar contextul regional –

ca interacțiune de securitate dintre statele vecine din cadrul complexului ca interacțiune de securitate dintre statele vecine din cadrul complexului

de securitate care este orientat spre exteriorul regiunii în plan internațional de securitate care este orientat spre exteriorul regiunii în plan internațional

poate fi estimat ca unul slab. Interdependențele și interacțiunile regionale poate fi estimat ca unul slab. Interdependențele și interacțiunile regionale

din cadrul complexelor de securitate sunt mai puternic focalizate în rândul din cadrul complexelor de securitate sunt mai puternic focalizate în rândul

membrilor grupului de state decât între statele din afara lui [2, p. 427-428]. membrilor grupului de state decât între statele din afara lui [2, p. 427-428].

Evidențiem că analiza problemelor nivelului regional de securitate rămâ-Evidențiem că analiza problemelor nivelului regional de securitate rămâ-

ne în continuare extrem de importantă în contextul evoluției ne în continuare extrem de importantă în contextul evoluției transformărilor transformărilor

geopolitice regionale, dat fi ind faptul că marile puteri, manifestându-se pe geopolitice regionale, dat fi ind faptul că marile puteri, manifestându-se pe

plan regional, intensifi că dinamica redimensionării arhitecturii geopolitice plan regional, intensifi că dinamica redimensionării arhitecturii geopolitice

a sistemului internațional postrăzboi rece și își amplifi că propria autoritate a sistemului internațional postrăzboi rece și își amplifi că propria autoritate

în procesul decizional la nivel regional și mondial. Din perspectiva concep-în procesul decizional la nivel regional și mondial. Din perspectiva concep-

tual-teoretică a securității regionale, paradigma complexelor regionale de tual-teoretică a securității regionale, paradigma complexelor regionale de

securitate s-a dovedit a fi una utilitară, fl exibilă, cu un potențial sporit de securitate s-a dovedit a fi una utilitară, fl exibilă, cu un potențial sporit de

aplicabilitate, elucidând arhitectura geopolitică regională, interdependența aplicabilitate, elucidând arhitectura geopolitică regională, interdependența

dintre actorii unei regiuni și interacțiunea acestora cu marile puteri. Toto-dintre actorii unei regiuni și interacțiunea acestora cu marile puteri. Toto-

dată, pentru a realiza o analiză pertinentă a mediului securității regionale, dată, pentru a realiza o analiză pertinentă a mediului securității regionale,

mai este necesar de ținut cont și de aspectele securității naționale ale actori-mai este necesar de ținut cont și de aspectele securității naționale ale actori-

lor din regiune, dar și de contextul internațional. Actualmente, procesele de lor din regiune, dar și de contextul internațional. Actualmente, procesele de


9393

transformare a conjuncturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est și transformare a conjuncturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est și

de reconturare a mediului securității regionale determină utilizarea unei noi de reconturare a mediului securității regionale determină utilizarea unei noi

abordări privind semnifi cația regiunii în evoluția redimensionăriiabordări privind semnifi cația regiunii în evoluția redimensionării arhitec- arhitec-

turii geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece, de asemenea, ele turii geopolitice a sistemului internațional postrăzboi rece, de asemenea, ele

impun și aplicarea unei noi viziuni în analiza rolul și locul regiunii în ecuația impun și aplicarea unei noi viziuni în analiza rolul și locul regiunii în ecuația

de identifi care, promovare și realizare a intereselor geopolitice globale ale de identifi care, promovare și realizare a intereselor geopolitice globale ale

marilor puteri [2, p. 440]. marilor puteri [2, p. 440].

Noile reconfi gurări geopolitice regionale din Europa de Sud-Est care se Noile reconfi gurări geopolitice regionale din Europa de Sud-Est care se

manifestă, pe de o parte, prin tendinţa marilor puteri ale scenei internaţio-manifestă, pe de o parte, prin tendinţa marilor puteri ale scenei internaţio-

nale de a-și exercita puterea în plan regional, iar pe de altă parte, prin jocu-nale de a-și exercita puterea în plan regional, iar pe de altă parte, prin jocu-

rile de putere, marcate de eforturile statelor mici și mijlocii de abandonare a rile de putere, marcate de eforturile statelor mici și mijlocii de abandonare a

sferei de infl uenţă a unor state și de a intra în sfera de infl uență a altor state, sferei de infl uenţă a unor state și de a intra în sfera de infl uență a altor state,

unde pot să-și realizeze și să-și protejeze mai bine interesele de securitate unde pot să-și realizeze și să-și protejeze mai bine interesele de securitate

națională. Transformarea arhitecturii geopolitice a securității regionale din națională. Transformarea arhitecturii geopolitice a securității regionale din

Europa de Sud-Est în perioada postrăzboi rece este determinată de recon-Europa de Sud-Est în perioada postrăzboi rece este determinată de recon-

fi gurarea intereselor geostrategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii fi gurarea intereselor geostrategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii

Europene, prin realizarea continuității a acțiunilor de intensifi care a pro-Europene, prin realizarea continuității a acțiunilor de intensifi care a pro-

ceselor integraționiste din subregiunea Balcanilor de Vest, pe de o parte, și ceselor integraționiste din subregiunea Balcanilor de Vest, pe de o parte, și

ale Federației Ruse, care, ale Federației Ruse, care, respingând edifi carea modelului unipolar de ordi-respingând edifi carea modelului unipolar de ordi-

ne mondială postrăzboi rece și pledând pentru o structură multipolară, și-a ne mondială postrăzboi rece și pledând pentru o structură multipolară, și-a

anunţat revenirea geopolitică în forță prin consolidarea poziției sale geostra-anunţat revenirea geopolitică în forță prin consolidarea poziției sale geostra-

tegice în spațiul pontic după implicarea directă în declanșarea evenimentelor tegice în spațiul pontic după implicarea directă în declanșarea evenimentelor

din 2014 de dezintegrare a unor teritorii din componența Ucrainei, pe de altă din 2014 de dezintegrare a unor teritorii din componența Ucrainei, pe de altă

parte, au contribuit la amplifi carea confruntării și diminuării nivelului de parte, au contribuit la amplifi carea confruntării și diminuării nivelului de

securitate regională [26, p. 80-81]. De asemenea, punctăm că Federația Rusă securitate regională [26, p. 80-81]. De asemenea, punctăm că Federația Rusă

consideră acțiune de ingerință în spațiul Comunității Statelor Independente, consideră acțiune de ingerință în spațiul Comunității Statelor Independente,

percepută drept sferă de influență exclusivă rusă, a iniţiativei, lansată la percepută drept sferă de influență exclusivă rusă, a iniţiativei, lansată la

28 28 mai 2008 de către Polonia și Suedia și susţinută de toți membrii Uniunii mai 2008 de către Polonia și Suedia și susţinută de toți membrii Uniunii

Europene, de a institui proiectul „Parteneriatul Estic” în cadrul Politicii Europene, de a institui proiectul „Parteneriatul Estic” în cadrul Politicii

EuEuropene de Vecinătate, menit să consolideze relaţiile de vecinătate în baza ropene de Vecinătate, menit să consolideze relaţiile de vecinătate în baza

cooperării avansate a Uniunii Europene cu Republica Moldova, Ucraina, cooperării avansate a Uniunii Europene cu Republica Moldova, Ucraina,

Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belarus pentru o eventuală aderare a aces-Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belarus pentru o eventuală aderare a aces-

tor state la Uniunea Europeană [2, p. 432]. A. Burian precizează că una dintre tor state la Uniunea Europeană [2, p. 432]. A. Burian precizează că una dintre

cele mai importante priorități geopolitice strategice pentru Uniunea Euro-cele mai importante priorități geopolitice strategice pentru Uniunea Euro-

peană este zona Balcanilor de Vest, care ocupă o poziție-cheie în geopolitica peană este zona Balcanilor de Vest, care ocupă o poziție-cheie în geopolitica

securității regionale europene. În același timp, pentru Federația Rusăsecurității regionale europene. În același timp, pentru Federația Rusă, zona , zona

Balcanilor de Vest reprezintă o direcție geostrategică primordială, care și-a Balcanilor de Vest reprezintă o direcție geostrategică primordială, care și-a

păstrat rolul principal în agenda geopolitică a politicii externe, identifi când păstrat rolul principal în agenda geopolitică a politicii externe, identifi când


9494

câteva obiective majore: neadmiterea izolării diplomatice a Federației Ruse în câteva obiective majore: neadmiterea izolării diplomatice a Federației Ruse în

Balcanii de Vest; asigurarea rolului fundamental în reglementarea problema-Balcanii de Vest; asigurarea rolului fundamental în reglementarea problema-

ticii din zona Balcanilor de Vest; neadmiterea Uniunii Europene și Alianței ticii din zona Balcanilor de Vest; neadmiterea Uniunii Europene și Alianței

Nord-Atlantice soluționarea securității naționale ale statelor din zona Balca-Nord-Atlantice soluționarea securității naționale ale statelor din zona Balca-

nilor de Vest excluzând prezența Federației Ruse în regiune. Scopul principal nilor de Vest excluzând prezența Federației Ruse în regiune. Scopul principal

a acestor obiective este prevenirea acțiunilor de luptă în Balcani. Federația a acestor obiective este prevenirea acțiunilor de luptă în Balcani. Federația

Rusă, în plan geostrategic, întotdeauna a depus eforturi pentru prevenirea în-Rusă, în plan geostrategic, întotdeauna a depus eforturi pentru prevenirea în-

cercărilor Occidentului de a transforma Alianța Nord-Atlantică într-un pivot cercărilor Occidentului de a transforma Alianța Nord-Atlantică într-un pivot

de bază al sistemului securității europene, însă în virtutea unui șir de cauze, de bază al sistemului securității europene, însă în virtutea unui șir de cauze,

inițiativa geopolitică în spațiul Balcanic le aparține Statelor Unite ale Ame-inițiativa geopolitică în spațiul Balcanic le aparține Statelor Unite ale Ame-

ricii și Germaniei [27, p. 261-262], iar Federația Rusă, în opinia noastră este ricii și Germaniei [27, p. 261-262], iar Federația Rusă, în opinia noastră este

nevoită să se limiteze la un rol nesemnifi cativ de echilibrare a evoluției pro-nevoită să se limiteze la un rol nesemnifi cativ de echilibrare a evoluției pro-

ceselor integraționiste regionale din Balcanii de Vest, mai ales în contextul ceselor integraționiste regionale din Balcanii de Vest, mai ales în contextul

implicării acesteia în evenimentele din regiunea Donbas a Ucrainei și Siria. implicării acesteia în evenimentele din regiunea Donbas a Ucrainei și Siria.

C. Bogzeanu abordează situația geopolitică regională din Europa de Sud-C. Bogzeanu abordează situația geopolitică regională din Europa de Sud-

Est și nivelul de asigurare a stabilității mediului securității regionale prin Est și nivelul de asigurare a stabilității mediului securității regionale prin

evoluția sintagmei „război/confruntare hibrid(ă)” legată de modul în care a evoluția sintagmei „război/confruntare hibrid(ă)” legată de modul în care a

izbucnit și s-a desfășurat criza ucraineană, precum și de specifi cul relațiilor izbucnit și s-a desfășurat criza ucraineană, precum și de specifi cul relațiilor

dintre Occident și Federația Rusă. Cu toate acestea, dinamica securității regi-dintre Occident și Federația Rusă. Cu toate acestea, dinamica securității regi-

onale din spațiul Europei de Sud-Est, unde confl ictualitatea a depășit punctul onale din spațiul Europei de Sud-Est, unde confl ictualitatea a depășit punctul

de apogeu și este caracterizată prin instabilitate și printr-un potențial consi-de apogeu și este caracterizată prin instabilitate și printr-un potențial consi-

derabil de confl ice primejdioase ce pot depăși zona de confl agrație a regiunii derabil de confl ice primejdioase ce pot depăși zona de confl agrație a regiunii

Europei de Sud-Est, nu trebuie ignorată, în special zona Balcanilor de Vest. Europei de Sud-Est, nu trebuie ignorată, în special zona Balcanilor de Vest.

Cercetătorul relevă zona Balcanilor de Vest cu cele mai violente confruntări Cercetătorul relevă zona Balcanilor de Vest cu cele mai violente confruntări

în perioada postrăzboi rece, adiacentă teritoriului Alianței Nord-Atlantice și în perioada postrăzboi rece, adiacentă teritoriului Alianței Nord-Atlantice și

Uniunii Europene, reprezentând constant o zonă de interes Uniunii Europene, reprezentând constant o zonă de interes geopolitic pentru geopolitic pentru

cele două organizații. În același timp, Federația Rusă, Turcia și, mai recent, cele două organizații. În același timp, Federația Rusă, Turcia și, mai recent,

China se numără în egală măsură printre puterile notabile cu interese în re-China se numără în egală măsură printre puterile notabile cu interese în re-

giune, puteri ale căror relații au avut un pronunțat caracter conjuncturist, giune, puteri ale căror relații au avut un pronunțat caracter conjuncturist,

mai ales în perioada recentă. În această ordine de idei, nu sunt întâmplătoare mai ales în perioada recentă. În această ordine de idei, nu sunt întâmplătoare

avertizările mai multor decidenți politici europeni și americani, în contextul avertizările mai multor decidenți politici europeni și americani, în contextul

escaladării crizei ucrainene, declarații care făceau referire la posibilitatea unei escaladării crizei ucrainene, declarații care făceau referire la posibilitatea unei

amplifi cări a instabilității din Zona Extinsă a Mării Negre în cea a Balcanilor amplifi cări a instabilității din Zona Extinsă a Mării Negre în cea a Balcanilor

de Vest și în eventualitatea unei extinderi depășind regiunea Europei de Sud-de Vest și în eventualitatea unei extinderi depășind regiunea Europei de Sud-

Est. C. Bogzeanu precizează că apropierea geografi că a subregiunii Balcanilor Est. C. Bogzeanu precizează că apropierea geografi că a subregiunii Balcanilor

de Vest de comunitatea euroatlantică, implicarea directă a actorilor euroat-de Vest de comunitatea euroatlantică, implicarea directă a actorilor euroat-

lantici în acest spațiu, precum și interesele Turciei, dar și potențialul rol jucat lantici în acest spațiu, precum și interesele Turciei, dar și potențialul rol jucat

de aceasta, prin legătura cu comunitatea etnică musulmană din statele Alba-de aceasta, prin legătura cu comunitatea etnică musulmană din statele Alba-


9595

nia și Bosnia și Herțegovina, sunt factori care oferă o valoare considerabilă a nia și Bosnia și Herțegovina, sunt factori care oferă o valoare considerabilă a

Balcanilor de Vest în ecuația mediului de securitate regională din Europa de Balcanilor de Vest în ecuația mediului de securitate regională din Europa de

Sud-Est. Destabilizarea Balcanilor de Vest s-ar transpune și într-o destabili-Sud-Est. Destabilizarea Balcanilor de Vest s-ar transpune și într-o destabili-

zare a actorilor occidentali (Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană) zare a actorilor occidentali (Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană)

și ar contribui la decredibilizarea acestora ca actori de securitatși ar contribui la decredibilizarea acestora ca actori de securitate, atrăgând, e, atrăgând,

mai departe, și diminuarea gradului de atractivitate pe care organizațiile mai departe, și diminuarea gradului de atractivitate pe care organizațiile

euroatlantică și eurocomunitară o exercită asupra actorilor din vecinătatea euroatlantică și eurocomunitară o exercită asupra actorilor din vecinătatea

comună [28, p. 8-9].comună [28, p. 8-9].

Potrivit asumpției lui A. Korybko, Potrivit asumpției lui A. Korybko, războiul hibridrăzboiul hibrid este un tip de răz- este un tip de răz-

boi indirect realizat de Statele Unite ale Americii în regiunea Europei de boi indirect realizat de Statele Unite ale Americii în regiunea Europei de

Sud-Est, care are două componente majore: revoluțiile colorate și războiul Sud-Est, care are două componente majore: revoluțiile colorate și războiul

neconvenționalneconvențional. Expertul menționează că revoluțiile colorate sunt noi mo-. Expertul menționează că revoluțiile colorate sunt noi mo-

dele de destabilizare a statelor, în care actorii externi pot nega în mod pla-dele de destabilizare a statelor, în care actorii externi pot nega în mod pla-

uzibil implicarea în afacerile interne ale unui stat [29, p. 77]. De asemenea, uzibil implicarea în afacerile interne ale unui stat [29, p. 77]. De asemenea,

identifi carea unui grup interregional de state susceptibile la revoluțiile co-identifi carea unui grup interregional de state susceptibile la revoluțiile co-

lorate se întinde din Europa Centrală până în Asia Centrală. Statele inclu-lorate se întinde din Europa Centrală până în Asia Centrală. Statele inclu-

se în acest grup se identifi că prin două caracteristici: a) sunt vulnerabile în se în acest grup se identifi că prin două caracteristici: a) sunt vulnerabile în

fața amenințării unei revoluții colorate; b) succesul unei schimbări de re-fața amenințării unei revoluții colorate; b) succesul unei schimbări de re-

gim ar avea repercusiuni negative directe asupra politicii externe și marii gim ar avea repercusiuni negative directe asupra politicii externe și marii

strategii ale Federației Ruse. În acest context de idei, statele vest-balcanice strategii ale Federației Ruse. În acest context de idei, statele vest-balcanice

sunt sunt incluse parțial într-una dintre cele trei categorii de state identificate deincluse parțial într-una dintre cele trei categorii de state identificate de

A. A. Korybko, acestea fi ind: Regiunea Extinsă a Balcanilor (Ungaria, Serbia, Korybko, acestea fi ind: Regiunea Extinsă a Balcanilor (Ungaria, Serbia,

Macedonia de Nord, Grecia), Regiunea Extinsă a Orientului Mijlociu (Turcia, Macedonia de Nord, Grecia), Regiunea Extinsă a Orientului Mijlociu (Turcia,

Armenia, Iran) și Asia Centrală (Turkmenistan, Uzbekistan, Kârgâzstan). În Armenia, Iran) și Asia Centrală (Turkmenistan, Uzbekistan, Kârgâzstan). În

politica externă a Federației Ruse sunt identifi cate seturi de interese strate-politica externă a Federației Ruse sunt identifi cate seturi de interese strate-

gice gice în raport cu statele din cele trei categorii reliefate, iar în ceea ce privește în raport cu statele din cele trei categorii reliefate, iar în ceea ce privește

statele din regiunea Balcanilor de Vest, acestea sunt evidențiate ca cea mai statele din regiunea Balcanilor de Vest, acestea sunt evidențiate ca cea mai

bună oportunitate posibilă pentru a elibera Europa de lumea unipolară și bună oportunitate posibilă pentru a elibera Europa de lumea unipolară și

de a disemina multipolaritatea pe continentul european, reprezentând ast-de a disemina multipolaritatea pe continentul european, reprezentând ast-

fel una dintre contra-ofensivele asimetrice majore pe care Federația Rusă le fel una dintre contra-ofensivele asimetrice majore pe care Federația Rusă le

utiliza în echilibrul geopolitic global, doar după eșuarea relațiilor de coope-utiliza în echilibrul geopolitic global, doar după eșuarea relațiilor de coope-

rare strategică cu Germania, Italia, Ungaria și Austria. Expertul accentuează rare strategică cu Germania, Italia, Ungaria și Austria. Expertul accentuează

ideea contracarării de către Federația Rusă a infl uenței actorilor occidentali, ideea contracarării de către Federația Rusă a infl uenței actorilor occidentali,

în în special a Statelor Unite ale Americii în Europa, interesul fundamental al special a Statelor Unite ale Americii în Europa, interesul fundamental al

RuRusiei fi ind posibilitatea de a valorifi ca spațiile geopolitice în direcția afi rmă-siei fi ind posibilitatea de a valorifi ca spațiile geopolitice în direcția afi rmă-

rii Federației Ruse ca mare putere [29, p. 96-98].rii Federației Ruse ca mare putere [29, p. 96-98].

Considerăm că noile evoluții geopolitice regionale din Europa de Sud-Considerăm că noile evoluții geopolitice regionale din Europa de Sud-

Est, în contextul relațiilor tensionate dintre Federația Rusă și actorii secu-Est, în contextul relațiilor tensionate dintre Federația Rusă și actorii secu-


9696

rității euroatlantice, determină stabilitatea sau instabilitatea regiunii Balca-rității euroatlantice, determină stabilitatea sau instabilitatea regiunii Balca-

nilor de Vest, care devine o miză geopolitică importantă. Dezvoltarea într-o nilor de Vest, care devine o miză geopolitică importantă. Dezvoltarea într-o

direcție pozitivă a mediului de securitate regională din Europa de Sud-Est direcție pozitivă a mediului de securitate regională din Europa de Sud-Est

se echivalează cu menținerea infl uenței geopolitice occidentale în regiune se echivalează cu menținerea infl uenței geopolitice occidentale în regiune

și cu creșterea securității euroatlantice, așa cum o evoluție în sens negativ și cu creșterea securității euroatlantice, așa cum o evoluție în sens negativ

din din regiune consolidează terenul pentru sporirea infl uenței geostrategice aregiune consolidează terenul pentru sporirea infl uenței geostrategice a

FeFederației Ruse, oferindu-iderației Ruse, oferindu-i pârghii pentru destabilizarea securității regionale. pârghii pentru destabilizarea securității regionale.

C. Bogzeanu exprimă aserțiunea că, similar Regiunii Extinse a Mării Negre, C. Bogzeanu exprimă aserțiunea că, similar Regiunii Extinse a Mării Negre,

Balcanii de Vest sunt un spațiu de convergență a intereselor actorilor oc-Balcanii de Vest sunt un spațiu de convergență a intereselor actorilor oc-

cidentali și ai Federației Ruse, constituind, de asemenea, o regiune în care cidentali și ai Federației Ruse, constituind, de asemenea, o regiune în care

spectrul instabilității și confl ictualității a rămas constant în urma războaielor spectrul instabilității și confl ictualității a rămas constant în urma războaielor

iugoslave din perioada postrăzboi rece, în pofi da eforturilor de stabilizare iugoslave din perioada postrăzboi rece, în pofi da eforturilor de stabilizare

și reformare în care Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au fost și reformare în care Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au fost

angajate constant. În acest sens, sunt elocvente raporturile dintre Serbia și angajate constant. În acest sens, sunt elocvente raporturile dintre Serbia și

Kosovo, care se mențin ca sursă de tensiune și destabilizare regională, iar Kosovo, care se mențin ca sursă de tensiune și destabilizare regională, iar

implicarea directă a actorilor euroatlantici și a Federației Ruse în menține-implicarea directă a actorilor euroatlantici și a Federației Ruse în menține-

rea stabilității regionale sau în parteneriate strategice face posibilă exporta-rea stabilității regionale sau în parteneriate strategice face posibilă exporta-

rea destabilizării la nivelul întregii Europe. Într-un scenariu sumbru și pu-rea destabilizării la nivelul întregii Europe. Într-un scenariu sumbru și pu-

țin probabil, care ar implica accentuarea instabilității interne a comunității țin probabil, care ar implica accentuarea instabilității interne a comunității

euroatlantice, concomitent cu pierderea capitalului de încredere al actorilor euroatlantice, concomitent cu pierderea capitalului de încredere al actorilor

vest-balcanici față de instituțiile euroatlantice și escaladarea tensiunilor, am vest-balcanici față de instituțiile euroatlantice și escaladarea tensiunilor, am

putea vorbi despre irosirea a cel puțin două decenii de investiții în stabilitatea putea vorbi despre irosirea a cel puțin două decenii de investiții în stabilitatea

acestei regiuni și accentuarea instabilității aferente, ceea ce s-ar răsfrânge cu acestei regiuni și accentuarea instabilității aferente, ceea ce s-ar răsfrânge cu

siguranță și asupra securității europene. Într-un scenariu moderat, mult mai siguranță și asupra securității europene. Într-un scenariu moderat, mult mai

probabil, Balcanii de Vest vor rămâne obiectul unui interes secundar din par-probabil, Balcanii de Vest vor rămâne obiectul unui interes secundar din par-

tea Federației Ruse. Menținerea unei instabilități relative, în care disensiunile tea Federației Ruse. Menținerea unei instabilități relative, în care disensiunile

și confl ictele nu își vor găsi o soluționare, cel puțin pe termen scurt, este unul și confl ictele nu își vor găsi o soluționare, cel puțin pe termen scurt, este unul

dintre cele mai probabile scenarii de evoluție. În această ordine de idei, este dintre cele mai probabile scenarii de evoluție. În această ordine de idei, este

puțin probabilă soluționarea confl ictului dintre Serbia și Kosovo. Similară puțin probabilă soluționarea confl ictului dintre Serbia și Kosovo. Similară

este și situația relațiilor dintre structurile centrale ale Bosniei și Herțegovinei este și situația relațiilor dintre structurile centrale ale Bosniei și Herțegovinei

și Republica Srpska. În opinia cercetătorului, importanța stabilității și/sau in-și Republica Srpska. În opinia cercetătorului, importanța stabilității și/sau in-

stabilității regiunii vest-balcanice trebuie analizată în contextul european de stabilității regiunii vest-balcanice trebuie analizată în contextul european de

securitate actual, caracterizat de fenomenul confruntării hibride. Atât rela-securitate actual, caracterizat de fenomenul confruntării hibride. Atât rela-

țiile confl ictuale care pot fi identifi cate între entțiile confl ictuale care pot fi identifi cate între entitățile politice din acest spa-itățile politice din acest spa-

țiu geopolitic,țiu geopolitic, cât și vulnerabilitățile lor structurale, caracterul inadecvat al cât și vulnerabilitățile lor structurale, caracterul inadecvat al

soluțiilor implementate după finalizarea războaielor de pe teritoriul fostei soluțiilor implementate după finalizarea războaielor de pe teritoriul fostei

Republici Socialiste Federative Iugoslave, dificultatea de a identifica soluții Republici Socialiste Federative Iugoslave, dificultatea de a identifica soluții

viabile nu doar pentru conflictele interstatale, ci și pentru cele intrastatale viabile nu doar pentru conflictele interstatale, ci și pentru cele intrastatale


9797

se constituie într-un teren propice pentru aplicarea unei strategii orientase constituie într-un teren propice pentru aplicarea unei strategii orientatete

către accentuacătre accentuarea disensiunilor. Astfel, dincolo de volatilitatea relațiilor rea disensiunilor. Astfel, dincolo de volatilitatea relațiilor

vest-balcanice și a stabilității mediului de securitate regională din Europa vest-balcanice și a stabilității mediului de securitate regională din Europa

de Sud-Est, un alt risc aferent acestei regiuni este cel al valorifi cării acestor de Sud-Est, un alt risc aferent acestei regiuni este cel al valorifi cării acestor

caracteristici în scopul creșterii infl uenței și, mai departe, în scopul îndepăr-caracteristici în scopul creșterii infl uenței și, mai departe, în scopul îndepăr-

tării ultimului grup de state de la fi nalizarea proceselor integraționiste din tării ultimului grup de state de la fi nalizarea proceselor integraționiste din

subregiunea Balcanilor de Vest, în pofi da dezideratului acestora de integrare subregiunea Balcanilor de Vest, în pofi da dezideratului acestora de integrare

euroatlantică și, implicit, de aspirație de a atinge standardele eurocomunitare euroatlantică și, implicit, de aspirație de a atinge standardele eurocomunitare

necesare, existența acestor provocări ar putea crea perpetuarea instabilității necesare, existența acestor provocări ar putea crea perpetuarea instabilității

în regiunea Balcanilor de Vest. Cu toate acestea, îngrijorarea ar trebui să fi e în regiunea Balcanilor de Vest. Cu toate acestea, îngrijorarea ar trebui să fi e

temperată de progresele înregistrate de acești actori pe calea democratizării, temperată de progresele înregistrate de acești actori pe calea democratizării,

de angajamentul față de parcursul european și euroatlantic și de deschide-de angajamentul față de parcursul european și euroatlantic și de deschide-

rea către negociere. Prezența activă și îndelungată a instituțiilor euroatlanti-rea către negociere. Prezența activă și îndelungată a instituțiilor euroatlanti-

ce, deși controversată din perspectiva succeselor, creează un mediu propice ce, deși controversată din perspectiva succeselor, creează un mediu propice

pentru ca statele vest-balcanice să acționeze pe arena internațională în mod pentru ca statele vest-balcanice să acționeze pe arena internațională în mod

independent. Autonomia acestora în ceea ce privește politica externă o depă-independent. Autonomia acestora în ceea ce privește politica externă o depă-

șește cu mult pe cea a actorilor din estul granițelor Alianței Nord-Atlantice și șește cu mult pe cea a actorilor din estul granițelor Alianței Nord-Atlantice și

Uniunii Europene [28, p. 17-18].Uniunii Europene [28, p. 17-18].

În viziunea noastră, Politica Europeană de Vecinătate pe fl ancul estic a În viziunea noastră, Politica Europeană de Vecinătate pe fl ancul estic a

suferit eșec prin faptul că n-a oferit instrumentarul geopolitic necesar pentru suferit eșec prin faptul că n-a oferit instrumentarul geopolitic necesar pentru

a fi în măsură să neutralizeze amenințările ce provin din zona Mării Negre și a fi în măsură să neutralizeze amenințările ce provin din zona Mării Negre și

să valorifi ce oportunitățile geostrategice regionale, deoarece politicile actuale să valorifi ce oportunitățile geostrategice regionale, deoarece politicile actuale

promovate de promovate de Uniunea Europeană, care se referă la Parteneriatul Estic, nu Uniunea Europeană, care se referă la Parteneriatul Estic, nu

pot asigura securitatea și stabilitatea regională contrar intereselor geopolitice pot asigura securitatea și stabilitatea regională contrar intereselor geopolitice

ale Federației Ruse promovate în spațiul pontic, care, utilizând toate pârghi-ale Federației Ruse promovate în spațiul pontic, care, utilizând toate pârghi-

ile, inclusiv și cea militară, își amplifi că ponderea în sfera sa de infl uență ile, inclusiv și cea militară, își amplifi că ponderea în sfera sa de infl uență

geopolitică, astfel menținând și generând noi confl icte prin susținerea poli-geopolitică, astfel menținând și generând noi confl icte prin susținerea poli-

tică, militară și economică a mișcărilor secesioniste din Republica Moldova, tică, militară și economică a mișcărilor secesioniste din Republica Moldova,

Georgia și Ucraina, prin care își extinde perimetrul maritim geostrategic, Georgia și Ucraina, prin care își extinde perimetrul maritim geostrategic,

periclitând securitatea europeană. Urmărind drept scop fortifi carea securi-periclitând securitatea europeană. Urmărind drept scop fortifi carea securi-

tății și stabilității spațiului din imediata vecinătate, ar fi necesar ca Uniu-tății și stabilității spațiului din imediata vecinătate, ar fi necesar ca Uniu-

nea Europeană să-și regândească Politica de Vecinătate și să redimensioneze nea Europeană să-și regândească Politica de Vecinătate și să redimensioneze

Strategia de Securitate în contextul existenței problemelor de ordin intern ca: Strategia de Securitate în contextul existenței problemelor de ordin intern ca:

gestiunea fl uxului masiv de refugiați și migranți din Orientul Mijlociu și de gestiunea fl uxului masiv de refugiați și migranți din Orientul Mijlociu și de

pe continentul african, ca urmare a confl ictelor militare din aceste regiuni; pe continentul african, ca urmare a confl ictelor militare din aceste regiuni;

criza economico-fi nanciară generată de repercusiunile pandemiei globale criza economico-fi nanciară generată de repercusiunile pandemiei globale

Covid-19; și difi cultatea procesului de negocieri privind viitoarele relații de Covid-19; și difi cultatea procesului de negocieri privind viitoarele relații de

cooperare în diferite domenii dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană cooperare în diferite domenii dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană


9898

în perioada de tranziție post-Brexit, care va dura până la fi nele anului 2020, în perioada de tranziție post-Brexit, care va dura până la fi nele anului 2020,

pentru a defi nitiva retragerea completă din spațiul comunitar, după ce Marea pentru a defi nitiva retragerea completă din spațiul comunitar, după ce Marea

Britanie a părăsit ofi cial Uniunea Europeană la 1 februarie 2020 în condițiile Britanie a părăsit ofi cial Uniunea Europeană la 1 februarie 2020 în condițiile

declanșărideclanșării art. 50 al Tratatului Uniunii Europene de la Lisabona, pe 29 martiei art. 50 al Tratatului Uniunii Europene de la Lisabona, pe 29 martie

2017, atunci când premierul britanic Th eresa May l-a anunțat pe președin-2017, atunci când premierul britanic Th eresa May l-a anunțat pe președin-

tele Consiliului European, Donald Tusk, că Marea Britanie intenționează să tele Consiliului European, Donald Tusk, că Marea Britanie intenționează să

părăsească Uniunea Europeană în urma referendumului care a avut loc pe părăsească Uniunea Europeană în urma referendumului care a avut loc pe

23 iunie 2016, precum și de ordin geopolitic, ca: intensifi carea amenințării 23 iunie 2016, precum și de ordin geopolitic, ca: intensifi carea amenințării

cu cu război hibridrăzboi hibrid din partea Federației Ruse, care au drept scop prevenirea din partea Federației Ruse, care au drept scop prevenirea

unei eventuale extinderi a Organizației Nord-Atlantice și a Uniunii Europene unei eventuale extinderi a Organizației Nord-Atlantice și a Uniunii Europene

până la hotarele Rusiei și restructurarea sistemului european de securitate, până la hotarele Rusiei și restructurarea sistemului european de securitate,

dar și reconfi gurarea sistemului internațional postrăzboi rece, pledând pen-dar și reconfi gurarea sistemului internațional postrăzboi rece, pledând pen-

tru unul multipolar, în care Federației Ruse îi va reveni rolul unui actor revi-tru unul multipolar, în care Federației Ruse îi va reveni rolul unui actor revi-

zionist. Totodată, urmare a confruntărilor geopolitice dintre Statele Unite ale zionist. Totodată, urmare a confruntărilor geopolitice dintre Statele Unite ale

Americii și Federaţia Rusă pentru sfera de infl uenţă din Europa de Sud-Est, Americii și Federaţia Rusă pentru sfera de infl uenţă din Europa de Sud-Est,

se constată existenţa repercusiunilor care impulsionează dinamica evoluţiei se constată existenţa repercusiunilor care impulsionează dinamica evoluţiei

mediului securităţii regionale, context în care Statele Unite ale Americii se mediului securităţii regionale, context în care Statele Unite ale Americii se

concentrează pe problemele de securitate euroatlantică creând premise fa-concentrează pe problemele de securitate euroatlantică creând premise fa-

vorabile pentru consolidarea Uniunii Europene în calitate de actor autonom vorabile pentru consolidarea Uniunii Europene în calitate de actor autonom

în cadrul relaţiilor internaţionale. Prin urmare, ultima va fi capabilă să solu-în cadrul relaţiilor internaţionale. Prin urmare, ultima va fi capabilă să solu-

ţioneze mai efi cient și în termene rezonabile problemele interne, ceea ce va ţioneze mai efi cient și în termene rezonabile problemele interne, ceea ce va

însemna fortifi carea Politicii de Securitate și Apărare a Uniunii Europene, însemna fortifi carea Politicii de Securitate și Apărare a Uniunii Europene,

dar și a politicilor în domeniul extinderii [30, p. 279-280]. dar și a politicilor în domeniul extinderii [30, p. 279-280].

E. Bădălan accentuează rolul determinant al Statelor Unite ale Americii E. Bădălan accentuează rolul determinant al Statelor Unite ale Americii

și al Federaţiei Ruse în Europa de Sud-Est asupra procesului de stabilizare și și al Federaţiei Ruse în Europa de Sud-Est asupra procesului de stabilizare și

securitate regională, precedat de o acomodare geopolitică de lungă durată, cu securitate regională, precedat de o acomodare geopolitică de lungă durată, cu

impact asupra securității naționale a actorilor din regiune. Statele din Europa impact asupra securității naționale a actorilor din regiune. Statele din Europa

de Sud-Ede Sud-Est vor continua să aibă difi cultăţi în conturarea politicii externe, dar st vor continua să aibă difi cultăţi în conturarea politicii externe, dar

se vor manifesta și ca elemente-cheie în relaţiile dintre Occident și Federaţia se vor manifesta și ca elemente-cheie în relaţiile dintre Occident și Federaţia

Rusă. Pentru soluționarea problemelor de securitate din această zonă se im-Rusă. Pentru soluționarea problemelor de securitate din această zonă se im-

pune implicarea mai mare a Uniunii Europene prin Politica de Securitate și pune implicarea mai mare a Uniunii Europene prin Politica de Securitate și

Apărare Comună [31, p. 22-23]. Considerăm acțiunile de aderare ale statelor Apărare Comună [31, p. 22-23]. Considerăm acțiunile de aderare ale statelor

din Europa de Sud-Est la Organizația Nord-Atlantică și Uniunea Europeană din Europa de Sud-Est la Organizația Nord-Atlantică și Uniunea Europeană

ca fi ind prca fi ind procese integraționiste de rivalitate geopolitică cu Federația Rusă, ocese integraționiste de rivalitate geopolitică cu Federația Rusă,

care provoacă indubitabil reacţie simetrică din partea acesteia pentru a-și care provoacă indubitabil reacţie simetrică din partea acesteia pentru a-și

reitera poziţia sa de mare putere în raport cu Statele Unite ale Americii. reitera poziţia sa de mare putere în raport cu Statele Unite ale Americii.

În cele din urmă, miza efortului Statelor Unite ale Americii este rolul pe În cele din urmă, miza efortului Statelor Unite ale Americii este rolul pe

termen lung în Europa, dat fi ind faptul că o nouă Europă încă se contureatermen lung în Europa, dat fi ind faptul că o nouă Europă încă se conturează,ză,


9999

în condițiile noilor transformări ale arhitecturii geopolitice regionale, ră-în condițiile noilor transformări ale arhitecturii geopolitice regionale, ră-

mânând în contimânând în continuare, din punct de vedere geopolitic, o parte a spațiului nuare, din punct de vedere geopolitic, o parte a spațiului

euroatlantic, extinderea Alianței Nord-Atlantice fi ind una esențială. Urma-euroatlantic, extinderea Alianței Nord-Atlantice fi ind una esențială. Urma-

re a confruntărilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Federaţia re a confruntărilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Federaţia

Rusă pentru sfera de infl uenţă în Europa de Sud-Est, se constată existenţa Rusă pentru sfera de infl uenţă în Europa de Sud-Est, se constată existenţa

unor repercusiuni care determină dinamica evoluţiei proceselor de asigurare unor repercusiuni care determină dinamica evoluţiei proceselor de asigurare

a securităţii naționale a statelor din regiune. În opinia noastră, declanșarea a securităţii naționale a statelor din regiune. În opinia noastră, declanșarea

războaielor hibride de către Federația Rusă, în perioada postrăzboi rece, îm-războaielor hibride de către Federația Rusă, în perioada postrăzboi rece, îm-

potriva statelor din spațiul postsovietic reprezintă acțiuni ale politicii externe potriva statelor din spațiul postsovietic reprezintă acțiuni ale politicii externe

de semnifi cație geopolitică cu scopul de a proteja sfera sa de infl uenţă, ape-de semnifi cație geopolitică cu scopul de a proteja sfera sa de infl uenţă, ape-

lând inclusiv și la forța militară pentru a contracara procesul de extindere a lând inclusiv și la forța militară pentru a contracara procesul de extindere a

Organizației Nord-Atlantice și Uniunii Europene spre Est [2, p. 432]. Organizației Nord-Atlantice și Uniunii Europene spre Est [2, p. 432].

Un alt aspect important al reconfi gurării arhitecturii geopolitice regi-Un alt aspect important al reconfi gurării arhitecturii geopolitice regi-

onale se referă la nerespectarea angajamentelor de către Federația Rusă în onale se referă la nerespectarea angajamentelor de către Federația Rusă în

cadrul unor acorduri de securitate regională. În opinia autorităților centrale cadrul unor acorduri de securitate regională. În opinia autorităților centrale

ale Federației Ruse, respectarea acestora subminează securitatea națională. ale Federației Ruse, respectarea acestora subminează securitatea națională.

Astfel, în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul din 1999 a fost adopta-Astfel, în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul din 1999 a fost adopta-

tă Declarația Finală în care s-a consemnat intrarea în vigoare a Tratatului tă Declarația Finală în care s-a consemnat intrarea în vigoare a Tratatului

Forțelor Armate Convenționale în Europa revizuit, iar Federația Rusă și-a Forțelor Armate Convenționale în Europa revizuit, iar Federația Rusă și-a

asumat angajamentul privind retragerea armamentului și trupelor sale stați-asumat angajamentul privind retragerea armamentului și trupelor sale stați-

onate pe teritoriul Republicii Moldova și al Georgiei, prevederi care n-au fost onate pe teritoriul Republicii Moldova și al Georgiei, prevederi care n-au fost

respectate, ulterior fi ind condiționate de Germania în timpul negocierilor respectate, ulterior fi ind condiționate de Germania în timpul negocierilor

inițiate de Federația Rusă cu privire la modifi carea mecanismului de asigu-inițiate de Federația Rusă cu privire la modifi carea mecanismului de asigu-

rare a securității regionale, fapt ce urma să se soldeze cu instituirea unui nou rare a securității regionale, fapt ce urma să se soldeze cu instituirea unui nou

sistem de securitate europeană. Este puțin probabil ca și Rezoluția privind sistem de securitate europeană. Este puțin probabil ca și Rezoluția privind

retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teri-retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teri-

toriul Republicii Moldova, adoptată la 22 iunie 2018 de Adunarea Generală toriul Republicii Moldova, adoptată la 22 iunie 2018 de Adunarea Generală

a Organizației Națiunilor Unite, precum și Declarația Finală a Adunării Par-a Organizației Națiunilor Unite, precum și Declarația Finală a Adunării Par-

lamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, adopta-lamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, adopta-

tă la 11 iulie 2018 (Berlin, Republica Federală Germania) și la 8 iulie 2019 tă la 11 iulie 2018 (Berlin, Republica Federală Germania) și la 8 iulie 2019

(Luxembourg, Marele Ducat de Luxembourg), în care se reiterează chemarea (Luxembourg, Marele Ducat de Luxembourg), în care se reiterează chemarea

la retragerea trupelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul suveran al la retragerea trupelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul suveran al

țării, documente care au caracter de recomandare, să fi e onorate de Federația țării, documente care au caracter de recomandare, să fi e onorate de Federația

Rusă [2, p. 432-433]. În acest context, I. Chifu reliefează că angajamentele Rusă [2, p. 432-433]. În acest context, I. Chifu reliefează că angajamentele

în cauză nu vor fi respectateîn cauză nu vor fi respectate, și, mai mult ca atât, Federația Rusă a sistat în , și, mai mult ca atât, Federația Rusă a sistat în

2007 aplicarea Tratatului Forțelor Armate Convenționale în Europa, iar în 2007 aplicarea Tratatului Forțelor Armate Convenționale în Europa, iar în

2015 a luat decizia să întrerupă participarea la întrunirile grupului comun 2015 a luat decizia să întrerupă participarea la întrunirile grupului comun

consultativ, suspendarea devenind astfel completă și defi nitivă în cadrul Tra-consultativ, suspendarea devenind astfel completă și defi nitivă în cadrul Tra-


100100

tatului Forțelor Armate Convenționale în Europa [32, p. 19]. Acest fapt, în tatului Forțelor Armate Convenționale în Europa [32, p. 19]. Acest fapt, în

accepția noastră, îi va permite în mod unilateral asigurarea contingentelor accepția noastră, îi va permite în mod unilateral asigurarea contingentelor

militare cu armament convențional, dislocate pe teritoriul statelor din spațiul militare cu armament convențional, dislocate pe teritoriul statelor din spațiul

postsovietic, în contextul ultimelor evenimente din Ucraina, fără înștiințarea postsovietic, în contextul ultimelor evenimente din Ucraina, fără înștiințarea

partenerilor occidentali, înclinând balanța de securitate regională în favoa-partenerilor occidentali, înclinând balanța de securitate regională în favoa-

rea sa. Relevanța acțiunilor geostrategice de extindere a sferei de infl uență a rea sa. Relevanța acțiunilor geostrategice de extindere a sferei de infl uență a

Alianței Nord-Atlantice asupra statelor din subregiunea Balcanilor de Vest Alianței Nord-Atlantice asupra statelor din subregiunea Balcanilor de Vest

și amplasarea în Europa de Est a noilor elemente ale scutului american de și amplasarea în Europa de Est a noilor elemente ale scutului american de

apărare antirachetă amplifi că confruntarea dintre Occident și Federația Rusă apărare antirachetă amplifi că confruntarea dintre Occident și Federația Rusă

în realizarea intereselor geopolitice în Europa de Sud-Est, edifi când un nou în realizarea intereselor geopolitice în Europa de Sud-Est, edifi când un nou

context de securitate regională. Potrivit lui I. Chifu, instalarea context de securitate regională. Potrivit lui I. Chifu, instalarea sistemului de sistemului de

apărare antirachetă de la Deveselu din Româniaapărare antirachetă de la Deveselu din România și dislocarea bazelor milita- și dislocarea bazelor milita-

re ale Organizației Nord-Atlantice în proximitatea spațiului pontic produc re ale Organizației Nord-Atlantice în proximitatea spațiului pontic produc

eminamente reacția Federației Ruse de a fortifi ca eminamente reacția Federației Ruse de a fortifi ca escadrila aeriană din Cri-escadrila aeriană din Cri-

meea cu bombardiere strategice pentru a echilibra balanța militară regională. meea cu bombardiere strategice pentru a echilibra balanța militară regională.

Pe lângă escadrila de bombardiere Federația Rusă urmează să desfăsoare înPe lângă escadrila de bombardiere Federația Rusă urmează să desfăsoare în

Crimeea și complexe de rachete inclusiv cu capacitate nucleară Crimeea și complexe de rachete inclusiv cu capacitate nucleară [32, p. [32, p. 19-2019-20]. ].

Specifi căm că rivalitatea regională pentru Europa de Sud-Est în cadrul Specifi căm că rivalitatea regională pentru Europa de Sud-Est în cadrul

relațiilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă este relațiilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă este

generată și de suspendarea participării ambelor părți în cadrul Tratatului generată și de suspendarea participării ambelor părți în cadrul Tratatului

Forțelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de către liderii ambelor sta-Forțelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de către liderii ambelor sta-

te, care interzicea dezvoltarea, producerea și amplasarea rachetelor nucleare te, care interzicea dezvoltarea, producerea și amplasarea rachetelor nucleare

cu lansare de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5500 de km, cu lansare de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5500 de km,

invocat în repetate rânduri de Federația Rusă pentru a contesta amplasarea invocat în repetate rânduri de Federația Rusă pentru a contesta amplasarea

scutului antirachetă de la Deveselu din România și din Polonia, care ar putea scutului antirachetă de la Deveselu din România și din Polonia, care ar putea

fi folosit nu doar pentru găzduirea și lansarea interceptorilor antirachetă cu fi folosit nu doar pentru găzduirea și lansarea interceptorilor antirachetă cu

rol defensiv, ci și pentru instalarea rachetelor balistice cu capacitate nucleară rol defensiv, ci și pentru instalarea rachetelor balistice cu capacitate nucleară

MK-41(ofensive) împotriva sa, precum și de Statele Unite ale Americii, care MK-41(ofensive) împotriva sa, precum și de Statele Unite ale Americii, care

a argumentat că Federația Rusă a încălcat prevederile Tratatului prin dezvol-a argumentat că Federația Rusă a încălcat prevederile Tratatului prin dezvol-

tarea unor rachete nucleare de ultima generație, dar și prin faptul că China tarea unor rachete nucleare de ultima generație, dar și prin faptul că China

ar trebui să fi e parte a unui nou Tratat negociat de către părți, considerând că ar trebui să fi e parte a unui nou Tratat negociat de către părți, considerând că

vechiul Tratat a dezavantajat Statele Unite, deoarece China a dezvoltat rache-vechiul Tratat a dezavantajat Statele Unite, deoarece China a dezvoltat rache-

te nucleare cu rază intermediară, neconfruntându-se cu nicio constrângere te nucleare cu rază intermediară, neconfruntându-se cu nicio constrângere

care ar trebui să fi e reglementată la nivel international [30, p. 272].care ar trebui să fi e reglementată la nivel international [30, p. 272].

H. Kissinger H. Kissinger își exprimă opinia despre comportamentul raţional și adec-își exprimă opinia despre comportamentul raţional și adec-

vat din partea Statelor Unite ale Americii în raport cu acele forţe regionale, vat din partea Statelor Unite ale Americii în raport cu acele forţe regionale,

care sunt în stare să submineze arhitectura geopolitică din Europa de Sud-care sunt în stare să submineze arhitectura geopolitică din Europa de Sud-

Est și să determine mediul de securitate regională. De asemenea, expertul Est și să determine mediul de securitate regională. De asemenea, expertul


101101

punctează căpunctează că politica Statelor Unite ale Americii față de Federația Rusă tre- politica Statelor Unite ale Americii față de Federația Rusă tre-

buie să buie să fi e gândită în conformitate cu interesele geopolitice permanente și nu fi e gândită în conformitate cu interesele geopolitice permanente și nu

în funcție de fl uctuațiile politicii interne a Rusiei, care manifestă permanent în funcție de fl uctuațiile politicii interne a Rusiei, care manifestă permanent

interes geopolitic față de statele din Europa de Sud-Est, iar problema-cheie interes geopolitic față de statele din Europa de Sud-Est, iar problema-cheie

trebuie să se refere la faptul dacă relațiile Federației Ruse cu noile state in-trebuie să se refere la faptul dacă relațiile Federației Ruse cu noile state in-

dependente din Europa de Sud-Est trebuie tratate ca pe o problemă interna-dependente din Europa de Sud-Est trebuie tratate ca pe o problemă interna-

țională ce se supune regulilor acceptate de politica externă și codifi cate de țională ce se supune regulilor acceptate de politica externă și codifi cate de

dreptul internațional sau ca fi ind drept rezultat al deciziei unilaterale a Rusiei dreptul internațional sau ca fi ind drept rezultat al deciziei unilaterale a Rusiei

de a extinde sfera sa de infl uență geopolitică asupra întregii regiuni. Este de de a extinde sfera sa de infl uență geopolitică asupra întregii regiuni. Este de

subliniat că evenimentele din Ucraina, dar și ingerințele în afacerile interne subliniat că evenimentele din Ucraina, dar și ingerințele în afacerile interne

ale statelor postsovietice din regiunea Europei de Sud-Est, inclusiv lipsa de ale statelor postsovietice din regiunea Europei de Sud-Est, inclusiv lipsa de

progres în reglementarea „confl ictelor înghețate”, demonstrează că adminis-progres în reglementarea „confl ictelor înghețate”, demonstrează că adminis-

trațiile americane n-au rezolvat această dilemă, tratând spațiul ex-sovietic ca trațiile americane n-au rezolvat această dilemă, tratând spațiul ex-sovietic ca

pe un segment al intereselor geopolitice ale Federației Ruse.pe un segment al intereselor geopolitice ale Federației Ruse.

Ținem să precizăm, în contextul ideilor reliefate mai sus, că nici marii Ținem să precizăm, în contextul ideilor reliefate mai sus, că nici marii

doctrinari, precum Z. Brzezinski, S. Huntington sau G. Friedman, nu s-au doctrinari, precum Z. Brzezinski, S. Huntington sau G. Friedman, nu s-au

dovedit a fi în stare să estimeze evoluția și evenimentele din regiunea Europei dovedit a fi în stare să estimeze evoluția și evenimentele din regiunea Europei

de Sud-Estde Sud-Est, în speță din Ucraina în anul 2014, dat fi ind că gândeau rațional, , în speță din Ucraina în anul 2014, dat fi ind că gândeau rațional,

în baza și în conformitate cu legile dezvoltării globale postbipolare pe care le-în baza și în conformitate cu legile dezvoltării globale postbipolare pe care le-

au trasat ei înșiși, pe când conducerea Federației Ruse a acționat geopolitic, au trasat ei înșiși, pe când conducerea Federației Ruse a acționat geopolitic,

fără a ține cont de prescripțiile stabilite și de normele dreptului internațional, fără a ține cont de prescripțiile stabilite și de normele dreptului internațional,

oferind prioritate geopoliticului în detrimentul prevederilor juridice stabili-oferind prioritate geopoliticului în detrimentul prevederilor juridice stabili-

te în Memorandumul de la Budapesta din 1994, semnat și ratifi cat de către te în Memorandumul de la Budapesta din 1994, semnat și ratifi cat de către

Ucraina, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Federația Rusă, care Ucraina, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Federația Rusă, care

se referă la dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate se referă la dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate

pentru independența sa. După procesul de dezintegrare a Uniunii Sovietice, pentru independența sa. După procesul de dezintegrare a Uniunii Sovietice,

Ucraina, proclamându-și independența, a devenit a Ucraina, proclamându-și independența, a devenit a treia putere nucleară din treia putere nucleară din

lumelume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât Marea Britanie, Franța , având stocuri de arme nucleare mai mari decât Marea Britanie, Franța

și China luate împreună. Prin acest tratat, Ucraina a renunțat la și China luate împreună. Prin acest tratat, Ucraina a renunțat la armele nucle-armele nucle-

areare sovietice de pe teritoriul său, care au fost transferate către Federația Rusă, sovietice de pe teritoriul său, care au fost transferate către Federația Rusă,

iar în schimb Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Federația Rusă iar în schimb Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Federația Rusă

s-au obligat să respecte independența, suveranitatea, integritatea teritorială s-au obligat să respecte independența, suveranitatea, integritatea teritorială

și frontierele existente ale Ucrainei [30, p. 273-274]. T. Marshall consideră că și frontierele existente ale Ucrainei [30, p. 273-274]. T. Marshall consideră că

Statele Unite ale Americii au infl uențat parțial desfășurarea evenimentelor Statele Unite ale Americii au infl uențat parțial desfășurarea evenimentelor

din Ucraina în 2014, cu intenția de a scoate Ucraina de sub infl uența geopoli-din Ucraina în 2014, cu intenția de a scoate Ucraina de sub infl uența geopoli-

tică a Federației Ruse, pe care a ancorat-o, și de a neutraliza câștigurile aces-tică a Federației Ruse, pe care a ancorat-o, și de a neutraliza câștigurile aces-

teia exprimate prin recuperarea poziției de forță în state precum Republica teia exprimate prin recuperarea poziției de forță în state precum Republica

Moldova și o parte ocupată din Georgia [33, p. 86].Moldova și o parte ocupată din Georgia [33, p. 86].


102102

Conform refl ecțiilor lui T. Marshall și I. Delanoe, poziția geostrategică Conform refl ecțiilor lui T. Marshall și I. Delanoe, poziția geostrategică

regională a Federației Ruse în Europa de Sud-Est, în general, și la Marea regională a Federației Ruse în Europa de Sud-Est, în general, și la Marea

NeaNeagră, în particular, s-a schimbat radical după anexarea Crimeii în martie gră, în particular, s-a schimbat radical după anexarea Crimeii în martie

2014, grație căreia Federația Rusă a devenit stat pontic cu cel mai lung litoral 2014, grație căreia Federația Rusă a devenit stat pontic cu cel mai lung litoral

la Marea Neagră, care și-a redobândit pe deplin suveranitatea asupra celui la Marea Neagră, care și-a redobândit pe deplin suveranitatea asupra celui

mai important port din bazinul pontic, Sevastopol, și asupra bazei sale na-mai important port din bazinul pontic, Sevastopol, și asupra bazei sale na-

vale. Pentru Federația Rusă portul Sevastopol este un punct geostrategic în vale. Pentru Federația Rusă portul Sevastopol este un punct geostrategic în

Marea Neagră și unicul port cu apă caldă, care ar trebui să asigure pe tot par-Marea Neagră și unicul port cu apă caldă, care ar trebui să asigure pe tot par-

cursul anului accesul navelor militare spre toate oceanele de pe mapamond, cursul anului accesul navelor militare spre toate oceanele de pe mapamond,

însă nici pe de parte nu este așa, din cauza că ieșirea din Marea Neagră și însă nici pe de parte nu este așa, din cauza că ieșirea din Marea Neagră și

trecerea prin Strecerea prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele, trâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele,

Marea Egee și intrarea în Marea Mediterană este restricționată de Convenția Marea Egee și intrarea în Marea Mediterană este restricționată de Convenția

de la Montreux din 1936, prin care Turcia, actualmente membră a Alianței de la Montreux din 1936, prin care Turcia, actualmente membră a Alianței

Nord-Atlantice, exercită controlul asupra acestei regiuni geostrategice, mo-Nord-Atlantice, exercită controlul asupra acestei regiuni geostrategice, mo-

nitorizând statutul navelor, numărul acestora și perioada traversării. Toto-nitorizând statutul navelor, numărul acestora și perioada traversării. Toto-

dată, chiar și după ce au intrat în Marea Mediterană ca să ajungă în Oceanul dată, chiar și după ce au intrat în Marea Mediterană ca să ajungă în Oceanul

Atlantic navele Federației Ruse trebuie să traverseze Strâmtoarea Gibraltar, Atlantic navele Federației Ruse trebuie să traverseze Strâmtoarea Gibraltar,

iar ca să ajungă în Oceanul Indian trebuie să li se permită traversarea Canalu-iar ca să ajungă în Oceanul Indian trebuie să li se permită traversarea Canalu-

lui lui Suez. Există, totuși, o prezență navală redusă a Federației Ruse în Marea Suez. Există, totuși, o prezență navală redusă a Federației Ruse în Marea

MeMediterană, pe coasta mediteraneeană a Siriei în orașul Tartus, însă nu putem diterană, pe coasta mediteraneeană a Siriei în orașul Tartus, însă nu putem

vorbi despre existența unei forțe navale importante, ci mai degrabă despre o vorbi despre existența unei forțe navale importante, ci mai degrabă despre o

bază navală mică, având drept sarcină reaprovizionarea tehnicii militare și bază navală mică, având drept sarcină reaprovizionarea tehnicii militare și

asigurarea logistică a militarilor din Federația Rusă implicați în acțiunile de asigurarea logistică a militarilor din Federația Rusă implicați în acțiunile de

susținere militară a conducerii guvernului sirian Bashar al-Assad și păstrarea susținere militară a conducerii guvernului sirian Bashar al-Assad și păstrarea

Siriei în sfera sa de infl uență din Orientul Mijlociu [33, p. 30]. De asemenea, Siriei în sfera sa de infl uență din Orientul Mijlociu [33, p. 30]. De asemenea,

Federația Rusă preia controlul asupra celor două țărmuri ale Strâmtorii Kerci Federația Rusă preia controlul asupra celor două țărmuri ale Strâmtorii Kerci

și asupra zăcămintelor de gaze și petrol de la Pallas, recuperând, totodată, și și asupra zăcămintelor de gaze și petrol de la Pallas, recuperând, totodată, și

o parte din platoul maritim continental ucrainean, Marea Azov devenind o o parte din platoul maritim continental ucrainean, Marea Azov devenind o

mare interioară rusă. Federația Rusă a recuperat aproape 1000 km de coastă mare interioară rusă. Federația Rusă a recuperat aproape 1000 km de coastă

la Marea Neagră, cu porturile Sevastopol, Feodosia și Kerci. După dezintegra-la Marea Neagră, cu porturile Sevastopol, Feodosia și Kerci. După dezintegra-

rea Uniunii Sovietice și până la anexarea Crimeii, Federația Rusă rămăsese cu rea Uniunii Sovietice și până la anexarea Crimeii, Federația Rusă rămăsese cu

un țărm pontic de circa 400 km lungime, predominant stâncos și impropriu un țărm pontic de circa 400 km lungime, predominant stâncos și impropriu

navigației și activităților portuare, situat între Peninsula Taman și frontiera navigației și activităților portuare, situat între Peninsula Taman și frontiera

cu Georgia, precum și cu o a doua deschidere maritimă pontică la Marea cu Georgia, precum și cu o a doua deschidere maritimă pontică la Marea

Azov, cu o lungime de 570 km. După războiul din Georgia, Federația Rusă Azov, cu o lungime de 570 km. După războiul din Georgia, Federația Rusă

și-a extins interfața maritimă prin stabilirea unui protectorat militar asupra și-a extins interfața maritimă prin stabilirea unui protectorat militar asupra

Abhaziei, recuperând încă 200 km de coastă la Marea Neagră. Abhaziei, recuperând încă 200 km de coastă la Marea Neagră. Prin anexarea Prin anexarea

Crimeii, Federația Rusă a sporit prezența sa strategică în reCrimeii, Federația Rusă a sporit prezența sa strategică în regiunea Mării Negre. giunea Mării Negre.


103103

Crimeea se afl a de acum în centrul dispozitivului militar ponto-caucazian Crimeea se afl a de acum în centrul dispozitivului militar ponto-caucazian

rus și poate fi considerat „bastionul strategic de sud” al Federației Ruse în Eu-rus și poate fi considerat „bastionul strategic de sud” al Federației Ruse în Eu-

ropa. El are dubla misiune de a zădărnici expansiunea infl uenței occidentale, ropa. El are dubla misiune de a zădărnici expansiunea infl uenței occidentale,

dar și de a reactiva infl uența rusă în Marea Neagră. Anexarea Crimeii și a dar și de a reactiva infl uența rusă în Marea Neagră. Anexarea Crimeii și a

Sevastopolului bulversează fundamental datele strategice în spațiul pontic și Sevastopolului bulversează fundamental datele strategice în spațiul pontic și

permite Federației Ruse să rezolve cu un cost militar o serie de defi ciențe de permite Federației Ruse să rezolve cu un cost militar o serie de defi ciențe de

securitate moștenite în contextul strategic pontic apărut după prăbușirea Uni-securitate moștenite în contextul strategic pontic apărut după prăbușirea Uni-

unii Sovietice. Pierderea suveranității Federației Ruse asupra Crimeii în 1991 unii Sovietice. Pierderea suveranității Federației Ruse asupra Crimeii în 1991

este apreciată ca fi ind unul dintre elementele care au favorizat redimensiona-este apreciată ca fi ind unul dintre elementele care au favorizat redimensiona-

rea infl uenței geopolitice ruse în regiunea Mării Negre. Extinderea Alianței rea infl uenței geopolitice ruse în regiunea Mării Negre. Extinderea Alianței

Nord-Atlantice în 2004, precum și a infl uenței Statelor Unite ale Americii în Nord-Atlantice în 2004, precum și a infl uenței Statelor Unite ale Americii în

Caucaz și până la Marea Caspică, au condus la diminuarea infl uenței geopo-Caucaz și până la Marea Caspică, au condus la diminuarea infl uenței geopo-

litice ruse în sfera sa de interese privilegiate (vecinătatea apropiată). Acest litice ruse în sfera sa de interese privilegiate (vecinătatea apropiată). Acest

proces și-a inversat însă cursul, mai întâi, după confl ictul ruso-georgian din proces și-a inversat însă cursul, mai întâi, după confl ictul ruso-georgian din

august 2008, care a pus capăt procesului de diminuare a infl uenței geopolitice august 2008, care a pus capăt procesului de diminuare a infl uenței geopolitice

ruse în regiunea Mării Negre, iar apoi prin anexarea Crimeii, care deschide ruse în regiunea Mării Negre, iar apoi prin anexarea Crimeii, care deschide

noi perspective pentru reînnoirea puterii maritime și a prezenței Federației noi perspective pentru reînnoirea puterii maritime și a prezenței Federației

Ruse în Marea Neagră și, de aici, în Marea Mediterană. Prezența strategică a Ruse în Marea Neagră și, de aici, în Marea Mediterană. Prezența strategică a

Federației Ruse în spațiul pontic va fi și mai consistentă în condițiile în care Federației Ruse în spațiul pontic va fi și mai consistentă în condițiile în care

Rusia a lansat în 2011 un program de reînarmare a forțelor sale armate care Rusia a lansat în 2011 un program de reînarmare a forțelor sale armate care

cuprinde și reînnoirea capacităților militare din bazinul pontic, iar în 2019 o cuprinde și reînnoirea capacităților militare din bazinul pontic, iar în 2019 o

nouă Doctrină militară care stipulează imperativul Federației Ruse de a de-nouă Doctrină militară care stipulează imperativul Federației Ruse de a de-

veni o țară cu o armată preeminentă, care va asigura o superioritate tehnică, veni o țară cu o armată preeminentă, care va asigura o superioritate tehnică,

tehnologică și organizațională în raport cu orice inamic potențial [34]. tehnologică și organizațională în raport cu orice inamic potențial [34].

Transformările arhitecturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est Transformările arhitecturii geopolitice regionale din Europa de Sud-Est

au fost impulsionate de promovarea consecventă de către Federația Rusă în au fost impulsionate de promovarea consecventă de către Federația Rusă în

ultimele două decenii, prin intermediul realizării politicii sale externe, a ideii ultimele două decenii, prin intermediul realizării politicii sale externe, a ideii

neacceptării modelului de ordine mondială existentăneacceptării modelului de ordine mondială existentă, pe care o numește uni-, pe care o numește uni-

polară, fi indcă se dovedește a fi „instabilă și ameninţată de confl icte”, expri-polară, fi indcă se dovedește a fi „instabilă și ameninţată de confl icte”, expri-

mând preferinţa pentru multipolaritate, astfel aspirând la redobândirea sta-mând preferinţa pentru multipolaritate, astfel aspirând la redobândirea sta-

tutului geopolitic de mare putere și de actor major în stabilirea și realizarea tutului geopolitic de mare putere și de actor major în stabilirea și realizarea

agendei politicii mondiale. Federația Rusă, manifestând o diplomație abilă, agendei politicii mondiale. Federația Rusă, manifestând o diplomație abilă,

și-a reformat și modernizat capacitatea militară, a revizuit strategia de secu-și-a reformat și modernizat capacitatea militară, a revizuit strategia de secu-

ritate și doctrina militară, a dezvoltat și a aplicat în practică noi tehnici și teh-ritate și doctrina militară, a dezvoltat și a aplicat în practică noi tehnici și teh-

nologii de luptă, declanșând desfășurarea nologii de luptă, declanșând desfășurarea războiului hibridrăzboiului hibrid împotriva statelor împotriva statelor

vecine care au demarat procesul de gravitare spre polul occidental, păstrând vecine care au demarat procesul de gravitare spre polul occidental, păstrând

zona-tamponzona-tampon constituită din state neutre și loiale față de Federația Rusă, pre- constituită din state neutre și loiale față de Federația Rusă, pre-

cum și pentru a contracara extinderea spre Est a Alianței Nord-Atlantice și cum și pentru a contracara extinderea spre Est a Alianței Nord-Atlantice și


104104

a Uniunii Europene. Prin urmare, aceste acțiuni au contribuit la schimbarea a Uniunii Europene. Prin urmare, aceste acțiuni au contribuit la schimbarea

paradigmei sistemului de securitate europeană, fapt ce caracterizează politica paradigmei sistemului de securitate europeană, fapt ce caracterizează politica

de asigurare a securității naționale a Federației Ruse și importanța protejării de asigurare a securității naționale a Federației Ruse și importanța protejării

sferelor de infl uență prin realizarea intereselor geopolitice la nivel regional sferelor de infl uență prin realizarea intereselor geopolitice la nivel regional

[30, p. 277-278].[30, p. 277-278].

În accepția noastră, eterogenitatea geopolitică a spațiul pontic demon-În accepția noastră, eterogenitatea geopolitică a spațiul pontic demon-

strează cu certitudine importanța sa geostrategică pentru regiunea Europei strează cu certitudine importanța sa geostrategică pentru regiunea Europei

de Sud-Est, și fi ind suplinit de către marile puteri vidul de securitate din de Sud-Est, și fi ind suplinit de către marile puteri vidul de securitate din

regiune, moștenit după încheierea războiului rece. Abordarea statelor Zonei regiune, moștenit după încheierea războiului rece. Abordarea statelor Zonei

Extinse a Mării Negre, care este un spațiu extrem de complex, din punctul Extinse a Mării Negre, care este un spațiu extrem de complex, din punctul

de vedere al tipurilor de state, ca nivel de putere și ca sistem de guvernare, de vedere al tipurilor de state, ca nivel de putere și ca sistem de guvernare,

calitatea de spațiu de tranzit cu impact major asupra securității energetice a calitatea de spațiu de tranzit cu impact major asupra securității energetice a

statelor membre ale Uniunii Europene, dar și asupra securității economice statelor membre ale Uniunii Europene, dar și asupra securității economice

a statelor exportatoare de hidrocarburi, în special Federația Rusă, existența a statelor exportatoare de hidrocarburi, în special Federația Rusă, existența

multiplelor subregiuni, fi ecare cu specifi cul său etnic, confesional, lingvistic multiplelor subregiuni, fi ecare cu specifi cul său etnic, confesional, lingvistic

și cultural, infl uența geopolitică ași cultural, infl uența geopolitică a Statelor Unite ale Americii, a Uniunii Eu- Statelor Unite ale Americii, a Uniunii Eu-

ropene și a Alianței Nord-Atlantice, pe de o parte, și Federația Rusă, Comu-ropene și a Alianței Nord-Atlantice, pe de o parte, și Federația Rusă, Comu-

nitatea Statelor Independente și Organizația Tratatului de Securitate Colecti-nitatea Statelor Independente și Organizația Tratatului de Securitate Colecti-

vă, pe de altă parte, asupra statelor din Zona Extinsă a Mării Negre determină vă, pe de altă parte, asupra statelor din Zona Extinsă a Mării Negre determină

evoluția mediului de securitate regională din Europa de Sud-Est [35, p. 21].evoluția mediului de securitate regională din Europa de Sud-Est [35, p. 21].

M. Ionescu susține căM. Ionescu susține că importanța geopolitică a spațiului pontic a fost importanța geopolitică a spațiului pontic a fost

întotdeauna actuală, chiar și în prezent aceasta reprezintă regiunea de întotdeauna actuală, chiar și în prezent aceasta reprezintă regiunea de

confl uență a realizării intereselor geopolitice ale marilor puteri care de-confl uență a realizării intereselor geopolitice ale marilor puteri care de-

termină procesul de redimensionare a arhitecturii geopolitice a sistemului termină procesul de redimensionare a arhitecturii geopolitice a sistemului

internațional postrăzboi rece, iar riscurile și amenințările de securitate pre-internațional postrăzboi rece, iar riscurile și amenințările de securitate pre-

zente în regiune, convenționale sau asimetrice, sunt în cea mai mare parte zente în regiune, convenționale sau asimetrice, sunt în cea mai mare parte

cele care se regăsesc și la nivelul mediului securității internaționale. Îcele care se regăsesc și la nivelul mediului securității internaționale. În același n același

timp, asistăm la recrudescenţa unor factori convenţionali ai confl ictualităţii timp, asistăm la recrudescenţa unor factori convenţionali ai confl ictualităţii

interstatale, materializați prin perpetuarea unor focare de confl ict (din ra-interstatale, materializați prin perpetuarea unor focare de confl ict (din ra-

ioanele de est ale Republicii Moldova, din regiunea Donbas din Ucraina și ioanele de est ale Republicii Moldova, din regiunea Donbas din Ucraina și

din Caucazul de Sud), ai crizei economice, precum și ai intensifi cării riscuri-din Caucazul de Sud), ai crizei economice, precum și ai intensifi cării riscuri-

lor și amenințărilor asimetrice de securitate, cum ar fi : confl ictele/rivalitățile lor și amenințărilor asimetrice de securitate, cum ar fi : confl ictele/rivalitățile

interetnice, terorismul, procesele legate de disoluţia autorităţii statului prin interetnice, terorismul, procesele legate de disoluţia autorităţii statului prin

amplificarea mișcării secesioniste și migraţia necontrolată către Uniunea amplificarea mișcării secesioniste și migraţia necontrolată către Uniunea

Europeană. În acest context, regiunea pontică dobândește o importanţă geEuropeană. În acest context, regiunea pontică dobândește o importanţă geopo-opo-

litică și geostrategică incontestabilă în ansamblul securităţii și stabilităţii re-litică și geostrategică incontestabilă în ansamblul securităţii și stabilităţii re-

gionale din Europa de Sud-Est [36, p. 367]. Gh. Calopăreanu este de părere gionale din Europa de Sud-Est [36, p. 367]. Gh. Calopăreanu este de părere că că

nivelul de stabilitate al statelor riverane spațiului pontic determină subsisnivelul de stabilitate al statelor riverane spațiului pontic determină subsistemul temul


105105

de securitate regională din Europa de Sud-Est, motiv pentru care regiunea de securitate regională din Europa de Sud-Est, motiv pentru care regiunea

Mării Negre este tot mai mult privită ca una dintre componentele funda-Mării Negre este tot mai mult privită ca una dintre componentele funda-

mentale ale arhitecturii de securitate euroatlantică [37, p. 65]. O. Minchev mentale ale arhitecturii de securitate euroatlantică [37, p. 65]. O. Minchev

consideră că resursele energetice care tranzitează spațiul pontic, importanţa consideră că resursele energetice care tranzitează spațiul pontic, importanţa

strategică pe care o ocupă acest spațiu în ecuaţia de securitate europeană, strategică pe care o ocupă acest spațiu în ecuaţia de securitate europeană,

delimitarea spaţiului ca nou teren de confruntare pentru interese geopolitice delimitarea spaţiului ca nou teren de confruntare pentru interese geopolitice

și geostrategice în condiţiile reafi rmării și impunerii Federaţiei Ruse în cali-și geostrategice în condiţiile reafi rmării și impunerii Federaţiei Ruse în cali-

tate de mare putere, precum și prezența fenomenului confl ictelor îngheţate tate de mare putere, precum și prezența fenomenului confl ictelor îngheţate

în Republica Moldova și Georgia, dar și evoluţiile militare dintre Ucraina și în Republica Moldova și Georgia, dar și evoluţiile militare dintre Ucraina și

Federația Rusă, toate acestea identifi că noul tablou geopolitic al mediului de Federația Rusă, toate acestea identifi că noul tablou geopolitic al mediului de

securitate regională din Europa de Sud-Est [38, p. 12-18]. securitate regională din Europa de Sud-Est [38, p. 12-18].

Conform aserțiunii lui M-C. Neacșu și S. Neguț, spațiul pontic reprezintă Conform aserțiunii lui M-C. Neacșu și S. Neguț, spațiul pontic reprezintă

o necesitate geopolitică pentru o necesitate geopolitică pentru Alianța Nord-Atlantică, Uniunea Europea-Alianța Nord-Atlantică, Uniunea Europea-

nă și Federația Rusă, reliefând încărcătura geopolitică diferită pentru cele nă și Federația Rusă, reliefând încărcătura geopolitică diferită pentru cele

două centre de putere, ori această diferență rezultă din însăși raportarea di-două centre de putere, ori această diferență rezultă din însăși raportarea di-

ferită a acestora față de Zona Extinsă a Mării Negre. În contextul geopolitic ferită a acestora față de Zona Extinsă a Mării Negre. În contextul geopolitic

postsovietic Marea Neagră are o dublă valență geoeconomică pentru Alianța postsovietic Marea Neagră are o dublă valență geoeconomică pentru Alianța

Nord-Atlantică și Uniunea Europeană. Pe de o parte, integrarea în Uniunea Nord-Atlantică și Uniunea Europeană. Pe de o parte, integrarea în Uniunea

Europeană a țărilor din Europa de Sud-Est și accesul la piețele considerabile Europeană a țărilor din Europa de Sud-Est și accesul la piețele considerabile

din proximitatea Mării Negre, iar pe de altă parte, accesul la imensele re-din proximitatea Mării Negre, iar pe de altă parte, accesul la imensele re-

surse și materii prime esențiale, în special energetice, prin interconectarea surse și materii prime esențiale, în special energetice, prin interconectarea

spațiului pontic cu cel caspic și central-asiatic. Dimensiunea geoeconomică spațiului pontic cu cel caspic și central-asiatic. Dimensiunea geoeconomică

a spațiului pontic este dublată de cea geostrategică și militară, realizată prin a spațiului pontic este dublată de cea geostrategică și militară, realizată prin

extinderea Alianței Nord-Atlantice, implementarea componentelor scutului extinderea Alianței Nord-Atlantice, implementarea componentelor scutului

american în proximitatea vestică a Mării Negre, și de cea geopolitică, ma-american în proximitatea vestică a Mării Negre, și de cea geopolitică, ma-

terializată prin extinderea structurilor euroatlantice în sfera de infl uență a terializată prin extinderea structurilor euroatlantice în sfera de infl uență a

FeFederației Ruse [39, p. 41-42]. În accepția lui Gh. Calopăreanu, complexul de derației Ruse [39, p. 41-42]. În accepția lui Gh. Calopăreanu, complexul de

relații ale Alianței Nord-Atlantice în spațiul pontic include trei state mem-relații ale Alianței Nord-Atlantice în spațiul pontic include trei state mem-

bre (România, Bulgaria și Turcia) și intensifi carea relațiilor de cooperare cu bre (România, Bulgaria și Turcia) și intensifi carea relațiilor de cooperare cu

Georgia și Ucraina, ca urmare a confl ictelor militare cu Federația Rusă care Georgia și Ucraina, ca urmare a confl ictelor militare cu Federația Rusă care

și-au pierdut integritatea teritorială, Georgia – controlul asupra regiunilor și-au pierdut integritatea teritorială, Georgia – controlul asupra regiunilor

Abhazia și Osetia de Sud, iar Ucraina – asupra Peninsulei Crimeea și regiunii Abhazia și Osetia de Sud, iar Ucraina – asupra Peninsulei Crimeea și regiunii

Donbas. Riscul de dezintegrare pentru Georgia și Ucraina persistă în con-Donbas. Riscul de dezintegrare pentru Georgia și Ucraina persistă în con-

tinuare datorită exercitării presiunii geopolitice din partea Federației Ruse tinuare datorită exercitării presiunii geopolitice din partea Federației Ruse

pentru a infl uența vectorul de dezvoltare a acestor țări, creând, totodată, pre-pentru a infl uența vectorul de dezvoltare a acestor țări, creând, totodată, pre-

mise pentru consolidarea parteneriatelor strategice dintre Georgia și Ucrai-mise pentru consolidarea parteneriatelor strategice dintre Georgia și Ucrai-

na cu Alianța Nord-Atlantică în vederea reformării sistemelor de securitate na cu Alianța Nord-Atlantică în vederea reformării sistemelor de securitate

națională pentru contracararea amenințărilor secesioniste. În această ordine națională pentru contracararea amenințărilor secesioniste. În această ordine


106106

de ideii, Alianța Nord-Atlantică susține dezideratul Georgiei și de ideii, Alianța Nord-Atlantică susține dezideratul Georgiei și Ucrainei, ast-Ucrainei, ast-

fel demonstrând importanța Zonei Extinse a Mării Negre în promovarea po-fel demonstrând importanța Zonei Extinse a Mării Negre în promovarea po-

liticilor sale de securitate cooperativă și apărare colectivă, cu toate costurile, liticilor sale de securitate cooperativă și apărare colectivă, cu toate costurile,

responsabilitățile și consecințele pe care le implică confruntarea geopolitică responsabilitățile și consecințele pe care le implică confruntarea geopolitică

pentru regiunea Europei de Sud-Est [37, p. 66]. pentru regiunea Europei de Sud-Est [37, p. 66].

Succesul Uniunii Europene în Zona Extinsă a Mării Negre potrivit lui Succesul Uniunii Europene în Zona Extinsă a Mării Negre potrivit lui

Gh. Calopăreanu, presupune o serie de demersuri geopolitice, cum ar fi im-Gh. Calopăreanu, presupune o serie de demersuri geopolitice, cum ar fi im-

plicarea mai activă în soluționarea confl ictelor înghețate din raioanele de Est plicarea mai activă în soluționarea confl ictelor înghețate din raioanele de Est

ale Republicii Moldova, Abhazia, Osetia de Sud și din Nagorno-Karabah, ale Republicii Moldova, Abhazia, Osetia de Sud și din Nagorno-Karabah,

care, afl ate într-o stare latentă, pot reizbucni oricând, destabilizând întreaga care, afl ate într-o stare latentă, pot reizbucni oricând, destabilizând întreaga

regiune a Europei de Sud-Est. Prevenirea unui asemenea dezastru necesi-regiune a Europei de Sud-Est. Prevenirea unui asemenea dezastru necesi-

tă ca tă ca eforturile Uniunii Europene să se concentreze pe internaționalizarea eforturile Uniunii Europene să se concentreze pe internaționalizarea

forțelor de menținere a păcii și de extindere a formatului de negocieri, obiec-forțelor de menținere a păcii și de extindere a formatului de negocieri, obiec-

tiv afl at în legătură directă cu evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană tiv afl at în legătură directă cu evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană

și Federația Rusă, relații care au o importanță strategică pentru ambii actori. și Federația Rusă, relații care au o importanță strategică pentru ambii actori.

Necesitatea armonizării intereselor geopolitice a marilor puteri în Zona Ex-Necesitatea armonizării intereselor geopolitice a marilor puteri în Zona Ex-

tinsă a Mării Negre ar putea fi sprijinul de care are nevoie Uniunea Europea-tinsă a Mării Negre ar putea fi sprijinul de care are nevoie Uniunea Europea-

nă, afl ându-se în plin proces de fundamentare a propriilor politici externe și nă, afl ându-se în plin proces de fundamentare a propriilor politici externe și

de securitate, fi ind actorul cel mai indicat pentru a contribui la stabilizare, de securitate, fi ind actorul cel mai indicat pentru a contribui la stabilizare,

dezvoltare și modernizare, devenind motorul integrării la nivel subregio-dezvoltare și modernizare, devenind motorul integrării la nivel subregio-

nal în regiunea Europei de Sud-Est. Pentru a obține realizări în domeniul nal în regiunea Europei de Sud-Est. Pentru a obține realizări în domeniul

securității regionale din Europa de Sud-Est, în contextul unor perspective securității regionale din Europa de Sud-Est, în contextul unor perspective

previzibile de extindere a comunității europene și euroatlantice, sunt necesa-previzibile de extindere a comunității europene și euroatlantice, sunt necesa-

re reforme democratice, pe care Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlan-re reforme democratice, pe care Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlan-

tică le pot obține doar împreună tică le pot obține doar împreună corelând agendele sale geopolitice. Alianța corelând agendele sale geopolitice. Alianța

Nord-Atlantică în calitate de actor important în regiunea Europei de Sud-Est Nord-Atlantică în calitate de actor important în regiunea Europei de Sud-Est

continuă să contribuie la stabilizarea și apărarea spațiului pontic. Indiferent continuă să contribuie la stabilizarea și apărarea spațiului pontic. Indiferent

de poziția statelor din Zona Extinsă a Mării Negre față de prezența Alianței de poziția statelor din Zona Extinsă a Mării Negre față de prezența Alianței

Nord-Atlantice în zonă, aceasta ajută la îmbunătățirea climatului economic Nord-Atlantice în zonă, aceasta ajută la îmbunătățirea climatului economic

din regiune, deoarece ameliorarea condițiilor de securitate regională conduce din regiune, deoarece ameliorarea condițiilor de securitate regională conduce

la condiții economice mai solide. Elementul esențial al asigurării condițiilor la condiții economice mai solide. Elementul esențial al asigurării condițiilor

de securitate regională, cadrul de cooperare regională din zona Mării Negre, de securitate regională, cadrul de cooperare regională din zona Mării Negre,

include Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră și Procesul include Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră și Procesul

de Cooperare din Europa de Sud-Est. Dacă acceptăm ideea că există o ne-de Cooperare din Europa de Sud-Est. Dacă acceptăm ideea că există o ne-

cesitate geopolitică de dezvoltare a identității spațiului pontic, în condițiile cesitate geopolitică de dezvoltare a identității spațiului pontic, în condițiile

unui nivel sporit de securitate regională, și că Alianța Nord-Atlantică și Uni-unui nivel sporit de securitate regională, și că Alianța Nord-Atlantică și Uni-

unea Europeană vor manifesta un interes comun, devine evident că cele două unea Europeană vor manifesta un interes comun, devine evident că cele două

organiorganizații internaționale regionale ar trebui să coopereze în vederea integrăzații internaționale regionale ar trebui să coopereze în vederea integrării rii


107107

interne și externe a regiunii și pentru realizarea obiectivelor de securitate interne și externe a regiunii și pentru realizarea obiectivelor de securitate

regională și euroatlantică [37, p. 66-69]. regională și euroatlantică [37, p. 66-69].

Considerăm cauza tensiunilor ascunse din Zona Extinsă a Mării Negre, Considerăm cauza tensiunilor ascunse din Zona Extinsă a Mării Negre,

care periodic se transformă în criză regională, trebuie abordată geopolitic, care periodic se transformă în criză regională, trebuie abordată geopolitic,

deoarece geopolitica securității regionale a spațiului pontic este una comple-deoarece geopolitica securității regionale a spațiului pontic este una comple-

xă și multidimensională în care se confl uează o gamă largă de interese a mai xă și multidimensională în care se confl uează o gamă largă de interese a mai

multor actori majori, realizarea cărora scoate în evidență marea diversitate a multor actori majori, realizarea cărora scoate în evidență marea diversitate a

potențialului de putere și diferita capacitate de comportament al subiecților, potențialului de putere și diferita capacitate de comportament al subiecților,

acțiunile cărora pot fi prognozate în timp și în spațiu, datorită efectuării unei acțiunile cărora pot fi prognozate în timp și în spațiu, datorită efectuării unei

analize geopolitice pertinente a evenimentelor din regiune. Zona Extinsă a analize geopolitice pertinente a evenimentelor din regiune. Zona Extinsă a

Mării Negre trebuie percepută de Uniunea Europeană ca un spațiu în care Mării Negre trebuie percepută de Uniunea Europeană ca un spațiu în care

securitatea regională este imperativul fundamental pentru realizarea politi-securitatea regională este imperativul fundamental pentru realizarea politi-

cilor europene de vecinătate atât pe coordonata estică, cât și pe cea sudică, cilor europene de vecinătate atât pe coordonata estică, cât și pe cea sudică,

iar Alianța Nord-Aatlantică trebuie să joace un rol principal în dezvoltarea iar Alianța Nord-Aatlantică trebuie să joace un rol principal în dezvoltarea

unei strategii pentru extinderea cooperării militare în spațiul pontic, ceea ce unei strategii pentru extinderea cooperării militare în spațiul pontic, ceea ce

ar putea conduce la reducerea numărului problemelor care ar putea afecta ar putea conduce la reducerea numărului problemelor care ar putea afecta

securitatea în regiune. În acest caz, dacă statele din această zonă geopolitică securitatea în regiune. În acest caz, dacă statele din această zonă geopolitică

nu găsesnu găsesc o modalitate de soluționare a confl ictelor existente, probabilitatea c o modalitate de soluționare a confl ictelor existente, probabilitatea

că Zona Extinsă a Mării Negre să capete propria identitate, în condiții de că Zona Extinsă a Mării Negre să capete propria identitate, în condiții de

securitate, rămâne scăzută. Existența diferenței de interese geopolitice dintre securitate, rămâne scăzută. Existența diferenței de interese geopolitice dintre

Alianța Nord-Aatlantică, Uniunea Europeană, pe de o parte, și Federația Alianța Nord-Aatlantică, Uniunea Europeană, pe de o parte, și Federația

Rusă, pe de altă parte, în spațiul geostrategic abordat sunt determinante în Rusă, pe de altă parte, în spațiul geostrategic abordat sunt determinante în

reglementarea confl ictelor înghețate și active, diminuând semnifi cativ orice reglementarea confl ictelor înghețate și active, diminuând semnifi cativ orice

succes politic coerent în statele mici, Federația Rusă fi ind marele benefi ci-succes politic coerent în statele mici, Federația Rusă fi ind marele benefi ci-

ar geopolitic. Cu toate acestea, extinderea Alianței Nord-Atlantice în Zona ar geopolitic. Cu toate acestea, extinderea Alianței Nord-Atlantice în Zona

Extinsă a Mării Negre trebuie să fi e însoțită de o schimbare a politicilor de Extinsă a Mării Negre trebuie să fi e însoțită de o schimbare a politicilor de

cooperare cu statele partenere în vederea sporirii nivelului de interoperabili-cooperare cu statele partenere în vederea sporirii nivelului de interoperabili-

tate practică, asigurând o bază metodologică pentru identifi carea și evaluarea tate practică, asigurând o bază metodologică pentru identifi carea și evaluarea

forţelor și capacităţilor militare, urmărind scopul de a stabili transparenţa, forţelor și capacităţilor militare, urmărind scopul de a stabili transparenţa,

informarea ofi cială și veridică, precum și acordarea de ajutor reciproc dintre informarea ofi cială și veridică, precum și acordarea de ajutor reciproc dintre

Alianţă și statele partenere în toate aspectele ce ţin de domeniul securităţii și Alianţă și statele partenere în toate aspectele ce ţin de domeniul securităţii și

apărării, prin atingerea obiectivelor de interoperabilitate generală ce ar con-apărării, prin atingerea obiectivelor de interoperabilitate generală ce ar con-

tribui la edifi carea unui subsistem ce ar fortifi ca securitatea regională din Eu-tribui la edifi carea unui subsistem ce ar fortifi ca securitatea regională din Eu-

ropa de Sud-Est, altminteri, Federația Rusă va acționa în continuare în Zona ropa de Sud-Est, altminteri, Federația Rusă va acționa în continuare în Zona

Extinsă a Mării Negre potrivit propriilor interese, care, actualmente, nu sunt Extinsă a Mării Negre potrivit propriilor interese, care, actualmente, nu sunt

direcționate spre rezolvarea problemelor subregionale și crearea unei zone direcționate spre rezolvarea problemelor subregionale și crearea unei zone

de securitate în spațiul pontic, în contextul necesitățde securitate în spațiul pontic, în contextul necesității amplifi cării mediului ii amplifi cării mediului

securității regionale din Europa de Sud-Est.securității regionale din Europa de Sud-Est.


108108

M.-C. Neacșu și S. Neguț urmăresc să acrediteze ideea că pentru Federa-M.-C. Neacșu și S. Neguț urmăresc să acrediteze ideea că pentru Federa-

ția Rusă spațiul pontic reprezintă o „clemă geopolitică” prin care își asigură ția Rusă spațiul pontic reprezintă o „clemă geopolitică” prin care își asigură

prezența în Europa. Vitalitatea interesului Federației Ruse la Marea Neagră prezența în Europa. Vitalitatea interesului Federației Ruse la Marea Neagră

rezultă din destinul geopolitic de a fi o putere eurasiatică, ceea ce ar cores-rezultă din destinul geopolitic de a fi o putere eurasiatică, ceea ce ar cores-

punde așezării sale geografi ce inedite, iar dimensiunea geopolitică eurasi-punde așezării sale geografi ce inedite, iar dimensiunea geopolitică eurasi-

atică este asigurată de două ancore teritoriale: prezența la Marea Baltică și atică este asigurată de două ancore teritoriale: prezența la Marea Baltică și

prezența la Marea Neagră, la ambele pierzând considerabil odată cu implozia prezența la Marea Neagră, la ambele pierzând considerabil odată cu implozia

Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Mai importantă în contextul geo-Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Mai importantă în contextul geo-

politic actual este prezența Federației Ruse la Marea Neagră, unde aceasta a politic actual este prezența Federației Ruse la Marea Neagră, unde aceasta a

pierdut cel mai mult, Ucraina moștenind o bună parte din litoralul ex-sovie-pierdut cel mai mult, Ucraina moștenind o bună parte din litoralul ex-sovie-

tic, cele mai mari porturi, Peninsula Crimeea și proximitatea gurilor Dunării, tic, cele mai mari porturi, Peninsula Crimeea și proximitatea gurilor Dunării,

Federației Ruse revenindu-i o mică bucată de litoral, fi ind lezate propriile Federației Ruse revenindu-i o mică bucată de litoral, fi ind lezate propriile

interese geopolitice, mai ales în contextul ascensiunii relațiilor Ucrainei cu interese geopolitice, mai ales în contextul ascensiunii relațiilor Ucrainei cu

Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică [39, p. 42-43]. I. Chifu este Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică [39, p. 42-43]. I. Chifu este

de părere că Federația Rusă a interpretat evenimentele geopolitic constatând de părere că Federația Rusă a interpretat evenimentele geopolitic constatând

pierderea Ucrainei din noua formulă de integrare euroasiatică drept semnal pierderea Ucrainei din noua formulă de integrare euroasiatică drept semnal

al eșecului proiectului Uniunii Euroasiatice, care trebuia lansat la începutul al eșecului proiectului Uniunii Euroasiatice, care trebuia lansat la începutul

anului 2015. Federația Rusă a acționat pentru a-și proteja interesele vitale anului 2015. Federația Rusă a acționat pentru a-și proteja interesele vitale

și a recurs la intervenție armată pentru apărarea rușilor și a vorbitorilor de și a recurs la intervenție armată pentru apărarea rușilor și a vorbitorilor de

limba rusă din Ucraina [40, p. 11limba rusă din Ucraina [40, p. 11]. L.-C. Dumitru exprimă opinia că, în pre-]. L.-C. Dumitru exprimă opinia că, în pre-

zent, Federația Rusă depune eforturi considerabile pentru a-și păstra statutul zent, Federația Rusă depune eforturi considerabile pentru a-și păstra statutul

de supraputere politică și militară în plan mondial, și de actor internaţional de supraputere politică și militară în plan mondial, și de actor internaţional

activ. În acest context, Federația Rusă a elaborat o strategie a întâietăţii în „ve-activ. În acest context, Federația Rusă a elaborat o strategie a întâietăţii în „ve-

cinătatea apropiată” și chiar de acţiune preventivă împotriva ameninţărilor cinătatea apropiată” și chiar de acţiune preventivă împotriva ameninţărilor

majore prin utilizarea unilaterală a armelor nucleare. Totodată, se constată majore prin utilizarea unilaterală a armelor nucleare. Totodată, se constată

o dependenţă energetică în creștere a unor state membre ale Uniunii Euro-o dependenţă energetică în creștere a unor state membre ale Uniunii Euro-

pene faţă de Federaţia Rusă, fapt ce consolidează poziţia geopolitică a Rusiei pene faţă de Federaţia Rusă, fapt ce consolidează poziţia geopolitică a Rusiei

și îi favorizează nemijlocit interesele în spațiul postsovietic. Federaţia Rusă și îi favorizează nemijlocit interesele în spațiul postsovietic. Federaţia Rusă

n-a acceptat ușor rolul și locul ce îi reveneau în noua ecuaţie de securitate n-a acceptat ușor rolul și locul ce îi reveneau în noua ecuaţie de securitate

postrăzboi rece a spaţiului pontic, acţionând pentru recâștigarea poziţiilor postrăzboi rece a spaţiului pontic, acţionând pentru recâștigarea poziţiilor

pierdute. Pe lângă demersurile sale de creare a Comunității Statelor Inde-pierdute. Pe lângă demersurile sale de creare a Comunității Statelor Inde-

pendente din fostele republici sovietice, Federația Rusă a generat și a între-pendente din fostele republici sovietice, Federația Rusă a generat și a între-

ţinut ţinut în în propriul interes confl ictele înghețate din Caucazul de Sud (Abhazia,propriul interes confl ictele înghețate din Caucazul de Sud (Abhazia,

Osetia de Sud, Nagorno-Karabah), din raioanele de est ale Republicii Mol-Osetia de Sud, Nagorno-Karabah), din raioanele de est ale Republicii Mol-

dova, Crimeea, precum și recentele tensiuni secesioniste din estul Ucrainei, dova, Crimeea, precum și recentele tensiuni secesioniste din estul Ucrainei,

prefi gurând instabilitate pe un imens spațiu în nordul arealului Mării Negre. prefi gurând instabilitate pe un imens spațiu în nordul arealului Mării Negre.

În fond, este vizată perpetuarea prezenţei militare ruse în fostul spaţiu impe-În fond, este vizată perpetuarea prezenţei militare ruse în fostul spaţiu impe-

rial, de unde nu se evidenţiază perspectiva retragerii. Noua doctrină militară rial, de unde nu se evidenţiază perspectiva retragerii. Noua doctrină militară


109109

rusă fundamentează conceptul de „vecinătate apropiată” și reprezintă mate-rusă fundamentează conceptul de „vecinătate apropiată” și reprezintă mate-

rializarea eforturilor de recâștigare și de fortifi care a poziţiilor pierdute după rializarea eforturilor de recâștigare și de fortifi care a poziţiilor pierdute după

încheierea războiului rece [41, p. 38]. încheierea războiului rece [41, p. 38].

Conform opiniei lui M.-C. Neacșu și S. Neguț, importanța Ucrainei pen-Conform opiniei lui M.-C. Neacșu și S. Neguț, importanța Ucrainei pen-

tru Federația Rusă constituie un spațiu tampon între structurile Uniunii Eu-tru Federația Rusă constituie un spațiu tampon între structurile Uniunii Eu-

ropene, Alianței Nord-Atlantice și Rusia. Din punct de vedere al Federației ropene, Alianței Nord-Atlantice și Rusia. Din punct de vedere al Federației

Ruse, aRuse, aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică reprezintă o amenințare derarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică reprezintă o amenințare

de proporții la adresa intereselor geopolitice și securității naționale a Fede-de proporții la adresa intereselor geopolitice și securității naționale a Fede-

rației Ruse, aceasta promovrației Ruse, aceasta promovând cu predilecție ideile dezintegrării Ucrainei ând cu predilecție ideile dezintegrării Ucrainei

în estul de orientare prorusă și vestul de orientare proeuropeană, federali-în estul de orientare prorusă și vestul de orientare proeuropeană, federali-

zării sau acordării statutului special raioanelor Lugansk și Donețk, pericli-zării sau acordării statutului special raioanelor Lugansk și Donețk, pericli-

tând parcursul de integrare în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlan-tând parcursul de integrare în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlan-

tică a Ucrainei [39, p. 44]. Reliefăm că, aceste ipoteze pot fi realizate în tică a Ucrainei [39, p. 44]. Reliefăm că, aceste ipoteze pot fi realizate în

contextul conflictulcontextul conflictului militar din raioanele de est ale Ucrainei (Lugansk și ui militar din raioanele de est ale Ucrainei (Lugansk și

Donețk) și anexării de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea. Totodată, Donețk) și anexării de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea. Totodată,

în aceste condiții, este puțin probabil ca procesul de apropiere a Ucrainei de în aceste condiții, este puțin probabil ca procesul de apropiere a Ucrainei de

Alianța Nord-Atlantică și ieșirea ei din sfera de infl uență a Federației Ruse să Alianța Nord-Atlantică și ieșirea ei din sfera de infl uență a Federației Ruse să

fi e dejucat, în pofi da exercitării presiunilor din partea Rusiei de ordin geo-fi e dejucat, în pofi da exercitării presiunilor din partea Rusiei de ordin geo-

politic, utilizând numeroase instrumente din sfera politică, economică, ener-politic, utilizând numeroase instrumente din sfera politică, economică, ener-

getică și etnolingvistică. În situația în care Federația Rusă nu va merge mai getică și etnolingvistică. În situația în care Federația Rusă nu va merge mai

departe din punct de vedere militar, vor fi create premise ce se vor solda cu departe din punct de vedere militar, vor fi create premise ce se vor solda cu

realizarea dezideratului Ucrainei de intensifi care a relațiilor de cooperare cu realizarea dezideratului Ucrainei de intensifi care a relațiilor de cooperare cu

Alianța Nord-Atlantică în vederea fortifi cării capacităților de apărare și secu-Alianța Nord-Atlantică în vederea fortifi cării capacităților de apărare și secu-

ritate nritate națională, având drept scop contracararea provocărilor provenite din ațională, având drept scop contracararea provocărilor provenite din

partea Federației Ruse, și inclusiv pentru consolidarea securității regionale partea Federației Ruse, și inclusiv pentru consolidarea securității regionale

din Europa de Sud-Est [35, p. 27]. din Europa de Sud-Est [35, p. 27].

În accepția noastră, includerea Mării Negre într-un format extins de coo-În accepția noastră, includerea Mării Negre într-un format extins de coo-

perare interregională, a platformei politice a țărilor din perare interregională, a platformei politice a țărilor din IntermariumIntermarium, în baza , în baza

căreia a fost constituită la propunerea Poloniei și Croației, căreia a fost constituită la propunerea Poloniei și Croației, Inițiativa celor Trei Inițiativa celor Trei MăriMări, în 2015 la Summitul de la Dubrovnik, susținută geopolitic de State-, în 2015 la Summitul de la Dubrovnik, susținută geopolitic de State-

le Unite ale Americii, menită să stimuleze cooperarea economică, de infra-le Unite ale Americii, menită să stimuleze cooperarea economică, de infra-

structură și energetică, este o recunoaștere elocventă a importanței acestei structură și energetică, este o recunoaștere elocventă a importanței acestei

regiuni în confruntarea geopolitică dintre marile puteri. V. Naumescu reali-regiuni în confruntarea geopolitică dintre marile puteri. V. Naumescu reali-

zează o analiză a statelor membre alezează o analiză a statelor membre ale Inițiativei celor Trei Mări Inițiativei celor Trei Mări, format care , format care

își propune să acopere regiunea extinsă cuprinsă între Marea Baltică, Marea își propune să acopere regiunea extinsă cuprinsă între Marea Baltică, Marea

Neagră și Neagră și Marea Adriatică, acestea fiind: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Marea Adriatică, acestea fiind: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația,

Estonia, LeEstonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria, tonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria,

constatând că toate țările componente sunt membre ale Uniunii Europene constatând că toate țările componente sunt membre ale Uniunii Europene


110110

și ale Alianței Nord-Atlantice, cu excepția Austriei, care, având statutul de și ale Alianței Nord-Atlantice, cu excepția Austriei, care, având statutul de

neutralitate, nu este membră a Alianței Nord-Atlantice, însă în calitate de neutralitate, nu este membră a Alianței Nord-Atlantice, însă în calitate de

membră a Uniunii Europene având menirea de a realiza în mod tradițional membră a Uniunii Europene având menirea de a realiza în mod tradițional

legătura între țările mai vechi ale Uniunii Europene și economiile compe-legătura între țările mai vechi ale Uniunii Europene și economiile compe-

titive occidentale, pe de o parte, și noile membre ale Uniunii Europene, cu titive occidentale, pe de o parte, și noile membre ale Uniunii Europene, cu

economii mai puțin dezvoltate, dar cu creștere rapidă, pe de altă parte, nu economii mai puțin dezvoltate, dar cu creștere rapidă, pe de altă parte, nu

putea fi decât foarte motivată să participe la acest format plin de oportunități putea fi decât foarte motivată să participe la acest format plin de oportunități

[1, p. 152-153]. V. Rotaru și A. Umland atenuează dimensiunea economică a [1, p. 152-153]. V. Rotaru și A. Umland atenuează dimensiunea economică a

Inițiativei celor Trei MăriInițiativei celor Trei Mări prin promovarea aserțiunii că Polonia și România prin promovarea aserțiunii că Polonia și România

sunt principalii actori ai acestui format regional care dispun de capacitatea de sunt principalii actori ai acestui format regional care dispun de capacitatea de

a contribui semnifi cativ la asigurarea îmbunătățirii securității regionale [42]. a contribui semnifi cativ la asigurarea îmbunătățirii securității regionale [42].

Totodată, V. Naumescu este de părere că participarea statelor postcomuniste Totodată, V. Naumescu este de părere că participarea statelor postcomuniste

din Europa de Est integrate în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică din Europa de Est integrate în Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică

la formatul la formatul Inițiativa celor Trei MăriInițiativa celor Trei Mări este absolut fi rească și previzibilă, de- este absolut fi rească și previzibilă, de-

oarece perimetrul geopolitic al unui oarece perimetrul geopolitic al unui TrimariumTrimarium care pare să continue și să care pare să continue și să

extindă vechiul proiectextindă vechiul proiect Intermarium Intermarium de acum 100 de ani al mareșalului Pil- de acum 100 de ani al mareșalului Pil-

sudski, liderul Poloniei moderne care propusese crearea unei alianțe a țărilor sudski, liderul Poloniei moderne care propusese crearea unei alianțe a țărilor

din din zona-tamponzona-tampon cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră, pentru a cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră, pentru a

se opune deopotrivă amenințărilor noii Uniuni Sovietice și Germaniei. În se opune deopotrivă amenințărilor noii Uniuni Sovietice și Germaniei. În

condițiile sec. XXI, ale sfârșitului războiului rece și dezintegrării Iugoslaviei, condițiile sec. XXI, ale sfârșitului războiului rece și dezintegrării Iugoslaviei,

regiunea de interes s-a extins în mod fi resc, incluzând și subregiunea Mării regiunea de interes s-a extins în mod fi resc, incluzând și subregiunea Mării

Adriatice a regiunii Europei de Sud-Est, întregind astfel perimetrul unei Eu-Adriatice a regiunii Europei de Sud-Est, întregind astfel perimetrul unei Eu-

rope Centrale [1, p. 153-154].rope Centrale [1, p. 153-154].

Precizăm că spațiul geopolitic Europa de Sud-Est are o importanță ma-Precizăm că spațiul geopolitic Europa de Sud-Est are o importanță ma-

joră în evoluțiile de securitate regională, mai ales în contextul relațiilor geo-joră în evoluțiile de securitate regională, mai ales în contextul relațiilor geo-

strategice dintre actorii majori din Occident și Federația Rusă, precum și a strategice dintre actorii majori din Occident și Federația Rusă, precum și a

tendinței de erodare a securității și apărării colective euroatlantice și a fi sură-tendinței de erodare a securității și apărării colective euroatlantice și a fi sură-

rii solidarității europene. Încetinirea parcursului euroatlantic și cel euroco-rii solidarității europene. Încetinirea parcursului euroatlantic și cel euroco-

munitar pentru statele vest-balcanice și incertitudinea aderării a unor state munitar pentru statele vest-balcanice și incertitudinea aderării a unor state

din „Parteneriatul Estic” la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană din „Parteneriatul Estic” la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană

este un scenariu verosimileste un scenariu verosimil, în condițiile în care nu sunt identifi cate soluții , în condițiile în care nu sunt identifi cate soluții

politico-diplomatice efi ciente pentru a răspunde la acțiunile Federației Ruse politico-diplomatice efi ciente pentru a răspunde la acțiunile Federației Ruse

de realizare a intereselor geopolitice care produc o instabilitate regională. Ig-de realizare a intereselor geopolitice care produc o instabilitate regională. Ig-

norarea contramăsurilor, ca o eventuală extindere a spațiului geopolitic eu-norarea contramăsurilor, ca o eventuală extindere a spațiului geopolitic eu-

roatlantic și eurocomunitar îndreptat împotriva dezideratelor roatlantic și eurocomunitar îndreptat împotriva dezideratelor geopolitice ale geopolitice ale

Federației Ruse, ar putea discredita Alianța Nord-Atlantică și Uniunea EuFederației Ruse, ar putea discredita Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Euro-ro-

peană, îndepeană, îndepărtând statele din Balcanii de Vest și din spațiul Zonei Extinse părtând statele din Balcanii de Vest și din spațiul Zonei Extinse

a Mării Negre. a Mării Negre.


111111

Așadar, procesul evolutiv al situației geopolitice regionale din Europa de Așadar, procesul evolutiv al situației geopolitice regionale din Europa de

Sud-Est, care se manifestă prin acțiuni de reconfi gurare a arhitecturii geopo-Sud-Est, care se manifestă prin acțiuni de reconfi gurare a arhitecturii geopo-

litice regionale determinând contextul geopolitic internațional, este impulsi-litice regionale determinând contextul geopolitic internațional, este impulsi-

onat de concurența intereselor geopolitice ale actorilor majori pentru sferele onat de concurența intereselor geopolitice ale actorilor majori pentru sferele

de infl uență, acestea exercitând un impact asupra relațiilor de securitate din-de infl uență, acestea exercitând un impact asupra relațiilor de securitate din-

tre marile puteri și statele din regiune, asupra relațiilor de securitate dintre un tre marile puteri și statele din regiune, asupra relațiilor de securitate dintre un

grup de state vecine afl ate într-o zonă geopolitică, asupra securității naționale grup de state vecine afl ate într-o zonă geopolitică, asupra securității naționale

a statelor regionale și în fi nal asupra mediului general al securității regio-a statelor regionale și în fi nal asupra mediului general al securității regio-

nale. Actualmente, analiza evenimentelor geopolitice regionale și globale în nale. Actualmente, analiza evenimentelor geopolitice regionale și globale în

contextul redimensionării arhitecturii geopolitice a sistemului internaționalcontextul redimensionării arhitecturii geopolitice a sistemului internațional

postrăzboi rece rămâne a fi una pertinentă pentru refl ecțiile privind asigurapostrăzboi rece rămâne a fi una pertinentă pentru refl ecțiile privind asigurarea rea

securității naționale a micilor puteri și stabilității mediului securității regi-securității naționale a micilor puteri și stabilității mediului securității regi-

onale, dat fi ind faptul că marile puteri, manifestându-se geopolitic pe plan onale, dat fi ind faptul că marile puteri, manifestându-se geopolitic pe plan

regional, intensifi că dinamica mediului de securitate regională și își amplifi că regional, intensifi că dinamica mediului de securitate regională și își amplifi că

propria autoritate în procesul decizional de realizare a politicilor de asigurare propria autoritate în procesul decizional de realizare a politicilor de asigurare

a securității naționale a statelor din regiune. a securității naționale a statelor din regiune.

2.2. Afirmarea geopolitică a Republicii Moldova între oportunități și 2.2. Afirmarea geopolitică a Republicii Moldova între oportunități și constrângeri de securitateconstrângeri de securitate

După proclamarea independenţei, Republica Moldova s-a angajat într-un După proclamarea independenţei, Republica Moldova s-a angajat într-un

proces de identifi care a identităţii sale geopolitice, situaţie care și-a găsit ex-proces de identifi care a identităţii sale geopolitice, situaţie care și-a găsit ex-

presie în stabilirea priorităţilor geopolitice în politica de securitate, în deter-presie în stabilirea priorităţilor geopolitice în politica de securitate, în deter-

minarea statutului geopolitic și a poziţiei geopolitice în cadrul arhitecturii minarea statutului geopolitic și a poziţiei geopolitice în cadrul arhitecturii

securității regionale și internaționale a sistemului internațional postrăzboi securității regionale și internaționale a sistemului internațional postrăzboi

rece. Adoptarea Constituției Republicii Moldova, la 29 iulie 1994, a legiferat rece. Adoptarea Constituției Republicii Moldova, la 29 iulie 1994, a legiferat

prin art.11 statutul de neutralitate permanentă, care nu admite dislocarea prin art.11 statutul de neutralitate permanentă, care nu admite dislocarea

de trupe militare ale altor state pe teritoriul suveran al său. Această clau-de trupe militare ale altor state pe teritoriul suveran al său. Această clau-

ză constituțională, în accepţia noastră, a supraapreciat situaţia geopolitică a ză constituțională, în accepţia noastră, a supraapreciat situaţia geopolitică a

Republicii Moldova, considerând-o ca fi ind favorabilă pentru a fi realizată, Republicii Moldova, considerând-o ca fi ind favorabilă pentru a fi realizată,

însă prevederea enunţată nici pe departe n-a fost realizată, dat fi ind că Re-însă prevederea enunţată nici pe departe n-a fost realizată, dat fi ind că Re-

publica Moldova și-a supraevaluat potenţialul său geopolitic și practic n-a publica Moldova și-a supraevaluat potenţialul său geopolitic și practic n-a

sesizat transformările geostrategice cardinale care se produceau în cadrul ar-sesizat transformările geostrategice cardinale care se produceau în cadrul ar-

hitecturii geopolitice mondiale, inclusiv în sistemul de securitate europeană. hitecturii geopolitice mondiale, inclusiv în sistemul de securitate europeană.

Prezenţa alternativei geopolitice de fortifi care a securității naționale, ce re-Prezenţa alternativei geopolitice de fortifi care a securității naționale, ce re-

prezintă realizarea aprofundării relațiilor de cooperare în cadrul procesului prezintă realizarea aprofundării relațiilor de cooperare în cadrul procesului

integraţionist euroatlantic, s-au dovedit a fi un benefi ciu și o oportunitate integraţionist euroatlantic, s-au dovedit a fi un benefi ciu și o oportunitate

pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului național de securitate și apă-pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului național de securitate și apă-


112112

rare, însă Republica Moldova nu le valorifi că deocamdată, considerându-le are, însă Republica Moldova nu le valorifi că deocamdată, considerându-le

un pericol la adresa integrității teritoriale. un pericol la adresa integrității teritoriale.

Declaraţia de Independenţă circumscrie geopolitic Republica Moldova Declaraţia de Independenţă circumscrie geopolitic Republica Moldova

în spaţiul de securitate central-european atribuind relaţiilor cu statele din în spaţiul de securitate central-european atribuind relaţiilor cu statele din

această subregiune un rol important, dar care au manifestat interese ce nu se această subregiune un rol important, dar care au manifestat interese ce nu se

însriau în spaţiul geopolitic al Comunităţii Statelor Independente, una dintre însriau în spaţiul geopolitic al Comunităţii Statelor Independente, una dintre

cauze fi ind trecutul socialist. La rândul ei, Uniunea Europeană a tratat Repu-cauze fi ind trecutul socialist. La rândul ei, Uniunea Europeană a tratat Repu-

blica Moldova ca pe un actor din sfera de infl uență geopolitică a Federaţiei blica Moldova ca pe un actor din sfera de infl uență geopolitică a Federaţiei

Ruse, iar tentativele sporadice ale Republicii Moldova de revizuire a politicii Ruse, iar tentativele sporadice ale Republicii Moldova de revizuire a politicii

de orientare geopolitică conjuncturală, prin acceptarea participării în cadrul de orientare geopolitică conjuncturală, prin acceptarea participării în cadrul

Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est nu s-au soldat cu succese Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est nu s-au soldat cu succese

durabile, dat fi ind că a fost tratată de către Uniunea Europeană ca o țară durabile, dat fi ind că a fost tratată de către Uniunea Europeană ca o țară

din arealul est-european, fi ind inclusă în Politica Europeană de Vecinătate din arealul est-european, fi ind inclusă în Politica Europeană de Vecinătate

prin semnarea, în 2005, a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea prin semnarea, în 2005, a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea

Europeană, prin admiterea, în 2009, a participării în cadrul Parteneriatului Europeană, prin admiterea, în 2009, a participării în cadrul Parteneriatului

Estic, și semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere Republica Moldova – Estic, și semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere Republica Moldova –

Uniunea Europeană, care permite asocierea politică și integrarea economică. Uniunea Europeană, care permite asocierea politică și integrarea economică.

Totodată, situaţia incertă în defi nirea statutului geopolitic al Republicii Mol-Totodată, situaţia incertă în defi nirea statutului geopolitic al Republicii Mol-

dova nu s-a dovedit a fi o oportunitate benefi că de valorifi cat, ci s-a soldat cu dova nu s-a dovedit a fi o oportunitate benefi că de valorifi cat, ci s-a soldat cu

precarităţi și incertitudine în realizarea priorităţii de interes național privind precarităţi și incertitudine în realizarea priorităţii de interes național privind

consolidarea securității naționale. consolidarea securității naționale.

V. Juc exprimă supoziția că Republica Moldova s-a afi rmat geopolitic V. Juc exprimă supoziția că Republica Moldova s-a afi rmat geopolitic

grație consolidării poziţiei sale ca subiect geopolitic în spațiul european, în grație consolidării poziţiei sale ca subiect geopolitic în spațiul european, în

sensul că independenţa ei nu este pusă sub semnul întrebării de niciun actori sensul că independenţa ei nu este pusă sub semnul întrebării de niciun actori

internaţional, dar totodată are de soluţionat mai multe probleme ce vizează internaţional, dar totodată are de soluţionat mai multe probleme ce vizează

asigurarea securității naționale și participarea activă la realizarea stabilității asigurarea securității naționale și participarea activă la realizarea stabilității

subregionale, cu repercusiuni la nivel regional. Însă, dinamica transformări-subregionale, cu repercusiuni la nivel regional. Însă, dinamica transformări-

lor geopolitice regionale din Europa de Sud-Est determină Republica Moldo-lor geopolitice regionale din Europa de Sud-Est determină Republica Moldo-

va să se afl e într-o situaţie geopolitică precară, provenită nu numai din cauza va să se afl e într-o situaţie geopolitică precară, provenită nu numai din cauza

factorilor obiectivi, cum ar fi situaţia geopolitică nefavorabilă, fi ind poziţio-factorilor obiectivi, cum ar fi situaţia geopolitică nefavorabilă, fi ind poziţio-

nată la interferenţa intereselor geostrategice ale unor actori majori, dar și a nată la interferenţa intereselor geostrategice ale unor actori majori, dar și a

celor de nuanţă subiectivă, în sensul că rămâne sub incidenţa monitorizării celor de nuanţă subiectivă, în sensul că rămâne sub incidenţa monitorizării

din partea Consiliului Europei, statutul de neutralitate permanentă nu este din partea Consiliului Europei, statutul de neutralitate permanentă nu este

respectat, n-au fost identifi cate soluţii durabile ale confl ictului din raioanele respectat, n-au fost identifi cate soluţii durabile ale confl ictului din raioanele

de est [1, p. 177]. Considerăm că Republica Moldova n-a reușit să elaboreze de est [1, p. 177]. Considerăm că Republica Moldova n-a reușit să elaboreze

o strategie geopolitică viabilă ancorată pe valorile europene și euroatlantice o strategie geopolitică viabilă ancorată pe valorile europene și euroatlantice

care ar stabili irevocabilitatea vectorului de dezvoltare și de modernizare a care ar stabili irevocabilitatea vectorului de dezvoltare și de modernizare a


113113

țării, astfel, subminând perpetuarea incertitudinii geopolitice care este de-țării, astfel, subminând perpetuarea incertitudinii geopolitice care este de-

terminată de conjunctura politică internă provizoriu edifi cată de partidele terminată de conjunctura politică internă provizoriu edifi cată de partidele

politice în scopul menținerii la putere și nu pentru realizarea intereselor nați-politice în scopul menținerii la putere și nu pentru realizarea intereselor nați-

onale. Complexitatea acestui obicetiv derivă din faptul că statele din regiunea onale. Complexitatea acestui obicetiv derivă din faptul că statele din regiunea

Europei de Sud-Est, inclusiv și unele din spațiul postsovietic s-au angajat în Europei de Sud-Est, inclusiv și unele din spațiul postsovietic s-au angajat în

procese de transformări profunde, însoţite, ca regulă, de numeroase pertur-procese de transformări profunde, însoţite, ca regulă, de numeroase pertur-

baţii atât în inteior, cât și în plan subregional. Republica Moldova se regăsește baţii atât în inteior, cât și în plan subregional. Republica Moldova se regăsește

la interferenţa intereselor geopolitice ale actorilor majori, doar factorii ex-la interferenţa intereselor geopolitice ale actorilor majori, doar factorii ex-

terni fi ind în măsură să infl uenţeze decisiv asupra asigurării securităţii unui terni fi ind în măsură să infl uenţeze decisiv asupra asigurării securităţii unui

stat mic, el fi ind o fi gură ușoară pe tabla de șah, în același timp, un stat mic stat mic, el fi ind o fi gură ușoară pe tabla de șah, în același timp, un stat mic

este impus de situaţie să promoveze o geopolitică univectorială activă care este impus de situaţie să promoveze o geopolitică univectorială activă care

să-i ofere oportunitatea de a valorifi ca contextul geopolitic pentru asigurarea să-i ofere oportunitatea de a valorifi ca contextul geopolitic pentru asigurarea

securității naționale și regionale. securității naționale și regionale.

Potrivit lui V. Juc, deja a devenit axiomatică prezumția că Republica Mol-Potrivit lui V. Juc, deja a devenit axiomatică prezumția că Republica Mol-

dova se afl ă geopolitic poziţionată într-o „zonă gri”, exprimată prin riscuri dova se afl ă geopolitic poziţionată într-o „zonă gri”, exprimată prin riscuri

politico-militare elevate și cu interes redus din partea investitorilor din străi-politico-militare elevate și cu interes redus din partea investitorilor din străi-

nătate. În acord cu O. Serebrian și în dezacord cu Concepţia politicii externe nătate. În acord cu O. Serebrian și în dezacord cu Concepţia politicii externe

a Republicii Moldova, cercetătorul afi rmă că datorită amplasării sale geogra-a Republicii Moldova, cercetătorul afi rmă că datorită amplasării sale geogra-

fi ce și conjuncturii regionale Republica Moldova nu are la moment o semni-fi ce și conjuncturii regionale Republica Moldova nu are la moment o semni-

fi caţie nici geopolitică și nici geoeconomică deosebită, afl ându-se la periferia fi caţie nici geopolitică și nici geoeconomică deosebită, afl ându-se la periferia

spaţiului integrării europene și securităţii euroatlantice. Contrar așteptărilor spaţiului integrării europene și securităţii euroatlantice. Contrar așteptărilor

optimiste, expuse de O. Serebrian, dar și de alți experți, V. Juc este de păre-optimiste, expuse de O. Serebrian, dar și de alți experți, V. Juc este de păre-

re că valoarea geopolitică a Republicii Moldova nu s-a mărit cu extinderea re că valoarea geopolitică a Republicii Moldova nu s-a mărit cu extinderea

Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene spre Est, continuând să rămână Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene spre Est, continuând să rămână

vulnerabilă din punctul de vedere al independenţei economice și asigurării vulnerabilă din punctul de vedere al independenţei economice și asigurării

„suveranităţii reale”, în special la capitolul resurse energetice. Cercetătorul „suveranităţii reale”, în special la capitolul resurse energetice. Cercetătorul

susține că din punctul de vedere al situaţiei geopolitice, Republica Moldova susține că din punctul de vedere al situaţiei geopolitice, Republica Moldova

se afl ă într-un spaţiu geopolitic de intensitate majoră, la hotarele sferelor de se afl ă într-un spaţiu geopolitic de intensitate majoră, la hotarele sferelor de

infl uenţă a două mari puteri cu care trebuie să coopereze abordând pragma-infl uenţă a două mari puteri cu care trebuie să coopereze abordând pragma-

tic aspectul neutralității permanente care va determina o nouă perspectivă tic aspectul neutralității permanente care va determina o nouă perspectivă

în soluționarea problemelor din domeniul securității și apărării naționale, în în soluționarea problemelor din domeniul securității și apărării naționale, în

contextul elaborării unei noi paradigme care să prevadă strategia etapizării contextul elaborării unei noi paradigme care să prevadă strategia etapizării

acțiunilor concrete pe termen scurt, mediu și lung. În același timp, Republica acțiunilor concrete pe termen scurt, mediu și lung. În același timp, Republica

Moldova nu poate să facă abstracţie de interesele Federaţiei Ruse, care rămâne Moldova nu poate să facă abstracţie de interesele Federaţiei Ruse, care rămâne

un partener strategic, important fi ind de a le canaliza nu în detrimentul, ci în un partener strategic, important fi ind de a le canaliza nu în detrimentul, ci în

benefi ciile sale. În aceeași ordine de idei se înscrie necesitatea de a imprima benefi ciile sale. În aceeași ordine de idei se înscrie necesitatea de a imprima

relaţiilor cu vecinii imediaţi, România și Ucraina, un spirit mult mai pragma-relaţiilor cu vecinii imediaţi, România și Ucraina, un spirit mult mai pragma-


114114

tic, deoarece România este membru deplin al Alianței Nord-Atlantice și Uni-tic, deoarece România este membru deplin al Alianței Nord-Atlantice și Uni-

unii Europene și poate promova interesele și poziţiile Republicii Moldova unii Europene și poate promova interesele și poziţiile Republicii Moldova

în structurile euroatlantice și instituţiile comunitare, iar Ucraina o desparte în structurile euroatlantice și instituţiile comunitare, iar Ucraina o desparte

teritorial de Federația Rusă, fi ind un obstacol serios în calea presiunilor și teritorial de Federația Rusă, fi ind un obstacol serios în calea presiunilor și

tentativelor de a o recruta în structurile pe care le dezvoltă [1, p. 177-178].tentativelor de a o recruta în structurile pe care le dezvoltă [1, p. 177-178].

Considerăm necesară cercetarea conceptului Considerăm necesară cercetarea conceptului securitățiisecurității statului mic/statului mic/puterii miciputerii mici, în contextul că Republica Moldova întrunește toate condițiile , în contextul că Republica Moldova întrunește toate condițiile

geopolitice de securitate pentru aplicarea acestei paradigme în asigurarea geopolitice de securitate pentru aplicarea acestei paradigme în asigurarea

funcționării tuturor componentelor securității naționale. În pofi da utilizării funcționării tuturor componentelor securității naționale. În pofi da utilizării

frecvente a noțiunii de frecvente a noțiunii de securitate asecuritate a statului micstatului mic, până în prezent nu există , până în prezent nu există

o unanimitate plauzibilă de păreri referitoare la acest concept. Ca noţiune o unanimitate plauzibilă de păreri referitoare la acest concept. Ca noţiune

metodologică general acceptată, metodologică general acceptată, securitatea statului micsecuritatea statului mic a apărut în teoria re- a apărut în teoria re-

laţiilor internaţionale în perioada postbelică, odată cu începutul destrămării laţiilor internaţionale în perioada postbelică, odată cu începutul destrămării

imperiilor coloniale. În rezultat, pe harta politică a lumii s-au proliferat mai imperiilor coloniale. În rezultat, pe harta politică a lumii s-au proliferat mai

multe formaţiuni politice noi, majoritatea absolută a cărora aveau dimensi-multe formaţiuni politice noi, majoritatea absolută a cărora aveau dimensi-

uni teritoriale mici, resurse insufi ciente și capacități reduse pentru asigurarea uni teritoriale mici, resurse insufi ciente și capacități reduse pentru asigurarea

securității naționale. Pentru desemnarea acestui tip de state a intrat în utili-securității naționale. Pentru desemnarea acestui tip de state a intrat în utili-

zare noțiunea de zare noțiunea de stat mic/putere micăstat mic/putere mică.

Problemele legate de securitatea statelor mici au început să fi e studiate Problemele legate de securitatea statelor mici au început să fi e studiate

încă în anii `50-`60 ai sec. XX de către A. Fox, R. Rothstein și D. Vital, pentru încă în anii `50-`60 ai sec. XX de către A. Fox, R. Rothstein și D. Vital, pentru

a menţiona doar o parte din marii înaintași. Aceștia și-au consacrat lucrările a menţiona doar o parte din marii înaintași. Aceștia și-au consacrat lucrările

fundamentării ideii susținând că „statele mici sunt ceva mai mult decât ma-fundamentării ideii susținând că „statele mici sunt ceva mai mult decât ma-

rile puteri cu literă mică” [2, p. 169], astfel contestând ideea studiilor poziti-rile puteri cu literă mică” [2, p. 169], astfel contestând ideea studiilor poziti-

viste că statele mici sunt niște calchieri defi ciente ale statelor mari [3, p. 38]. viste că statele mici sunt niște calchieri defi ciente ale statelor mari [3, p. 38].

Abordând concepţia lui K. Waltz, că „statele mici nu contează în competiţia Abordând concepţia lui K. Waltz, că „statele mici nu contează în competiţia

geopolitică dintre marile puteri”, nu putem fi de acord cu ea, dat fi ind faptul geopolitică dintre marile puteri”, nu putem fi de acord cu ea, dat fi ind faptul

că, în opinia noastră, realitatea a demonstrat importanţa unor astfel de state că, în opinia noastră, realitatea a demonstrat importanţa unor astfel de state

ce pot exercita un impact deosebit asupra sistemului internaţional, determi-ce pot exercita un impact deosebit asupra sistemului internaţional, determi-

nând percepţii și reacţii care depășesc dimensiunea reală a statului în cauză. nând percepţii și reacţii care depășesc dimensiunea reală a statului în cauză.

Vietnamul, Afganistanul, Cuba sau Iranul sunt doar câteva exemple de state Vietnamul, Afganistanul, Cuba sau Iranul sunt doar câteva exemple de state

mici care au încercat să extindă religios, ideologic și geopolitic infl uenţa lor mici care au încercat să extindă religios, ideologic și geopolitic infl uenţa lor

în regiunile de care aparţin, simbolizând șansele unei lupte care depășea po-în regiunile de care aparţin, simbolizând șansele unei lupte care depășea po-

sibilităţile lor concrete. Un alt exemplu de state mici, ce pot să-și mărească sibilităţile lor concrete. Un alt exemplu de state mici, ce pot să-și mărească

puterea în cadrul sistemului internaţional, îl constituie statele producătoare puterea în cadrul sistemului internaţional, îl constituie statele producătoare

de petrol din Orientul Mijlociu, care, prin monopolul pe care îl deţin asu-de petrol din Orientul Mijlociu, care, prin monopolul pe care îl deţin asu-

pra acestui zăcământ și, mai ales, gruparea lor în organizaţii internaţiona-pra acestui zăcământ și, mai ales, gruparea lor în organizaţii internaţiona-

le puternice, pot exercita presiuni asupra întregului sistem, generând crize le puternice, pot exercita presiuni asupra întregului sistem, generând crize


115115

politice și economice grave ce afectează toate statele, indiferent de mărime. politice și economice grave ce afectează toate statele, indiferent de mărime.

Ţările Baltice, după dezintegrarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Ţările Baltice, după dezintegrarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,

au reușit, prin atractivitatea lor, să demonstreze Occidentului că joacă un rol au reușit, prin atractivitatea lor, să demonstreze Occidentului că joacă un rol

important în interesele geopolitice ale marilor puteri. Datorită așezării lor important în interesele geopolitice ale marilor puteri. Datorită așezării lor

geopolitice, după aderarea la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, geopolitice, după aderarea la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană,

Federaţia Rusă a fost subminată din punct de vedere geostrategic din regi-Federaţia Rusă a fost subminată din punct de vedere geostrategic din regi-

unea Mării Baltice. Alt exemplu asemănător este Georgia, care utilizează la unea Mării Baltice. Alt exemplu asemănător este Georgia, care utilizează la

maxim așezarea sa geopolitică și geostrategică ca ţară de tranzit a petrolului și maxim așezarea sa geopolitică și geostrategică ca ţară de tranzit a petrolului și

gazelor naturale din bazinul Mării Caspice spre Occident, creând concurenţă gazelor naturale din bazinul Mării Caspice spre Occident, creând concurenţă

exportului de hidrocarburi din Federaţia Rusă, fapt ce deranjează foarte mult exportului de hidrocarburi din Federaţia Rusă, fapt ce deranjează foarte mult

conducerea acestei ţari. Aceste exemple cu certitudine demonstrează faptul conducerea acestei ţari. Aceste exemple cu certitudine demonstrează faptul

că statele mici numai în cadrul organizaţiilor internaţionale pot fi tratate la că statele mici numai în cadrul organizaţiilor internaţionale pot fi tratate la

egal cu marile puteri, indiferent de interesele sale naţionale. egal cu marile puteri, indiferent de interesele sale naţionale.

Reprezentanţii conceptului Reprezentanţii conceptului realismului politicrealismului politic clasifi că statele mici prin clasifi că statele mici prin

prisma puterii, pentru care puterea este „capacitatea de a infl uenţa deciziile prisma puterii, pentru care puterea este „capacitatea de a infl uenţa deciziile

altor state”. Puterea este intrinsec asociată posedării resurselor umane, natu-altor state”. Puterea este intrinsec asociată posedării resurselor umane, natu-

rale, militare, teritoriului, potenţialului economic, stabilităţii politice, coezi-rale, militare, teritoriului, potenţialului economic, stabilităţii politice, coezi-

unii naţionale etc. Combinate în mod diferit de la caz la caz, aceste resurse, unii naţionale etc. Combinate în mod diferit de la caz la caz, aceste resurse,

plus capacitatea și voinţa guvernanţilor de a le gestiona adecvat, determină plus capacitatea și voinţa guvernanţilor de a le gestiona adecvat, determină

puterea unui stat [3, p. 38-40]. O altă opinie privind securitatea statelor mici puterea unui stat [3, p. 38-40]. O altă opinie privind securitatea statelor mici

este relevată de către R. Rothstein prin prisma conceptului este relevată de către R. Rothstein prin prisma conceptului putere micăputere mică, echi-, echi-

valentul statului mic, care consideră că „puterea mică este statul care recu-valentul statului mic, care consideră că „puterea mică este statul care recu-

noaște că nu-și poate asigura securitatea prin folosirea propriilor capacităţi noaște că nu-și poate asigura securitatea prin folosirea propriilor capacităţi

și că trebuie să se bazeze pe ajutorul altor state, instituţii, procese sau ali-și că trebuie să se bazeze pe ajutorul altor state, instituţii, procese sau ali-

anţe. Credinţa puterii mici în insufi cienţa propriilor sale mijloace trebuie, anţe. Credinţa puterii mici în insufi cienţa propriilor sale mijloace trebuie,

de asemenea, să fi e recunoscută de către celelalte state implicate în politica de asemenea, să fi e recunoscută de către celelalte state implicate în politica

internaţională” [4, p. 58]. Potrivit supoziției lui H. Wiberg, pentru asigurarea internaţională” [4, p. 58]. Potrivit supoziției lui H. Wiberg, pentru asigurarea

securității politico-militare și economice, în contextul aranjamentele geopo-securității politico-militare și economice, în contextul aranjamentele geopo-

litice dintre marile puteri, statele mici au de ales între următoarele opţiuni: o litice dintre marile puteri, statele mici au de ales între următoarele opţiuni: o

alianţă bilaterală cu o mare putere; o alianţă a două sau mai multe state mici; alianţă bilaterală cu o mare putere; o alianţă a două sau mai multe state mici;

membru al unei alianţe multilaterale, în jurul uneia sau mai multor mari pu-membru al unei alianţe multilaterale, în jurul uneia sau mai multor mari pu-

teri; nealinierea, fi e mizând spre neutralitate în cazul oricărui război, fi e fără teri; nealinierea, fi e mizând spre neutralitate în cazul oricărui război, fi e fără

un asemenea angajament generalizat. un asemenea angajament generalizat.

În contextul aserțiunii reliefate de A. Burian, că dimensiunea geopoliti-În contextul aserțiunii reliefate de A. Burian, că dimensiunea geopoliti-

că a concepției securității naționale prevede supraviețuirea fi zică a statului, că a concepției securității naționale prevede supraviețuirea fi zică a statului,

apărarea și menținerea suveranității și integrității teritoriale a statului, capa-apărarea și menținerea suveranității și integrității teritoriale a statului, capa-

citatea statului de a reacționa în mod adecvat la orice amenințări reale și po-citatea statului de a reacționa în mod adecvat la orice amenințări reale și po-


116116

tențiale din exterior [5, p. 196], A. Sens desprinde din această idee subiectul tențiale din exterior [5, p. 196], A. Sens desprinde din această idee subiectul

generalizat de referință generalizat de referință statulstatul, particularizând-ul în , particularizând-ul în stat micstat mic, susținând că , susținând că

defi nirea intereselor de securitate ale statelor mici din Europa în perioada defi nirea intereselor de securitate ale statelor mici din Europa în perioada

postrăzboi rece este infl uenţată de caracteristicile contextului geopolitic și postrăzboi rece este infl uenţată de caracteristicile contextului geopolitic și

de particularitățile mediului de securitate europeană, în cadrul cărora pot fi de particularitățile mediului de securitate europeană, în cadrul cărora pot fi

identifi cate câteva interese generale pe care le împărtășesc toate statele mici identifi cate câteva interese generale pe care le împărtășesc toate statele mici

din spațiul geopolitic european: menţinerea suveranităţii teritoriale și cerinţa din spațiul geopolitic european: menţinerea suveranităţii teritoriale și cerinţa

de a acţiona ca entităţi independente și suverane; instituirea unor garanţii de a acţiona ca entităţi independente și suverane; instituirea unor garanţii

de securitate; menţinerea unei ample adeziuni la normele de neconfruntare de securitate; menţinerea unei ample adeziuni la normele de neconfruntare

și nonviolenţă; prevenirea extinderii confl ictelor etnico-religioase existente; și nonviolenţă; prevenirea extinderii confl ictelor etnico-religioase existente;

prevenirea creșterii sentimentelor secesioniste sau iredentiste interne; men-prevenirea creșterii sentimentelor secesioniste sau iredentiste interne; men-

ţinerea formelor de cooperare instituțională și funcţionarea organizațiilor ţinerea formelor de cooperare instituțională și funcţionarea organizațiilor

internaționale cu caracter regional în domeniul politic, economic și de secu-internaționale cu caracter regional în domeniul politic, economic și de secu-

ritate, precum și includerea statelor mici în procesele consultative ale acestor ritate, precum și includerea statelor mici în procesele consultative ale acestor

entități; prevenirea, pe cât posibil, a dominării de către o mare putere sau de entități; prevenirea, pe cât posibil, a dominării de către o mare putere sau de

către o înţelegere a marilor puteri [6, p. 185].către o înţelegere a marilor puteri [6, p. 185].

O. Knudsen exprimă supoziția că geopolitica securității statelor mici este O. Knudsen exprimă supoziția că geopolitica securității statelor mici este

de interes să se realizeze atunci când apar unele inegalităţi între marile puteri, de interes să se realizeze atunci când apar unele inegalităţi între marile puteri,

totodată, materializându-se prin intermediul a șase variabile fundamentale: totodată, materializându-se prin intermediul a șase variabile fundamentale:

importanţa strategică a poziţiei geografi ce a statului mic, așa cum este văzută importanţa strategică a poziţiei geografi ce a statului mic, așa cum este văzută

de una sau alta dintre marile puteri; gradul de tensiune dintre marile puteri; de una sau alta dintre marile puteri; gradul de tensiune dintre marile puteri;

faza ciclului de putere în care se afl ă cea mai apropiată mare putere; evolu-faza ciclului de putere în care se afl ă cea mai apropiată mare putere; evolu-

ţia istorică a relaţiilor dintre statul mic și cea mai apropiată mare putere; ţia istorică a relaţiilor dintre statul mic și cea mai apropiată mare putere;

politica faţă de statul mic a altor mari puteri rivale; existenţa unui cadru de politica faţă de statul mic a altor mari puteri rivale; existenţa unui cadru de

cooperare multilaterală de securitate, care să poată fi în măsură să contraca-cooperare multilaterală de securitate, care să poată fi în măsură să contraca-

reze inegalitatea de putere [7, p. 140]. P. J. Katzenstein a încercat să abordeze reze inegalitatea de putere [7, p. 140]. P. J. Katzenstein a încercat să abordeze

problema securității statelor mici europene analizând elementul securității problema securității statelor mici europene analizând elementul securității

din perspectiva a două dimensiuni: mărimea fi zică mică și amplasarea geo-din perspectiva a două dimensiuni: mărimea fi zică mică și amplasarea geo-

grafi că la periferia Europei. Pentru P. J. Katzenstein, Polonia, Belgia și Spania grafi că la periferia Europei. Pentru P. J. Katzenstein, Polonia, Belgia și Spania

sunt state mici. Expertul argumentează necesitatea atribuirii etichetei de stat sunt state mici. Expertul argumentează necesitatea atribuirii etichetei de stat

mic atât de dimensiunile fi zico-geografi ce, cât și de cadrul geopolitic. Am-mic atât de dimensiunile fi zico-geografi ce, cât și de cadrul geopolitic. Am-

plasarea la periferia centrului decizional și inevitabila marginalizare politică plasarea la periferia centrului decizional și inevitabila marginalizare politică

ce survine ca consecinţă a amplasării geografi ce conferă statului, indiferent ce survine ca consecinţă a amplasării geografi ce conferă statului, indiferent

de dimensiunile sale, caracteristicile unui stat mic, care nu poate infl uenţa de dimensiunile sale, caracteristicile unui stat mic, care nu poate infl uenţa

considerabil afacerile politice și economice la nivel mondial sau chiar nici considerabil afacerile politice și economice la nivel mondial sau chiar nici

măcar regional [8, p. 243-248]. Subliniem că Republica Moldova, conform măcar regional [8, p. 243-248]. Subliniem că Republica Moldova, conform

criteriilor convergente evidențiate de P. J. Katzenstein, exprimate prin popu-criteriilor convergente evidențiate de P. J. Katzenstein, exprimate prin popu-


117117

laţie redusă, teritoriul mic și amplasarea periferică, indică că este unul dintre laţie redusă, teritoriul mic și amplasarea periferică, indică că este unul dintre

statele mici din regiunea Europei de Sud-Est. Suntem de părere că pentru statele mici din regiunea Europei de Sud-Est. Suntem de părere că pentru

asigurarea securităţii unui stat mic contează întrunirea criteriului geopolitic, asigurarea securităţii unui stat mic contează întrunirea criteriului geopolitic,

și nu atât a dimensiunii geografi ce, cât a amplasării geografi ce, dar nu în sens și nu atât a dimensiunii geografi ce, cât a amplasării geografi ce, dar nu în sens

eurocentrist, cum demonstrează P. J. Katzenstein, ci prin prisma importanţei eurocentrist, cum demonstrează P. J. Katzenstein, ci prin prisma importanţei

pe care o are pentru realizarea intereselor geostrategice ale unor actori ma-pe care o are pentru realizarea intereselor geostrategice ale unor actori ma-

jori. Această aserţiune mai scoate în evidenţă un aspect important, și anume jori. Această aserţiune mai scoate în evidenţă un aspect important, și anume

acela că un stat mic nu este în mod obligatoriu și un stat slab, deși, în reali-acela că un stat mic nu este în mod obligatoriu și un stat slab, deși, în reali-

tate, majoritatea statelor mici, inclusiv și Republica Moldova, sunt state slabe tate, majoritatea statelor mici, inclusiv și Republica Moldova, sunt state slabe

[9, p. 121-122]. [9, p. 121-122].

În ordinea de idei reliefată, B. Buzan vine cu o abordare distinctă în ca-În ordinea de idei reliefată, B. Buzan vine cu o abordare distinctă în ca-

drul analizei securităţii, în care persistă clasifi carea statelor conform criteriu-drul analizei securităţii, în care persistă clasifi carea statelor conform criteriu-

lui de efi cientizare a politicii interne, în lui de efi cientizare a politicii interne, în state puternicestate puternice (cu un nivel avansat (cu un nivel avansat

de coeziune politică și socială) și de coeziune politică și socială) și state slabestate slabe (cu legitimitate internă scăzută (cu legitimitate internă scăzută

și control fragil asupra instituţiilor centralizatoare ale puterii), și conform și control fragil asupra instituţiilor centralizatoare ale puterii), și conform

criteriului de diferențiere a potențialului de realizare a politicii externe, în criteriului de diferențiere a potențialului de realizare a politicii externe, în

puteri de forțăputeri de forță (cu o capacitate semnifi cativă militară și economică în relație (cu o capacitate semnifi cativă militară și economică în relație

unele cu altele) și unele cu altele) și puteri slabeputeri slabe (cu posibilități reduse de a contracara factorul (cu posibilități reduse de a contracara factorul

extern care determină infl uența asupra politicilor de asigurare a securității extern care determină infl uența asupra politicilor de asigurare a securității

naționale). B. Buzan accentuează distincția dintre statele puternice, care nu naționale). B. Buzan accentuează distincția dintre statele puternice, care nu

au neapărat o mare putere pe scena internaţională (de exemplu, Austria, El-au neapărat o mare putere pe scena internaţională (de exemplu, Austria, El-

veţia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia etc.), și statele slabe, din anu-veţia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia etc.), și statele slabe, din anu-

mite puncte de vedere, care au infl uenţă (de exemplu, India, Pakistan, Turcia, mite puncte de vedere, care au infl uenţă (de exemplu, India, Pakistan, Turcia,

Iran, Rusia etc.). Aceste nuanţe sunt vitale pentru a înţelege natura securităţii Iran, Rusia etc.). Aceste nuanţe sunt vitale pentru a înţelege natura securităţii

și faptul că statele reacţionează la riscuri și ameninţări în funcţie de vulnera-și faptul că statele reacţionează la riscuri și ameninţări în funcţie de vulnera-

bilităţile pe care le au. În statele slabe securitatea are legătură mai mult cu gru-bilităţile pe care le au. În statele slabe securitatea are legătură mai mult cu gru-

purile care le compun decât cu instituţiile statului în sine și există de multe ori purile care le compun decât cu instituţiile statului în sine și există de multe ori

riscul de a securiza un guvern sau un regim mai degrabă decât un stat. Analiza riscul de a securiza un guvern sau un regim mai degrabă decât un stat. Analiza

realizată de B. Buzan este susţinută de O. Waever, care propune o concepţie realizată de B. Buzan este susţinută de O. Waever, care propune o concepţie

bidimensională a securităţii cu privire la stat și la societatea care face parte bidimensională a securităţii cu privire la stat și la societatea care face parte

dintr-un stat [10, p. 106-107]. În opinia noastră, dezvoltând ideea analizei se-dintr-un stat [10, p. 106-107]. În opinia noastră, dezvoltând ideea analizei se-

curităţii lansată de B. Buzan privind departajarea statelor conform nivelului de curităţii lansată de B. Buzan privind departajarea statelor conform nivelului de

coeziune a instituţiilor ce deţin puterea în stat și ponderea acestora pe arena coeziune a instituţiilor ce deţin puterea în stat și ponderea acestora pe arena

mondială, putem admite că actualmente Republica Moldova se încadrează în mondială, putem admite că actualmente Republica Moldova se încadrează în

categoria ţărilor cu nivel sporit de insecuritate. Cât privește semnifi caţia Repu-categoria ţărilor cu nivel sporit de insecuritate. Cât privește semnifi caţia Repu-

blicii Moldova pe scena internaţională, ea este una neînsemnată, iar datorită blicii Moldova pe scena internaţională, ea este una neînsemnată, iar datorită

conjuncturii geopolitice în care s-a pomenit se atestă o tendinţă sporită a im-conjuncturii geopolitice în care s-a pomenit se atestă o tendinţă sporită a im-


118118

portanţei Republicii Moldova asupra securităţii regionale [9, p. 122]. portanţei Republicii Moldova asupra securităţii regionale [9, p. 122].

V. Prohniţchi abordează securitatea statelor mici acordând preferință V. Prohniţchi abordează securitatea statelor mici acordând preferință

dimensiunii economice. În accepția sa, similitudinile existente între statele dimensiunii economice. În accepția sa, similitudinile existente între statele

mari și cele mici sunt doar la nivelul instituţional-administrativ, legislativ, mari și cele mici sunt doar la nivelul instituţional-administrativ, legislativ,

procesului politico-decizional etc., însă comportamentul și atitudinea este di-procesului politico-decizional etc., însă comportamentul și atitudinea este di-

ferită faţă de provocările similare. Dată fi ind dimensiunea redusă a teritoriului ferită faţă de provocările similare. Dată fi ind dimensiunea redusă a teritoriului

și resursele naturale, umane și, prin urmare, economice, destul de limitate, și resursele naturale, umane și, prin urmare, economice, destul de limitate,

problema securităţii naţionale capătă o importanţă cu totul deosebită pentru problema securităţii naţionale capătă o importanţă cu totul deosebită pentru

unele state mici. Asigurarea acesteia depinde de combinarea factorilor spaţi-unele state mici. Asigurarea acesteia depinde de combinarea factorilor spaţi-

ali, relativ stabili (amplasare și relief, resurse naturale și umane, componenţa ali, relativ stabili (amplasare și relief, resurse naturale și umane, componenţa

etnică etc.) cu cei conjuncturali, temporari (natura, gradul și originea ame-etnică etc.) cu cei conjuncturali, temporari (natura, gradul și originea ame-

ninţărilor interne și externe). Reieșind din considerentul că o bază fi zico-ge-ninţărilor interne și externe). Reieșind din considerentul că o bază fi zico-ge-

ografi că mică nu poate acoperi totalitatea pericolelor potenţiale (sau o face la ografi că mică nu poate acoperi totalitatea pericolelor potenţiale (sau o face la

un nivel comparativ mai scăzut decât în statele mari), este fi resc ca statul de un nivel comparativ mai scăzut decât în statele mari), este fi resc ca statul de

dimensiuni mici să resimtă un grad sporit de vulnerabilitate la ameninţările dimensiuni mici să resimtă un grad sporit de vulnerabilitate la ameninţările

externe. Prin excepţie însă, succesele economice ale unor ţări est-asiatice externe. Prin excepţie însă, succesele economice ale unor ţări est-asiatice tigri tigri asiaticiasiatici demonstrează că dotarea precară cu resurse naturale nu înseamnă demonstrează că dotarea precară cu resurse naturale nu înseamnă

în mod obligatoriu și incapacitatea de a asigura securitatea economică. Prin în mod obligatoriu și incapacitatea de a asigura securitatea economică. Prin

urmare, ancorarea urmare, ancorarea tigrilor asiaticitigrilor asiatici în comerţul și fi nanţele internaţionale este în comerţul și fi nanţele internaţionale este

un factor-cheie pentru asigurarea securităţii lor economice [11, p. 9]. un factor-cheie pentru asigurarea securităţii lor economice [11, p. 9].

În viziunea noastră, apariţia unor opinii care diminuează importanța ști-În viziunea noastră, apariţia unor opinii care diminuează importanța ști-

ințifi că și atenuează aprecierea necesității utilizării noţiunilor de ințifi că și atenuează aprecierea necesității utilizării noţiunilor de stat micstat mic și de și de

securitatea statului micsecuritatea statului mic, considerându-se că sunt lipsite de o valoare teoretică , considerându-se că sunt lipsite de o valoare teoretică

și analitică distinctă de cea furnizată de teoria securităţii marilor puteri, sunt și analitică distinctă de cea furnizată de teoria securităţii marilor puteri, sunt

combătute de evenimentele și procesele ce au avut loc după dezintegrarea combătute de evenimentele și procesele ce au avut loc după dezintegrarea

Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și a Republicii Socialiste Federa-Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și a Republicii Socialiste Federa-

tive Iugoslavia, materializându-se prin faptul că sistemul internaţional „s-a tive Iugoslavia, materializându-se prin faptul că sistemul internaţional „s-a

îmbogăţit” cu mai multe state independente afl ate în spaţiul postsovietic, în îmbogăţit” cu mai multe state independente afl ate în spaţiul postsovietic, în

Europa de Est și de Sud-Est, din care cauză studiile referitoare la securitatea Europa de Est și de Sud-Est, din care cauză studiile referitoare la securitatea

statelor mici și semnifi cația acestora în relațiile geopolitice dintre marile pu-statelor mici și semnifi cația acestora în relațiile geopolitice dintre marile pu-

teri au revenit în actualitate și sunt deosebit de captivante, mai ales datorită teri au revenit în actualitate și sunt deosebit de captivante, mai ales datorită

reducerii importanţei inegalităţii de forţă și sporirii interesului geostrategic reducerii importanţei inegalităţii de forţă și sporirii interesului geostrategic

din partea actorilor majori asupra poziționării geografi c avantajoase a unor din partea actorilor majori asupra poziționării geografi c avantajoase a unor

state mici. În majoritatea cazurilor, noţiunea de state mici. În majoritatea cazurilor, noţiunea de stat micstat mic nu poate fi defi nită nu poate fi defi nită

necondiţionat, nici din punct de vedere demografi c, nici teritorial. Un stat necondiţionat, nici din punct de vedere demografi c, nici teritorial. Un stat

poate fi considerat mic doar în comparaţie cu altul. Spre exemplu, România poate fi considerat mic doar în comparaţie cu altul. Spre exemplu, România

este un stat mic în comparaţie cu Federaţia Rusă, dar este o putere mare faţă este un stat mic în comparaţie cu Federaţia Rusă, dar este o putere mare faţă


119119

de Republica Moldova. Contează nu dimensiunile statelor, ci natura relaţii-de Republica Moldova. Contează nu dimensiunile statelor, ci natura relaţii-

lor. Mai mult ca atât, Republica Moldova cu o suprafaţă teritorială mai mare lor. Mai mult ca atât, Republica Moldova cu o suprafaţă teritorială mai mare

și o populaţie mai mică este în poziţie de inferioritate faţă de Israel, care are o și o populaţie mai mică este în poziţie de inferioritate faţă de Israel, care are o

suprafață teritorială mai mică și o populație mai mare. Chiar dacă din punc-suprafață teritorială mai mică și o populație mai mare. Chiar dacă din punc-

tul de vedere al suprafeţei și al populaţiei aceste ţări sunt similare, prima nu tul de vedere al suprafeţei și al populaţiei aceste ţări sunt similare, prima nu

poate controla o parte din teritoriul său, regiunea estică fi ind ocupată de un poate controla o parte din teritoriul său, regiunea estică fi ind ocupată de un

regim secesionist, în timp ce a doua luptă cu întreaga lume arabă [9, p. 123].regim secesionist, în timp ce a doua luptă cu întreaga lume arabă [9, p. 123].

Punctăm că doar factorii externi sunt pe măsură să infl uenţeze major Punctăm că doar factorii externi sunt pe măsură să infl uenţeze major

securitatea unui stat mic/putere mică, fi e că se are în vedere procesele de securitatea unui stat mic/putere mică, fi e că se are în vedere procesele de

transformări structurale ale arhitecturii geopolitice pe dimensiunile globală, transformări structurale ale arhitecturii geopolitice pe dimensiunile globală,

interregională sau regională (extinderea Alianței Nord-Atlantice sau a Uniu-interregională sau regională (extinderea Alianței Nord-Atlantice sau a Uniu-

nii Europene), fi e de rivalitatea relaţiilor geopolitice dintre marile puteri, fi e nii Europene), fi e de rivalitatea relaţiilor geopolitice dintre marile puteri, fi e

de promovarea unei politici externe de către marile puteri faţă de statele mici de promovarea unei politici externe de către marile puteri faţă de statele mici

în scopul păstrării sau extinderii zonei de interes sau sferei de infl uență, în în scopul păstrării sau extinderii zonei de interes sau sferei de infl uență, în

contextul realizării intereselor geopolitice. Dacă se întâmplă ca statele mici contextul realizării intereselor geopolitice. Dacă se întâmplă ca statele mici

să supravieţuiască, este datorită faptului că îndeplinesc, fi e chiar și temporar, să supravieţuiască, este datorită faptului că îndeplinesc, fi e chiar și temporar,

anumite funcţii în aranjamentele geopolitice de securitate ale marilor puteri. anumite funcţii în aranjamentele geopolitice de securitate ale marilor puteri.

În această ordine de idei, V. Croitoru susține că sferele de infl uenţă geopoli-În această ordine de idei, V. Croitoru susține că sferele de infl uenţă geopoli-

tică acoperă o suprafaţă mare a lumii, implicând relaţiile dintre marile puteri tică acoperă o suprafaţă mare a lumii, implicând relaţiile dintre marile puteri

și statele mici, în contextul unei competiţii geopolitice care angajează practic și statele mici, în contextul unei competiţii geopolitice care angajează practic

toţi actorii statali internaționali, promovând și realizând interesele sale naţi-toţi actorii statali internaționali, promovând și realizând interesele sale naţi-

onale, însă nu toți au capacitatea de a fi actori geopolitici, celorlalți revenin-onale, însă nu toți au capacitatea de a fi actori geopolitici, celorlalți revenin-

du-le statutul de du-le statutul de stat-satelitstat-satelit. În același timp, sferele de infl uenţă geopolitică . În același timp, sferele de infl uenţă geopolitică

aparţin ordinii internaţionale, nu numai prin dimensiunile spaţiale, ci și prin aparţin ordinii internaţionale, nu numai prin dimensiunile spaţiale, ci și prin

faptul că sunt consecinţe ale jocului de putere al actorilor majori geopolitici. faptul că sunt consecinţe ale jocului de putere al actorilor majori geopolitici.

De asemenea, ca rezultat al acestui joc, dimensiunile sferelor de infl uenţă De asemenea, ca rezultat al acestui joc, dimensiunile sferelor de infl uenţă

geopolitică nu reprezintă forme cu caracter imuabile, ci sunt într-o dinamică geopolitică nu reprezintă forme cu caracter imuabile, ci sunt într-o dinamică

continuă, reprezentând rezultatul reconfi gurării permanente a raporturilor continuă, reprezentând rezultatul reconfi gurării permanente a raporturilor

de putere dintre actorii geopolitici [12, p. 153-154]. de putere dintre actorii geopolitici [12, p. 153-154].

Ca și în cazul oricărui alt stat mic/putere mică, analiza problemelor le-Ca și în cazul oricărui alt stat mic/putere mică, analiza problemelor le-

gate de geopolitica securității Republicii Moldova nu poate fi înscrisă în ca-gate de geopolitica securității Republicii Moldova nu poate fi înscrisă în ca-

drul unui model metodologic universal. O serie de factori geopolitici și de drul unui model metodologic universal. O serie de factori geopolitici și de

variabile specifi ce îi conferă particularităţi deosebite. Astfel, au fost adoptate variabile specifi ce îi conferă particularităţi deosebite. Astfel, au fost adoptate

un set de acte legislative (la 22 mai 2008 noua Concepţie a Securităţii Naţi-un set de acte legislative (la 22 mai 2008 noua Concepţie a Securităţii Naţi-

onale și la 15 iulie 2011 Strategia Securității Naționale), elaborarea cărora a onale și la 15 iulie 2011 Strategia Securității Naționale), elaborarea cărora a

fost determinată de schimbările geopolitice în plan regional și internaţional, fost determinată de schimbările geopolitice în plan regional și internaţional,

care au determinat ca epuizate efectele politice ale vechii Concepţii adoptată care au determinat ca epuizate efectele politice ale vechii Concepţii adoptată


120120

în 1995. Documenteleîn 1995. Documentele stabilesc statutul de neutralitate permanentă a Repu-stabilesc statutul de neutralitate permanentă a Repu-

blicii Moldova, ceea ce presupune că ţara noastră nu este parte și nici nu va blicii Moldova, ceea ce presupune că ţara noastră nu este parte și nici nu va

intra în blocuri militare, nu va participa la acţiuni militare și nu va admite intra în blocuri militare, nu va participa la acţiuni militare și nu va admite

prezenţa pe teritoriul său a unor trupe militare și armamente străine, statu-prezenţa pe teritoriul său a unor trupe militare și armamente străine, statu-

tul de neutralitate permanentă este principiul de bază și piatra de temelie a tul de neutralitate permanentă este principiul de bază și piatra de temelie a

asigurării funcționalității sistemului naţional de securitate al Republicii Mol-asigurării funcționalității sistemului naţional de securitate al Republicii Mol-

dova.dova. Potrivit lui D. Mînzărari, statutul de neutralitate permanentă al Repu-Potrivit lui D. Mînzărari, statutul de neutralitate permanentă al Repu-

blicii Moldova este considerat de criticii „pro-NATO” ca fi ind unica opţiune blicii Moldova este considerat de criticii „pro-NATO” ca fi ind unica opţiune

justă și corectă pentru Republica Moldova. În realitate, aceste eforturi sunt justă și corectă pentru Republica Moldova. În realitate, aceste eforturi sunt

concentrate spre menţinerea statu-quoului, deoarece anume neutralitatea concentrate spre menţinerea statu-quoului, deoarece anume neutralitatea

permanentă declarată de Republica Moldova în 1994 este factorul care sub-permanentă declarată de Republica Moldova în 1994 este factorul care sub-

minează suveranitatea statului. Federaţia Rusă, care a insistat asupra neutra-minează suveranitatea statului. Federaţia Rusă, care a insistat asupra neutra-

lităţii Republicii Moldova, este și statul care violează neutralitatea și până în lităţii Republicii Moldova, este și statul care violează neutralitatea și până în

prezent. Federaţia Rusă a investit eforturi considerabile pentru a menţine sau prezent. Federaţia Rusă a investit eforturi considerabile pentru a menţine sau

atrage Republica Moldova în structurile sale regionale pe care le-a înfi inţat și atrage Republica Moldova în structurile sale regionale pe care le-a înfi inţat și

le domină [13, p. 22]. le domină [13, p. 22].

O. Serebrian și V. Croitoru specifi că că, din punctul de vedere al amplasă-O. Serebrian și V. Croitoru specifi că că, din punctul de vedere al amplasă-

rii geopolitice în contextul noilor transformări ale arhitecturii geostrategice rii geopolitice în contextul noilor transformări ale arhitecturii geostrategice

regionale din Europa de Sud-Est, Republica Moldova se afl ă la confl uenţa regionale din Europa de Sud-Est, Republica Moldova se afl ă la confl uenţa

intereselor geopolitice ale Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, pe de intereselor geopolitice ale Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, pe de

o parte, și ale Federaţiei Ruse și Organizaţiei Tratatului de Securitate Colec-o parte, și ale Federaţiei Ruse și Organizaţiei Tratatului de Securitate Colec-

tivă, pe de altă parte, ce edifi că o tivă, pe de altă parte, ce edifi că o zonă-tamponzonă-tampon de securitate, cu exercitare de de securitate, cu exercitare de

presiune geopolitică asupra securității naționale a Republicii Moldova. Im-presiune geopolitică asupra securității naționale a Republicii Moldova. Im-

portanța ce îi este atribuită Republicii Moldova se exprimă prin interferenţa portanța ce îi este atribuită Republicii Moldova se exprimă prin interferenţa

a doi factori geostrategici regionali semnifi cativi, fi ecare din actorii geopoli-a doi factori geostrategici regionali semnifi cativi, fi ecare din actorii geopoli-

tici depunând eforturi pentru a-și consolida pozițiile, și anume: importanţa tici depunând eforturi pentru a-și consolida pozițiile, și anume: importanţa

strategică pentru Federaţia Rusă din perspectiva vecinătăţii cu Organizația strategică pentru Federaţia Rusă din perspectiva vecinătăţii cu Organizația

Nord-Atlantică și Uniunea Europeană; relevanţa securității regionale pentru Nord-Atlantică și Uniunea Europeană; relevanţa securității regionale pentru

Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, care se încadrează în catego-Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, care se încadrează în catego-

ria amenințărilor asimetrice, dar și convenționale. V. Teosa, Gr. Vasilescu și ria amenințărilor asimetrice, dar și convenționale. V. Teosa, Gr. Vasilescu și

V. Croitoru relevă că în situaţia geopolitică contemporană, Republica Moldova V. Croitoru relevă că în situaţia geopolitică contemporană, Republica Moldova

își exprimă poziţia sa pe baza promovării intereselor sale naţionale vitale: in-își exprimă poziţia sa pe baza promovării intereselor sale naţionale vitale: in-

tegritatea teritorială, stabilitatea internă, dezvoltarea economică [14, p. 342], tegritatea teritorială, stabilitatea internă, dezvoltarea economică [14, p. 342],

în opinia noastră – interese care stau la baza edifi cării principiilor funda-în opinia noastră – interese care stau la baza edifi cării principiilor funda-

mentale ale geopoliticii securității naționale a Republicii Moldova. Această mentale ale geopoliticii securității naționale a Republicii Moldova. Această

supoziţie este susţinută și de O. Serebrian, completând-o cu o caracteristică supoziţie este susţinută și de O. Serebrian, completând-o cu o caracteristică

geostrategică a Republicii Moldova, ce constă în poziţia-tampon a acesteia geostrategică a Republicii Moldova, ce constă în poziţia-tampon a acesteia


121121

între două grupări politico-militare – Alianța Nord-Atlantică și Organizaţia între două grupări politico-militare – Alianța Nord-Atlantică și Organizaţia

Tratatului de Securitate Colectivă. Chiar dacă rivalitatea dintre aceste două Tratatului de Securitate Colectivă. Chiar dacă rivalitatea dintre aceste două

blocuri militare nu este una declarată, este evident că ele se afl ă într-o stare blocuri militare nu este una declarată, este evident că ele se afl ă într-o stare

de antagonism latent, ultimele extinderi ale Alianței Nord-Atlantice, când de antagonism latent, ultimele extinderi ale Alianței Nord-Atlantice, când

au aderat Republica Croația și Republica Albania în 2009 și Muntenegru în au aderat Republica Croația și Republica Albania în 2009 și Muntenegru în

2017, demonstrând cu prisosinţă acest lucru. O altă caracteristică importan-2017, demonstrând cu prisosinţă acest lucru. O altă caracteristică importan-

tă, în viziunea lui O. Serebrian, este interesul geopolitic și strategic pentru tă, în viziunea lui O. Serebrian, este interesul geopolitic și strategic pentru

Republica Moldova al unei mari puteri ca Federaţia Rusă, care continuă să-și Republica Moldova al unei mari puteri ca Federaţia Rusă, care continuă să-și

menţină aici și o prezenţă militară [15, p. 76-77]. În ordinea de idei reliefată, menţină aici și o prezenţă militară [15, p. 76-77]. În ordinea de idei reliefată,

opinăm că reconfi gurările arhitecturii geostrategice regionale denotă gradul opinăm că reconfi gurările arhitecturii geostrategice regionale denotă gradul

înalt de intensitate al relațiilor de rivalitate dintre Occident și Federaţia Rusă, înalt de intensitate al relațiilor de rivalitate dintre Occident și Federaţia Rusă,

ambele având interese specifi ce în zona Europei de Sud-Est, care determină ambele având interese specifi ce în zona Europei de Sud-Est, care determină

geopolitica securităţii naţionale a Republicii Moldova. Astfel, în domeniile geopolitica securităţii naţionale a Republicii Moldova. Astfel, în domeniile

politicii externe, securităţii și apărării, ambele părţi își acomodează poziţiile politicii externe, securităţii și apărării, ambele părţi își acomodează poziţiile

datorită învecinării, exercitând presiuni de ordin geopolitic pentru a putea datorită învecinării, exercitând presiuni de ordin geopolitic pentru a putea

infl uenţa geopolitica securității naționale a statelor afl ate în infl uenţa geopolitica securității naționale a statelor afl ate în zona-tamponzona-tampon.

Considerăm că procesul de reconfi gurare a arhitecturii geostrategice din Considerăm că procesul de reconfi gurare a arhitecturii geostrategice din

Europa de Sud-Est determină geopolitica securităţii naţionale a Republicii Europa de Sud-Est determină geopolitica securităţii naţionale a Republicii

Moldova, care stabilește nivelul relaţiilor de cooperare dintre Uniunea Euro-Moldova, care stabilește nivelul relaţiilor de cooperare dintre Uniunea Euro-

peană – Republica Moldova, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord –peană – Republica Moldova, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord –

Republica Moldova. Totodată, aceste relații trebuie evaluate și prin prisma Republica Moldova. Totodată, aceste relații trebuie evaluate și prin prisma

gradului de interacțiune dintre Uniunea Europeană – Federaţia Rusă, Orga-gradului de interacțiune dintre Uniunea Europeană – Federaţia Rusă, Orga-

nizația Tratatului Atlanticului de Nord – Federaţia Rusă în realizarea intere-nizația Tratatului Atlanticului de Nord – Federaţia Rusă în realizarea intere-

selor geopolitice, mai ales că aceste mari puteri au aspirații specifi ce în zona selor geopolitice, mai ales că aceste mari puteri au aspirații specifi ce în zona

la care ne referim. Astfel, în domeniul politicii externe, securităţii și apărării, la care ne referim. Astfel, în domeniul politicii externe, securităţii și apărării,

ambele părţi (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord/Uniunea Europea-ambele părţi (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord/Uniunea Europea-

nă și Federaţia Rusă) își acomodează poziţiile datorită învecinării, exercitând nă și Federaţia Rusă) își acomodează poziţiile datorită învecinării, exercitând

presiuni de ordin geopolitic pentru a putea infl uenţa geopolitica securității presiuni de ordin geopolitic pentru a putea infl uenţa geopolitica securității

naționale a statelor afl ate în naționale a statelor afl ate în zona-tamponzona-tampon. Prin urmare, Republica Moldova . Prin urmare, Republica Moldova

se afl ă într-un permanent proces de identifi care a locului și rolului său în se afl ă într-un permanent proces de identifi care a locului și rolului său în

contextul geopolitic regional, adică a statutului său geopolitic, ea tinde să-și contextul geopolitic regional, adică a statutului său geopolitic, ea tinde să-și

fi xeze propriile obiective reieșind din necesitatea asigurării intereselor naţi-fi xeze propriile obiective reieșind din necesitatea asigurării intereselor naţi-

onale vitale. Astfel, potenţialul geopolitic de asigurare a securității naționale onale vitale. Astfel, potenţialul geopolitic de asigurare a securității naționale

a Republicii Moldova nu este sub nici o formă avantajos în raport cu marile a Republicii Moldova nu este sub nici o formă avantajos în raport cu marile

puteri, ordine care provine din indicatorii economici, demografi ci și spaţi-puteri, ordine care provine din indicatorii economici, demografi ci și spaţi-

ali, dar și statutul său de neutralitate permanentă, care, în condițiile noilor ali, dar și statutul său de neutralitate permanentă, care, în condițiile noilor

reconfi gurări geopolitice din Europa de Sud-Est, nu este în stare să asigure reconfi gurări geopolitice din Europa de Sud-Est, nu este în stare să asigure


122122

securitatea națională a Republicii Moldova. Astfel, marile puteri abordează securitatea națională a Republicii Moldova. Astfel, marile puteri abordează

Republica Moldova din perspectiva în special geostrategică, deoarece repre-Republica Moldova din perspectiva în special geostrategică, deoarece repre-

zintă un element al unei scheme geostrategice cu mult mai extinse, a cărei zintă un element al unei scheme geostrategice cu mult mai extinse, a cărei

centru se regăsește în spaţiul Mării Negre [16, p. 89]. Cu certitudine, colizi-centru se regăsește în spaţiul Mării Negre [16, p. 89]. Cu certitudine, colizi-

unea dintre Occident și Federaţia Rusă este orientată asupra controlului spa-unea dintre Occident și Federaţia Rusă este orientată asupra controlului spa-

ţiului pontic, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană abordând-o ţiului pontic, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană abordând-o

din punct de vedere geoeconomic ca pe o punte de legătură cu zonele cele din punct de vedere geoeconomic ca pe o punte de legătură cu zonele cele

mai bogate în resurse energetice, cum ar fi Bazinul Caspic, Asia Mijlocie și mai bogate în resurse energetice, cum ar fi Bazinul Caspic, Asia Mijlocie și

Golful Persic, iar Federația Rusă tratând-o ca pe o valoare geostrategică, atât Golful Persic, iar Federația Rusă tratând-o ca pe o valoare geostrategică, atât

pentru exercitarea presiunilor de ordin militar asupra statelor limitrofe Mării pentru exercitarea presiunilor de ordin militar asupra statelor limitrofe Mării

Negre, cât și pentru redobândirea statutului de mare putere, determinând Negre, cât și pentru redobândirea statutului de mare putere, determinând

edifi carea unei noi ordini mondiale. În acest context geopolitic regional de edifi carea unei noi ordini mondiale. În acest context geopolitic regional de

securitate, Republica Moldova este importantă din punct de vedere geostra-securitate, Republica Moldova este importantă din punct de vedere geostra-

tegic atât pentru Alianța Nord-Atlantică, cât și pentru Federaţia Rusă, am-tegic atât pentru Alianța Nord-Atlantică, cât și pentru Federaţia Rusă, am-

bele părţi depunând eforturi pentru a-și consolida poziţiile. Federaţia Rusă bele părţi depunând eforturi pentru a-și consolida poziţiile. Federaţia Rusă

încearcă să-și menţină infl uenţa în Republica Moldova prin conservarea con-încearcă să-și menţină infl uenţa în Republica Moldova prin conservarea con-

fl ictului transnistrean și susţi nerea comunităţii rusești. Problema raioanelor fl ictului transnistrean și susţi nerea comunităţii rusești. Problema raioanelor

de est reprezintă unul dintre cele mai difi cile aspecte ale relaţiilor dintre păr-de est reprezintă unul dintre cele mai difi cile aspecte ale relaţiilor dintre păr-

ţi, deoarece refuzul Rusiei de a accepta soluţionarea ei rezultă nu doar din ra-ţi, deoarece refuzul Rusiei de a accepta soluţionarea ei rezultă nu doar din ra-

porturile cu Republica Moldova, dar și cu Alianța Nord-Atlantică și Uniunea porturile cu Republica Moldova, dar și cu Alianța Nord-Atlantică și Uniunea

Europeană. Pentru Federaţia Rusă, menţinerea controlului asupra raioanelor Europeană. Pentru Federaţia Rusă, menţinerea controlului asupra raioanelor

de est ale Republicii Moldova reprezentă o modalitate de blocare a extinderii de est ale Republicii Moldova reprezentă o modalitate de blocare a extinderii

Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a Uniunii Europene, Rusia Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a Uniunii Europene, Rusia

depunând toate eforturile pentru a-și menţine statutul de actor geopolitic depunând toate eforturile pentru a-și menţine statutul de actor geopolitic

regional important, folosind diverse instrumente politico-militare, economi-regional important, folosind diverse instrumente politico-militare, economi-

co-fi nanciare și informațional-propagandiste, astfel diminuând securitatea co-fi nanciare și informațional-propagandiste, astfel diminuând securitatea

națională a Republicii Moldova [17, p. 283].națională a Republicii Moldova [17, p. 283].

Accentuăm că pentru asigurarea securităţii unui stat mic cum esteAccentuăm că pentru asigurarea securităţii unui stat mic cum este

Republica Moldova contează nu atât dimensiunea geografi că, cât amplasa-Republica Moldova contează nu atât dimensiunea geografi că, cât amplasa-

rea sa geopolitică prin prisma importanţei pe care o are pentru realizarea rea sa geopolitică prin prisma importanţei pe care o are pentru realizarea

intereselor geostrategice ale marilor puteri în Europa de Sud-Est. Existența intereselor geostrategice ale marilor puteri în Europa de Sud-Est. Existența

avantajelor, dar și a riscurilor securității naționale a Republicii Moldova, ca avantajelor, dar și a riscurilor securității naționale a Republicii Moldova, ca

urmare a reconfi gurării arhitecturii geopolitice regionale și a mediului secu-urmare a reconfi gurării arhitecturii geopolitice regionale și a mediului secu-

rității regionale, indică prezența atât a enormelor oportunități privind dimi-rității regionale, indică prezența atât a enormelor oportunități privind dimi-

nuarea provocărilor la adresa securităţii naţionale, care poate fi consolidată nuarea provocărilor la adresa securităţii naţionale, care poate fi consolidată

prin abandonarea prin abandonarea zonei-tamponzonei-tampon în care se afl ă Republica Moldova, și anume în care se afl ă Republica Moldova, și anume

prin mecanisme integraţioniste de orientare euroatlantică, cât și a probabili-prin mecanisme integraţioniste de orientare euroatlantică, cât și a probabili-


123123

tății conservării statutului de tății conservării statutului de stat-tamponstat-tampon între Occident și Federația Rusă cu între Occident și Federația Rusă cu

păstrarea statutului de neutralitate permanentă, desconsiderat de Rusia prin păstrarea statutului de neutralitate permanentă, desconsiderat de Rusia prin

păstrarea contingentului militar și a munițiilor în raioanele de est ale Repu-păstrarea contingentului militar și a munițiilor în raioanele de est ale Repu-

blicii Moldova și sistarea relațiilor de cooperare cu Organizația Nord-Atlan-blicii Moldova și sistarea relațiilor de cooperare cu Organizația Nord-Atlan-

tică și Uniunea Europeană pe dimensiunea de securitate și apărare, acțiuni tică și Uniunea Europeană pe dimensiunea de securitate și apărare, acțiuni

ce vor amplifi ca amenințările și intensifi ca riscurile diminuând capacitatea ce vor amplifi ca amenințările și intensifi ca riscurile diminuând capacitatea

de asigurare a securității naționale [18, p. 55]. Potrivit lui C. Manolache, Re-de asigurare a securității naționale [18, p. 55]. Potrivit lui C. Manolache, Re-

publica Moldova depune eforturi pentru asigurarea securității naționale prin publica Moldova depune eforturi pentru asigurarea securității naționale prin

contracararea sau minimizarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților contracararea sau minimizarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților

de sorginte externă, care se manifestă cu intensitate variată în diferite perioa-de sorginte externă, care se manifestă cu intensitate variată în diferite perioa-

de. Unele amenințări și riscuri se perpetuează, important fi ind de a regândi de. Unele amenințări și riscuri se perpetuează, important fi ind de a regândi

politicile de asigurare a securității și de a reconfi gura sistemul național de politicile de asigurare a securității și de a reconfi gura sistemul național de

securitate în contextul proliferării pericolelor reale și potențiale, sistemice securitate în contextul proliferării pericolelor reale și potențiale, sistemice

și asistemice [19, p. 298]. Suntem de acord cu supoziția susținută de V. Juc și asistemice [19, p. 298]. Suntem de acord cu supoziția susținută de V. Juc

că Republica Moldova se regăsește la interferența intereselor geopolitice din că Republica Moldova se regăsește la interferența intereselor geopolitice din

Europa de Sud-Est ale actorilor majori și doar factorii externi sunt în măsu-Europa de Sud-Est ale actorilor majori și doar factorii externi sunt în măsu-

ră să infl uențeze decisiv asupra asigurării securității unui stat mic, care este ră să infl uențeze decisiv asupra asigurării securității unui stat mic, care este

impus să promoveze o politică externă activă [1, p. 177]. În opinia noastră, impus să promoveze o politică externă activă [1, p. 177]. În opinia noastră,

datorită situaţiei geopolitice regionale create, Republica Moldova încearcă să datorită situaţiei geopolitice regionale create, Republica Moldova încearcă să

intre în scheme geostrategice ce ar permite să părăsească zona de coli ziune intre în scheme geostrategice ce ar permite să părăsească zona de coli ziune

dintre Occident și Federaţia Rusă, iar perspectiva posibilă de transcendere dintre Occident și Federaţia Rusă, iar perspectiva posibilă de transcendere

a situaţiei geopolitice de confl ict poate fi regândită și prin abordarea ideii a situaţiei geopolitice de confl ict poate fi regândită și prin abordarea ideii

de integ rare în structurile euroatlantice, care presupune includerea Republi-de integ rare în structurile euroatlantice, care presupune includerea Republi-

cii Moldova cu întregul teritoriu recunoscut internaţional. Ignorarea aces-cii Moldova cu întregul teritoriu recunoscut internaţional. Ignorarea aces-

tor oportunităţi ar suprima reforma sectorului de securitate și, ulterior, ar tor oportunităţi ar suprima reforma sectorului de securitate și, ulterior, ar

duce la stagnarea procesului de modernizare și la lipsa de atractivitate pentru duce la stagnarea procesului de modernizare și la lipsa de atractivitate pentru

statele europene. Actualmente, capabilitatea Republicii Moldova de a depă-statele europene. Actualmente, capabilitatea Republicii Moldova de a depă-

și ameninţările externe la adresa securităţii naţionale este insufi cientă. Prin și ameninţările externe la adresa securităţii naţionale este insufi cientă. Prin

urmare, diminuarea lor trebuie să devină un obiectiv fundamental în redi-urmare, diminuarea lor trebuie să devină un obiectiv fundamental în redi-

mensionarea securității naționale, dat fi ind faptul că acestea sunt generate, mensionarea securității naționale, dat fi ind faptul că acestea sunt generate,

în special, de conjunctura geopolitică regională din Europa de Sud-Est și de în special, de conjunctura geopolitică regională din Europa de Sud-Est și de

statutul geopolitic al Republicii Moldova [20, p. 435-436]. statutul geopolitic al Republicii Moldova [20, p. 435-436].

M. Leonard și N. Popescu sunt de părere că statutul de stat membru al M. Leonard și N. Popescu sunt de părere că statutul de stat membru al

Alianței Nord-Atlantice al Republicii Moldova ar provoca mecanismul fap-Alianței Nord-Atlantice al Republicii Moldova ar provoca mecanismul fap-

tului împlinit, făcând controlul și infl uenţa Federaţiei Ruse asupra Republicii tului împlinit, făcând controlul și infl uenţa Federaţiei Ruse asupra Republicii

Moldova mult mai difi cile și mai costisitoare. Este incontestabil că vulne-Moldova mult mai difi cile și mai costisitoare. Este incontestabil că vulne-

rabilitatea unui stat întotdeauna a provocat agresiune din exterior. Costul rabilitatea unui stat întotdeauna a provocat agresiune din exterior. Costul


124124

agresiunii împotriva Republicii Moldova în calitate de membru al Organiza-agresiunii împotriva Republicii Moldova în calitate de membru al Organiza-

ției Nord-Atlantice ar crește, pe când potenţialele benefi cii ale agresiunii ar ției Nord-Atlantice ar crește, pe când potenţialele benefi cii ale agresiunii ar

deveni mai puţin evidente. Experții precizează că acest lucru ar descuraja deveni mai puţin evidente. Experții precizează că acest lucru ar descuraja

comportamentul beligerant, fi e direct sau indirect al Federaţiei Ruse, și în comportamentul beligerant, fi e direct sau indirect al Federaţiei Ruse, și în

schimb ar impune autorităţile să caute o strategie de cooperare mai conci-schimb ar impune autorităţile să caute o strategie de cooperare mai conci-

liantă cu Republica Moldova [21, p. 13]. În accepţia lui M. Walker, pe lân-liantă cu Republica Moldova [21, p. 13]. În accepţia lui M. Walker, pe lân-

gă necesitatea de a obţine o securitate mai efi cientă, Republica Moldova are gă necesitatea de a obţine o securitate mai efi cientă, Republica Moldova are

nevoie de Alianța Nord-Atlantică pentru a accelera aderarea sa la Uniunea nevoie de Alianța Nord-Atlantică pentru a accelera aderarea sa la Uniunea

Europeană. Autorităţile Republicii Moldova trebuie să conștientizeze faptul Europeană. Autorităţile Republicii Moldova trebuie să conștientizeze faptul

că Organizația Nord-Atlantică și Uniunea Europeană sunt două părţi ale ace-că Organizația Nord-Atlantică și Uniunea Europeană sunt două părţi ale ace-

leiași monede [22, p. 471-474]. De aceeași părere este și R. Art, susţinând că leiași monede [22, p. 471-474]. De aceeași părere este și R. Art, susţinând că

unicul mijloc de a urgenta procesul de aderare la Uniunea Europeană este unicul mijloc de a urgenta procesul de aderare la Uniunea Europeană este

afi lierea la Alianța Nord-Atlantică. Dezvoltarea unei cooperări mai inten-afi lierea la Alianța Nord-Atlantică. Dezvoltarea unei cooperări mai inten-

sifi cate cu Alianța Nord-Atlantică în cadrul altor programe avansate de tip sifi cate cu Alianța Nord-Atlantică în cadrul altor programe avansate de tip

Parteneriatul pentru Pace nu ar înlocui în niciun caz benefi ciile oferite de ca-Parteneriatul pentru Pace nu ar înlocui în niciun caz benefi ciile oferite de ca-

litatea de membru deplin al Organizației Nord-Atlantice. Expertul reliefează litatea de membru deplin al Organizației Nord-Atlantice. Expertul reliefează

că Republica Moldova necesită obţinerea statutului de membru al Alianței că Republica Moldova necesită obţinerea statutului de membru al Alianței

Nord-Atlantice pentru a-și asigura toate componentele securității naționale, Nord-Atlantice pentru a-și asigura toate componentele securității naționale,

în contextul că Organizația Nord-Atlantică, de-a lungul existenţei sale, a asi-în contextul că Organizația Nord-Atlantică, de-a lungul existenţei sale, a asi-

gurat securitatea statelor membre utilizând factorul de descurajare și oferă gurat securitatea statelor membre utilizând factorul de descurajare și oferă

securitate, fi indcă este o organizaţie care are drept scop prevenirea agresiunii securitate, fi indcă este o organizaţie care are drept scop prevenirea agresiunii

prin descurajarea ei. Republica Moldova, fi ind un stat mic/putere mică, îi este prin descurajarea ei. Republica Moldova, fi ind un stat mic/putere mică, îi este

necesar un garant real al securităţii naționale care ar descuraja un eventual necesar un garant real al securităţii naționale care ar descuraja un eventual

atac militar din exterior și care va consolida instituţiile sale modernizându-le atac militar din exterior și care va consolida instituţiile sale modernizându-le

prin reformarea sistemului național de securitate și apărare, făcîndu-le mai prin reformarea sistemului național de securitate și apărare, făcîndu-le mai

rezistente în faţa agresiunii externe indirecte. Tendinţa crescândă de a utiliza rezistente în faţa agresiunii externe indirecte. Tendinţa crescândă de a utiliza

forţele militare în contextul geopolitic actual și sporirea nivelului de agresi-forţele militare în contextul geopolitic actual și sporirea nivelului de agresi-

une militară contra unui stat din spațiul postsovietic determină caracterul și une militară contra unui stat din spațiul postsovietic determină caracterul și

mai stringent al acestei necesităţi [23, p. 28]. mai stringent al acestei necesităţi [23, p. 28].

V. Juc acreditează aserțiunea că „securitatea națională a Republicii V. Juc acreditează aserțiunea că „securitatea națională a Republicii

Moldova ar putea fi asigurată cel mai efi cient, având o dimensiune geopoliti-Moldova ar putea fi asigurată cel mai efi cient, având o dimensiune geopoliti-

că pregnantă, în condițiile integrării euroatlantice”. Fără îndoială, amendarea că pregnantă, în condițiile integrării euroatlantice”. Fără îndoială, amendarea

prevederilor constituționale ce se referă la statutul de neutralitate permanen-prevederilor constituționale ce se referă la statutul de neutralitate permanen-

tă, recunoscut de N. Osmochescu ca fi ind ,,o fi cțiune” [24, p. 183], art. 11(1) tă, recunoscut de N. Osmochescu ca fi ind ,,o fi cțiune” [24, p. 183], art. 11(1)

și 142(1) din Constituția Republicii Moldova, „prezintă în sine un proces și 142(1) din Constituția Republicii Moldova, „prezintă în sine un proces

complex, anevoios și de lungă durată care solicită voință politică, eforturi complex, anevoios și de lungă durată care solicită voință politică, eforturi

de caracter instituțional, transformări la nivel conceptual, menținerea dia-de caracter instituțional, transformări la nivel conceptual, menținerea dia-


125125

logului permanent cu partenerii europeni, realizarea studiilor de fezabilita-logului permanent cu partenerii europeni, realizarea studiilor de fezabilita-

te privind benefi ciile și costurile de integrare etc.” [25, p. 207]. Considerăm te privind benefi ciile și costurile de integrare etc.” [25, p. 207]. Considerăm

fondată supoziția lui V. Juc că „abrogarea statutului de neutralitate perma-fondată supoziția lui V. Juc că „abrogarea statutului de neutralitate perma-

nentă nu presupune expres integrarea euroatlantică a Republicii Moldova, nentă nu presupune expres integrarea euroatlantică a Republicii Moldova,

însă calitatea de stat membru al Alianței Nord-Atlantice este în măsură cel însă calitatea de stat membru al Alianței Nord-Atlantice este în măsură cel

mai efi cient să-i asigure securitatea națională, datorită art. 5 al Tratatului mai efi cient să-i asigure securitatea națională, datorită art. 5 al Tratatului

de la Washington din 4 aprilie 1949” [25, p. 208], pe când integritatea te-de la Washington din 4 aprilie 1949” [25, p. 208], pe când integritatea te-

ritorială, conform lui A. Burian, prea puțin probabil, din cauza că „regiu-ritorială, conform lui A. Burian, prea puțin probabil, din cauza că „regiu-

nea transnistreană va deveni imediat un fel de Kaliningrad la Marea Neagră”, nea transnistreană va deveni imediat un fel de Kaliningrad la Marea Neagră”,

„separându-se de Moldova” [5, p. 357]. S. Nazaria este de altă părere, con-„separându-se de Moldova” [5, p. 357]. S. Nazaria este de altă părere, con-

siderând că însăși solicitarea de aderare la Alianța Nord-Atlantică vine în siderând că însăși solicitarea de aderare la Alianța Nord-Atlantică vine în

contradicție cu interesele cardinale ale Republicii Moldova și cetățenilor săicontradicție cu interesele cardinale ale Republicii Moldova și cetățenilor săi

[26, p. 630], opinie combătută de Ig. Munteanu, presupunând înțelegerea be-[26, p. 630], opinie combătută de Ig. Munteanu, presupunând înțelegerea be-

nefi ciilor, costurilor și mizei acestei relații strategice cu Alianța Nord-Atlan-nefi ciilor, costurilor și mizei acestei relații strategice cu Alianța Nord-Atlan-

tică, întemeiate pe un anumit sistem de valori care fac societatea noastră cu tică, întemeiate pe un anumit sistem de valori care fac societatea noastră cu

mult mai apropiată de comunitatea europeană decât se crede și de oportu-mult mai apropiată de comunitatea europeană decât se crede și de oportu-

nități în realizarea intereselor securității naționale a Republicii Moldova, re-nități în realizarea intereselor securității naționale a Republicii Moldova, re-

marcând că asigurarea securității naționale a Republicii Moldova presupune marcând că asigurarea securității naționale a Republicii Moldova presupune

cel puțin ,,o echilibrare” a relațiilor asimetrice cu Federația Rusă prin apropi-cel puțin ,,o echilibrare” a relațiilor asimetrice cu Federația Rusă prin apropi-

erea de structurile euroatlantice. erea de structurile euroatlantice.

În opinia noastră, deși Federaţia Rusă consecvent prezintă Alianța În opinia noastră, deși Federaţia Rusă consecvent prezintă Alianța

Nord-Atlantică ca o organizație, care practică o extindere agresivă a hota-Nord-Atlantică ca o organizație, care practică o extindere agresivă a hota-

relor sale spre Est, ea nu manifestă un interes deosebit pentru acceptarea relor sale spre Est, ea nu manifestă un interes deosebit pentru acceptarea

Republicii Moldova în calitate de stat membru, astfel, respectând statutul de Republicii Moldova în calitate de stat membru, astfel, respectând statutul de

neutralitate permanentă care constituie baza relațiilor de cooperare dintre neutralitate permanentă care constituie baza relațiilor de cooperare dintre

Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică. În același timp, este în intere-Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică. În același timp, este în intere-

sul Republicii Moldova de a adera la Organizația Nord-Atlantică, deoarece sul Republicii Moldova de a adera la Organizația Nord-Atlantică, deoarece

sistemul național de securitate și apărare, în general, și Armata Națională, sistemul național de securitate și apărare, în general, și Armata Națională,

în special, necesită a fi modernizate, iar potenţialul militar neînsemnat al în special, necesită a fi modernizate, iar potenţialul militar neînsemnat al

Republicii Moldova nu oferă o contribuţie considerabilă la capabilităţile mi-Republicii Moldova nu oferă o contribuţie considerabilă la capabilităţile mi-

litare ale Alianței Nord-Atlantice, și este de fapt un candidat pentru benefi cii. litare ale Alianței Nord-Atlantice, și este de fapt un candidat pentru benefi cii.

Unele state membre ale Alianței Nord-Atlantice sunt de asemenea îngrijo-Unele state membre ale Alianței Nord-Atlantice sunt de asemenea îngrijo-

rate de apariţia anumitor costuri politice în legătură cu o posibilă integrare rate de apariţia anumitor costuri politice în legătură cu o posibilă integrare

a Republicii Moldova dată fi ind opoziţia puternică a Federaţiei Ruse [9, p. a Republicii Moldova dată fi ind opoziţia puternică a Federaţiei Ruse [9, p.

129-130]. Refl ecţiile lui T. Sandler se înscriu în logica convenţională, potrivit 129-130]. Refl ecţiile lui T. Sandler se înscriu în logica convenţională, potrivit

căreia până când Ucraina nu va adera la Alianța Nord-Atlantică, acceptarea căreia până când Ucraina nu va adera la Alianța Nord-Atlantică, acceptarea

Republicii Moldova va fi mai costisitoare, deoarece Republica Moldova nu va Republicii Moldova va fi mai costisitoare, deoarece Republica Moldova nu va


126126

contribui la reducerea hotarelor interioare,contribui la reducerea hotarelor interioare, necesare de protejat. Dacă Ucrai- necesare de protejat. Dacă Ucrai-

na devine membru, atunci Alianța Nord-Atlantică ar putea avea un interes na devine membru, atunci Alianța Nord-Atlantică ar putea avea un interes

mai mare să o integreze și pe Republica Moldova. Aceasta se explică prin fap-mai mare să o integreze și pe Republica Moldova. Aceasta se explică prin fap-

tul că Republica Moldova, având statut de ţară neutră în interiorul spaţiului tul că Republica Moldova, având statut de ţară neutră în interiorul spaţiului

Alianței Nord-Atlantice, va semnifi ca hotare mai lungi pe care Organizația Alianței Nord-Atlantice, va semnifi ca hotare mai lungi pe care Organizația

Nord-Atlantică urmează să le apere. Totodată, în acest caz vor exista și consi-Nord-Atlantică urmează să le apere. Totodată, în acest caz vor exista și consi-

derente geopolitice, deoarece Republica Moldova având statutul de neutrali-derente geopolitice, deoarece Republica Moldova având statutul de neutrali-

tate permanentă ar putea să devină un satelit al Federaţiei Ruse, găzduind sub tate permanentă ar putea să devină un satelit al Federaţiei Ruse, găzduind sub

anumite pretexte inventate, fi e „pentru menţinerea păcii” sau „antiterorism ”, anumite pretexte inventate, fi e „pentru menţinerea păcii” sau „antiterorism ”,

o bază militară a Federației Ruse [27, p. 735-738]. o bază militară a Federației Ruse [27, p. 735-738].

Conform lui W. Th ompson, orice stat care tinde să acţioneze ca actor po-Conform lui W. Th ompson, orice stat care tinde să acţioneze ca actor po-

litic suveran în relaţiile internaţionale trebuie să întreprindă măsuri pentru litic suveran în relaţiile internaţionale trebuie să întreprindă măsuri pentru

asigurarea propriei securități și să plătească pentru ea. Aceasta este o năzuin-asigurarea propriei securități și să plătească pentru ea. Aceasta este o năzuin-

ţă costisitoare, și încercând de a o promova de unul singur este și mai costisi-ţă costisitoare, și încercând de a o promova de unul singur este și mai costisi-

tor, decât atunci când un stat s-ar afi lia la o înţelegere de securitate colectivă. tor, decât atunci când un stat s-ar afi lia la o înţelegere de securitate colectivă.

Expertul specifi că că asigurarea securităţii naţionale și realizarea integrităţii Expertul specifi că că asigurarea securităţii naţionale și realizarea integrităţii

teritoriale de unul singur, pentru statele mici cum este Republica Moldova, teritoriale de unul singur, pentru statele mici cum este Republica Moldova,

este în majoritatea cazurilor o afacere imposibilă [28, p. 158-162]. O. Knud-este în majoritatea cazurilor o afacere imposibilă [28, p. 158-162]. O. Knud-

sen abordează noţiunea de neutralitate prin prisma opţiunii de acomodare. sen abordează noţiunea de neutralitate prin prisma opţiunii de acomodare.

Potrivit acesteia, neutralitatea se solicită din partea unui stat vecin pentru a Potrivit acesteia, neutralitatea se solicită din partea unui stat vecin pentru a

garanta că nu va fi lansat niciun atac asupra „marii puteri” de pe teritoriul garanta că nu va fi lansat niciun atac asupra „marii puteri” de pe teritoriul

statului vecin. Republica Moldova nu este vecinul imediat al Federaţiei Ruse, statului vecin. Republica Moldova nu este vecinul imediat al Federaţiei Ruse,

fi ind separată de o suprafaţă semnifi cativă a teritoriului ucrainean. Cererea fi ind separată de o suprafaţă semnifi cativă a teritoriului ucrainean. Cererea

neutralităţii Republicii Moldova de către Federaţia Rusă este mai curând de-neutralităţii Republicii Moldova de către Federaţia Rusă este mai curând de-

terminată de intenţia Federaţiei Ruse de a nu permite Republicii Moldova terminată de intenţia Federaţiei Ruse de a nu permite Republicii Moldova

aderarea la Alianța Nord-Atlantică, deoarece ar diminua din vulnerabilităţile aderarea la Alianța Nord-Atlantică, deoarece ar diminua din vulnerabilităţile

curente din sectorul de securitate și apărare națională al Republicii Moldo-curente din sectorul de securitate și apărare națională al Republicii Moldo-

va. Federaţia Rusă impune neutralitatea Republicii Moldova în scopul de a va. Federaţia Rusă impune neutralitatea Republicii Moldova în scopul de a

preveni plecarea ei sub umbrela protectoare a Occidentului [29, p. 61-65].preveni plecarea ei sub umbrela protectoare a Occidentului [29, p. 61-65].

C. Hemmer și P. Katzenstein sunt de părere că există o explicaţie suplimenta-C. Hemmer și P. Katzenstein sunt de părere că există o explicaţie suplimenta-

ră de ce Federaţia Rusă ar dori să prevină aderarea Republicii Moldova la Ali-ră de ce Federaţia Rusă ar dori să prevină aderarea Republicii Moldova la Ali-

anța Nord-Atlantică, fi indcă Federaţia Rusă dorește să menţină regionalis-anța Nord-Atlantică, fi indcă Federaţia Rusă dorește să menţină regionalis-

mul cu rădăcini sovietice, ce atașează Republica Moldova de Federaţia Rusă mul cu rădăcini sovietice, ce atașează Republica Moldova de Federaţia Rusă

prin legături economice, sociale și politice. Aderarea Republicii Moldova la prin legături economice, sociale și politice. Aderarea Republicii Moldova la

Alianța Nord-Atlantică va diminua treptat din infl uenţa regionalismului ge-Alianța Nord-Atlantică va diminua treptat din infl uenţa regionalismului ge-

opolitic care nu are hotare stabilite geografi c, deși sunt descrise în termeni opolitic care nu are hotare stabilite geografi c, deși sunt descrise în termeni

geografi ci. Însă, chiar și regiunile fi rești și nealterabile sunt produsulgeografi ci. Însă, chiar și regiunile fi rești și nealterabile sunt produsul creării creării

geopolitice și sunt susceptibile tentativelor de reconfi gurare [30, p. 587-588].geopolitice și sunt susceptibile tentativelor de reconfi gurare [30, p. 587-588].


127127

Actualmente, noțiunea de Actualmente, noțiunea de stat mic/putere micăstat mic/putere mică desemnează state cu un desemnează state cu un

potenţial geopolitic redus, lipsite de sufi cientă capacitate de a se impune în potenţial geopolitic redus, lipsite de sufi cientă capacitate de a se impune în

cadrul relaţiilor internaţionale pentru a determina evoluția politicii mondi-cadrul relaţiilor internaţionale pentru a determina evoluția politicii mondi-

ale și existența unui nivel redus de capabilitate pentru asigurarea securității ale și existența unui nivel redus de capabilitate pentru asigurarea securității

naționale. Securitatea lor este diminuată dacă nu se regăsesc într-o coaliție de naționale. Securitatea lor este diminuată dacă nu se regăsesc într-o coaliție de

state cu o pondere majoră în sistemul de securitate internațională și dacă nu state cu o pondere majoră în sistemul de securitate internațională și dacă nu

au vreo importanţă pentru realizarea intereselor geopolitice/geostrategice ale au vreo importanţă pentru realizarea intereselor geopolitice/geostrategice ale

unor mari puteri sau ale actorilor non-statali. Din acest punct de vedere, Re-unor mari puteri sau ale actorilor non-statali. Din acest punct de vedere, Re-

publica Moldova este eminamente o putere mică, a cărei securitate se dove-publica Moldova este eminamente o putere mică, a cărei securitate se dove-

dește a fi vulnerabilă la riscurile și ameninţările care sunt furnizate ca urmare dește a fi vulnerabilă la riscurile și ameninţările care sunt furnizate ca urmare

a impactului intereselor geopolitice ale marilor puteri asupra a impactului intereselor geopolitice ale marilor puteri asupra zonei-tamponzonei-tampon

în care este poziţionată. Subliniem că Republica Moldova are nevoie de refor-în care este poziţionată. Subliniem că Republica Moldova are nevoie de refor-

me substanțiale în domeniul securității naționale. Realizarea acestui dezide-me substanțiale în domeniul securității naționale. Realizarea acestui dezide-

rat depinde în mare măsură de relaţiile geopolitice ale marilor puteri, la baza rat depinde în mare măsură de relaţiile geopolitice ale marilor puteri, la baza

cărora se afl ă interesele geostrategice din regiunea Europei de Sud-Est, care cărora se afl ă interesele geostrategice din regiunea Europei de Sud-Est, care

exercită un impact asupra dimensiunii geopolitice a securității naționale a exercită un impact asupra dimensiunii geopolitice a securității naționale a

Republicii Moldova. Totodată, riscurile și ameninţările ce periclitează com-Republicii Moldova. Totodată, riscurile și ameninţările ce periclitează com-

ponentele securității naționale sunt generate de factorul extern și necesită a fi ponentele securității naționale sunt generate de factorul extern și necesită a fi

abordate în termeni geopolitici. De asemenea, un rol substanţial în consoli-abordate în termeni geopolitici. De asemenea, un rol substanţial în consoli-

darea securității naționale îl va juca locul pe care îl va ocupa Republica Mol-darea securității naționale îl va juca locul pe care îl va ocupa Republica Mol-

dova în aranjamentele arhitecturii geopolitice ale securităţii regionale, ceea dova în aranjamentele arhitecturii geopolitice ale securităţii regionale, ceea

ce ar contribui în fi nal și la modifi carea statutului Republicii Moldova din cel ce ar contribui în fi nal și la modifi carea statutului Republicii Moldova din cel

de consumator în furnizor de securitate regională [9, p. 131]. de consumator în furnizor de securitate regională [9, p. 131].

Necesitatea consolidării dimensiunii geopolitice în paradigmă de asigu-Necesitatea consolidării dimensiunii geopolitice în paradigmă de asigu-

rare a securității naționale a Republicii Moldova este determinată de noile rare a securității naționale a Republicii Moldova este determinată de noile

transformări ale arhitecturii geopolitice regionale postrăzboi rece care pro-transformări ale arhitecturii geopolitice regionale postrăzboi rece care pro-

duc un impact asupra securităţii naţionale. Considerăm că abordarea se-duc un impact asupra securităţii naţionale. Considerăm că abordarea se-

curității naționale din perspectiva refl ecției geopolitice este un imperativ în curității naționale din perspectiva refl ecției geopolitice este un imperativ în

realizarea politicilor contemporane de asigurare a securității naționale pen-realizarea politicilor contemporane de asigurare a securității naționale pen-

tru orice stat ce aspiră la edifi carea unui nivel înalt de securizare și care va tru orice stat ce aspiră la edifi carea unui nivel înalt de securizare și care va

oferi un cadru analitic mai profund al situației la zi privind reconfi gurarea oferi un cadru analitic mai profund al situației la zi privind reconfi gurarea

conjuncturii geopolitice mondiale și evoluția evenimentelor geopolitice re-conjuncturii geopolitice mondiale și evoluția evenimentelor geopolitice re-

gionale ce defi nesc mediul de securitate regională care generează o serie de gionale ce defi nesc mediul de securitate regională care generează o serie de

riscuri și amenințări cu repercusiuni asupra tuturor componentelor securi-riscuri și amenințări cu repercusiuni asupra tuturor componentelor securi-

tății naționale a Republicii Moldova. De asemenea, discursul geopolitic va tății naționale a Republicii Moldova. De asemenea, discursul geopolitic va

contribui la o mai bună percepție de către societate în general și clasa politică contribui la o mai bună percepție de către societate în general și clasa politică

în particular privind statutul geopolitic al Republicii Moldova de în particular privind statutul geopolitic al Republicii Moldova de stat-tampon stat-tampon


128128

care nu asigură securitatea națională, ci generează multiple vulnerabilități care nu asigură securitatea națională, ci generează multiple vulnerabilități

la adresa acesteia. Rezultatul analizelor geopolitice va demonstra existența la adresa acesteia. Rezultatul analizelor geopolitice va demonstra existența

provocărilor de ordin extern, precum și eventualitatea prezenței acestora pe provocărilor de ordin extern, precum și eventualitatea prezenței acestora pe

termen mediu și lung la adresa securității naționale cu care se va confrunta termen mediu și lung la adresa securității naționale cu care se va confrunta

Republica Moldova. Totodată, va reliefa oportunitățile și soluțiile pentru for-Republica Moldova. Totodată, va reliefa oportunitățile și soluțiile pentru for-

tifi carea securității naționale, care sunt oferite de contextul geopolitic regio-tifi carea securității naționale, care sunt oferite de contextul geopolitic regio-

nal, în condițiile utilizării strategice de către Republica Moldova a amplasării nal, în condițiile utilizării strategice de către Republica Moldova a amplasării

sale geopolitice regionale importante în realizarea intereselor geostrategice sale geopolitice regionale importante în realizarea intereselor geostrategice

ale actorilor majori, aderând la valorile de securitate cooperativă și apărare ale actorilor majori, aderând la valorile de securitate cooperativă și apărare

colectivă euroatlantică [17, p. 269-270]. colectivă euroatlantică [17, p. 269-270].

În opinia noastră, reedifi carea sistemului internațional postrăzboi rece a În opinia noastră, reedifi carea sistemului internațional postrăzboi rece a

determinat o nouă transformare geopolitică regională a raporturilor de forțe determinat o nouă transformare geopolitică regională a raporturilor de forțe

ale marilor puteri, suprimând vechea hartă geopolitică a securității regionale. ale marilor puteri, suprimând vechea hartă geopolitică a securității regionale.

Procesul de redimensionare a arhitecturii geopolitice regionale, determinat Procesul de redimensionare a arhitecturii geopolitice regionale, determinat

de realizarea evenimentelor geopolitice din Ucraina, care au impulsionat re-de realizarea evenimentelor geopolitice din Ucraina, care au impulsionat re-

confi gurarea intereselor geostrategice dintre Occident și Federația Rusă, a confi gurarea intereselor geostrategice dintre Occident și Federația Rusă, a

contribuit la remodelarea sferelor de infl uenţă geopolitică regională dintre contribuit la remodelarea sferelor de infl uenţă geopolitică regională dintre

marile puteri, în care acestea pot să-și promoveze pe deplin propriile interese, marile puteri, în care acestea pot să-și promoveze pe deplin propriile interese,

totodată valorifi când și oportunitatea de consolidare a capacității de asigura-totodată valorifi când și oportunitatea de consolidare a capacității de asigura-

re a securității naționale, diminuând astfel nivelul de stabilitate al mediului re a securității naționale, diminuând astfel nivelul de stabilitate al mediului

securității regionale. În contextul potențialului redus al statutului geopolitic securității regionale. În contextul potențialului redus al statutului geopolitic

al Republicii Moldova, al nivelului insufi cient al capacităților instituțiilor de al Republicii Moldova, al nivelului insufi cient al capacităților instituțiilor de

forță de a asigura securitatea națională pe cont propriu, precum și perpe-forță de a asigura securitatea națională pe cont propriu, precum și perpe-

tuarea imposibilității pe căi politico-diplomatice de a evacua armamentul, tuarea imposibilității pe căi politico-diplomatice de a evacua armamentul,

munițiile și trupele militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii munițiile și trupele militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii

Moldova, care generează insecuritate regională, în pofi da acceptării de către Moldova, care generează insecuritate regională, în pofi da acceptării de către

Republica Moldova a statutului de neutralitate permanentă impus de Federa-Republica Moldova a statutului de neutralitate permanentă impus de Federa-

ția Rusă, marile puteri tratează Republica Moldova ca pe un element al unui ția Rusă, marile puteri tratează Republica Moldova ca pe un element al unui

joc geostrategic regional. Situația geopolitică a Republicii Moldova, fi ind joc geostrategic regional. Situația geopolitică a Republicii Moldova, fi ind

condiționată de condiționată de zona-tamponzona-tampon în care se afl ă, unde se ciocnesc interesele geo- în care se afl ă, unde se ciocnesc interesele geo-

politice ale marilor puteri europene – Uniunea Europeană și Federaţia Rusă, politice ale marilor puteri europene – Uniunea Europeană și Federaţia Rusă,

dar și între două blocuri politico-militare – Organizaţia Tratatului Atlanticu-dar și între două blocuri politico-militare – Organizaţia Tratatului Atlanticu-

lui de Nord și Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, creează o presi-lui de Nord și Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, creează o presi-

une geopolitică puternică asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. une geopolitică puternică asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova.

Totodată, securitatea naţională a Republicii Moldova, fi ind dependentă de Totodată, securitatea naţională a Republicii Moldova, fi ind dependentă de

fl uctuaţiile intereselor geopolitice ale actorilor majori, solicită în permanență fl uctuaţiile intereselor geopolitice ale actorilor majori, solicită în permanență

o abordare pragmatică cu o viziune geopolitică regională pe termen mediu și o abordare pragmatică cu o viziune geopolitică regională pe termen mediu și


129129

lung. Subiectul neutralității permanente, care se regăsește la baza fundamen-lung. Subiectul neutralității permanente, care se regăsește la baza fundamen-

tării și instituţionalizării politicii de securitate naţională a Republicii Mol-tării și instituţionalizării politicii de securitate naţională a Republicii Mol-

dova, se impune a fi reevaluat în contextul reedifi cării unei noi conjuncturi dova, se impune a fi reevaluat în contextul reedifi cării unei noi conjuncturi

geopolitice regionale postrăzboi rece, care produce noi ameninţări, riscuri și geopolitice regionale postrăzboi rece, care produce noi ameninţări, riscuri și

vulnerabilităţi la adresa securității naționale a Republicii Moldova, și a că-vulnerabilităţi la adresa securității naționale a Republicii Moldova, și a că-

ror diminuare ar putea fi efectuată prin tranșarea ror diminuare ar putea fi efectuată prin tranșarea zonei-tamponzonei-tampon, utilizând , utilizând

mecanismele integraţioniste de orientare euroatlantică. În condițiile în care mecanismele integraţioniste de orientare euroatlantică. În condițiile în care

reformele în domeniul sistemului naţional de securitate și apărare nu sunt re-reformele în domeniul sistemului naţional de securitate și apărare nu sunt re-

alizate pe deplin, statutul de neutralitate permanentă reprezintă o provocare alizate pe deplin, statutul de neutralitate permanentă reprezintă o provocare

geopolitică pentru identifi carea căilor efi ciente de dezvoltare, modernizare și geopolitică pentru identifi carea căilor efi ciente de dezvoltare, modernizare și

fortifi care a securității naționale a Republicii Moldova [17, p. 270-271].fortifi care a securității naționale a Republicii Moldova [17, p. 270-271].

Subliniem că transformările arhitecturii geopolitice regionale din Europa Subliniem că transformările arhitecturii geopolitice regionale din Europa

de Sud-Est în care se afl ă Republica Moldova au fost determinate de promo-de Sud-Est în care se afl ă Republica Moldova au fost determinate de promo-

varea consecventă de către Federația Rusă în ultimele două decenii prinvarea consecventă de către Federația Rusă în ultimele două decenii prin

intermediul realizării politicii sale externe a ideii neacceptării modelului de intermediul realizării politicii sale externe a ideii neacceptării modelului de

ordine mondială existentă pe care o numește unipolară, deoarece se dove-ordine mondială existentă pe care o numește unipolară, deoarece se dove-

dește a fi „instabilă și ameninţată de confl icte”, exprimând preferinţa pentru dește a fi „instabilă și ameninţată de confl icte”, exprimând preferinţa pentru

multipolaritate, astfel aspirând la redobândirea statutului geopolitic de mare multipolaritate, astfel aspirând la redobândirea statutului geopolitic de mare

putere și de actor major în stabilirea și realizarea agendei politicii mondiale. putere și de actor major în stabilirea și realizarea agendei politicii mondiale.

Federația Rusă, manifestând o diplomație abilă, și-a reformat și modernizat Federația Rusă, manifestând o diplomație abilă, și-a reformat și modernizat

capacitatea militară, a revizuit strategia de securitate și doctrina militară, a capacitatea militară, a revizuit strategia de securitate și doctrina militară, a

dezvoltat și a aplicat în practică noi tehnici și tehnologii de luptă, declanșând dezvoltat și a aplicat în practică noi tehnici și tehnologii de luptă, declanșând

desfășurarea desfășurarea războiului hibridrăzboiului hibrid împotriva statelor vecine din spațiul postso- împotriva statelor vecine din spațiul postso-

vietic, care au demarat procesul de gravitare spre polul occidental, păstrând vietic, care au demarat procesul de gravitare spre polul occidental, păstrând

zona-tamponzona-tampon constituită din state neutre și loiale față de Federația Rusă, pre- constituită din state neutre și loiale față de Federația Rusă, pre-

cum și pentru a contracara extinderea spre Est a Alianței Nord-Atlantice și cum și pentru a contracara extinderea spre Est a Alianței Nord-Atlantice și

a Uniunii Europene. Prin urmare, aceste acțiuni au contribuit la schimbarea a Uniunii Europene. Prin urmare, aceste acțiuni au contribuit la schimbarea

paradigmei sistemului de securitate europeană, fapt ce caracterizează politica paradigmei sistemului de securitate europeană, fapt ce caracterizează politica

de asigurare a securității naționale a Federației Ruse și importanța protejării de asigurare a securității naționale a Federației Ruse și importanța protejării

sferelor de infl uență prin realizarea intereselor geopolitice la nivel regional sferelor de infl uență prin realizarea intereselor geopolitice la nivel regional

[17, p. 277-278].[17, p. 277-278].

În ordinea de idei reliefate, V. Juc acreditează opinia că Republica Moldova În ordinea de idei reliefate, V. Juc acreditează opinia că Republica Moldova

se afl ă într-un spațiu de înaltă intensitate geopolitică, reprezentând terito-se afl ă într-un spațiu de înaltă intensitate geopolitică, reprezentând terito-

rial linia de demarcațiune dintre sferele de infl uență a doi actori majori și rial linia de demarcațiune dintre sferele de infl uență a doi actori majori și

este indispensabil de a transfera această linie spre Est, redimensionând aran-este indispensabil de a transfera această linie spre Est, redimensionând aran-

jamentele de cooperare și securitate prin aprofundarea relațiilor cu Alianța jamentele de cooperare și securitate prin aprofundarea relațiilor cu Alianța

Nord-Atlantică, dar și luând parte la programele și politicile care ar permite Nord-Atlantică, dar și luând parte la programele și politicile care ar permite


130130

realizarea procesului de consolidare a dimensiunii geopolitice în noua para-realizarea procesului de consolidare a dimensiunii geopolitice în noua para-

digmă de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova [1, p. 178]. digmă de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova [1, p. 178].

Acest proces, consideră cercetătorul, poate fi asigurat în condițiile integrării Acest proces, consideră cercetătorul, poate fi asigurat în condițiile integrării

euroatlantice, precizând că abrogarea statutului de neutralitate permanentă, euroatlantice, precizând că abrogarea statutului de neutralitate permanentă,

care este un complex de acțiuni multidimensionale, nu presupune expres care este un complex de acțiuni multidimensionale, nu presupune expres

integrarea euroatlantică a Republicii Moldova, însă calitatea de stat mem-integrarea euroatlantică a Republicii Moldova, însă calitatea de stat mem-

bru al Organizației Nord-Atlantice este în măsură să-i asigure securitatea bru al Organizației Nord-Atlantice este în măsură să-i asigure securitatea

națională cel mai eficient, datorită art.5 al Tratatului de la Washington din națională cel mai eficient, datorită art.5 al Tratatului de la Washington din

4 aprilie 1949” [25, p. 207-208]. V. Juc exprimă aserțiunea că relațiile dintre 4 aprilie 1949” [25, p. 207-208]. V. Juc exprimă aserțiunea că relațiile dintre

Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică sunt marcate esențial de doi Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică sunt marcate esențial de doi

factori – statutul autoproclamat de neutralitate și prezența forțelor militare factori – statutul autoproclamat de neutralitate și prezența forțelor militare

ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, ambii având repercusi-ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, ambii având repercusi-

uni în procesul de fortifi care a securității naționale. Republica Moldova nu uni în procesul de fortifi care a securității naționale. Republica Moldova nu

poate să facă abstracție de parteneriatul cu un asemenea actor important cum poate să facă abstracție de parteneriatul cu un asemenea actor important cum

este Organizația Nord-Atlantică, cu suportul căruia va evolua redimensiona-este Organizația Nord-Atlantică, cu suportul căruia va evolua redimensiona-

rea securității naționale, iar evenimentele din Ucraina din 2014 au demonstrat, rea securității naționale, iar evenimentele din Ucraina din 2014 au demonstrat,

cu lux de amănunte, precaritatea acestui statut de neutralitate [1, p. 175]. În cu lux de amănunte, precaritatea acestui statut de neutralitate [1, p. 175]. În

opinia noastră, statutul de neutralitate permanentă, care se regăsește la baza opinia noastră, statutul de neutralitate permanentă, care se regăsește la baza

fundamentării și instituţionalizării securităţii naţionale a Republicii Moldo-fundamentării și instituţionalizării securităţii naţionale a Republicii Moldo-

va, determină incoerență în viziunea strategică privind asigurarea securității va, determină incoerență în viziunea strategică privind asigurarea securității

naționale, reprezentând și o provocare la adresa securităţii naţionale și un naționale, reprezentând și o provocare la adresa securităţii naţionale și un

impediment pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova. Con-impediment pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova. Con-

siderăm că menținerea statutului de neutralitate permanentă de către Repu-siderăm că menținerea statutului de neutralitate permanentă de către Repu-

blica Moldova, care nu oferă mecanisme clare de funcționalitate a sistemului blica Moldova, care nu oferă mecanisme clare de funcționalitate a sistemului

național de securitate și apărare, necesitând resurse enorme pentru asigura-național de securitate și apărare, necesitând resurse enorme pentru asigura-

rea securității naționale, precum și lansarea ideii de consolidare a statutului rea securității naționale, precum și lansarea ideii de consolidare a statutului

de neutralitate permanentă prin adoptarea unei concepții/strategii cu privire de neutralitate permanentă prin adoptarea unei concepții/strategii cu privire

la statutul de neutralitate permanentă în condițiile prezenței trupelor milita-la statutul de neutralitate permanentă în condițiile prezenței trupelor milita-

re ale Federației Ruse (GOTR) pe teritoriul Republicii Moldova, va diminua re ale Federației Ruse (GOTR) pe teritoriul Republicii Moldova, va diminua

din capacitatea securității naționale, dat fi ind faptul că la baza elaborării nu din capacitatea securității naționale, dat fi ind faptul că la baza elaborării nu

se regăsește asigurarea securității naționale, ci condiționalitatea Federației se regăsește asigurarea securității naționale, ci condiționalitatea Federației

Ruse pentru intensifi carea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova, având Ruse pentru intensifi carea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova, având

drept scop obținerea garanției din partea Republicii Moldova de diminuare a drept scop obținerea garanției din partea Republicii Moldova de diminuare a

relațiilor politico-militare și de neaderare la Alianța Nord-Atlantică, precum relațiilor politico-militare și de neaderare la Alianța Nord-Atlantică, precum

și reconfi rmarea, o dată în plus, a atașamentului față de statutul de neutrali-și reconfi rmarea, o dată în plus, a atașamentului față de statutul de neutrali-

tate permanentă, astfel, contracarând extinderea valorilor euroatlantice spre tate permanentă, astfel, contracarând extinderea valorilor euroatlantice spre

hotarele Federației Ruse. Acceptarea de către Republica Moldova a acestei hotarele Federației Ruse. Acceptarea de către Republica Moldova a acestei


131131

constrângeri demonstrează exercitarea puterii geopolitice de către Federația constrângeri demonstrează exercitarea puterii geopolitice de către Federația

Rusă și intenția de a păstra Republica Moldova în sfera sa de infl uență, ceea ce Rusă și intenția de a păstra Republica Moldova în sfera sa de infl uență, ceea ce

va oferi o viziune eronată în asigurarea securității naționale pe termen lung, va oferi o viziune eronată în asigurarea securității naționale pe termen lung,

fapt care, puțin probabil, va contribui la fortifi carea capacității și funcționa-fapt care, puțin probabil, va contribui la fortifi carea capacității și funcționa-

lității sistemului național de securitate și apărare și va exclude posibilitatea lității sistemului național de securitate și apărare și va exclude posibilitatea

unei cooperări consolidate cu Alianța Nord-Atlantică, limitând instrumen-unei cooperări consolidate cu Alianța Nord-Atlantică, limitând instrumen-

tele de interacţiune și interoperabilitate, eliminând, totodată, toate oportu-tele de interacţiune și interoperabilitate, eliminând, totodată, toate oportu-

nitățile de edifi care a unei noi paradigme de asigurare a securității naționale nitățile de edifi care a unei noi paradigme de asigurare a securității naționale

[17, p. 285-286]. V. Juc acreditează ideea că participarea Republicii Moldova [17, p. 285-286]. V. Juc acreditează ideea că participarea Republicii Moldova

la Programul Parteneriatul pentru Pace este importantă pentru aprofundarea la Programul Parteneriatul pentru Pace este importantă pentru aprofundarea

cooperării între aliați și parteneri prin dezvoltarea în comun a unui set de in-cooperării între aliați și parteneri prin dezvoltarea în comun a unui set de in-

strumente, iar transformarea ideilor în acțiuni de a elabora o nouă paradigmă strumente, iar transformarea ideilor în acțiuni de a elabora o nouă paradigmă

de asigurare a securității naționale i-ar permite Republicii Moldova aplicarea de asigurare a securității naționale i-ar permite Republicii Moldova aplicarea

experienței internaționale în reconstrucția sectorului național de apărare și experienței internaționale în reconstrucția sectorului național de apărare și

securitate. Programul reprezintă un mecanism de cooperare și nu presupune securitate. Programul reprezintă un mecanism de cooperare și nu presupune

obligativitatea aderării la această structură, ci identifi carea soluțiilor pentru obligativitatea aderării la această structură, ci identifi carea soluțiilor pentru

stabilirea încrederii și realizarea proiectelor comune pe fi liera Alianță – state stabilirea încrederii și realizarea proiectelor comune pe fi liera Alianță – state

partenere. În condițiile statutului de neutralitate permanentă, participarea partenere. În condițiile statutului de neutralitate permanentă, participarea

Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace reprezintă singura opor-Republicii Moldova la Parteneriatul pentru Pace reprezintă singura opor-

tunitate de cooperare activă cu Organizația Nord-Atlantică, fi ind elaborat tunitate de cooperare activă cu Organizația Nord-Atlantică, fi ind elaborat

în acest scop un program individual [31, p. 713]. Subliniem că statutul de în acest scop un program individual [31, p. 713]. Subliniem că statutul de

neutralitate permanentă este elementul esențial în realizarea procesului de neutralitate permanentă este elementul esențial în realizarea procesului de

redimensionare a unei noi paradigme de asigurare a securității naționale a redimensionare a unei noi paradigme de asigurare a securității naționale a

Republicii Moldova în care dimensiunea geopolitică va fi una fundamenta-Republicii Moldova în care dimensiunea geopolitică va fi una fundamenta-

lă, ce va oferi noi viziuni de diminuare a vulnerabilităților și de fortifi care a lă, ce va oferi noi viziuni de diminuare a vulnerabilităților și de fortifi care a

capacităților de identifi care, prevenire și contracarare a noilor riscuri și ame-capacităților de identifi care, prevenire și contracarare a noilor riscuri și ame-

ninţări cu caracter geopolitic fl uctuant la adresa securității naționale. Prin ninţări cu caracter geopolitic fl uctuant la adresa securității naționale. Prin

urmare, Republica Moldova a devenit o sursă de insecuritate latentă, însă urmare, Republica Moldova a devenit o sursă de insecuritate latentă, însă

grație contextului geopolitic regional încearcă să edifi ce o nouă abordare a grație contextului geopolitic regional încearcă să edifi ce o nouă abordare a

securității naționale care va elimina toate constrângerile în aprofundarea re-securității naționale care va elimina toate constrângerile în aprofundarea re-

lațiilor de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică, asumându-și, totodată, un lațiilor de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică, asumându-și, totodată, un

rol important în arhitectura de securitate europeană și devenind un partener rol important în arhitectura de securitate europeană și devenind un partener

predictibil și furnizor de securitate regională [17, p. 286]. predictibil și furnizor de securitate regională [17, p. 286].

Refl ectând asupra impactului exercitat de statutul de neutralitate perma-Refl ectând asupra impactului exercitat de statutul de neutralitate perma-

nentă în ceea ce privește procesul de redimensionare a securității naționale a nentă în ceea ce privește procesul de redimensionare a securității naționale a

Republicii Moldova, reliefăm distingerea a trei curente de opinii în societa-Republicii Moldova, reliefăm distingerea a trei curente de opinii în societa-

te. Primul vizează menţinerea statu-quoului neutralității Republicii Moldova te. Primul vizează menţinerea statu-quoului neutralității Republicii Moldova


132132

în plan internațional și acceptarea tacită a nerespectării pregnante de către în plan internațional și acceptarea tacită a nerespectării pregnante de către

Federația Rusă a acestui statut prin păstrarea trupelor, armamentelor, mu-Federația Rusă a acestui statut prin păstrarea trupelor, armamentelor, mu-

nițiilor și echipamentului în raioanele de est ale Republicii Moldova, iar în nițiilor și echipamentului în raioanele de est ale Republicii Moldova, iar în

plan național – nealinierea la politicile oricărei organizații politico-militare plan național – nealinierea la politicile oricărei organizații politico-militare

și neparticiparea la nici o acțiune militară indiferent de caracterul acesteia: și neparticiparea la nici o acțiune militară indiferent de caracterul acesteia:

fi e exerciții militare, fi e misiuni de pacifi care, astfel autoizolându-se pentru a fi e exerciții militare, fi e misiuni de pacifi care, astfel autoizolându-se pentru a

se axa pe propriile resurse și propriul potențial privind asigurarea securității se axa pe propriile resurse și propriul potențial privind asigurarea securității

naționale, totodată pledând pentru demilitarizarea țării sau pentru o armată naționale, totodată pledând pentru demilitarizarea țării sau pentru o armată

numeric redusă, oferindu-i doar calitatea de atribut statal. Cel de al doilea cu-numeric redusă, oferindu-i doar calitatea de atribut statal. Cel de al doilea cu-

rent prevede oportunitatea de consolidare a securității naționale prin promo-rent prevede oportunitatea de consolidare a securității naționale prin promo-

varea neutralității în cadrul politicii externe în scopul recunoașterii de către varea neutralității în cadrul politicii externe în scopul recunoașterii de către

comunitatea internațională și garantarea de către marile puteri a respectării comunitatea internațională și garantarea de către marile puteri a respectării

acesteia, acceptând relațiile de cooperare cu Organizația Nord-Atlantică în acesteia, acceptând relațiile de cooperare cu Organizația Nord-Atlantică în

limita statutului de neutralitate, precum și participarea la misiunile de paci-limita statutului de neutralitate, precum și participarea la misiunile de paci-

fi care, astfel amplifi când capabilitatea și interoperabilitatea armatei naționale fi care, astfel amplifi când capabilitatea și interoperabilitatea armatei naționale

și sporind numărul militarilor în așa fel ca Republica Moldova să contribuie și sporind numărul militarilor în așa fel ca Republica Moldova să contribuie

la securitatea regională în calitate de partener predictibil. Al treilea curent de la securitatea regională în calitate de partener predictibil. Al treilea curent de

opinii se referă la acţiunile diplomaţiei populare privind inocularea în gândirea opinii se referă la acţiunile diplomaţiei populare privind inocularea în gândirea

societăţii postsovietice a unor concepte noi de asigurare a securităţii naţio-societăţii postsovietice a unor concepte noi de asigurare a securităţii naţio-

nale, menite să zdruncine stereotipurile formate în perioada războiului rece nale, menite să zdruncine stereotipurile formate în perioada războiului rece

și, ulterior, demararea acţiunii de redimensionare a securității naționale prin și, ulterior, demararea acţiunii de redimensionare a securității naționale prin

renunţarea la statutul de neutralitate permanentă și aderarea la Organizația renunţarea la statutul de neutralitate permanentă și aderarea la Organizația

Tratatului Atlanticului de Nord, care, eminamente, va contribui la fortifi ca-Tratatului Atlanticului de Nord, care, eminamente, va contribui la fortifi ca-

rea securităţii naţionale. Alianţa Nord-Atlantică este unica organizaţie politi-rea securităţii naţionale. Alianţa Nord-Atlantică este unica organizaţie politi-

co-militară cu un potenţial militar major de a reacţiona operativ pentru apă-co-militară cu un potenţial militar major de a reacţiona operativ pentru apă-

rarea statelor membre în eventualitatea expunerii acestora unor provocări. rarea statelor membre în eventualitatea expunerii acestora unor provocări.

Statutul de neutralitate permanentă, fi ind perceput ca o stare perimată, care Statutul de neutralitate permanentă, fi ind perceput ca o stare perimată, care

nu refl ectă dinamica transformărilor relaţiilor internaţionale, reconfi gurarea nu refl ectă dinamica transformărilor relaţiilor internaţionale, reconfi gurarea

contextului geopolitic și capacitatea de interacţiune efi cientă pentru comba-contextului geopolitic și capacitatea de interacţiune efi cientă pentru comba-

terea noilor riscuri și ameninţări în adresa securităţii internaţionale/naţiona-terea noilor riscuri și ameninţări în adresa securităţii internaţionale/naţiona-

le, este considerat o constrângere în procesul de modernizare a sistemului de le, este considerat o constrângere în procesul de modernizare a sistemului de

securitate naţională. Promotorii primelor două curente sunt de părerea că fi -securitate naţională. Promotorii primelor două curente sunt de părerea că fi -

ecare ţară cu statut de neutralitate permanentă trebuie să-și propună o formă ecare ţară cu statut de neutralitate permanentă trebuie să-și propună o formă

proprie a neutralităţii, care să răspundă necesitaţilor de ordin intern și extern proprie a neutralităţii, care să răspundă necesitaţilor de ordin intern și extern

ale statului și cu posibilitatea de a fi adaptată la noile replieri geostrategice ale statului și cu posibilitatea de a fi adaptată la noile replieri geostrategice

ale mediului regional de securitate, astfel determinând capacitatea statului ale mediului regional de securitate, astfel determinând capacitatea statului

de a riposta împotriva provocărilor curente în adresa securității naționale. de a riposta împotriva provocărilor curente în adresa securității naționale.


133133

De asemenea, neutralitatea permanentă este considerată o oportunitate și De asemenea, neutralitatea permanentă este considerată o oportunitate și

un element esenţial în asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova, un element esenţial în asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova,

precum și o componentă indispensabilă în edifi carea sistemului de securitate precum și o componentă indispensabilă în edifi carea sistemului de securitate

europeană. În cadrul acestui sistem, gradul de interacțiune dintre statele cu europeană. În cadrul acestui sistem, gradul de interacțiune dintre statele cu

statut de neutralitate cu statele membre ale Organizației Nord-Atlantice este statut de neutralitate cu statele membre ale Organizației Nord-Atlantice este

unul înalt, care este determinat de angajamentele asumate de către marile pu-unul înalt, care este determinat de angajamentele asumate de către marile pu-

teri în calitate de garant al securității statelor cu statut de neutralitate, precum teri în calitate de garant al securității statelor cu statut de neutralitate, precum

și statele neutre, la rândul său, generând securitate regională, amplifi când și statele neutre, la rândul său, generând securitate regională, amplifi când

interoperabilitatea dintre state, astfel contribuind la consolidarea securității interoperabilitatea dintre state, astfel contribuind la consolidarea securității

regionale. În opinia susținătorilor conceptului de neutralitate permanentă al regionale. În opinia susținătorilor conceptului de neutralitate permanentă al

Republicii Moldova, modelul statelor neutre din Europa poate servi drept Republicii Moldova, modelul statelor neutre din Europa poate servi drept

exemplu de referință în procesul ofi cializării și obținerii garanțiilor privind exemplu de referință în procesul ofi cializării și obținerii garanțiilor privind

respectarea neutralității și asigurării, în caz de necesitate, a apărării militare, respectarea neutralității și asigurării, în caz de necesitate, a apărării militare,

în baza unui tratat din partea statelor terțe, care poate fi preluat și imple-în baza unui tratat din partea statelor terțe, care poate fi preluat și imple-

mentat în cazul Republicii Moldova. Apologeții curentului trei acreditează mentat în cazul Republicii Moldova. Apologeții curentului trei acreditează

supoziția că neutralitatea nu este capabilă să răspundă adecvat la situaţia de supoziția că neutralitatea nu este capabilă să răspundă adecvat la situaţia de

securitate națională cu care actualmente se confruntă Republica Moldova. securitate națională cu care actualmente se confruntă Republica Moldova.

Prin acceptarea unui statut de neutralitate permanentă, Republica Moldova Prin acceptarea unui statut de neutralitate permanentă, Republica Moldova

exclude, prin defi niţie, inclusiv și posibilitatea unei cooperări mai profunde cu exclude, prin defi niţie, inclusiv și posibilitatea unei cooperări mai profunde cu

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, ceea ce limitează instrumente-Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, ceea ce limitează instrumente-

le de interacţiune și fi nalitatea cooperării propriu-zise. Necesitatea realizării le de interacţiune și fi nalitatea cooperării propriu-zise. Necesitatea realizării

dezideratului privind protejarea Republicii Moldova de riscuri și amenințări dezideratului privind protejarea Republicii Moldova de riscuri și amenințări

asimetrice și hibride în adresa securității naționale este condiţia esenţială de asimetrice și hibride în adresa securității naționale este condiţia esenţială de

integrare într-un sistem stabil de alianţă militară. În prezent, statutul de neu-integrare într-un sistem stabil de alianţă militară. În prezent, statutul de neu-

tralitate permanentă, adoptat și susţinut unilateral, reprezintă un blocaj și nu tralitate permanentă, adoptat și susţinut unilateral, reprezintă un blocaj și nu

mai oferă Republicii Moldova posibilitatea de a acționa pe cont propriu, liber mai oferă Republicii Moldova posibilitatea de a acționa pe cont propriu, liber

și independent, ci presupune doar o vulnerabilitate majoră faţă de presiunile și independent, ci presupune doar o vulnerabilitate majoră faţă de presiunile

exercitate de marile puteri geopolitice, soldându-se cu izolare și pierderea exercitate de marile puteri geopolitice, soldându-se cu izolare și pierderea

suveranităţii. În condiţiile actuale de redimensionare a sferelor de infl uen-suveranităţii. În condiţiile actuale de redimensionare a sferelor de infl uen-

ță geopolitică, neutralitatea nu mai asigură securitatea statului la parametri ță geopolitică, neutralitatea nu mai asigură securitatea statului la parametri

înalţi și nu mai este percepută ca un concept valid și aplicabil ce ar totaliza înalţi și nu mai este percepută ca un concept valid și aplicabil ce ar totaliza

interesele unei naţiuni într-o lume în care competiţia ideologică a războiului interesele unei naţiuni într-o lume în care competiţia ideologică a războiului

rece a luat sfârșit. De remarcat că proclamarea neutralităţii poate intensifi ca rece a luat sfârșit. De remarcat că proclamarea neutralităţii poate intensifi ca

potenţialele aspiraţii ale statelor vecine în raport cu teritoriul acestui stat, de-potenţialele aspiraţii ale statelor vecine în raport cu teritoriul acestui stat, de-

oarece, în caz de confl ict, acesta nu va fi apărat de nimeni. În acest context, se oarece, în caz de confl ict, acesta nu va fi apărat de nimeni. În acest context, se

pune la îndoială corectitudinea politicii conform căreia Republica Moldova pune la îndoială corectitudinea politicii conform căreia Republica Moldova

ar fi dispusă să renunţe la forţele sale armate, care întotdeauna au constitu-ar fi dispusă să renunţe la forţele sale armate, care întotdeauna au constitu-


134134

it un atribut de bază al unui stat suveran, susținând că fortifi carea acestora it un atribut de bază al unui stat suveran, susținând că fortifi carea acestora

determină nivelul de asigurare a dimensiunii militare a securității naționa-determină nivelul de asigurare a dimensiunii militare a securității naționa-

le. Susținătorii acestui curent manifestă scepticism și în raport cu posibili-le. Susținătorii acestui curent manifestă scepticism și în raport cu posibili-

tatea Republicii Moldova, poziţionată geopolitic în tatea Republicii Moldova, poziţionată geopolitic în zona-tamponzona-tampon între două între două

blocuri politico-militare, să-și poată asigura securitatea cu propriile resurse blocuri politico-militare, să-și poată asigura securitatea cu propriile resurse

și prin garanţii de neutralitate. Avansarea ideii privind justifi carea analogi-și prin garanţii de neutralitate. Avansarea ideii privind justifi carea analogi-

ei neutralității Republicii Moldova cu neutralitatea statelor din Europa ca ei neutralității Republicii Moldova cu neutralitatea statelor din Europa ca

cea mai reușită soluție de asigurare a securității naționale este combătută de cea mai reușită soluție de asigurare a securității naționale este combătută de

protagoniștii conceptului de integrare a Republicii Moldova în Organizația protagoniștii conceptului de integrare a Republicii Moldova în Organizația

Nord-Atlantică, reliefând deosebirea situaţiei geopolitice a acestor state, pre-Nord-Atlantică, reliefând deosebirea situaţiei geopolitice a acestor state, pre-

cedată de reconfi gurarea intereselor geostrategice ale marilor puteri și res-cedată de reconfi gurarea intereselor geostrategice ale marilor puteri și res-

pectarea de către acestea a neutralității statelor europene, precum și inexis-pectarea de către acestea a neutralității statelor europene, precum și inexis-

tența problemelor secesioniste pe teritoriile statelor neutre din Europa, dar și tența problemelor secesioniste pe teritoriile statelor neutre din Europa, dar și

nivelul de stabilitate politică, economică și socială – toate împreună formând nivelul de stabilitate politică, economică și socială – toate împreună formând

o diferență considerabilă dintre statutul de neutralitate al Republicii Moldova o diferență considerabilă dintre statutul de neutralitate al Republicii Moldova

și cel al statelor europene [20, p. 437-439]. și cel al statelor europene [20, p. 437-439].

Considerăm că statutul de neutralitate permanentă al Republicii Mol-Considerăm că statutul de neutralitate permanentă al Republicii Mol-

dova, care a fundamentat și instituţionalizat sistemul naţional de securita-dova, care a fundamentat și instituţionalizat sistemul naţional de securita-

te, s-a dovedit a fi unul perimat, generând instabilitate pluridimensională în te, s-a dovedit a fi unul perimat, generând instabilitate pluridimensională în

domeniul securității. Utilizarea mecanismelor integraţioniste de aderare la domeniul securității. Utilizarea mecanismelor integraţioniste de aderare la

Organizația Nord-Atlantică ar contribui la renunțarea la statutul geopolitic Organizația Nord-Atlantică ar contribui la renunțarea la statutul geopolitic

de de stat-tamponstat-tampon și la sporirea capacităților de contracarare a noilor amenin- și la sporirea capacităților de contracarare a noilor amenin-

ţări, riscuri și vulnerabilităţi cu care se confruntă Republica Moldova. Posi-ţări, riscuri și vulnerabilităţi cu care se confruntă Republica Moldova. Posi-

bilităţile politico-militare, oferite de Alianța Nord-Atlantică, vor impulsiona bilităţile politico-militare, oferite de Alianța Nord-Atlantică, vor impulsiona

fortifi carea sistemului național de securitate al Republicii Moldova, iar anga-fortifi carea sistemului național de securitate al Republicii Moldova, iar anga-

jamentele asumate vor consta în amplifi carea interoperabilităţii și atașarea la jamentele asumate vor consta în amplifi carea interoperabilităţii și atașarea la

standardele euroatlantice. În acest sens, Republica Moldova este interesată să standardele euroatlantice. În acest sens, Republica Moldova este interesată să

materializeze un cadru de relaţii mult mai dezvoltat cu structurile de securita-materializeze un cadru de relaţii mult mai dezvoltat cu structurile de securita-

te euroatlantice, prin constituirea Comisiei de cooperare NATO – Republica te euroatlantice, prin constituirea Comisiei de cooperare NATO – Republica

Moldova, care ar reprezenta nu doar un factor de stabilizare a statului, dar și Moldova, care ar reprezenta nu doar un factor de stabilizare a statului, dar și

un instrument-cheie de aderare la Alianța Nord-Atlantică [20, p. 441-442]. un instrument-cheie de aderare la Alianța Nord-Atlantică [20, p. 441-442].

Deocamdată, relațiile de cooperare dintre Republica Moldova și Alianța Deocamdată, relațiile de cooperare dintre Republica Moldova și Alianța

Nord-Atlantică se rezumă doar la implementarea prevederilor Planul Indivi-Nord-Atlantică se rezumă doar la implementarea prevederilor Planul Indivi-

dual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO actualizat, în dual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO actualizat, în

contextul participării Republicii Moldova la Programul Parteneriatul pentru contextul participării Republicii Moldova la Programul Parteneriatul pentru

Pace. Punctăm asupra importanței realizării de către Republica Moldova a Pace. Punctăm asupra importanței realizării de către Republica Moldova a

Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO


135135

care este un element destinat individualizării, sistematizării și concretizării care este un element destinat individualizării, sistematizării și concretizării

relaţiilor de cooperare, intensifi cării dialogului și consultărilor între parte-relaţiilor de cooperare, intensifi cării dialogului și consultărilor între parte-

neri și Alianța Nord-Atlantică la nivel interstatal. Prin adoptarea Planului neri și Alianța Nord-Atlantică la nivel interstatal. Prin adoptarea Planului

Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO țara Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO țara

noastră și-a exprimat dorinţa de a intensifi ca dialogul politic și cooperarea noastră și-a exprimat dorinţa de a intensifi ca dialogul politic și cooperarea

cu Organizația Nord-Atlantică în domeniile: militar, știinţifi c, protecţia me-cu Organizația Nord-Atlantică în domeniile: militar, știinţifi c, protecţia me-

diului, urgenţe civile etc, implicând în acest proces majoritatea instituţiilor diului, urgenţe civile etc, implicând în acest proces majoritatea instituţiilor

naţionale [32, p. 54]. naţionale [32, p. 54].

V. Juc menționează că menirea planurilor individuale de acțiuni ale Par-V. Juc menționează că menirea planurilor individuale de acțiuni ale Par-

teneriatului este de a oferi suport de cooperare prioritară și preferențială teneriatului este de a oferi suport de cooperare prioritară și preferențială

dintre Tratat și fi ecare partener pentru a asigura valorifi carea obiectivelor dintre Tratat și fi ecare partener pentru a asigura valorifi carea obiectivelor

și dezvoltarea abilităților incluse în Documentul de prezentare. Fiind prin și dezvoltarea abilităților incluse în Documentul de prezentare. Fiind prin

conținut mecanisme de angajare și armonizare a relațiilor dintre Alianța conținut mecanisme de angajare și armonizare a relațiilor dintre Alianța

Nord-Atlantică și parteneri în baza Programului Parteneriatul pentru Pace, Nord-Atlantică și parteneri în baza Programului Parteneriatul pentru Pace,

planurile oferă posibilitatea statelor partenere de a alege și de a realiza acti-planurile oferă posibilitatea statelor partenere de a alege și de a realiza acti-

vitățile individuale, pe care și le asumă, în conformitate cu necesitățile re-vitățile individuale, pe care și le asumă, în conformitate cu necesitățile re-

formării și modernizării sectorului de securitate națională [1, p. 172]. Drept formării și modernizării sectorului de securitate națională [1, p. 172]. Drept

urmare a schimbării contextului geopolitic regional din Europa de Sud-Est și urmare a schimbării contextului geopolitic regional din Europa de Sud-Est și

a vectorului geostrategic de dezvoltare al Republicii Moldova, la 19 mai 2006, a vectorului geostrategic de dezvoltare al Republicii Moldova, la 19 mai 2006,

Consiliul Nord-Atlantic al Alianţei și, respectiv, la 24 mai 2006, Republica Consiliul Nord-Atlantic al Alianţei și, respectiv, la 24 mai 2006, Republica

Moldova a adoptat Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova a adoptat Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica

Moldova – NATO, care a urmărit aprofundarea cooperării cu structurile și Moldova – NATO, care a urmărit aprofundarea cooperării cu structurile și

instituțiile europene și euroatlantice, promovarea reformelor democratice în instituțiile europene și euroatlantice, promovarea reformelor democratice în

diverse domenii, reformarea și modernizarea sectorului de securitate și apă-diverse domenii, reformarea și modernizarea sectorului de securitate și apă-

rare națională, consolidarea controlului democratic asupra forțelor armate. rare națională, consolidarea controlului democratic asupra forțelor armate.

Documentul conține mai multe linii magistrale de dezvoltare a Republicii Documentul conține mai multe linii magistrale de dezvoltare a Republicii

Moldova, însă, în accepția lui V. Juc și Gh. Cojocaru, primordialitatea revine Moldova, însă, în accepția lui V. Juc și Gh. Cojocaru, primordialitatea revine

reformării prin modernizare a sectorului de securitate și apărare națională, reformării prin modernizare a sectorului de securitate și apărare națională,

prin realizarea unui pachet de acțiuni și racordării reformelor democratice prin realizarea unui pachet de acțiuni și racordării reformelor democratice

la standardele europene. În ambele cazuri, rolul determinant este rezervat la standardele europene. În ambele cazuri, rolul determinant este rezervat

promovării dialogului politic dintre părți și cooperării cu instituțiile europe-promovării dialogului politic dintre părți și cooperării cu instituțiile europe-

ne și euroatlantice. Potrivit Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatu-ne și euroatlantice. Potrivit Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatu-

lui Republica Moldova – NATO, principalele obiective strategice asumate de lui Republica Moldova – NATO, principalele obiective strategice asumate de

Republica Moldova constau în realizarea integrării europene, intensifi carea Republica Moldova constau în realizarea integrării europene, intensifi carea

dialogului și aprofundarea relațiilor de cooperare cu structurile euroatlanti-dialogului și aprofundarea relațiilor de cooperare cu structurile euroatlanti-

ce. Una dintre acțiunile importante fi ind ca forțele sale armate să servească ce. Una dintre acțiunile importante fi ind ca forțele sale armate să servească

și să protejeze dezvoltarea democratică a statului, inclusiv prin exercitarea și să protejeze dezvoltarea democratică a statului, inclusiv prin exercitarea


136136

controlului democratic comprehensiv asupra acestui element de bază al se-controlului democratic comprehensiv asupra acestui element de bază al se-

curității naționale. În acest sens, politicile sectoriale care urmau să fi e în-curității naționale. În acest sens, politicile sectoriale care urmau să fi e în-

treprinse au presupus angajarea persoanelor civile în instituțiile militare și treprinse au presupus angajarea persoanelor civile în instituțiile militare și

consolidarea prezenței lor în sistemul securității naționale, implementarea consolidarea prezenței lor în sistemul securității naționale, implementarea

standardelor euroatlantice în procesul de reformare a forțelor armate, perfec-standardelor euroatlantice în procesul de reformare a forțelor armate, perfec-

ționarea legislației în domeniul reglementării repartizării responsabilităților ționarea legislației în domeniul reglementării repartizării responsabilităților

între structurile supreme din stat și încurajarea participării societății civile între structurile supreme din stat și încurajarea participării societății civile

la examinarea problemelor ce se referă la securitate și apărare, inclusiv prin la examinarea problemelor ce se referă la securitate și apărare, inclusiv prin

asigurarea accesului la informație [33, p. 252-253].asigurarea accesului la informație [33, p. 252-253].

În opinia noastră, consolidarea relațiilor de cooperare politico-milita-În opinia noastră, consolidarea relațiilor de cooperare politico-milita-

ră dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică necesită realizarea ră dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică necesită realizarea

dezideratelor atât din partea Alianței Nord-Atlantice care constă în ofe-dezideratelor atât din partea Alianței Nord-Atlantice care constă în ofe-

rirea oportinităților în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace, cât rirea oportinităților în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace, cât

și din partea Republicii Moldova prin implementarea angajamentelor asu-și din partea Republicii Moldova prin implementarea angajamentelor asu-

mate în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica mate în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica

Moldova – NATO, care stau la baza colaborării dintre Republica Moldova Moldova – NATO, care stau la baza colaborării dintre Republica Moldova

și Alianța Nord-Atlantică. Cooperarea Republicii Moldova cu Organizația și Alianța Nord-Atlantică. Cooperarea Republicii Moldova cu Organizația

Nord-Atlantică este fundamentată pe respectul neutralităţii constituţiona-Nord-Atlantică este fundamentată pe respectul neutralităţii constituţiona-

le a statului. În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldo-le a statului. În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldo-

va, prin implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatuluiva, prin implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului

Republica Moldova – NATO, nu urmărește deocamdată dezideratul ade-Republica Moldova – NATO, nu urmărește deocamdată dezideratul ade-

rării la Alianţa Nord-Atlantică, dar intenţionează să implementeze acest rării la Alianţa Nord-Atlantică, dar intenţionează să implementeze acest

Plan pentru avansarea în procesul de reformare și modernizare a sectoru-Plan pentru avansarea în procesul de reformare și modernizare a sectoru-

lui de securitate și apărare naţională. În același timp, apariția noilor pro-lui de securitate și apărare naţională. În același timp, apariția noilor pro-

vocări la adresa securității naționale generate de reconfigurarea geostra-vocări la adresa securității naționale generate de reconfigurarea geostra-

tegică a mediului de securitate regională va determina Republica Moldova, tegică a mediului de securitate regională va determina Republica Moldova,

în pofida deținerii statutului de neutralitate permanentă, să intensifice în pofida deținerii statutului de neutralitate permanentă, să intensifice

dialogului cu Alianța Nord-Atlantică, chiar și ulterior să renunțe la acest dialogului cu Alianța Nord-Atlantică, chiar și ulterior să renunțe la acest

concept de neutralitate, în eventualitatea aderării la valorile euroatlantice, concept de neutralitate, în eventualitatea aderării la valorile euroatlantice,

care s-a dovedit a fi unul perimat ce nu a contribuit la fortificarea securi-care s-a dovedit a fi unul perimat ce nu a contribuit la fortificarea securi-

tății naționale ci dimpotrivă a sporit vulnerabilitatea sistemului național tății naționale ci dimpotrivă a sporit vulnerabilitatea sistemului național

de securitate și apărare [32, p. 56-57].de securitate și apărare [32, p. 56-57].

Ținem să menționăm că, reieșind din perspectiva reconfi gurării arhitec-Ținem să menționăm că, reieșind din perspectiva reconfi gurării arhitec-

turii geopolitice și a realității evoluției mediului securității regionale, procesul turii geopolitice și a realității evoluției mediului securității regionale, procesul

de actualizare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica de actualizare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica

Moldova – NATO este o necesitate, dat fi ind faptul că documentul este axat pe Moldova – NATO este o necesitate, dat fi ind faptul că documentul este axat pe

efi cientizarea procesului de reforme în sectorul securităţii și apărării naţionale.efi cientizarea procesului de reforme în sectorul securităţii și apărării naţionale.


137137

Unele dintre aspectele benefi ce pentru Republica Moldova, ca urmare a re-Unele dintre aspectele benefi ce pentru Republica Moldova, ca urmare a re-

alizării mecanismului de implementare a Planului Individual de Acţiuni al alizării mecanismului de implementare a Planului Individual de Acţiuni al

Parteneriatului Republica Moldova – NATO, este nu doar aprofundarea re-Parteneriatului Republica Moldova – NATO, este nu doar aprofundarea re-

laţiilor de cooperare cu statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, dar și laţiilor de cooperare cu statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, dar și

promovarea unei imagini favorabile a Republicii Moldova pe plan extern, promovarea unei imagini favorabile a Republicii Moldova pe plan extern,

în contextul edifi cării unui stat de drept, democratic și prosper. În această în contextul edifi cării unui stat de drept, democratic și prosper. În această

ordine de idei, Alianţa Nord-Atlantică este dispusă să susţină în continuare ordine de idei, Alianţa Nord-Atlantică este dispusă să susţină în continuare

eforturile Republicii Moldova în reformarea și modernizarea sistemului de eforturile Republicii Moldova în reformarea și modernizarea sistemului de

securitate și apărare națională, pentru a face faţă noilor provocări ale sec. securitate și apărare națională, pentru a face faţă noilor provocări ale sec.

XXI. Mai mult ca atât, ea este gata să-și extindă acest sprijin asupra unor XXI. Mai mult ca atât, ea este gata să-și extindă acest sprijin asupra unor

reforme mai profunde în domeniul politic și al instituţiilor de apărare. Pla-reforme mai profunde în domeniul politic și al instituţiilor de apărare. Pla-

nul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO nul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO

rămâne a fi în continuare un document conceput în funcţie de necesităţile rămâne a fi în continuare un document conceput în funcţie de necesităţile

individuale ale fi ecărui stat partener, ceea ce înseamnă că Republica Mol-individuale ale fi ecărui stat partener, ceea ce înseamnă că Republica Mol-

dova este liberă să-și aleagă domeniile prioritare sau de interes, scopurile dova este liberă să-și aleagă domeniile prioritare sau de interes, scopurile

și sarcinile pe care le-a inserat în acest Plan. Unul dintre obiectivele-cheie și sarcinile pe care le-a inserat în acest Plan. Unul dintre obiectivele-cheie

ale mecanismului Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republi-ale mecanismului Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republi-

ca Moldova – NATO, capabil să favorizeze și să menţină un mediu intern ca Moldova – NATO, capabil să favorizeze și să menţină un mediu intern

propice reformelor democratice, este consolidarea dialogului și a consultă-propice reformelor democratice, este consolidarea dialogului și a consultă-

rilor politice între Republica Moldova și Organizația Nord-Atlantică. Astfel, rilor politice între Republica Moldova și Organizația Nord-Atlantică. Astfel,

Republica Moldova își poate exprima și demonstra voinţa și capacitatea de a Republica Moldova își poate exprima și demonstra voinţa și capacitatea de a

avansa sub câteva aspecte primordiale: cel al politicii interne și externe sau avansa sub câteva aspecte primordiale: cel al politicii interne și externe sau

cel al implementării principiilor fundamentale, stipulate în Documentul-cadrucel al implementării principiilor fundamentale, stipulate în Documentul-cadru

al Programului Parteneriatul pentru Pace și în documentul de bază al al Programului Parteneriatul pentru Pace și în documentul de bază al

Consiliului Parteneriatului Euro-AtlanticConsiliului Parteneriatului Euro-Atlantic [32, p. 54-55].[32, p. 54-55]. O altă etapă, nu mai O altă etapă, nu mai

puțin relevată în procesul de implementare a Planului Individual de Acţiuni puțin relevată în procesul de implementare a Planului Individual de Acţiuni

al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, este realizarea mecanismului al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, este realizarea mecanismului

de actualizare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica de actualizare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica

Moldova – NATO, care, până în prezent, s-a realizat în trei etape (2010, 2014, Moldova – NATO, care, până în prezent, s-a realizat în trei etape (2010, 2014,

2017), fi ind este un element substanțial în intensifi carea relațiilor de coo-2017), fi ind este un element substanțial în intensifi carea relațiilor de coo-

perare cu Alianța Nord-Atlantică, iar extinderea colaborării de la sectorul perare cu Alianța Nord-Atlantică, iar extinderea colaborării de la sectorul

de apărare la cel de securitate – ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului de apărare la cel de securitate – ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului

nr.736 din 13 septembrie 2017 privind Planul Individual de Acţiuni al Parte-nr.736 din 13 septembrie 2017 privind Planul Individual de Acţiuni al Parte-

neriatului Republica Moldova – NATO actualizat pentru anii 2017-2019 – de neriatului Republica Moldova – NATO actualizat pentru anii 2017-2019 – de

o importanţă deosebită pentru procesul de promovare a reformelor, nivelul o importanţă deosebită pentru procesul de promovare a reformelor, nivelul

cărora poate fi atenuat dacă factorii de decizie în timpul cel mai apropiat nu cărora poate fi atenuat dacă factorii de decizie în timpul cel mai apropiat nu

vor actualiza Planul pentru următorii trei ani [32, p. 55-56 ]. vor actualiza Planul pentru următorii trei ani [32, p. 55-56 ].


138138

Accentuăm că relațiile de cooperare politico-militare dintre RepublicaAccentuăm că relațiile de cooperare politico-militare dintre Republica

Moldova și Alianța Nord-Atlantică în cadrul Programului Parteneriatul pen-Moldova și Alianța Nord-Atlantică în cadrul Programului Parteneriatul pen-

tru Pace au contribuit la determinarea importantelor transformări paradig-tru Pace au contribuit la determinarea importantelor transformări paradig-

matice a politicilor ce vizează realizarea procesului de promovare a reforme-matice a politicilor ce vizează realizarea procesului de promovare a reforme-

lor democratice în diverse domenii și de modernizare a acestora, în special în lor democratice în diverse domenii și de modernizare a acestora, în special în

sectorul de securitate și apărare națională, dar și la aprofundarea cooperării sectorul de securitate și apărare națională, dar și la aprofundarea cooperării

Republicii Moldova cu structurile și instituţiile euroatlantice, evoluții care au Republicii Moldova cu structurile și instituţiile euroatlantice, evoluții care au

o infl uenţă benefi că asupra procesului general de fortifi care a componentei o infl uenţă benefi că asupra procesului general de fortifi care a componentei

militare a securității naționale a Republicii Moldova. Valorifi carea oportu-militare a securității naționale a Republicii Moldova. Valorifi carea oportu-

nităților oferite de Programul Parteneriatul pentru Pace în ajustarea siste-nităților oferite de Programul Parteneriatul pentru Pace în ajustarea siste-

mului național de securitate și apărare al Republicii Moldova la standardele mului național de securitate și apărare al Republicii Moldova la standardele

euroatlantice și normele democratice occidentale se va solda eminamente cu euroatlantice și normele democratice occidentale se va solda eminamente cu

amplifi carea gradului de asigurare a securității naționale, ceea ce înseamnă amplifi carea gradului de asigurare a securității naționale, ceea ce înseamnă

descurajarea realizării unui eventual pericol din partea unor potențiali in-descurajarea realizării unui eventual pericol din partea unor potențiali in-

amici sau combaterea efi cientă a riscurilor, amenințărilor și agresiunii mi-amici sau combaterea efi cientă a riscurilor, amenințărilor și agresiunii mi-

litare în adresa securității naționale cu impact asupra domeniului apărării. litare în adresa securității naționale cu impact asupra domeniului apărării.

Pentru realizarea acestui deziderat este necesară continuarea procesului de Pentru realizarea acestui deziderat este necesară continuarea procesului de

actualizare și implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneria-actualizare și implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneria-

tului Republica Moldova – NATO, care este pilonul fundamental în desfășu-tului Republica Moldova – NATO, care este pilonul fundamental în desfășu-

rarea reformei și modernizării sectorului securităţii naţionale. Totodată, este rarea reformei și modernizării sectorului securităţii naţionale. Totodată, este

indispensabil ca autoritățile centrale responsabile de reformă să demonstreze indispensabil ca autoritățile centrale responsabile de reformă să demonstreze

voinţă politică, consecvență și transparenţă în acțiunile de realizare a angaja-voinţă politică, consecvență și transparenţă în acțiunile de realizare a angaja-

mentelor asumate de Republica Moldova în relațiile de cooperare cu Alianța mentelor asumate de Republica Moldova în relațiile de cooperare cu Alianța

Nord-Atlantică, manifestând interes în evoluția parcursului euroatlantic în Nord-Atlantică, manifestând interes în evoluția parcursului euroatlantic în

calitate de stat partener sau în procesul de integrare în sistemul euroatlantic calitate de stat partener sau în procesul de integrare în sistemul euroatlantic

de apărare colectivă [32, p. 57-58].de apărare colectivă [32, p. 57-58].

Republica Moldova se afl ă într-un permanent proces de identifi care a Republica Moldova se afl ă într-un permanent proces de identifi care a

locului și rolului său în contextul geopolitic regional, adică a statutului său locului și rolului său în contextul geopolitic regional, adică a statutului său

geopolitic, care este elementul fundamental în asigurarea securității naționa-geopolitic, care este elementul fundamental în asigurarea securității naționa-

le a puterilor mici. Realizarea redimensionării securității naționale a Repu-le a puterilor mici. Realizarea redimensionării securității naționale a Repu-

blicii Moldova prin valorifi carea opțiunii de aderare la valorile euroatlantice blicii Moldova prin valorifi carea opțiunii de aderare la valorile euroatlantice

necesită o abordare pragmatică și o abilitate politico-diplomatică, ceea ce ar necesită o abordare pragmatică și o abilitate politico-diplomatică, ceea ce ar

asigura îndeplinirea obiectivelor intereselor securității naţionale. Totodată, asigura îndeplinirea obiectivelor intereselor securității naţionale. Totodată,

semnifi cația Republicii Moldova pe scena internaţională este una neînsem-semnifi cația Republicii Moldova pe scena internaţională este una neînsem-

nată, dar, datorită conjuncturii geopolitice în care se afl ă și statutului său nată, dar, datorită conjuncturii geopolitice în care se afl ă și statutului său

de furnizor de insecuritate regională se atestă o atenţie sporită din partea de furnizor de insecuritate regională se atestă o atenţie sporită din partea

Occidentului, în contextul noilor transformări ale arhitecturii geopolitice Occidentului, în contextul noilor transformări ale arhitecturii geopolitice


139139

regionale, care o percepe ca pe un element al unui joc geostrategic, situa-regionale, care o percepe ca pe un element al unui joc geostrategic, situa-

ție ce generează un impact iminent asupra securităţii naţionale. Din cauza ție ce generează un impact iminent asupra securităţii naţionale. Din cauza

potențialului geopolitic redus, Republica Moldova este considerată de către potențialului geopolitic redus, Republica Moldova este considerată de către

actorii internaționali drept o putere slabă, securitatea naţională a căreia este actorii internaționali drept o putere slabă, securitatea naţională a căreia este

dependentă de fl uctuaţiile intereselor geopolitice ale marilor puteri în Euro-dependentă de fl uctuaţiile intereselor geopolitice ale marilor puteri în Euro-

pa de Sud-Est și diminuată dacă nu se regăsește într-o coaliție de state cu o pa de Sud-Est și diminuată dacă nu se regăsește într-o coaliție de state cu o

pondere majoră în sistemul de securitate internațională sau dacă nu are vreo pondere majoră în sistemul de securitate internațională sau dacă nu are vreo

importanţă pentru realizarea intereselor geopolitice/geostrategice ale unor importanţă pentru realizarea intereselor geopolitice/geostrategice ale unor

mari puteri [20, p. 440-441]. mari puteri [20, p. 440-441].

Așadar, datorită situaţiei geopolitice regionale create, Republica Moldo-Așadar, datorită situaţiei geopolitice regionale create, Republica Moldo-

va încearcă, deocamdată, sporadic și neconvingător să părăsească arealul de va încearcă, deocamdată, sporadic și neconvingător să părăsească arealul de

coliziune dintre Occident și Federaţia Rusă, iar perspectiva de transcendere coliziune dintre Occident și Federaţia Rusă, iar perspectiva de transcendere

a statutului geopolitic al Republicii Moldova de a statutului geopolitic al Republicii Moldova de stat-tamponstat-tampon poate fi redi- poate fi redi-

mensionată prin necesitatea de utilizare a dimensiunii geopolitice ca ele-mensionată prin necesitatea de utilizare a dimensiunii geopolitice ca ele-

mentul fundamental care va defi ni noua paradigmă de asigurare a securității mentul fundamental care va defi ni noua paradigmă de asigurare a securității

naționale. Realizarea unei cercetări continue a rolului și locului geopolitic naționale. Realizarea unei cercetări continue a rolului și locului geopolitic

al Republicii Moldova în contextul reedifi cării arhitecturii geopolitice regi-al Republicii Moldova în contextul reedifi cării arhitecturii geopolitice regi-

onale va permite formarea unei perceperi complexe și exhaustive cu privire onale va permite formarea unei perceperi complexe și exhaustive cu privire

la riscurile și amenințările de ordin geopolitic la adresa securității națio-la riscurile și amenințările de ordin geopolitic la adresa securității națio-

nale cu care se va confrunta Republica Moldova pe termen mediu și lung. nale cu care se va confrunta Republica Moldova pe termen mediu și lung.

Conjunctura geopolitică din regiunea Balcanilor de Vest și Zona Extinsă a Conjunctura geopolitică din regiunea Balcanilor de Vest și Zona Extinsă a

Mării Negre, pe de o parte, și statutul geopolitic și neutralitatea permanentă Mării Negre, pe de o parte, și statutul geopolitic și neutralitatea permanentă

a Republicii Moldova, pe de altă parte, context ce produce o infl uență ma-a Republicii Moldova, pe de altă parte, context ce produce o infl uență ma-

joră asupra securității naționale, provoacă o refl ecție conștientă referitor joră asupra securității naționale, provoacă o refl ecție conștientă referitor

la accentuarea dimensiunii geopolitice în condițiile necesității consolidă-la accentuarea dimensiunii geopolitice în condițiile necesității consolidă-

rii capacității instituționale și a fortifi cării capabilității militare a sistemu-rii capacității instituționale și a fortifi cării capabilității militare a sistemu-

lui național de securitate și apărare a Republicii Moldova, realizarea căreia lui național de securitate și apărare a Republicii Moldova, realizarea căreia

trebuie să devină o chestiune substanțială în noua paradigmă de asigurare trebuie să devină o chestiune substanțială în noua paradigmă de asigurare

a securităţii naţionale [17, p. 287]. a securităţii naţionale [17, p. 287].

În concluzie vom reliefa că sistemul naţional de securitate și apărare a În concluzie vom reliefa că sistemul naţional de securitate și apărare a

Republicii Moldova parcurge un proces plurivalent de identifi care a reformei Republicii Moldova parcurge un proces plurivalent de identifi care a reformei

potrivite pentru fortifi carea acestuia, dat fi ind că se confruntă cu o multitudi-potrivite pentru fortifi carea acestuia, dat fi ind că se confruntă cu o multitudi-

ne de provocări de ordin geopolitic. Arealul sud-est european a devenit zona ne de provocări de ordin geopolitic. Arealul sud-est european a devenit zona

de confluenţă a intereselor geopolitice ale unor mari puteri care exercită de confluenţă a intereselor geopolitice ale unor mari puteri care exercită

presiuni asupra statelor din regiune și le determină politicile interne de presiuni asupra statelor din regiune și le determină politicile interne de

securitate, precum și direcţiile de realizare a acestora, consolidând factorul securitate, precum și direcţiile de realizare a acestora, consolidând factorul

geopolitic în regiune prin atribuirea rolului primordial în asigurarea secu-geopolitic în regiune prin atribuirea rolului primordial în asigurarea secu-


140140

rității naționale. Dimensiunea geopolitică a securității naţionale a Republi-rității naționale. Dimensiunea geopolitică a securității naţionale a Republi-

cii Moldova necesită o abordare academică permanentă, deoarece interese-cii Moldova necesită o abordare academică permanentă, deoarece interese-

le geopolitice ale marilor puteri din cadrul sistemului internaţional au un le geopolitice ale marilor puteri din cadrul sistemului internaţional au un

caracter fluctuant, determinând nivelul de stabilitate/instabilitate a mediu-caracter fluctuant, determinând nivelul de stabilitate/instabilitate a mediu-

lui de securitate regională și declanșând apariția provocărilor geopolitice în lui de securitate regională și declanșând apariția provocărilor geopolitice în

adresa securității naționale, iar nivelul capacității Republicii Moldova de a adresa securității naționale, iar nivelul capacității Republicii Moldova de a

depăși pe cont propriu ameninţările geopolitice este unul redus, alternativa depăși pe cont propriu ameninţările geopolitice este unul redus, alternativa

fiind examinarea oportunității combaterii colective a acestora, care trebuie fiind examinarea oportunității combaterii colective a acestora, care trebuie

să devină un imperativ în necesitatea realizării intereselor vitale ale Repu-să devină un imperativ în necesitatea realizării intereselor vitale ale Repu-

blicii Moldova și o chestiune fundamentală pentru asigurarea securităţii blicii Moldova și o chestiune fundamentală pentru asigurarea securităţii

naţionale [17, p. 287].naţionale [17, p. 287].


141141

33. ASIGUR AREA SECURITĂŢI I NAŢIONALE . ASIGUR AREA SECURITĂŢI I NAŢIONALE A REPUBLICI I MOLDOVA LA INTERFERENȚA A REPUBLICI I MOLDOVA LA INTERFERENȚA SPAȚI ILOR GEOPOLIT ICE RIVALESPAȚI ILOR GEOPOLIT ICE RIVALE

În acest capitol sunt supuse cercetării problemele de asigurare a securității În acest capitol sunt supuse cercetării problemele de asigurare a securității

naționale a Republicii Moldova accentuând investigarea evoluțiilor geostra-naționale a Republicii Moldova accentuând investigarea evoluțiilor geostra-

tegice la interferența spațiilor geopolitice rivale. Primul subcapitol conține tegice la interferența spațiilor geopolitice rivale. Primul subcapitol conține

examinarea infl uenței geopolitice asupra procesului de fortifi care a securității examinarea infl uenței geopolitice asupra procesului de fortifi care a securității

politice, evaluând riscurile și amenințările generate de confl ictul din raioa-politice, evaluând riscurile și amenințările generate de confl ictul din raioa-

nele de est ale Republicii Moldova care periclitează atât securitatea politică nele de est ale Republicii Moldova care periclitează atât securitatea politică

a Republicii Moldova, cât și securitatea regională, care necesită a fi abordate a Republicii Moldova, cât și securitatea regională, care necesită a fi abordate

în termeni geopolitici, precum și asupra consolidării securității militare a în termeni geopolitici, precum și asupra consolidării securității militare a

Republicii Moldova, reliefând Republicii Moldova, reliefând războiul hibridrăzboiul hibrid drept o amenințare majoră în drept o amenințare majoră în

condițiile extinderii provocărilor asimetrice și a celor convenționale. Al doilea condițiile extinderii provocărilor asimetrice și a celor convenționale. Al doilea

subcapitol include investigarea posibilității de asigurare a securității energe-subcapitol include investigarea posibilității de asigurare a securității energe-

tice a Republicii Moldova prin realizarea politicilor de diversifi care a surse-tice a Republicii Moldova prin realizarea politicilor de diversifi care a surse-

lor, diminuând dependența energetică de un singur furnizor, valorifi când lor, diminuând dependența energetică de un singur furnizor, valorifi când

oportunitățile oferite de conjunctura geopolitică energetică regională. oportunitățile oferite de conjunctura geopolitică energetică regională.

3.1. 3.1. Influența geopolitică asupra procesului de fortificare a securitățiiInfluența geopolitică asupra procesului de fortificare a securității politice și militare a Republicii Moldova în condițiile extinderii politice și militare a Republicii Moldova în condițiile extinderii provocărilor asimetrice, convenționale și hibrideprovocărilor asimetrice, convenționale și hibride

După încheierea războiului rece s-au produs multiple reconfi gurări geo-După încheierea războiului rece s-au produs multiple reconfi gurări geo-

politice și redimensionări ale intereselor geostrategice ale actorilor interna-politice și redimensionări ale intereselor geostrategice ale actorilor interna-

ţionali, (statali și nonstatali) care au determinat edifi carea unui nou sistem ţionali, (statali și nonstatali) care au determinat edifi carea unui nou sistem

internațional pointernațional postrăzboi rece, în urma cărora mai multe state din spaţiile străzboi rece, în urma cărora mai multe state din spaţiile

postsovietic și postsocialist s-au văzut libere să-și hotărască destinul, inclusiv postsovietic și postsocialist s-au văzut libere să-și hotărască destinul, inclusiv

Republica Moldova, în contextul intensifi cării proceselor europene de demo-Republica Moldova, în contextul intensifi cării proceselor europene de demo-

cratizare și a extinderii valorilor euroatlantice de apărare colectivă. Federaţia cratizare și a extinderii valorilor euroatlantice de apărare colectivă. Federaţia

Rusă de asemenea s-a angajat plenar în aceste procese, chiar dacă dispunea Rusă de asemenea s-a angajat plenar în aceste procese, chiar dacă dispunea

de un potenţial slăbit, iar în tentativa de a nu pierde infl uenţa geopolitică de un potenţial slăbit, iar în tentativa de a nu pierde infl uenţa geopolitică

asupra proximităţii europene a elaborat și aplicat unele strategii și doctri-asupra proximităţii europene a elaborat și aplicat unele strategii și doctri-

ne noi care prevedeau susţinerea mișcărilor secesioniste pe teritoriul post-ne noi care prevedeau susţinerea mișcărilor secesioniste pe teritoriul post-

sovietic prin păstrarea contingentelor militare, armamentelor și muniţiilorsovietic prin păstrarea contingentelor militare, armamentelor și muniţiilor

[1, p. 44]. După dezintegrarea sis[1, p. 44]. După dezintegrarea sistemului comunist și prăbușirea Uniunii temului comunist și prăbușirea Uniunii


142142

Sovietice, susţine C. Manolache, Federaţia Rusă nu a renunţat la pretenţiile Sovietice, susţine C. Manolache, Federaţia Rusă nu a renunţat la pretenţiile

sale geopolitice hegemonice din spaţiul postsovietic, iar lumea occidentală sale geopolitice hegemonice din spaţiul postsovietic, iar lumea occidentală

nu a oferit tot sprijinul politic, economic și militar în dezvoltarea democra-nu a oferit tot sprijinul politic, economic și militar în dezvoltarea democra-

tică a ţărilor din această parte a Europei [2, p. 67-68]. Ţinem să subliniem că tică a ţărilor din această parte a Europei [2, p. 67-68]. Ţinem să subliniem că

Federaţia Rusă, ca și orice alt stat suveran, independent și internaţional re-Federaţia Rusă, ca și orice alt stat suveran, independent și internaţional re-

cunoscut, are toate drepturile să-și realizeze interesele naţionale, inclusiv pe cunoscut, are toate drepturile să-și realizeze interesele naţionale, inclusiv pe

coordonata geopolitică, însă nu prin intimidarea altor actor statali din spațiul coordonata geopolitică, însă nu prin intimidarea altor actor statali din spațiul

postsovietic, realizând acțiuni de ingerinţă în afacerile interne exprima-postsovietic, realizând acțiuni de ingerinţă în afacerile interne exprima-

te prin intervenirea politico-militară, cultural-lingvistică și informațional-te prin intervenirea politico-militară, cultural-lingvistică și informațional-

propagandistică în interiorul frontierelor naţionale, încălcând principiile propagandistică în interiorul frontierelor naţionale, încălcând principiile

dreptului internaţional, chiar dacă deseori este interpretat diferit, în special dreptului internaţional, chiar dacă deseori este interpretat diferit, în special

de marile puteri [3, p. 60]. de marile puteri [3, p. 60].

Incontestabil este că marile puteri exercită presiuni prin diferite metode Incontestabil este că marile puteri exercită presiuni prin diferite metode

asupra statelor din zonele de interes geopolitic și sferelor de infl uență geo-asupra statelor din zonele de interes geopolitic și sferelor de infl uență geo-

politică. Rivalitatea relaţiilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii/politică. Rivalitatea relaţiilor geopolitice dintre Statele Unite ale Americii/

Organizaţia Nord-Atlantică/Uniunea Europeană, pe de o parte, și Federaţia Organizaţia Nord-Atlantică/Uniunea Europeană, pe de o parte, și Federaţia

Rusă/Organizația Tratatului de Securitate Colectivă/Comunitatea Statelor Rusă/Organizația Tratatului de Securitate Colectivă/Comunitatea Statelor

Independente, pe de alta, în spaţiul Europei de Sud-Est infl uenţează procese-Independente, pe de alta, în spaţiul Europei de Sud-Est infl uenţează procese-

le de europenizare și euroatlantizare din Republica Moldova, având impact le de europenizare și euroatlantizare din Republica Moldova, având impact

asupra dimensiunii politice a securităţii naţionale. Necesitatea unei analize asupra dimensiunii politice a securităţii naţionale. Necesitatea unei analize

geopolitice pertinente a asigurării securității politice a Republicii Moldova, geopolitice pertinente a asigurării securității politice a Republicii Moldova,

care rezidă în apărarea independenţei, suveranităţii și integrităţii teritoriale, care rezidă în apărarea independenţei, suveranităţii și integrităţii teritoriale,

în contextul promovării intereselor geostrategice regionale de către marile în contextul promovării intereselor geostrategice regionale de către marile

puteri, va reliefa existența aspectului geopolitic în evoluţia evenimentelor puteri, va reliefa existența aspectului geopolitic în evoluţia evenimentelor

confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, care urmează să fi e confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, care urmează să fi e

contracarat de instituțiile de resort ca principala ameninţare externă la adre-contracarat de instituțiile de resort ca principala ameninţare externă la adre-

sa securităţii naţionale ce periclitează realizarea intereselor naţionale ale Re-sa securităţii naţionale ce periclitează realizarea intereselor naţionale ale Re-

publicii Moldova [3, p. 60].publicii Moldova [3, p. 60].

În opinia noastră, acţiunile importante care au determinat intensifi carea În opinia noastră, acţiunile importante care au determinat intensifi carea

concurenței geopolitice postrăzboi rece dintre marile puteri în cadrul siste-concurenței geopolitice postrăzboi rece dintre marile puteri în cadrul siste-

mului de securitate internaţională au fost: declanșarea luptei împotriva tero-mului de securitate internaţională au fost: declanșarea luptei împotriva tero-

rismului internaţional de către Statele Unite ale Americii după evenimentele rismului internaţional de către Statele Unite ale Americii după evenimentele

din 11 septembrie 2001 prin operaţiunile antiteroriste din Afganistan în 2002 din 11 septembrie 2001 prin operaţiunile antiteroriste din Afganistan în 2002

și din Irak în 2003, urmate de desfășurarea de către Alianţa Nord-Atlantică și din Irak în 2003, urmate de desfășurarea de către Alianţa Nord-Atlantică

a misiunii Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate în Afganistan; a misiunii Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate în Afganistan;

coagularea eforturilor internaţionale de luptă împotriva organizației teroriste coagularea eforturilor internaţionale de luptă împotriva organizației teroriste

Statul Islamic și rivalitatea dintre actorii majori pentru extinderea sferei de Statul Islamic și rivalitatea dintre actorii majori pentru extinderea sferei de

infl uență geopolitică în Orientul Mijlociu înglobând-o pe Republica Arabă infl uență geopolitică în Orientul Mijlociu înglobând-o pe Republica Arabă


143143

Siria; recunoașterea de către majoritatea statelor a comunității internaționale Siria; recunoașterea de către majoritatea statelor a comunității internaționale

a independenţei de stat a regiunii Kosovo; confl ictul militar între Federa-a independenţei de stat a regiunii Kosovo; confl ictul militar între Federa-

ţia Rusă și Georgia din 2008, care s-a soldat cu recunoașterea de către pri-ţia Rusă și Georgia din 2008, care s-a soldat cu recunoașterea de către pri-

ma a independenţei Osetiei de Sud și a Abhaziei; anexarea în 2014 de că-ma a independenţei Osetiei de Sud și a Abhaziei; anexarea în 2014 de că-

tre Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol, urmate de tre Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol, urmate de

declanșarea unui declanșarea unui război hibridrăzboi hibrid în Ucraina în regiunea Donbas și impunerea în Ucraina în regiunea Donbas și impunerea

de către Occident a contramăsurilor economico-fi nanciare, fi nanciar-ban-de către Occident a contramăsurilor economico-fi nanciare, fi nanciar-ban-

care, tehnologico-informaționale, precum și sistarea relaţiilor de colaborare care, tehnologico-informaționale, precum și sistarea relaţiilor de colaborare

militară în cadrul Consiliului NATO – Rusia; desfășurarea elementelor sis-militară în cadrul Consiliului NATO – Rusia; desfășurarea elementelor sis-

temului american de apărare antirachetă pe teritoriul statelor membre ale temului american de apărare antirachetă pe teritoriul statelor membre ale

Alianței Nord Atlantice, România, Polonia, Cehia, urmând ca și Danemarca Alianței Nord Atlantice, România, Polonia, Cehia, urmând ca și Danemarca

să se alăture la acest proiect; susţinerea de către Statele Unite ale Americii a să se alăture la acest proiect; susţinerea de către Statele Unite ale Americii a

politicilor Georgiei și Ucrainei de aderare la Organizația Nord-Atlantică și politicilor Georgiei și Ucrainei de aderare la Organizația Nord-Atlantică și

Uniunea Europeană și a politicii Republicii Moldova de integrare în Uniunea Uniunea Europeană și a politicii Republicii Moldova de integrare în Uniunea

Europeană, precum și intensifi cării relaţiilor de colaborare cu Alianţa Nord-Europeană, precum și intensifi cării relaţiilor de colaborare cu Alianţa Nord-

Atlantică în domeniul securităţii și apărării naţionale [3, p. 61].Atlantică în domeniul securităţii și apărării naţionale [3, p. 61].

Considerăm că ţinta-cheie a Federaţiei Ruse este consolidarea infl uen-Considerăm că ţinta-cheie a Federaţiei Ruse este consolidarea infl uen-

ţei geopolitice în cadrul spațiului postsovietic, de fapt negând acest lucru la ţei geopolitice în cadrul spațiului postsovietic, de fapt negând acest lucru la

nivel ofi cial în timpul comunicării cu Statele Unite ale Americii și Uniunea nivel ofi cial în timpul comunicării cu Statele Unite ale Americii și Uniunea

Europeană. Federaţia Rusă a recurs la astfel de retorică pentru a-și camufl a Europeană. Federaţia Rusă a recurs la astfel de retorică pentru a-și camufl a

dezideratele politicii externe în spaţiul postsovietic. De asemenea, Federația dezideratele politicii externe în spaţiul postsovietic. De asemenea, Federația

Rusă a practicat în raport cu Occidentul diferite forme de avertizări ca să Rusă a practicat în raport cu Occidentul diferite forme de avertizări ca să

nu se avânte în confruntări pe marginea „sferelor de infl uenţă geopolitică”, nu se avânte în confruntări pe marginea „sferelor de infl uenţă geopolitică”,

afi rmând că nu are drept scop dominarea statelor din cadrul Comunității afi rmând că nu are drept scop dominarea statelor din cadrul Comunității

Statelor Independente. În același timp, Federaţia Rusă a declarat că statele Statelor Independente. În același timp, Federaţia Rusă a declarat că statele

occidentale ar trebui să depună eforturi împreună cu Federaţia Rusă pentru a occidentale ar trebui să depună eforturi împreună cu Federaţia Rusă pentru a

evita o confruntare geopolitică, având intenţia să limiteze infl uenţa Occiden-evita o confruntare geopolitică, având intenţia să limiteze infl uenţa Occiden-

tului asupra fostelor state satelit ale Uniunii Sovietice și, totodată, trimițând tului asupra fostelor state satelit ale Uniunii Sovietice și, totodată, trimițând

mesaje permanente în capitalele statelor Comunității Statelor Independente mesaje permanente în capitalele statelor Comunității Statelor Independente

cu avertizări de a nu consolida relații de cooperare cu Statele Unite ale Ame-cu avertizări de a nu consolida relații de cooperare cu Statele Unite ale Ame-

ricii și Uniunea Europeană. În această ordine de idei, Comisia Europeană ricii și Uniunea Europeană. În această ordine de idei, Comisia Europeană

a prezentat în 2008 o propunere pentru crearea unei dimensiuni specifi ce a prezentat în 2008 o propunere pentru crearea unei dimensiuni specifi ce

de Est a Politicii Europene de Vecinătate pentru menținerea și intensifi ca-de Est a Politicii Europene de Vecinătate pentru menținerea și intensifi ca-

rea relaţiilor de cooperare cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Re-rea relaţiilor de cooperare cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Re-

publica Moldova și Ucraina. Principiul de bază al noii iniţiative este de a publica Moldova și Ucraina. Principiul de bază al noii iniţiative este de a

oferi asistență maximă posibilă, ţinând cont de realităţile politice, economice oferi asistență maximă posibilă, ţinând cont de realităţile politice, economice

precum și de nivelul de realizare a reformelor de stat ale fi ecărui partener în precum și de nivelul de realizare a reformelor de stat ale fi ecărui partener în

parte. Ulterior, în 2009, la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un proiect parte. Ulterior, în 2009, la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un proiect


144144

geopolitic cu scopul ambiţios de a pune în aplicare o asociere politică și in-geopolitic cu scopul ambiţios de a pune în aplicare o asociere politică și in-

tegrare economică în Uniunea Europeană a partenerilor săi răsăriteni. Acest tegrare economică în Uniunea Europeană a partenerilor săi răsăriteni. Acest

lucru a presupus noi acorduri de asociere, cu crearea zonelor de liber schimb lucru a presupus noi acorduri de asociere, cu crearea zonelor de liber schimb

profunde și cuprinzătoare și integrarea progresivă în economia Uniunii Eu-profunde și cuprinzătoare și integrarea progresivă în economia Uniunii Eu-

ropene. Aceasta le-a permis, de asemenea, facilitarea călătoriilor în Uniunea ropene. Aceasta le-a permis, de asemenea, facilitarea călătoriilor în Uniunea

Europeană, prin liberalizarea treptată a regimurilor de vize, însoţite de mă-Europeană, prin liberalizarea treptată a regimurilor de vize, însoţite de mă-

surile de combatere a migraţiei ilegale [1, p. 45-46]. surile de combatere a migraţiei ilegale [1, p. 45-46].

V. Teosa, Gr. Vasilescu și V. Croitoru precizează că competiţia dintre V. Teosa, Gr. Vasilescu și V. Croitoru precizează că competiţia dintre

Occident și Federaţia Rusă în spaţiul postsovietic are valenţe de ordin geopo-Occident și Federaţia Rusă în spaţiul postsovietic are valenţe de ordin geopo-

litic, regăsindu-se și interese geostrategice, economice, însă schimbarea ba-litic, regăsindu-se și interese geostrategice, economice, însă schimbarea ba-

lanţei geopolitice în favoarea unei sau altei părţi determină statutul geopolitic lanţei geopolitice în favoarea unei sau altei părţi determină statutul geopolitic

al concurenţilor. Cu cât mai mult se va extinde Organizaţia Nord-Atlantică al concurenţilor. Cu cât mai mult se va extinde Organizaţia Nord-Atlantică

și Uniunea Europeană, cu atât potenţialul geopolitic al acestora se va mări, și Uniunea Europeană, cu atât potenţialul geopolitic al acestora se va mări,

afectând nu doar capacitatea geopolitică a Federaţiei Ruse, dar și statutul ei afectând nu doar capacitatea geopolitică a Federaţiei Ruse, dar și statutul ei

geopolitic internaţional de mare putere. Federaţia Rusă, pierzând treptat sfe-geopolitic internaţional de mare putere. Federaţia Rusă, pierzând treptat sfe-

ra sa „tradiţională” de control în favoarea altor puteri, Alianţa Nord-Atlantică ra sa „tradiţională” de control în favoarea altor puteri, Alianţa Nord-Atlantică

și Uniunea Europeană, a declanșat componenta militară a secesionismului pe și Uniunea Europeană, a declanșat componenta militară a secesionismului pe

teritoriile Republicii Moldova (1992), Georgiei (2008) și Ucrainei (2014) în teritoriile Republicii Moldova (1992), Georgiei (2008) și Ucrainei (2014) în

vederea destabilizării situaţiei interne și, ulterior, dezintegrării acestora, cu vederea destabilizării situaţiei interne și, ulterior, dezintegrării acestora, cu

recunoașterea independenţei și anexării teritoriilor separatiste, ancorându-le recunoașterea independenţei și anexării teritoriilor separatiste, ancorându-le

astfel în sfera sa de infl uenţă geopolitică [4, p. 342-343]. D. Dungaciu este de astfel în sfera sa de infl uenţă geopolitică [4, p. 342-343]. D. Dungaciu este de

părere că ameninţările la adresa securităţii politice a Republicii Moldova se părere că ameninţările la adresa securităţii politice a Republicii Moldova se

datorează mai ales condiţiilor geopolitice specifi ce în care și-a făcut apariţia datorează mai ales condiţiilor geopolitice specifi ce în care și-a făcut apariţia

și se dezvoltă Republica Moldova: un teritoriu mic, situat între Ucraina și și se dezvoltă Republica Moldova: un teritoriu mic, situat între Ucraina și

România, lipsit de resurse naturale importante, cu populaţie în principal ru-România, lipsit de resurse naturale importante, cu populaţie în principal ru-

rală, cu economie preponderent agrară, o regiune caracterizată de un vid de rală, cu economie preponderent agrară, o regiune caracterizată de un vid de

securitate, dominată de ambiţiile geopolitice ale Federaţiei Ruse de a o ţine securitate, dominată de ambiţiile geopolitice ale Federaţiei Ruse de a o ţine

în propria zonă de interese, combinată cu lipsa unei strategii coerente a Uni-în propria zonă de interese, combinată cu lipsa unei strategii coerente a Uni-

unii Europene și Alianţei Nord-Atlantice pentru zona în cauză, la care se mai unii Europene și Alianţei Nord-Atlantice pentru zona în cauză, la care se mai

adaugă lipsa unei viziuni strategice a clasei politice din Republica Moldova adaugă lipsa unei viziuni strategice a clasei politice din Republica Moldova

asupra ireversibilității vectorului politicii externe de dezvoltare și moderni-asupra ireversibilității vectorului politicii externe de dezvoltare și moderni-

zare a țării [5, p. 272]. Subliniem că în ultimul timp s-au produs schimbări zare a țării [5, p. 272]. Subliniem că în ultimul timp s-au produs schimbări

importante în spațiul geopolitic în care este plasată Republica Moldova, ce importante în spațiul geopolitic în care este plasată Republica Moldova, ce

au reconfi gurat arhitectura geostrategică a mediului de securitate regiona-au reconfi gurat arhitectura geostrategică a mediului de securitate regiona-

lă din Europa de Sud-Est. Urmare a evenimentelor din Ucraina din 2014 și lă din Europa de Sud-Est. Urmare a evenimentelor din Ucraina din 2014 și

a unor procese integraţioniste din regiunea Balcanilor de Vest, Occidentul a unor procese integraţioniste din regiunea Balcanilor de Vest, Occidentul

a intensifi cat prezenţa sa în spaţiul pontic, amplifi când interesul geopolitic a intensifi cat prezenţa sa în spaţiul pontic, amplifi când interesul geopolitic

faţă de Republica Moldova, considerată un stat limitrof, cu prezenţă militară faţă de Republica Moldova, considerată un stat limitrof, cu prezenţă militară


145145

a Federaţiei Ruse pe teritoriul său, cu un confl ict îngheţat în raioanele de a Federaţiei Ruse pe teritoriul său, cu un confl ict îngheţat în raioanele de

est, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii regionale. În această est, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa securităţii regionale. În această

ordine de idei, ţinând cont de trăsăturile vulnerabile ale domeniului de secu-ordine de idei, ţinând cont de trăsăturile vulnerabile ale domeniului de secu-

ritate națională al Republicii Moldova în raport cu factorul geopolitic, dar și ritate națională al Republicii Moldova în raport cu factorul geopolitic, dar și

de valoarea lui substanţială în edifi carea și realizarea politicilor de asigurare de valoarea lui substanţială în edifi carea și realizarea politicilor de asigurare

a securității naţionale, ne-am propus să examinăm dimensiunea politică a a securității naţionale, ne-am propus să examinăm dimensiunea politică a

securităţii naţionale a Republicii Moldova prin prisma transformărilor ge-securităţii naţionale a Republicii Moldova prin prisma transformărilor ge-

opolitice din Europa de Sud-Est în contextul relaţiilor dintre marile puteri, opolitice din Europa de Sud-Est în contextul relaţiilor dintre marile puteri,

care scoate în evidenţă starea de dependenţă și de subordonare a procesului care scoate în evidenţă starea de dependenţă și de subordonare a procesului

de reglementare a confl ictului din raioanele de est [3, p. 62].de reglementare a confl ictului din raioanele de est [3, p. 62].

Accentuăm că Republica Moldova nu va putea deveni un stat cu ade-Accentuăm că Republica Moldova nu va putea deveni un stat cu ade-

vărat viabil atât timp cât va rămâne nesoluţionată problema secesionismu-vărat viabil atât timp cât va rămâne nesoluţionată problema secesionismu-

lui din raioanele de est, oportunităţile de reintegrare presupunând expres lui din raioanele de est, oportunităţile de reintegrare presupunând expres

o conjunctură internaţională favorabilă, dar care trebuie încadrată într-un o conjunctură internaţională favorabilă, dar care trebuie încadrată într-un

context geopolitic mult mai larg, însoţit și consolidat prin eforturi susţinute context geopolitic mult mai larg, însoţit și consolidat prin eforturi susţinute

și acţiuni concrete de caracter intern [3, p. 62]. N. Popescu atribuie confl ic-și acţiuni concrete de caracter intern [3, p. 62]. N. Popescu atribuie confl ic-

tului din raioanele de est ale Republicii Moldova un aspect internaţional prin tului din raioanele de est ale Republicii Moldova un aspect internaţional prin

extinderea Uniunii Europene și Organizaţiei Nord-Atlantice, constituind extinderea Uniunii Europene și Organizaţiei Nord-Atlantice, constituind

contextul favorabil redefi nirii geopoliticii regionale din Europa de Sud-Est și contextul favorabil redefi nirii geopoliticii regionale din Europa de Sud-Est și

reconsiderării atitudinilor Occidentului asupra problemei transnistrene. În reconsiderării atitudinilor Occidentului asupra problemei transnistrene. În

condiţiile în care Republica Moldova se afl ă la hotarele Uniunii Europene și condiţiile în care Republica Moldova se afl ă la hotarele Uniunii Europene și

Alianţei Nord-Atlantice, ea rămâne un factor de instabilitate regională prin Alianţei Nord-Atlantice, ea rămâne un factor de instabilitate regională prin

problemele sale interne care sunt legate de existenţa regiunii secesioniste din problemele sale interne care sunt legate de existenţa regiunii secesioniste din

raioanele est, ce ameninţă securitatea naţională, capătând, în același timp, o raioanele est, ce ameninţă securitatea naţională, capătând, în același timp, o

nouă dimensiune internaţională. Instituţiile europene nu mai percep con-nouă dimensiune internaţională. Instituţiile europene nu mai percep con-

fl ictul transnistrean conform vechii paradigme, în care Federaţiei Ruse i se fl ictul transnistrean conform vechii paradigme, în care Federaţiei Ruse i se

recunoșteau anumite „drepturi speciale” în gestionarea crizelor din cadrul recunoșteau anumite „drepturi speciale” în gestionarea crizelor din cadrul

Comunității Statelor Independente. Acest lucru este valabil, cu predilecţie, Comunității Statelor Independente. Acest lucru este valabil, cu predilecţie,

în cazul confl ictului transnistrean, care afectează mult mai mult securitatea în cazul confl ictului transnistrean, care afectează mult mai mult securitatea

regională a Uniunii Europene decât asigură securitatea națională a Federaţiei regională a Uniunii Europene decât asigură securitatea națională a Federaţiei

Ruse [6, p. 10]. Expertul atribuie un impact deosebit trupelor militare ruse, Ruse [6, p. 10]. Expertul atribuie un impact deosebit trupelor militare ruse,

care menţin statu-quoul pentru realizarea intereselor geopolitice ale Fede-care menţin statu-quoul pentru realizarea intereselor geopolitice ale Fede-

raţiei Ruse în regiunea Europei de Sud-Est, iar procesul de reglementare a raţiei Ruse în regiunea Europei de Sud-Est, iar procesul de reglementare a

confl ictului transnistrean cunoaște un transfer din categoria unui confl ict confl ictului transnistrean cunoaște un transfer din categoria unui confl ict

postsovietic „eurasiatic”, în care Federaţia Rusă ar avea un rol special, într-un postsovietic „eurasiatic”, în care Federaţia Rusă ar avea un rol special, într-un

confl ict „european”, în care Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai confl ict „european”, în care Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai

activ, mai ales în contextul determinării autorităţilor publice cu privire la im-activ, mai ales în contextul determinării autorităţilor publice cu privire la im-

plementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeanăplementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană


146146

și Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Republica și Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Republica

Moldova – Uniunea Europeană, pentru că interesele sale sunt afectate direct Moldova – Uniunea Europeană, pentru că interesele sale sunt afectate direct

[7, p. 109]. I. Stăvilă se pronunţă în același context de idei, afi rmând că impli-[7, p. 109]. I. Stăvilă se pronunţă în același context de idei, afi rmând că impli-

carea directă în procesul de negocieri a Statelor Unite ale Americii și Uniunii carea directă în procesul de negocieri a Statelor Unite ale Americii și Uniunii

Europene în calitate de observatori, de rând cu Organizația pentru Securitate Europene în calitate de observatori, de rând cu Organizația pentru Securitate

și Cooperare în Europa, Federaţia Rusă și Ucraina în calitate de mediatori, și Cooperare în Europa, Federaţia Rusă și Ucraina în calitate de mediatori,

inspiră un optimism plauzibil în soluţionarea problemei transnistrene. Luaţi inspiră un optimism plauzibil în soluţionarea problemei transnistrene. Luaţi

împreună, actorii internaţionali dispun de potenţialul și mijloacele politice și împreună, actorii internaţionali dispun de potenţialul și mijloacele politice și

economice necesare pentru a contribui efectiv la reglementarea confl ictului economice necesare pentru a contribui efectiv la reglementarea confl ictului

din raioanele de est ale Republicii Moldova în baza unui compromis rezona-din raioanele de est ale Republicii Moldova în baza unui compromis rezona-

bil, care să fi e capabil să asigure un echilibru de interese geopolitice în această bil, care să fi e capabil să asigure un echilibru de interese geopolitice în această

parte a Europei. Însă, în pofi da multiplelor premise pozitive, planurilor rezo-parte a Europei. Însă, în pofi da multiplelor premise pozitive, planurilor rezo-

nabile înaintate, eforturilor depuse și implicării mai multor actori cu pondere nabile înaintate, eforturilor depuse și implicării mai multor actori cu pondere

deosebită în afacerile internaţionale, confl ictul din raioanele de est ale Repu-deosebită în afacerile internaţionale, confl ictul din raioanele de est ale Repu-

blicii Moldova nu a fost soluţionat până în prezent din cauza caracterului său blicii Moldova nu a fost soluţionat până în prezent din cauza caracterului său

eminamente geopolitic. Interesele geopolitice imuabile ale Federaţiei Ruse în eminamente geopolitic. Interesele geopolitice imuabile ale Federaţiei Ruse în

regiunea Europei de Su-Est, care sunt asigurate prin menţinerea cu orice preţ regiunea Europei de Su-Est, care sunt asigurate prin menţinerea cu orice preţ

a Republicii Moldova în sfera sa de infl uenţă, au determinat-o să pledeze, a Republicii Moldova în sfera sa de infl uenţă, au determinat-o să pledeze,

mai degrabă, în favoarea „îngheţării” confl ictului, decât să sprijine o soluţie mai degrabă, în favoarea „îngheţării” confl ictului, decât să sprijine o soluţie

de compromis care ar răspunde cât se poate de adecvat intereselor tuturor de compromis care ar răspunde cât se poate de adecvat intereselor tuturor

actorilor implicaţi [8, p. 153, 173]. actorilor implicaţi [8, p. 153, 173].

V. Juc acreditează supoziția că conlfi ctul din raioanele de est impus Repu-V. Juc acreditează supoziția că conlfi ctul din raioanele de est impus Repu-

blicii Moldova din exterior i-a marcat profund istoria politică și i-a restrâns blicii Moldova din exterior i-a marcat profund istoria politică și i-a restrâns

substanţial posibilitățile de manevrare politică și diplomatică. În general, în substanţial posibilitățile de manevrare politică și diplomatică. În general, în

istoria statului Moldova, deseori este atestată preeminenţa subiectelor de po-istoria statului Moldova, deseori este atestată preeminenţa subiectelor de po-

litică externă asupra aspectelor de politică internă, dat fi ind că se dovedesc litică externă asupra aspectelor de politică internă, dat fi ind că se dovedesc

a fi foarte puţine problemele ale căror reglementare a fost sau este posibilă a fi foarte puţine problemele ale căror reglementare a fost sau este posibilă

independent de împrejurările internaţionale: plasarea problemelor de poli-independent de împrejurările internaţionale: plasarea problemelor de poli-

tică externă în fruntea ierarhiei priorităţilor, vizând, în special, neașezarea tică externă în fruntea ierarhiei priorităţilor, vizând, în special, neașezarea

geopolitică a ţării, a răsturnat ordinea fi rească a lucrurilor și a determinat o geopolitică a ţării, a răsturnat ordinea fi rească a lucrurilor și a determinat o

particularitate a evoluţiei sale istorice. Cercetătorul susține că eforturile, în particularitate a evoluţiei sale istorice. Cercetătorul susține că eforturile, în

mare parte timide și în spirit de pompier ale autorităţilor centrale îndreptate mare parte timide și în spirit de pompier ale autorităţilor centrale îndreptate

spre identifi carea soluţiilor efi ciente și durabile de soluționare a confl ictului, spre identifi carea soluţiilor efi ciente și durabile de soluționare a confl ictului,

nu s-au soldat cu rezultate palpabile, dat fi ind că administraţia neconstituţi-nu s-au soldat cu rezultate palpabile, dat fi ind că administraţia neconstituţi-

onală tiraspoleană pune permanent condiţii inacceptabile, mai ales pe fun-onală tiraspoleană pune permanent condiţii inacceptabile, mai ales pe fun-

dalul că sunt lipsă orice progrese în evacuarea forţelor militare rusești din dalul că sunt lipsă orice progrese în evacuarea forţelor militare rusești din

raioanele de est, iar pe malul drept al Nistrului crizele politice și, implicit, raioanele de est, iar pe malul drept al Nistrului crizele politice și, implicit,

instituționale sunt frecvente. Drept urmare, dialogul politic frecvent s-a afl at instituționale sunt frecvente. Drept urmare, dialogul politic frecvent s-a afl at


147147

în impas, dat fi ind că părţile percep într-un mod absolut diferit reglementa-în impas, dat fi ind că părţile percep într-un mod absolut diferit reglementa-

rea defi nitivă a confl ictului. V. Juc subliniază că în rezolvarea acestei proble-rea defi nitivă a confl ictului. V. Juc subliniază că în rezolvarea acestei proble-

me se impune aplicarea „responsabilităţi împărtășite”, iar din perspectiva de me se impune aplicarea „responsabilităţi împărtășite”, iar din perspectiva de

politică externă confl ictul include câteva aspecte majore: 1. retragerea trupe-politică externă confl ictul include câteva aspecte majore: 1. retragerea trupe-

lor, armamentelor, echipamentului și muniţiilor Federaţiei Ruse care nu se lor, armamentelor, echipamentului și muniţiilor Federaţiei Ruse care nu se

afl ă sub incidența Comisiei Unifi cate de Control din raioanele de est în con-afl ă sub incidența Comisiei Unifi cate de Control din raioanele de est în con-

formitate cu angajamentele internaţionale asumate; 2. soluţionarea politică formitate cu angajamentele internaţionale asumate; 2. soluţionarea politică

a confl ictului prin elaborarea statutului juridic special al raioanelor de est a confl ictului prin elaborarea statutului juridic special al raioanelor de est

în componenţa Republicii Moldova în conformitate cu interesele cetăţenilor în componenţa Republicii Moldova în conformitate cu interesele cetăţenilor

săi; 3. garantarea implementării și durabilităţii soluţiilor menite să asigure săi; 3. garantarea implementării și durabilităţii soluţiilor menite să asigure

restabilirea suveranității și jurisdicției pe întregul teritoriu și, implicit, reîn-restabilirea suveranității și jurisdicției pe întregul teritoriu și, implicit, reîn-

tregirea Republicii Moldova. Dat fi ind că este absolut necesar ca realizarea tregirea Republicii Moldova. Dat fi ind că este absolut necesar ca realizarea

deciziilor adoptate să fi e asigurată și garantată de factori stabilizatori din ex-deciziilor adoptate să fi e asigurată și garantată de factori stabilizatori din ex-

terior, procesele de implementare a ultimelor două blocuri de politici se afl ă terior, procesele de implementare a ultimelor două blocuri de politici se afl ă

în strânsă conexiune și vin să confi rme practicile internaţionale de gestiune în strânsă conexiune și vin să confi rme practicile internaţionale de gestiune

a situaţiilor postconfl ict. Însă îndeplinirea primului bloc de sarcini nu poate a situaţiilor postconfl ict. Însă îndeplinirea primului bloc de sarcini nu poate

fi condiţionată de nimic, ci din contra, staţionarea trupelor, armamentului și fi condiţionată de nimic, ci din contra, staţionarea trupelor, armamentului și

muniţiilor rusești, adică a grupului operativ, fără acceptul sau monitorizarea muniţiilor rusești, adică a grupului operativ, fără acceptul sau monitorizarea

din partea Republicii Moldova și contrar angajamentelor internaţionale ale din partea Republicii Moldova și contrar angajamentelor internaţionale ale

Federaţiei Ruse reprezintă un impediment serios în identifi carea unor aran-Federaţiei Ruse reprezintă un impediment serios în identifi carea unor aran-

jamente care ar permite „dezgheţarea” confl ictului [9, p. 202-203]. jamente care ar permite „dezgheţarea” confl ictului [9, p. 202-203].

În accepția lui O. Serebrian, confl ictul din raioanele de est ale Republicii În accepția lui O. Serebrian, confl ictul din raioanele de est ale Republicii

Moldova reprezintă un confl ict doar geopolitic. Afi rmaţia că acest confl ict ar Moldova reprezintă un confl ict doar geopolitic. Afi rmaţia că acest confl ict ar

fi unul de natură politică nu este relevantă, susține expertul, subliniind că în fi unul de natură politică nu este relevantă, susține expertul, subliniind că în

cazul de faţă nu putem vorbi despre o confruntare de idei de ordin politic, de cazul de faţă nu putem vorbi despre o confruntare de idei de ordin politic, de

doctrine, de viziuni diferite privind modul de organizare și conducere a so-doctrine, de viziuni diferite privind modul de organizare și conducere a so-

cietăţii, de divergenţe interetnice, interconfesionale sau ideologice, deoarece cietăţii, de divergenţe interetnice, interconfesionale sau ideologice, deoarece

regiunea transnistreană are valoare geopolitică, altfel Federaţia Rusă n-ar fi regiunea transnistreană are valoare geopolitică, altfel Federaţia Rusă n-ar fi

insistat de la bun început asupra originii geopolitice a confl ictului. Valoarea insistat de la bun început asupra originii geopolitice a confl ictului. Valoarea

geopolitică a zonei transnistrene este una care prevede nu controlul Balca-geopolitică a zonei transnistrene este una care prevede nu controlul Balca-

nilor și nici ameninţarea Ucrainei, ci controlul Republicii Moldova. Pentru nilor și nici ameninţarea Ucrainei, ci controlul Republicii Moldova. Pentru

Republica Moldova regiunea transnistreană este chiar un factor de geopo-Republica Moldova regiunea transnistreană este chiar un factor de geopo-

litică dominantă [10, p. 106 -114]. În opinia noastră, anume această valoa-litică dominantă [10, p. 106 -114]. În opinia noastră, anume această valoa-

re geopolitică este chintesenţa interesului geostrategic al Federației Ruse în re geopolitică este chintesenţa interesului geostrategic al Federației Ruse în

regiune, care exercită un impact efectiv asupra securităţii politice și militare regiune, care exercită un impact efectiv asupra securităţii politice și militare

a Republicii Moldova [3, p. 64]. O. Serebrian relevă că confl ictul din raioa-a Republicii Moldova [3, p. 64]. O. Serebrian relevă că confl ictul din raioa-

nele de est ale Republicii Moldova este de esenţă geopolitică prin faptul că nele de est ale Republicii Moldova este de esenţă geopolitică prin faptul că

servește Federaţiei Ruse drept instrument pentru a o menţine în sfera sa de servește Federaţiei Ruse drept instrument pentru a o menţine în sfera sa de


148148

infl uenţă, oferindu-i o poziţionare geostrategică într-o infl uenţă, oferindu-i o poziţionare geostrategică într-o zonă-grizonă-gri, exprimată , exprimată

prin riscuri politico-militare elevate și cu interes redus din partea investitori-prin riscuri politico-militare elevate și cu interes redus din partea investitori-

lor occidentali în eventualitatea unui viitor incert [10, p. 106 -114]. Specifi căm lor occidentali în eventualitatea unui viitor incert [10, p. 106 -114]. Specifi căm

că Federația Rusă, care a declanșat războaie hibride cu activarea componentei că Federația Rusă, care a declanșat războaie hibride cu activarea componentei

convenționale prin intermediul regimurilor secesioniste sau prin implicarea sa convenționale prin intermediul regimurilor secesioniste sau prin implicarea sa

militară directă în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, denotă adevărata militară directă în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, denotă adevărata

valoare geopolitică a acestor acțiuni, fapt scos în prim-plan de către Federaţia valoare geopolitică a acestor acțiuni, fapt scos în prim-plan de către Federaţia

Rusă în condiţiile reducerii sferei sale de infl uenţă geopolitică și a diminuării Rusă în condiţiile reducerii sferei sale de infl uenţă geopolitică și a diminuării

statutului său geopolitic în plan internațional, ca urmare a continuării procese-statutului său geopolitic în plan internațional, ca urmare a continuării procese-

lor integraţioniste exercitate de Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, lor integraţioniste exercitate de Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană,

dar și de intensifi care a relațiilor de cooperare cu statele partenere din spațiul dar și de intensifi care a relațiilor de cooperare cu statele partenere din spațiul

postsovietic, realizând dezideratul geostrategic de asigurare a stabilității și se-postsovietic, realizând dezideratul geostrategic de asigurare a stabilității și se-

curităţii regionale la hotarele Europei de Sud-Est [1, p. 47]. curităţii regionale la hotarele Europei de Sud-Est [1, p. 47].

M.-C. Neacșu și S. Neguţ indică asupra complexităţii gradului de impor-M.-C. Neacșu și S. Neguţ indică asupra complexităţii gradului de impor-

tanţă geopolitică a regiunii transnistrene, aceasta constituind un „detona-tanţă geopolitică a regiunii transnistrene, aceasta constituind un „detona-

tor” veritabil pentru Federaţia Rusă cu valenţe mai largi, precum menţinerea tor” veritabil pentru Federaţia Rusă cu valenţe mai largi, precum menţinerea

Ucrainei în „menghină” și Republicii Moldova departe de structurile euro-Ucrainei în „menghină” și Republicii Moldova departe de structurile euro-

atlantice. Practic, zona transnistreană este genul de instrument geopolitic al atlantice. Practic, zona transnistreană este genul de instrument geopolitic al

Federaţiei Ruse și anume, un teritoriu mic, avanpost, în care Rusia menţine Federaţiei Ruse și anume, un teritoriu mic, avanpost, în care Rusia menţine

starea cu efectul de congelator, ce menţine regiunea pentru o perioadă în starea cu efectul de congelator, ce menţine regiunea pentru o perioadă în

care Rusia va depăși criza prin care trece și își va putea garanta prin alte care Rusia va depăși criza prin care trece și își va putea garanta prin alte

mijloace prezenţa [11, p. 45-46]. O. Tomescu-Hatto exprimă opinia că, con-mijloace prezenţa [11, p. 45-46]. O. Tomescu-Hatto exprimă opinia că, con-

fl ictul îngheţat din regiunea estică a Republicii Moldova și prezenţa trupe-fl ictul îngheţat din regiunea estică a Republicii Moldova și prezenţa trupe-

lor și muniţiilor militare ale Federaţiei Ruse pe teritoriul regiunii separatiste lor și muniţiilor militare ale Federaţiei Ruse pe teritoriul regiunii separatiste

constituie o ameninţare nu numai la adresa securităţii naţionale a Republicii constituie o ameninţare nu numai la adresa securităţii naţionale a Republicii

Moldova, dar și în plan regional. Regiunea a devenit o ţintă a trafi canţilor de Moldova, dar și în plan regional. Regiunea a devenit o ţintă a trafi canţilor de

arme, droguri și fi inţe umane, fi ind destinate Europei de Sud-Est. În aceste arme, droguri și fi inţe umane, fi ind destinate Europei de Sud-Est. În aceste

condiţii, dezideratul Uniunii Europene este identifi carea unei soluţii care ar condiţii, dezideratul Uniunii Europene este identifi carea unei soluţii care ar

însemna confi rmarea rolului său de actor geopolitic/geostrategic important însemna confi rmarea rolului său de actor geopolitic/geostrategic important

la nivel regional [12, p. 272]. A. U. Gabanyi opinează că Republica Moldova la nivel regional [12, p. 272]. A. U. Gabanyi opinează că Republica Moldova

„este un actor-cheie într-un nou joc geopolitic”, problema fundamentală pe „este un actor-cheie într-un nou joc geopolitic”, problema fundamentală pe

dimensiunea securităţii politice a Republicii Moldova constituind confl ictul dimensiunea securităţii politice a Republicii Moldova constituind confl ictul

transnistrean, soluţionarea căruia rezidă în evacuarea contingentului militar, transnistrean, soluţionarea căruia rezidă în evacuarea contingentului militar,

armamentelor și muniţiilor de către Federaţia Rusă în contextul politicii de armamentelor și muniţiilor de către Federaţia Rusă în contextul politicii de

paritate a retragerii armamentelor din Europa de Sud-Est. În același timp, ex-paritate a retragerii armamentelor din Europa de Sud-Est. În același timp, ex-

pertul susţine că confl ictul din raioanele de est ale Republicii Moldova, care pertul susţine că confl ictul din raioanele de est ale Republicii Moldova, care

rămâne nesoluţionat, ar putea să se transforme într-un statu-quo, în care rămâne nesoluţionat, ar putea să se transforme într-un statu-quo, în care

Federaţia Rusă este interesată să-și păstreze regiunea secesionistă transnistreană Federaţia Rusă este interesată să-și păstreze regiunea secesionistă transnistreană


149149

pentru realizarea unui eventual scenariu de desprindere a acesteia de Re-pentru realizarea unui eventual scenariu de desprindere a acesteia de Re-

publica Moldova, prin care autorităţile centrale nu ar avea nimic de pierdut publica Moldova, prin care autorităţile centrale nu ar avea nimic de pierdut

prin faptul că Republica Moldova nu ar pierde nimic din teritoriul pe care îl prin faptul că Republica Moldova nu ar pierde nimic din teritoriul pe care îl

controlează, în schimbul, apropierii de Uniunea Europeană [13]. De aceeași controlează, în schimbul, apropierii de Uniunea Europeană [13]. De aceeași

părere este și A. Severin, care susţine că problema transnistreană este un con-părere este și A. Severin, care susţine că problema transnistreană este un con-

fl ict între Republica Moldova și Federaţia Rusă, generat de dorinţa celei de-a fl ict între Republica Moldova și Federaţia Rusă, generat de dorinţa celei de-a

doua de a-și găsi locul și rolul în spațiul postsovietic. Expertul evaluează inte-doua de a-și găsi locul și rolul în spațiul postsovietic. Expertul evaluează inte-

resele geopolitice ale Federaţiei Ruse în regiune, afi rmând că politica externă resele geopolitice ale Federaţiei Ruse în regiune, afi rmând că politica externă

a Rusiei este raţională și în baza acestor interese raţionale poate fi constituit a Rusiei este raţională și în baza acestor interese raţionale poate fi constituit

un dialog. Regiunea transnistreană este doar o parte a unei probleme care un dialog. Regiunea transnistreană este doar o parte a unei probleme care

mai include Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea și regiunea Donbas, soluţia ar mai include Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea și regiunea Donbas, soluţia ar

putea fi identifi cată la interferența intereselor Federaţiei Ruse, Statelor Unite putea fi identifi cată la interferența intereselor Federaţiei Ruse, Statelor Unite

ale Americii și Uniunii Europene. În relaţiile internaţionale nu există legiti-ale Americii și Uniunii Europene. În relaţiile internaţionale nu există legiti-

mitate, ea se negociază de către marile puteri într-un context geopolitic pri-mitate, ea se negociază de către marile puteri într-un context geopolitic pri-

elnic, în care alternativa avantajoasă pentru Republica Moldova ar fi neunifi -elnic, în care alternativa avantajoasă pentru Republica Moldova ar fi neunifi -

carea cu România sau independenţa sa, ci integrarea în Uniunea Europeană, carea cu România sau independenţa sa, ci integrarea în Uniunea Europeană,

în urma căreia Republica Moldova ar fi ancorată în albia valorilor europene, în urma căreia Republica Moldova ar fi ancorată în albia valorilor europene,

iar regiunea transnistreană, având particularităţi faţă de celelalte probleme iar regiunea transnistreană, având particularităţi faţă de celelalte probleme

ale ţării, ar putea fi decuplată, după modelul Ciprului [14, p. 2-3]. ale ţării, ar putea fi decuplată, după modelul Ciprului [14, p. 2-3].

În ordinea reliefată de idei, considerăm necesară următoarea precizare, În ordinea reliefată de idei, considerăm necesară următoarea precizare,

că o atare abordare a confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova că o atare abordare a confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova

este în detrimentul interesului naţional, care ar submina securitatea politică este în detrimentul interesului naţional, care ar submina securitatea politică

și ar sfi da pozițiile și politicile actorilor implicați în formatul de negocieri și ar sfi da pozițiile și politicile actorilor implicați în formatul de negocieri

5+2, în special al statelor care susțin integritatea teritorială și dreptul de su-5+2, în special al statelor care susțin integritatea teritorială și dreptul de su-

veranitate asupra întregii regiuni din stânga Nistrului. Totodată, o eventuală veranitate asupra întregii regiuni din stânga Nistrului. Totodată, o eventuală

decuplare a regiunii transnistrene n-ar fi în benefi ciul Republicii Moldova, decuplare a regiunii transnistrene n-ar fi în benefi ciul Republicii Moldova,

deoarece și-ar pierde din credibilitate în faţa majorităţii cetățenilor din raioa-deoarece și-ar pierde din credibilitate în faţa majorităţii cetățenilor din raioa-

nele de est ale Republicii Moldova, dar nu numai, fi ind irelevantă și supoziția nele de est ale Republicii Moldova, dar nu numai, fi ind irelevantă și supoziția

că aceștia n-ar contribui la realizarea dezideratului de integrare europeană, că aceștia n-ar contribui la realizarea dezideratului de integrare europeană,

fenomen care se sprijină pe procesele democratizării și realizării reforme-fenomen care se sprijină pe procesele democratizării și realizării reforme-

lor instituţionale, modernizarea economiei și competitivitatea produsului lor instituţionale, modernizarea economiei și competitivitatea produsului

fi nit, consolidarea securităţii naţionale, amplifi carea rolului societăţii civile fi nit, consolidarea securităţii naţionale, amplifi carea rolului societăţii civile

în procesul decizional al statului, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, în procesul decizional al statului, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale,

lucruri care vor demara procese centripete de reintegrare teritorială, ceea ce lucruri care vor demara procese centripete de reintegrare teritorială, ceea ce

deocamdată este puţin vizibil în Republica Moldova, și nu pe acţiuni de dez-deocamdată este puţin vizibil în Republica Moldova, și nu pe acţiuni de dez-

integrare teritorială [15, p. 154]. integrare teritorială [15, p. 154].

Conform lui Ig. Munteanu, cauza fundamentală datorită căreia Republi-Conform lui Ig. Munteanu, cauza fundamentală datorită căreia Republi-

ca Moldova s-a pomenit în situaţie de incapacitate pentru soluţionarea pro-ca Moldova s-a pomenit în situaţie de incapacitate pentru soluţionarea pro-


150150

blemei transnistrene este gestionarea incorectă a confl ictului. Prima metodă blemei transnistrene este gestionarea incorectă a confl ictului. Prima metodă

a fost încercarea de „naţionalizare” de către Federaţia Rusă a zonei sale de a fost încercarea de „naţionalizare” de către Federaţia Rusă a zonei sale de

infl uenţă geopolitică, fi ind urmată de „internaţionalizare”, prin implicarea infl uenţă geopolitică, fi ind urmată de „internaţionalizare”, prin implicarea

Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunii Europene și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunii Europene și

Comunității Statelor Independente. Din nefericire, Uniunea Europeană nu a Comunității Statelor Independente. Din nefericire, Uniunea Europeană nu a

venit în ajutor Republicii Moldova, similar Ţărilor Baltice, fi ind cedate părţi venit în ajutor Republicii Moldova, similar Ţărilor Baltice, fi ind cedate părţi

din suveranitate [16, p. 2]. I. Chifu evidențiază că nu există un confl ict trans-din suveranitate [16, p. 2]. I. Chifu evidențiază că nu există un confl ict trans-

nistrean propriu-zis și nici similitudini între acest confl ict și alte „confl icte nistrean propriu-zis și nici similitudini între acest confl ict și alte „confl icte

îngheţate” din spaţiul Comunității Statelor Independente, deoarece teritoriul îngheţate” din spaţiul Comunității Statelor Independente, deoarece teritoriul

din stânga Nistrului nu se învecinează nemijlocit cu Federaţia Rusă și nu din stânga Nistrului nu se învecinează nemijlocit cu Federaţia Rusă și nu

există nici o justifi care pentru prezenţa trupelor sale în raioanele de est ale există nici o justifi care pentru prezenţa trupelor sale în raioanele de est ale

Republicii Moldova, dat fi ind faptul că majoritatea populaţiei ruse trăiește Republicii Moldova, dat fi ind faptul că majoritatea populaţiei ruse trăiește

legitim pe teritoriul Republicii Moldova. I. Chifu este de părere că în pro-legitim pe teritoriul Republicii Moldova. I. Chifu este de părere că în pro-

blema transnistreană există mai multe niveluri: geopolitic – avem de-a face blema transnistreană există mai multe niveluri: geopolitic – avem de-a face

cu o problemă post-colonială a Federaţiei Ruse; regional – există trilaterala cu o problemă post-colonială a Federaţiei Ruse; regional – există trilaterala

România – Republica Moldova – Ucraina, care se poate implica în soluţiona-România – Republica Moldova – Ucraina, care se poate implica în soluţiona-

rea situaţiei; naţional – este vorba despre integritatea teritorială a Republicii rea situaţiei; naţional – este vorba despre integritatea teritorială a Republicii

Moldova, dar, în același timp, Ucraina are libertatea de a-și alege propria Moldova, dar, în același timp, Ucraina are libertatea de a-și alege propria

politică de securitate; local – raioanele de est pot suferi un proces de trans-politică de securitate; local – raioanele de est pot suferi un proces de trans-

formare internă [17, p. 3]. formare internă [17, p. 3].

I. Fota relevă o abordare critică a actorilor participanţi la soluţionarea I. Fota relevă o abordare critică a actorilor participanţi la soluţionarea

confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, susținând că proble-confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, susținând că proble-

ma transnistreană persistă din cauza slăbiciunii și lipsei de voință politică a ma transnistreană persistă din cauza slăbiciunii și lipsei de voință politică a

actorilor implicaţi, totodată specifi când apariția confl ictului transnistrean ca actorilor implicaţi, totodată specifi când apariția confl ictului transnistrean ca

fi ind o continuare a unei noi forme a războiului rece dintre Federația Rusă fi ind o continuare a unei noi forme a războiului rece dintre Federația Rusă

și Occident, iar retragerea armamentelor, muniţiilor și trupelor militare ruse și Occident, iar retragerea armamentelor, muniţiilor și trupelor militare ruse

din regiunea din stânga Nistrului este principala problemă, care nu poate fi din regiunea din stânga Nistrului este principala problemă, care nu poate fi

realizată din cauza reconfi gurării arhitecturii geostrategice a mediului de se-realizată din cauza reconfi gurării arhitecturii geostrategice a mediului de se-

curitate regională, ca urmare a ultimelor evenimente din Ucraina [18, p. 3-4]. curitate regională, ca urmare a ultimelor evenimente din Ucraina [18, p. 3-4].

A. Pfaller tratează problema transnistreană prin prisma economică, princi-A. Pfaller tratează problema transnistreană prin prisma economică, princi-

pala miză fi ind stabilitatea în regiune, care depinde și de investiţiile străine, pala miză fi ind stabilitatea în regiune, care depinde și de investiţiile străine,

mai ales în domeniul economic. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să mai ales în domeniul economic. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să

se concentreze pe problema dezvoltării economice după modelul Taiwanu-se concentreze pe problema dezvoltării economice după modelul Taiwanu-

lui, prosperarea economică fi ind generator important al democraţiei, prin lui, prosperarea economică fi ind generator important al democraţiei, prin

intermediul căruia va realiza succese în confl ictul transnistrean [19, p. 4].intermediul căruia va realiza succese în confl ictul transnistrean [19, p. 4].

D. Dungaciu precizează că în cazul confl ictului transnistrean nu confl ictul D. Dungaciu precizează că în cazul confl ictului transnistrean nu confl ictul

este „îngheţat”, ci soluţiile. Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului este „îngheţat”, ci soluţiile. Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului

din 2004 a fost crucială în acest sens. Expertul punctează că nu se poate vorbi din 2004 a fost crucială în acest sens. Expertul punctează că nu se poate vorbi


151151

de soluţii viabile în soluţionarea problemei transnistrene atât timp cât exis-de soluţii viabile în soluţionarea problemei transnistrene atât timp cât exis-

tă acţiuni incoerente în spaţiul euroatlantic, România va trebui și ea să se tă acţiuni incoerente în spaţiul euroatlantic, România va trebui și ea să se

implice mai activ în procesul de cooperare cu Republica Moldova în cadrul implice mai activ în procesul de cooperare cu Republica Moldova în cadrul

euroregiunilor Politicii Europene de Vecinătate [20, p. 4]. N. Popescu se pro-euroregiunilor Politicii Europene de Vecinătate [20, p. 4]. N. Popescu se pro-

nunţă în aceeași ordine de idei, considerînd că Federaţia Rusă a folosit în nunţă în aceeași ordine de idei, considerînd că Federaţia Rusă a folosit în

mod tradiţional regiunea transnistreană ca instrument de menţinere a infl u-mod tradiţional regiunea transnistreană ca instrument de menţinere a infl u-

enţei sale geopolitice și al prezenţei militare în Republica Moldova și parţial enţei sale geopolitice și al prezenţei militare în Republica Moldova și parţial

în Ucraina. În opinia sa, regiunea secesionistă nu putea apărea fără Federația în Ucraina. În opinia sa, regiunea secesionistă nu putea apărea fără Federația

Rusă, după cum nici nu ar fi putut supravieţui ca stat de facto, doar datorită Rusă, după cum nici nu ar fi putut supravieţui ca stat de facto, doar datorită

sprijinului politic, militar, economic și fi nanciar oferit, precum și prin păs-sprijinului politic, militar, economic și fi nanciar oferit, precum și prin păs-

trarea trupelor militare, care numără circa 1.500 de militari și vreo 25.000 de trarea trupelor militare, care numără circa 1.500 de militari și vreo 25.000 de

tone de armament [7, p. 77]. N. Ecobescu exprimă supoziţia că tergiversarea tone de armament [7, p. 77]. N. Ecobescu exprimă supoziţia că tergiversarea

soluţiilor în problema transnistreană îi are ca protagoniști pe Federaţia Rusă soluţiilor în problema transnistreană îi are ca protagoniști pe Federaţia Rusă

și Statele Unite ale Americii, ale căror interese geopolitice sunt antagoniste, și Statele Unite ale Americii, ale căror interese geopolitice sunt antagoniste,

dar și din cauza contramăsurilor adoptate de ambele părți [21, p. 4]. dar și din cauza contramăsurilor adoptate de ambele părți [21, p. 4].

Altă opinie este prezentată de către K. Buescher, care menționează că, Altă opinie este prezentată de către K. Buescher, care menționează că,

consolidarea securităţii politice a Republicii Moldova prin soluţionarea con-consolidarea securităţii politice a Republicii Moldova prin soluţionarea con-

fl ictului din raioanele de est, acordând regiunii statut autonom în compo-fl ictului din raioanele de est, acordând regiunii statut autonom în compo-

nenţa Republicii Moldova, nu poate fi realizată prin negocieri exclusiv cu nenţa Republicii Moldova, nu poate fi realizată prin negocieri exclusiv cu

Federaţia Rusă, aceasta fi ind hotărâtă să-și legalizeze pe căi legitime prezenţa Federaţia Rusă, aceasta fi ind hotărâtă să-și legalizeze pe căi legitime prezenţa

militară și să modeleze o decizie categoric opusă Republicii Moldova. Acor-militară și să modeleze o decizie categoric opusă Republicii Moldova. Acor-

darea autonomiei limitate a regiunii secesioniste în componenţa Republicii darea autonomiei limitate a regiunii secesioniste în componenţa Republicii

Moldova nu pare a fi în interesul Federaţiei Ruse, iar îmbunătăţirea de lungă Moldova nu pare a fi în interesul Federaţiei Ruse, iar îmbunătăţirea de lungă

durată a raporturilor dintre autorităţile Republicii Moldova și autorităţile din durată a raporturilor dintre autorităţile Republicii Moldova și autorităţile din

stânga Nistrului ar însemna nu doar limitarea prezenţei militare în regiune, stânga Nistrului ar însemna nu doar limitarea prezenţei militare în regiune,

ci și pierderea rolului Federației Ruse de arbitru în regiune, astfel contribuin-ci și pierderea rolului Federației Ruse de arbitru în regiune, astfel contribuin-

du-se la reintegrarea Republicii Moldova și consolidarea securităţii politice du-se la reintegrarea Republicii Moldova și consolidarea securităţii politice

[22, p. 10]. M. Vahl precizează că Federaţia Rusă deţine o pondere geopolitică [22, p. 10]. M. Vahl precizează că Federaţia Rusă deţine o pondere geopolitică

semnifi cativă în spaţiul postsovietic, permiţindu-i să aibă infl uenţă constantă semnifi cativă în spaţiul postsovietic, permiţindu-i să aibă infl uenţă constantă

asupra statelor din regiune. Totodată, această infl uenţă geopolitică trebuie asupra statelor din regiune. Totodată, această infl uenţă geopolitică trebuie

analizată din mai multe puncte de vedere: relaţiile Federaţiei Ruse cu statele analizată din mai multe puncte de vedere: relaţiile Federaţiei Ruse cu statele

pe teritoriul cărora există mișcări secesioniste convertite fi e în confl icte în-pe teritoriul cărora există mișcări secesioniste convertite fi e în confl icte în-

gheţate, fi e afl ate în faza activă; dialogul dintre Occident și Federaţia Rusă; gheţate, fi e afl ate în faza activă; dialogul dintre Occident și Federaţia Rusă;

dezvoltarea relaţiilor dintre Statele Unite ale Americii, Alianța Nord-Atlanti-dezvoltarea relaţiilor dintre Statele Unite ale Americii, Alianța Nord-Atlanti-

că și Uniunea Europeană cu state din arealul geopolitic postsovietic. Necesi-că și Uniunea Europeană cu state din arealul geopolitic postsovietic. Necesi-

tatea Uniunii Europene de a se implica mai activ în soluţionarea confl ictului tatea Uniunii Europene de a se implica mai activ în soluţionarea confl ictului

transnistrean se dovedește a fi un scenariu inevitabil, în contextul declanșării transnistrean se dovedește a fi un scenariu inevitabil, în contextul declanșării

atacurilor teroriste în serie asupra statelor membre, precedate de amplifi carea atacurilor teroriste în serie asupra statelor membre, precedate de amplifi carea


152152

ameninţărilor asimetrice, generate de fl uxul masiv de emigranţi/refugiaţi din ameninţărilor asimetrice, generate de fl uxul masiv de emigranţi/refugiaţi din

Orientul Mijlociu, o atenție sporită va fi acordată Republicaii Moldova, de-Orientul Mijlociu, o atenție sporită va fi acordată Republicaii Moldova, de-

oarece se afl ă la hotar cu Uniunea Europeană, iar regimul secesionist din oarece se afl ă la hotar cu Uniunea Europeană, iar regimul secesionist din

raioanele de est nu poate fi controlat de autorităţile centrale ale Republicii raioanele de est nu poate fi controlat de autorităţile centrale ale Republicii

Moldova, riscând să se transforme într-o zonă de tranzit ilegal spre Uniunea Moldova, riscând să se transforme într-o zonă de tranzit ilegal spre Uniunea

Europeană [23, p. 7]. Europeană [23, p. 7].

V. Gheorghiu acreditează opinia că, conflictul din raioanele de est aleV. Gheorghiu acreditează opinia că, conflictul din raioanele de est ale

Republicii Moldova ocupă un loc aparte în relaţiile cu Uniunea Europeană,Republicii Moldova ocupă un loc aparte în relaţiile cu Uniunea Europeană,

fiind un domeniu tradiţional al sferei de competenţă a Organizației pen-fiind un domeniu tradiţional al sferei de competenţă a Organizației pen-

tru Securitate și Cooperare în Europa. În condiţiile în care mediatorii, tru Securitate și Cooperare în Europa. În condiţiile în care mediatorii,

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Federaţia Rusă și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Federaţia Rusă și

Ucraina, n-au reușit să aducă o contribuţie decisivă la soluţionarea confl ic-Ucraina, n-au reușit să aducă o contribuţie decisivă la soluţionarea confl ic-

tului, Uniunea Europeană a început să manifeste interes tot mai mare faţă de tului, Uniunea Europeană a început să manifeste interes tot mai mare faţă de

procesul de reglementare, schimbările de atitudine s-au relevat începând cu procesul de reglementare, schimbările de atitudine s-au relevat începând cu

anul 2002, iar în Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, anul 2002, iar în Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană,

care a fost elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și adoptat la care a fost elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și adoptat la

Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană în 2005, a Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană în 2005, a

fost inclusă clauza cu privire la susţinerea în continuare a Republicii Moldova fost inclusă clauza cu privire la susţinerea în continuare a Republicii Moldova

în soluţionarea confl ictului transnistrean ca fi ind unul din obiectivele-cheie în soluţionarea confl ictului transnistrean ca fi ind unul din obiectivele-cheie

ale Uniunii Eu-ropene [24, p. 63]. Considerăm că relaţiile geopolitice con-ale Uniunii Eu-ropene [24, p. 63]. Considerăm că relaţiile geopolitice con-

curenţiale dintre Statele Unite ale Americii/Uniunea Europeană și Federaţia curenţiale dintre Statele Unite ale Americii/Uniunea Europeană și Federaţia

Rusă comportă în raport cu Republica Moldova aspecte atât pozitive, cât și Rusă comportă în raport cu Republica Moldova aspecte atât pozitive, cât și

negative. Lista aspectelor pozitive include: participarea Republicii Moldova negative. Lista aspectelor pozitive include: participarea Republicii Moldova

la diverse programe europene; monitorizarea de către Misiunea Uniunii Eu-la diverse programe europene; monitorizarea de către Misiunea Uniunii Eu-

ropene de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) a hotarului ropene de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) a hotarului

Republicii Moldova cu Ucraina pe perimetrul transnistrean; semnarea și in-Republicii Moldova cu Ucraina pe perimetrul transnistrean; semnarea și in-

trarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uni-trarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uni-

unea Europeană, a Acordului de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător și unea Europeană, a Acordului de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător și

a Acordului privind Liberalizarea Regimului de Vize; intensifi carea relațiilor a Acordului privind Liberalizarea Regimului de Vize; intensifi carea relațiilor

de cooperare dintre Republica Moldova și Organizaţia Nord-Atlantică prin de cooperare dintre Republica Moldova și Organizaţia Nord-Atlantică prin

prisma implementării prevederilor Planului Individual de Acțiuni al Parte-prisma implementării prevederilor Planului Individual de Acțiuni al Parte-

neriatului Republica Moldova – NATO actualizat. Din lista aspectelor nega-neriatului Republica Moldova – NATO actualizat. Din lista aspectelor nega-

tive pot fi evidențiate următoarele: lipsa progreselor notabile în identifi carea tive pot fi evidențiate următoarele: lipsa progreselor notabile în identifi carea

soluţiilor de reglementare a confl ictului din raioanele de est ale Republicii soluţiilor de reglementare a confl ictului din raioanele de est ale Republicii

Moldova în formatul de negocieri 5+2; tergiversarea procesului de evacuare Moldova în formatul de negocieri 5+2; tergiversarea procesului de evacuare

a trupelor, armamentelor, muniţiilor și echipamentului din zonă de confl ict; a trupelor, armamentelor, muniţiilor și echipamentului din zonă de confl ict;

transformarea contingentului de pacifi care constituit din Forțelor Mixte de transformarea contingentului de pacifi care constituit din Forțelor Mixte de

Menținere a Păcii din unul militar în unul civil sub egida unei organizații Menținere a Păcii din unul militar în unul civil sub egida unei organizații


153153

internaționale cu asumarea desfășurării acțiunilor de stabilizare și asigurare internaționale cu asumarea desfășurării acțiunilor de stabilizare și asigurare

a securității regionale, toate aceste acţiuni având un singur scop – menţine-a securității regionale, toate aceste acţiuni având un singur scop – menţine-

rea Republicii Moldova în sfera de infl uenţă geopolitică a Federaţiei Ruse rea Republicii Moldova în sfera de infl uenţă geopolitică a Federaţiei Ruse

pentru a compromite procesele integraţioniste orientate spre est promovate pentru a compromite procesele integraţioniste orientate spre est promovate

de Organizaţia Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, astfel Federația Rusă de Organizaţia Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, astfel Federația Rusă

protejându-și hotarele de proximitatea Occidentului creând, protejându-și hotarele de proximitatea Occidentului creând, zone-tamponzone-tampon

din state neutre în care sunt susținute mișcările secesioniste pentru a submi-din state neutre în care sunt susținute mișcările secesioniste pentru a submi-

na vectorul euroatlantic al politicii externe de asigurare a securității naționale na vectorul euroatlantic al politicii externe de asigurare a securității naționale

[15, p. 154-155]. [15, p. 154-155].

În altă ordine de idei, V. Cibotaru a remarcat interdependenţa dintre so-În altă ordine de idei, V. Cibotaru a remarcat interdependenţa dintre so-

luţionarea confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova prin eva-luţionarea confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova prin eva-

cuarea armamentelor și trupelor militare ale Federaţiei Ruse cu respectarea cuarea armamentelor și trupelor militare ale Federaţiei Ruse cu respectarea

prevederilor Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Euro-prevederilor Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Euro-

pa adaptat, precizând că acest Tratat, semnat în 1999 la Istanbul, consem-pa adaptat, precizând că acest Tratat, semnat în 1999 la Istanbul, consem-

nează noile schimbări ale tranziţiei europene în domeniul securității pe di-nează noile schimbări ale tranziţiei europene în domeniul securității pe di-

mensiunea micșorării numărului de armamente convenționale, deținute demensiunea micșorării numărului de armamente convenționale, deținute de

Federaţia Rusă și de Alianța Nord-Atlantică pe continentul european, pre-Federaţia Rusă și de Alianța Nord-Atlantică pe continentul european, pre-

cum și opţiunile de securitate ale statelor din spaţiul postcomunist în con-cum și opţiunile de securitate ale statelor din spaţiul postcomunist în con-

textul promovării de către Organizaţia Nord-Atlantică a politicilor „ușilor textul promovării de către Organizaţia Nord-Atlantică a politicilor „ușilor

deschise”. Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa deschise”. Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa

adaptat nu a intrat niciodată juridic în vigoare, deoarece nu a fost ratifi cat adaptat nu a intrat niciodată juridic în vigoare, deoarece nu a fost ratifi cat

de statele semnatare, în primul rând din cauza neîndeplinirii angajamentelor de statele semnatare, în primul rând din cauza neîndeplinirii angajamentelor

asumate în Actul Final al Summitului OSCE de la Istanbul de către Federa-asumate în Actul Final al Summitului OSCE de la Istanbul de către Federa-

ţia Rusă. Aceasta implica retragerea forţelor militare din Republica Moldova ţia Rusă. Aceasta implica retragerea forţelor militare din Republica Moldova

și Georgia, în baza principiului imposibilităţii staţionării trupelor unui stat și Georgia, în baza principiului imposibilităţii staţionării trupelor unui stat

pe teritoriul altui stat suveran fără consimţământul său. Totodată, Federaţia pe teritoriul altui stat suveran fără consimţământul său. Totodată, Federaţia

Rusă a contes-tat legătura dintre angajamentele de la Summitului OSCE de Rusă a contes-tat legătura dintre angajamentele de la Summitului OSCE de

la Istanbul și Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa la Istanbul și Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa

adaptat, deși ambele elemente au fost înscrise în Acordul Final al Tratatu-adaptat, deși ambele elemente au fost înscrise în Acordul Final al Tratatu-

lui cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa adaptat, semnat la lui cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa adaptat, semnat la

Summitul OSCE de la Istanbul de toate statele membre, expertul precizând Summitul OSCE de la Istanbul de toate statele membre, expertul precizând

că nu există două tipuri de angajamente, unele ce ţin de Tratatul cu privire la că nu există două tipuri de angajamente, unele ce ţin de Tratatul cu privire la

Forţele Armate Convenţionale în Europa FACE adaptat și altele de retragerea Forţele Armate Convenţionale în Europa FACE adaptat și altele de retragerea

armamentelor, precum susţine Federația Rusă [25, p. 10-11]. În opinia noas-armamentelor, precum susţine Federația Rusă [25, p. 10-11]. În opinia noas-

tră, nerespectarea angajamentelor asumate de către Federaţia Rusă la Sum-tră, nerespectarea angajamentelor asumate de către Federaţia Rusă la Sum-

mitul OSCE de la Istanbul din 1999, în 2007, sistarea de către Federația Rusă mitul OSCE de la Istanbul din 1999, în 2007, sistarea de către Federația Rusă

a aplicării prevederilor Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale a aplicării prevederilor Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale

în Europa adaptat, iar din 2015, întreruperea de către Federația Rusă a parti-în Europa adaptat, iar din 2015, întreruperea de către Federația Rusă a parti-


154154

cipării la întrunirile grupului comun consultativ, nu pot fi interpretate altfel cipării la întrunirile grupului comun consultativ, nu pot fi interpretate altfel

decât suspendare a activităţii Federației Ruse în cadrul Tratatului cu privire la decât suspendare a activităţii Federației Ruse în cadrul Tratatului cu privire la

Forţele Armate Convenţionale în Europa adaptat și arogare în mod unilateral Forţele Armate Convenţionale în Europa adaptat și arogare în mod unilateral

a dreptului de suplinire a contingentelor militare cu armament convenţional, a dreptului de suplinire a contingentelor militare cu armament convenţional,

dislocate pe teritoriul statelor din spaţiul postsovietic, fără a înștiinţa partenerii dislocate pe teritoriul statelor din spaţiul postsovietic, fără a înștiinţa partenerii

occidentali, înclinând balanţa de securitate regională în favoarea sa [26, p. 23]. occidentali, înclinând balanţa de securitate regională în favoarea sa [26, p. 23].

V. Juc consideră că la Reuniunea Ministerială a Organizației pentru Se-V. Juc consideră că la Reuniunea Ministerială a Organizației pentru Se-

curitate și Cooperare în Europa de la Istanbul din noiembrie 1999, Federa-curitate și Cooperare în Europa de la Istanbul din noiembrie 1999, Federa-

ția Rusă și-a asumat în mod deliberat angajamentul de a retrage ordonat și ția Rusă și-a asumat în mod deliberat angajamentul de a retrage ordonat și

complet forţele militare, armamentul și muniţiile sale până la fi nele anului complet forţele militare, armamentul și muniţiile sale până la fi nele anului

2002, angajament care n-a fost respectat. Deja la 21 decembrie 1999, Federa-2002, angajament care n-a fost respectat. Deja la 21 decembrie 1999, Federa-

ţia Rusă a invocat necesitatea sincronizării evacuării arsenalului său militar ţia Rusă a invocat necesitatea sincronizării evacuării arsenalului său militar

cu soluţionarea politică a confl ictului [9, p. 203-204], plasând „problema cu soluţionarea politică a confl ictului [9, p. 203-204], plasând „problema

transnistriei, conform estimărilor lui Gh. Cojocaru, pe un cerc vicios” [27, p. transnistriei, conform estimărilor lui Gh. Cojocaru, pe un cerc vicios” [27, p.

165]. Deși declarația Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa 165]. Deși declarația Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

de la Istanbul n-a fost anulată, acest argument a pierdut treptat din puterea de la Istanbul n-a fost anulată, acest argument a pierdut treptat din puterea

sa de convingere și din capacitatea de mobilizare, fi ind folosit de Republica sa de convingere și din capacitatea de mobilizare, fi ind folosit de Republica

Moldova cu incoerență și timiditate, ca și altele, spre exemplu: acuzarea de Moldova cu incoerență și timiditate, ca și altele, spre exemplu: acuzarea de

către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Federației Ruse ca fi ind agre-către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Federației Ruse ca fi ind agre-

soare în confl ict [9, p. 204]. Vom sublinia, în acest context, că un rezultat im-soare în confl ict [9, p. 204]. Vom sublinia, în acest context, că un rezultat im-

portant obținut de Republica Moldova ține de adoptarea Rezoluției Adunării portant obținut de Republica Moldova ține de adoptarea Rezoluției Adunării

Generale a Organizației Națiunilor Unite A/RES/72/282 din 22 iunie 2018 cu Generale a Organizației Națiunilor Unite A/RES/72/282 din 22 iunie 2018 cu

privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de

pe teritoriul Republicii Moldova. Expresia „trupe rusești care staționează ile-pe teritoriul Republicii Moldova. Expresia „trupe rusești care staționează ile-

gal în raioanele de est ale Republicii Moldova” încorporează grupul operativ gal în raioanele de est ale Republicii Moldova” încorporează grupul operativ

care asigură paza depozitelor de muniții și armament ale Federației Ruse ră-care asigură paza depozitelor de muniții și armament ale Federației Ruse ră-

mase din perioada sovietică, dar neavând acordul autorităților constituționa-mase din perioada sovietică, dar neavând acordul autorităților constituționa-

le, fi ind incompatibil cu suveranitatea, independența, integritatea teritorială le, fi ind incompatibil cu suveranitatea, independența, integritatea teritorială

și neutralitatea proclamată în aspect constituțional [28]. V. Juc precizează că și neutralitatea proclamată în aspect constituțional [28]. V. Juc precizează că

pe teritoriul din stânga Nistrului staționează două categorii de forțe armate pe teritoriul din stânga Nistrului staționează două categorii de forțe armate

rusești: forțele de menținere a păcii, care staționează legal în conformitate cu rusești: forțele de menținere a păcii, care staționează legal în conformitate cu

prevederile Acordului privind principiile reglementării pașnice a confl ictului prevederile Acordului privind principiile reglementării pașnice a confl ictului

armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992 armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992

[29], și grupul operativ de trupe ruse, care staționează ilegal. Staționarea neau-[29], și grupul operativ de trupe ruse, care staționează ilegal. Staționarea neau-

torizată a forţelor militare ale Fedrației Ruse în raioanele de est ale Republicii torizată a forţelor militare ale Fedrației Ruse în raioanele de est ale Republicii

Moldova și oportunitatea identifi cării mecanismelor pentru retragerea lor au Moldova și oportunitatea identifi cării mecanismelor pentru retragerea lor au

condiţionat decretarea inițial a statutului de zonă demilitarizată, iar mai târziu condiţionat decretarea inițial a statutului de zonă demilitarizată, iar mai târziu

de neutralitate permanentă, stări care practic se dovedesc a fi incompatibile de neutralitate permanentă, stări care practic se dovedesc a fi incompatibile


155155

cu „dislocarea de trupe ale altor state pe teritoriul său”. Această prevedere cu „dislocarea de trupe ale altor state pe teritoriul său”. Această prevedere

constituţională la început a fost gândită mai cu seamă ca fi ind instituţie de constituţională la început a fost gândită mai cu seamă ca fi ind instituţie de

drept internaţional public, în sensul că Rusia în regim expres trebuia să-și drept internaţional public, în sensul că Rusia în regim expres trebuia să-și

evacueze forţele militare de pe teritoriul suveran al Republicii Moldova. În evacueze forţele militare de pe teritoriul suveran al Republicii Moldova. În

opinia sa, neutralitatea permanentă proclamată unilateral și menţinută prin opinia sa, neutralitatea permanentă proclamată unilateral și menţinută prin

propria voinţă, fără a avea garanții internaționale, care, frecvent nu valorează propria voinţă, fără a avea garanții internaționale, care, frecvent nu valorează

mult, n-a contribuit până la moment la atingerea obiectului strategic urmărit, mult, n-a contribuit până la moment la atingerea obiectului strategic urmărit,

fi ind sfi dată și depreciată de prezenţa forţelor militare străine (grupul opera-fi ind sfi dată și depreciată de prezenţa forţelor militare străine (grupul opera-

tiv) pe o parte din teritoriul său, chiar dacă provizoriu se alfă sub controlul tiv) pe o parte din teritoriul său, chiar dacă provizoriu se alfă sub controlul

autorităţilor tiraspolene. Încălcând permanent statutul Republicii Moldova autorităţilor tiraspolene. Încălcând permanent statutul Republicii Moldova

de neutralitate, Federaţia Rusă încurajează menţinerea acestei calităţi, dar de neutralitate, Federaţia Rusă încurajează menţinerea acestei calităţi, dar

urmărind obiectivul de a preveni apropierea statelor din vecinătatea sa ime-urmărind obiectivul de a preveni apropierea statelor din vecinătatea sa ime-

diată de Alianța Nord-Atlantică [9, p. 204-205]. diată de Alianța Nord-Atlantică [9, p. 204-205].

F. Lukianov se pronunţă în același context de idei, afi rmând că evenimen-F. Lukianov se pronunţă în același context de idei, afi rmând că evenimen-

tele din Ucraina din 2014 transmit semnale negative clare ale unui revizio-tele din Ucraina din 2014 transmit semnale negative clare ale unui revizio-

nism geopolitic manifestat de către Federaţia Rusă, care a debutat cu realiza-nism geopolitic manifestat de către Federaţia Rusă, care a debutat cu realiza-

rea intereselor geopolitice materializate în „confl icte îngheţate” din raioanele rea intereselor geopolitice materializate în „confl icte îngheţate” din raioanele

de est ale Republicii Moldova, în Karabahul de Munte din Azerbaidjan, în de est ale Republicii Moldova, în Karabahul de Munte din Azerbaidjan, în

Abhazia și Osetia de Sud din Georgia, asigurând baza separatistă, fi ind me-Abhazia și Osetia de Sud din Georgia, asigurând baza separatistă, fi ind me-

diator și garant în procesul de identifi care a soluţiilor, fapt care îi asigură diator și garant în procesul de identifi care a soluţiilor, fapt care îi asigură

pârghii de menţinere a tuturor acestor state în sfera sa de infl uenţă geopoli-pârghii de menţinere a tuturor acestor state în sfera sa de infl uenţă geopoli-

tică. Ulterior, cetăţenii acestor state au dobândit în masă cetăţenia Federației tică. Ulterior, cetăţenii acestor state au dobândit în masă cetăţenia Federației

Ruse și au devenit subiecţi ai doctrinei de apărare a rușilor, creând un drept Ruse și au devenit subiecţi ai doctrinei de apărare a rușilor, creând un drept

de intervenţie militară autoasumat de către Rusia [30, p. 65]. S. Nazaria ex-de intervenţie militară autoasumat de către Rusia [30, p. 65]. S. Nazaria ex-

primă opinia că nu este corect să comparăm confl ictul transnistrean cu cel primă opinia că nu este corect să comparăm confl ictul transnistrean cu cel

din Caucaz, Ucraina sau Kosovo, deoarece aici nu există divergenţe religioase din Caucaz, Ucraina sau Kosovo, deoarece aici nu există divergenţe religioase

sau de alt gen cu implicarea populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului, ci sau de alt gen cu implicarea populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului, ci

doar fi ind un confl ict dintre elitele politice [31]. A. Vlasov se declară optimist doar fi ind un confl ict dintre elitele politice [31]. A. Vlasov se declară optimist

cu privire la perspectivele de identifi care a soluţiilor în problema transnistrea-cu privire la perspectivele de identifi care a soluţiilor în problema transnistrea-

nă, care vor avea un impact asupra asigurării dimensiunii politice a securi-nă, care vor avea un impact asupra asigurării dimensiunii politice a securi-

tăţii naţionale a Republicii Moldova, susținând că autorităţile centrale aletăţii naţionale a Republicii Moldova, susținând că autorităţile centrale ale

Republicii Moldova și autorităţile din stânga Nistrului, cu medierea Federaţi-Republicii Moldova și autorităţile din stânga Nistrului, cu medierea Federaţi-

ei Ruse, vor putea ajunge la un acord care ar conveni părţilor, deoarece toate ei Ruse, vor putea ajunge la un acord care ar conveni părţilor, deoarece toate

trei au nevoie de un compromis, însă trebuie să dispară atmosfera de neîn-trei au nevoie de un compromis, însă trebuie să dispară atmosfera de neîn-

credere, în caz contrar nici un plan nu va putea conduce la reglementarea credere, în caz contrar nici un plan nu va putea conduce la reglementarea

confl ictului [31]. P. Felgenhauer relevă aceste compromisuri subliniind că în confl ictului [31]. P. Felgenhauer relevă aceste compromisuri subliniind că în

schimbul refuzului Republicii Moldova de a adera la Alianța Nord-Atlantică, schimbul refuzului Republicii Moldova de a adera la Alianța Nord-Atlantică,

Federaţia Rusă este gata să exercite presiuni asupra regiunii secesioniste din Federaţia Rusă este gata să exercite presiuni asupra regiunii secesioniste din


156156

raioanele de est, pentru a reanima „Memorandumul Kozak”. Cât de mari vor raioanele de est, pentru a reanima „Memorandumul Kozak”. Cât de mari vor

fi aceste presiuni, depinde de mai mulţi factori. Dar o condiţie obligatorie a fi aceste presiuni, depinde de mai mulţi factori. Dar o condiţie obligatorie a

Federaţiei Ruse este de a menţine prezenţa militară rusă pe teritoriul Repu-Federaţiei Ruse este de a menţine prezenţa militară rusă pe teritoriul Repu-

blicii Moldova reunifi cate pentru o perioadă cât se poate de mare, preferabil blicii Moldova reunifi cate pentru o perioadă cât se poate de mare, preferabil

pentru totdeauna [32].pentru totdeauna [32].

Potrivit lui O. Nantoi, nu există premise pentru soluţii rapide și viabile ale Potrivit lui O. Nantoi, nu există premise pentru soluţii rapide și viabile ale

confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, Federaţia Rusă n-a confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, Federaţia Rusă n-a

fost interesată să accepte propunerea Republicii Moldova de reglementare a fost interesată să accepte propunerea Republicii Moldova de reglementare a

confl ictului „în pachet” și încă n-a renunţat la ideea de a crea în locul Repu-confl ictului „în pachet” și încă n-a renunţat la ideea de a crea în locul Repu-

blicii Moldova un nou stat comun (federaţie sau confederaţie) format din doi blicii Moldova un nou stat comun (federaţie sau confederaţie) format din doi

subiecţi egali, Republica Moldova și regiunea secesionistă transnistreană, care subiecţi egali, Republica Moldova și regiunea secesionistă transnistreană, care

va benefi cia de un statut special și drept de veto [33]. A. Barbăroșie notează va benefi cia de un statut special și drept de veto [33]. A. Barbăroșie notează

că pentru fortifi carea securităţii politice a Republicii Moldova este necesar că pentru fortifi carea securităţii politice a Republicii Moldova este necesar

ca autorităţile să se concentreze pe problemele interne pentru a face atractiv ca autorităţile să se concentreze pe problemele interne pentru a face atractiv

acest teritoriu, în caz contrar cetăţenii din stânga Nistrului vor fi pierduţi, acest teritoriu, în caz contrar cetăţenii din stânga Nistrului vor fi pierduţi,

pentru că pro-paganda secesionistă este foarte efi cientă [33]. V. Grosu expri-pentru că pro-paganda secesionistă este foarte efi cientă [33]. V. Grosu expri-

mă supoziţia că perspectivele reglementării confl ictului din stânga Nistrului mă supoziţia că perspectivele reglementării confl ictului din stânga Nistrului

sunt destul de incerte în condiţiile în care Federaţia Rusă realizează o politică sunt destul de incerte în condiţiile în care Federaţia Rusă realizează o politică

externă imperialistă ascendentă, afl ată în opoziţie faţă de procesul de extin-externă imperialistă ascendentă, afl ată în opoziţie faţă de procesul de extin-

dere a Organizaţiei Nord-Atlantice și Uniunii Europene. Este de așteptat ca dere a Organizaţiei Nord-Atlantice și Uniunii Europene. Este de așteptat ca

Federaţia Rusă să depună eforturi de corelare a reglementării confl ictului din Federaţia Rusă să depună eforturi de corelare a reglementării confl ictului din

raioanele de est ale Republicii Moldova cu acţiunile de sistare a embargoului raioanele de est ale Republicii Moldova cu acţiunile de sistare a embargoului

impus de Occident Rusiei în raport cu anexarea Peninsulei Crimeea și impli-impus de Occident Rusiei în raport cu anexarea Peninsulei Crimeea și impli-

carea directă a acesteia într-un confl ict armat în regiunea Donbas a Ucrainei. carea directă a acesteia într-un confl ict armat în regiunea Donbas a Ucrainei.

Sporirea prezenţei Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene în regiune Sporirea prezenţei Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene în regiune

vor determina intensifi carea cooperării dintre Federaţia Rusă și autorităţile vor determina intensifi carea cooperării dintre Federaţia Rusă și autorităţile

separatiste în vederea blocării iniţiativelor Occidentului, păstrând dreptul de separatiste în vederea blocării iniţiativelor Occidentului, păstrând dreptul de

iniţiativă după sine [34, p. 3]. Împărtășim opinia lui A. Zagorski, care susţine iniţiativă după sine [34, p. 3]. Împărtășim opinia lui A. Zagorski, care susţine

că elementul determinant al Federaţiei Ruse cu privire la confl ictul transnis-că elementul determinant al Federaţiei Ruse cu privire la confl ictul transnis-

trean este calculul geopolitic. Legăturile strânse cu regiunea secesionistă și trean este calculul geopolitic. Legăturile strânse cu regiunea secesionistă și

menţinerea trupelor, armamentelor și munițiilor militare permit Federaţiei menţinerea trupelor, armamentelor și munițiilor militare permit Federaţiei

Ruse să își exercite infl uenţa geopolitică asupra Republicii Moldova. Acest Ruse să își exercite infl uenţa geopolitică asupra Republicii Moldova. Acest

aspect este important, întrucât mulţi factori de decizie din Federaţia Rusă aspect este important, întrucât mulţi factori de decizie din Federaţia Rusă

privesc lumea din perspectivă geopolitică, în care balanţa de putere, zonele privesc lumea din perspectivă geopolitică, în care balanţa de putere, zonele

de interes, sferele de infl uenţă, vidul geopolitic și de securitate sunt elemen-de interes, sferele de infl uenţă, vidul geopolitic și de securitate sunt elemen-

tele-cheie care determină cursul politicii internaţionale [35, p. 71]. tele-cheie care determină cursul politicii internaţionale [35, p. 71].

R. Ivan prezintă o analiză a unor tentative ale subiecţilor implicaţi în re-R. Ivan prezintă o analiză a unor tentative ale subiecţilor implicaţi în re-

glementarea confl ictului transnistrean, menţionând că prima dintre acestea glementarea confl ictului transnistrean, menţionând că prima dintre acestea


157157

a fost „Memorandumul Primakov” din 1997, care prevedea că relaţiile dintre a fost „Memorandumul Primakov” din 1997, care prevedea că relaţiile dintre

raioanele de est și autorităţile centrale ale Republicii Moldova erau regle-raioanele de est și autorităţile centrale ale Republicii Moldova erau regle-

mentate în baza conceptului de „stat comun”. Deși conceptul a fost acceptată mentate în baza conceptului de „stat comun”. Deși conceptul a fost acceptată

de cele două părţi, totuși a avut semnifi caţii și interpretări diferite: pentru de cele două părţi, totuși a avut semnifi caţii și interpretări diferite: pentru

autorităţile centrale însemna autonomie regională acordată regiunii secesio-autorităţile centrale însemna autonomie regională acordată regiunii secesio-

niste, iar pentru regimul din stânga Nistrului percepţia era constituirea unei niste, iar pentru regimul din stânga Nistrului percepţia era constituirea unei

confederaţii, în care cele două entităţi urmau să aibă un statut egal. În anul confederaţii, în care cele două entităţi urmau să aibă un statut egal. În anul

2003 a fost elaborat alt plan, de federalizare a Republicii Moldova, numit 2003 a fost elaborat alt plan, de federalizare a Republicii Moldova, numit

„Memorandumul Kozak”. Planul prevedea dreptul regiunii transnistrene, dar „Memorandumul Kozak”. Planul prevedea dreptul regiunii transnistrene, dar

și Unității Teritorial Administrative Gagauzia, de a solicita autodeterminare și Unității Teritorial Administrative Gagauzia, de a solicita autodeterminare

în urma unui referendum local și dreptul de veto în probleme de politică in-în urma unui referendum local și dreptul de veto în probleme de politică in-

ternă sau externă. Mai mult, Planul nu prevedea nici o garanţie internaţiona-ternă sau externă. Mai mult, Planul nu prevedea nici o garanţie internaţiona-

lă, acesta fi ind unul din motivele pentru care Organizația pentru Securitate și lă, acesta fi ind unul din motivele pentru care Organizația pentru Securitate și

Cooperare în Europa l-a respins. Documentul nu a fost acceptat în Republica Cooperare în Europa l-a respins. Documentul nu a fost acceptat în Republica

Moldova, ca urmare a demonstraţiilor populare și a intervenţiilor diplomati-Moldova, ca urmare a demonstraţiilor populare și a intervenţiilor diplomati-

ce ale Statelor Unite ale Americii și ale ţărilor europene. Altă iniţiativă neofi -ce ale Statelor Unite ale Americii și ale ţărilor europene. Altă iniţiativă neofi -

cială a Federaţiei Ruse, lansată în 2004 de S. Belkovski, presupunea o soluţie cială a Federaţiei Ruse, lansată în 2004 de S. Belkovski, presupunea o soluţie

care prevedea independenţa regiunii secesioniste transnistrene, urmând pe care prevedea independenţa regiunii secesioniste transnistrene, urmând pe

termen mediu să se unească cu Federația Rusă, iar Republica Moldova cu termen mediu să se unească cu Federația Rusă, iar Republica Moldova cu

România. Planul nu a fost discutat de către autorităţile ofi ciale din România România. Planul nu a fost discutat de către autorităţile ofi ciale din România

și din Republica Moldova. La rândul său, în 2005, Ucraina a propus „Pla-și din Republica Moldova. La rândul său, în 2005, Ucraina a propus „Pla-

nul Iușcenko”, a cărui implementare să fi e supusă medierii de către Federaţia nul Iușcenko”, a cărui implementare să fi e supusă medierii de către Federaţia

Rusă, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Re-Rusă, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Re-

publica Moldova propune în anul 2005 „Planul Voronin-Șova”, care stabilește publica Moldova propune în anul 2005 „Planul Voronin-Șova”, care stabilește

formatul de negocieri „3+3” (Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, formatul de negocieri „3+3” (Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina,

Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și România). De asemenea, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și România). De asemenea,

expertul remarcă și existenţa unor acorduri internaţionale semnate sub egida expertul remarcă și existenţa unor acorduri internaţionale semnate sub egida

Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa cu privire la retra-Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa cu privire la retra-

gerea trupelor militare ruse din regiunea transnistreană: primul datează cu gerea trupelor militare ruse din regiunea transnistreană: primul datează cu

1994, și prevedea retragerea defi nitivă până în 2002, al doilea, semnat la Is-1994, și prevedea retragerea defi nitivă până în 2002, al doilea, semnat la Is-

tanbul în 1999, reitera acest termen, fi xând calendare precise pe categorii de tanbul în 1999, reitera acest termen, fi xând calendare precise pe categorii de

armament. Nici unul din aceste documente nu a fost respectat de Federaţia armament. Nici unul din aceste documente nu a fost respectat de Federaţia

Rusă [36, p. 12-13]. Rusă [36, p. 12-13].

Considerăm că în condiţiile când actorii implicaţi în reglementarea con-Considerăm că în condiţiile când actorii implicaţi în reglementarea con-

fl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova lansează proprii proiecte, fl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova lansează proprii proiecte,

care având drept scop realizarea intereselor geopolitice ale acestor entități, care având drept scop realizarea intereselor geopolitice ale acestor entități,

în detrimentul interesului naţional de asigurare a securității politice, sub-în detrimentul interesului naţional de asigurare a securității politice, sub-

minează independenţa, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii minează independenţa, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii


158158

Moldova [3, p. 71-72]. O. Nantoi propune Guvernului Republicii Moldova să Moldova [3, p. 71-72]. O. Nantoi propune Guvernului Republicii Moldova să

elaboreze Strategia Naţională de Reintegrare a Republicii Moldova, ţinându-elaboreze Strategia Naţională de Reintegrare a Republicii Moldova, ţinându-

se cont de interesele naţionale și ulterior interesele celor implicaţi în proce-se cont de interesele naţionale și ulterior interesele celor implicaţi în proce-

sul de negocieri privind securitatea regională. În opinia expertului, această sul de negocieri privind securitatea regională. În opinia expertului, această

Strategie, fi ind adoptată de Parlament, ar asigura realizarea următoarelor de-Strategie, fi ind adoptată de Parlament, ar asigura realizarea următoarelor de-

ziderate: ar fi devenit cadrul politico-juridic obligatoriu în promovarea po-ziderate: ar fi devenit cadrul politico-juridic obligatoriu în promovarea po-

liticii de stat, interne și externe, în problema transnistreană; ar fi conturat liticii de stat, interne și externe, în problema transnistreană; ar fi conturat

o perspectivă clară, inclusiv garanţiile raţionale, asigurate prin lege, pentru o perspectivă clară, inclusiv garanţiile raţionale, asigurate prin lege, pentru

cetăţenii din regiunea din est; ar fi pus capăt încercărilor de realizare a in-cetăţenii din regiunea din est; ar fi pus capăt încercărilor de realizare a in-

tereselor geopolitice, dar și de alt gen, a altor actori prin iniţierea diferitor tereselor geopolitice, dar și de alt gen, a altor actori prin iniţierea diferitor

documente pentru procesul de negocieri. Deocamdată în Republica Moldova documente pentru procesul de negocieri. Deocamdată în Republica Moldova

lipsește asemenea abordare sistemică a problemei transnistrene, existenţa re-lipsește asemenea abordare sistemică a problemei transnistrene, existenţa re-

gimului secesionist din raioanele de est ale Republicii Moldova este tratat ca gimului secesionist din raioanele de est ale Republicii Moldova este tratat ca

ceva separat de restul problemelor cu care se confruntă societatea și nici nu ceva separat de restul problemelor cu care se confruntă societatea și nici nu

se încearcă abordarea ei în calitate de parte componentă a problemei comple-se încearcă abordarea ei în calitate de parte componentă a problemei comple-

xe de încununare cu succes a proiectului de statalitate a Republicii Moldova. xe de încununare cu succes a proiectului de statalitate a Republicii Moldova.

Cadrul juridic existent nu oferă o perspectivă clară și sigură de reintegrare Cadrul juridic existent nu oferă o perspectivă clară și sigură de reintegrare

a Republicii Moldova, provocând doar confuzii, iar elaborarea și aprobarea a Republicii Moldova, provocând doar confuzii, iar elaborarea și aprobarea

unei Strategii Naţionale de Reintegrare a Republicii Moldova s-ar dovedi fi și unei Strategii Naţionale de Reintegrare a Republicii Moldova s-ar dovedi fi și

o strategie de consolidare a statului de drept în limitele frontierelor recunos-o strategie de consolidare a statului de drept în limitele frontierelor recunos-

cute de comunitatea internaţională [37, p. 4]. cute de comunitatea internaţională [37, p. 4].

V. Cibotaru abordează problema transnistreană reliefând trei scenarii V. Cibotaru abordează problema transnistreană reliefând trei scenarii

de reglementare: pozitiv, negativ și probabil. În scenariul pozitiv, autorităţile de reglementare: pozitiv, negativ și probabil. În scenariul pozitiv, autorităţile

Republicii Moldova și autorităţile din stânga Nistrului ajung la o înţelege-Republicii Moldova și autorităţile din stânga Nistrului ajung la o înţelege-

re reciprocă susţinută de elitele politice din ambele părţi asupra distribuirii re reciprocă susţinută de elitele politice din ambele părţi asupra distribuirii

competenţelor și a modului de atingere a variantei de fuzionare într-un mo-competenţelor și a modului de atingere a variantei de fuzionare într-un mo-

del „fi nalizat”, păstrându-se statutul Republicii Moldova de stat integru. În del „fi nalizat”, păstrându-se statutul Republicii Moldova de stat integru. În

scenariul negativ intervin factorii externi „duri” (Federaţia Rusă recunoaște scenariul negativ intervin factorii externi „duri” (Federaţia Rusă recunoaște

independenţa regiunii transnistrene față de Republica Moldova, aceasta din independenţa regiunii transnistrene față de Republica Moldova, aceasta din

urmă intră în confl ict cu mediatorii și observatorii procesului de negocieri), urmă intră în confl ict cu mediatorii și observatorii procesului de negocieri),

care condiţionează dezvoltarea unor factori negativi interni, cum ar fi cri-care condiţionează dezvoltarea unor factori negativi interni, cum ar fi cri-

za economică, energetică, politică pe ambele maluri ale Nistrului. Confl ic-za economică, energetică, politică pe ambele maluri ale Nistrului. Confl ic-

tul se termină prin dezintegrare teritorială cu consecinţe proiectate într-un tul se termină prin dezintegrare teritorială cu consecinţe proiectate într-un

viitor îndepărtat. Scenariul probabil constă în începerea realizării în prac-viitor îndepărtat. Scenariul probabil constă în începerea realizării în prac-

tică a „măsurilor de consolidare a încrederii dintre malurile Nistrului”, în tică a „măsurilor de consolidare a încrederii dintre malurile Nistrului”, în

urma căruia anumite probleme ar putea fi soluţionate (economice, sociale, urma căruia anumite probleme ar putea fi soluţionate (economice, sociale,

de transport, de telecomunicaţii, ecologice și, într-o măsură mai mică, cele de transport, de telecomunicaţii, ecologice și, într-o măsură mai mică, cele

de securitate), rezultatul negocierilor privind atingerea unor înţelegeri de securitate), rezultatul negocierilor privind atingerea unor înţelegeri


159159

viabile se va diminua din cauza delimitării atribuţiilor, iar soluţia defi nitivă viabile se va diminua din cauza delimitării atribuţiilor, iar soluţia defi nitivă

de rezolvare a confl ictului va fi amânată până la apariţia unor noi oportuni-de rezolvare a confl ictului va fi amânată până la apariţia unor noi oportuni-

tăţi [38]. În opinia noastră, actualmente asistăm la o diminuare a eforturilor tăţi [38]. În opinia noastră, actualmente asistăm la o diminuare a eforturilor

manifestate de observatori în cadrul procesului de negocieri de către Statele manifestate de observatori în cadrul procesului de negocieri de către Statele

Unite ale Americii și Uniunea Europeană în raport cu problema transnis-Unite ale Americii și Uniunea Europeană în raport cu problema transnis-

treană, pledând pentru continuarea procesului de negocieri în format „5+2”, treană, pledând pentru continuarea procesului de negocieri în format „5+2”,

chiar dacă doi subiecţi (Federaţia Rusă și Ucraina) se afl ă într-un confl ict chiar dacă doi subiecţi (Federaţia Rusă și Ucraina) se afl ă într-un confl ict

militar. Lipsa rezultatelor reglementării geopolitice a confl ictului din raioa-militar. Lipsa rezultatelor reglementării geopolitice a confl ictului din raioa-

nele de est ale Republicii Moldova sunt determinate de confruntarea geo-nele de est ale Republicii Moldova sunt determinate de confruntarea geo-

politică dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, ce contribuie la politică dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, ce contribuie la

perpetuarea instabilității situației din Ucraina și a continuării evenimentelor perpetuarea instabilității situației din Ucraina și a continuării evenimentelor

militare din regiunea Donbas, care fi ind precedate și de nerespectarea Acor-militare din regiunea Donbas, care fi ind precedate și de nerespectarea Acor-

durilor de Pace Minsk-1 și Minsk-2 de către părțile vizate, adoptate în cadrul durilor de Pace Minsk-1 și Minsk-2 de către părțile vizate, adoptate în cadrul

formatului de negocieri „cvartetul normand” din care fac parte Germania, formatului de negocieri „cvartetul normand” din care fac parte Germania,

Franța, Federația Rusă și Ucraina, dar și de reconfi gurarea forțelor în lupta cu Franța, Federația Rusă și Ucraina, dar și de reconfi gurarea forțelor în lupta cu

terorismul internațional pe teritoriul Siriei, după plecarea militarilor ameri-terorismul internațional pe teritoriul Siriei, după plecarea militarilor ameri-

cani, fapt ce a impulsionat amplifi carea poziției geopolitice a Federației Ruse cani, fapt ce a impulsionat amplifi carea poziției geopolitice a Federației Ruse

în zonă și dinamizarea acțiunilor Turciei în Siria, Statele Unite ale Americii în zonă și dinamizarea acțiunilor Turciei în Siria, Statele Unite ale Americii

păstrându-și interesele geopolitice în regiune prin intensifi carea relațiilor de păstrându-și interesele geopolitice în regiune prin intensifi carea relațiilor de

cooperare cu statul Israel. cooperare cu statul Israel.

O. Serebrian pune în lumină câteva soluţii de reglementare a confl ictului O. Serebrian pune în lumină câteva soluţii de reglementare a confl ictului

transnistrean, una dintre care este blocarea regimului secesionist transnis-transnistrean, una dintre care este blocarea regimului secesionist transnis-

trean în cazul când tratativele intră în impas și Republica Moldova nu-și mai trean în cazul când tratativele intră în impas și Republica Moldova nu-și mai

poate permite politica concesiilor, care nu s-a soldat cu nici un rezultat. În poate permite politica concesiilor, care nu s-a soldat cu nici un rezultat. În

acest caz se va discuta cu Ucraina și nu cu Federaţia Rusă, datorită așezării acest caz se va discuta cu Ucraina și nu cu Federaţia Rusă, datorită așezării

și confi guraţiei geografi ce a regiunii transnistrene sau, geopolitic vorbind, și confi guraţiei geografi ce a regiunii transnistrene sau, geopolitic vorbind,

ţinând cont de topopolitica și morfopolitica ţinutului, o blocadă a regiunii ţinând cont de topopolitica și morfopolitica ţinutului, o blocadă a regiunii

e foarte ușor de organizat. Ideea că regimul secesionist transnistrean ar re-e foarte ușor de organizat. Ideea că regimul secesionist transnistrean ar re-

curge la decuparea energiei electrice și a gazului natural este exagerată, dat curge la decuparea energiei electrice și a gazului natural este exagerată, dat

fi ind că nu regiunea transnistreană este producător de gaze naturale, cărbune fi ind că nu regiunea transnistreană este producător de gaze naturale, cărbune

sau energie electrică. În același timp, Republica Moldova ar putea ușor să se sau energie electrică. În același timp, Republica Moldova ar putea ușor să se

conecteze la reţelele europene de electricitate și la conductele de gaz natural conecteze la reţelele europene de electricitate și la conductele de gaz natural

din România [39, p. 122-124]. O. Nantoi nu este de acord cu ideea lansată dedin România [39, p. 122-124]. O. Nantoi nu este de acord cu ideea lansată de

O. Serebrian, că prin instituirea unei blocade economice a regimului secesi-O. Serebrian, că prin instituirea unei blocade economice a regimului secesi-

onist transnistrean s-ar contribui la reglementarea confl ictului, cauza princi-onist transnistrean s-ar contribui la reglementarea confl ictului, cauza princi-

pală constând în moravurile și realităţile societăţii din Republica Moldova, în pală constând în moravurile și realităţile societăţii din Republica Moldova, în

special fi ind vizaţi funcţionarii de stat [40]. R. Gorincioi exprimă o atitudine special fi ind vizaţi funcţionarii de stat [40]. R. Gorincioi exprimă o atitudine

critică similară, subliniind că am asistat la eșecul unei blocade sau a unui critică similară, subliniind că am asistat la eșecul unei blocade sau a unui


160160

război economic în raport cu regimul secesionist din zona transnistreană, război economic în raport cu regimul secesionist din zona transnistreană,

care s-a dovedit a fi inefi cientă, deoarece Republica Moldova a devenit de-care s-a dovedit a fi inefi cientă, deoarece Republica Moldova a devenit de-

pendentă de regiunea transnistreană în multe privinţe. Statul nu este pregătit pendentă de regiunea transnistreană în multe privinţe. Statul nu este pregătit

să aplice o decuplare bruscă, tranșantă a zonei transnistrene, cu toate rigori-să aplice o decuplare bruscă, tranșantă a zonei transnistrene, cu toate rigori-

le care decurg [41]. Altă variantă de soluţionare a confl ictului transnistrean le care decurg [41]. Altă variantă de soluţionare a confl ictului transnistrean

examinată de O. Serebrian este fudamentată pe dialogul cu Federaţia Rusă, examinată de O. Serebrian este fudamentată pe dialogul cu Federaţia Rusă,

fiind mai puţin promiţătoare decât formulele în care rolul principal este fiind mai puţin promiţătoare decât formulele în care rolul principal este

rezervat Ucrainei și vizează câștigarea susţinerii din partea Federaţiei Ruse rezervat Ucrainei și vizează câștigarea susţinerii din partea Federaţiei Ruse

pentru a obţine acordul autorităţilor separatiste în cazul unui statut auto-pentru a obţine acordul autorităţilor separatiste în cazul unui statut auto-

nom în cadrul Republicii Moldova, identic celui obţinut de Gagauz-Yeri. nom în cadrul Republicii Moldova, identic celui obţinut de Gagauz-Yeri.

În schimbul acestui „serviciu”, Republica Moldova ar oferi Federaţiei Ruse În schimbul acestui „serviciu”, Republica Moldova ar oferi Federaţiei Ruse

dreptul de a dispune de baze militare în raioanele de est [39, p. 127-128]. dreptul de a dispune de baze militare în raioanele de est [39, p. 127-128].

Considerăm că o asemenea variantă pare ademenitoare prin simplitate, dar Considerăm că o asemenea variantă pare ademenitoare prin simplitate, dar

aceasta comportă și mari riscuri. Primul este generat de caracterul impre-aceasta comportă și mari riscuri. Primul este generat de caracterul impre-

vizibil al comportamentului Federaţiei Ruse, a cărei viitor previzibil este in-vizibil al comportamentului Federaţiei Ruse, a cărei viitor previzibil este in-

cert, în contextul confruntărilor geopolitice cu Occidentul, și în condiţiile cert, în contextul confruntărilor geopolitice cu Occidentul, și în condiţiile

scăderii preţurilor de comercializare a petrolului la bursele internaţionale, scăderii preţurilor de comercializare a petrolului la bursele internaţionale,

al doilea constă în faptul că prin acest act s-ar confi rma și mai mult atașa-al doilea constă în faptul că prin acest act s-ar confi rma și mai mult atașa-

mentul geopolitic faţă de Federaţia Rusă, contrar pledoariei proeuropene a mentul geopolitic faţă de Federaţia Rusă, contrar pledoariei proeuropene a

Republicii Moldova și angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană în Republicii Moldova și angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană în

cadrul Acordului de Asociere [3, p. 74]. cadrul Acordului de Asociere [3, p. 74].

În ordinea de idei reliefată, V. Lupan punctează două premise de bază În ordinea de idei reliefată, V. Lupan punctează două premise de bază

pentru soluţionarea confl ictului transnistrean. Prima ar fi că Federaţia Rusă pentru soluţionarea confl ictului transnistrean. Prima ar fi că Federaţia Rusă

este interesată în rezolvarea confl ictului, altminteri fi ind discutabil dacă Fe-este interesată în rezolvarea confl ictului, altminteri fi ind discutabil dacă Fe-

deraţia Rusă va accepta să ofere un exemplu pozitiv, demonstrând comuni-deraţia Rusă va accepta să ofere un exemplu pozitiv, demonstrând comuni-

tăţii internaţionale că poate soluţiona un confl ict, pierzând, în același timp, tăţii internaţionale că poate soluţiona un confl ict, pierzând, în același timp,

infl uenţă și pârghii geopolitice. A doua vizează menţinerea statu-quoului în infl uenţă și pârghii geopolitice. A doua vizează menţinerea statu-quoului în

dosarul transnistrean, în acest caz, Republica Moldova trebuie să mizeze pe dosarul transnistrean, în acest caz, Republica Moldova trebuie să mizeze pe

aliaţi naturali, cum ar fi Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană aliaţi naturali, cum ar fi Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană

[42]. J. Sherr, refl ectând asupra subiectului soluţionării confl ictului transnis-[42]. J. Sherr, refl ectând asupra subiectului soluţionării confl ictului transnis-

trean exprimat prin reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, deduce ur-trean exprimat prin reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, deduce ur-

mătoarele concluzii: dacă prin reintegrare se subînţelege crearea unui sistem mătoarele concluzii: dacă prin reintegrare se subînţelege crearea unui sistem

politic, administrativ și birocratic în care regimul secesionist, deși cu o po-politic, administrativ și birocratic în care regimul secesionist, deși cu o po-

pulaţie de circa 12-13% ar avea drept de veto asupra tuturor chestiunilor im-pulaţie de circa 12-13% ar avea drept de veto asupra tuturor chestiunilor im-

portante, atunci va trebui să ne întrebăm: „Ce este mai important: păstrarea portante, atunci va trebui să ne întrebăm: „Ce este mai important: păstrarea

suveranităţii sau reintegrarea teritorială a țării?” Confl ictul ar putea fi soluţi-suveranităţii sau reintegrarea teritorială a țării?” Confl ictul ar putea fi soluţi-

onat foarte repede în cazul în care Republica Moldova ar fi dispusă să renunţe onat foarte repede în cazul în care Republica Moldova ar fi dispusă să renunţe

la suveranitate [43]. I. Stăvilă consideră că înlocuirea actualei operaţiuni de la suveranitate [43]. I. Stăvilă consideră că înlocuirea actualei operaţiuni de


161161

menţinere a pămenţinere a păcii cu o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional cii cu o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional

și asigurarea îndeplinirii pe deplin a deciziilor Summitului OSCE de la Istan-și asigurarea îndeplinirii pe deplin a deciziilor Summitului OSCE de la Istan-

bul din 1999 pot contribui substanţial la crearea condiţiilor necesare pentru bul din 1999 pot contribui substanţial la crearea condiţiilor necesare pentru

depășirea impasului în problematica Tratatului cu privire la Forţele Armate depășirea impasului în problematica Tratatului cu privire la Forţele Armate

Convenţionale în Europa adaptat, stimulând procesul de reglementare a con-Convenţionale în Europa adaptat, stimulând procesul de reglementare a con-

fl ictului [44, p. 92]. fl ictului [44, p. 92].

Accentuăm că eforturile autorităţilor Republicii Moldova îndreptate spre Accentuăm că eforturile autorităţilor Republicii Moldova îndreptate spre

identifi carea soluţiilor efi ciente și durabile de dezamorsare a confl ictului identifi carea soluţiilor efi ciente și durabile de dezamorsare a confl ictului

din raioanele de est nu s-au soldat cu rezultate palpabile. De fapt, în opi-din raioanele de est nu s-au soldat cu rezultate palpabile. De fapt, în opi-

nia noastră, confl ictul cuprinde câteva aspecte majore: retragerea trupelor, nia noastră, confl ictul cuprinde câteva aspecte majore: retragerea trupelor,

armamentelor și muniţiilor ale Federaţiei Ruse din regiune în conformitate armamentelor și muniţiilor ale Federaţiei Ruse din regiune în conformitate

cu angajamentele internaţionale asumate; soluţionarea politică a confl ictului cu angajamentele internaţionale asumate; soluţionarea politică a confl ictului

prin elaborarea statutului juridic special al raioanelor de est în componenţa prin elaborarea statutului juridic special al raioanelor de est în componenţa

Republicii Moldova în conformitate cu interesele cetăţenilor săi; garantarea Republicii Moldova în conformitate cu interesele cetăţenilor săi; garantarea

implementării și durabilităţii soluţiilor menite să asigure restabilirea suve-implementării și durabilităţii soluţiilor menite să asigure restabilirea suve-

ranităţii și jurisdicţiei pe întregul teritoriu și, implicit, reîntregirea Republi-ranităţii și jurisdicţiei pe întregul teritoriu și, implicit, reîntregirea Republi-

cii Moldova. Trebuie de notat că este absolut necesar ca realizarea deciziilor cii Moldova. Trebuie de notat că este absolut necesar ca realizarea deciziilor

adoptate să fi e asigurată și garantată de factorii stabilizatori din exterior într-adoptate să fi e asigurată și garantată de factorii stabilizatori din exterior într-

un context geopolitic favorabil edifi cat de ei înșiși, iar procesele de imple-un context geopolitic favorabil edifi cat de ei înșiși, iar procesele de imple-

mentare a ultimelor două blocuri de politici să se afle în strânsă conexiune mentare a ultimelor două blocuri de politici să se afle în strânsă conexiune

și să confirme practicile internaţionale de gestiune a situaţiilor postcon-și să confirme practicile internaţionale de gestiune a situaţiilor postcon-

flict. Suntem de părere că elaborarea unor soluţii viabile de reglementare a flict. Suntem de părere că elaborarea unor soluţii viabile de reglementare a

conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova se dovedește a fi un conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova se dovedește a fi un

proces foarte dificil, complex și multidimensional, și că ar fi o greșeală dacă proces foarte dificil, complex și multidimensional, și că ar fi o greșeală dacă

am insista în exclusivitate asupra lipsei totale de progrese, dintre cele mai am insista în exclusivitate asupra lipsei totale de progrese, dintre cele mai

importante pot fi menționate următoarele: cu titlul de realizări palpabile importante pot fi menționate următoarele: cu titlul de realizări palpabile

se înscrie inaugurarea Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră se înscrie inaugurarea Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră

în Moldova și Ucraina (EUBAM), lansată la 30 noiembrie 2005 în vederea în Moldova și Ucraina (EUBAM), lansată la 30 noiembrie 2005 în vederea

îmbunătăţirii controlului la punctele de trecere gestionate în comun; Legea îmbunătăţirii controlului la punctele de trecere gestionate în comun; Legea

cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al raioanelor cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al raioanelor

de est ale Republicii Moldova din 22 iulie 2005; iniţiativele de consolidare de est ale Republicii Moldova din 22 iulie 2005; iniţiativele de consolidare

a încrederii între cele două maluri și a securităţii, lansate în toamna anului a încrederii între cele două maluri și a securităţii, lansate în toamna anului

2007 în scopul elaborării unor proiecte comune de caracter social-economic 2007 în scopul elaborării unor proiecte comune de caracter social-economic

și umanitar, dezarmării și demilitarizării întregului teritoriu al Republicii și umanitar, dezarmării și demilitarizării întregului teritoriu al Republicii

Moldova; luările de poziţii cu privire la ineficienţa actualului mecanism de Moldova; luările de poziţii cu privire la ineficienţa actualului mecanism de

pacificare și oportunitatea transformării lui într-o misiune multinaţională pacificare și oportunitatea transformării lui într-o misiune multinaţională

de observatori civili [3, p. 75]. de observatori civili [3, p. 75].


162162

A. Ţăranu, abordând subiectul reglementării politice a confl ictului din A. Ţăranu, abordând subiectul reglementării politice a confl ictului din

raioanele de est ale Republicii Moldova, ridică o problemă gravă, legată de raioanele de est ale Republicii Moldova, ridică o problemă gravă, legată de

funcţionalitatea formatului de negocieri „5+2”, în contextul confl ictului ru-funcţionalitatea formatului de negocieri „5+2”, în contextul confl ictului ru-

so-ucrainean. Doi din mediatorii de bază internaţionali ai acestui format de so-ucrainean. Doi din mediatorii de bază internaţionali ai acestui format de

reglementare, Federația Rusă și Ucraina, se găsesc de facto în stare de război reglementare, Federația Rusă și Ucraina, se găsesc de facto în stare de război

nedeclarat, iar Rusia folosește teritoriul regiunii secesioniste din Republica nedeclarat, iar Rusia folosește teritoriul regiunii secesioniste din Republica

Moldova, unde sunt amplasate ilegal forţele sale militare, pentru destabili-Moldova, unde sunt amplasate ilegal forţele sale militare, pentru destabili-

zarea Ucrainei. În aceste condiţii, Republica Moldova are motive mai mult zarea Ucrainei. În aceste condiţii, Republica Moldova are motive mai mult

decât întemeiate pentru a insista asupra revizuirii actualului format interna-decât întemeiate pentru a insista asupra revizuirii actualului format interna-

ţional de mediere în sensul sporirii gradului de efi cienţă al lui. Analiza evo-ţional de mediere în sensul sporirii gradului de efi cienţă al lui. Analiza evo-

luţiei confl ictului transnistrean continuă să rămână o ameninţare la adresa luţiei confl ictului transnistrean continuă să rămână o ameninţare la adresa

securităţii politice a Republicii Moldova și o sursă de pericol și de instabilita-securităţii politice a Republicii Moldova și o sursă de pericol și de instabilita-

te regională [45, p. 329]. te regională [45, p. 329].

V. Juc este de părere că lipsa de progres în asigurarea securității politice V. Juc este de părere că lipsa de progres în asigurarea securității politice

prin reglementarea confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova prin reglementarea confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova

este determinată de mai mulţi factori, primordiali și secundari, iar sarcinile este determinată de mai mulţi factori, primordiali și secundari, iar sarcinile

de moment ar fi promovarea activă a politicilor de descentralizare adminis-de moment ar fi promovarea activă a politicilor de descentralizare adminis-

trativă și decizională, realizarea proiectelor comune, restabilirea dialogului și trativă și decizională, realizarea proiectelor comune, restabilirea dialogului și

identiicarea unor măsuri menite să contribuie la asigurarea încrederii dintre identiicarea unor măsuri menite să contribuie la asigurarea încrederii dintre

cele două maluri ale Nistrului. Indiscutabil este că raioanele din stânga Nis-cele două maluri ale Nistrului. Indiscutabil este că raioanele din stânga Nis-

trului nu pot fi nici abandonate, nici schimbate sau cedate, reîntregirii ţării trului nu pot fi nici abandonate, nici schimbate sau cedate, reîntregirii ţării

revenindu-i întâietate în raport valoric, or acest deziderat nobil nu trebuie revenindu-i întâietate în raport valoric, or acest deziderat nobil nu trebuie

să fi e un obiectiv de soluţionat cu orice preţ și în detrimentul intereselor să fi e un obiectiv de soluţionat cu orice preţ și în detrimentul intereselor

naţionale: menţinând dialogul și căutând soluţii de consolidare a încrederii naţionale: menţinând dialogul și căutând soluţii de consolidare a încrederii

și de reglementare durabilă, confl ictul ar putea să rămână mai mult timp „în-și de reglementare durabilă, confl ictul ar putea să rămână mai mult timp „în-

gheţat”, iar dezamorsarea defi nitivă să fi e transferată altei generaţii de lideri gheţat”, iar dezamorsarea defi nitivă să fi e transferată altei generaţii de lideri

politici și elite politice, după cum se încearcă în cazurile Ciprului sau Co-politici și elite politice, după cum se încearcă în cazurile Ciprului sau Co-

reei. Cercetătorul reliefează că fărâmiţarea teritorială și prezenţa regimului reei. Cercetătorul reliefează că fărâmiţarea teritorială și prezenţa regimului

secesionist din stânga Nistrului reprezintă un impediment esențial în calea secesionist din stânga Nistrului reprezintă un impediment esențial în calea

integrării europene a Republicii Moldova atât timp cât Uniunea Europea-integrării europene a Republicii Moldova atât timp cât Uniunea Europea-

nă încă nu s-a pronunţat asupra eventualităţii repetării variantei cipriote, a nă încă nu s-a pronunţat asupra eventualităţii repetării variantei cipriote, a

cărei probabilități pare actualmente a fi foarte mică. Este important totuși cărei probabilități pare actualmente a fi foarte mică. Este important totuși

de conștientizat că reintegrarea ţării, integrarea europeană și eventual inte-de conștientizat că reintegrarea ţării, integrarea europeană și eventual inte-

grarea euroatlantică reprezintă procese paralele care nu trebuie contrapuse, grarea euroatlantică reprezintă procese paralele care nu trebuie contrapuse,

obiectivele strategice urmărite fi ind modernizarea și consolidarea statului și obiectivele strategice urmărite fi ind modernizarea și consolidarea statului și

a societăţii Republicii Moldova [9, p. 211-213]. a societăţii Republicii Moldova [9, p. 211-213].

Considerăm că în tentativele identifi cării soluţiilor de reglementare a Considerăm că în tentativele identifi cării soluţiilor de reglementare a

confl ictului transnistrean mai efi cient ar fi pentru moment transformarea confl ictului transnistrean mai efi cient ar fi pentru moment transformarea


163163

formatului „5+2”, care s-a dovedit a fi nefuncţional, mai ales în contextul formatului „5+2”, care s-a dovedit a fi nefuncţional, mai ales în contextul

evenimentelor recente din Ucraina, în unul heptagonal, altă variantă ar pu-evenimentelor recente din Ucraina, în unul heptagonal, altă variantă ar pu-

tea fi „7+1”, prin ridicarea statutului celor doi observatori – Statele Unite tea fi „7+1”, prin ridicarea statutului celor doi observatori – Statele Unite

ale Americii și Uniunea Europeană – și readucerea României la procesul de ale Americii și Uniunea Europeană – și readucerea României la procesul de

tratative, eliminată absolut nejustifi cat în luna mai a anului 1992, echilibrân-tratative, eliminată absolut nejustifi cat în luna mai a anului 1992, echilibrân-

du-se în asemenea manieră raportul de forţe în cadrul negocierilor. Nu este du-se în asemenea manieră raportul de forţe în cadrul negocierilor. Nu este

mai puțin adevărat însă că formula actuală practic nu s-a soldat cu rezultatele mai puțin adevărat însă că formula actuală practic nu s-a soldat cu rezultatele

scontate, iar doi participanți, Federația Rusă și Ucraina, practic se afl ă în stare scontate, iar doi participanți, Federația Rusă și Ucraina, practic se afl ă în stare

de război. Precizăm necesitatea aplicării conceptului securităţii cooperative, de război. Precizăm necesitatea aplicării conceptului securităţii cooperative,

care presupune exercitarea politicii soft , consensualitate și cooperare între care presupune exercitarea politicii soft , consensualitate și cooperare între

liderii puterilor mondiale, utilizarea mijloacelor pacifi ce pentru diminua-liderii puterilor mondiale, utilizarea mijloacelor pacifi ce pentru diminua-

rea intensității confl ictelor și angajarea activă în procesul de tratative pentru rea intensității confl ictelor și angajarea activă în procesul de tratative pentru

identifi carea soluţiilor reciproc acceptabile, urmărind realizarea obiectivelor identifi carea soluţiilor reciproc acceptabile, urmărind realizarea obiectivelor

de stabilire și menţinere a dialogului între părţi, de deschidere, de transpa-de stabilire și menţinere a dialogului între părţi, de deschidere, de transpa-

renţă și de predictibilitate [3, p. 76]. renţă și de predictibilitate [3, p. 76].

Specifi căm că în contextul complexității procesului de reglementare a Specifi căm că în contextul complexității procesului de reglementare a

confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, care este un confl ict confl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, care este un confl ict

ce ameninţă componenta politică a securității naționale, distingem două di-ce ameninţă componenta politică a securității naționale, distingem două di-

mensiuni: internă (naţională) și externă (geopolitică/geostrategică). Coordo-mensiuni: internă (naţională) și externă (geopolitică/geostrategică). Coordo-

nata naţională include elaborarea și adoptarea, în baza consensului naţional, nata naţională include elaborarea și adoptarea, în baza consensului naţional,

a Strategiei de Reintegrare a Republicii Moldova, care va servi drept temei a Strategiei de Reintegrare a Republicii Moldova, care va servi drept temei

pentru alocarea surselor fi nanciare în scopul realizării programelor social-pentru alocarea surselor fi nanciare în scopul realizării programelor social-

economice în raioanele din stânga Nistrului. Succesele eventuale ale Repu-economice în raioanele din stânga Nistrului. Succesele eventuale ale Repu-

blicii Moldova pe calea integrării europene, prin realizarea prevederilor Pla-blicii Moldova pe calea integrării europene, prin realizarea prevederilor Pla-

nului de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea nului de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea

Europeană, dar și prevederile Planului Individual de Acțiuni al Parteneria-Europeană, dar și prevederile Planului Individual de Acțiuni al Parteneria-

tului Republica Moldova – NATO actualizat, ar putea deveni un factor sem-tului Republica Moldova – NATO actualizat, ar putea deveni un factor sem-

nifi cativ ce va eroda regimul secesionist tiraspolean din interior. Coordonata nifi cativ ce va eroda regimul secesionist tiraspolean din interior. Coordonata

externă prevede atribuirea rolului principal marilor puteri (Statelor Unite ale externă prevede atribuirea rolului principal marilor puteri (Statelor Unite ale

Americii, Uniunii Europene și Federaţiei Ruse), care își promovează con-Americii, Uniunii Europene și Federaţiei Ruse), care își promovează con-

secvent interesele geopolitice în regiunea Europei de Sud-Est, în contextul secvent interesele geopolitice în regiunea Europei de Sud-Est, în contextul

reconfi gurării arhitecturii geostrategice a mediului de securitate regională, în reconfi gurării arhitecturii geostrategice a mediului de securitate regională, în

identifi carea soluţiei privind reglementarea confl ictul din raioanele de est ale identifi carea soluţiei privind reglementarea confl ictul din raioanele de est ale

Republicii Moldova prin edifi carea consensului geopolitic. Statele Unite ale Republicii Moldova prin edifi carea consensului geopolitic. Statele Unite ale

Americii și Uniunea Europeană au devenit parteneri ai Republicii Moldova Americii și Uniunea Europeană au devenit parteneri ai Republicii Moldova

fi ind interesate în schimbarea statutului geopolitic al Republicii Moldova din fi ind interesate în schimbarea statutului geopolitic al Republicii Moldova din

consumator în furnizor de securitate regională, în același timp, contribuind consumator în furnizor de securitate regională, în același timp, contribuind

și la asigurarea securităţii frontierelor de est ale Alianței Nord-Atlantice și și la asigurarea securităţii frontierelor de est ale Alianței Nord-Atlantice și


164164

Uniunii Europene prin consolidarea stabilității regionale. Procesul de ne-Uniunii Europene prin consolidarea stabilității regionale. Procesul de ne-

gocieri dintre marile puteri în vederea soluţionării conflictului transnis-gocieri dintre marile puteri în vederea soluţionării conflictului transnis-

trean este perceput ca un element de compromis geopolitic, însă acesta ră-trean este perceput ca un element de compromis geopolitic, însă acesta ră-

mâne deocamdată incert în condiţiile anexării Peninsulei Crimeea de către mâne deocamdată incert în condiţiile anexării Peninsulei Crimeea de către

Federaţia Rusă și implicării acesteia într-un Federaţia Rusă și implicării acesteia într-un război hibridrăzboi hibrid împotriva Ucrai- împotriva Ucrai-

nei, impunerii contramăsurilor de către Occident Federaţiei Ruse și acţiu-nei, impunerii contramăsurilor de către Occident Federaţiei Ruse și acţiu-

nilor de răspuns din partea Rusiei, precum și divergenţelor de opinii din-nilor de răspuns din partea Rusiei, precum și divergenţelor de opinii din-

tre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă cu privire la reglementarea tre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă cu privire la reglementarea

conflictului militar și instaurarea păcii în Siria. Aceste, dar și alte aspecte conflictului militar și instaurarea păcii în Siria. Aceste, dar și alte aspecte

nu pot să nu provoace neîcredere între participanţii la procesul de regle-nu pot să nu provoace neîcredere între participanţii la procesul de regle-

mentare a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, inclusiv mentare a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, inclusiv

de edificare a unei strategii complexe și multidimensionale de securitate de edificare a unei strategii complexe și multidimensionale de securitate

regională, incluzând și componenta conflictului transnistrean. Motivarea regională, incluzând și componenta conflictului transnistrean. Motivarea

valorificării de compromisului geopolitic în relațiile dintre marile puteri valorificării de compromisului geopolitic în relațiile dintre marile puteri

va contribui substanţial la reglementarea confl ictului din raioanele de est ale va contribui substanţial la reglementarea confl ictului din raioanele de est ale

Republicii Moldova [3, p. 76-77].Republicii Moldova [3, p. 76-77].

Așadar, rivalitatea intereselor geopolitice ale actorilor majori, implicaţi Așadar, rivalitatea intereselor geopolitice ale actorilor majori, implicaţi

în procesul de reglementare a confl ictului din raioanele de est ale Republicii în procesul de reglementare a confl ictului din raioanele de est ale Republicii

Moldova, demonstrează că formatul actual de negocieri „5+2” nu generează Moldova, demonstrează că formatul actual de negocieri „5+2” nu generează

transformări calitative, doar tergiversează fenomenul, în pofi da eforturilor transformări calitative, doar tergiversează fenomenul, în pofi da eforturilor

depuse, având impact negativ asupra asigurării dimensiunii politice a secu-depuse, având impact negativ asupra asigurării dimensiunii politice a secu-

rităţii naţionale a Republicii Moldova și realizării dezideratului de integra-rităţii naţionale a Republicii Moldova și realizării dezideratului de integra-

re europeană. Aceste circumstanţe scot în evidenţă necesitatea modifi cării re europeană. Aceste circumstanţe scot în evidenţă necesitatea modifi cării

paradigmei de abordare a procesului privind soluţionarea confl ictului din paradigmei de abordare a procesului privind soluţionarea confl ictului din

raioanele de est ale Republicii Moldova în contextul reedifi cării arhitectu-raioanele de est ale Republicii Moldova în contextul reedifi cării arhitectu-

rii geostrategice a mediului de securitate din Europe de Sud-Est. Republica rii geostrategice a mediului de securitate din Europe de Sud-Est. Republica

Moldova trebuie să descurajeze orice acţiune de sprijin direct ori indirect Moldova trebuie să descurajeze orice acţiune de sprijin direct ori indirect

a regimului secesionist din stânga Nistrului, solicitând instituțiilor europe-a regimului secesionist din stânga Nistrului, solicitând instituțiilor europe-

ne, comunităţii internaționale, condamnarea oricărui suport acodat separa-ne, comunităţii internaționale, condamnarea oricărui suport acodat separa-

tismului. Lipsa de rezultate notabile de pe urma negocierilor pe marginea tismului. Lipsa de rezultate notabile de pe urma negocierilor pe marginea

identifi cării soluţiilor fezabile și sustenabile ale confl ictului transnistrean se identifi cării soluţiilor fezabile și sustenabile ale confl ictului transnistrean se

datorează, nu în ultimul rând, unei viziuni eronate a autorităţilor Republi-datorează, nu în ultimul rând, unei viziuni eronate a autorităţilor Republi-

cii Moldova privind interesele geopolitice reale ale actorilor implicaţi în ne-cii Moldova privind interesele geopolitice reale ale actorilor implicaţi în ne-

gocieri, diferite de preferinţele invocate în retorica ofi cială. Federaţia Rusă gocieri, diferite de preferinţele invocate în retorica ofi cială. Federaţia Rusă

urmărește obţinerea loialităţii necondiţionate din partea Republicii Moldova, urmărește obţinerea loialităţii necondiţionate din partea Republicii Moldova,

care ar exclude proiecte de europenizare, de euroatlantizare, dar și de orice care ar exclude proiecte de europenizare, de euroatlantizare, dar și de orice

autonomie decizională fără asentimentul său. Este preferabil ca autorităţile autonomie decizională fără asentimentul său. Este preferabil ca autorităţile

Republicii Moldova să elaboreze acţiuni concrete care să facă mai costisitor Republicii Moldova să elaboreze acţiuni concrete care să facă mai costisitor


165165

sprijinul regimului secesionist din stânga Nistrului și implicarea Federaţiei sprijinul regimului secesionist din stânga Nistrului și implicarea Federaţiei

Ruse, dar și să evite confruntarea directă. Mecanismul de mediatori și ga-Ruse, dar și să evite confruntarea directă. Mecanismul de mediatori și ga-

ranţi „5+2” este unul asimetric, care nu corespunde întru totul exigenţelor ranţi „5+2” este unul asimetric, care nu corespunde întru totul exigenţelor

și nici realităţilor geopolitice regionale în contextul extinderii Organizaţiei și nici realităţilor geopolitice regionale în contextul extinderii Organizaţiei

Nord-Atlantice și Uniunii Europene. Pentru a obţine o soluţie durabilă a con-Nord-Atlantice și Uniunii Europene. Pentru a obţine o soluţie durabilă a con-

fl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, este absolut necesar ca fl ictului din raioanele de est ale Republicii Moldova, este absolut necesar ca

formatul de reglementare să ţină cont de procesele integraţioniste realizate formatul de reglementare să ţină cont de procesele integraţioniste realizate

de Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, dar și de interesul din par-de Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, dar și de interesul din par-

tea acestor entităţi internaţionale faţă de problema transnistreană. În același tea acestor entităţi internaţionale faţă de problema transnistreană. În același

timp, este important ca Republica Moldova să stabilească și să menţină re-timp, este important ca Republica Moldova să stabilească și să menţină re-

laţii echilibrate cu Federaţia Rusă, actor important cu pondere geopolitică laţii echilibrate cu Federaţia Rusă, actor important cu pondere geopolitică

regională decisivă în acest spaţiu, evident fi ind că soluţionarea confl ictului regională decisivă în acest spaţiu, evident fi ind că soluţionarea confl ictului

din raioanele de est ale Republicii Moldova este imposibilă fără ca Rusia să din raioanele de est ale Republicii Moldova este imposibilă fără ca Rusia să

nu participe în mod direct. În această ordine de idei, considerăm oportună nu participe în mod direct. În această ordine de idei, considerăm oportună

ideea care prevede demararea procesului de negocieri privind modifi carea ideea care prevede demararea procesului de negocieri privind modifi carea

statutului Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene din observator în statutului Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene din observator în

mediator [3, p. 77-78]. mediator [3, p. 77-78].

Considerăm că este necesar de a realiza o analiză a provocărilor asime-Considerăm că este necesar de a realiza o analiză a provocărilor asime-

trice, convenționale și hibride, acestea fi ind percepute ca pericole reale la trice, convenționale și hibride, acestea fi ind percepute ca pericole reale la

adresa dimensiunii militare a securității naționale a Republicii Moldova, adresa dimensiunii militare a securității naționale a Republicii Moldova,

mai ales în contextul actual de existență a trupelor militare, armamentelor mai ales în contextul actual de existență a trupelor militare, armamentelor

și munițiilor pe teritoriul său, fără acordul țării gazdă, precum și declanșării și munițiilor pe teritoriul său, fără acordul țării gazdă, precum și declanșării

unui unui război hibridrăzboi hibrid de către Federația Rusă în regiunea Donbas pe teritoriul de către Federația Rusă în regiunea Donbas pe teritoriul

Ucrainei. Ameninţările asimetrice, precum terorismul internațional, proli-Ucrainei. Ameninţările asimetrice, precum terorismul internațional, proli-

ferarea armelor de distrugere în masă, confl ictele secesioniste nesoluţiona-ferarea armelor de distrugere în masă, confl ictele secesioniste nesoluţiona-

te, regimurile autoritare, statele eșuate, migraţia necontrolată, criminalitatea te, regimurile autoritare, statele eșuate, migraţia necontrolată, criminalitatea

organizată transnațională, alături de fi zionomia noilor confl icte, cum ar fi organizată transnațională, alături de fi zionomia noilor confl icte, cum ar fi

disputele etnice, războiul de gherilă și nu în ultimul rând disputele etnice, războiul de gherilă și nu în ultimul rând războiul hibridrăzboiul hibrid, au , au

determinat schimbări ale organizării și structurii forţelor militare, ale mo-determinat schimbări ale organizării și structurii forţelor militare, ale mo-

dului de acţiune, ale tehnicii și mijloacelor de luptă ale actorilor majori care dului de acţiune, ale tehnicii și mijloacelor de luptă ale actorilor majori care

își adaptează, modernizează și profesionalizează puterea militară, își revizu-își adaptează, modernizează și profesionalizează puterea militară, își revizu-

iesc strategiile de securitate și doctrinele militare și își dezvoltă noi tehnici și iesc strategiile de securitate și doctrinele militare și își dezvoltă noi tehnici și

tehnologii. În această ordine de idei, Republica Moldova face primii pași în tehnologii. În această ordine de idei, Republica Moldova face primii pași în

conștientizarea esenței riscurilor și amenințărilor asimetrice, convenționale conștientizarea esenței riscurilor și amenințărilor asimetrice, convenționale

și hibride în contextul transformării arhitecturii geopolitice regionale, rea-și hibride în contextul transformării arhitecturii geopolitice regionale, rea-

lizând necesitatea evaluării lor constante. În același timp, lipsa voinței poli-lizând necesitatea evaluării lor constante. În același timp, lipsa voinței poli-

tice și a culturii de securitate în societate tergiversează procesul de elaborare tice și a culturii de securitate în societate tergiversează procesul de elaborare

a documentelor strategice pertinente în domeniul securității naționale, pla-a documentelor strategice pertinente în domeniul securității naționale, pla-


166166

sând Republica Moldova într-o zonă de incertitudine geopolitică, amplifi când sând Republica Moldova într-o zonă de incertitudine geopolitică, amplifi când

vulnerabilitățile și susceptibilitatea la riscurile și amenințările de ordin extern. vulnerabilitățile și susceptibilitatea la riscurile și amenințările de ordin extern.

Subliniem că după sfârșitul războiului rece puterea militară a căpătat noi Subliniem că după sfârșitul războiului rece puterea militară a căpătat noi

sensuri și semnifi caţii, nu se mai bazează primordial pe puterea nucleară, sensuri și semnifi caţii, nu se mai bazează primordial pe puterea nucleară,

după cum a fost în condiţiile bipolarităţii, dar nici din importanţă nu și-a după cum a fost în condiţiile bipolarităţii, dar nici din importanţă nu și-a

pierdut. Principalele forţe militare ale mapamondului acordă o relevanţă pierdut. Principalele forţe militare ale mapamondului acordă o relevanţă

mare componentelor economică, energetică și tehnologiilor informaţionale mare componentelor economică, energetică și tehnologiilor informaţionale

ale puterii, cărora le revine un rol din ce în ce mai semnifi cativ, fi ind de-ale puterii, cărora le revine un rol din ce în ce mai semnifi cativ, fi ind de-

terminante pentru puterea militară, care își păstrează importanţa în calitate terminante pentru puterea militară, care își păstrează importanţa în calitate

de instrument de promovare a intereselor geopolitice de către marile puteri de instrument de promovare a intereselor geopolitice de către marile puteri

în cadrul sistemului internaţional postrăzboi rece. Potrivit lui T. Frunzeti, în cadrul sistemului internaţional postrăzboi rece. Potrivit lui T. Frunzeti,

în condiţiile de tranziţie spre un mediu de securitate stabil, puterea mili-în condiţiile de tranziţie spre un mediu de securitate stabil, puterea mili-

tară a devenit mai puţin importantă pentru soluţionarea problemelor poli-tară a devenit mai puţin importantă pentru soluţionarea problemelor poli-

tice și de securitate cărora trebuie să le facă faţă și să le găsească rezolvaretice și de securitate cărora trebuie să le facă faţă și să le găsească rezolvare

[46, p. 66]. În opinia noastră, dimensiunea militară a puterii este utilizată în [46, p. 66]. În opinia noastră, dimensiunea militară a puterii este utilizată în

mod extensiv în contextul apărării spațiilor geopolitice/geostrategice, dar și mod extensiv în contextul apărării spațiilor geopolitice/geostrategice, dar și

a intereselor securității naționale, acestea fi ind serios puse în pericol de ris-a intereselor securității naționale, acestea fi ind serios puse în pericol de ris-

curile și amenințările regionale [47, p. 7-8]. T. Frunzeti susţine că puterea curile și amenințările regionale [47, p. 7-8]. T. Frunzeti susţine că puterea

militară nu este principalul factor în asigurarea securităţii internaţionale, militară nu este principalul factor în asigurarea securităţii internaţionale,

însă deţinerea unui instrument militar credibil și eficient al puterii naţio-însă deţinerea unui instrument militar credibil și eficient al puterii naţio-

nale oferă posibilitatea modelării corespunzătoare a intereselor geopoliti-nale oferă posibilitatea modelării corespunzătoare a intereselor geopoliti-

ce și obiectivelor naţionale strategice în concordanţă cu cele ale mediului ce și obiectivelor naţionale strategice în concordanţă cu cele ale mediului

internaţional [46, p. 68]. Această supoziție este contestată de C. Hlihor, internaţional [46, p. 68]. Această supoziție este contestată de C. Hlihor,

considerând că dimensiunea militară a potenţialului de putere este cea care considerând că dimensiunea militară a potenţialului de putere este cea care

identifică locul și rolul unui actor în ecuaţia de putere din sistemul relaţii-identifică locul și rolul unui actor în ecuaţia de putere din sistemul relaţii-

lor internaţionale [48, p. 209]. lor internaţionale [48, p. 209].

A. Sarcinschi precizează că ameninţările asimetrice pun în pericol stabi-A. Sarcinschi precizează că ameninţările asimetrice pun în pericol stabi-

litatea și securitatea internaţională. Unii actori statali și nonstatali au opor-litatea și securitatea internaţională. Unii actori statali și nonstatali au opor-

tunitatea de a apela la mijloace asimetrice de atac. Ameninţările asimetrice tunitatea de a apela la mijloace asimetrice de atac. Ameninţările asimetrice

sunt favorizate de câţiva factori, cum ar fi : absenţa, în multe state a guverne-sunt favorizate de câţiva factori, cum ar fi : absenţa, în multe state a guverne-

lor capabile și responsabile de stabilitatea politică și prosperitatea economică; lor capabile și responsabile de stabilitatea politică și prosperitatea economică;

progresul rapid al tehnologiilor militare; proliferarea armelor de distrugere progresul rapid al tehnologiilor militare; proliferarea armelor de distrugere

în masă, care determină, în actualul mediu de securitate, creșterea densităţii în masă, care determină, în actualul mediu de securitate, creșterea densităţii

surselor și a impredictibilităţii locaţiilor pentru desfășurarea unor eventu-surselor și a impredictibilităţii locaţiilor pentru desfășurarea unor eventu-

ale confl icte, precum și apariţia unor noi arene pentru competiţia militarăale confl icte, precum și apariţia unor noi arene pentru competiţia militară

[49, p. 6]. Potrivit lui C.-C. Ioniță, în urma evoluției confl ictelor militare la [49, p. 6]. Potrivit lui C.-C. Ioniță, în urma evoluției confl ictelor militare la

începutul sec. XXI, care au tendința de a-și schimba frecvent particularitățile începutul sec. XXI, care au tendința de a-și schimba frecvent particularitățile

în ceea ce privește gradul de sofi sticare și caracterul plurivalent, numeroși în ceea ce privește gradul de sofi sticare și caracterul plurivalent, numeroși


167167

experți militari acordă atenție sporită complexității și diluării tipurilor de experți militari acordă atenție sporită complexității și diluării tipurilor de

război, precum și combinării frecvenței crescute cu letalitatea acțiunilor. Cu-război, precum și combinării frecvenței crescute cu letalitatea acțiunilor. Cu-

noscut la nivel teoretic drept noscut la nivel teoretic drept război hibrid,război hibrid, acest nou tip de război cuprinde o acest nou tip de război cuprinde o

combinație unică de amenințări hibride care permit exploatarea multitudinii combinație unică de amenințări hibride care permit exploatarea multitudinii

de provocări rezultate prin utilizarea tuturor acțiunilor strategice și tactice, de provocări rezultate prin utilizarea tuturor acțiunilor strategice și tactice,

de cele mai multe ori simultan [50, p. 64]. F. Hoff man și R. Glenn exprimă de cele mai multe ori simultan [50, p. 64]. F. Hoff man și R. Glenn exprimă

supoziția că războaiele hibride nu reprezintă o noutate, dar cele actuale sunt supoziția că războaiele hibride nu reprezintă o noutate, dar cele actuale sunt

desfășurate altfel, mai diferit, prin amalgamarea și diversifi carea nivelurilor desfășurate altfel, mai diferit, prin amalgamarea și diversifi carea nivelurilor

de conducere cu metode noi și complicate de desfășurare a acțiunilor milita-de conducere cu metode noi și complicate de desfășurare a acțiunilor milita-

re [51, p. 5]. C.-C. Ioniță este de părere că re [51, p. 5]. C.-C. Ioniță este de părere că războiul hibridrăzboiul hibrid reprezintă o nouă reprezintă o nouă

abordare a neconvenționalității împotriva unei tehnologii dezvoltate, în care abordare a neconvenționalității împotriva unei tehnologii dezvoltate, în care

actorii statali sau nonstatali ar putea alege dintr-o multitudine de tactici și actorii statali sau nonstatali ar putea alege dintr-o multitudine de tactici și

tehnologii pe care să le combine în proceduri inovative care să le satisfa-tehnologii pe care să le combine în proceduri inovative care să le satisfa-

că propriile aspirații culturale, bazate pe poziția geostrategică și ideologia că propriile aspirații culturale, bazate pe poziția geostrategică și ideologia

geopolitică în confruntarea forțelor armate ale lumii civilizate occidentale. geopolitică în confruntarea forțelor armate ale lumii civilizate occidentale.

Perioada industrializării din sec. XX a adus confruntări armate simetrice și Perioada industrializării din sec. XX a adus confruntări armate simetrice și

proporționale, cunoscute sub denumirea de „confl icte convenționale”. Peri-proporționale, cunoscute sub denumirea de „confl icte convenționale”. Peri-

oada informațională actuală se caracterizează prin reducerea armatelor ma-oada informațională actuală se caracterizează prin reducerea armatelor ma-

sive și printr-un potențial tehnologic ridicat al câtorva state superdezvolta-sive și printr-un potențial tehnologic ridicat al câtorva state superdezvolta-

te, soldându-se cu decalaje tehnologice majore între state, concomitent cu te, soldându-se cu decalaje tehnologice majore între state, concomitent cu

reducerea substanțială a bugetelor militare și accesul restrictiv la resurse și reducerea substanțială a bugetelor militare și accesul restrictiv la resurse și

la informații. Acest cumul de caracteristici a schimbat natura confl ictelor la informații. Acest cumul de caracteristici a schimbat natura confl ictelor

armate, atribuindu-se un caracter neconvențional, fi ind desfășurat de către armate, atribuindu-se un caracter neconvențional, fi ind desfășurat de către

o coaliție/alianță împotriva unui stat adversar sau asimetric, declanșat îm-o coaliție/alianță împotriva unui stat adversar sau asimetric, declanșat îm-

potriva terorismului internațional, adăugând latura de disproporționalitate potriva terorismului internațional, adăugând latura de disproporționalitate

nu numai în potențialul economic și tehnic angajat, dar și în tehnologia și nu numai în potențialul economic și tehnic angajat, dar și în tehnologia și

profesionalismul personalului participant. Pentru a contracara astfel de profesionalismul personalului participant. Pentru a contracara astfel de

discrepanțe, adversarul, fi e de nivel statal, fi e nonstatal, a trebuit să mixe-discrepanțe, adversarul, fi e de nivel statal, fi e nonstatal, a trebuit să mixe-

ze acțiuni convenționale, neconvenționale și teroriste cu acțiuni specifi ce ze acțiuni convenționale, neconvenționale și teroriste cu acțiuni specifi ce

spațiului informațional. Ca urmare, tot mai mulți specialiști militari consi-spațiului informațional. Ca urmare, tot mai mulți specialiști militari consi-

deră, inclusiv și C.-C. Ioniță, că viitoarele confl icte militare vor manifesta trei deră, inclusiv și C.-C. Ioniță, că viitoarele confl icte militare vor manifesta trei

tendințe, în special în funcție de capacitatea și posibilitatea combatanților tendințe, în special în funcție de capacitatea și posibilitatea combatanților

de a face față noilor cerințe ale spațiului operațional contemporan: războiul de a face față noilor cerințe ale spațiului operațional contemporan: războiul

convențional supertehnicizat, ultrarapid și extrem de costisitor, care poate convențional supertehnicizat, ultrarapid și extrem de costisitor, care poate

fi susținut numai de un număr limitat de state superdezvoltate economic și fi susținut numai de un număr limitat de state superdezvoltate economic și

militar; militar; războiul hibridrăzboiul hibrid în care va fi folosit un mixaj de tehnologii noi și doc- în care va fi folosit un mixaj de tehnologii noi și doc-

trine vechi, combinarea inovativă cu diferite tipuri de tactici și tehnici a căror trine vechi, combinarea inovativă cu diferite tipuri de tactici și tehnici a căror

frecvență și letalitate vor crește; generalizarea confl ictelor asimetrice în care frecvență și letalitate vor crește; generalizarea confl ictelor asimetrice în care


168168

vor fi folosite forțe convenționale și neconvenționale, mijloace atipice ca vor fi folosite forțe convenționale și neconvenționale, mijloace atipice ca

terorismul și crima organizată [50, p. 65-66]. terorismul și crima organizată [50, p. 65-66].

În opinia lui T. Frunzeti, în războiul convențional clasic nu se folo-În opinia lui T. Frunzeti, în războiul convențional clasic nu se folo-

sesc armele de nimicire în masă, ci numai mijloacele de luptă clasice, lupta sesc armele de nimicire în masă, ci numai mijloacele de luptă clasice, lupta

desfășurându-se numai cu forțe armate regulate, deosebindu-se de războaiele desfășurându-se numai cu forțe armate regulate, deosebindu-se de războaiele

duse cu forțe armate neregulate (miliții, gherile, partizani). Lupta se duce duse cu forțe armate neregulate (miliții, gherile, partizani). Lupta se duce

între două sau mai multe state într-o confruntare deschisă, forțele părților între două sau mai multe state într-o confruntare deschisă, forțele părților

sunt bine defi nite, iar scopul general rezidă în a slăbi sau a distruge forța sunt bine defi nite, iar scopul general rezidă în a slăbi sau a distruge forța

militară a inamicului și capacitatea de a se angaja în războiul convențional. militară a inamicului și capacitatea de a se angaja în războiul convențional.

Războiul neconvențional reprezintă forma de purtare a luptei politice cu Războiul neconvențional reprezintă forma de purtare a luptei politice cu

mijloace nepolitice, dar și nonmilitare, transpunerea în practică, în mod mijloace nepolitice, dar și nonmilitare, transpunerea în practică, în mod

planifi cat și coordonat, a măsurilor politice, economice, psihologice, propa-planifi cat și coordonat, a măsurilor politice, economice, psihologice, propa-

gandistice și militare împotriva unui stat pentru destabilizarea lui, înlocui-gandistice și militare împotriva unui stat pentru destabilizarea lui, înlocui-

rea puterii politice și aducerea ei în stare de dependență și de subordonare. rea puterii politice și aducerea ei în stare de dependență și de subordonare.

Dezbaterea pe marginea dihotomiei convențional/neconvențional în cadrul Dezbaterea pe marginea dihotomiei convențional/neconvențional în cadrul

acțiunilor militare trebuie să țină cont de categoriile principale care le vi-acțiunilor militare trebuie să țină cont de categoriile principale care le vi-

zează: pe de o parte, războiul cu formele diverse – convențional, nuclear, de zează: pe de o parte, războiul cu formele diverse – convențional, nuclear, de

gherilă, bazat pe rețea, terorist, împotriva terorismului, informațional, civil, gherilă, bazat pe rețea, terorist, împotriva terorismului, informațional, civil,

hibrid, în mijlocul populației; pe de alta, acțiunile militare altele decât răz-hibrid, în mijlocul populației; pe de alta, acțiunile militare altele decât răz-

boiul, cum ar fi operațiuni militare postconfl ict, de stabilizare, de impunere/boiul, cum ar fi operațiuni militare postconfl ict, de stabilizare, de impunere/

menținere/susținere a păcii, umanitare sau psihologice [52, p. 7-8]. Conform menținere/susținere a păcii, umanitare sau psihologice [52, p. 7-8]. Conform

lui J. McCuen, lui J. McCuen, războiul hibridrăzboiul hibrid reprezintă exemplul cel mai elocvent pentru reprezintă exemplul cel mai elocvent pentru

a demonstra imposibilitatea delimitării clare a dimensiunii convenționale a a demonstra imposibilitatea delimitării clare a dimensiunii convenționale a

acțiunii militare de cea neconvențională, îmbinînd războiul convențional cu acțiunii militare de cea neconvențională, îmbinînd războiul convențional cu

cel neregulat și cu cel cibernetic. Mai mult, cel neregulat și cu cel cibernetic. Mai mult, războiul hibridrăzboiul hibrid este o combinație este o combinație

între războiul simetric și cel asimetric, în care forțele desfășoară operațiuni între războiul simetric și cel asimetric, în care forțele desfășoară operațiuni

militare convenționale împotriva forțelor și țintelor inamice și, totodată, în-militare convenționale împotriva forțelor și țintelor inamice și, totodată, în-

cearcă să obțină controlul populației indigene din zona de confl ict prin secu-cearcă să obțină controlul populației indigene din zona de confl ict prin secu-

rizare și stabilizare [53, p. 108]. rizare și stabilizare [53, p. 108].

Din perspectiva evoluției confl ictului hibrid, C. Gray afi rmă că con-Din perspectiva evoluției confl ictului hibrid, C. Gray afi rmă că con-

fl ictul poate fi caracterizat ca o combinație hibridă de tactici tradiționale fl ictul poate fi caracterizat ca o combinație hibridă de tactici tradiționale

și neconvenționale, o planifi care și o execuție descentralizată, precum și de și neconvenționale, o planifi care și o execuție descentralizată, precum și de

acțiunea unor actori nonstatali care pot folosi tehnologii simple și sofi sti-acțiunea unor actori nonstatali care pot folosi tehnologii simple și sofi sti-

cate, într-un mod inovativ [54, p. 14], iar C.-C. Ioniță reliefează că, confl ic-cate, într-un mod inovativ [54, p. 14], iar C.-C. Ioniță reliefează că, confl ic-

tul hibrid include amenințările hibride și provocările hibride (tradiționale, tul hibrid include amenințările hibride și provocările hibride (tradiționale,

neconvenționale și teroriste), precum și dimensiunile fi zice și conceptuale ale neconvenționale și teroriste), precum și dimensiunile fi zice și conceptuale ale

confl ictului, prima fi ind o luptă împotriva unui adversar înarmat, iar cea de-a confl ictului, prima fi ind o luptă împotriva unui adversar înarmat, iar cea de-a

doua – o luptă mai extinsă pentru controlul și susținerea populației locale în doua – o luptă mai extinsă pentru controlul și susținerea populației locale în


169169

zona de confl ict, menținerea sprijinului public în interiorul statelor partici-zona de confl ict, menținerea sprijinului public în interiorul statelor partici-

pante, precum și obținerea sprijinului comunității internaționale [50, p. 67]. pante, precum și obținerea sprijinului comunității internaționale [50, p. 67].

F. Hoff man susține că în viitor războiul va cunoaște o combinare și mai ac-F. Hoff man susține că în viitor războiul va cunoaște o combinare și mai ac-

centuată, manifestată printr-un melanj de capabilități denumit centuată, manifestată printr-un melanj de capabilități denumit război hibridrăzboi hibrid, ,

specifi cul căruia constă în faptul că implică orice inamic care întrebuințează, specifi cul căruia constă în faptul că implică orice inamic care întrebuințează,

simultan și într-un mod adaptabil, o combinație complexă de armamente și simultan și într-un mod adaptabil, o combinație complexă de armamente și

mijloace convenționale, război neconvențional, terorism și abordare crimina-mijloace convenționale, război neconvențional, terorism și abordare crimina-

lă în spațiul de luptă actual, amestecând letalitatea confl ictelor interstatale cu lă în spațiul de luptă actual, amestecând letalitatea confl ictelor interstatale cu

fanatismul și fervoarea îndelungată a războiului neconvențional, pentru a-și fanatismul și fervoarea îndelungată a războiului neconvențional, pentru a-și

atinge obiectivele politice [55, p. 4]. J. Mattis, susținând ideea lui F. Hoff man, atinge obiectivele politice [55, p. 4]. J. Mattis, susținând ideea lui F. Hoff man,

exprimă supoziția că războaiele hibride nu sunt un fenomen nou, însă actu-exprimă supoziția că războaiele hibride nu sunt un fenomen nou, însă actu-

almente acestea sunt desfășurate diferit. În acest tip de război, forțele sunt almente acestea sunt desfășurate diferit. În acest tip de război, forțele sunt

greu de identifi cat în cadrul aceleiași armate sau în același spațiu operațional. greu de identifi cat în cadrul aceleiași armate sau în același spațiu operațional.

Combinația de capabilități neconvenționale cu forțe convenționale, integrate Combinația de capabilități neconvenționale cu forțe convenționale, integrate

la nivel operativ sau tactic, poate constitui o provocare considerabilă pen-la nivel operativ sau tactic, poate constitui o provocare considerabilă pen-

tru securitatea internațională. Totodată, J. Mattis acordă prioritate noțiunilor tru securitatea internațională. Totodată, J. Mattis acordă prioritate noțiunilor

de inamici hibrizi, forțe militare hibride, în cadrul de inamici hibrizi, forțe militare hibride, în cadrul războiului hibridrăzboiului hibrid care se care se

deosebește de forma clasică a războiului prin faptul că acesta permite adver-deosebește de forma clasică a războiului prin faptul că acesta permite adver-

sarului să ocupe poziții de luptă paralele, în același timp înaintând un alt set sarului să ocupe poziții de luptă paralele, în același timp înaintând un alt set

de acțiuni pentru forțele militare [56, p. 30-32]. de acțiuni pentru forțele militare [56, p. 30-32].

C. Popescu accentuează că C. Popescu accentuează că războiul hibridrăzboiul hibrid este derivat din paradigma răz- este derivat din paradigma răz-

boiului total, reprezentând o etapă mai complexă și extrem de eterogenă, în boiului total, reprezentând o etapă mai complexă și extrem de eterogenă, în

acord cu progresul tehnologic și informațional actual. acord cu progresul tehnologic și informațional actual. Războiul hibridRăzboiul hibrid nu este nu este

o noutate totală, tacticile hibride au fost aplicate și în trecut. Diferența este o noutate totală, tacticile hibride au fost aplicate și în trecut. Diferența este

determinată de potențialul distructiv de mare amploare, de eterogenitatea determinată de potențialul distructiv de mare amploare, de eterogenitatea

mijloacelor, de extinderea fenomenului la scară planetară, subsecvent glo-mijloacelor, de extinderea fenomenului la scară planetară, subsecvent glo-

balizării și interconectării sistemelor economico-fi nanciare, de comunicații, balizării și interconectării sistemelor economico-fi nanciare, de comunicații,

de transport și de riscul declanșării confl agrației nucleare, fapt care limitează de transport și de riscul declanșării confl agrației nucleare, fapt care limitează

opțiunile de tip opțiunile de tip hard powerhard power în favoarea celor de tip în favoarea celor de tip soft powersoft power și și smart power smart power [57, p. 126][57, p. 126]. . Potrivit expertului, Potrivit expertului, războiul hibridrăzboiul hibrid reprezintă cea mai recentă, reprezintă cea mai recentă,

mai complexă și, probabil, cea mai extinsă în viitor expresie a războiului con-mai complexă și, probabil, cea mai extinsă în viitor expresie a războiului con-

temporan, amalgamează elemente ale confl ictului armat convențional cu cel temporan, amalgamează elemente ale confl ictului armat convențional cu cel

neconvențional de tip psihologic, informațional, propagandistic, imagologic, neconvențional de tip psihologic, informațional, propagandistic, imagologic,

îmbrăcând forma clasică a confruntărilor armate și elementele specifi ce te-îmbrăcând forma clasică a confruntărilor armate și elementele specifi ce te-

rorismului, războiului de gherilă, insurgenței și insurecției, ale confl ictului rorismului, războiului de gherilă, insurgenței și insurecției, ale confl ictului

armat simetric și asimetric [57, p. 125], pe când M. Galeotti consideră că armat simetric și asimetric [57, p. 125], pe când M. Galeotti consideră că

războiul hibridrăzboiul hibrid este unul postmodern, elementul principal fi ind nedeclararea este unul postmodern, elementul principal fi ind nedeclararea

în mod ofi cial, dar și purtat în permanență cu mijloace militare și nonmilitare, în mod ofi cial, dar și purtat în permanență cu mijloace militare și nonmilitare,


170170

de la operaţiuni sub acoperire la atacuri cibernetice și chiar până la ope-de la operaţiuni sub acoperire la atacuri cibernetice și chiar până la ope-

raţiuni masive de lobby [58], iar D. Dungaciu defi nește raţiuni masive de lobby [58], iar D. Dungaciu defi nește războiul hibridrăzboiul hibrid ca ca

o îmbinare a intervenţiilor militare cu cele nonmilitare, societale, agresorul o îmbinare a intervenţiilor militare cu cele nonmilitare, societale, agresorul

urmărind exploatarea unor slăbiciuni ale inamicului său precum tensiunile urmărind exploatarea unor slăbiciuni ale inamicului său precum tensiunile

etnice, corupţia și labilitatea instituţiilor sale, dependenţele și vulnerabilităţi-etnice, corupţia și labilitatea instituţiilor sale, dependenţele și vulnerabilităţi-

le economice ale acestuia [59]. V. Gorbulin exprimă opinia că le economice ale acestuia [59]. V. Gorbulin exprimă opinia că războiul hibridrăzboiul hibrid

reprezintă o îmbinare a războiului clasic cu utilizarea elementelor noi, care reprezintă o îmbinare a războiului clasic cu utilizarea elementelor noi, care

se manifestă prin încheierea acordurilor dintre statul implicat într-un se manifestă prin încheierea acordurilor dintre statul implicat într-un război război hibridhibrid cu participanții nonstatali de partea sa, cum ar fi : luptătorii voluntari, cu participanții nonstatali de partea sa, cum ar fi : luptătorii voluntari,

grupările populației locale, organizațiile paramilitare, fi ind negată totalmen-grupările populației locale, organizațiile paramilitare, fi ind negată totalmen-

te legătura directă [60]. Alți experți susțin contrariul, remarcând diferența te legătura directă [60]. Alți experți susțin contrariul, remarcând diferența

clară dintre clară dintre războiul hibridrăzboiul hibrid și războiul clasic, subliniind că și războiul clasic, subliniind că războiul hibridrăzboiul hibrid nu nu

este un război clasic în care sunt utilizate propaganda în masă, provocările, este un război clasic în care sunt utilizate propaganda în masă, provocările,

activarea acțiunilor grupărilor în interiorul statului. Pentru războiul clasic, activarea acțiunilor grupărilor în interiorul statului. Pentru războiul clasic,

principalul mijloc de realizare a scopurilor propuse este utilizarea forțelor principalul mijloc de realizare a scopurilor propuse este utilizarea forțelor

militare regulate. militare regulate. Războiul hibridRăzboiul hibrid este o varietate de confl ict armat, care se este o varietate de confl ict armat, care se

poartă cu trupe regulate și manevre militare de tip clasic, dar mai ales prin poartă cu trupe regulate și manevre militare de tip clasic, dar mai ales prin

folosirea unei largi palete de mijloace și metode de luptă neconvenționale, folosirea unei largi palete de mijloace și metode de luptă neconvenționale,

respectiv, atacuri cibernetice, acțiuni destabilizatoare în plan economic și so-respectiv, atacuri cibernetice, acțiuni destabilizatoare în plan economic și so-

cial, precum și acțiuni de factură diversionistă purtate cu unități speciale, cial, precum și acțiuni de factură diversionistă purtate cu unități speciale,

forțe neregulate, grupări paramilitare. S. Cebotari defi nește conceptul forțe neregulate, grupări paramilitare. S. Cebotari defi nește conceptul răz-răz-boiului hibridboiului hibrid abordându-l din perspectiva totalităților de operațiuni pregă- abordându-l din perspectiva totalităților de operațiuni pregă-

tite din timp de către stat cu implicarea acțiunilor cu caracter diplomatic, tite din timp de către stat cu implicarea acțiunilor cu caracter diplomatic,

informațional, îndreptate spre atingerea scopurilor strategice [61, p. 33]. informațional, îndreptate spre atingerea scopurilor strategice [61, p. 33].

F. Hoff man acreditează supoziția în care distinge conceptele F. Hoff man acreditează supoziția în care distinge conceptele război com-război com-pozitpozit și și război hibridrăzboi hibrid. În viziunea sa, . În viziunea sa, războiul compozitrăzboiul compozit reprezintă războiul reprezintă războiul

de mare anvergură, care combină forțe regulate și neregulate, coordonate de mare anvergură, care combină forțe regulate și neregulate, coordonate

strategic de o comandă unică. În cazul strategic de o comandă unică. În cazul războiului hibridrăzboiului hibrid, această combinație , această combinație

devine mult mai complexă, variantele de operare fi ind intricate și conver-devine mult mai complexă, variantele de operare fi ind intricate și conver-

gente. Dacă războiul compozit presupune sinergia la nivel strategic, nu și gente. Dacă războiul compozit presupune sinergia la nivel strategic, nu și

operativ sau tactic, forțele neregulate fi ind utilizate mai mult ca auxiliare ce-operativ sau tactic, forțele neregulate fi ind utilizate mai mult ca auxiliare ce-

lor regulate și separate operațional, în cazul lor regulate și separate operațional, în cazul războiului hibridrăzboiului hibrid asistăm la o asistăm la o

sinergie pe toate planurile: strategic, tactic și operațional, cu un înalt grad de sinergie pe toate planurile: strategic, tactic și operațional, cu un înalt grad de

amalgamare a actorilor, tacticilor și modurilor de operare. amalgamare a actorilor, tacticilor și modurilor de operare. Războiul hibridRăzboiul hibrid

combină caracterul letal al confl ictelor interstatale cu fanatismul și fervoa-combină caracterul letal al confl ictelor interstatale cu fanatismul și fervoa-

rea nelimitată a războiului asimetric, condiții în care potențialii adversari rea nelimitată a războiului asimetric, condiții în care potențialii adversari

vor exploata accesul către capabilitățile militare moderne, inclusiv sistemele vor exploata accesul către capabilitățile militare moderne, inclusiv sistemele

de comandă criptate și alte sisteme letale moderne, totodată, promovând și de comandă criptate și alte sisteme letale moderne, totodată, promovând și


171171

susținând insurgențe care utilizează ambuscade, dispozitive explozibile im-susținând insurgențe care utilizează ambuscade, dispozitive explozibile im-

provizate și asasinate la comandă [55, p. 34]. C. Popescu nu este de acord provizate și asasinate la comandă [55, p. 34]. C. Popescu nu este de acord

cu afi rmațiile lui W. Mitchell conform cărora războiul limitat este menit să cu afi rmațiile lui W. Mitchell conform cărora războiul limitat este menit să

testeze statu-quoul sistemului internațional și capacitățile de reacție politico-testeze statu-quoul sistemului internațional și capacitățile de reacție politico-

diplomatică, economică și militară a marilor puteri, și că diplomatică, economică și militară a marilor puteri, și că războiul hibridrăzboiul hibrid ar ar

fi , de fapt, un război limitat, cu riscuri și costuri reduse, anticipând un război fi , de fapt, un război limitat, cu riscuri și costuri reduse, anticipând un război

total, susținând că total, susținând că războiul hibridrăzboiul hibrid nu este un război limitat, dar un război li- nu este un război limitat, dar un război li-

mitat poate fi un mitat poate fi un război hibridrăzboi hibrid. Declanșarea . Declanșarea războiului hibridrăzboiului hibrid este determinat este determinat

de interesul spațiilor globale, îmbrăcând forme extrem de diverse: militare și de interesul spațiilor globale, îmbrăcând forme extrem de diverse: militare și

nonmilitare, convenționale și neconvenționale, poate fi extrem de costisitor nonmilitare, convenționale și neconvenționale, poate fi extrem de costisitor

și devastator și se poate prelungi atâta timp cât puterea este interesată să-l și devastator și se poate prelungi atâta timp cât puterea este interesată să-l

perpetueze. Din aceste motive, nu este un război limitat, perioada acestuia perpetueze. Din aceste motive, nu este un război limitat, perioada acestuia

este determinată de puterea care conduce este determinată de puterea care conduce războiul hibridrăzboiul hibrid și îi poate conferi și îi poate conferi

un caracter limitat sau nelimitat, în funcție de gradul de realizare al obiecti-un caracter limitat sau nelimitat, în funcție de gradul de realizare al obiecti-

velor urmărite inițial [57, p. 127].velor urmărite inițial [57, p. 127]. Conform aserțiunii exprimate de F.-M. Barbu, viitoarele confl icte vor fi Conform aserțiunii exprimate de F.-M. Barbu, viitoarele confl icte vor fi

la fel de complexe ca și societatea umană, tendința fi ind ca părțile combatan-la fel de complexe ca și societatea umană, tendința fi ind ca părțile combatan-

te să desfășoare acțiuni militare specifi ce întregului spectru al operațiunilor te să desfășoare acțiuni militare specifi ce întregului spectru al operațiunilor

atât convenționale, cât și neconvenționale, cel mai probabil într-o manieră atât convenționale, cât și neconvenționale, cel mai probabil într-o manieră

simultană. Această abordare este percepută ca un element relevant al simultană. Această abordare este percepută ca un element relevant al războ-războ-iului hibridiului hibrid, subiectul care lansează agresiunea face uz de întreaga gamă de , subiectul care lansează agresiunea face uz de întreaga gamă de

tehnici asimetrice pentru a exploata vulnerabilitățile adversarului [62, p. 55]. tehnici asimetrice pentru a exploata vulnerabilitățile adversarului [62, p. 55].

În opinia sa, În opinia sa, războiul hibridrăzboiul hibrid este o combinație de strategii și tactici menite să este o combinație de strategii și tactici menite să

combine metodele de luptă, să utilizeze succesul tactic pentru a obține efecte combine metodele de luptă, să utilizeze succesul tactic pentru a obține efecte

strategice prin exploatarea rapidă a avantajelor în domeniul cognitiv și mo-strategice prin exploatarea rapidă a avantajelor în domeniul cognitiv și mo-

ral. Un război nu poate fi hibrid doar prin capabilitățile utilizate și efectele ral. Un război nu poate fi hibrid doar prin capabilitățile utilizate și efectele

produse, dacă nu este abordat prin perspectiva teoretică și logică, în special produse, dacă nu este abordat prin perspectiva teoretică și logică, în special

pentru înțelegerea și combaterea acestuia. Forțele militare, capabile să ges-pentru înțelegerea și combaterea acestuia. Forțele militare, capabile să ges-

tioneze orice amenințări hibride, trebuie să fi e create astfel încât să aibă la tioneze orice amenințări hibride, trebuie să fi e create astfel încât să aibă la

bază un sistem de instruire profesionistă în plan militar, care să pună accen-bază un sistem de instruire profesionistă în plan militar, care să pună accen-

tul pe formarea abilităților cognitive necesare pentru a recunoaște situațiile tul pe formarea abilităților cognitive necesare pentru a recunoaște situațiile

anacronice și pentru a se adapta rapid la acestea [62, p. 57]. Respingem ideea anacronice și pentru a se adapta rapid la acestea [62, p. 57]. Respingem ideea

susținută de F.-M. Barbu, că apariția susținută de F.-M. Barbu, că apariția războiului hibridrăzboiului hibrid nu reprezintă sfârșitul nu reprezintă sfârșitul

războiului tradițional sau convențional, dar adaugă mai multă complexita-războiului tradițional sau convențional, dar adaugă mai multă complexita-

te procesului de planifi care a apărării în sec. XXI. Considerăm că apariția te procesului de planifi care a apărării în sec. XXI. Considerăm că apariția

unui nou fenomen ca unui nou fenomen ca războiul hibridrăzboiul hibrid, specifi cat în strategiile și doctrinele , specifi cat în strategiile și doctrinele

militare, a contribuit la încheierea etapei războiului tradițional/convențional militare, a contribuit la încheierea etapei războiului tradițional/convențional

și începerea unei noi etape în evoluția războiului contemporan. F. Hoff man și începerea unei noi etape în evoluția războiului contemporan. F. Hoff man


172172

afi rmă că cea mai mare provocare în viitor va fi determinată de capacitatea afi rmă că cea mai mare provocare în viitor va fi determinată de capacitatea

beligeranților de a identifi ca cu precizie liniile de demarcațiune între forme-beligeranților de a identifi ca cu precizie liniile de demarcațiune între forme-

le în care se poartă războiul, pericolul real fi ind reprezentat de statele sau le în care se poartă războiul, pericolul real fi ind reprezentat de statele sau

entitățile nonstatale, care vor apela la utilizarea întregii panoplii de tactici și entitățile nonstatale, care vor apela la utilizarea întregii panoplii de tactici și

tehnologii în combinații inovatoare pentru a-și realiza obiectivele strategice tehnologii în combinații inovatoare pentru a-și realiza obiectivele strategice

stabilite în raport cu propria lor cultură și necesitățile impuse de spațiul geo-stabilite în raport cu propria lor cultură și necesitățile impuse de spațiul geo-

politic în care dețin interese [55, p. 35]. Potrivit opiniei sale, acțiunile de tip politic în care dețin interese [55, p. 35]. Potrivit opiniei sale, acțiunile de tip

hibrid pot include o gamă largă și diversă de metode de luptă convenționale și, hibrid pot include o gamă largă și diversă de metode de luptă convenționale și,

totodată, asimetrice, exercitate de către forțe militare clasice și grupări com-totodată, asimetrice, exercitate de către forțe militare clasice și grupări com-

batante neregulate, care pot include, într-o abordare extremă, acte teroriste batante neregulate, care pot include, într-o abordare extremă, acte teroriste

și propagarea violenței generalizate asupra populației, precum și acțiuni care și propagarea violenței generalizate asupra populației, precum și acțiuni care

să favorizeze dezordinea publică. Aceste activități trebuie să fi e direcționate să favorizeze dezordinea publică. Aceste activități trebuie să fi e direcționate

operațional și tactic, pentru a obține efecte sinergice atât în dimensiunea fi -operațional și tactic, pentru a obține efecte sinergice atât în dimensiunea fi -

zică, cât și în cea psihologică a confl ictului [63, p. 8]. zică, cât și în cea psihologică a confl ictului [63, p. 8].

În accepția lui C. Băhnăreanu, pe lângă acțiunile de luptă numite cla-În accepția lui C. Băhnăreanu, pe lângă acțiunile de luptă numite cla-

sice, de regulă purtate de state, la începutul sec. XXI se manifestă insistent sice, de regulă purtate de state, la începutul sec. XXI se manifestă insistent

acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride exercitate de actori nonstataliacțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride exercitate de actori nonstatali

[64, p. 59]. Vom nota supoziția exprimată de C. von Clausewitz, care menți-[64, p. 59]. Vom nota supoziția exprimată de C. von Clausewitz, care menți-

ona că fi ecare epocă are propriul tip de război, propriile limitări și propriile ona că fi ecare epocă are propriul tip de război, propriile limitări și propriile

percepții și, deci, pentru fi ecare epocă confl ictele și războaiele ar trebui ana-percepții și, deci, pentru fi ecare epocă confl ictele și războaiele ar trebui ana-

lizate prin prisma particularităților sale [65, p. 593]. În această ordine de idei, lizate prin prisma particularităților sale [65, p. 593]. În această ordine de idei,

M. Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice,M. Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, reliefează reliefează

că în contextul crizei coronavirusului, declanșată la începutul anului 2020, că în contextul crizei coronavirusului, declanșată la începutul anului 2020,

Federația Rusă și China ar putea folosi această situație pentru a-și intensifi ca Federația Rusă și China ar putea folosi această situație pentru a-și intensifi ca

prezența militară și amplifi ca acțiunile asimetrice în unele regiuni de interes prezența militară și amplifi ca acțiunile asimetrice în unele regiuni de interes

geopolitic de pe mapamond, ambele fi ind elementele strategiei geopolitic de pe mapamond, ambele fi ind elementele strategiei războiului hi-războiului hi-bridbrid, acțiuni care ar spori vigilența Alianței Nord-Atlantice pentru ca această , acțiuni care ar spori vigilența Alianței Nord-Atlantice pentru ca această

criză sanitară să nu se transforme într-o provocare hibridă la adresa securită-criză sanitară să nu se transforme într-o provocare hibridă la adresa securită-

ții mondiale a lumii afl ate în schimbare determinată de pandemia Covid-19, ții mondiale a lumii afl ate în schimbare determinată de pandemia Covid-19,

care va avea cu certitudine consecințe geopolitice [66]. F. Hoff man precizează care va avea cu certitudine consecințe geopolitice [66]. F. Hoff man precizează

că, deși actualmente nu este pe deplin acceptat de către experții militari, fi ind că, deși actualmente nu este pe deplin acceptat de către experții militari, fi ind

un termen nedoctrinar, un termen nedoctrinar, războiul hibridrăzboiul hibrid refl ectă cel mai bine particularită- refl ectă cel mai bine particularită-

țile timpului, având în vedere faptul că statele și actorii nonstatali angajați țile timpului, având în vedere faptul că statele și actorii nonstatali angajați

în această formă de confl ict exploatează toate modalitățile: convenționale, în această formă de confl ict exploatează toate modalitățile: convenționale,

neregulate, teroriste și criminale pentru a destabiliza ordinea existentă. C. neregulate, teroriste și criminale pentru a destabiliza ordinea existentă. C.

Băhnăreanu afi rmă că susținătorii conceptului de Băhnăreanu afi rmă că susținătorii conceptului de război hibridrăzboi hibrid folosesc sin- folosesc sin-

tagma pentru a descrie zona unde războiul regulat și războiul neregulat se tagma pentru a descrie zona unde războiul regulat și războiul neregulat se

intersectează și se combină, și care, potrivit lui M. Isherwood, anulează di-intersectează și se combină, și care, potrivit lui M. Isherwood, anulează di-


173173

ferența dintre războiul convențional și războiul neregulat, iar conform lui F. ferența dintre războiul convențional și războiul neregulat, iar conform lui F.

van Kappen, reprezintă o îmbinare a războiului clasic cu utilizarea formațiu-van Kappen, reprezintă o îmbinare a războiului clasic cu utilizarea formațiu-

nilor armate neregulate, creându-se o nouă formă de război. Componentele, nilor armate neregulate, creându-se o nouă formă de război. Componentele,

tacticile, tehnicile și procedurile specifi ce ambelor fațete ale războiului con-tacticile, tehnicile și procedurile specifi ce ambelor fațete ale războiului con-

verg spre un nou tip de amenințare – hibridă, care, deși nu este ceva nou în verg spre un nou tip de amenințare – hibridă, care, deși nu este ceva nou în

evoluția războiului, acțiunile hibride reliefează o nouă manieră de combinare evoluția războiului, acțiunile hibride reliefează o nouă manieră de combinare

și utilizare a tacticilor și instrumentelor convenționale și neconvenționale, și utilizare a tacticilor și instrumentelor convenționale și neconvenționale,

specifi ce ultimelor generații de războaie [64, p. 65, 67]. F. Hoff man mențio-specifi ce ultimelor generații de războaie [64, p. 65, 67]. F. Hoff man mențio-

nează că amenințarea hibridă poate încorpora toată paleta de moduri de pur-nează că amenințarea hibridă poate încorpora toată paleta de moduri de pur-

tare a războiului, incluzând capabilități convenționale, tactici și formațiuni tare a războiului, incluzând capabilități convenționale, tactici și formațiuni

neregulate, acte teroriste, alte forme de violență și crime [55, p. 9]. T. Huber, neregulate, acte teroriste, alte forme de violență și crime [55, p. 9]. T. Huber,

M. Knox și W. Murray exprimă dezacordul privind conceptualizarea M. Knox și W. Murray exprimă dezacordul privind conceptualizarea războiu-războiu-lui hibridlui hibrid sub aspectul existenței ca noutate în doctrinele militare și amenin- sub aspectul existenței ca noutate în doctrinele militare și amenin-

țare la adresa securității militare, considerând că acest tip de război nu este țare la adresa securității militare, considerând că acest tip de război nu este

ceva nou, doar instrumentele sale sunt mult mai sofi sticate și mai distrugătoa-ceva nou, doar instrumentele sale sunt mult mai sofi sticate și mai distrugătoa-

re, necesitând un răspuns de aceeași natură. În opinia lor, re, necesitând un răspuns de aceeași natură. În opinia lor, războiul hibridrăzboiul hibrid nu nu

este nimic altceva decât o manifestare a unui tip de confl ict întâlnit periodic este nimic altceva decât o manifestare a unui tip de confl ict întâlnit periodic

în istorie, diferențele constând în faptul că nu necesită două forțe distincte, în istorie, diferențele constând în faptul că nu necesită două forțe distincte,

una convențională și alta neconvențională, și nu implică existența a două ti-una convențională și alta neconvențională, și nu implică existența a două ti-

puri de război, regulat și neregulat, ci o îmbinare efi cientă a unor tactici spe-puri de război, regulat și neregulat, ci o îmbinare efi cientă a unor tactici spe-

cifi ce celor două fațete ale războiului [64, p. 65]. Împărtășim previziunea luicifi ce celor două fațete ale războiului [64, p. 65]. Împărtășim previziunea lui

C. Băhnăreanu care îi contrazice, subliniind că, deși C. Băhnăreanu care îi contrazice, subliniind că, deși războiul hibridrăzboiul hibrid conti- conti-

nuă să nu fi e acceptat în totalitate de experții militari în calitate de fenomen nuă să nu fi e acceptat în totalitate de experții militari în calitate de fenomen

nou, fi ind un termen nedoctrinar, el prezintă încă multe aspecte necunoscute nou, fi ind un termen nedoctrinar, el prezintă încă multe aspecte necunoscute

care necesită în continuare a fi studiate și analizate din punct de vedere te-care necesită în continuare a fi studiate și analizate din punct de vedere te-

oretic pentru a edifi ca o bază teoretico-conceptuală a fenomenului studiat. oretic pentru a edifi ca o bază teoretico-conceptuală a fenomenului studiat.

Acest tip de război, precum și tot ceea ce implică, va duce destul de rapid la Acest tip de război, precum și tot ceea ce implică, va duce destul de rapid la

reevaluarea refl ecției a actualelor doctrine operaționale, astfel încât statele și reevaluarea refl ecției a actualelor doctrine operaționale, astfel încât statele și

forțele lor armate să fi e pregătite să contracareze și să răspundă efi cient unor forțele lor armate să fi e pregătite să contracareze și să răspundă efi cient unor

tactici, tehnici și proceduri de tip hibrid [64, p. 67]. tactici, tehnici și proceduri de tip hibrid [64, p. 67].

T. Frunzeti realizează o interconexiune între amenințările asimetrice și T. Frunzeti realizează o interconexiune între amenințările asimetrice și

hibride, susținând că războaiele din sec. XXI, la capitolul acțiuni asimetrice, hibride, susținând că războaiele din sec. XXI, la capitolul acțiuni asimetrice,

sunt purtate, aproape în exclusivitate, de către actorii nonstatali, ca neotero-sunt purtate, aproape în exclusivitate, de către actorii nonstatali, ca neotero-

rismul islamist, gherilele degenerate, organizațiile criminale transnaționale, rismul islamist, gherilele degenerate, organizațiile criminale transnaționale,

narcoterorismul. Asimetria se manifestă la diferite niveluri: strategic, ope-narcoterorismul. Asimetria se manifestă la diferite niveluri: strategic, ope-

rativ și tactic, însemnând adaptarea la adversar sau la o amenințare de se-rativ și tactic, însemnând adaptarea la adversar sau la o amenințare de se-

curitate. Parțial sau total, adaptarea poate să se integreze într-o formulă mai curitate. Parțial sau total, adaptarea poate să se integreze într-o formulă mai

convențională de confruntare, deplasând și lărgind câmpul de confl ictualitate convențională de confruntare, deplasând și lărgind câmpul de confl ictualitate


174174

de la un simplu câmp de luptă la spațiul mediatic și politic [67, p. 9]. În or-de la un simplu câmp de luptă la spațiul mediatic și politic [67, p. 9]. În or-

dinea de idei reliefată se pronunță și E. Antoine, în opinia căruia acțiunile dinea de idei reliefată se pronunță și E. Antoine, în opinia căruia acțiunile

asimetrice acoperă un spectru larg de moduri de operare, începând de la asimetrice acoperă un spectru larg de moduri de operare, începând de la

nonviolență până la violență politică, de la terorism la diferite forme de răz-nonviolență până la violență politică, de la terorism la diferite forme de răz-

boi informațional, ultimul fi ind facilitat de revoluția produsă în tehnologii-boi informațional, ultimul fi ind facilitat de revoluția produsă în tehnologii-

le informațiilor și comunicațiilor, asugurând acces deopotrivă statelor, dar le informațiilor și comunicațiilor, asugurând acces deopotrivă statelor, dar

și actorilor nonstatali. Acțiunile asimetrice se defi nesc prin faptul că unul și actorilor nonstatali. Acțiunile asimetrice se defi nesc prin faptul că unul

dintre actori nu respectă regulile comune stabilite. În cazul unui război, re-dintre actori nu respectă regulile comune stabilite. În cazul unui război, re-

gulile sunt adesea stabilite în benefi ciul unuia dintre protagoniști, care astfel gulile sunt adesea stabilite în benefi ciul unuia dintre protagoniști, care astfel

își găsește modalitatea de a-și asigura superioritatea. Este fi resc ca după ce își găsește modalitatea de a-și asigura superioritatea. Este fi resc ca după ce

a încercat să respecte regulile jocului, fapt care nu l-a avantajat, adversarul a încercat să respecte regulile jocului, fapt care nu l-a avantajat, adversarul

să caute să le ocolească pentru a restabili echilibrul, reluându-și inițiativa, să caute să le ocolească pentru a restabili echilibrul, reluându-și inițiativa,

pentru a compensa o slăbiciune care i-ar fi fatală [68]. Conform aserțiunii pentru a compensa o slăbiciune care i-ar fi fatală [68]. Conform aserțiunii

lui T. Frunzeti, acțiunile hibride se vor include ca formă de manifestare a lui T. Frunzeti, acțiunile hibride se vor include ca formă de manifestare a

luptei armate, evoluția războiului tinde spre o hibridizare ce se va produce luptei armate, evoluția războiului tinde spre o hibridizare ce se va produce

pe două niveluri: cel al modurilor de acțiune și cel al actorilor și al alianțelor pe două niveluri: cel al modurilor de acțiune și cel al actorilor și al alianțelor

lor. Acțiunile hibride combină capacități convenționale, asimetrice, teroriste, lor. Acțiunile hibride combină capacități convenționale, asimetrice, teroriste,

de tip crimă organizată, pentru a desfășura acțiuni singulare și adesea inova-de tip crimă organizată, pentru a desfășura acțiuni singulare și adesea inova-

toare, acestea pot simultan să releve simetrie și asimetrie. Organizațiile de tip toare, acestea pot simultan să releve simetrie și asimetrie. Organizațiile de tip

gherilă, teroriste sau de crimă organizată urmăresc să dobândească abilități, gherilă, teroriste sau de crimă organizată urmăresc să dobândească abilități,

priceperi și deprinderi specifi ce armatelor naționale: război electronic și ci-priceperi și deprinderi specifi ce armatelor naționale: război electronic și ci-

bernetic, drone, rachete sol-aer cu radare asociate. Convergența tehnicilor și bernetic, drone, rachete sol-aer cu radare asociate. Convergența tehnicilor și

modurilor de acțiune constituie pertinența unei dihotomii tot mai evazive în-modurilor de acțiune constituie pertinența unei dihotomii tot mai evazive în-

tre simetrie și asimetrie, fi ind o combinație sistemică, hibridizarea alianțelor tre simetrie și asimetrie, fi ind o combinație sistemică, hibridizarea alianțelor

între actorii statali și nonstatali permițând regruparea capacitățile simetrice între actorii statali și nonstatali permițând regruparea capacitățile simetrice

și asimetrice. În viitor, adversarii cei mai capabili vor combina capacitățile di-și asimetrice. În viitor, adversarii cei mai capabili vor combina capacitățile di-

structive reale cu formele tradiționale, asimetrice sau catastrofi ce de război. structive reale cu formele tradiționale, asimetrice sau catastrofi ce de război.

În acest sens, mulți experți își exprimă previziunile referitor la complexitatea În acest sens, mulți experți își exprimă previziunile referitor la complexitatea

formelor de război prin combinarea frecvenței și letalității crescânde. Aceas-formelor de război prin combinarea frecvenței și letalității crescânde. Aceas-

tă construcție este descrisă drept un tă construcție este descrisă drept un război hibridrăzboi hibrid, în care adversarul va pre-, în care adversarul va pre-

zenta foarte probabil amenințări hibride unice, vizând vulnerabilitățile statu-zenta foarte probabil amenințări hibride unice, vizând vulnerabilitățile statu-

lui. Acțiunile hibride vor fi un amestec simultan al tuturor formelor de război lui. Acțiunile hibride vor fi un amestec simultan al tuturor formelor de război

convențional, asimetric, terorist și tactici corespunzătoare. Actorii nonstatali convențional, asimetric, terorist și tactici corespunzătoare. Actorii nonstatali

care folosesc acțiunile hibride realizează un melanj inovator de strategii, tac-care folosesc acțiunile hibride realizează un melanj inovator de strategii, tac-

tici și tehnologii conforme culturii lor strategice, geografi ei și obiectivelor vi-tici și tehnologii conforme culturii lor strategice, geografi ei și obiectivelor vi-

zate [66, p. 11-12]. W. Nemeth subliniază că forțele hibride pot să încoporeze zate [66, p. 11-12]. W. Nemeth subliniază că forțele hibride pot să încoporeze

sisteme tehnologice avansate în structura lor și apoi să le utilizeze altfel decât sisteme tehnologice avansate în structura lor și apoi să le utilizeze altfel decât

specifi cau parametrii prevăzuți inițial. Însă funcționalitatea forțelor militare specifi cau parametrii prevăzuți inițial. Însă funcționalitatea forțelor militare


175175

hibride este superioară în raport cu cea a forțelor occidentale în hibride este superioară în raport cu cea a forțelor occidentale în războiul hi-războiul hi-bridbrid pe care îl duc împotriva acestora [69, p. 6]. pe care îl duc împotriva acestora [69, p. 6].

S. Roșca se pronunță în favoarea teoretizării și dezvoltării conceptului S. Roșca se pronunță în favoarea teoretizării și dezvoltării conceptului

război hibridrăzboi hibrid, exprimând aserțiunea că , exprimând aserțiunea că războiul hibridrăzboiul hibrid este o formă de con- este o formă de con-

fl ict interstatal nedeclarat și neconvenţional, desfășurat deschis sau acoperit fl ict interstatal nedeclarat și neconvenţional, desfășurat deschis sau acoperit

pe multiple planuri: politic, militar, diplomatic, economic, energetic, fi nan-pe multiple planuri: politic, militar, diplomatic, economic, energetic, fi nan-

ciar, propagandistic, mediatic, cibernetic și subversiv. ciar, propagandistic, mediatic, cibernetic și subversiv. Războiul hibridRăzboiul hibrid s-ar s-ar

putea traduce printr-o formă neconvenţională și nelegiferată de război in-putea traduce printr-o formă neconvenţională și nelegiferată de război in-

formaţional, în care componentele cinetice desfășurate de forţele speciale formaţional, în care componentele cinetice desfășurate de forţele speciale

deţin o pondere substanţial mai mare [70, p. 64]. Conform opiniei expuse dedeţin o pondere substanţial mai mare [70, p. 64]. Conform opiniei expuse de

Iu. Gârneţ, evenimentele actuale care au loc în regiunea Donbas a Ucrainei Iu. Gârneţ, evenimentele actuale care au loc în regiunea Donbas a Ucrainei

nu au produs nici o mutație în fenomenul războiului, rămânând a fi o con-nu au produs nici o mutație în fenomenul războiului, rămânând a fi o con-

tinuare a politicii prin mijloace violente. Noțiunea de tinuare a politicii prin mijloace violente. Noțiunea de război hibridrăzboi hibrid, atât de , atât de

frecvent promovată astăzi, rămâne a fi un procedeu de acțiune strategică mai frecvent promovată astăzi, rămâne a fi un procedeu de acțiune strategică mai

veche, bine-cunoscută, care nu necesită o cercetare teoretico-conceptuală veche, bine-cunoscută, care nu necesită o cercetare teoretico-conceptuală

complementară, fi ind reactivată de anumiți actori majori în scopul realizării complementară, fi ind reactivată de anumiți actori majori în scopul realizării

unor obiective geostrategice în zonele de interes geopolitic. Totodată, lupta unor obiective geostrategice în zonele de interes geopolitic. Totodată, lupta

armată, la fel ca și celelalte componente ale războiului, a rămas aceeași și se armată, la fel ca și celelalte componente ale războiului, a rămas aceeași și se

desfășoară după aceleași legi și principii existente până acum la toate cele trei desfășoară după aceleași legi și principii existente până acum la toate cele trei

nivele: strategic, operativ și tactic [71, p. 22]. nivele: strategic, operativ și tactic [71, p. 22].

Nu suntem de acord cu ipoteza susținută de un grup de experți militari și Nu suntem de acord cu ipoteza susținută de un grup de experți militari și

polemologi că polemologi că războiul hibridrăzboiul hibrid este un război asimetric cu utilizarea minimă a este un război asimetric cu utilizarea minimă a

potențialului militar în scopul realizării obiectivelor și intereselor geostrate-potențialului militar în scopul realizării obiectivelor și intereselor geostrate-

gice, precum și cu afi rmația lui F. van Kappen, că gice, precum și cu afi rmația lui F. van Kappen, că războiul hibridrăzboiul hibrid include un include un

spectru larg de acțiuni în care componenta militară are un rol nesemnifi cativ, spectru larg de acțiuni în care componenta militară are un rol nesemnifi cativ,

atribuindu-se importanță majoră altor mijloace nonletale, precum sunt cele atribuindu-se importanță majoră altor mijloace nonletale, precum sunt cele

politice, informaționale, psihologice și economice, care i-ar permite să obți-politice, informaționale, psihologice și economice, care i-ar permite să obți-

nă rezultate necesare, cauzând prejudicii mecanismului funcționării statului nă rezultate necesare, cauzând prejudicii mecanismului funcționării statului

adversarului, astfel demoralizând societatea [61, p. 27]. Considerăm aborda-adversarului, astfel demoralizând societatea [61, p. 27]. Considerăm aborda-

rea nonletală a rea nonletală a războiului hibridrăzboiului hibrid ca fi ind una eronată, ce creează o stare de ca fi ind una eronată, ce creează o stare de

siguranță falsă a statului, situație în care este respinsă orice implicare militară siguranță falsă a statului, situație în care este respinsă orice implicare militară

din partea oricărui stat, precum și neacordarea atenției sporite cercetării în din partea oricărui stat, precum și neacordarea atenției sporite cercetării în

profunzime a premiselor și a contextului geopolitic favorabil declanșării fazei profunzime a premiselor și a contextului geopolitic favorabil declanșării fazei

militare a militare a războiului hibridrăzboiului hibrid, aceasta fi ind unica care contribuie eminamente , aceasta fi ind unica care contribuie eminamente

la realizarea intereselor geostrategice. Ținem să precizăm că cea mai impor-la realizarea intereselor geostrategice. Ținem să precizăm că cea mai impor-

tantă și una dintre primele faze ale tantă și una dintre primele faze ale războiului hibridrăzboiului hibrid este cea militară, după este cea militară, după

informațional-propagandistică și politico-diplomatică, având un impact di-informațional-propagandistică și politico-diplomatică, având un impact di-

structiv asupra infrastructurii și psihologic asupra populației civile, și abia structiv asupra infrastructurii și psihologic asupra populației civile, și abia


176176

după constrângerile impuse de comunitatea internațională părții agresoare după constrângerile impuse de comunitatea internațională părții agresoare

componenta militară este conservată, ulterior fi ind aplicate alte mijloace componenta militară este conservată, ulterior fi ind aplicate alte mijloace

nonletale pentru subminarea potențialului de dezvoltare al statului, fapt ce nonletale pentru subminarea potențialului de dezvoltare al statului, fapt ce

determină caracterul evolutiv al determină caracterul evolutiv al războiului hibridrăzboiului hibrid [72, p. 36]. [72, p. 36].

În opinia lui C. Manolache, actualitatea problemei asigurării securității În opinia lui C. Manolache, actualitatea problemei asigurării securității

militare a Republicii Moldova este determinată, în primul rând, de factori de militare a Republicii Moldova este determinată, în primul rând, de factori de

natură obiectivă [73, p. 239]. Iu. Pîntea precizează că „analiza situației politi-natură obiectivă [73, p. 239]. Iu. Pîntea precizează că „analiza situației politi-

co-militare la nivel global și regional confi rmă că pericolele de bază la adresa co-militare la nivel global și regional confi rmă că pericolele de bază la adresa

intereselor naționale ale Republicii Moldova în domeniul militar se mențin în intereselor naționale ale Republicii Moldova în domeniul militar se mențin în

continuare, devin dinamice, unele poartă un caracter asimetric, iar altă parte continuare, devin dinamice, unele poartă un caracter asimetric, iar altă parte

interferează cu alte pericole, care nu sunt propriu-zis militare” [74, p. 21].interferează cu alte pericole, care nu sunt propriu-zis militare” [74, p. 21].

C. Manolache atribuie o importanță deosebită dimensiunii militare a securi-C. Manolache atribuie o importanță deosebită dimensiunii militare a securi-

tății naționale a Republicii Moldova, având drept obiectiv major asigurarea tății naționale a Republicii Moldova, având drept obiectiv major asigurarea

apărării militare a statului împotriva pericolelor militare externe și interne apărării militare a statului împotriva pericolelor militare externe și interne

prin promovarea politicii de apărare, crearea forțelor armate capabile să res-prin promovarea politicii de apărare, crearea forțelor armate capabile să res-

pingă o eventuală agresiune armată. Securitatea militară are sarcina de a apă-pingă o eventuală agresiune armată. Securitatea militară are sarcina de a apă-

ra statul împotriva agresiunii externe; să localizeze confl ictele armate și să ra statul împotriva agresiunii externe; să localizeze confl ictele armate și să

reprime violența militară ilegală la frontiera de stat și în interiorul țării; să reprime violența militară ilegală la frontiera de stat și în interiorul țării; să

apere frontierele aeriene; să sprijine organele securității de stat, ale afaceri-apere frontierele aeriene; să sprijine organele securității de stat, ale afaceri-

lor interne, ale protecției civile în timpul îndeplinirii misiunilor de asigurare lor interne, ale protecției civile în timpul îndeplinirii misiunilor de asigurare

a securității naționale. Securitatea militară se obține, specifi că cercetătorul, a securității naționale. Securitatea militară se obține, specifi că cercetătorul,

prin aplicarea în complex a potențialului militar-politic, militar-economic, prin aplicarea în complex a potențialului militar-politic, militar-economic,

informațional, științifi co-tehnologic, demografi c și moral-psihologic al ță-informațional, științifi co-tehnologic, demografi c și moral-psihologic al ță-

rii, în vederea realizării intereselor naționale în domeniul militar și reducerii rii, în vederea realizării intereselor naționale în domeniul militar și reducerii

nivelului pericolului militar. La estimarea nivelului de asigurare a securității nivelului pericolului militar. La estimarea nivelului de asigurare a securității

militare se ține cont de indicatori care într-o măsură sufi cientă caracterizează militare se ține cont de indicatori care într-o măsură sufi cientă caracterizează

starea organismului militar al statului (numărul, potențialul de luptă și de starea organismului militar al statului (numărul, potențialul de luptă și de

mobilizare, nivelul de dotare cu armament modern și cu tehnică militară, asi-mobilizare, nivelul de dotare cu armament modern și cu tehnică militară, asi-

gurarea cu resurse fi nanciare și tehnico-materiale, nivelul pregătirii profesio-gurarea cu resurse fi nanciare și tehnico-materiale, nivelul pregătirii profesio-

nale și moralul unităților militare), starea relațiilor internaționale (nivelul de nale și moralul unităților militare), starea relațiilor internaționale (nivelul de

tensionare a situației politico-militare, economico-militare, militar-informa-tensionare a situației politico-militare, economico-militare, militar-informa-

ționale și a celei militare), nivelul de stabilitate internă economică și social-po-ționale și a celei militare), nivelul de stabilitate internă economică și social-po-

litică, situația ecologică și demografi că. C. Manolache consideră că funcțio-litică, situația ecologică și demografi că. C. Manolache consideră că funcțio-

narea sistemului de asigurare a securității militare a Republicii Moldova este narea sistemului de asigurare a securității militare a Republicii Moldova este

legată de direcțiile interne și externe de activitate a statului: aspectul extern legată de direcțiile interne și externe de activitate a statului: aspectul extern

constă în stabilizarea situației politico-militare în regiune și în lume, în re-constă în stabilizarea situației politico-militare în regiune și în lume, în re-

ducerea nivelului pericolului militar la adresa Republicii Moldova din partea ducerea nivelului pericolului militar la adresa Republicii Moldova din partea

altor state; activitatea internă cuprinde aspectele legate de menținerea la unaltor state; activitatea internă cuprinde aspectele legate de menținerea la un


177177

nivel corespunzător a capacității de apărare a statului, inclusiv a potențialului nivel corespunzător a capacității de apărare a statului, inclusiv a potențialului

organismului său militar, de soluționarea problemelor tehnice, economice, organismului său militar, de soluționarea problemelor tehnice, economice,

informaționale, ecologice și social-economice privind apărarea statului. Se-informaționale, ecologice și social-economice privind apărarea statului. Se-

curitatea militară este o componentă esențială a securității naționale a Re-curitatea militară este o componentă esențială a securității naționale a Re-

publicii Moldova, activitatea de asigurare și consolidare constituind sarcina publicii Moldova, activitatea de asigurare și consolidare constituind sarcina

de bază a statului, necesitând monitorizare permanentă și analiză a situați-de bază a statului, necesitând monitorizare permanentă și analiză a situați-

ei interne și a situației externe, prognozarea apariției unor situații de criză ei interne și a situației externe, prognozarea apariției unor situații de criză

și adoptarea de măsuri argumentate, cu luarea în considerare a realităților și adoptarea de măsuri argumentate, cu luarea în considerare a realităților

geopolitice, economice, demografi ce și sociale [73, p. 265-268]. Supoziții-geopolitice, economice, demografi ce și sociale [73, p. 265-268]. Supoziții-

le susținute de C. Manolache sunt împărtășite de Gh. Rusnac, precizând că le susținute de C. Manolache sunt împărtășite de Gh. Rusnac, precizând că

securitatea militară constituie un criteriu de exercitare a politicii militare și securitatea militară constituie un criteriu de exercitare a politicii militare și

caracterizează situația realizării intereselor naționale ale statului în domeniul caracterizează situația realizării intereselor naționale ale statului în domeniul

militar și garanția apărării în fața pericolelor militare și agresiunii externe. militar și garanția apărării în fața pericolelor militare și agresiunii externe.

Iată de ce asigurarea securității militare a Republicii Moldova este imposibilă Iată de ce asigurarea securității militare a Republicii Moldova este imposibilă

fără consolidarea stabilității globale și regionale, precum și fără menținerea fără consolidarea stabilității globale și regionale, precum și fără menținerea

capacității de apărare la un nivel care să asigure neadmiterea declanșării de capacității de apărare la un nivel care să asigure neadmiterea declanșării de

confl icte militare și riposta la orice forme de agresiune externă [75]. confl icte militare și riposta la orice forme de agresiune externă [75].

În concluzie vom sublinia că Republica Moldova imperios are nevoie de În concluzie vom sublinia că Republica Moldova imperios are nevoie de

reglementarea durabilă a confl ictului din raioanele de est, în interesul naţi-reglementarea durabilă a confl ictului din raioanele de est, în interesul naţi-

onal, care presupune asigurarea independenţei, suveranităţii și integrăţii te-onal, care presupune asigurarea independenţei, suveranităţii și integrăţii te-

ritoriale. Realizarea acestui deziderat de semnifi caţie strategică depinde în ritoriale. Realizarea acestui deziderat de semnifi caţie strategică depinde în

mare măsură de evoluţia relaţiilor geopolitice dintre marile puteri, la baza mare măsură de evoluţia relaţiilor geopolitice dintre marile puteri, la baza

cărora se afl ă interesele geostrategice regionale din Europa de Sud-Est. Eva-cărora se afl ă interesele geostrategice regionale din Europa de Sud-Est. Eva-

luarea riscurilor și ameninţărilor generate de confl ictul din raioanele de est luarea riscurilor și ameninţărilor generate de confl ictul din raioanele de est

demonstrează că acestea periclitează atât securitatea politică a Republicii demonstrează că acestea periclitează atât securitatea politică a Republicii

Moldova, cât și securitatea regională, care necesită a fi abordate în termeni Moldova, cât și securitatea regională, care necesită a fi abordate în termeni

geopolitici. Un rol substanţial în procesul de identifi care a soluţiilor de re-geopolitici. Un rol substanţial în procesul de identifi care a soluţiilor de re-

glementare a confl ictului transnistrean revine locului pe care îl va ocupa glementare a confl ictului transnistrean revine locului pe care îl va ocupa

Republica Moldova în cadrul aranjamentelor de securitate regională, care Republica Moldova în cadrul aranjamentelor de securitate regională, care

vor contribui, în fi nal, la redimensionarea statutului geopolitic al Republicii vor contribui, în fi nal, la redimensionarea statutului geopolitic al Republicii

Moldova din consumator în furnizor de securitate regională. Incontestabil Moldova din consumator în furnizor de securitate regională. Incontestabil

este însă că în lipsa reglementării confl ictului din raioanele de est, Repu-este însă că în lipsa reglementării confl ictului din raioanele de est, Repu-

blica Moldova nu-și va defi nitiva procesul devenirii sale ca stat suveran și blica Moldova nu-și va defi nitiva procesul devenirii sale ca stat suveran și

independent [3, p. 78]. În același timp, noua formă de amenințare la adresa independent [3, p. 78]. În același timp, noua formă de amenințare la adresa

securității militare a Republicii Moldova, care se manifestă ca un război mi-securității militare a Republicii Moldova, care se manifestă ca un război mi-

litar complex și multidimensional, cu consecințe letale, înglobând strategii, litar complex și multidimensional, cu consecințe letale, înglobând strategii,

tactici și tehnici de ordin simetric, asimetric, convențional și neconvențional, tactici și tehnici de ordin simetric, asimetric, convențional și neconvențional,

subiecții participanți fi ind atât actorii statali, cât și actorii nonstatali, utilizândsubiecții participanți fi ind atât actorii statali, cât și actorii nonstatali, utilizând


178178

tehnologii informaționale și ale comunicațiilor, necesită a fi cercetată sub as-tehnologii informaționale și ale comunicațiilor, necesită a fi cercetată sub as-

pect geopolitic/geostrategic pentru a identifi ca geneza, chintesența și reper-pect geopolitic/geostrategic pentru a identifi ca geneza, chintesența și reper-

cusiunile acestui fenomen, având drept scop elaborarea unor strategii militare cusiunile acestui fenomen, având drept scop elaborarea unor strategii militare

care să reglementeze acțiunile de prevenire, combatere și postconfl ict, astfel care să reglementeze acțiunile de prevenire, combatere și postconfl ict, astfel

că rolul fundamental de asigurare a securității naționale revenindu-i dimen-că rolul fundamental de asigurare a securității naționale revenindu-i dimen-

siunii militare. Suntem de părere că astfel de amenințare poate fi catalogată siunii militare. Suntem de părere că astfel de amenințare poate fi catalogată

ca război neoconvențional de tip hibrid, elementul central indispensabil ră-ca război neoconvențional de tip hibrid, elementul central indispensabil ră-

mânând totuși componenta convențională care, în pofi da diminuării rolului mânând totuși componenta convențională care, în pofi da diminuării rolului

simetric și de aplicare clasică în cadrul unui război, și-a păstrat importanța simetric și de aplicare clasică în cadrul unui război, și-a păstrat importanța

militară, fi ind completată cu multiple elemente operaționale de ordin tactic militară, fi ind completată cu multiple elemente operaționale de ordin tactic

cu caracter dinamic și cu abilitatea de utilizare a acestora, ceea ce determină cu caracter dinamic și cu abilitatea de utilizare a acestora, ceea ce determină

apariția unei noi paradigme militare în cadrul unei noi etape de organizare și apariția unei noi paradigme militare în cadrul unei noi etape de organizare și

desfășurare a războiului contemporan [72, p. 36-37]. desfășurare a războiului contemporan [72, p. 36-37].

3.2. Consolidarea politicilor de diversificare a surselor de asigurare 3.2. Consolidarea politicilor de diversificare a surselor de asigurare a a securităţii energetice a Republicii Moldovasecurităţii energetice a Republicii Moldova

În perioada postrăzboi rece s-a produs o aprofundare a interdependenţei În perioada postrăzboi rece s-a produs o aprofundare a interdependenţei

și o intensifi care a interacțiunii dintre economiile actorilor majori, bazate fi e și o intensifi care a interacțiunii dintre economiile actorilor majori, bazate fi e

pe consum, fi e pe furnizarea resurselor energetice. Competiţia intereselor ge-pe consum, fi e pe furnizarea resurselor energetice. Competiţia intereselor ge-

opolitice ale marilor puteri pentru hidrocarburi se manifestă prin crearea zo-opolitice ale marilor puteri pentru hidrocarburi se manifestă prin crearea zo-

nelor de interes și sferelor de infl uență, focalizând atenţia pe statele din regiu-nelor de interes și sferelor de infl uență, focalizând atenţia pe statele din regiu-

nile cele mai bogate cu resurse naturale cum ar fi : Golful Persic, bazinul Mării nile cele mai bogate cu resurse naturale cum ar fi : Golful Persic, bazinul Mării

Caspice, spaţiul Pontic, Marea Nordului, Oceanul Arctic, Orientul Apropiat, Caspice, spaţiul Pontic, Marea Nordului, Oceanul Arctic, Orientul Apropiat,

Siberia de Vest și de Est, Africa de Nord și de Vest, Asia de Sud-Est, nordul Siberia de Vest și de Est, Africa de Nord și de Vest, Asia de Sud-Est, nordul

Americii de Sud și nordul și zona centrală a continentului America de Nord. Americii de Sud și nordul și zona centrală a continentului America de Nord.

Procesul de reconfi gurare a arhitecturii geopolitice a sistemului internațional Procesul de reconfi gurare a arhitecturii geopolitice a sistemului internațional

postrăzboi rece este determinat în mare măsură de declanșarea sau amplifi -postrăzboi rece este determinat în mare măsură de declanșarea sau amplifi -

carea confl ictelor în unele zone geopolitice de importanţă energetică pentru carea confl ictelor în unele zone geopolitice de importanţă energetică pentru

marii actori ai relaţiilor internaţionale. Potrivit lui N. Dolghin, legea rarităţii marii actori ai relaţiilor internaţionale. Potrivit lui N. Dolghin, legea rarităţii

resurselor prevede că volumul și calitatea resurselor energetice se modifi că resurselor prevede că volumul și calitatea resurselor energetice se modifi că

mai încet decât volumul și intensitatea necesităţilor umane, iar epuizarea în mai încet decât volumul și intensitatea necesităţilor umane, iar epuizarea în

ultimii ani a resurselor energetice a făcut ca o parte însemnată a politicilor ultimii ani a resurselor energetice a făcut ca o parte însemnată a politicilor

externe ale marilor puteri să fi e preocupată de asigurarea accesului în re-externe ale marilor puteri să fi e preocupată de asigurarea accesului în re-

giunile strategice pentru construcția conductelor și terminalelor viitoarelor giunile strategice pentru construcția conductelor și terminalelor viitoarelor

rute energetice precum și pentru consolidarea parteneriatelor energetice [1, rute energetice precum și pentru consolidarea parteneriatelor energetice [1,

p. 6]. C.-G. Balaban exprimă opinia că interesul de asigurare a securității p. 6]. C.-G. Balaban exprimă opinia că interesul de asigurare a securității

energetice, a statelor economiile cărora sunt în mare parte dependente de energetice, a statelor economiile cărora sunt în mare parte dependente de


179179

hidrocarburi, trebuie să fi e îndreptat spre identifi carea celor mai efi ciente căi hidrocarburi, trebuie să fi e îndreptat spre identifi carea celor mai efi ciente căi

de utilizare și a posibilităţilor de substituire a resurselor energetice, ceea ce de utilizare și a posibilităţilor de substituire a resurselor energetice, ceea ce

ar diminua dezechilibrul de mediu determinat de exploatarea, prelucrarea ar diminua dezechilibrul de mediu determinat de exploatarea, prelucrarea

și utilizarea resurselor disponibile, însă, actualmente, deocamdată nivelul și utilizarea resurselor disponibile, însă, actualmente, deocamdată nivelul

dependenței energetice rămâne unul sufi cient de înalt la nivel global, care dependenței energetice rămâne unul sufi cient de înalt la nivel global, care

garantează statelor exportatoare de hidrocarburi, ce dețin capacitatea de a garantează statelor exportatoare de hidrocarburi, ce dețin capacitatea de a

explora și de exercita controlul asupra zonelor cu rezerve enorme de resurse explora și de exercita controlul asupra zonelor cu rezerve enorme de resurse

energetice, poziţii decisive în sistemul politic și economic mondial [2, p. 27]. energetice, poziţii decisive în sistemul politic și economic mondial [2, p. 27].

L. Pachiu subliniază că în prima jumătate a sec. XX, securitatea energeti-L. Pachiu subliniază că în prima jumătate a sec. XX, securitatea energeti-

că era privită, înainte de toate, ca o componentă a securităţii militare și eco-că era privită, înainte de toate, ca o componentă a securităţii militare și eco-

nomice, însă criza petrolieră din anii `70 a propulsat problematica energetică nomice, însă criza petrolieră din anii `70 a propulsat problematica energetică

pe un loc primordial în agenda geopolitică la nivel regional și global a poli-pe un loc primordial în agenda geopolitică la nivel regional și global a poli-

ticii externe marilor puteri, devenind un factor esenţial în asigurarea securi-ticii externe marilor puteri, devenind un factor esenţial în asigurarea securi-

tăţii naţionale. Securitatea energetică, ca și concept care trebuie implementat tăţii naţionale. Securitatea energetică, ca și concept care trebuie implementat

diferit pentru fi ecare stat în parte, a devenit centrul gravitaţional pentru toate diferit pentru fi ecare stat în parte, a devenit centrul gravitaţional pentru toate

alte componente ale securităţii naționale: politică, economică, militară, soci-alte componente ale securităţii naționale: politică, economică, militară, soci-

ală, ecologică, alimentară. Din perspectiva temporală, ne afl ăm încă la ori-ală, ecologică, alimentară. Din perspectiva temporală, ne afl ăm încă la ori-

ginile epocii energetice, când asigurarea securității unui participant la acest ginile epocii energetice, când asigurarea securității unui participant la acest

proces (actor statal sau nonstatal) se realizează prin afectarea securităţii altui proces (actor statal sau nonstatal) se realizează prin afectarea securităţii altui

participant, iar progresele tehnice și tehnologice, dimensiunile globale ale in-participant, iar progresele tehnice și tehnologice, dimensiunile globale ale in-

terdependenţelor economice și sociale, conștientizate și promovate la nivelul terdependenţelor economice și sociale, conștientizate și promovate la nivelul

fi ecărei comunităţi, devin factorii acceleratori care contribuie la schimbări fi ecărei comunităţi, devin factorii acceleratori care contribuie la schimbări

substanţiale în această paradigmă [3, p. 133-134]. Amplifi carea gradului de substanţiale în această paradigmă [3, p. 133-134]. Amplifi carea gradului de

interdependenţă a statelor cu privire la valorifi carea resurselor energetice de-interdependenţă a statelor cu privire la valorifi carea resurselor energetice de-

termină apariţia problemelor complexe privind necesitatea asigurării accesu-termină apariţia problemelor complexe privind necesitatea asigurării accesu-

lui tuturor statelor la resurse. În acest context, A. Traian consideră că marile lui tuturor statelor la resurse. În acest context, A. Traian consideră că marile

puteri caută să obţină controlul asupra celor mai însemnate resurse energe-puteri caută să obţină controlul asupra celor mai însemnate resurse energe-

tice ale planetei și, implicit, asupra preţurilor la hidrocarburi. În ultimii ani, tice ale planetei și, implicit, asupra preţurilor la hidrocarburi. În ultimii ani,

în peisajul petrolier se prefi gurează câteva tendinţe, și anume: reorganizarea în peisajul petrolier se prefi gurează câteva tendinţe, și anume: reorganizarea

pieţei mondiale pe blocuri și alianţe energetico-economice, care se confrun-pieţei mondiale pe blocuri și alianţe energetico-economice, care se confrun-

tă cu tendinţa de liberalizarea lor completă; modifi carea sistemului de cote tă cu tendinţa de liberalizarea lor completă; modifi carea sistemului de cote

petroliere și de fi xare a preţurilor; intenția Federaţiei Ruse de a infl uenţa pre-petroliere și de fi xare a preţurilor; intenția Federaţiei Ruse de a infl uenţa pre-

ţurile la petrol pe piaţa mondială prin implementarea diferitor strategii în ţurile la petrol pe piaţa mondială prin implementarea diferitor strategii în

politica internaţională; controlul fl uctuaţiei preţurilor mondiale la petrol de politica internaţională; controlul fl uctuaţiei preţurilor mondiale la petrol de

către Statele Unite ale Americii și aliaţii săi, ca o contramăsură împotriva ac-către Statele Unite ale Americii și aliaţii săi, ca o contramăsură împotriva ac-

ţiunilor militare și de sfi dare a integrităţii teritoriale a Ucrainei de către Fede-ţiunilor militare și de sfi dare a integrităţii teritoriale a Ucrainei de către Fede-

raţia Rusă. Expertul relevă că în aceste condiţii problemele energetice devin raţia Rusă. Expertul relevă că în aceste condiţii problemele energetice devin

provocări la adresa securității naționale, iar asigurarea securității energetice provocări la adresa securității naționale, iar asigurarea securității energetice


180180

a devenit o preocupare a marilor puteri în cadrul competiţii geopolitice glo-a devenit o preocupare a marilor puteri în cadrul competiţii geopolitice glo-

bale. Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite a specifi cat că im-bale. Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite a specifi cat că im-

portanţa energiei pentru industrie în ansamblul său și rolul vital al petrolului portanţa energiei pentru industrie în ansamblul său și rolul vital al petrolului

în particular ca sursă de energie și ca produs indispensabil pentru activităţile în particular ca sursă de energie și ca produs indispensabil pentru activităţile

militare au contribuit la transformarea problemelor energiei într-un element militare au contribuit la transformarea problemelor energiei într-un element

fundamental al securităţii [4, p. 101-102]. F. Encel precizează că posedarea și fundamental al securităţii [4, p. 101-102]. F. Encel precizează că posedarea și

exploatarea de către un stat a resurselor naturale favorizează creșterea pute-exploatarea de către un stat a resurselor naturale favorizează creșterea pute-

rii sale în plan regional și mondial. Într-un anumit context geopolitic, miza rii sale în plan regional și mondial. Într-un anumit context geopolitic, miza

energetică devine vitală, deoarece accesul la punctele de extracție și căile energetică devine vitală, deoarece accesul la punctele de extracție și căile

de aprovizionare cu petrol, produs de funcționalitate multiplă, a devenit de aprovizionare cu petrol, produs de funcționalitate multiplă, a devenit

absolut indispensabil economiei globale și a condus, în cele din urmă, la absolut indispensabil economiei globale și a condus, în cele din urmă, la

sporirea cererii energetice. Grație abundenței de petrol și unei piețe bune sporirea cererii energetice. Grație abundenței de petrol și unei piețe bune

de consum, dar și rezervelor enorme de gaze naturale, Occidentul a putut de consum, dar și rezervelor enorme de gaze naturale, Occidentul a putut

face față relativ ușor acestei cereri, cu toate acestea, anii 2000 au marcat face față relativ ușor acestei cereri, cu toate acestea, anii 2000 au marcat

începutul altei etape în creșterea exponențială a necesităților de energie, începutul altei etape în creșterea exponențială a necesităților de energie,

datorită, de această dată, în principal exploziei economice a Chinei, urmată datorită, de această dată, în principal exploziei economice a Chinei, urmată

curând și de cea a Indiei [5, p. 108-109]. curând și de cea a Indiei [5, p. 108-109].

N. Dolghin susține că resursele energetice sunt distribuite extrem de in-N. Dolghin susține că resursele energetice sunt distribuite extrem de in-

egal pe suprafaţa planetei, majoritatea statelor avansate economic dispun de egal pe suprafaţa planetei, majoritatea statelor avansate economic dispun de

prea puţine hidrocarburi pentru a putea asigura o economie și un consum prea puţine hidrocarburi pentru a putea asigura o economie și un consum

în creștere, pe când statele mai puţin dezvoltate, cele din Orientul Mijlociu, în creștere, pe când statele mai puţin dezvoltate, cele din Orientul Mijlociu,

posedă din abundenţă astfel de resurse [1, p. 5]. C. Băhnăreanu este de acord posedă din abundenţă astfel de resurse [1, p. 5]. C. Băhnăreanu este de acord

cu supoziția lui N. Dolghin, menționând că marile rezerve de hidrocarburi cu supoziția lui N. Dolghin, menționând că marile rezerve de hidrocarburi

sunt concentrate în state/regiuni mai puţin dezvoltate economic, care nu au sunt concentrate în state/regiuni mai puţin dezvoltate economic, care nu au

regimuri politice democratice, acestea fi ind frământate de numeroase dispu-regimuri politice democratice, acestea fi ind frământate de numeroase dispu-

te, crize și confl icte interne sau regionale, marii consumatori energetici fi ind te, crize și confl icte interne sau regionale, marii consumatori energetici fi ind

constrânși să se confrunte geopolitic pentru a infl uența accesul, controlul și constrânși să se confrunte geopolitic pentru a infl uența accesul, controlul și

exploatarea resurselor. În opinia sa, actualmente, un sistem imens și complex exploatarea resurselor. În opinia sa, actualmente, un sistem imens și complex

de conducte transportă peste 2,673 mlrd mde conducte transportă peste 2,673 mlrd m3 de gaze naturale și 80 mil. barili de gaze naturale și 80 mil. barili

de petrol de la producători la consumatori. Controlul resurselor energeti-de petrol de la producători la consumatori. Controlul resurselor energeti-

ce de petrol, gaze naturale și lichefi ate, de combustibili fosili a devenit un ce de petrol, gaze naturale și lichefi ate, de combustibili fosili a devenit un

obiectiv prioritar nu numai pentru marile puteri, ci și pentru noile puteri în obiectiv prioritar nu numai pentru marile puteri, ci și pentru noile puteri în

ascensiune. Gazoductul Drujba, care aprovizionează cu gaze naturale toa-ascensiune. Gazoductul Drujba, care aprovizionează cu gaze naturale toa-

te statele din Europa Centrală și de Est, construit în perioada sovietică, are te statele din Europa Centrală și de Est, construit în perioada sovietică, are

o lungime de 4,000 km, pleacă din Kazahstan, ocolește pe la nord Marea o lungime de 4,000 km, pleacă din Kazahstan, ocolește pe la nord Marea

Caspică, ajunge la punctul de distribuţie de la Samara din Federaţia Rusă. Caspică, ajunge la punctul de distribuţie de la Samara din Federaţia Rusă.

O altă rută de transport a gazelor naturale care aprovizionează gazoductul O altă rută de transport a gazelor naturale care aprovizionează gazoductul

Drujba pleacă din Turkmenistan, traversând Marea Caspică, unde se bifurcă, Drujba pleacă din Turkmenistan, traversând Marea Caspică, unde se bifurcă,


181181

o ramură ajungând în Daghestan din Rusia, iar alta la Baku în Azerbaidjan o ramură ajungând în Daghestan din Rusia, iar alta la Baku în Azerbaidjan

trecând prin Georgia, ambele rețele uninduse la punctul de distribuţie de trecând prin Georgia, ambele rețele uninduse la punctul de distribuţie de

pe teritoriul Republicii Cecene din Federaţia Rusă, Chervlennaya. De aici pe teritoriul Republicii Cecene din Federaţia Rusă, Chervlennaya. De aici

gazoductul Drujba se orientează spre nord, pe malul rusesc al Mării Negre, gazoductul Drujba se orientează spre nord, pe malul rusesc al Mării Negre,

aprovizionând Ucraina și România. Altă ramură a gazoductului Drujba, care aprovizionând Ucraina și România. Altă ramură a gazoductului Drujba, care

alimentează unele ţări din Uniunea Europeană (Polonia, Germania, Slovacia, alimentează unele ţări din Uniunea Europeană (Polonia, Germania, Slovacia,

Cehia, Ungaria, Austria, Croaţia și Slovenia), pleacă de la Samara și străba-Cehia, Ungaria, Austria, Croaţia și Slovenia), pleacă de la Samara și străba-

te teritoriul Bielorusiei [6, p. 25-27]. În opinia noastră, o serie de reţele și te teritoriul Bielorusiei [6, p. 25-27]. În opinia noastră, o serie de reţele și

conducte de transport a gazelor naturale funcţionale ca Baku – Tbilisi –Er-conducte de transport a gazelor naturale funcţionale ca Baku – Tbilisi –Er-

zurum, Blue Stream, North Stream, Green Stream, Turkish Stream și Trans zurum, Blue Stream, North Stream, Green Stream, Turkish Stream și Trans

– Anatolian (TANAP), care aprovizionează deja marii consumatori, multe – Anatolian (TANAP), care aprovizionează deja marii consumatori, multe

altele afl ându-se în fază de proiect sau în diverse etape de fi nalizare, ca Trans altele afl ându-se în fază de proiect sau în diverse etape de fi nalizare, ca Trans

– Adriatic (TAP), care va fi funcţional în 2020, Azerbaidjan, Georgia, Româ-– Adriatic (TAP), care va fi funcţional în 2020, Azerbaidjan, Georgia, Româ-

nia Interconnector (AGRI), Nabucco, South Stream și North Stream-2 rămân nia Interconnector (AGRI), Nabucco, South Stream și North Stream-2 rămân

proiecte pe agenda zilei, însă având diferite șanse de realizare, în contextul proiecte pe agenda zilei, însă având diferite șanse de realizare, în contextul

rivalității intereselor geopolitice ale marilor puteri pentru infl uența politi-rivalității intereselor geopolitice ale marilor puteri pentru infl uența politi-

cilor de asigurare a dimensiunii energetice a securității naționale a statelor cilor de asigurare a dimensiunii energetice a securității naționale a statelor

dependente de importul de hidrocarburi. În același timp, accesul la resursele dependente de importul de hidrocarburi. În același timp, accesul la resursele

energetice din est (regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu) necesită dez-energetice din est (regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu) necesită dez-

voltarea unei infrastructuri adecvate intereselor occidentale, cum ar fi : dis-voltarea unei infrastructuri adecvate intereselor occidentale, cum ar fi : dis-

tanţa cât mai scurtă de la sursă la utilizatorul fi nal, capacitatea de transport tanţa cât mai scurtă de la sursă la utilizatorul fi nal, capacitatea de transport

al conductei, costuri de producţie cât mai ieft ine, costuri de transport cât mai al conductei, costuri de producţie cât mai ieft ine, costuri de transport cât mai

mici, tranzitarea unor zone stabile, facilităţi portuare și de transport maritim mici, tranzitarea unor zone stabile, facilităţi portuare și de transport maritim

și fl uvial [7, p. 104].și fl uvial [7, p. 104].

L. Dobândă reliefează că, în pofi da faptului că Federației Ruse i-a reve-L. Dobândă reliefează că, în pofi da faptului că Federației Ruse i-a reve-

nit rolul central de asigurare a aprovizionării cu hidrocarburi din regiunea nit rolul central de asigurare a aprovizionării cu hidrocarburi din regiunea

Asiei Centrale, actualmente se produce reconfi gurarea axelor de transport, Asiei Centrale, actualmente se produce reconfi gurarea axelor de transport,

iar importanța geopolitică a Caucazului și zonei Mării Caspice este în conti-iar importanța geopolitică a Caucazului și zonei Mării Caspice este în conti-

nuă creștere. Logica economico-comercială a dictat necesitatea diversifi cării nuă creștere. Logica economico-comercială a dictat necesitatea diversifi cării

rețelelor de conducte și, prin urmare, în această regiune au fost construite rețelelor de conducte și, prin urmare, în această regiune au fost construite

câteva magistrale: câteva magistrale: Atyrau – SamaraAtyrau – Samara, cu o capacitate de 280,000 barili pe zi, , cu o capacitate de 280,000 barili pe zi,

pornește de pe câmpul petrolier kazah Atyrau și ajunge la rafi năria Samara pornește de pe câmpul petrolier kazah Atyrau și ajunge la rafi năria Samara

din Ural, după care produsul este distribuit prin conducta Drujba; Construc-din Ural, după care produsul este distribuit prin conducta Drujba; Construc-

ția oleoductului ția oleoductului Baku – SupsaBaku – Supsa a fost fi nalizată în 1998, iar primele livrări au a fost fi nalizată în 1998, iar primele livrări au

început în 1999. Traseul unește câmpul petrolier Baku cu terminalul geor-început în 1999. Traseul unește câmpul petrolier Baku cu terminalul geor-

gian Supsa. În esență, oleoductul este o veche conductă sovietică, care a fost gian Supsa. În esență, oleoductul este o veche conductă sovietică, care a fost

renovată, fi ind reconstruite mai multe secțiuni, având șase stații de pompare renovată, fi ind reconstruite mai multe secțiuni, având șase stații de pompare

și două stații de reducere a presiunii în vestul Georgiei. Cele patru rezervoare și două stații de reducere a presiunii în vestul Georgiei. Cele patru rezervoare


182182

de depozitare la terminalul Supsa au volumul total de 160,000 mde depozitare la terminalul Supsa au volumul total de 160,000 m3, capacita-, capacita-

tea conductei este de 145,000 barili pe zi, cu eventualele renovări, ar putea tea conductei este de 145,000 barili pe zi, cu eventualele renovări, ar putea

atinge cantitatea de 300,000 barili pe zi. În prezent conducta funcționează atinge cantitatea de 300,000 barili pe zi. În prezent conducta funcționează

în regim obișnuit și se preconizează o creștere a volumului de la 7,5 mil. de în regim obișnuit și se preconizează o creștere a volumului de la 7,5 mil. de

tone pe an la 10 mil. de tone pe an. Evident că Federația Rusă este cea mai tone pe an la 10 mil. de tone pe an. Evident că Federația Rusă este cea mai

nemulțumită de pe urma deschiderii noii conducte, deoarece, conform esti-nemulțumită de pe urma deschiderii noii conducte, deoarece, conform esti-

mărilor pierderilor anuale sunt de circa 200 mil. USD. Politica monopolistă mărilor pierderilor anuale sunt de circa 200 mil. USD. Politica monopolistă

a Federației Ruse a determinat Azerbaidjanul să caute direcții alternative de a Federației Ruse a determinat Azerbaidjanul să caute direcții alternative de

transportare a petrolului spre Occident prin Georgia care neavând propriile transportare a petrolului spre Occident prin Georgia care neavând propriile

resurse energetice, își asigură necesitățile de consum și securitatea energetică resurse energetice, își asigură necesitățile de consum și securitatea energetică

prin această conductă; Coridorul prin această conductă; Coridorul Tengiz – Baku – Batumi Tengiz – Baku – Batumi reprezintă o cale reprezintă o cale

de transport maritimă – feroviară – maritimă mai costisitoare decât oleoduc-de transport maritimă – feroviară – maritimă mai costisitoare decât oleoduc-

tul și care leagă câmpul petrolier Tengiz cu terminalul maritim Batumi de la tul și care leagă câmpul petrolier Tengiz cu terminalul maritim Batumi de la

Marea Neagră. În 1993 s-a constituit compania Chevroil, având în calitate Marea Neagră. În 1993 s-a constituit compania Chevroil, având în calitate

de acționari compania americană Chevron cu 50% din acțiuni, ExxonMobil de acționari compania americană Chevron cu 50% din acțiuni, ExxonMobil

– 25%, KazMunayGaz – 20% și LukArco – 5%. Compania a obținut dreptul – 25%, KazMunayGaz – 20% și LukArco – 5%. Compania a obținut dreptul

exclusiv de explorare a resurselor petroliere de pe câmpul Tengiz din regi-exclusiv de explorare a resurselor petroliere de pe câmpul Tengiz din regi-

unea Atyrau. Din 2001 începe extragerea și exportarea petrolului, având ca unea Atyrau. Din 2001 începe extragerea și exportarea petrolului, având ca

destinație portul Novorossiisk. În anul 2002 este inițiată transportarea și pe destinație portul Novorossiisk. În anul 2002 este inițiată transportarea și pe

direcția Baku – Batumi, livrările fi ind micșorate substanțial din 2004, odată direcția Baku – Batumi, livrările fi ind micșorate substanțial din 2004, odată

cu darea în exploatare a conductei Tengiz – Novorossiisk. Din 2008 portul cu darea în exploatare a conductei Tengiz – Novorossiisk. Din 2008 portul

și terminalul Batumi sunt achiziționate de compania kazahă KazMunayGaz, și terminalul Batumi sunt achiziționate de compania kazahă KazMunayGaz,

devenind singurul proprietar, din care cauză compania Chevroil a reluat li-devenind singurul proprietar, din care cauză compania Chevroil a reluat li-

vrările către portul Batumi. Aceste două porturi Batumi și Supsa devin cele vrările către portul Batumi. Aceste două porturi Batumi și Supsa devin cele

mai importante noduri de legătură ce unesc furnizorii petrolieri cu consu-mai importante noduri de legătură ce unesc furnizorii petrolieri cu consu-

matorii europeni, ocolind Federația Rusă, iar în ceea ce privește destinația matorii europeni, ocolind Federația Rusă, iar în ceea ce privește destinația

ulterioară a petrolului, există mai multe proiecte ale coridoarelor de trans-ulterioară a petrolului, există mai multe proiecte ale coridoarelor de trans-

port; oleoductul port; oleoductul Odessa – Brody – Plock – GdanskOdessa – Brody – Plock – Gdansk susținut de Uniunea susținut de Uniunea

Europeană a fost inițiat în 2001 pentru a diminua dependența energetică a Europeană a fost inițiat în 2001 pentru a diminua dependența energetică a

Ucrainei față de Federația Rusă. Astfel, punctele cardinale sunt portul Odessa Ucrainei față de Federația Rusă. Astfel, punctele cardinale sunt portul Odessa

și localitatea Brody din nord-vestul Ucrainei, de unde oleoductul urmează și localitatea Brody din nord-vestul Ucrainei, de unde oleoductul urmează

să se unească cu porțiunea poloneză a conductei Drujba „Plock – Gdansk”, să se unească cu porțiunea poloneză a conductei Drujba „Plock – Gdansk”,

iar de la acest port din Marea Baltică petrolul poate fi transportat pe piețele iar de la acest port din Marea Baltică petrolul poate fi transportat pe piețele

internaționale. Dacă proiectul Odessa – Brody, fi nalizat în 2004, s-a dovedit internaționale. Dacă proiectul Odessa – Brody, fi nalizat în 2004, s-a dovedit

a fi nefuncțional din cauza că marile întreprinderi petroliere ucrainene nu a fi nefuncțional din cauza că marile întreprinderi petroliere ucrainene nu

s-au asigurat cu contracte durabile nici cu partea azeră, nici cu cea kazahă, s-au asigurat cu contracte durabile nici cu partea azeră, nici cu cea kazahă,

deoarece principala destinație a petrolului din Azerbaidjan este Turcia, din deoarece principala destinație a petrolului din Azerbaidjan este Turcia, din

care cauză miza putea fi făcută doar pe Kazahstan, foarte puternic infl uențat care cauză miza putea fi făcută doar pe Kazahstan, foarte puternic infl uențat


183183

de cde către Federația Rusă. O altă problemă ar reieși din volumele relativ mici ătre Federația Rusă. O altă problemă ar reieși din volumele relativ mici

de petrol, care nu i-ar interesa pe furnizori, ele ar putea crește doar dacă de petrol, care nu i-ar interesa pe furnizori, ele ar putea crește doar dacă

s-ar conecta și Polonia. Din aceste considerente, Ucraina a fost nevoită să ac-s-ar conecta și Polonia. Din aceste considerente, Ucraina a fost nevoită să ac-

cepte oferta Federație Ruse în vederea utilizării conductei în direcția inversă cepte oferta Federație Ruse în vederea utilizării conductei în direcția inversă

nord-sud, astfel, companiile rusești în perioada 2004-2010 au pompat petrol nord-sud, astfel, companiile rusești în perioada 2004-2010 au pompat petrol

în terminalul Odessa, transportat apoi pe piața mondială. În 2005 Uniunea în terminalul Odessa, transportat apoi pe piața mondială. În 2005 Uniunea

Europeană alocă 2 mil. de euro pentru fi nalizarea studiului de fezabilitate, Europeană alocă 2 mil. de euro pentru fi nalizarea studiului de fezabilitate,

iar tot în același an Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și-a iar tot în același an Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și-a

anunțat disponibilitatea de a acorda un credit în valoare de 600 mil. de euro anunțat disponibilitatea de a acorda un credit în valoare de 600 mil. de euro

autorităților poloneze, care și-au asumat fi nalizarea construcție până în 2015, autorităților poloneze, care și-au asumat fi nalizarea construcție până în 2015,

a porțiunii pe teritoriul Poloniei a traseului Brody – Plock; un alt coridor de a porțiunii pe teritoriul Poloniei a traseului Brody – Plock; un alt coridor de

pompare a petrolului caspic către Uniunea Europeană ar putea fi pompare a petrolului caspic către Uniunea Europeană ar putea fi PanEuro-PanEuro-pean Oil Pipeline (PEOP)pean Oil Pipeline (PEOP), conducta care ar porni din Constanța prin Serbia , conducta care ar porni din Constanța prin Serbia

și Croația la Rijeka, iar de acolo prin Slovenia la Trieste în Italia. La Trieste și Croația la Rijeka, iar de acolo prin Slovenia la Trieste în Italia. La Trieste

conducta urmează să fi e conectată la Transalpineconducta urmează să fi e conectată la Transalpine Pipeline, care asigură legă-Pipeline, care asigură legă-

tura cu Austria și Germania. Traseul a fost proiectat cu o lungime de 1,360 km,tura cu Austria și Germania. Traseul a fost proiectat cu o lungime de 1,360 km,

din care pe teritoriul României – 649 km, al Serbiei – 208 km, al Croației –din care pe teritoriul României – 649 km, al Serbiei – 208 km, al Croației –

423 km, al Sloveniei – 29 km și al Italiei – 10 km, cu o capacitate de transpor-423 km, al Sloveniei – 29 km și al Italiei – 10 km, cu o capacitate de transpor-

tare de 1,2-1,8 mil. de barili pe zi și estimat la 3,5 mlrd de euro. Proiectul a fost tare de 1,2-1,8 mil. de barili pe zi și estimat la 3,5 mlrd de euro. Proiectul a fost

propus inițial în 2002 de către România cu denumirea „Constanța – Trieste”, propus inițial în 2002 de către România cu denumirea „Constanța – Trieste”,

iar în 2007 a fost semnat memorandumului de înțelegere privind construcția iar în 2007 a fost semnat memorandumului de înțelegere privind construcția

conductei de către Croația, Italia, România, Serbia și Slovenia în cadrul Foru-conductei de către Croația, Italia, România, Serbia și Slovenia în cadrul Foru-

mului energetic de la Zagreb. În pofi da avantajelor expuse și unanim accep-mului energetic de la Zagreb. În pofi da avantajelor expuse și unanim accep-

tate, proiectul se confruntă cu impedimente serioase. Una din principalele tate, proiectul se confruntă cu impedimente serioase. Una din principalele

sfi dări este provocată de partea italiană care nu a desemnat nicio companie sfi dări este provocată de partea italiană care nu a desemnat nicio companie

pentru participare la consorțiu, astfel, accentuând poziția incertă a Italiei ca pentru participare la consorțiu, astfel, accentuând poziția incertă a Italiei ca

destinație fi nală care provoacă incertitudini privind perspectivele de reușită destinație fi nală care provoacă incertitudini privind perspectivele de reușită

a conductei. În acest context, Consiliul director al PanEuropean Oil Pipeline a conductei. În acest context, Consiliul director al PanEuropean Oil Pipeline

a decis construcția tronsonului care va uni Constanța cu centrul petrochimic a decis construcția tronsonului care va uni Constanța cu centrul petrochimic

Pancevo din Serbia, cu o lungime de 1,032 km. Compania GazpromNeft i și-a Pancevo din Serbia, cu o lungime de 1,032 km. Compania GazpromNeft i și-a

manifestat interesul privind implicarea sa în proiect, ca reacție la inițiati-manifestat interesul privind implicarea sa în proiect, ca reacție la inițiati-

va Bulgariei de a stopa construcția conductei Burgas – Alexandroupolis; cea va Bulgariei de a stopa construcția conductei Burgas – Alexandroupolis; cea

mai mare înfrângere energetică a Federației Ruse a fost lansarea oleoductului mai mare înfrângere energetică a Federației Ruse a fost lansarea oleoductului

Baku – Tbilisi – Ceyhan (BTC)Baku – Tbilisi – Ceyhan (BTC), care se întinde pe o lungime de 1,768 km, care se întinde pe o lungime de 1,768 km,

de la câmpul petrolier din Azeri-Chirag-Guneshli din Marea Caspică până de la câmpul petrolier din Azeri-Chirag-Guneshli din Marea Caspică până

la Marea Mediterană, de asemenea, transportând petrol din câmpul petroli-la Marea Mediterană, de asemenea, transportând petrol din câmpul petroli-

er din Kashagan, situat în Kazahstan, precum și din alte câmpuri petroliere er din Kashagan, situat în Kazahstan, precum și din alte câmpuri petroliere


184184

din regiunea Asiei Centrale. Construirea conductei, în valoare de 3,9 mlrd din regiunea Asiei Centrale. Construirea conductei, în valoare de 3,9 mlrd

de USD, lansată ofi cial în 2002, a fost realizată de un consorțiu de companii de USD, lansată ofi cial în 2002, a fost realizată de un consorțiu de companii

petroliere, în frunte cu British Petroleum, care deține o cotă de participare de petroliere, în frunte cu British Petroleum, care deține o cotă de participare de

32,6%, la care se adaugă companiile Statoil (Norvegia), Unocal (Statele Unite 32,6%, la care se adaugă companiile Statoil (Norvegia), Unocal (Statele Unite

ale Americii), TPAO (Turcia), Itochu (Japonia), TotalFinaElf (Franța), ENI ale Americii), TPAO (Turcia), Itochu (Japonia), TotalFinaElf (Franța), ENI

(Italia), SOCAR (Azerbaidjan) și Delta Hess (Arabia Saudită). Aceasta este (Italia), SOCAR (Azerbaidjan) și Delta Hess (Arabia Saudită). Aceasta este

prima rută de transport importantă dinspre vastele câmpuri petroliere din prima rută de transport importantă dinspre vastele câmpuri petroliere din

Marea Caspică ce ocolește teritoriul Federației Ruse, fi ind a doua după lun-Marea Caspică ce ocolește teritoriul Federației Ruse, fi ind a doua după lun-

gime după Drujba, cu o capacitate de transport de 1 mil. de barili pe zi, la un gime după Drujba, cu o capacitate de transport de 1 mil. de barili pe zi, la un

cost de transport de 3,2 USD pe baril. Realizarea acestui oleoduct a fost po-cost de transport de 3,2 USD pe baril. Realizarea acestui oleoduct a fost po-

sibil în condițiile relațiilor de confruntare geopolitică dintre Statele Unite ale sibil în condițiile relațiilor de confruntare geopolitică dintre Statele Unite ale

Americii și Federația Rusă, care a spart monopolul rusesc, având și alte sem-Americii și Federația Rusă, care a spart monopolul rusesc, având și alte sem-

nifi cații geostrategice, reconfi gurând substanțial situația geopolitică în estul nifi cații geostrategice, reconfi gurând substanțial situația geopolitică în estul

mediteranean, conturând o nouă alianță prooccidentală din statele Azerbaid-mediteranean, conturând o nouă alianță prooccidentală din statele Azerbaid-

jan, Georgia, Turcia și Israel care au constituit un nou bloc politico-economic; jan, Georgia, Turcia și Israel care au constituit un nou bloc politico-economic;

conducta conducta Tengiz/Karachaganak – Novorossiisk – Chevron Tengiz/Karachaganak – Novorossiisk – Chevron poate fi conside-poate fi conside-

rată o reacție a Federației Ruse la tendința de spargere a dominației sale ener-rată o reacție a Federației Ruse la tendința de spargere a dominației sale ener-

getice, califi cată drept atentat la securitatea energetică, în rezultatul lansării getice, califi cată drept atentat la securitatea energetică, în rezultatul lansării

celor două oleoductecelor două oleoducte Baku-Supsa și Baku – Tbilisi – Ceyhan. A fost inițiată Baku-Supsa și Baku – Tbilisi – Ceyhan. A fost inițiată

în 1992 de rătre Federația Rusă, Kazahstan și Oman prin fondarea Th e Cas-în 1992 de rătre Federația Rusă, Kazahstan și Oman prin fondarea Th e Cas-

pian Pipeline Consortium. Lucrările de construcție ale primului segment de pian Pipeline Consortium. Lucrările de construcție ale primului segment de

traseu au început încă în perioada sovietică, având destinațiatraseu au început încă în perioada sovietică, având destinația Tengiz – Astra-Tengiz – Astra-

han – Komsomolskii, iar construcția celui de-al doilea segment Komsomol-han – Komsomolskii, iar construcția celui de-al doilea segment Komsomol-

skii – Novorossiisk a fost realizată în perioada 1999-2001. Astfel, în 2001 a skii – Novorossiisk a fost realizată în perioada 1999-2001. Astfel, în 2001 a

început exploatarea oleoductului, fi ind reconstruit și terminalul, permițând început exploatarea oleoductului, fi ind reconstruit și terminalul, permițând

încărcarea tancurilor de mare tonaj. Costul proiectului s-a cifrat la 4,5 mlrd încărcarea tancurilor de mare tonaj. Costul proiectului s-a cifrat la 4,5 mlrd

de USD, având o capacitate de transportare de 28,2 mil. de tone pe an, iar în de USD, având o capacitate de transportare de 28,2 mil. de tone pe an, iar în

2010, în condițiile începerii extragerii industriale din câmpul petrolier de la 2010, în condițiile începerii extragerii industriale din câmpul petrolier de la

Kashagan, estimat la circa 4,8 mlrd de tone, către anul 2015, Federația Rusă Kashagan, estimat la circa 4,8 mlrd de tone, către anul 2015, Federația Rusă

și-a revizuit poziția, astfel, că consorțiul a adoptat decizia de a extinde po-și-a revizuit poziția, astfel, că consorțiul a adoptat decizia de a extinde po-

tențialul la 67 mil. tone pe an, ceea ce atrage o investiție de 5,4 mlrd de USD; tențialul la 67 mil. tone pe an, ceea ce atrage o investiție de 5,4 mlrd de USD;

pentru a micșora costul de transport, a diminua dependența față de Turcia pentru a micșora costul de transport, a diminua dependența față de Turcia

și a exclude riscurile, în 2006 Federația Rusă începe să negocieze cu Bulga-și a exclude riscurile, în 2006 Federația Rusă începe să negocieze cu Bulga-

ria, acordul privind construcția unei noi conducte Transbalcanică ria, acordul privind construcția unei noi conducte Transbalcanică Burgas –Burgas –AlexandroupolisAlexandroupolis, având menirea să asigure transportarea pe cale maritimă a , având menirea să asigure transportarea pe cale maritimă a

țițeiului de la Novorossiisk la terminalul bulgarțițeiului de la Novorossiisk la terminalul bulgar Burgas, după care prin con-Burgas, după care prin con-

ductă să fi e livrat către terminalul petrolier din Grecia de la Marea Egee Ale-ductă să fi e livrat către terminalul petrolier din Grecia de la Marea Egee Ale-

xandroupolis, urmând din nou să fi e încărcat în tancuri. Având o lungime xandroupolis, urmând din nou să fi e încărcat în tancuri. Având o lungime


185185

de 285 km, conducta este prevăzută pentru o capacitate de transportare a 35 de 285 km, conducta este prevăzută pentru o capacitate de transportare a 35

de mil. de tone pe an, proiectul fi ind estimat la 1,2 mlrd de USD. În 2007, la de mil. de tone pe an, proiectul fi ind estimat la 1,2 mlrd de USD. În 2007, la

Atena, este semnat Acordul interguvernamental privind constituirea Conso-Atena, este semnat Acordul interguvernamental privind constituirea Conso-

rțiului de operare a oleoductului, conform căruia părții ruse îi revine 51,7% rțiului de operare a oleoductului, conform căruia părții ruse îi revine 51,7%

din acțiuni, iar celor bulgare și grecești câte 24,15%. Interesul Federației Ruse din acțiuni, iar celor bulgare și grecești câte 24,15%. Interesul Federației Ruse

pentru realizarea acestui proiect este enorm, deoarece transportarea unei pentru realizarea acestui proiect este enorm, deoarece transportarea unei

tone de țiței prin strâmtorile Bosfor și Dardanele le costă pe companiile ru-tone de țiței prin strâmtorile Bosfor și Dardanele le costă pe companiile ru-

sești 7 USD, iar ca rezultat al utilizării oleoductului costurile vor fi de 4 USD. sești 7 USD, iar ca rezultat al utilizării oleoductului costurile vor fi de 4 USD.

Deocamdată acest proiect rămâne conservat din cauza Bulgariei care a blocat Deocamdată acest proiect rămâne conservat din cauza Bulgariei care a blocat

realizarea acestui oleoduct, declarând că vine în contradicție cu interesele realizarea acestui oleoduct, declarând că vine în contradicție cu interesele

statului. Prin urmare, perspectivele exportului petrolier masiv ale Federației statului. Prin urmare, perspectivele exportului petrolier masiv ale Federației

Ruse devin incerte, însă Azerbaidjanul a propus de a utiliza în sens invers Ruse devin incerte, însă Azerbaidjanul a propus de a utiliza în sens invers

conductaconducta BakuBaku – – Novorossiisk, prin aceasta oferindu-i Federației Ruse posi-Novorossiisk, prin aceasta oferindu-i Federației Ruse posi-

bilitatea de a se conecta la oleoductul Baku – Tbilisi – Ceyhan. L. Dobândă bilitatea de a se conecta la oleoductul Baku – Tbilisi – Ceyhan. L. Dobândă

consideră că oferta României de participare la proiectul Constanța – Trieste consideră că oferta României de participare la proiectul Constanța – Trieste

ar fi mai tentantă pentru Federația Rusă, și în cazul implicării a companiilor ar fi mai tentantă pentru Federația Rusă, și în cazul implicării a companiilor

rusești, șansele de participare a Italiei vor crește semnifi cativ [8, p. 111-121].rusești, șansele de participare a Italiei vor crește semnifi cativ [8, p. 111-121].

Problema coridoarelor petroliere a fost examinată de L. Dobândă ca fi -Problema coridoarelor petroliere a fost examinată de L. Dobândă ca fi -

ind una pertinentă, în contextul concurenței relațiilor geopolitice dintre Oc-ind una pertinentă, în contextul concurenței relațiilor geopolitice dintre Oc-

cident și Federația Rusă. Vom continua abordarea subiectului diversifi cării cident și Federația Rusă. Vom continua abordarea subiectului diversifi cării

energetice cu un alt aspect al rețelelor de transportare, care ține de gazele energetice cu un alt aspect al rețelelor de transportare, care ține de gazele

naturale – gazoductele. Unul din primele proiecte formulate prin prisma in-naturale – gazoductele. Unul din primele proiecte formulate prin prisma in-

teresului geopolitic al Uniunii Europene este gazoductul teresului geopolitic al Uniunii Europene este gazoductul NabuccoNabucco. Pentru a . Pentru a

asigura furnizarea de energie este necesară diversifi carea surselor de aprovi-asigura furnizarea de energie este necesară diversifi carea surselor de aprovi-

zionare, ceea ce constituie un aspect important al politicilor energetice ale zionare, ceea ce constituie un aspect important al politicilor energetice ale

Uniunii Europene. În acest sens s-a inițiat proiectulUniunii Europene. În acest sens s-a inițiat proiectul Nabucco cu participarea Nabucco cu participarea

a cinci companii de profi l din: Turcia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria, a cinci companii de profi l din: Turcia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria,

cu scopul de a conecta și valorifi ca rezervele de gaze naturale din Zona Mării cu scopul de a conecta și valorifi ca rezervele de gaze naturale din Zona Mării

Caspice și din Orientul Mijlociu cu piețele europene. Construcția gazoduc-Caspice și din Orientul Mijlociu cu piețele europene. Construcția gazoduc-

tului Nabucco prevedea transportarea gazelor naturale din zonele de produc-tului Nabucco prevedea transportarea gazelor naturale din zonele de produc-

ție prin conducte pe teritoriul acestor cinci state și care să aibă ca punct de ție prin conducte pe teritoriul acestor cinci state și care să aibă ca punct de

plecare hotarele Turciei cu Georgia și Iran, iar ca punct fi nal – nodul Baum-plecare hotarele Turciei cu Georgia și Iran, iar ca punct fi nal – nodul Baum-

garten din Austria. În pofi da voinței ferme de realizare a proiectului Nabuc-garten din Austria. În pofi da voinței ferme de realizare a proiectului Nabuc-

co susținut de Uniunea Europenă și Statele Unite ale Americii, proiectul s-a co susținut de Uniunea Europenă și Statele Unite ale Americii, proiectul s-a

confruntat cu difi cultăți majore de incertitudinea sufi cienței resurselor de confruntat cu difi cultăți majore de incertitudinea sufi cienței resurselor de

aprovizionare, ceea ce a provocat incapacitatea de alimentare a conductei cu aprovizionare, ceea ce a provocat incapacitatea de alimentare a conductei cu

gaze naturale și a condus la amânarea lansării proiectului, preconizat inițial gaze naturale și a condus la amânarea lansării proiectului, preconizat inițial

în 2011, apoi în 2012 și în 2013. Conducta în 2011, apoi în 2012 și în 2013. Conducta Trans – Adriatică (TAP)Trans – Adriatică (TAP), are ca , are ca


186186

scop transportul de gaze naturale din Marea Caspică în Grecia, Albania și scop transportul de gaze naturale din Marea Caspică în Grecia, Albania și

Italia. Proiectul gazoductului a fost anunțat în 2003 de către compania ener-Italia. Proiectul gazoductului a fost anunțat în 2003 de către compania ener-

getică elvețiană EGL Group, iar în 2009 a fost semnat acordul interguver-getică elvețiană EGL Group, iar în 2009 a fost semnat acordul interguver-

namental dintre Italia și Albania privind cooperarea în domeniul energetic, namental dintre Italia și Albania privind cooperarea în domeniul energetic,

fi ind apreciat ca un proiect de interes comun pentru ambele țări. Capacitatea fi ind apreciat ca un proiect de interes comun pentru ambele țări. Capacitatea

inițială a conductei este de aproximativ 10 mlrd de minițială a conductei este de aproximativ 10 mlrd de m3 de gaze naturale pe de gaze naturale pe

an, cu opțiunea de a extinde capacitatea de până la 20 mlrd de man, cu opțiunea de a extinde capacitatea de până la 20 mlrd de m3. Lungimea . Lungimea

totală a conductei este de 520 km, iar cea a tronsonului maritim va fi de 115 totală a conductei este de 520 km, iar cea a tronsonului maritim va fi de 115

km, la o adâncime maximă de 820 m. Costul proiectului se estimează la circa km, la o adâncime maximă de 820 m. Costul proiectului se estimează la circa

1,5 mlrd de euro, însă acest gazoduct așteaptă darea în exploatare a platoului 1,5 mlrd de euro, însă acest gazoduct așteaptă darea în exploatare a platoului

gazifi er Shah Deniz 2 din Azerbaidjan. Un alt proiect de transportare a gaze-gazifi er Shah Deniz 2 din Azerbaidjan. Un alt proiect de transportare a gaze-

lor naturale spre Europa de Sud cu o capacitate de mai puțin de 10 mlrd de lor naturale spre Europa de Sud cu o capacitate de mai puțin de 10 mlrd de

m3 3 este gazoductul este gazoductul Interconnector Turcia – Grecia – Italia (ITGI)Interconnector Turcia – Grecia – Italia (ITGI). Acordul . Acordul

de colaborare privind constituirea ITGI a fost semnat de reprezentanții celor de colaborare privind constituirea ITGI a fost semnat de reprezentanții celor

trei țări (Turcia, Grecia și Italia) în 2007 la Roma, având susținerea Comisie trei țări (Turcia, Grecia și Italia) în 2007 la Roma, având susținerea Comisie

Europene, apreciindu-l ca un proiect de interes european realizarea căruia ar Europene, apreciindu-l ca un proiect de interes european realizarea căruia ar

diminua dependența energetică de Federația Rusă. Gazoductul prevede con-diminua dependența energetică de Federația Rusă. Gazoductul prevede con-

strucția și conexiunea a trei segmente: construirea unei conducte între Turcia strucția și conexiunea a trei segmente: construirea unei conducte între Turcia

și Grecia și a unei conducte noi între Grecia și Italia. Conducta între Turcia și Grecia și a unei conducte noi între Grecia și Italia. Conducta între Turcia

și Grecia, cunoscută ca interconexiunea Turcia – Grecia (ITG), precum și și Grecia, cunoscută ca interconexiunea Turcia – Grecia (ITG), precum și

cea dintre Grecia și Italia, interconexiunea Grecia – Italia (IGI). Proiectul, cea dintre Grecia și Italia, interconexiunea Grecia – Italia (IGI). Proiectul,

de asemenea, va include o magistrală derivată ce va uni Grecia cu Bulgaria, de asemenea, va include o magistrală derivată ce va uni Grecia cu Bulgaria,

cu denumirea de interconexiunea Grecia – Bulgaria (IGB) și care va avea o cu denumirea de interconexiunea Grecia – Bulgaria (IGB) și care va avea o

capacitate de transportare de 3-5 mlrd de mcapacitate de transportare de 3-5 mlrd de m3 3 pe an. Conducta Turcia – Gre-pe an. Conducta Turcia – Gre-

cia a fost inaugurată în 2007, având o lungime de 296 km și o capacitate de cia a fost inaugurată în 2007, având o lungime de 296 km și o capacitate de

transportare de 11,5 mlrd de mtransportare de 11,5 mlrd de m3 3 pe an. Pornește din Karacabey în Turcia și pe an. Pornește din Karacabey în Turcia și

ajunge la Komotini în Grecia, prin Alexandroupolis. Cheltuielile pentru seg-ajunge la Komotini în Grecia, prin Alexandroupolis. Cheltuielile pentru seg-

mentul turc se estimează la 165 mil. de euro, iar pentru cel grec 118 mil. de mentul turc se estimează la 165 mil. de euro, iar pentru cel grec 118 mil. de

euro. Italia și Grecia au semnat acordul de colaborare în cadrul proiectului euro. Italia și Grecia au semnat acordul de colaborare în cadrul proiectului

IGI în 2005. Costul conductei este estimat la circa 500 mil. de euro, care va IGI în 2005. Costul conductei este estimat la circa 500 mil. de euro, care va

avea o lungime de 807 km, pornind de la Th esprotia din Grecia ajungând la avea o lungime de 807 km, pornind de la Th esprotia din Grecia ajungând la

Otranto, în regiunea Puglia din Italia și continuă până la Komotini. Conduc-Otranto, în regiunea Puglia din Italia și continuă până la Komotini. Conduc-

ta Grecia – Bulgaria va fi de 160 km lungime și va transporta gaze naturale ta Grecia – Bulgaria va fi de 160 km lungime și va transporta gaze naturale

din Coridorul sudic al gazelor naturale pentru Bulgaria și regiunea Balcani-din Coridorul sudic al gazelor naturale pentru Bulgaria și regiunea Balcani-

lor de Vest. Proiectullor de Vest. Proiectul Interconnector Turcia – Grecia – Italia ca și proiectul Interconnector Turcia – Grecia – Italia ca și proiectul

Trans – Adriatic este în așteptarea explorării câmpului gazifi er Shah Deniz 2 Trans – Adriatic este în așteptarea explorării câmpului gazifi er Shah Deniz 2

din Azerbaidjan, deși platoul respectiv nu are capacitatea necesară să asigure din Azerbaidjan, deși platoul respectiv nu are capacitatea necesară să asigure

cerințele tuturor gazoductelor. Pe aceeași sursă energetică mizează și proiec-cerințele tuturor gazoductelor. Pe aceeași sursă energetică mizează și proiec-


187187

tul tul White StreamWhite Stream, propus în 2005 de Ucraina, care prevede construcția unei , propus în 2005 de Ucraina, care prevede construcția unei

conducte subacvatice ce ar uni terminalul Batumi din Georgia cu Ucraina, conducte subacvatice ce ar uni terminalul Batumi din Georgia cu Ucraina,

iar într-o altă variantă cu România. Deși a suscitat interesul Uniunii Europe-iar într-o altă variantă cu România. Deși a suscitat interesul Uniunii Europe-

ne, fi ind declarat în 2008 proiect de interes comun și prioritar, perspectivele ne, fi ind declarat în 2008 proiect de interes comun și prioritar, perspectivele

sale sunt incerte. Ca și în cazul petrolului, Federația Rusă a califi cat politica sale sunt incerte. Ca și în cazul petrolului, Federația Rusă a califi cat politica

gazoductelor a Uniunii Europene drept un atentat la stabilitatea și securi-gazoductelor a Uniunii Europene drept un atentat la stabilitatea și securi-

tatea sa energetică, inițiind propriile proiecte și trecând la contraofensivă, tatea sa energetică, inițiind propriile proiecte și trecând la contraofensivă,

manipulând informativ nerentabilitatea coridorului Nabucco și provocând manipulând informativ nerentabilitatea coridorului Nabucco și provocând

contradicții în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Una din prime-contradicții în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Una din prime-

le realizări ale Federației Ruse a fost construcția gazoductului le realizări ale Federației Ruse a fost construcția gazoductului BlueBlue StreamStream, ,

care face legătura între Rusia și Turcia prin Marea Neagră și este formată din care face legătura între Rusia și Turcia prin Marea Neagră și este formată din

două conducte paralele.două conducte paralele. Blue Stream pornește din Izobilny, Rusia, ajunge la Blue Stream pornește din Izobilny, Rusia, ajunge la

litoral în stația de compresare Beregovaya, traversează Marea Neagră, ajunge litoral în stația de compresare Beregovaya, traversează Marea Neagră, ajunge

în Turcia în Samsun și se oprește la Ankara, având o lungime de 1,213 km, în Turcia în Samsun și se oprește la Ankara, având o lungime de 1,213 km,

dintre care porțiunea subacvatică de 373 km. Primele negocieri dintre părți dintre care porțiunea subacvatică de 373 km. Primele negocieri dintre părți

au fost inițiate încă în 1997, construcția a fost lansată în 2000, iar primele au fost inițiate încă în 1997, construcția a fost lansată în 2000, iar primele

livrări au început în 2003, atingând volumul maxim preconizat de 16 mlrd livrări au început în 2003, atingând volumul maxim preconizat de 16 mlrd

de mde m3 3 pe an în 2010, ceea ce asigură 65% din consumul de gaze ale Turciei. pe an în 2010, ceea ce asigură 65% din consumul de gaze ale Turciei.

Construcția gazoductului Construcția gazoductului North Stream North Stream șiși North Stream 2 North Stream 2 este orientată este orientată

spre furnizarea gazelor din Federația Rusă către Germania și Olanda, con-spre furnizarea gazelor din Federația Rusă către Germania și Olanda, con-

strucția primului proiect fi ind fi nalizată a fost dată în exploatare, iar reali-strucția primului proiect fi ind fi nalizată a fost dată în exploatare, iar reali-

zarea celui de al doilea proiect a rămas în faza conservată, analiza detaliată zarea celui de al doilea proiect a rămas în faza conservată, analiza detaliată

este prezentată mai jos. Un alt proiect ambițios elaborat de Federația Rusă, este prezentată mai jos. Un alt proiect ambițios elaborat de Federația Rusă,

care a provocat discuții aprinse și chiar neînțelegeri între statele membre ale care a provocat discuții aprinse și chiar neînțelegeri între statele membre ale

Uniunii Europene, este Uniunii Europene, este South Stream. South Stream. Având o lungime de 900 km, con-Având o lungime de 900 km, con-

ducta urmează să asigure legătura dintre stația de compresare Russkaya cu ducta urmează să asigure legătura dintre stația de compresare Russkaya cu

stația bulgară Varna, traversând Marea Neagră și ocolind Ucraina, fi ind pre-stația bulgară Varna, traversând Marea Neagră și ocolind Ucraina, fi ind pre-

conizate două opțiuni pentru direcția europeană terestră: traseul nord-vest conizate două opțiuni pentru direcția europeană terestră: traseul nord-vest

spre Slovenia și Austria, prin Bulgaria, Serbia și Ungaria; ruta sud-vest spre spre Slovenia și Austria, prin Bulgaria, Serbia și Ungaria; ruta sud-vest spre

Grecia și Italia, câteva devieri laterale vor cupla Croația, traseul principal al Grecia și Italia, câteva devieri laterale vor cupla Croația, traseul principal al

secțiuniisecțiunii South Stream fi ind astfel redirecționat către aceste două țări. Ca-South Stream fi ind astfel redirecționat către aceste două țări. Ca-

pacitatea gazoductului era inițial estimată la 30 mlrd de mpacitatea gazoductului era inițial estimată la 30 mlrd de m3 3 pe an, apoi ex-pe an, apoi ex-

tinsă la 63 mlrd de mtinsă la 63 mlrd de m3 3 pe an, costul proiectului atingând suma de circa 24 pe an, costul proiectului atingând suma de circa 24

mlrd de euro. Chiar dacă proiectulmlrd de euro. Chiar dacă proiectul South Stream pare a fi extrem de atractiv, South Stream pare a fi extrem de atractiv,

promițător și deja structurat, lucrurile în realitate nu stau tot atât de bine, promițător și deja structurat, lucrurile în realitate nu stau tot atât de bine,

provocând animozități, incertitudini și disensiuni între statele, companiile provocând animozități, incertitudini și disensiuni între statele, companiile

energetice și instituțiile Uniunii Europene privind caracterul fezabil al acestui energetice și instituțiile Uniunii Europene privind caracterul fezabil al acestui

gazoduct, proiect care încă nu a fost demarat spre realizare [8, p. 122-131].gazoduct, proiect care încă nu a fost demarat spre realizare [8, p. 122-131].


188188

D. Yergin accentuează că asigurarea securității energetice a unui stat tre-D. Yergin accentuează că asigurarea securității energetice a unui stat tre-

buie să prevadă necesitatea producerii energiei necesare în propria ţară pen-buie să prevadă necesitatea producerii energiei necesare în propria ţară pen-

tru a reduce dependenţa de importurile externe, iar în cazul în care capacită-tru a reduce dependenţa de importurile externe, iar în cazul în care capacită-

țile statului sunt insufi ciente pentru realizarea acestui obiectiv, expertul insis-țile statului sunt insufi ciente pentru realizarea acestui obiectiv, expertul insis-

tă asupra concentrării a trei dimensiuni ale securităţii energetice: asigurarea tă asupra concentrării a trei dimensiuni ale securităţii energetice: asigurarea

unor surse alternative de aprovizionare, identifi carea unor rute energetice al-unor surse alternative de aprovizionare, identifi carea unor rute energetice al-

ternative și securizarea surselor și rutelor de transport existente [9, p. 74]. W. ternative și securizarea surselor și rutelor de transport existente [9, p. 74]. W.

Jones abordează conceptul de putere prin prisma accesului statului la resurse Jones abordează conceptul de putere prin prisma accesului statului la resurse

naturale, precum și existența capacității unui actor internaţional de a-și folosi naturale, precum și existența capacității unui actor internaţional de a-și folosi

resursele tangibile și intangibile în așa fel încât să infl uenţeze evoluţia relaţii-resursele tangibile și intangibile în așa fel încât să infl uenţeze evoluţia relaţii-

lor internaţionale spre propriul benefi ciu, ilustrând actualitatea ideii că ori-lor internaţionale spre propriul benefi ciu, ilustrând actualitatea ideii că ori-

care stat va face uz de toate resursele pe care le are la dispoziţie, inclusiv cele care stat va face uz de toate resursele pe care le are la dispoziţie, inclusiv cele

energetice, pentru a-și impune voinţa și de a infl uenţa comportamentul ce-energetice, pentru a-și impune voinţa și de a infl uenţa comportamentul ce-

lorlalţi actori în scopul promovării propriilor interese geopolitice [10, p. 241].lorlalţi actori în scopul promovării propriilor interese geopolitice [10, p. 241].

Potrivit aserţiunii lui F. Rădoi, securitatea energetică este un concept multi-Potrivit aserţiunii lui F. Rădoi, securitatea energetică este un concept multi-

dimensional și puternic circumstanţializat, care a evoluat în decursul istoriei dimensional și puternic circumstanţializat, care a evoluat în decursul istoriei

atât din punctul de vedere al subiectului, care iniţial era un concept atașat pe-atât din punctul de vedere al subiectului, care iniţial era un concept atașat pe-

trolului și ulterior extinzându-se asupra gazelor naturale și energiei electrice, trolului și ulterior extinzându-se asupra gazelor naturale și energiei electrice,

cât și al ariei de semnifi caţii, de la aprovizionarea fi zică către toate fazele cât și al ariei de semnifi caţii, de la aprovizionarea fi zică către toate fazele

aferente lanţului energetic. Actualmente, securitatea energetică se circum-aferente lanţului energetic. Actualmente, securitatea energetică se circum-

scrie ofertei și cererii de energie și poate fi prezentată ca disponibilitate fi zică scrie ofertei și cererii de energie și poate fi prezentată ca disponibilitate fi zică

a resurselor energetice, accesibilitatea energetică în baza preţului, siguranţa a resurselor energetice, accesibilitatea energetică în baza preţului, siguranţa

cererii de energie cu impact asupra stabilităţii veniturilor producătorilor și cererii de energie cu impact asupra stabilităţii veniturilor producătorilor și

exportatorilor de energie [11, p. 1]. P. Claval subliniază că, în prezent, geopo-exportatorilor de energie [11, p. 1]. P. Claval subliniază că, în prezent, geopo-

litica de asemenea este dominată de strategiile resurselor, îndeosebi de cele litica de asemenea este dominată de strategiile resurselor, îndeosebi de cele

energetice, obligând subiecţii săi să ţină cont de „totalitatea preocupărilor energetice, obligând subiecţii săi să ţină cont de „totalitatea preocupărilor

actorilor prezenţi pe scena internaţională”, fi ind permanent „interesată de actorilor prezenţi pe scena internaţională”, fi ind permanent „interesată de

calculele unora sau altora, de obiectivele ce vizează cooperarea sau destinde-calculele unora sau altora, de obiectivele ce vizează cooperarea sau destinde-

rea relaţiilor, de utilizarea forţei sau de jocurile viclene”. Marile puteri, fi ind rea relaţiilor, de utilizarea forţei sau de jocurile viclene”. Marile puteri, fi ind

marii consumatori de energie, pot fi clasifi caţi în două categorii, conform marii consumatori de energie, pot fi clasifi caţi în două categorii, conform

criteriului economic și al calităţii vieţii. Din prima categorie fac parte Statele criteriului economic și al calităţii vieţii. Din prima categorie fac parte Statele

Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Japonia, cu economii dezvoltate, Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Japonia, cu economii dezvoltate,

instituţii fi nanciare funcţionale, societăţi democratice fondate pe principiile instituţii fi nanciare funcţionale, societăţi democratice fondate pe principiile

statului de drept, respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omu-statului de drept, respectării drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omu-

lui, fi ind asigurată calitate superioară a vieţii la toţi indicatorii. Din a doua lui, fi ind asigurată calitate superioară a vieţii la toţi indicatorii. Din a doua

categorie fac parte China și India, economii cu ritmuri intense de dezvoltare, categorie fac parte China și India, economii cu ritmuri intense de dezvoltare,

stabilitate fi nanciară, societăţi în curs de deschidere și modernizare, deși tra-stabilitate fi nanciară, societăţi în curs de deschidere și modernizare, deși tra-

diţiile au o infl uenţă puternică, iar calitatea vieţii este departe de cea a statelor diţiile au o infl uenţă puternică, iar calitatea vieţii este departe de cea a statelor


189189

din prima categorie. Punctul comun al tuturor acestor actori majori constă în din prima categorie. Punctul comun al tuturor acestor actori majori constă în

dependenţa de resursele energetice, aceasta este realitatea care le modelează dependenţa de resursele energetice, aceasta este realitatea care le modelează

comportamentul geopolitic în relațiile dintre ei și statele exportatoare de hi-comportamentul geopolitic în relațiile dintre ei și statele exportatoare de hi-

drocarburi, dar și conţinutul strategiilor pentru realizarea intereselor geopo-drocarburi, dar și conţinutul strategiilor pentru realizarea intereselor geopo-

litice. Un loc distinct în rândul marilor puteri îi revine Federaţiei Ruse, care, litice. Un loc distinct în rândul marilor puteri îi revine Federaţiei Ruse, care,

întrunind trăsături specifi ce ale statelor din ambele categorii enumerate, se întrunind trăsături specifi ce ale statelor din ambele categorii enumerate, se

deosebește prin faptul că nu este dependentă de resurse energetice, aceasta, deosebește prin faptul că nu este dependentă de resurse energetice, aceasta,

la rândul său, fi ind factorul geopolitic determinant în sferele sale de infl uenţă la rândul său, fi ind factorul geopolitic determinant în sferele sale de infl uenţă

și în strategiile de acţiune cu marii consumatori de hidrocarburi [12, p. 10]. și în strategiile de acţiune cu marii consumatori de hidrocarburi [12, p. 10].

N. Dolghin consideră că principalii actori geopolitici energetici care de-N. Dolghin consideră că principalii actori geopolitici energetici care de-

ţin o pondere semnifi cativă în politica mondială sunt Statele Unite ale Ame-ţin o pondere semnifi cativă în politica mondială sunt Statele Unite ale Ame-

ricii și Federaţia Rusă, fi ecare demonstrând că și-au elaborat politici și stra-ricii și Federaţia Rusă, fi ecare demonstrând că și-au elaborat politici și stra-

tegii solide în acest domeniu. Obiectivele lor geopolitice pe termen lung sunt tegii solide în acest domeniu. Obiectivele lor geopolitice pe termen lung sunt

distincte, iar interesele geopolitice pe termen scurt și mediu au o anumită distincte, iar interesele geopolitice pe termen scurt și mediu au o anumită

complementaritate, a căror realizare poate fi produsă prin cooperare și sus-complementaritate, a căror realizare poate fi produsă prin cooperare și sus-

ţinere reciprocă, însă fără excluderea confruntării geopolitice pentru poziţii ţinere reciprocă, însă fără excluderea confruntării geopolitice pentru poziţii

dominante în plan internaţional. Interesul strategic urmărit de Statele Unite dominante în plan internaţional. Interesul strategic urmărit de Statele Unite

ale Americii este de a-și asigura pe termen lung resursele necesare, men-ale Americii este de a-și asigura pe termen lung resursele necesare, men-

ţinând ritmul de dezvoltare economică prin accesul la resurse și libertatea ţinând ritmul de dezvoltare economică prin accesul la resurse și libertatea

tranzitului. Fiind un obiectiv complex, de durată, realizarea lui impune im-tranzitului. Fiind un obiectiv complex, de durată, realizarea lui impune im-

plicarea decisivă în procesele de stabilizare a lumii și de consolidare a secu-plicarea decisivă în procesele de stabilizare a lumii și de consolidare a secu-

rităţii prin încurajarea pieţei libere, a valorilor democratice, a transparenţei rităţii prin încurajarea pieţei libere, a valorilor democratice, a transparenţei

și predictibilităţii în acţiunile celorlalţi actori internaționali. Proiectele geo-și predictibilităţii în acţiunile celorlalţi actori internaționali. Proiectele geo-

politice în care se angajează Statele Unite ale Americii sunt considerate in-politice în care se angajează Statele Unite ale Americii sunt considerate in-

vestiţii mai ieft ine decât eventuale pierderi economice provocate de disfunc-vestiţii mai ieft ine decât eventuale pierderi economice provocate de disfunc-

ţionalităţi ale fl uxurilor energetice. Statele satelit din Golful Persic formea-ţionalităţi ale fl uxurilor energetice. Statele satelit din Golful Persic formea-

ză sfera de infl uenţă geopolitică a Statelor Unite ale Americii, cel mai mare ză sfera de infl uenţă geopolitică a Statelor Unite ale Americii, cel mai mare

consumator de petrol din lume, în timp ce ţările din acest areal benefi ciază, consumator de petrol din lume, în timp ce ţările din acest areal benefi ciază,

la rândul său, de o susţinere substanţială politică, militară și economică din la rândul său, de o susţinere substanţială politică, militară și economică din

partea Statelor Unite ale Americii. Economia Fedraţiei Ruse, fi ind un subiect partea Statelor Unite ale Americii. Economia Fedraţiei Ruse, fi ind un subiect

important în ecuaţia geopolitică a securităţii energetice mondiale, care este important în ecuaţia geopolitică a securităţii energetice mondiale, care este

fundamentată pe exportul resurselor energetice, în special de gaze naturale fundamentată pe exportul resurselor energetice, în special de gaze naturale

și de petrol. Federația Rusă este primul exportator din lume de gaze naturale și de petrol. Federația Rusă este primul exportator din lume de gaze naturale

și al doilea producător de petrol, își urmărește consecvent obiectivul de a și al doilea producător de petrol, își urmărește consecvent obiectivul de a

realiza un sistem energetic mondial dependent de rezervele sale, în care inde-realiza un sistem energetic mondial dependent de rezervele sale, în care inde-

pendenţa sa energetică să-i asigure avantaje pentru dezvoltarea economică, pendenţa sa energetică să-i asigure avantaje pentru dezvoltarea economică,

să-i ofere un statut geopolitic incontestabil de mare putere cu o importan-să-i ofere un statut geopolitic incontestabil de mare putere cu o importan-

ță determinantă în toate problemele de ordin global precum și să-i asigureță determinantă în toate problemele de ordin global precum și să-i asigure


190190

securitatea națională. Deocamdată, economia Federației Ruse rămâne ea securitatea națională. Deocamdată, economia Federației Ruse rămâne ea

însăși dependentă de veniturile obţinute prin exportul de gaze naturale și însăși dependentă de veniturile obţinute prin exportul de gaze naturale și

petrol care s-a dovedit a fi una slab funcţională și vulnerabilă la preţurile petrol care s-a dovedit a fi una slab funcţională și vulnerabilă la preţurile

fl uctuante de comercializare a hidrocarburilor, oscilaţii susţinute de Statelor fl uctuante de comercializare a hidrocarburilor, oscilaţii susţinute de Statelor

Unite ale Americii și statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare Unite ale Americii și statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare

de Petrol, dar și contramăsurilor impuse de Occident ca urmare a evenimen-de Petrol, dar și contramăsurilor impuse de Occident ca urmare a evenimen-

telor din 2014 din Ucraina. Expertul precizează că interesele geopolitice ale telor din 2014 din Ucraina. Expertul precizează că interesele geopolitice ale

Statelor Unite ale Americii și ale Federaţiei Ruse, ce se interferează în regi-Statelor Unite ale Americii și ale Federaţiei Ruse, ce se interferează în regi-

unea Mării Caspice, în care complexitatea problemelor regiunii exprimate unea Mării Caspice, în care complexitatea problemelor regiunii exprimate

prin potenţialul înalt interetnic și interconfesional de confl ictualitate, vor prin potenţialul înalt interetnic și interconfesional de confl ictualitate, vor

obliga, mai devreme ori mai târziu, pe toţi subiecţii internaţionali implicaţi obliga, mai devreme ori mai târziu, pe toţi subiecţii internaţionali implicaţi

în rivalitatea geopolitică din această regiune, să coopereze pentru menţinerea în rivalitatea geopolitică din această regiune, să coopereze pentru menţinerea

stabilităţii regionale, altfel vor avea toţi de pierdut, destabilizând piaţa ener-stabilităţii regionale, altfel vor avea toţi de pierdut, destabilizând piaţa ener-

getică, fapt care ar putea afecta toate statele lumii și provoca reacţii mult mai getică, fapt care ar putea afecta toate statele lumii și provoca reacţii mult mai

periculoase [13, p. 135]. periculoase [13, p. 135].

În opinia noastră, disputa de două decenii privind statutul Mării Caspice, În opinia noastră, disputa de două decenii privind statutul Mării Caspice,

cea mai mare rezervă de apă potabilă a lumii, s-a fi nalizat când cinci sta-cea mai mare rezervă de apă potabilă a lumii, s-a fi nalizat când cinci sta-

te riverane Mării Caspic (Federația Rusă, Kazahstan, Turkmenistan, Iran și te riverane Mării Caspic (Federația Rusă, Kazahstan, Turkmenistan, Iran și

Azerbaidjan) au convenit asupra semnării Acordului privind statutul juridic Azerbaidjan) au convenit asupra semnării Acordului privind statutul juridic

al Mării Caspice, care îi oferă un statut legal special Mării Caspice nefi ind al Mării Caspice, care îi oferă un statut legal special Mării Caspice nefi ind

defi nită drept lac sau mare și care reglementează libertatea tuturor statelor defi nită drept lac sau mare și care reglementează libertatea tuturor statelor

semnatare de a avea acces dincolo de apele lor teritoriale, dar că resursele semnatare de a avea acces dincolo de apele lor teritoriale, dar că resursele

naturale vor fi divizate, astfel, Federația Rusă și-a garantat o prezenţă mili-naturale vor fi divizate, astfel, Federația Rusă și-a garantat o prezenţă mili-

tară în întregul bazin și nu va accepta nicio forţă a Alianței Nord-Atlantice, tară în întregul bazin și nu va accepta nicio forţă a Alianței Nord-Atlantice,

excluzând-o geopolitic pe Statele Unite ale Americii din zona Mării Caspice. excluzând-o geopolitic pe Statele Unite ale Americii din zona Mării Caspice.

Grație vecinătății Mării Caspice cu regiunile geopolitice Orientul Mijlociu, Grație vecinătății Mării Caspice cu regiunile geopolitice Orientul Mijlociu,

Caucaz și bazinul Mării Negre în care Statele Unite ale Americii exercită o Caucaz și bazinul Mării Negre în care Statele Unite ale Americii exercită o

infl uență considerabilă, rivalitatea geopolitică dintre Statele Unite ale Ame-infl uență considerabilă, rivalitatea geopolitică dintre Statele Unite ale Ame-

ricii și Federația Rusă pentru spațiul Mării Caspice se va amplifi ca, deoarece ricii și Federația Rusă pentru spațiul Mării Caspice se va amplifi ca, deoarece

companiile energetice rusești pot explora cele 50 mlrd de barili de petrol din companiile energetice rusești pot explora cele 50 mlrd de barili de petrol din

Marea Caspică și cele 8,4 trln de mMarea Caspică și cele 8,4 trln de m3 3 de rezerve de gaze naturale, Turkmenis-de rezerve de gaze naturale, Turkmenis-

tanul poate în cele din urmă să înceapă să ia în considerare conectarea gazu-tanul poate în cele din urmă să înceapă să ia în considerare conectarea gazu-

lui său la proiectul comun turco-azer TANAP prin construcția gazoductului lui său la proiectul comun turco-azer TANAP prin construcția gazoductului

Trans-Caspic care va traversa Marea Caspică, transportând gaze naturale Trans-Caspic care va traversa Marea Caspică, transportând gaze naturale

spre Europa, unde va deveni cu ușurinţă un factor de contrabalansare a ex-spre Europa, unde va deveni cu ușurinţă un factor de contrabalansare a ex-

portului tot mai mare cu gaz natural lichefi at livrat statelor europene de către portului tot mai mare cu gaz natural lichefi at livrat statelor europene de către

Statele Unite ale Americii, iar Iranul și-ar putea mări perspectiva energetică, Statele Unite ale Americii, iar Iranul și-ar putea mări perspectiva energetică,

devenind o piaţă naturală pentru petrolul și gazul din bazinul Mării Caspice devenind o piaţă naturală pentru petrolul și gazul din bazinul Mării Caspice


191191

prin sporirea resurselor energetice pentru cele mai mari orașe din nord –prin sporirea resurselor energetice pentru cele mai mari orașe din nord –

Teheran, Tabriz și Mashhad, care ar putea deveni centre de distribuție în Teheran, Tabriz și Mashhad, care ar putea deveni centre de distribuție în

condiţiile în care acestea se afl ă mai apropiate de Marea Caspică decât de condiţiile în care acestea se afl ă mai apropiate de Marea Caspică decât de

câmpurile majore iraniene de petrol și gaze naturale. De asemenea, sporirea câmpurile majore iraniene de petrol și gaze naturale. De asemenea, sporirea

prezenței militare a Federației Ruse ca și a celorlalte patru state în bazinul prezenței militare a Federației Ruse ca și a celorlalte patru state în bazinul

Mării Caspice, care vor avea dreptul exclusiv să dețină forțe militare, vor re-Mării Caspice, care vor avea dreptul exclusiv să dețină forțe militare, vor re-

duce din spațiul de manevră geostrategică a Alianței Nord-Atlantice în zonă.duce din spațiul de manevră geostrategică a Alianței Nord-Atlantice în zonă.

G. Maior acreditează supoziția că geopolitica promovată de Federația Rusă G. Maior acreditează supoziția că geopolitica promovată de Federația Rusă

în raport cu statele din regiunea Asiei Centrale determină un impact enorm în raport cu statele din regiunea Asiei Centrale determină un impact enorm

asupra controlului exportului energetic a acestora, care se realizează prin am-asupra controlului exportului energetic a acestora, care se realizează prin am-

plifi carea dependenței de rutele rusești de transport a energiei, în special ale plifi carea dependenței de rutele rusești de transport a energiei, în special ale

statelor riverane Mării Caspice bogate cu hidrocarburi precum Kazahstan statelor riverane Mării Caspice bogate cu hidrocarburi precum Kazahstan

și Turkmenistan, dar și defi nește asumarea necesității menținerii în sfera de și Turkmenistan, dar și defi nește asumarea necesității menținerii în sfera de

infl uență geopolitică a Federației Ruse a statelor cu rezerve energetice semni-infl uență geopolitică a Federației Ruse a statelor cu rezerve energetice semni-

fi cative din Asia Centrală. Expertul subliniază relevanța actualității a teoriei fi cative din Asia Centrală. Expertul subliniază relevanța actualității a teoriei

geopolitice clasice a lui A. Mahan din sec. XIX pentru asigurarea securității geopolitice clasice a lui A. Mahan din sec. XIX pentru asigurarea securității

energetice a Statelor Unite ale Americii, care susținea că este o doctrină de energetice a Statelor Unite ale Americii, care susținea că este o doctrină de

angajare globală a forțelor navale destinată asigurării și securizării accesului angajare globală a forțelor navale destinată asigurării și securizării accesului

Statelor Unite ale Americii la resursele naturale din diferite zone ale lumii. Statelor Unite ale Americii la resursele naturale din diferite zone ale lumii.

G. Maior punctează că deschiderea la mare presupune în continuare, chiar G. Maior punctează că deschiderea la mare presupune în continuare, chiar

și în epoca rachetelor balistice și a internetului, accesul la piețele de desfa-și în epoca rachetelor balistice și a internetului, accesul la piețele de desfa-

cere. Majoritatea statelor din regiunea Asiei Centrale care posedă resurse de cere. Majoritatea statelor din regiunea Asiei Centrale care posedă resurse de

gaz sau petrol sunt națiuni închise continental, care nu dispun de controlul gaz sau petrol sunt națiuni închise continental, care nu dispun de controlul

complet asupra rutelor de acces și asupra comercializării și utilizării energiei complet asupra rutelor de acces și asupra comercializării și utilizării energiei

furnizate, deoarece trebuie să o transporte prin infrastructura de conducte furnizate, deoarece trebuie să o transporte prin infrastructura de conducte

continentale deținută în cea mai mare parte de companiile Federației Ruse. continentale deținută în cea mai mare parte de companiile Federației Ruse.

Prin urmare, cine controlează rutele de transport controlează energia, deci Prin urmare, cine controlează rutele de transport controlează energia, deci

principala sursă de venituri a țărilor, evoluția lor economică și fi nalmente principala sursă de venituri a țărilor, evoluția lor economică și fi nalmente

chiar și exercitarea opțiunilor lor geopolitice și strategice [14, p. 100]. chiar și exercitarea opțiunilor lor geopolitice și strategice [14, p. 100].

Actualmente, lupta geopolitică pentru controlul rutelor se duce între ma-Actualmente, lupta geopolitică pentru controlul rutelor se duce între ma-

rile puteri Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Federația Rusă, rile puteri Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Federația Rusă,

China precum și cu implicarea actorilor regionali Iran și Turcia care în ul-China precum și cu implicarea actorilor regionali Iran și Turcia care în ul-

tima perioadă și-au sporit cooperarea în domeniul energetic cu Rusia, dar tima perioadă și-au sporit cooperarea în domeniul energetic cu Rusia, dar

au lansat și o politică de apropiere de Uniunea Europeană în vederea unei au lansat și o politică de apropiere de Uniunea Europeană în vederea unei

posibile integrări a Turciei sau a demarării unor eventuale negocieri privind posibile integrări a Turciei sau a demarării unor eventuale negocieri privind

resetarea Acordului nuclear cu Iranul, ceea ce ar diminua din sancțiunile im-resetarea Acordului nuclear cu Iranul, ceea ce ar diminua din sancțiunile im-

puse de Organizația Națiunilor Unite în schimbul unei garanții a naturii ex-puse de Organizația Națiunilor Unite în schimbul unei garanții a naturii ex-

clusiv civile a programului său nuclear. Investițiile realizate de Statele Unite clusiv civile a programului său nuclear. Investițiile realizate de Statele Unite


192192

ale Americii și Uniunea Europeană în câmpurile petrolifere din regiunea Asi-ale Americii și Uniunea Europeană în câmpurile petrolifere din regiunea Asi-

ei Centrale sunt de dată relativ recentă, miza energetică pentru Statele Unite ei Centrale sunt de dată relativ recentă, miza energetică pentru Statele Unite

ale Americii fi ind Orientul Mijlociu în prima decadă a perioadei postrăzboi ale Americii fi ind Orientul Mijlociu în prima decadă a perioadei postrăzboi

rece. Schimbările de perspectivă și strategie au survenit abia după intervenția rece. Schimbările de perspectivă și strategie au survenit abia după intervenția

din Afganistan și conștientizarea mizei terorismului global, de tip Al-Qaeda, din Afganistan și conștientizarea mizei terorismului global, de tip Al-Qaeda,

a nevoii de asigurare a rutelor de transport ale trupelor și de stabilire a unor a nevoii de asigurare a rutelor de transport ale trupelor și de stabilire a unor

baze militare în regiune pentru protecția forțelor armate. G. Maior specifi că baze militare în regiune pentru protecția forțelor armate. G. Maior specifi că

că Uniunea Europeană, fi ind un actor marginal în competiția geopolitică de că Uniunea Europeană, fi ind un actor marginal în competiția geopolitică de

asigurare a securității energetice, a întreprins acțiuni nefi nalizate exprimate asigurare a securității energetice, a întreprins acțiuni nefi nalizate exprimate

prin accesul propriu la resurse energetice din regiunile Asia Centrală și Ori-prin accesul propriu la resurse energetice din regiunile Asia Centrală și Ori-

entul Mijlociu prin intermediul gazoductului „Nabucco”, dar și încercările entul Mijlociu prin intermediul gazoductului „Nabucco”, dar și încercările

de a stabili un cod de conduită în spațiul comunitar în domeniul energetic, de a stabili un cod de conduită în spațiul comunitar în domeniul energetic,

cum ar fi „Carta europeană a energiei” și crearea „Comunității energetice cum ar fi „Carta europeană a energiei” și crearea „Comunității energetice

europene”, denotă importanța problemei abordate. Uniunea Europeană, de-europene”, denotă importanța problemei abordate. Uniunea Europeană, de-

ocamdată, nu a adoptat încă o strategie proprie, comună, la nivelul conglo-ocamdată, nu a adoptat încă o strategie proprie, comună, la nivelul conglo-

meratului de state membre. Pe de o parte, deciziile nu se iau la Bruxelles, ci meratului de state membre. Pe de o parte, deciziile nu se iau la Bruxelles, ci

în capitale, unde abordarea statelor europene în relațiile cu Federația Rusă în capitale, unde abordarea statelor europene în relațiile cu Federația Rusă

diferă semnifi cativ, iar pe de altă parte, Uniunea Europeană este un consuma-diferă semnifi cativ, iar pe de altă parte, Uniunea Europeană este un consuma-

tor important care acționează pe o logică postmodernă și contractualistă, nu tor important care acționează pe o logică postmodernă și contractualistă, nu

întotdeauna adecvată însă, într-un spațiu al geopoliticilor dure, de tip tradi-întotdeauna adecvată însă, într-un spațiu al geopoliticilor dure, de tip tradi-

țional. În contextul rivalităților geopolitice dintre marile puteri pentru regi-țional. În contextul rivalităților geopolitice dintre marile puteri pentru regi-

unile bogate cu hidrocarburi, China și-a diversifi cat contactele și acordurile unile bogate cu hidrocarburi, China și-a diversifi cat contactele și acordurile

comerciale cu statele din Asia Centrală, promovând interesele sale geopoliti-comerciale cu statele din Asia Centrală, promovând interesele sale geopoliti-

ce în zonă, care ar putea fi o posibilă sursă de confruntare cu Federația Rusă, ce în zonă, care ar putea fi o posibilă sursă de confruntare cu Federația Rusă,

din perspectiva interferenței mult prea mari în spațiul de vecinătate al aces-din perspectiva interferenței mult prea mari în spațiul de vecinătate al aces-

teia din urmă. În condițiile în care Uniunea Europeană a dovedit că deciziile teia din urmă. În condițiile în care Uniunea Europeană a dovedit că deciziile

de deschidere a unor noi rute de transport energetic spre Europa se adoptă de deschidere a unor noi rute de transport energetic spre Europa se adoptă

prin proceduri difi cile, deoarece persistă incertitudini cu privire la fi nanțare, prin proceduri difi cile, deoarece persistă incertitudini cu privire la fi nanțare,

opțiunea estică pentru furnizorii energetici din regiunea Asiei Centrale ră-opțiunea estică pentru furnizorii energetici din regiunea Asiei Centrale ră-

mân a fi una extrem de atractivă, China fi ind o putere regională stabilă, cu un mân a fi una extrem de atractivă, China fi ind o putere regională stabilă, cu un

uriaș potențial economic și necesități energetice în ascensiune exponențialăuriaș potențial economic și necesități energetice în ascensiune exponențială

[14, p. 101-103]. N. Dolghin relevă opinia interacțiunii regionale dintre zona [14, p. 101-103]. N. Dolghin relevă opinia interacțiunii regionale dintre zona

Mării Caspice, spațiul Asiei Centrale și arealul Orientului Mijlociu, sub as-Mării Caspice, spațiul Asiei Centrale și arealul Orientului Mijlociu, sub as-

pectul infl uențării reciproce a fenomenelor locale care prezintă indicatori si-pectul infl uențării reciproce a fenomenelor locale care prezintă indicatori si-

milari de instabilitate geopolitică: terorism, confl icte separatiste, diferende milari de instabilitate geopolitică: terorism, confl icte separatiste, diferende

interstatale, delimitări teritoriale insufi cient reglementate, probleme etnice, interstatale, delimitări teritoriale insufi cient reglementate, probleme etnice,

condiţii în care se dovedește a fi greu de estimat dacă bazinul Mării Caspice condiţii în care se dovedește a fi greu de estimat dacă bazinul Mării Caspice

va deveni o alternativă mai sigură la petrolul din Orientul Mijlociu. În acest va deveni o alternativă mai sigură la petrolul din Orientul Mijlociu. În acest


193193

context, crește atractivitatea traseelor petroliere nordice, consolidând astfel context, crește atractivitatea traseelor petroliere nordice, consolidând astfel

rolul Federaţiei Ruse în jocurile geopolitice, în timp ce Statele Unite ale Ame-rolul Federaţiei Ruse în jocurile geopolitice, în timp ce Statele Unite ale Ame-

ricii sunt nemijlocit interesate în libertatea trafi cului petrolului din zona Mă-ricii sunt nemijlocit interesate în libertatea trafi cului petrolului din zona Mă-

rii Caspice și Orientul Mijlociu, urmărind mai multe obiective, inclusiv evi-rii Caspice și Orientul Mijlociu, urmărind mai multe obiective, inclusiv evi-

tarea formării unui monopol rusesc al transportului de petrol, contribuind tarea formării unui monopol rusesc al transportului de petrol, contribuind

la realizarea oleoductului Baku – Tbilisi – Ceyhan, care ocolește teritoriul la realizarea oleoductului Baku – Tbilisi – Ceyhan, care ocolește teritoriul

Federaţiei Ruse. Deocamdată, Statele Unite ale Americii este singura pute-Federaţiei Ruse. Deocamdată, Statele Unite ale Americii este singura pute-

re mondială energetică care acţionează declarat pentru asigurarea accesului re mondială energetică care acţionează declarat pentru asigurarea accesului

la sursele petroliere, neexcluzând pe termen lung Afganistanul din ecuația la sursele petroliere, neexcluzând pe termen lung Afganistanul din ecuația

energetică a geopoliticii regionale ca traseu pentru o viitoare conductă, mult energetică a geopoliticii regionale ca traseu pentru o viitoare conductă, mult

mai directă, către oceanul mondial [13, p. 136-139]. mai directă, către oceanul mondial [13, p. 136-139].

Considerăm că majoritatea proiectelor energetice de transportare a pe-Considerăm că majoritatea proiectelor energetice de transportare a pe-

trolului din bazinul Mării Caspice și din Orientul Mijlociu pot fi dublate cu trolului din bazinul Mării Caspice și din Orientul Mijlociu pot fi dublate cu

alte proiecte ce se referă la gazele naturale afl ate în cantităţi mari în aceste alte proiecte ce se referă la gazele naturale afl ate în cantităţi mari în aceste

regiuni. Practic, toate statele din aceste regiuni geopolitice pot să ocupe po-regiuni. Practic, toate statele din aceste regiuni geopolitice pot să ocupe po-

ziţii cât mai avantajoase în competiția geostrategică de furnizare și de tran-ziţii cât mai avantajoase în competiția geostrategică de furnizare și de tran-

zit a hidrocarburilor, marile puteri identifi când cele mai avantajoase rute, zit a hidrocarburilor, marile puteri identifi când cele mai avantajoase rute,

care vor traversa zone stabile, state cu regimuri de guvernare previzibile și care vor traversa zone stabile, state cu regimuri de guvernare previzibile și

cu intensitate scăzută de confl ict. Actualmente, interesele geopolitice ale ac-cu intensitate scăzută de confl ict. Actualmente, interesele geopolitice ale ac-

torilor majori în regiunile bazinul Mării Caspice și Orientul Mijlociu sunt torilor majori în regiunile bazinul Mării Caspice și Orientul Mijlociu sunt

complexe și pluridimensionale, în care fi ecare actor încearcă să-și impună complexe și pluridimensionale, în care fi ecare actor încearcă să-și impună

propria voinţă geopolitică, opţiunile intereselor fi ind total diferite, inclusiv și propria voinţă geopolitică, opţiunile intereselor fi ind total diferite, inclusiv și

cele de factură militară, care determină un aranjament geostrategic regional cele de factură militară, care determină un aranjament geostrategic regional

îngrijorător privind securitatea regională, infl uențând nivelul de asigurare a îngrijorător privind securitatea regională, infl uențând nivelul de asigurare a

securităţii naţionale a statelor din regiune. Unul din motivele de bază ale răz-securităţii naţionale a statelor din regiune. Unul din motivele de bază ale răz-

boiului neoconvenţional de tip hibrid în spaţiul postsovietic din 2008 dintre boiului neoconvenţional de tip hibrid în spaţiul postsovietic din 2008 dintre

Federaţia Rusă și Georgia a fost subminarea poziției geostrategice, dar și a Federaţia Rusă și Georgia a fost subminarea poziției geostrategice, dar și a

statutului de țară cu un nivel de stabilitate predictibilă prin care traversează statutului de țară cu un nivel de stabilitate predictibilă prin care traversează

conducta ce transportă petrol Baku – Tbilisi – Ceyhan și conducta ce trans-conducta ce transportă petrol Baku – Tbilisi – Ceyhan și conducta ce trans-

portă gaze naturale Baku – Tbilisi – Erzurum din bazinul Mării Caspice spre portă gaze naturale Baku – Tbilisi – Erzurum din bazinul Mării Caspice spre

Occident. Din punct de vedere geopolitic, scopul acestor conducte este trans-Occident. Din punct de vedere geopolitic, scopul acestor conducte este trans-

portarea hidrocarburilor din Azerbaidjan prin ocolirea teritoriului Federa-portarea hidrocarburilor din Azerbaidjan prin ocolirea teritoriului Federa-

ţiei Ruse spre piaţa energetică mondială diminuând statutul Federației Ruse ţiei Ruse spre piaţa energetică mondială diminuând statutul Federației Ruse

de țară tranzit, precum și micșorarea dependenţei energetice a Georgiei de de țară tranzit, precum și micșorarea dependenţei energetice a Georgiei de

importul de hidrocarburi din Rusia, astfel diversifi cându-și furnizorii ener-importul de hidrocarburi din Rusia, astfel diversifi cându-și furnizorii ener-

getici ce contribuie la asigurarea securității energetice. Implicarea directă a getici ce contribuie la asigurarea securității energetice. Implicarea directă a

Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii în construcţia acestor conducte Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii în construcţia acestor conducte

a condus la schimbarea raportului geopolitic de putere în arealul extins, care a condus la schimbarea raportului geopolitic de putere în arealul extins, care


194194

include regiunile Asia Centrală, Caucaz, și bazinul Mării Caspice. În prezent, include regiunile Asia Centrală, Caucaz, și bazinul Mării Caspice. În prezent,

acea cantitate de petrol ce ar putea fi transportată prin oleoductul Baku –acea cantitate de petrol ce ar putea fi transportată prin oleoductul Baku –

Novorossiisk, care începe de la câmpul petrolier Sangachal, de lângă Baku, și Novorossiisk, care începe de la câmpul petrolier Sangachal, de lângă Baku, și

continuă până la terminalul maritim Novorossiisk, de pe teritoriul Federaţiei continuă până la terminalul maritim Novorossiisk, de pe teritoriul Federaţiei

Ruse, se exportă prin ocolirea Federației Ruse. De asemenea, vom nota că Ruse, se exportă prin ocolirea Federației Ruse. De asemenea, vom nota că

una dintre cauzele principale ale sistării construcției proiectului gazoduc-una dintre cauzele principale ale sistării construcției proiectului gazoduc-

tului South Stream lansat de Federația Rusă este imposibilitatea asigurării tului South Stream lansat de Federația Rusă este imposibilitatea asigurării

de către Azerbaidjan a presiunii necesare în conducta de gaze naturale. În de către Azerbaidjan a presiunii necesare în conducta de gaze naturale. În

aceeași ordine de idei, accentuăm că unul din motivele declanșării războiul aceeași ordine de idei, accentuăm că unul din motivele declanșării războiul

din Siria a fost rivalitatea energetică a intereselor geopolitice regionale ale din Siria a fost rivalitatea energetică a intereselor geopolitice regionale ale

marilor puteri cu implicarea actorilor regionali Statul Qatar, Turcia și Ira-marilor puteri cu implicarea actorilor regionali Statul Qatar, Turcia și Ira-

nul, în contextul asigurării controlului asupra tranzitului hidrocarburilor nul, în contextul asigurării controlului asupra tranzitului hidrocarburilor

prin conductele energetice, care urmează să fi e construite pe teritoriul Siriei prin conductele energetice, care urmează să fi e construite pe teritoriul Siriei

imediat după stabilizarea situației regionale. Gazoductele care urmează să fi e imediat după stabilizarea situației regionale. Gazoductele care urmează să fi e

construite sunt: primul va începe din Statul Qatar, va tranzita Arabia Saudită, construite sunt: primul va începe din Statul Qatar, va tranzita Arabia Saudită,

Iordania, Siria până în Turcia, spre Europa, iar al doilea, Gazoductul Islamic, Iordania, Siria până în Turcia, spre Europa, iar al doilea, Gazoductul Islamic,

va porni din Iran și va trece prin Irak și Siria către statele din Europa. Prefi -va porni din Iran și va trece prin Irak și Siria către statele din Europa. Prefi -

gurarea evidentă a competiţiei pentru infl uenţa geopolitică în Siria, pe de o gurarea evidentă a competiţiei pentru infl uenţa geopolitică în Siria, pe de o

parte, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană doresc să benefi cieze parte, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană doresc să benefi cieze

de gazele naturale din Statul Qatar și Iran, care este mai aproape de Europa, de gazele naturale din Statul Qatar și Iran, care este mai aproape de Europa,

distanţa fi ind factor al preţului fi nal, iar pe de altă parte, Federaţia Rusă în-distanţa fi ind factor al preţului fi nal, iar pe de altă parte, Federaţia Rusă în-

cearcă să anihileze proiectele gazoductelor concurente, conjunctură care am-cearcă să anihileze proiectele gazoductelor concurente, conjunctură care am-

plifi că periodic rivalitatea, menținând confl ictul militar din Siria între opo-plifi că periodic rivalitatea, menținând confl ictul militar din Siria între opo-

ziţia moderată, autorităţile centrale, organizaţiile teroriste și actorii regionali ziţia moderată, autorităţile centrale, organizaţiile teroriste și actorii regionali

interesați în realizarea proiectelor energetice [7, p. 107-108].interesați în realizarea proiectelor energetice [7, p. 107-108].

Potrivit lui T. Marshall, în prezent cele mai puternice arme ale Federa-Potrivit lui T. Marshall, în prezent cele mai puternice arme ale Federa-

ției Ruse, în afară de rachetele cu focos nuclear, nu sunt armata și aviația, ci ției Ruse, în afară de rachetele cu focos nuclear, nu sunt armata și aviația, ci

gazele naturale și petrolul. Federația Rusă este pe locul doi după Statele Uni-gazele naturale și petrolul. Federația Rusă este pe locul doi după Statele Uni-

te ale Americii în ierarhia celor mai mari producători de gaze naturale din te ale Americii în ierarhia celor mai mari producători de gaze naturale din

lume, folosind această capacitate, Federația Rusă controlează completamente lume, folosind această capacitate, Federația Rusă controlează completamente

necesitățile energetice ale Europei, încât țările europene caută soluții alter-necesitățile energetice ale Europei, încât țările europene caută soluții alter-

native de asigurare cu hidrocarburi pentru a reduce din impactul geopolitic, native de asigurare cu hidrocarburi pentru a reduce din impactul geopolitic,

astfel multe din ele încearcă să scape de dependența față de energia rusească, astfel multe din ele încearcă să scape de dependența față de energia rusească,

nu prin diversifi carea conductelor, ci prin construirea de porturi gazifere. nu prin diversifi carea conductelor, ci prin construirea de porturi gazifere.

În medie, mai bine de 25% din gazele naturale și din petrolul importat de În medie, mai bine de 25% din gazele naturale și din petrolul importat de

Uniunea Europeană provine din Federația Rusă, astfel dependența energe-Uniunea Europeană provine din Federația Rusă, astfel dependența energe-

tică a unei țări este direct proporțională cu apropierea geopolitică de Rusia, tică a unei țări este direct proporțională cu apropierea geopolitică de Rusia,

reducând din opțiunile politicii externe ale statului respectiv. Prin urmare, reducând din opțiunile politicii externe ale statului respectiv. Prin urmare,


195195

Finlanda, Estonia, Letonia și Slovacia sunt 100% dependente de gazul din Fe-Finlanda, Estonia, Letonia și Slovacia sunt 100% dependente de gazul din Fe-

derația Rusă, Lituania, Republica Cehă și Bulgaria – 80%, iar Austria, Unga-derația Rusă, Lituania, Republica Cehă și Bulgaria – 80%, iar Austria, Unga-

ria și Grecia – 60%. Aproximativ jumătate din gazul consumat în Germania ria și Grecia – 60%. Aproximativ jumătate din gazul consumat în Germania

provine din Rusia, motiv pentru care, pe lângă acorduri comerciale extinse, provine din Rusia, motiv pentru care, pe lângă acorduri comerciale extinse,

clasa politică germană tinde să fi e mai reticentă în raport cu politica externă clasa politică germană tinde să fi e mai reticentă în raport cu politica externă

a Federației Ruse promovată în spațiul postsovietic și în unele regiuni geo-a Federației Ruse promovată în spațiul postsovietic și în unele regiuni geo-

politice ale Uniunii Europene, decât o țară precum Marea Britanie, care, pe politice ale Uniunii Europene, decât o țară precum Marea Britanie, care, pe

lângă faptul că depinde de importurile din Federația Rusă într-o proporție de lângă faptul că depinde de importurile din Federația Rusă într-o proporție de

numai 13%, dispune și de propria industrie producătoare de gaze naturale, numai 13%, dispune și de propria industrie producătoare de gaze naturale,

inclusiv de rezerve până la nouă luni de zile. Expertul reliefează existența a inclusiv de rezerve până la nouă luni de zile. Expertul reliefează existența a

câteva conducte majore care pornesc din Federația Rusă spre Vest, unele cu câteva conducte majore care pornesc din Federația Rusă spre Vest, unele cu

petrol, altele cu gaz, ultimele fi ind cele mai importante, atât pentru exporta-petrol, altele cu gaz, ultimele fi ind cele mai importante, atât pentru exporta-

tor, cât și pentru inportatori. În nord, pe fundul Mării Baltice, este conducta tor, cât și pentru inportatori. În nord, pe fundul Mării Baltice, este conducta

North Stream, care se leagă direct de Germania, mai jos, traversând Belaru-North Stream, care se leagă direct de Germania, mai jos, traversând Belaru-

sul, este conducta Yamal, care alimentează Polonia și Germania, în sud este sul, este conducta Yamal, care alimentează Polonia și Germania, în sud este

conducta Blue Stream, prin care gazul ajunge în Turcia prin Marea Neagră. conducta Blue Stream, prin care gazul ajunge în Turcia prin Marea Neagră.

Până în 2015 a existat proiectul South Stream, care trebuia să folosească ace-Până în 2015 a existat proiectul South Stream, care trebuia să folosească ace-

eași rută, dar să se ramifi ce din Bulgaria spre nord în Serbia, Ungaria, Aus-eași rută, dar să se ramifi ce din Bulgaria spre nord în Serbia, Ungaria, Aus-

tria și Slovenia, și spre sud în Grecia și Italia, care a rămas doar o încercare a tria și Slovenia, și spre sud în Grecia și Italia, care a rămas doar o încercare a

Federației Ruse de a se asigura că, în pofi da disputelor cu Ucraina, va bene-Federației Ruse de a se asigura că, în pofi da disputelor cu Ucraina, va bene-

fi cia de o rută majoră spre piețe importante din regiunile Europa de Vest și fi cia de o rută majoră spre piețe importante din regiunile Europa de Vest și

Balcani. Unele state din Uniunea Europeană au exercitat presiune pe vecinii Balcani. Unele state din Uniunea Europeană au exercitat presiune pe vecinii

lor ca să respingă proiectul, iar Bulgaria a renunțat direct la proiect, neaccep-lor ca să respingă proiectul, iar Bulgaria a renunțat direct la proiect, neaccep-

tând ca South Stream să-i traverseze teritoriul, ca ulterior Federația Rusă să tând ca South Stream să-i traverseze teritoriul, ca ulterior Federația Rusă să

reacționeze propunându-i Turciei să participe la construcția noului gazoduct reacționeze propunându-i Turciei să participe la construcția noului gazoduct

Turkish Stream care va traversa Marea Neagră. Proiectele gazoductelor South Turkish Stream care va traversa Marea Neagră. Proiectele gazoductelor South

Stream și Turkish Stream, inițiate de Federația Rusă și menite să ocolească Stream și Turkish Stream, inițiate de Federația Rusă și menite să ocolească

Ucraina, au apărut după disputele dintre cele două state asupra prețului, în Ucraina, au apărut după disputele dintre cele două state asupra prețului, în

2005-2010, care au dus la sistarea aprovizionării cu gaze naturale a țărilor din 2005-2010, care au dus la sistarea aprovizionării cu gaze naturale a țărilor din

Europa Centrală și de Est. În condițiile de incertitudine energetică pe termen Europa Centrală și de Est. În condițiile de incertitudine energetică pe termen

lung în Europa, Statele Unite ale Americii vin cu o strategie pentru țările ce lung în Europa, Statele Unite ale Americii vin cu o strategie pentru țările ce

aspiră la diminuarea dependenței energetice de Federația Rusă, intensifi când aspiră la diminuarea dependenței energetice de Federația Rusă, intensifi când

producerea gazelor naturale de șist care le permite să-și asigure securitatea producerea gazelor naturale de șist care le permite să-și asigure securitatea

energetică și să exporte surplusul necesar Europei, unuia dintre cei mai mari energetică și să exporte surplusul necesar Europei, unuia dintre cei mai mari

consumatori de energie. Pentru realizarea acestui deziderat, gazul trebuie li-consumatori de energie. Pentru realizarea acestui deziderat, gazul trebuie li-

chefi at și transportat peste Oceanul Atlantic, iar ulterior, ca țările europene să chefi at și transportat peste Oceanul Atlantic, iar ulterior, ca țările europene să

benefi cieze de gazul natural, este necesară transformarea lui din stare liche-benefi cieze de gazul natural, este necesară transformarea lui din stare liche-

fi ată în starea gazoasă, fi ind necesară construcția terminalelor și porturilor fi ată în starea gazoasă, fi ind necesară construcția terminalelor și porturilor


196196

la hotarele maritime ale Europei. Statele Unite ale Americii deja au aprobat la hotarele maritime ale Europei. Statele Unite ale Americii deja au aprobat

licențe pentru facilități de export, iar Europa demarează un proiect pe ter-licențe pentru facilități de export, iar Europa demarează un proiect pe ter-

men lung de construire a mai multor terminale pentru gazul natural lichefi at, men lung de construire a mai multor terminale pentru gazul natural lichefi at,

primele state benefi ciare fi ind Polonia și Lituania, iar țări precum Republica primele state benefi ciare fi ind Polonia și Lituania, iar țări precum Republica

Cehă vor instala conducte care să se conecteze la acele terminale, de aseme-Cehă vor instala conducte care să se conecteze la acele terminale, de aseme-

nea, statele din Uniunea Europeană pot benefi cia nu numai de pe urma gazu-nea, statele din Uniunea Europeană pot benefi cia nu numai de pe urma gazu-

lui natural lichefi at importat din Statele Unite ale Americii, dar și ca urmare a lui natural lichefi at importat din Statele Unite ale Americii, dar și ca urmare a

unor transporturi de gaze naturale din nordul Africii și Orientului Mijlociu. unor transporturi de gaze naturale din nordul Africii și Orientului Mijlociu.

T. Marshall precizează că este puțin probabil ca gazul natural lichefi at să în-T. Marshall precizează că este puțin probabil ca gazul natural lichefi at să în-

locuiască totalmente gazul importat din Federația Rusă, dar cu siguranță va locuiască totalmente gazul importat din Federația Rusă, dar cu siguranță va

consolida poziția statelor membre ale Uniunii Europene atât în negocierea consolida poziția statelor membre ale Uniunii Europene atât în negocierea

prețului cât și în asigurarea securității energetice a Uniunii Europene în ge-prețului cât și în asigurarea securității energetice a Uniunii Europene în ge-

neral și a fi ecărui stat membru în particular. Pregătindu-se de un asemenea neral și a fi ecărui stat membru în particular. Pregătindu-se de un asemenea

scenariu cu o posibilă reducere a veniturilor, Federația Rusă intenționează să scenariu cu o posibilă reducere a veniturilor, Federația Rusă intenționează să

amplaseze conducte spre sud-est în speranța majorării exporturilor de gaze amplaseze conducte spre sud-est în speranța majorării exporturilor de gaze

naturale în China [15, p. 39-41]. naturale în China [15, p. 39-41].

În contextul specifi cat de T. Marshall, că dependența energetică a Uniunii În contextul specifi cat de T. Marshall, că dependența energetică a Uniunii

Europene determinată în mare măsură de livrările de petrol și gaze naturale Europene determinată în mare măsură de livrările de petrol și gaze naturale

din Federaţia Rusă, care amplifi că vulnerabilitatea ce pune în pericol securi-din Federaţia Rusă, care amplifi că vulnerabilitatea ce pune în pericol securi-

tatea energetică, S. Kahn subliniază că interesele geopolitice de diversifi care tatea energetică, S. Kahn subliniază că interesele geopolitice de diversifi care

energetică a Uniunii Europene se afl ă într-o stare de fricţiune cu cele ale energetică a Uniunii Europene se afl ă într-o stare de fricţiune cu cele ale

Federaţiei Ruse în regiunile bogate cu hidrocarburi din spațiul postsovietic. Federaţiei Ruse în regiunile bogate cu hidrocarburi din spațiul postsovietic.

Uniunea Europeană a împins spre Est frontiera zonei de infl uenţă rusă, însă Uniunea Europeană a împins spre Est frontiera zonei de infl uenţă rusă, însă

atât timp cât ne afl ăm în era hidrocarburilor, statele din Uniunea Europeană atât timp cât ne afl ăm în era hidrocarburilor, statele din Uniunea Europeană

sunt extrem de dependente de aprovizionările exterioare. Uniunea Europea-sunt extrem de dependente de aprovizionările exterioare. Uniunea Europea-

nă importă în prezent 50% din necesarul său de energie, furnizările ener-nă importă în prezent 50% din necesarul său de energie, furnizările ener-

getice din Federaţia Rusă exportate în Uniunea Europeană constituie 40%, getice din Federaţia Rusă exportate în Uniunea Europeană constituie 40%,

ceea ce reprezentă circa 25% din necesităţile Uniunii Europene pentru gazul ceea ce reprezentă circa 25% din necesităţile Uniunii Europene pentru gazul

natural, iar circa 15% pentru petrol. Prin urmare, atât timp cât nu există o natural, iar circa 15% pentru petrol. Prin urmare, atât timp cât nu există o

infrastructură de transport a hidrocarburilor către China, India sau Japo-infrastructură de transport a hidrocarburilor către China, India sau Japo-

nia, este posibil, consideră expertul, ca Federaţia Rusă, care deţine aproxi-nia, este posibil, consideră expertul, ca Federaţia Rusă, care deţine aproxi-

mativ o treime din rezervele mondiale de gaze, să fi e dependentă de Uniunea mativ o treime din rezervele mondiale de gaze, să fi e dependentă de Uniunea

Europeană, exportând în spaţiul comunitar aproape 90% din petrolul său și Europeană, exportând în spaţiul comunitar aproape 90% din petrolul său și

aproape 60% din gazele sale naturale. Această interdependenţă asimetrică ar aproape 60% din gazele sale naturale. Această interdependenţă asimetrică ar

putea milita pentru o cooperare „câștigător-câștigător” între Federaţia Rusă putea milita pentru o cooperare „câștigător-câștigător” între Federaţia Rusă

și Uniunea Europeană [16, p. 165]. Nu suntem de acord cu supoziția lui S. și Uniunea Europeană [16, p. 165]. Nu suntem de acord cu supoziția lui S.

Kahn, în contextul realizării politicilor Federației Ruse de diversifi care a ex-Kahn, în contextul realizării politicilor Federației Ruse de diversifi care a ex-

porturilor de hidrocarburi spre Est, astfel diminuând treptat dependența ex-porturilor de hidrocarburi spre Est, astfel diminuând treptat dependența ex-


197197

portului de gaze naturale și petrol de piața de consum a Uniunii Europene, portului de gaze naturale și petrol de piața de consum a Uniunii Europene,

inaugurând în 2019 a primului gazoduct „Puterea Siberiei” spre China, care inaugurând în 2019 a primului gazoduct „Puterea Siberiei” spre China, care

a devenit un partener strategic în domeniul energetic pentru Federația Rusă. a devenit un partener strategic în domeniul energetic pentru Federația Rusă.

China este unul dintre cei mai mari consumatori și importatori de energie China este unul dintre cei mai mari consumatori și importatori de energie

din lume, prilej ce oferă Federației Rusei posibilitatea demarării negocieri-din lume, prilej ce oferă Federației Rusei posibilitatea demarării negocieri-

lor privind construcția celui de-al doilea gazoduct „Puterea Siberiei-2” spre lor privind construcția celui de-al doilea gazoduct „Puterea Siberiei-2” spre

China, care ar asigura zonele industriale de pe coasta de Est, actualmente China, care ar asigura zonele industriale de pe coasta de Est, actualmente

China importând gaze naturale într-un volum semnifi cativ doar prin gazo-China importând gaze naturale într-un volum semnifi cativ doar prin gazo-

ductul central Asia-China, care transportă gazul natural din Turkmenistan, ductul central Asia-China, care transportă gazul natural din Turkmenistan,

prin Uzbekistan și Kazahstan. Considerăm că conducta „Puterea Siberiei” prin Uzbekistan și Kazahstan. Considerăm că conducta „Puterea Siberiei”

consolidează poziţia energetică a Federației Ruse în realizarea intereselor ge-consolidează poziţia energetică a Federației Ruse în realizarea intereselor ge-

opolitice regionale în Europa și va determina renegocierea contractelor de opolitice regionale în Europa și va determina renegocierea contractelor de

furnizare a gazelor naturale spre ţările europene, deoarece Federația Rusă furnizare a gazelor naturale spre ţările europene, deoarece Federația Rusă

și-a diversifi cat exportul prin livrarea producţiei sale de gaze naturale că-și-a diversifi cat exportul prin livrarea producţiei sale de gaze naturale că-

tre Est, iar Vestul va trebui să-și asigure aprovizionarea la un preț mai înalt, tre Est, iar Vestul va trebui să-și asigure aprovizionarea la un preț mai înalt,

totodată, având și o alternativă a importului de gaze naturale lichefi ate din totodată, având și o alternativă a importului de gaze naturale lichefi ate din

Statele Unite ale Americii, în condiţiile în care statele europene sunt depen-Statele Unite ale Americii, în condiţiile în care statele europene sunt depen-

dente în proporții diferite de importul de gaze naturale din Federația Rusă. dente în proporții diferite de importul de gaze naturale din Federația Rusă.

De asemenea, Federația Rusă intenționează, în contextul realizării politicilor De asemenea, Federația Rusă intenționează, în contextul realizării politicilor

de diversifi care a exporturilor energetice și diminuării dependenței exportu-de diversifi care a exporturilor energetice și diminuării dependenței exportu-

lui de gaze naturale prin conductele ce tranzitează Ucraina, să inaugureze un lui de gaze naturale prin conductele ce tranzitează Ucraina, să inaugureze un

nou gazoduct sub Marea Baltică North Stream-2, care va dubla capacitatea nou gazoduct sub Marea Baltică North Stream-2, care va dubla capacitatea

de gaze naturale exportate pe ruta nordică existentă North Stream, fapt ce de gaze naturale exportate pe ruta nordică existentă North Stream, fapt ce

nu s-a realizat deocamdată, deoarece au fost exercitate presiuni puternice nu s-a realizat deocamdată, deoarece au fost exercitate presiuni puternice

din partea Statelor Unite ale Americii asupra statelor benefi ciare ca urmare din partea Statelor Unite ale Americii asupra statelor benefi ciare ca urmare

a construcției acestui gazoduct, reliefând reducerea nivelului de asigurare a a construcției acestui gazoduct, reliefând reducerea nivelului de asigurare a

securității energetice a acestora prin amplifi carea dependenței energetice de securității energetice a acestora prin amplifi carea dependenței energetice de

un singur furnizor, exprimând disponibilitatea de a mări cotele de export ale un singur furnizor, exprimând disponibilitatea de a mări cotele de export ale

gazelor naturale lichefi ate spre țările europene, ceea ce demonstrează rivali-gazelor naturale lichefi ate spre țările europene, ceea ce demonstrează rivali-

tatea geopolitică a marilor puteri energetice pentru piața europeană de con-tatea geopolitică a marilor puteri energetice pentru piața europeană de con-

sum. Urmare a realizării proiectului în 2020 a gazoductului Turkish Stream sum. Urmare a realizării proiectului în 2020 a gazoductului Turkish Stream

care traversează Marea Neagră, Federația Rusă și-a micșorat dependența ex-care traversează Marea Neagră, Federația Rusă și-a micșorat dependența ex-

portului energetic spre statele europene de conductele ce tranzitează Ucrai-portului energetic spre statele europene de conductele ce tranzitează Ucrai-

na. În contextul exercitării infl uenței geopolitice a Federației Ruse asupra na. În contextul exercitării infl uenței geopolitice a Federației Ruse asupra

Ucrainei, Finlanda și Țările Baltice încearcă să-și reducă dependenţa de ga-Ucrainei, Finlanda și Țările Baltice încearcă să-și reducă dependenţa de ga-

zele naturale din Federația Rusă, inaugurând în 2020 primul interconector zele naturale din Federația Rusă, inaugurând în 2020 primul interconector

nou de gaze naturale din Europa din ultimul deceniu, care va lega Finlanda nou de gaze naturale din Europa din ultimul deceniu, care va lega Finlanda

și Estonia și va slăbi infl uenţa energetică a Federației Ruse asupra regiunii și Estonia și va slăbi infl uenţa energetică a Federației Ruse asupra regiunii


198198

Mării Baltice, ce ar putea determina reducerea preţurilor la gazele naturale Mării Baltice, ce ar putea determina reducerea preţurilor la gazele naturale

furnizate de Federația Rusă. În același timp, gazoductul va ajuta Finlanda să-furnizate de Federația Rusă. În același timp, gazoductul va ajuta Finlanda să-

și diversifi ce importul de gaze naturale și să poată exporta gaze către Țările și diversifi ce importul de gaze naturale și să poată exporta gaze către Țările

Baltice, care achiziționează gaze naturale din Federația Rusă și din terminalul Baltice, care achiziționează gaze naturale din Federația Rusă și din terminalul

de gaze naturale lichefi ate din Klaipeda, Lituania. Federația Rusă, din 2022, de gaze naturale lichefi ate din Klaipeda, Lituania. Federația Rusă, din 2022,

s-ar putea confrunta cu noi presiuni energetice, în condițiile realizării unui s-ar putea confrunta cu noi presiuni energetice, în condițiile realizării unui

nou gazoduct ce va lega Lituania și Polonia, care este programat să fi e dat în nou gazoduct ce va lega Lituania și Polonia, care este programat să fi e dat în

exploatare până la fi nele anului 2021, furnizând acces la infrastructura de exploatare până la fi nele anului 2021, furnizând acces la infrastructura de

gaze pentru Europa Centrală. gaze pentru Europa Centrală.

În accepția lui V. Naumescu, Federația Rusă este pe primul loc, cu o pon-În accepția lui V. Naumescu, Federația Rusă este pe primul loc, cu o pon-

dere de peste 35% din importurile totale, la egalitate aproximativă cu Norve-dere de peste 35% din importurile totale, la egalitate aproximativă cu Norve-

gia în ceea ce privește sursele pentru importurile de gaze naturale ale Uniunii gia în ceea ce privește sursele pentru importurile de gaze naturale ale Uniunii

Europene. Pe locul al treilea vine Algeria, la mare distanță, cu aproximativ Europene. Pe locul al treilea vine Algeria, la mare distanță, cu aproximativ

13%, însă limitat doar la livrări în Spania, Franța, Italia și Portugalia. Pro-13%, însă limitat doar la livrări în Spania, Franța, Italia și Portugalia. Pro-

centul importurilor din Federația Rusă crește la aproape 70% la nivelul re-centul importurilor din Federația Rusă crește la aproape 70% la nivelul re-

giunii Europei Centrale și de Est, cu variații foarte mari de la o țară la alta, giunii Europei Centrale și de Est, cu variații foarte mari de la o țară la alta,

între 20% (România) și 97-100% (Finlanda, Țările Baltice, Slovacia, Belarus între 20% (România) și 97-100% (Finlanda, Țările Baltice, Slovacia, Belarus

și Bulgaria). Expertul precizează că, în pofi da polemicilor privind relațiile cu și Bulgaria). Expertul precizează că, în pofi da polemicilor privind relațiile cu

Federația Rusă, mai ales după anexarea Crimeii în 2014, ponderea importu-Federația Rusă, mai ales după anexarea Crimeii în 2014, ponderea importu-

rilor de gaze naturale ale Uniunii Europene din Rusia s-a majorat – de la 25% rilor de gaze naturale ale Uniunii Europene din Rusia s-a majorat – de la 25%

la 35%, și ar putea crește în continuare grație gazoductelor care traversează la 35%, și ar putea crește în continuare grație gazoductelor care traversează

Marea Baltică North Stream și North Stream-2. Interesul sporit al Uniunii Marea Baltică North Stream și North Stream-2. Interesul sporit al Uniunii

Europene față de gazul natural din Federația Rusă poate fi explicat prin faptul Europene față de gazul natural din Federația Rusă poate fi explicat prin faptul

epuizării unor mari zăcăminte de gaz din Olanda (lângă Groningen), care epuizării unor mari zăcăminte de gaz din Olanda (lângă Groningen), care

a fost multă vreme cea mai mare sursă de gaz a Uniunii Europene în pe-a fost multă vreme cea mai mare sursă de gaz a Uniunii Europene în pe-

rioada postbelică, și chiar scăderea recentă a livrărilor din Norvegia și din rioada postbelică, și chiar scăderea recentă a livrărilor din Norvegia și din

Marea Nordului. V. Naumescu punctează că proiectul ruso-german North Marea Nordului. V. Naumescu punctează că proiectul ruso-german North

Stream-2, care va transporta gaz pe sub Marea Baltică, de la Vâborg (Rusia) Stream-2, care va transporta gaz pe sub Marea Baltică, de la Vâborg (Rusia)

direct la Lubmin (Germania), s-a confruntat cu diferite controverse, atât în direct la Lubmin (Germania), s-a confruntat cu diferite controverse, atât în

spațiul Uniunii Europene, cât și în Statele Unite ale Americii. Început în 2015 spațiul Uniunii Europene, cât și în Statele Unite ale Americii. Început în 2015

și prevăzut inițial să fi e fi nalizat până la sfârșitul lui 2019, North Stream-2 și prevăzut inițial să fi e fi nalizat până la sfârșitul lui 2019, North Stream-2

continuă să fi e construit, ca ulterior împreună cu North Stream să transpor-continuă să fi e construit, ca ulterior împreună cu North Stream să transpor-

te 110 mlrd mte 110 mlrd m3 de gaze naturale, reprezentând circa 25% din necesarul de de gaze naturale, reprezentând circa 25% din necesarul de

gaz al Uniunii Europene. Pe motivul creșterii dependenței europene de ga-gaz al Uniunii Europene. Pe motivul creșterii dependenței europene de ga-

zul rusesc și al afectării intereselor fi nanciare ale Ucrainei, care pierde astfel zul rusesc și al afectării intereselor fi nanciare ale Ucrainei, care pierde astfel

o importantă sursă de venituri obținute din tranzitul gazelor din Federația o importantă sursă de venituri obținute din tranzitul gazelor din Federația

Rusă pe teritoriul ei, spre Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Statele Rusă pe teritoriul ei, spre Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Statele

Unite ale Americii s-au opus realizării acestui proiect. Expertul susține că Unite ale Americii s-au opus realizării acestui proiect. Expertul susține că


199199

nu departe de Lubmin, unde este construit terminalul german, tot pe coasta nu departe de Lubmin, unde este construit terminalul german, tot pe coasta

baltică, dar peste frontiera germano-polonă, se afl ă terminalul polonez pen-baltică, dar peste frontiera germano-polonă, se afl ă terminalul polonez pen-

tru regazifi carea gazelor naturale lichefi ate, alternativa oferită de către Sta-tru regazifi carea gazelor naturale lichefi ate, alternativa oferită de către Sta-

tele Unite ale Americii pentru realizarea asigurării securității energetice atele Unite ale Americii pentru realizarea asigurării securității energetice a

Europei Centrale. Prin urmare, interferența într-o manieră unică și sofi stica-Europei Centrale. Prin urmare, interferența într-o manieră unică și sofi stica-

tă a diplomației gazului și geopoliticii securității energetice specifi că regiunii tă a diplomației gazului și geopoliticii securității energetice specifi că regiunii

Europei Centrale și de Est, sunt determinate de alternativele și interesele stra-Europei Centrale și de Est, sunt determinate de alternativele și interesele stra-

tegice ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse, tegice ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse,

fi ind primele trei mari puteri geopolitice în ordinea intensității mizelor și fi ind primele trei mari puteri geopolitice în ordinea intensității mizelor și

politicilor competitive desfășurate în zonă [17, p. 184-186]. politicilor competitive desfășurate în zonă [17, p. 184-186].

A. Sarcinschi și C. Băhnăreanu sunt de părere că Uniunea Europeană A. Sarcinschi și C. Băhnăreanu sunt de părere că Uniunea Europeană

caută să-și deschidă accesul spre resursele energetice de la Marea Caspică caută să-și deschidă accesul spre resursele energetice de la Marea Caspică

și Orientul Mijlociu, urmărind de a reduce pe termen mediu dependenţa și Orientul Mijlociu, urmărind de a reduce pe termen mediu dependenţa

energetică a statelor din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est de Federaţia energetică a statelor din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est de Federaţia

Rusă, care, la rândul ei, trebuie să accepte parteneriatul cu Uniunea Euro-Rusă, care, la rândul ei, trebuie să accepte parteneriatul cu Uniunea Euro-

peană și cooperare cu marile companii energetice transnaţionale renunţând peană și cooperare cu marile companii energetice transnaţionale renunţând

la relaţiile de pe poziţii de forţă cu statele din imediata vecinătate [18, p. 18]. la relaţiile de pe poziţii de forţă cu statele din imediata vecinătate [18, p. 18].

V. Popa subliniază dependenţa energetică a statelor din Europa de Est, care V. Popa subliniază dependenţa energetică a statelor din Europa de Est, care

favorizează realizarea planurilor geopolitice ale Federaţiei Ruse de reedifi care favorizează realizarea planurilor geopolitice ale Federaţiei Ruse de reedifi care

a blocului socialist, punând în difi cultate prefi gurarea unei sfere de infl uen-a blocului socialist, punând în difi cultate prefi gurarea unei sfere de infl uen-

ţă geopolitică absolută a Statelor Unite ale Americii în ţă geopolitică absolută a Statelor Unite ale Americii în zona-tampon zona-tampon tradi-tradi-

ţională dintre Federaţia Rusă și Germania, complicândţională dintre Federaţia Rusă și Germania, complicând ecuaţia geopolitică ecuaţia geopolitică

regională [19, p. 77]. În același context de analiză, F. Rădoi accentuează că regională [19, p. 77]. În același context de analiză, F. Rădoi accentuează că

anumite regiuni sau state deţin un rol disproporţionat de mare în furnizarea anumite regiuni sau state deţin un rol disproporţionat de mare în furnizarea

petrolului sau gazelor naturale, cum ar fi Orientul Mijlociu pentru petrol, petrolului sau gazelor naturale, cum ar fi Orientul Mijlociu pentru petrol,

Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă și Iran în cazul gazelor naturale, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă și Iran în cazul gazelor naturale,

reliefând o nouă dimensiune a realităţii fenomenului, și anume că politicile reliefând o nouă dimensiune a realităţii fenomenului, și anume că politicile

și evoluţiile interne ale acestor state sau regiuni au căpătat importanţă deo-și evoluţiile interne ale acestor state sau regiuni au căpătat importanţă deo-

sebită pentru economia mondială. Exemplele cele mai concludente, în acest sebită pentru economia mondială. Exemplele cele mai concludente, în acest

sens, sunt impactul relaţiilor ostile dintre Federaţia Rusă și Ucraina asupra sens, sunt impactul relaţiilor ostile dintre Federaţia Rusă și Ucraina asupra

aprovizionării cu gaze naturale a statelor din Uniunea Europeană, confl ictul aprovizionării cu gaze naturale a statelor din Uniunea Europeană, confl ictul

militar din Siria și instabilitatea regională din Orientul Mijlociu, punând în militar din Siria și instabilitatea regională din Orientul Mijlociu, punând în

difi cultate eventualitatea construcţiei unor proiecte energetice de alternativă difi cultate eventualitatea construcţiei unor proiecte energetice de alternativă

de către Occident. Pe acest fundal, adăugând și faptul că nu se poate conta pe de către Occident. Pe acest fundal, adăugând și faptul că nu se poate conta pe

capacitatea și disponibilitatea unor mari producători de gaze naturale și pe-capacitatea și disponibilitatea unor mari producători de gaze naturale și pe-

trol de a realiza investiţiile necesare pentru a mări producţia contribuind la trol de a realiza investiţiile necesare pentru a mări producţia contribuind la

satisfacerea cererii de pe piaţa energetică, există riscul ca economiile marilor satisfacerea cererii de pe piaţa energetică, există riscul ca economiile marilor

puteri să se confrunte cu o criză de aprovizionare energetică. Astfel, la nivelul puteri să se confrunte cu o criză de aprovizionare energetică. Astfel, la nivelul


200200

Uniunii Europene, aproximativ 50% din consumul de energie electrică este Uniunii Europene, aproximativ 50% din consumul de energie electrică este

acoperit din importuri și se estimează creșterea lor până la 65% către înce-acoperit din importuri și se estimează creșterea lor până la 65% către înce-

putul anului 2030, la gaze naturale de la 57% până la 84%, iar la petrol de la putul anului 2030, la gaze naturale de la 57% până la 84%, iar la petrol de la

82% până la 93%. Conform estimărilor și prognozelor din spaţiul european, 82% până la 93%. Conform estimărilor și prognozelor din spaţiul european,

mai mult de o pătrime din consumul gazelor naturale de către statele membre mai mult de o pătrime din consumul gazelor naturale de către statele membre

ale Uniunii Europene este asigurat de gazul rusesc, cu dependenţă mai mare ale Uniunii Europene este asigurat de gazul rusesc, cu dependenţă mai mare

pentru state ca Germania și Italia decât pentru Franţa, benefi ciară de energie pentru state ca Germania și Italia decât pentru Franţa, benefi ciară de energie

nucleară. Germania dezvoltă parteneriatul energetic cu Federaţia Rusă, în nucleară. Germania dezvoltă parteneriatul energetic cu Federaţia Rusă, în

cadrul căruia a susţinut și a asigurat construcţia gazoductului North Stream, cadrul căruia a susţinut și a asigurat construcţia gazoductului North Stream,

iniţiată de Gazprom în colaborare cu companiile germane, franceze și olan-iniţiată de Gazprom în colaborare cu companiile germane, franceze și olan-

deze, care din 2012 transportă gaze naturale din Federația Rusă până în Ger-deze, care din 2012 transportă gaze naturale din Federația Rusă până în Ger-

mania pe sub Marea Baltică ocolind Ţările Baltice și Polonia, sprijinind un mania pe sub Marea Baltică ocolind Ţările Baltice și Polonia, sprijinind un

nou proiect al Federaţiei Ruse – gazoductul North Stream-2 [11, p. 3-4]. nou proiect al Federaţiei Ruse – gazoductul North Stream-2 [11, p. 3-4].

În opinia noastră, China este un actor tot mai prezent pe piaţa energe-În opinia noastră, China este un actor tot mai prezent pe piaţa energe-

tică mondială, deoarece menținerea ritmului înalt de dezvoltare economi-tică mondială, deoarece menținerea ritmului înalt de dezvoltare economi-

că necesită livrări constante de petrol și gaze naturale, astfel intensifi când că necesită livrări constante de petrol și gaze naturale, astfel intensifi când

relaţiile de cooperare energetică cu Federaţia Rusă și Kazahstan, acestea fi -relaţiile de cooperare energetică cu Federaţia Rusă și Kazahstan, acestea fi -

ind sursele cele mai apropiate, dar și cu statele din Orientul Mijlociu și de ind sursele cele mai apropiate, dar și cu statele din Orientul Mijlociu și de

pe continentul african, acestea fi ind mai îndepărtate. Într-un fel sau altul, pe continentul african, acestea fi ind mai îndepărtate. Într-un fel sau altul,

toate economiile marilor puteri vor resimţi statutul nou al Chinei de mare toate economiile marilor puteri vor resimţi statutul nou al Chinei de mare

consumator de resurse energetice, realizarea intereselor geopolitice regiona-consumator de resurse energetice, realizarea intereselor geopolitice regiona-

le impunând-o să se implice tot mai insistent în disputele privind insulele le impunând-o să se implice tot mai insistent în disputele privind insulele

limitrofe din Oceanul Pacifi c, dar și în problema Taiwanului, acestea fi ind limitrofe din Oceanul Pacifi c, dar și în problema Taiwanului, acestea fi ind

zone bogate în petrol și gaze naturale, considerând că îi aparţin [7, p. 112]. zone bogate în petrol și gaze naturale, considerând că îi aparţin [7, p. 112].

V. Vasilescu menționează că Federaţia Rusă a demarat în 2008 lucrările la V. Vasilescu menționează că Federaţia Rusă a demarat în 2008 lucrările la

o conductă de petrol cu lungimea de 4,857 km, care ar urma să lege estul o conductă de petrol cu lungimea de 4,857 km, care ar urma să lege estul

Siberiei de Oceanul Pacifi c. Primul tronson, de 2,757 km, de la Taișet (regi-Siberiei de Oceanul Pacifi c. Primul tronson, de 2,757 km, de la Taișet (regi-

unea siberiana Irkutsk) la Skovorodino a fost dat în exploatare la începutul unea siberiana Irkutsk) la Skovorodino a fost dat în exploatare la începutul

anului 2011, localitatea Skovorodino afl ându-se la doar 72 km de la graniţa anului 2011, localitatea Skovorodino afl ându-se la doar 72 km de la graniţa

cu China, iar tronsonul chinezesc de la Mohe la Daqingde, de 927 km, era cu China, iar tronsonul chinezesc de la Mohe la Daqingde, de 927 km, era

deja realizat. Costurile acestui prim tronson s-au ridicat la 12,27 mlrd USD,deja realizat. Costurile acestui prim tronson s-au ridicat la 12,27 mlrd USD,

China a început să primească anual timp de 20 de ani câte 15 mil. tone de China a început să primească anual timp de 20 de ani câte 15 mil. tone de

petrol brut prin această conductă, direct din Rusia, plătind în avans compa-petrol brut prin această conductă, direct din Rusia, plătind în avans compa-

niilor rusești Transneft i și Rosneft i 25 mlrd USD. Suma include, pe lânga pe-niilor rusești Transneft i și Rosneft i 25 mlrd USD. Suma include, pe lânga pe-

trolul în sine, deschiderea unor noi câmpuri de extracţie cu o cotă-parte din trolul în sine, deschiderea unor noi câmpuri de extracţie cu o cotă-parte din

preţul construcţiei conductei. Al doilea tronson, între Skovorodino și Kozmi-preţul construcţiei conductei. Al doilea tronson, între Skovorodino și Kozmi-

no (port rusesc în Marea Japoniei, situat la 100 km de Vladivostok), are lun-no (port rusesc în Marea Japoniei, situat la 100 km de Vladivostok), are lun-

gimea de 2,100 km și a devenit funcţional în 2014. Terminalul petrolier din gimea de 2,100 km și a devenit funcţional în 2014. Terminalul petrolier din


201201

portul Kozmino, cu o capacitate de 5,45 mil. de tone zilnic, a costat 1,74 mlrd portul Kozmino, cu o capacitate de 5,45 mil. de tone zilnic, a costat 1,74 mlrd

USD, fi ind dat în exploatare în 2010. Altă sursă de alimentare a Chinei cu USD, fi ind dat în exploatare în 2010. Altă sursă de alimentare a Chinei cu

petrol brut este conducta Kazahstan-China, cu o lungime de 2,228 km, care petrol brut este conducta Kazahstan-China, cu o lungime de 2,228 km, care

pornește de la Marea Caspică și ajunge la Xinjiang în China, cu o capacitate pornește de la Marea Caspică și ajunge la Xinjiang în China, cu o capacitate

de 20 de mil. tone anual, devenind funcţională în anul 2009. Din anul 2010 de 20 de mil. tone anual, devenind funcţională în anul 2009. Din anul 2010

gazoductul Asiei Centrale aprovizionează China cu gaze naturale din Turk-gazoductul Asiei Centrale aprovizionează China cu gaze naturale din Turk-

menistan și Kazahstan. Conducta cu diametrul de 1,067 m are o lungime de menistan și Kazahstan. Conducta cu diametrul de 1,067 m are o lungime de

1,833 km, dintre care 188 km traversează teritoriul Turkmenistanului și 530 1,833 km, dintre care 188 km traversează teritoriul Turkmenistanului și 530

km Uzbekistanul. Gazoductul pornește de la Saman-Depe din Turkmenis-km Uzbekistanul. Gazoductul pornește de la Saman-Depe din Turkmenis-

tan, fi ind alimentat din câmpurile de extracţie de la Sag Kenar din estul ţării, tan, fi ind alimentat din câmpurile de extracţie de la Sag Kenar din estul ţării,

intră pe teritoriul Uzbekistanului, pe la Olot, și merge paralel cu conduc-intră pe teritoriul Uzbekistanului, pe la Olot, și merge paralel cu conduc-

ta Bukhara-Tașkent-Bișkek-Alma-Ata, construită în perioada sovietică prin ta Bukhara-Tașkent-Bișkek-Alma-Ata, construită în perioada sovietică prin

Kazahstan. La Șymkent în sudul Kazahstanului este conectată suplimentar la Kazahstan. La Șymkent în sudul Kazahstanului este conectată suplimentar la

gazul pompat din exploatările din vestul Kazahstanului și intră pe teritoriul gazul pompat din exploatările din vestul Kazahstanului și intră pe teritoriul

Chinei pe la Khorgos, unde este legat la magistrala de transport nr.2 vest-est Chinei pe la Khorgos, unde este legat la magistrala de transport nr.2 vest-est

chineză, cu o lungime de 9,102 km, furnizându-i anual 15 mlrd de mchineză, cu o lungime de 9,102 km, furnizându-i anual 15 mlrd de m3 de gaze de gaze

naturale. Altă rută de aprovizionare cu petrol a Chinei are ca punct de plecare naturale. Altă rută de aprovizionare cu petrol a Chinei are ca punct de plecare

Golful Persic, trece prin Oceanul Indian și ajunge în porturile chinezești din Golful Persic, trece prin Oceanul Indian și ajunge în porturile chinezești din

Marea Chinei de Sud, prin strâmtoarea Malacca [20]. Suntem de acord cu Marea Chinei de Sud, prin strâmtoarea Malacca [20]. Suntem de acord cu

supoziţia lui N. Dolghin, că și India este un actor important în competiția supoziţia lui N. Dolghin, că și India este un actor important în competiția

geopolitică pentru resursele energetice mondiale, care și-a declarat interesul geopolitică pentru resursele energetice mondiale, care și-a declarat interesul

pentru petrolul din spaţiul Mării Caspice. Perspectiva energetică este susţi-pentru petrolul din spaţiul Mării Caspice. Perspectiva energetică este susţi-

nută de proiectul de fezabilitate al magistralei de transport „Nord-Sud”, care nută de proiectul de fezabilitate al magistralei de transport „Nord-Sud”, care

ar urma să lege portul indian Mumbai de la Oceanul Indian cu porturile ar urma să lege portul indian Mumbai de la Oceanul Indian cu porturile

iraniene (Bandar Abbas, Bandar Amirabad și Bandar Anzali), prin Marea iraniene (Bandar Abbas, Bandar Amirabad și Bandar Anzali), prin Marea

Caspică portul Olya (afl at în construcţie lângă Astrahan, Rusia) cu Sankt-Caspică portul Olya (afl at în construcţie lângă Astrahan, Rusia) cu Sankt-

Petersburg. Această rută va scurta durata transportului între Asia și Europa Petersburg. Această rută va scurta durata transportului între Asia și Europa

cu circa 10-12 zile, fi ind o reducere a cheltuielilor de transport cu aproxima-cu circa 10-12 zile, fi ind o reducere a cheltuielilor de transport cu aproxima-

tiv 20%. India speră ca proiectul să fi e completat cu infrastructură petrolieră, tiv 20%. India speră ca proiectul să fi e completat cu infrastructură petrolieră,

care să facă legătura cu conductele existente, facilitându-și, astfel, accesul la care să facă legătura cu conductele existente, facilitându-și, astfel, accesul la

petrolul din Nord. Proiectul este susţinut și va fi fi nanţat de state europene, dar petrolul din Nord. Proiectul este susţinut și va fi fi nanţat de state europene, dar

și de India, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan și Iran [13, p. 141-142].și de India, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan și Iran [13, p. 141-142].

În accepţia lui R. L. Hutchings, creșterea până în anul 2020 a cererii de ener-În accepţia lui R. L. Hutchings, creșterea până în anul 2020 a cererii de ener-

gie, în special din partea puterilor afl ate în ascensiune economică, va avea gie, în special din partea puterilor afl ate în ascensiune economică, va avea

un impact substanţial asupra procesului de rivalitate a relaţiilor geopolitice un impact substanţial asupra procesului de rivalitate a relaţiilor geopolitice

dintre actorii majori. Cel mai important factor care va afecta cererea de ener-dintre actorii majori. Cel mai important factor care va afecta cererea de ener-

gie va fi ascensiunea economică globală a Chinei și a Indiei, cărora le lipsesc gie va fi ascensiunea economică globală a Chinei și a Indiei, cărora le lipsesc

resursele energetice interne și vor fi nevoiți să asigure accesul continuu la resursele energetice interne și vor fi nevoiți să asigure accesul continuu la


202202

furnizorii externi. Astfel, necesitatea de energie va fi un factor determinant furnizorii externi. Astfel, necesitatea de energie va fi un factor determinant

în procesul de edifi care a unei noi politici externe și de apărare a Chinei și a în procesul de edifi care a unei noi politici externe și de apărare a Chinei și a

Indiei, fortifi când componenta navală [21, p. 79-80].Indiei, fortifi când componenta navală [21, p. 79-80].

L. Dobândă exprimă aserțiunea că interesele geopolitice ale marilor pu-L. Dobândă exprimă aserțiunea că interesele geopolitice ale marilor pu-

teri constau în asigurarea securității energetice în calitate de condiție esenția-teri constau în asigurarea securității energetice în calitate de condiție esenția-

lă a dezvoltării și stabilității politice, economice și sociale, reieșind din rapor-lă a dezvoltării și stabilității politice, economice și sociale, reieșind din rapor-

tul furnizor – consumator. Totodată, unele mari puteri utilizează mecanismul tul furnizor – consumator. Totodată, unele mari puteri utilizează mecanismul

energetic ca instrument de asigurare a supremației geopolitice mondiale sau energetic ca instrument de asigurare a supremației geopolitice mondiale sau

de exercitare a presiunilor geopolitice regionale, urmărind realizarea intere-de exercitare a presiunilor geopolitice regionale, urmărind realizarea intere-

selor sale geopolitice. Statele Unite ale Americii, determinate de necesitatea selor sale geopolitice. Statele Unite ale Americii, determinate de necesitatea

diminuării dependenței energetice de Orientul Mijlociu și diversifi carea sur-diminuării dependenței energetice de Orientul Mijlociu și diversifi carea sur-

selor, s-au orientat spre spațiul caspic. Deoarece zona face parte din sfera de selor, s-au orientat spre spațiul caspic. Deoarece zona face parte din sfera de

infl uență a Federației Ruse, implicarea Statelor Unite ale Americii s-a dovedit infl uență a Federației Ruse, implicarea Statelor Unite ale Americii s-a dovedit

a fi de natură economică, realizată de marile companii petroliere. După re-a fi de natură economică, realizată de marile companii petroliere. După re-

defi nirea priorităților geopolitice ale politicii externe ale Statelor Unite ale defi nirea priorităților geopolitice ale politicii externe ale Statelor Unite ale

Americii, poziția centrală este axată pe asigurarea controlului resurselor și Americii, poziția centrală este axată pe asigurarea controlului resurselor și

circulației hidrocarburilor, edifi când un cerc de aliați, incluzând Azerbaidja-circulației hidrocarburilor, edifi când un cerc de aliați, incluzând Azerbaidja-

nul, Georgia, Uzbekistanul și Kârgâzstanul, cu posibilitatea lărgirii, în pofi da nul, Georgia, Uzbekistanul și Kârgâzstanul, cu posibilitatea lărgirii, în pofi da

defi citului democrației. La rândul său, democrația, drepturile omului și se-defi citului democrației. La rândul său, democrația, drepturile omului și se-

curitatea regională constituie și în prezent pivotul discursurilor americane, curitatea regională constituie și în prezent pivotul discursurilor americane,

însă după intervenția în Irak, impactul acestor mesaje a înregistrat disfuncți-însă după intervenția în Irak, impactul acestor mesaje a înregistrat disfuncți-

onalități. Desfășurarea campaniei de combatere a terorismului internațional onalități. Desfășurarea campaniei de combatere a terorismului internațional

a condus la modalitatea de a-și face prezența pentru o perioadă de timp în re-a condus la modalitatea de a-și face prezența pentru o perioadă de timp în re-

giunea Asiei Centrale și de Sud, prin aceasta asigurând controlul coridoarelor giunea Asiei Centrale și de Sud, prin aceasta asigurând controlul coridoarelor

energetice din bazinul Mării Caspice. În acest sens, Statele Unite ale Americii energetice din bazinul Mării Caspice. În acest sens, Statele Unite ale Americii

încurajează procesul de construcție a unor coridoare energetice care ar rea-încurajează procesul de construcție a unor coridoare energetice care ar rea-

liza reducerea dependenței energetice distanțând gradual Uniunea Europea-liza reducerea dependenței energetice distanțând gradual Uniunea Europea-

nă de Federația Rusă. Derutată de dezintegrarea Uniunii Sovietice, Federația nă de Federația Rusă. Derutată de dezintegrarea Uniunii Sovietice, Federația

Rusă continuă să exercite controlul politico-militar și economic în regiunea Rusă continuă să exercite controlul politico-militar și economic în regiunea

Mării Caspice. Federația Rusă a exploatat contradicțiile existente dintre noile Mării Caspice. Federația Rusă a exploatat contradicțiile existente dintre noile

state, tolerând și alimentând confl ictele, prin aceasta asigurându-și prezența state, tolerând și alimentând confl ictele, prin aceasta asigurându-și prezența

militară, în urma căreia începe să-și restabilească hegemonia în statele din militară, în urma căreia începe să-și restabilească hegemonia în statele din

spațiul postsovietic, unul dintre mecanismele de bază fi ind arma energeti-spațiul postsovietic, unul dintre mecanismele de bază fi ind arma energeti-

că, aplicată și în rapport cu Uniunea Europeană. Implicarea Statelor Unite că, aplicată și în rapport cu Uniunea Europeană. Implicarea Statelor Unite

ale Americii și Uniunii Europene în bazinul Mării Caspice prin construcția ale Americii și Uniunii Europene în bazinul Mării Caspice prin construcția

conductelor Baku – Tbilisi – Ceyhan și Baku – Tbilisi – Erzurum a înlătu-conductelor Baku – Tbilisi – Ceyhan și Baku – Tbilisi – Erzurum a înlătu-

rat dominația Federației Ruse în regiune. Dincolo de prejudiciile fi nanciare, rat dominația Federației Ruse în regiune. Dincolo de prejudiciile fi nanciare,

rezultate din pierderea veniturilor obținute din tranzitarea sau reexportarea rezultate din pierderea veniturilor obținute din tranzitarea sau reexportarea


203203

hidrocarburilor, Federația Rusă a pierdut parțial monopolul dominației eco-hidrocarburilor, Federația Rusă a pierdut parțial monopolul dominației eco-

nomice care conduce la pierderea infl uenței geopolitice. Estimând riscurile nomice care conduce la pierderea infl uenței geopolitice. Estimând riscurile

reieșite din implementarea proiectelor, Federația Rusă a realizat mai multe reieșite din implementarea proiectelor, Federația Rusă a realizat mai multe

contra-proiecte, scindând statele Uniunii Europene. Deși nu poate concu-contra-proiecte, scindând statele Uniunii Europene. Deși nu poate concu-

ra în aspect geopolitic cu cele două puteri, Uniunea Europeană fi ind divi-ra în aspect geopolitic cu cele două puteri, Uniunea Europeană fi ind divi-

zată în state naționale cu diverse interese și oportunități energetice, începe zată în state naționale cu diverse interese și oportunități energetice, începe

a-și consolida pozițiile geopolitice în regiunea Mării Caspice. Dimensiunea a-și consolida pozițiile geopolitice în regiunea Mării Caspice. Dimensiunea

energetică avansează gradual în sfera domeniului comunitar de preocupare, energetică avansează gradual în sfera domeniului comunitar de preocupare,

fi ind adoptate strategii de anvergură. Pentru prima dată Uniunea Europea-fi ind adoptate strategii de anvergură. Pentru prima dată Uniunea Europea-

nă a conștientizat vulnerabilitatea și riscurile la adresa securității energetice, nă a conștientizat vulnerabilitatea și riscurile la adresa securității energetice,

construind proiecte de reducere a dependenței, realizând nu doar diversi-construind proiecte de reducere a dependenței, realizând nu doar diversi-

fi carea surselor de aprovizionare, dar și relevarea gradului de maturitate al fi carea surselor de aprovizionare, dar și relevarea gradului de maturitate al

Uniunii Europene, deschizând noi orizonturi și perspective geopolitice. În Uniunii Europene, deschizând noi orizonturi și perspective geopolitice. În

același timp, China, fi ind în creștere economică, resimte necesitatea vitală de același timp, China, fi ind în creștere economică, resimte necesitatea vitală de

asigurare cu hidrocarburi, orientându-se spre bogatele rezerve din regiunea asigurare cu hidrocarburi, orientându-se spre bogatele rezerve din regiunea

Asiei Centrale. Rolul Chinei de pivot geopolitic este în ascensiune, evitând Asiei Centrale. Rolul Chinei de pivot geopolitic este în ascensiune, evitând

confruntările, apelând la tactica geoeconomică și aprofundând gradual de-confruntările, apelând la tactica geoeconomică și aprofundând gradual de-

pendența economică a țărilor central-asiatice [8, p. 230-232]. pendența economică a țărilor central-asiatice [8, p. 230-232].

Statutul geopolitic al Republicii Moldova în contextul spațiului geopolitic Statutul geopolitic al Republicii Moldova în contextul spațiului geopolitic

în care se afl ă, precum și impactul conjuncturii geopolitice regionale asupra în care se afl ă, precum și impactul conjuncturii geopolitice regionale asupra

asigurării securității energetice sunt factorii geopolitici decisivi care exercită asigurării securității energetice sunt factorii geopolitici decisivi care exercită

presiuni în favoarea opțiunii de a-și păstra locul în sistemul energetic din presiuni în favoarea opțiunii de a-și păstra locul în sistemul energetic din

spațiul Comunității Statelor Independente bazat pe dependentă de un sin-spațiul Comunității Statelor Independente bazat pe dependentă de un sin-

gur furnizor energetic. Actualmente, Republica Moldova întreprinde acţiuni gur furnizor energetic. Actualmente, Republica Moldova întreprinde acţiuni

insignifi ante pentru a reduce din infl uența energetică a Federaţiei Ruse, care insignifi ante pentru a reduce din infl uența energetică a Federaţiei Ruse, care

contribuie eminamente la diminuarea nivelului de asigurare a dimensiunii contribuie eminamente la diminuarea nivelului de asigurare a dimensiunii

energetice a securităţii naţionale. Republica Moldova practic nu dispune de energetice a securităţii naţionale. Republica Moldova practic nu dispune de

resurse naturale, care, în actualul nivel de dezvoltare a tehnologiilor ener-resurse naturale, care, în actualul nivel de dezvoltare a tehnologiilor ener-

getice, i-ar permite să-și asigure integral sau într-o proporţie semnifi cativă getice, i-ar permite să-și asigure integral sau într-o proporţie semnifi cativă

necesităţile sale de consum. Principalul tip de combustibil folosit în Republi-necesităţile sale de consum. Principalul tip de combustibil folosit în Republi-

ca Moldova este gazul natural (care acoperă 80% din necesităţile sectorului ca Moldova este gazul natural (care acoperă 80% din necesităţile sectorului

energetic), fi ind importat integral din Rusia, și orice strategie de securitate energetic), fi ind importat integral din Rusia, și orice strategie de securitate

energetică trebuie să pornească de la premisa că purtătorii primari de energie energetică trebuie să pornească de la premisa că purtătorii primari de energie

oricum vor trebui să fi e importaţi, Federaţia Rusă rămânând ceva timp prin-oricum vor trebui să fi e importaţi, Federaţia Rusă rămânând ceva timp prin-

cipalul furnizor de gaze naturale [22, p. 32]. cipalul furnizor de gaze naturale [22, p. 32].

Republica Moldova este practic complet dependentă de aprovizionarea Republica Moldova este practic complet dependentă de aprovizionarea

din Federaţia Rusă cu petrol și gaze, având, în acelaţi timp, capacitate redusă din Federaţia Rusă cu petrol și gaze, având, în acelaţi timp, capacitate redusă

de plată a agenţilor energetici consumaţi. Accizarea acestor importuri, con-de plată a agenţilor energetici consumaţi. Accizarea acestor importuri, con-


204204

sideră I. Chifu, ar trebui să devină sursă importantă de venituri la bugetul sideră I. Chifu, ar trebui să devină sursă importantă de venituri la bugetul

de stat, însă lipsa capacităţii de plată a micilor consumatori și a consumato-de stat, însă lipsa capacităţii de plată a micilor consumatori și a consumato-

rilor industriali, dublată de evaziunea fi scală și contrabandă la scară largă a rilor industriali, dublată de evaziunea fi scală și contrabandă la scară largă a

acestor produse, conduce la o situaţie care sporește vulnerabilitatea asigu-acestor produse, conduce la o situaţie care sporește vulnerabilitatea asigu-

rării securităţii energetice. În materie de curent electric, I. Chifu susţine că rării securităţii energetice. În materie de curent electric, I. Chifu susţine că

perpetuarea situaţiei în care cea mai mare capacitate de producţie rămâne în perpetuarea situaţiei în care cea mai mare capacitate de producţie rămâne în

continuare Hidrocentrala Electrică de la Cuciurgan, situată pe malul stâng al continuare Hidrocentrala Electrică de la Cuciurgan, situată pe malul stâng al

Nistrului, proprietate a Federaţiei Ruse prin intermediul corporaţiei „Inter Nistrului, proprietate a Federaţiei Ruse prin intermediul corporaţiei „Inter

RAO EES” și afl ată sub controlul regimului secesionist, diminuează securita-RAO EES” și afl ată sub controlul regimului secesionist, diminuează securita-

tea energetică a Republicii Moldova. Această situaţie nu poate fi compensată tea energetică a Republicii Moldova. Această situaţie nu poate fi compensată

decât de importurile de energie electrică din Ucraina sau din România, însă, decât de importurile de energie electrică din Ucraina sau din România, însă,

în primul caz, resursele sunt limitate, exceptând cele de la mare distanţă și în primul caz, resursele sunt limitate, exceptând cele de la mare distanţă și

ale căror costuri cresc din cauza transportului, pe când în cel de-al doilea, ale căror costuri cresc din cauza transportului, pe când în cel de-al doilea,

importul este aliniat la preţurile europene. În cazul petrolului lucrurile devin importul este aliniat la preţurile europene. În cazul petrolului lucrurile devin

mai clare după deschiderea terminalului petrolier pe teritoriul Portului In-mai clare după deschiderea terminalului petrolier pe teritoriul Portului In-

ternaţional Liber Giurgiulești. O soluţie pentru aprovizionarea cu gaze nu se ternaţional Liber Giurgiulești. O soluţie pentru aprovizionarea cu gaze nu se

întrevede, pe termen scurt, ci doar un gazoduct care va ocoli Federaţia Rusă, întrevede, pe termen scurt, ci doar un gazoduct care va ocoli Federaţia Rusă,

cu plecare din Kazahstan sau din Turkmenistan, pentru a alimenta Ucraina cu plecare din Kazahstan sau din Turkmenistan, pentru a alimenta Ucraina

și a se prelungi în Europa Centrală, ar putea fi o alternativă. I. Chifu menţi-și a se prelungi în Europa Centrală, ar putea fi o alternativă. I. Chifu menţi-

onează că Republica Moldova ar dispune de o soluţie imediată pentru solu-onează că Republica Moldova ar dispune de o soluţie imediată pentru solu-

ţionarea problemei energiei electrice, aceasta fi ind investiţia în grupul III al ţionarea problemei energiei electrice, aceasta fi ind investiţia în grupul III al

Centralei Atomoelectrice de la Cernavodă. Grupul II a intrat în funcţiune și Centralei Atomoelectrice de la Cernavodă. Grupul II a intrat în funcţiune și

ar fi fost o soluţie, cel puţin investiţia în grupul III ar trebui realizată, fi ind ar fi fost o soluţie, cel puţin investiţia în grupul III ar trebui realizată, fi ind

mai redusă decât cea necesară pentru un lanţ de microhidrocentrale, a căror mai redusă decât cea necesară pentru un lanţ de microhidrocentrale, a căror

efi cienţă costuri/profi t se dovedește a fi cu mult mai redusă. Indiferent de efi cienţă costuri/profi t se dovedește a fi cu mult mai redusă. Indiferent de

soluţie, o decizie pe termen mediu este absolut necesară în condiţiile defi -soluţie, o decizie pe termen mediu este absolut necesară în condiţiile defi -

citelor constante pe piaţa energetică din Republica Moldova [23, p. 76-77]. citelor constante pe piaţa energetică din Republica Moldova [23, p. 76-77].

A. Oprunenco exprimă supoziţia că din punctul de vedere al livrării gazelor, A. Oprunenco exprimă supoziţia că din punctul de vedere al livrării gazelor,

Republica Moldova trebuie să facă faţă unei „conjuncturi geopolitice”, ga-Republica Moldova trebuie să facă faţă unei „conjuncturi geopolitice”, ga-

zul natural care provine dintr-o singură sursă este tranzitat printr-o singură zul natural care provine dintr-o singură sursă este tranzitat printr-o singură

ţară, lucru care este greu de diversifi cat totalmente în viitorul apropiat [24].ţară, lucru care este greu de diversifi cat totalmente în viitorul apropiat [24].

V. Prohniţchi este de părere că gazele naturale importate din Federaţia Rusă V. Prohniţchi este de părere că gazele naturale importate din Federaţia Rusă

reprezintă unul dintre cei doi factori principali (exporturile spre Federaţia reprezintă unul dintre cei doi factori principali (exporturile spre Federaţia

Rusă sunt al doilea factor) care ancorează Republica Moldova adânc într-o Rusă sunt al doilea factor) care ancorează Republica Moldova adânc într-o

situaţie de dependenţă unilaterală faţă de furnizorul estic. În acest sens, da-situaţie de dependenţă unilaterală faţă de furnizorul estic. În acest sens, da-

toriile la gazul importat se dovedesc a fi principala pârghie a Federaţiei Ruse toriile la gazul importat se dovedesc a fi principala pârghie a Federaţiei Ruse

de exercitare a presiunilor geopolitice asupra Republicii Moldova, existând de exercitare a presiunilor geopolitice asupra Republicii Moldova, existând

mai puţine posibilităţi de manipulare. Estonia și Slovacia, ca și Republica mai puţine posibilităţi de manipulare. Estonia și Slovacia, ca și Republica


205205

Moldova, importă 100% din gazele naturale consumate, volumul total fi ind Moldova, importă 100% din gazele naturale consumate, volumul total fi ind

importat din Federaţia Rusă, însă nu admit șantajarea și implicarea în aface-importat din Federaţia Rusă, însă nu admit șantajarea și implicarea în aface-

rile interne. Republica Moldova trebuie să ţină cont de faptul că obiectivul rile interne. Republica Moldova trebuie să ţină cont de faptul că obiectivul

de integrare în Uniunea Europeană va conduce la accentuarea dependenţei de integrare în Uniunea Europeană va conduce la accentuarea dependenţei

sistemului energetic de gazul natural, una din rigorile ecologice ale politicii sistemului energetic de gazul natural, una din rigorile ecologice ale politicii

energetice europene impune renunţarea la combustibil greu pentru funcţi-energetice europene impune renunţarea la combustibil greu pentru funcţi-

onarea staţiilor electrice și trecerea treptată la gazul natural. Aceste condiţii onarea staţiilor electrice și trecerea treptată la gazul natural. Aceste condiţii

vor determina nu doar Republica Moldova, dar și alte state din Europa Cen-vor determina nu doar Republica Moldova, dar și alte state din Europa Cen-

trală și de Est să se bazeze pe viitor într-o măsură mai mare decât în trecut trală și de Est să se bazeze pe viitor într-o măsură mai mare decât în trecut

pe gazul natural importat din Federaţia Rusă. Republica Moldova trebuie să pe gazul natural importat din Federaţia Rusă. Republica Moldova trebuie să

facă tot posibilul ca să elibereze relaţiile sale energetice cu Federaţia Rusă de facă tot posibilul ca să elibereze relaţiile sale energetice cu Federaţia Rusă de

orice element geopolitic și să facă tot posibilul pentru achitarea regulată a orice element geopolitic și să facă tot posibilul pentru achitarea regulată a

facturilor [25, p. 101-103]. În opinia sa, energia electrică este elementul esen-facturilor [25, p. 101-103]. În opinia sa, energia electrică este elementul esen-

ţial al securităţii energetice a Republicii Moldova, necesarul anual de energie ţial al securităţii energetice a Republicii Moldova, necesarul anual de energie

electrică se estimează la aproximativ 5-6 mlrd kW/oră. Dacă nu ţinem cont electrică se estimează la aproximativ 5-6 mlrd kW/oră. Dacă nu ţinem cont

de regiunea de est, Republica Moldova poate produce autonom 30-35% din de regiunea de est, Republica Moldova poate produce autonom 30-35% din

energia electrică consumată, folosind energie produsă de Centralele Elec-energia electrică consumată, folosind energie produsă de Centralele Elec-

trice de Termofi care, Reţelele Electrice de Distribuţie, nodul Hidroelectric trice de Termofi care, Reţelele Electrice de Distribuţie, nodul Hidroelectric

de la Costești și Hidrocentrala Electrică de la Cuciurgan. Pentru Republica de la Costești și Hidrocentrala Electrică de la Cuciurgan. Pentru Republica

Moldova este important să redobândească controlul asupra Centralei de la Moldova este important să redobândească controlul asupra Centralei de la

Cuciurgan, puterea instalată a celor 12 blocuri ale Hidrocentralei, fi ind deCuciurgan, puterea instalată a celor 12 blocuri ale Hidrocentralei, fi ind de

2,52 MW, pe când necesităţile întregului sistem economic moldovenesc sunt 2,52 MW, pe când necesităţile întregului sistem economic moldovenesc sunt

evaluate la circa 1,1-1,2 MW. Dispunând de infrastructura necesară, Republi-evaluate la circa 1,1-1,2 MW. Dispunând de infrastructura necesară, Republi-

ca Moldova va putea să aibă un rol substanţial în transportarea electricităţii ca Moldova va putea să aibă un rol substanţial în transportarea electricităţii

spre Balcani, însă trebuie să ţină cont că în Ucraina există cercuri economice spre Balcani, însă trebuie să ţină cont că în Ucraina există cercuri economice

puternice care urmăresc să controleze exportul de electricitate de la Cuciurgan, puternice care urmăresc să controleze exportul de electricitate de la Cuciurgan,

fi ind planifi cată construirea unor noi magistrale de transport de înaltă tensi-fi ind planifi cată construirea unor noi magistrale de transport de înaltă tensi-

une, care să treacă pe teritoriul Ucrainei și să reducă la minimum sau la zero une, care să treacă pe teritoriul Ucrainei și să reducă la minimum sau la zero

tranzitul de electricitate pe teritoriul Republicii Moldova [25, p. 103-104]. tranzitul de electricitate pe teritoriul Republicii Moldova [25, p. 103-104].

V. Mihailescu acreditează ideea că paradigma securităţii energetice a V. Mihailescu acreditează ideea că paradigma securităţii energetice a

Republicii Moldova este concepută ca proces de asigurare a furnizării cu re-Republicii Moldova este concepută ca proces de asigurare a furnizării cu re-

surse energetice la preţuri mici. Această abordare nu corespunde realităţilor surse energetice la preţuri mici. Această abordare nu corespunde realităţilor

și este specifi că unor ţări cu exces de resurse energetice proprii, cum ar fi și este specifi că unor ţări cu exces de resurse energetice proprii, cum ar fi

Federaţia Rusă, unde statul asigură continuitatea furnizării de resurse ener-Federaţia Rusă, unde statul asigură continuitatea furnizării de resurse ener-

getice la preţuri mici. Referinţa la Federaţia Rusă nu este deloc întâmplătoa-getice la preţuri mici. Referinţa la Federaţia Rusă nu este deloc întâmplătoa-

re, fi indcă modul în care este concepută securitatea energetică a Republicii re, fi indcă modul în care este concepută securitatea energetică a Republicii

Moldova, cât mai multe resurse energetice la preţuri cât mai mici, este pro-Moldova, cât mai multe resurse energetice la preţuri cât mai mici, este pro-

prie unor state independente din punct de vedere energetic, pe când situaţia prie unor state independente din punct de vedere energetic, pe când situaţia


206206

energetică a Republicii Moldova este determinată de dependenţa de resur-energetică a Republicii Moldova este determinată de dependenţa de resur-

sele importate, fl uctuaţiile preţurilor la sursele energetice, iar infrastructura sele importate, fl uctuaţiile preţurilor la sursele energetice, iar infrastructura

energetică moștenită de la Uniunea Sovietică nu formează un sistem ener-energetică moștenită de la Uniunea Sovietică nu formează un sistem ener-

getic integral. Insistenţa pe unele acţiuni îndreptate spre crearea unui sis-getic integral. Insistenţa pe unele acţiuni îndreptate spre crearea unui sis-

tem energetic integral și controlul preţurilor la resursele energetice nu rezol-tem energetic integral și controlul preţurilor la resursele energetice nu rezol-

vă problema securităţii energetice, deoarece economia Republicii Moldova vă problema securităţii energetice, deoarece economia Republicii Moldova

nu-și poate permite și nici nu are nevoie de un sistem energetic integrat, nu-și poate permite și nici nu are nevoie de un sistem energetic integrat,

iar eforturile de micșorare a preţurilor vor fi întotdeauna inutile în condi-iar eforturile de micșorare a preţurilor vor fi întotdeauna inutile în condi-

ţiile în care autorităţile publice centrale nu pot infl uenţa nivelul preţurilor ţiile în care autorităţile publice centrale nu pot infl uenţa nivelul preţurilor

la ţiţei și la gazele naturale. În accepţia sa, preocupările Republicii Moldova la ţiţei și la gazele naturale. În accepţia sa, preocupările Republicii Moldova

ce ţin de asigurarea securităţii furnizării de energie electrică trebuie să se ce ţin de asigurarea securităţii furnizării de energie electrică trebuie să se

realizeze prin crearea cadrului necesar pentru introducerea concurenţei de realizeze prin crearea cadrului necesar pentru introducerea concurenţei de

piaţă și renunţarea statului la rolul de participant la această piaţă, în special piaţă și renunţarea statului la rolul de participant la această piaţă, în special

în furnizarea energiei. Faptul că statul se ocupă de comercializarea energiei în furnizarea energiei. Faptul că statul se ocupă de comercializarea energiei

electrice, a combustibilului solid și a gazelor naturale nu numai că nu con-electrice, a combustibilului solid și a gazelor naturale nu numai că nu con-

duce la soluţionarea problemelor securităţii energetice, ci dimpotrivă, inhibă duce la soluţionarea problemelor securităţii energetice, ci dimpotrivă, inhibă

dezvoltarea mecanismelor, care prin natura lor asigură securitatea furnizării dezvoltarea mecanismelor, care prin natura lor asigură securitatea furnizării

și efi cientizarea preţurilor – concurenţa de piaţă. Particularităţile concuren-și efi cientizarea preţurilor – concurenţa de piaţă. Particularităţile concuren-

ţei pe piaţa de energie electrică și gaze naturale cer o anumită confi guraţie ţei pe piaţa de energie electrică și gaze naturale cer o anumită confi guraţie

a infrastructurii și accesul la cât mai multe surse diferite de generare și de a infrastructurii și accesul la cât mai multe surse diferite de generare și de

producţie, responsabilitatea statului în asemenea circumstanţe se extinde producţie, responsabilitatea statului în asemenea circumstanţe se extinde

spre promovarea dezvoltării infrastructurii necesare. În Republica Moldova, spre promovarea dezvoltării infrastructurii necesare. În Republica Moldova,

unde infrastructura energetică moștenită nu formează sisteme energetice in-unde infrastructura energetică moștenită nu formează sisteme energetice in-

tegrale, fi ind concepută ca parte a sistemului care depășea hotarele teritoriale tegrale, fi ind concepută ca parte a sistemului care depășea hotarele teritoriale

ale republicii, dezvoltarea infrastructurii trebuie să urmărească integrarea ale republicii, dezvoltarea infrastructurii trebuie să urmărească integrarea

în sistemele energetice dezvoltate din vecinătate, și nu crearea unor siste-în sistemele energetice dezvoltate din vecinătate, și nu crearea unor siste-

me energetice integrale, autosufi ciente în limitele sale teritoriale: economia me energetice integrale, autosufi ciente în limitele sale teritoriale: economia

este mică pentru proiecte energetice de anvergură care ar asigura securitatea este mică pentru proiecte energetice de anvergură care ar asigura securitatea

și independenţa furnizării de energie, iar solul poate fi utilizat cu mult mai și independenţa furnizării de energie, iar solul poate fi utilizat cu mult mai

efi cient în agricultura performantă sau în turismul rural, decât pentru găz-efi cient în agricultura performantă sau în turismul rural, decât pentru găz-

duirea unor obiecte energetice de proporţii, cum ar fi centralele nucleare sau duirea unor obiecte energetice de proporţii, cum ar fi centralele nucleare sau

terminalele pentru gaze naturale lichefi ate. Opţiunea geopolitică a Republicii terminalele pentru gaze naturale lichefi ate. Opţiunea geopolitică a Republicii

Moldova de aderare la Uniunea Europeană sugerează că soluţia evidentă este Moldova de aderare la Uniunea Europeană sugerează că soluţia evidentă este

racordarea sistemelor energetice naţionale la piaţa energetică internă comu-racordarea sistemelor energetice naţionale la piaţa energetică internă comu-

nitară, iar mecanismul prin care pieţele de energie electrică și gaze naturale nitară, iar mecanismul prin care pieţele de energie electrică și gaze naturale

din Europa de Sud-Est se pot integra în piaţa comună europeană îl reprezintă din Europa de Sud-Est se pot integra în piaţa comună europeană îl reprezintă

Comunitatea Energetică din Europa de Sud-Est. Participarea Republicii Mol-Comunitatea Energetică din Europa de Sud-Est. Participarea Republicii Mol-

dova la Comunitatea Energetică Europeană și integrarea sectorului energe-dova la Comunitatea Energetică Europeană și integrarea sectorului energe-


207207

tic în pieţele regionale din Europa de Sud-Est reprezintă o oportunitate de tic în pieţele regionale din Europa de Sud-Est reprezintă o oportunitate de

valorifi care și realizare a politicilor de diversifi care a surselor de asigurare a valorifi care și realizare a politicilor de diversifi care a surselor de asigurare a

fortifi cării securităţii energetice și integrarea în pieţele energetice europene fortifi cării securităţii energetice și integrarea în pieţele energetice europene

implicând schimbări esenţiale ale modelului pieţelor de energie electrică și implicând schimbări esenţiale ale modelului pieţelor de energie electrică și

gaze naturale din Republica Moldova, care, la rândul său, actualmente, pre-gaze naturale din Republica Moldova, care, la rândul său, actualmente, pre-

zintă o provocare la adresa securităţii energetice [26, p. 11-12]. zintă o provocare la adresa securităţii energetice [26, p. 11-12].

Conform aserţiunilor lui A. Baltag și N. Afanasieva, pe teritoriul Republi-Conform aserţiunilor lui A. Baltag și N. Afanasieva, pe teritoriul Republi-

cii Moldova sunt construite reţele magistrale cu o lungime de peste 1,600 km,cii Moldova sunt construite reţele magistrale cu o lungime de peste 1,600 km,

iar reţele de gaze – peste 21,000 km, prin intermediul cărora Federaţia Rusă iar reţele de gaze – peste 21,000 km, prin intermediul cărora Federaţia Rusă

tranzitează anual aproximativ 20 mlrd mtranzitează anual aproximativ 20 mlrd m3 de gaz, fi ind de aproape zece ori de gaz, fi ind de aproape zece ori

mai mult decât tot gazul consumat în ţară (inclusiv cu regiunea transnistrea-mai mult decât tot gazul consumat în ţară (inclusiv cu regiunea transnistrea-

nă), care constituie în mediu 2 mlrd mnă), care constituie în mediu 2 mlrd m3. În perioada sovietică, infrastruc-. În perioada sovietică, infrastruc-

tura gazieră a republicilor unionale era interconectată, astfel încât la nive-tura gazieră a republicilor unionale era interconectată, astfel încât la nive-

lul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste exista un sistem infrastructural lul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste exista un sistem infrastructural

unic și bine închegat. Iată de ce magistralele din sud și din nord reprezintă unic și bine închegat. Iată de ce magistralele din sud și din nord reprezintă

prelungirea celor din Ucraina, care formează coridorul balcanic de export al prelungirea celor din Ucraina, care formează coridorul balcanic de export al

gazelor naturale: la sud avem trei conducte magistrale, Ananiev-Tiraspol-Is-gazelor naturale: la sud avem trei conducte magistrale, Ananiev-Tiraspol-Is-

mail, Șebelevka-Doneţk-Krivoi Rog-Razdelinoe-Ismail și Razdelinoe-Ismail, mail, Șebelevka-Doneţk-Krivoi Rog-Razdelinoe-Ismail și Razdelinoe-Ismail,

la nord-magistrala Ananiev-Drochia-Cernăuţi-Bogorodceanî, care asigură la nord-magistrala Ananiev-Drochia-Cernăuţi-Bogorodceanî, care asigură

interconectarea sistemului naţional gazier cu depozitul de gaze naturale de interconectarea sistemului naţional gazier cu depozitul de gaze naturale de

la Bogorodceanî din Ucraina. Societatea pe acțiuni moldo-rusă Moldovagaz la Bogorodceanî din Ucraina. Societatea pe acțiuni moldo-rusă Moldovagaz

este monopolist în industria gazului natural din Republica Moldova, fi ind este monopolist în industria gazului natural din Republica Moldova, fi ind

controlată de Federația Rusă prin intermediul Gazprom-ului, care deţine controlată de Federația Rusă prin intermediul Gazprom-ului, care deţine

50,02% din acţiunile sale, iar Republica Moldova deţine prin Moldovatran-50,02% din acţiunile sale, iar Republica Moldova deţine prin Moldovatran-

sgaz 36,56% din acţiuni și regiunea de est prin Tiraspoltransgaz – 13,43% sgaz 36,56% din acţiuni și regiunea de est prin Tiraspoltransgaz – 13,43%

din acţiuni, gestionate de Gazprom. În același timp, Societatea pe acțiuni din acţiuni, gestionate de Gazprom. În același timp, Societatea pe acțiuni

moldo-rusă Moldovagaz deţine toată infrastructura de tranzitare și de distri-moldo-rusă Moldovagaz deţine toată infrastructura de tranzitare și de distri-

buţie a gazelor naturale din ţară, acest lucru determină ca Republica Moldova buţie a gazelor naturale din ţară, acest lucru determină ca Republica Moldova

să deţină pârghii limitate în timpul negocierilor privind preţul de import al să deţină pârghii limitate în timpul negocierilor privind preţul de import al

gazelor naturale din Federația Rusă. Experţii susţin că în condiţiile în care gazelor naturale din Federația Rusă. Experţii susţin că în condiţiile în care

Republica Moldova este dependentă de un partener extern atât pe dimensiu-Republica Moldova este dependentă de un partener extern atât pe dimensiu-

nea importului, cât și pe dimensiunea managementului industriei naţionale nea importului, cât și pe dimensiunea managementului industriei naţionale

a gazului natural, autorităţile centrale sunt obligate să identifi ce soluţii de al-a gazului natural, autorităţile centrale sunt obligate să identifi ce soluţii de al-

ternativă cu scopul reducerii dependenţei energetice de un singur furnizor și ternativă cu scopul reducerii dependenţei energetice de un singur furnizor și

asigurării securităţi energetice veritabile, care se va realiza prin diversifi carea asigurării securităţi energetice veritabile, care se va realiza prin diversifi carea

mixtului de energie, surselor și rutelor de alimentare cu energie importată, mixtului de energie, surselor și rutelor de alimentare cu energie importată,

conservarea energiei, construcţia propriilor rezervoare, asigurarea legăturii conservarea energiei, construcţia propriilor rezervoare, asigurarea legăturii

cu sistemul de gaze naturale din România în direcţia vest-est [27, p. 6-10]. cu sistemul de gaze naturale din România în direcţia vest-est [27, p. 6-10].


208208

I. Preașcă menţionează că la 17 noiembrie 2006, Republica Moldova, ală-I. Preașcă menţionează că la 17 noiembrie 2006, Republica Moldova, ală-

turi de Norvegia, Turcia și Ucraina, a fost acceptată în calitate de observator turi de Norvegia, Turcia și Ucraina, a fost acceptată în calitate de observator

la Tratatul Comunităţii Energetice Europene, care include state membre ale la Tratatul Comunităţii Energetice Europene, care include state membre ale

Uniunii Europene și state din zona Europei de Sud-Est, iar la 17 martie 2010 Uniunii Europene și state din zona Europei de Sud-Est, iar la 17 martie 2010

Republica Moldova a aderat la acest Tratat, devenind membru cu drepturi Republica Moldova a aderat la acest Tratat, devenind membru cu drepturi

depline, fapt care îi permite să fi e membru activ pe piaţa energetică regională depline, fapt care îi permite să fi e membru activ pe piaţa energetică regională

și europeană, obligând statul să racordeze legislaţia naţională în domeniu la și europeană, obligând statul să racordeze legislaţia naţională în domeniu la

exigenţele acquis-ul comunitar. La 30 noiembrie 2006, la Astana, în cadrul exigenţele acquis-ul comunitar. La 30 noiembrie 2006, la Astana, în cadrul

celei de-a II-a Conferinţe Ministeriale de Cooperare Economică Uniunea celei de-a II-a Conferinţe Ministeriale de Cooperare Economică Uniunea

Europeană – statele din regiunea Marea Neagră – Marea Caspică, la care au Europeană – statele din regiunea Marea Neagră – Marea Caspică, la care au

fost prezente Comisia Europeană, Republica Moldova, Azerbaidjan, Arme-fost prezente Comisia Europeană, Republica Moldova, Azerbaidjan, Arme-

nia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, Uzbekis-nia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, Uzbekis-

tan și Federaţia Rusă (în calitate de observator), au semnat Foaia de Parcurs. tan și Federaţia Rusă (în calitate de observator), au semnat Foaia de Parcurs.

Colaborarea în domeniul energetic cu statele din regiunile Marea Neagră Colaborarea în domeniul energetic cu statele din regiunile Marea Neagră

și Marea Caspică reprezintă un factor esenţial pentru asigurarea securităţii și Marea Caspică reprezintă un factor esenţial pentru asigurarea securităţii

energetice a Republicii Moldova. Aderarea la Tratat presupune că Republica energetice a Republicii Moldova. Aderarea la Tratat presupune că Republica

Moldova va participa la crearea celei mai mari pieţe energetice din lume, fi -Moldova va participa la crearea celei mai mari pieţe energetice din lume, fi -

ind prevăzut, pentru prima dată în istorie, stabilirea unui cadru legal pentru ind prevăzut, pentru prima dată în istorie, stabilirea unui cadru legal pentru

o piaţă energetică integrată și este punctul de plecare al extinderii sistemului o piaţă energetică integrată și este punctul de plecare al extinderii sistemului

de gaze naturale, prin crearea unei pieţe intermediare între Marea Caspică de gaze naturale, prin crearea unei pieţe intermediare între Marea Caspică

și Uniunea Europeană. În accepţia expertului, aderarea Republicii Moldova și Uniunea Europeană. În accepţia expertului, aderarea Republicii Moldova

la acest Tratat presupune, de fapt, integrarea în sistemul energetic european, la acest Tratat presupune, de fapt, integrarea în sistemul energetic european,

avantajele constau, în special, în consolidarea securităţii energetice a statu-avantajele constau, în special, în consolidarea securităţii energetice a statu-

lui, dar și în racordarea reţelelor electrice autohtone la standardele europene, lui, dar și în racordarea reţelelor electrice autohtone la standardele europene,

atrăgând investiţii străine pentru interconexiunea cu sistemele energetice ale atrăgând investiţii străine pentru interconexiunea cu sistemele energetice ale

statelor vecine. Sectorul energiei electrice al Republicii Moldova este depar-statelor vecine. Sectorul energiei electrice al Republicii Moldova este depar-

te de cel european, necesită modernizat și restructurat substanţial, Tratatul te de cel european, necesită modernizat și restructurat substanţial, Tratatul

permite valorifi carea a circa 30 mlrd USD prevăzuţi pentru investiţiile în in-permite valorifi carea a circa 30 mlrd USD prevăzuţi pentru investiţiile în in-

frastructura sectorului electricităţii, în vederea implementării standardelor frastructura sectorului electricităţii, în vederea implementării standardelor

Uniunii Europene [28].Uniunii Europene [28].

În ordinea reliefată de idei, considerăm necesare următoarele precizări: În ordinea reliefată de idei, considerăm necesare următoarele precizări:

Comunitatea Energetică Europenă are drept obiectiv formarea și reglemen-Comunitatea Energetică Europenă are drept obiectiv formarea și reglemen-

tarea unei pieţe comune și liberalizate a gazelor naturale și energiei electrice, tarea unei pieţe comune și liberalizate a gazelor naturale și energiei electrice,

presupunând că statele necomunitare au obligaţia de a racorda expres legis-presupunând că statele necomunitare au obligaţia de a racorda expres legis-

laţia naţională la reglementările comunitare corespunzătoare. În cazul Re-laţia naţională la reglementările comunitare corespunzătoare. În cazul Re-

publicii Moldova, „Pachetul energetic II” (adoptat de Uniunea Europeană publicii Moldova, „Pachetul energetic II” (adoptat de Uniunea Europeană

în anul 2003) a fost implementat în totalitate în anul 2010, prevăzându-se în anul 2003) a fost implementat în totalitate în anul 2010, prevăzându-se

adoptarea de normele corespunzătoare pentru piaţa internă în sectorul ga-adoptarea de normele corespunzătoare pentru piaţa internă în sectorul ga-


209209

zelor naturale și energiei electrice; privind condiţiile de acces la conductele zelor naturale și energiei electrice; privind condiţiile de acces la conductele

pentru transportul gazelor naturale și reţelele de alimentare transfrontaliere pentru transportul gazelor naturale și reţelele de alimentare transfrontaliere

de energie electrică; privind măsurile de garanţie pentru asigurarea securită-de energie electrică; privind măsurile de garanţie pentru asigurarea securită-

ţii energetice de aprovizionare cu gaze naturale și energie electrică, investiţii ţii energetice de aprovizionare cu gaze naturale și energie electrică, investiţii

în infrastructură. Actualmente, Republica Moldova trebuie să implementeze în infrastructură. Actualmente, Republica Moldova trebuie să implementeze

prevederile „Pachetului energetic III” (adoptat în 2009), care presupune: de-prevederile „Pachetului energetic III” (adoptat în 2009), care presupune: de-

monopolizarea pieţei energetice autohtone prin divizarea producerii, trans-monopolizarea pieţei energetice autohtone prin divizarea producerii, trans-

portului și distribuţiei în domeniul gazier și al energiei electrice; eliminarea portului și distribuţiei în domeniul gazier și al energiei electrice; eliminarea

discriminării între furnizori și producători, stimulând concurenţa; asigura-discriminării între furnizori și producători, stimulând concurenţa; asigura-

rea accesului pentru orice companie care intenţionează să intre pe piaţa ener-rea accesului pentru orice companie care intenţionează să intre pe piaţa ener-

getică internă a statului; împuterniciri mai mari autorităţilor regulatorii, acți-getică internă a statului; împuterniciri mai mari autorităţilor regulatorii, acți-

uni menite să consolideze procesul de realizare a politicilor de diversifi care a uni menite să consolideze procesul de realizare a politicilor de diversifi care a

surselor sub aspectul asigurării dimensiunii energetice a securității naționale surselor sub aspectul asigurării dimensiunii energetice a securității naționale

a Republicii Moldova [29, p. 37]. a Republicii Moldova [29, p. 37].

A. Baltag și N. Afanasieva evidențiază că integrarea în spaţiul energetic A. Baltag și N. Afanasieva evidențiază că integrarea în spaţiul energetic

european este benefi că pentru Republica Moldova, dat fi ind că pe termen european este benefi că pentru Republica Moldova, dat fi ind că pe termen

mediu și lung poate oferi un echilibru dintre investitorii din Est și cei din mediu și lung poate oferi un echilibru dintre investitorii din Est și cei din

Vest pe piaţa energetică naţională. Pentru Republica Moldova, calitatea de Vest pe piaţa energetică naţională. Pentru Republica Moldova, calitatea de

membru al Tratatului provoacă și anumite difi cultăţi, cele mai importante ţin membru al Tratatului provoacă și anumite difi cultăţi, cele mai importante ţin

de relaţiile cu Federaţia Rusă: Gazprom-ul s-a opus implementării „Pache-de relaţiile cu Federaţia Rusă: Gazprom-ul s-a opus implementării „Pache-

tului energetic III” în Europa, fi ind evident că Rusia va reacţiona în aceeași tului energetic III” în Europa, fi ind evident că Rusia va reacţiona în aceeași

manieră, extrem de negativ, prezentând argumente că odată cu demonopo-manieră, extrem de negativ, prezentând argumente că odată cu demonopo-

lizarea industriei gazului, prevederi ale „Pachetului energetic III”, Gazprom-lizarea industriei gazului, prevederi ale „Pachetului energetic III”, Gazprom-

ului în calitate de producător de gaze naturale i se va interzice să deţină in-ului în calitate de producător de gaze naturale i se va interzice să deţină in-

frastructura de transport și distribuţie, afl ate la moment sub controlul său. frastructura de transport și distribuţie, afl ate la moment sub controlul său.

Societatea pe acțiuni moldo-rusă Moldovagaz va trebui să treacă printr-un Societatea pe acțiuni moldo-rusă Moldovagaz va trebui să treacă printr-un

proces amplu de restructurare și să fi e divizată în mai multe companii in-proces amplu de restructurare și să fi e divizată în mai multe companii in-

dependente, având, în opinia reprezentaţilor Gazprom-ului, repercusiuni dependente, având, în opinia reprezentaţilor Gazprom-ului, repercusiuni

directe asupra drepturilor sale patrimoniale și investiţiilor realizate sau pre-directe asupra drepturilor sale patrimoniale și investiţiilor realizate sau pre-

conizate. În consecinţă, la moment există mai multe bariere și contradicţii în conizate. În consecinţă, la moment există mai multe bariere și contradicţii în

cadrul negocierilor între Republica Moldova și Federația Rusă, prima dorind cadrul negocierilor între Republica Moldova și Federația Rusă, prima dorind

să-și diversifi ce sursele și furnizorii de gaze naturale, iar a doua aspirând să-și să-și diversifi ce sursele și furnizorii de gaze naturale, iar a doua aspirând să-și

păstreze monopolul asupra pieței energetice a Republicii Moldova, în contex-păstreze monopolul asupra pieței energetice a Republicii Moldova, în contex-

tul semnării unui eventual acord de import al gazelor naturale din Federația tul semnării unui eventual acord de import al gazelor naturale din Federația

Rusă. În acest sens, Republica Moldova a făcut anumite concesii amânând Rusă. În acest sens, Republica Moldova a făcut anumite concesii amânând

implementarea „Pachetului energetic III” din 2016 către 2020, fi ind puţin implementarea „Pachetului energetic III” din 2016 către 2020, fi ind puţin

probabil că Gazprom-ul va veni în întâmpinare și va face unele compromise probabil că Gazprom-ul va veni în întâmpinare și va face unele compromise

care va permite accesul la gazoducte altor furnizori, în special din Occident, care va permite accesul la gazoducte altor furnizori, în special din Occident,


210210

deoarece ar veni în contradicţie cu interesele geopolitice ale Federaţiei Ruse, deoarece ar veni în contradicţie cu interesele geopolitice ale Federaţiei Ruse,

care folosește factorul energetic ca „instrument de presiune” în statele post-care folosește factorul energetic ca „instrument de presiune” în statele post-

sovietice pentru a-și menţine și consolida infl uenţa geopolitică în Europa de sovietice pentru a-și menţine și consolida infl uenţa geopolitică în Europa de

Sud-Est [27, p. 20-21]. Sud-Est [27, p. 20-21].

În opinia noastră, implementarea politicilor de diversifi care energetică În opinia noastră, implementarea politicilor de diversifi care energetică

prevăzute în Directivele și Regulamentele „Pachetului energetic III” au înce-prevăzute în Directivele și Regulamentele „Pachetului energetic III” au înce-

put să fi e realizate de Republica Moldova prin construcția gazoductul Iași-put să fi e realizate de Republica Moldova prin construcția gazoductul Iași-

Ungheni cu o lungime de 43 de km și cu o capacitate de la 1,5 până la 2 mlrd Ungheni cu o lungime de 43 de km și cu o capacitate de la 1,5 până la 2 mlrd

m3 gaz/an, fi ind peste nivelul actual de 1,2 mlrd m gaz/an, fi ind peste nivelul actual de 1,2 mlrd m3 gaz/an și regiunea trans- gaz/an și regiunea trans-

nistreană de 1 mlrd mnistreană de 1 mlrd m3 gaz/an, al importurilor de gaze rusești ale Republicii gaz/an, al importurilor de gaze rusești ale Republicii

Moldova. Fiind dat în exploatare pe 27 august 2014, iar importul de gaze din Moldova. Fiind dat în exploatare pe 27 august 2014, iar importul de gaze din

România a fost lansat pe 5 martie 2015, de gazul românesc benefi ciază circa România a fost lansat pe 5 martie 2015, de gazul românesc benefi ciază circa

10,000 de consumatori din 19 localităţi din raionul Ungheni și parţial din 10,000 de consumatori din 19 localităţi din raionul Ungheni și parţial din

Nisporeni. Proiectul s-a dovedit a fi unul funcţional, adoptându-se decizia Nisporeni. Proiectul s-a dovedit a fi unul funcţional, adoptându-se decizia

extinderii lui până la Chișinău. Primii pași spre diminuarea dependenţei de extinderii lui până la Chișinău. Primii pași spre diminuarea dependenţei de

aprovizionare cu gaze naturale de la o singură sursă și de la un singur furni-aprovizionare cu gaze naturale de la o singură sursă și de la un singur furni-

zor, acesta fi ind Federația Rusă, constituie un bun început pentru asigurarea zor, acesta fi ind Federația Rusă, constituie un bun început pentru asigurarea

securităţii energetice a Republicii Moldova. Totodată, în afară de gazoductul securităţii energetice a Republicii Moldova. Totodată, în afară de gazoductul

Iași-Ungheni, Republica Moldova a demarat implementarea, în cooperare cu Iași-Ungheni, Republica Moldova a demarat implementarea, în cooperare cu

România, a proiectelor de interconexiune pe dimensiunea energiei electrice, România, a proiectelor de interconexiune pe dimensiunea energiei electrice,

fi ind iniţiată elaborarea studiilor de fezabilitate pentru trei proiecte priori-fi ind iniţiată elaborarea studiilor de fezabilitate pentru trei proiecte priori-

tare în domeniul energiei electrice Isaccea-Vulcănești-Chișinau, Ungheni-tare în domeniul energiei electrice Isaccea-Vulcănești-Chișinau, Ungheni-

Strășeni și Bălţi-Suceava, cele mai mari proiecte ale Republicii Moldova de Strășeni și Bălţi-Suceava, cele mai mari proiecte ale Republicii Moldova de

import a energiei electrice din Uniunea Europenă. Subliniem că realizarea import a energiei electrice din Uniunea Europenă. Subliniem că realizarea

proiectului gazoductului Iași-Ungheni reprezintă prima acțiune de interco-proiectului gazoductului Iași-Ungheni reprezintă prima acțiune de interco-

nectare a Republicii Moldova la sistemul reţelelor de gaze ale Uniunii Eu-nectare a Republicii Moldova la sistemul reţelelor de gaze ale Uniunii Eu-

ropene și necesită continuitate în vederea valorifi cării potenţialului acestei ropene și necesită continuitate în vederea valorifi cării potenţialului acestei

conducte, oferind perspectiva diversifi cării surselor de aprovizionare pentru conducte, oferind perspectiva diversifi cării surselor de aprovizionare pentru

asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova [29, p. 38-39]. asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova [29, p. 38-39].

S. Aparatu și M. Cepoi susţin că, deși este văzută ca o soluţie de diminua-S. Aparatu și M. Cepoi susţin că, deși este văzută ca o soluţie de diminua-

re a dependenţei de gazul rusesc, conducta Iași-Ungheni nu va asigura inde-re a dependenţei de gazul rusesc, conducta Iași-Ungheni nu va asigura inde-

pendenţă energetică atât timp cât nu va fi construită o magistrală a sistemului pendenţă energetică atât timp cât nu va fi construită o magistrală a sistemului

intern de transport de gaze naturale Ungheni-Chișinău și Ungheni-Drochia intern de transport de gaze naturale Ungheni-Chișinău și Ungheni-Drochia

(investiţie estimată la circa 50 mil. USD) precum și construcţia unei instala-(investiţie estimată la circa 50 mil. USD) precum și construcţia unei instala-

ţii de compresoare în regiunea Onești, România (investiţie estimată la circa ţii de compresoare în regiunea Onești, România (investiţie estimată la circa

26 mil. Euro). Potrivit experţilor, pentru dezvoltarea reţelelor magistrale in-26 mil. Euro). Potrivit experţilor, pentru dezvoltarea reţelelor magistrale in-

terne de transport a gazelor naturale importate prin conducta Iași-Ungheni, terne de transport a gazelor naturale importate prin conducta Iași-Ungheni,

liberalizarea pieţei gazelor naturale și crearea climatului concurenţial intern liberalizarea pieţei gazelor naturale și crearea climatului concurenţial intern


211211

este necesar de a implementa „Pachetul energetic III” al Uniunii Europene în este necesar de a implementa „Pachetul energetic III” al Uniunii Europene în

sectorul gazelor naturale. Strategia energetică a Republicii Moldova, prevă-sectorul gazelor naturale. Strategia energetică a Republicii Moldova, prevă-

zută până în 2030, comparativ cu versiunile precedente, este concepută por-zută până în 2030, comparativ cu versiunile precedente, este concepută por-

nind de la statutul dobândit de membru al Tratatului Comunităţii Energetice nind de la statutul dobândit de membru al Tratatului Comunităţii Energetice

Europene. Pe primul loc în lista obiectivelor strategice specifi ce pentru anii Europene. Pe primul loc în lista obiectivelor strategice specifi ce pentru anii

2013-2020 și a măsurilor aferente se poziţionează următoarea acțiune: asigu-2013-2020 și a măsurilor aferente se poziţionează următoarea acțiune: asigu-

rarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversifi carea căilor și rarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversifi carea căilor și

surselor de aprovizionare a tipurilor de purtător (gaz convenţional, necon-surselor de aprovizionare a tipurilor de purtător (gaz convenţional, necon-

venţional, gaz natural lichefi at) și prin depozite de stocare, concomitent cu venţional, gaz natural lichefi at) și prin depozite de stocare, concomitent cu

consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor na-consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor na-

turale. Ucraina și România sunt considerate căi de acces spre resursele ener-turale. Ucraina și România sunt considerate căi de acces spre resursele ener-

getice atât din Est, cât și din Vest, iar miza principală privind asigurarea cu getice atât din Est, cât și din Vest, iar miza principală privind asigurarea cu

surse alternative de alimentare cu gaze naturale este pusă pe România, care surse alternative de alimentare cu gaze naturale este pusă pe România, care

posedă o reţea sufi cient de dezvoltată pentru a putea intermedia furnizările posedă o reţea sufi cient de dezvoltată pentru a putea intermedia furnizările

de gaze dinspre Europa de Vest și Balcani spre Republica Moldova, în con-de gaze dinspre Europa de Vest și Balcani spre Republica Moldova, în con-

dițiile în care aprovizionările în Balcani vor fi asigurate prin implementarea dițiile în care aprovizionările în Balcani vor fi asigurate prin implementarea

mai multor proiecte regionale de tranzitare a gazelor naturale din Federația mai multor proiecte regionale de tranzitare a gazelor naturale din Federația

Rusă sau din regiunea Mării Caspice. Ucraina ar trebui să fi e statul care va Rusă sau din regiunea Mării Caspice. Ucraina ar trebui să fi e statul care va

canaliza fl uxurile de gaze naturale destinate statelor balcanice, dar și Turciei, canaliza fl uxurile de gaze naturale destinate statelor balcanice, dar și Turciei,

prin Republica Moldova. Astfel, tranzitul de gaze naturale ar putea fi menţi-prin Republica Moldova. Astfel, tranzitul de gaze naturale ar putea fi menţi-

nut cel puţin la nivelul actual. Însă planurile Ucrainei de dezvoltare a reţelei nut cel puţin la nivelul actual. Însă planurile Ucrainei de dezvoltare a reţelei

de transport a gazelor naturale din regiunea Odessa presupun construcţia în de transport a gazelor naturale din regiunea Odessa presupun construcţia în

anii următori a unei conducte care va ocoli Republica Moldova, pe direcţia anii următori a unei conducte care va ocoli Republica Moldova, pe direcţia

Ananiev-Reni. Astfel, V. Berzan consideră că Republica Moldova riscă să fi e Ananiev-Reni. Astfel, V. Berzan consideră că Republica Moldova riscă să fi e

ocolită de reţelele de tranzit, și, ca consecință, indiferent de scenariul ales ocolită de reţelele de tranzit, și, ca consecință, indiferent de scenariul ales

de Republica Moldova, vor fi afectaţi consumatorii fi nali, deoarece creșterea de Republica Moldova, vor fi afectaţi consumatorii fi nali, deoarece creșterea

cheltuielilor ce ţine de întreţinerea infrastructurii va fi inevitabilă, fapt care cheltuielilor ce ţine de întreţinerea infrastructurii va fi inevitabilă, fapt care

va infl uența creșterea costului pentru gazele naturale, iar capacitatea ţării va infl uența creșterea costului pentru gazele naturale, iar capacitatea ţării

de investitor/distribuitor este deocamdată foarte limitată. Aderând la piaţa de investitor/distribuitor este deocamdată foarte limitată. Aderând la piaţa

energetică a Uniunii Europene, va fi difi cil de prognozat tendința fl uctuaţiei energetică a Uniunii Europene, va fi difi cil de prognozat tendința fl uctuaţiei

preţurilor, așa cum se întâmplă în prezent în Uniunea Europeană, încă din preţurilor, așa cum se întâmplă în prezent în Uniunea Europeană, încă din

2006. Asigurarea cu gaze naturale este o problemă complexă, care nu poate fi 2006. Asigurarea cu gaze naturale este o problemă complexă, care nu poate fi

soluţionată într-un singur mod, sunt necesare mai multe abordări. La rândul soluţionată într-un singur mod, sunt necesare mai multe abordări. La rândul

său, V. Ioniţă menţionează că la capitolul consolidarea securităţii și efi cienţei său, V. Ioniţă menţionează că la capitolul consolidarea securităţii și efi cienţei

energetice Republica Moldova are în faţă două provocări: 1. realizarea inves-energetice Republica Moldova are în faţă două provocări: 1. realizarea inves-

tiţiilor în infrastructura energetică, în special în sectorul gazelor naturale, tiţiilor în infrastructura energetică, în special în sectorul gazelor naturale,

care se confruntă cu un proces de diversifi care a căilor de tranzit, în situaţia care se confruntă cu un proces de diversifi care a căilor de tranzit, în situaţia

în care Federaţia Rusă identifi că căi alternative de export al gazelor naturale, în care Federaţia Rusă identifi că căi alternative de export al gazelor naturale,


212212

ocolind Republica Moldova, fi ind necesară estimarea pierocolind Republica Moldova, fi ind necesară estimarea pierderilor fi nanciare derilor fi nanciare

și costurilor de întreţinere în condiţiile noi; 2. strategia energetică de viitor a și costurilor de întreţinere în condiţiile noi; 2. strategia energetică de viitor a

Republicii Moldova ar trebui să se refere la trei direcţii principale: a) diver-Republicii Moldova ar trebui să se refere la trei direcţii principale: a) diver-

sifi carea căilor și surselor de aprovizionare cu gaze naturale prin construcţia sifi carea căilor și surselor de aprovizionare cu gaze naturale prin construcţia

conductelor pentru livrările alternative, un exemplu elocvent fi ind gazoduc-conductelor pentru livrările alternative, un exemplu elocvent fi ind gazoduc-

tul Iași-Ungheni; b) examinarea posibilităţii și oportunităţii de import a ga-tul Iași-Ungheni; b) examinarea posibilităţii și oportunităţii de import a ga-

zului natural lichefi at, în special în condiţiile în care Republica Moldova este zului natural lichefi at, în special în condiţiile în care Republica Moldova este

mai aproape de Azerbaidjan prin faptul că și România este o punte importan-mai aproape de Azerbaidjan prin faptul că și România este o punte importan-

tă în relaţiile moldo-azere. Un exemplu elocvent este proiectul Azerbaidjan, tă în relaţiile moldo-azere. Un exemplu elocvent este proiectul Azerbaidjan,

Georgia, România Interconnector (AGRI) pentru transportul gazelor natu-Georgia, România Interconnector (AGRI) pentru transportul gazelor natu-

rale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România și mai departe rale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România și mai departe

către piaţa Uniunii Europene, fi ind rezonabil și pentru Republica Moldova, către piaţa Uniunii Europene, fi ind rezonabil și pentru Republica Moldova,

deoarece ar putea fi o alternativă la conductele de gaze naturale din Federația deoarece ar putea fi o alternativă la conductele de gaze naturale din Federația

Rusă. Memorandumul de înțelegere pentru proiectul AGRI a fost semnat la Rusă. Memorandumul de înțelegere pentru proiectul AGRI a fost semnat la

București în 2010, iar în același an, la Baku, a fost semnată Declarația pri-București în 2010, iar în același an, la Baku, a fost semnată Declarația pri-

vind proiectul AGRI. Conform proiectului, gazele naturale vor fi furnizate pe vind proiectul AGRI. Conform proiectului, gazele naturale vor fi furnizate pe

ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanța (România). Gazele ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanța (România). Gazele

naturale din Azerbaidjan vor fi lichefi ate în Kulevi și apoi transportate prin naturale din Azerbaidjan vor fi lichefi ate în Kulevi și apoi transportate prin

Marea Neagră până la Constanța, unde va avea loc un proces de delichefi ere Marea Neagră până la Constanța, unde va avea loc un proces de delichefi ere

prin terminalul GNL. Într-o primă fază, ar putea fi livrate între 3 și 8 mlrd de prin terminalul GNL. Într-o primă fază, ar putea fi livrate între 3 și 8 mlrd de

m3, urmând să crească până la circa 20 mlrd de m, urmând să crească până la circa 20 mlrd de m3 3 de gaze naturale. Costul de gaze naturale. Costul

proiectului a fost estimat la 1,2-4,5 mlrd de euro. Pe teritoriul Portului Inter-proiectului a fost estimat la 1,2-4,5 mlrd de euro. Pe teritoriul Portului Inter-

naţional Liber Giurgiulești poate fi construită una dintre principalele staţii de naţional Liber Giurgiulești poate fi construită una dintre principalele staţii de

prelucrare a gazului natural lichefi at, aceasta ar putea asigura stabilitatea în prelucrare a gazului natural lichefi at, aceasta ar putea asigura stabilitatea în

sectorul energetic al ţării; c) urmare a apariţiei noilor tehnologii de extragere sectorul energetic al ţării; c) urmare a apariţiei noilor tehnologii de extragere

prin metoda șist a gazului natural, în condiţiile în care Republica Moldova prin metoda șist a gazului natural, în condiţiile în care Republica Moldova

nu deţine rezerve proprii de gaz și va fi în continuare nevoită să le importe, nu deţine rezerve proprii de gaz și va fi în continuare nevoită să le importe,

apariţia rezervelor de gaze în ţările din imediata apropiere cum sunt Ucraina apariţia rezervelor de gaze în ţările din imediata apropiere cum sunt Ucraina

și România va avea un impact pozitiv asupra situaţiei energetice din Repu-și România va avea un impact pozitiv asupra situaţiei energetice din Repu-

blica Moldova. Astfel, atunci când Ucraina și România vor exploata gaze de blica Moldova. Astfel, atunci când Ucraina și România vor exploata gaze de

șist, Republica Moldova ar putea nu doar să-și diversifi ce sursele de impor-șist, Republica Moldova ar putea nu doar să-și diversifi ce sursele de impor-

turi, dar și să scadă de 2-3 ori costul gazelor naturale importate. S. Aparatu șituri, dar și să scadă de 2-3 ori costul gazelor naturale importate. S. Aparatu și

M. Cepoi relevă importanţa gazului de șist, industrie care a luat amploare de-M. Cepoi relevă importanţa gazului de șist, industrie care a luat amploare de-

osebită în Statele Unite ale Americii și preocupă din ce în ce mai mult statele osebită în Statele Unite ale Americii și preocupă din ce în ce mai mult statele

din Europa, mai mult sau mai puţin, la fel ca și Republica Moldova, depen-din Europa, mai mult sau mai puţin, la fel ca și Republica Moldova, depen-

dente energetic de gazul natural importat din Federația Rusă. Gazul de șist, dente energetic de gazul natural importat din Federația Rusă. Gazul de șist,

într-o perspectivă medie de 10-12 ani, poate asigura securitatea energetică a într-o perspectivă medie de 10-12 ani, poate asigura securitatea energetică a


213213

multor ţări din Europa și diversifi ca sursele de import pentru alte ţări, con-multor ţări din Europa și diversifi ca sursele de import pentru alte ţări, con-

ducând la aprofundarea concurenţei și scăderea preţurilor. Republica Moldo-ducând la aprofundarea concurenţei și scăderea preţurilor. Republica Moldo-

va nu dispune de rezerve de gaz de șist, pe când România și Ucraina sunt esti-va nu dispune de rezerve de gaz de șist, pe când România și Ucraina sunt esti-

mate ca fi ind deţinătoare ale celor mai mari rezerve de gaze neconvenţionale, mate ca fi ind deţinătoare ale celor mai mari rezerve de gaze neconvenţionale,

din platforma continentală a Mării Negre și din judeţul Vaslui, schimbând din platforma continentală a Mării Negre și din judeţul Vaslui, schimbând

datele problemei securităţii energetice a Republicii Moldova [30]. Subliniem datele problemei securităţii energetice a Republicii Moldova [30]. Subliniem

că într-o numită conjunctură geopolitică regională, valorifi carea oportuni-că într-o numită conjunctură geopolitică regională, valorifi carea oportuni-

tăților de către Republica Moldova prin realizarea politicilor de diversifi care tăților de către Republica Moldova prin realizarea politicilor de diversifi care

a surselor energetice acceptând pe piața energetică internă a importului de a surselor energetice acceptând pe piața energetică internă a importului de

gaze naturale lichefi ate din Statele Unite ale Americii prin Portul Interna-gaze naturale lichefi ate din Statele Unite ale Americii prin Portul Interna-

ţional Liber Giurgiulești, contruind stații de delichefi ere a gazelor naturale ţional Liber Giurgiulești, contruind stații de delichefi ere a gazelor naturale

importate și a terminalelor pentru depozitarea acestora, acumulând volume importate și a terminalelor pentru depozitarea acestora, acumulând volume

de rezerve necesare pentru utilizare pe o perioadă scurtă, dar și folosirea ga-de rezerve necesare pentru utilizare pe o perioadă scurtă, dar și folosirea ga-

zului de șist importat din țările vecine, care sunt preocupate de diminuarea zului de șist importat din țările vecine, care sunt preocupate de diminuarea

infl uenței energetice din partea Federației Ruse, va contribui la fortifi carea infl uenței energetice din partea Federației Ruse, va contribui la fortifi carea

securității energetice a Republicii Moldova. securității energetice a Republicii Moldova.

Așadar, securitatea energetică a Republicii Moldova rămâne dimensiunea Așadar, securitatea energetică a Republicii Moldova rămâne dimensiunea

primordială care asigură independenţa, suveranitatea și integritatea teritori-primordială care asigură independenţa, suveranitatea și integritatea teritori-

ală. Nivelul de asigurare a securităţii energetice și, implicit, al securităţii naţi-ală. Nivelul de asigurare a securităţii energetice și, implicit, al securităţii naţi-

onale a Republicii Moldova este substanţial diminuat din cauza dependentei onale a Republicii Moldova este substanţial diminuat din cauza dependentei

de o singură sursă de aprovizionare cu hidrocarburi, întrunind multiple alte de o singură sursă de aprovizionare cu hidrocarburi, întrunind multiple alte

vulnerabilităţi: valorifi carea inefi cientă a oportunităţilor energetice oferite de vulnerabilităţi: valorifi carea inefi cientă a oportunităţilor energetice oferite de

redimensionarea arhitecturii geopolitice din Europa de Sud-Est și reconfi gu-redimensionarea arhitecturii geopolitice din Europa de Sud-Est și reconfi gu-

rarea mediului de securitate regională; lipsa rezervelor și depozitelor de gaze rarea mediului de securitate regională; lipsa rezervelor și depozitelor de gaze

naturale, în cazurile excepționale utilizând rezervele de gaze naturale doar naturale, în cazurile excepționale utilizând rezervele de gaze naturale doar

din conductele care tranzitează spre România (în Sud) și spre Ucraina (în din conductele care tranzitează spre România (în Sud) și spre Ucraina (în

Nord); dependenţa de o singură sursă, rută de alimentare și furnizor de gaze Nord); dependenţa de o singură sursă, rută de alimentare și furnizor de gaze

naturale; rezerve neînsemnate de păcură și ţiţei la nivel de stat; insufi cienţa naturale; rezerve neînsemnate de păcură și ţiţei la nivel de stat; insufi cienţa

surselor energetice alternative regenerabile pentru îndestularea necesităţilor surselor energetice alternative regenerabile pentru îndestularea necesităţilor

sectorului energetic; procurarea a celei mai mari părți din energia electrică sectorului energetic; procurarea a celei mai mari părți din energia electrică

consumată de la Hidrocentrala Electrică de la Cuciurgan, afl ată pe terito-consumată de la Hidrocentrala Electrică de la Cuciurgan, afl ată pe terito-

riul necontrolat de autorităţile centrale ale Republicii Moldova; valorifi carea riul necontrolat de autorităţile centrale ale Republicii Moldova; valorifi carea

insufi cientă a potenţialului Portului Internaţional Liber Giurgiulești privind insufi cientă a potenţialului Portului Internaţional Liber Giurgiulești privind

importul gazelor naturale lichefi ate. Disensiunile politice dintre Federaţia importul gazelor naturale lichefi ate. Disensiunile politice dintre Federaţia

Rusă și Ucraina au demonstrat existenţa enormelor vulnerabilităţi a siste-Rusă și Ucraina au demonstrat existenţa enormelor vulnerabilităţi a siste-

mului național energetic, care periclitează cardinal securitatea energetică a mului național energetic, care periclitează cardinal securitatea energetică a

Republicii Moldova, în contextul că în ultimii ani nu s-au întreprins acţiuni Republicii Moldova, în contextul că în ultimii ani nu s-au întreprins acţiuni


214214

sufi ciente pentru asigurarea componentei energetice a securității naționale sufi ciente pentru asigurarea componentei energetice a securității naționale

a Republicii Moldova prin diversificarea furnizării cu gaze naturale, dar și a Republicii Moldova prin diversificarea furnizării cu gaze naturale, dar și

pentru realizarea unui management efi cient a unor situaţii de criză [29, p. 40-41]. pentru realizarea unui management efi cient a unor situaţii de criză [29, p. 40-41].

În concluzie vom accentua că, în condiţiile dependenţei excesive de im-În concluzie vom accentua că, în condiţiile dependenţei excesive de im-

portul resurselor energetice, cu predilecţie a gazului natural și a lipsei unei portul resurselor energetice, cu predilecţie a gazului natural și a lipsei unei

alternative fezabile pe termen scurt, este necesar ca Republica Moldova să va-alternative fezabile pe termen scurt, este necesar ca Republica Moldova să va-

lorifi ce toate oportunităţile oferite de calitatea de membru al Tratatului Co-lorifi ce toate oportunităţile oferite de calitatea de membru al Tratatului Co-

munităţii Energetice Europene și să-și prioritizeze acţiunile în funcţie de ca-munităţii Energetice Europene și să-și prioritizeze acţiunile în funcţie de ca-

pacităţile și posibilităţile de care dispune. Vulnerabilităţile energetice, având pacităţile și posibilităţile de care dispune. Vulnerabilităţile energetice, având

un impact major asupra asigurării securităţii naţionale, pot să depășească cu un impact major asupra asigurării securităţii naţionale, pot să depășească cu

mult resursele pe care este în măsură să le investească Republica Moldovamult resursele pe care este în măsură să le investească Republica Moldova

pentru managementul riscurilor și ameninţărilor pe coordonata energe-pentru managementul riscurilor și ameninţărilor pe coordonata energe-

tică, fiind indispensabile de întreprins unele acţiuni coerente orientate tică, fiind indispensabile de întreprins unele acţiuni coerente orientate

spre fortificarea dimensiunii energetice a securităţii naţionale: diminua-spre fortificarea dimensiunii energetice a securităţii naţionale: diminua-

rea dependenţei de importul de resurse energetice prin reducerea cererii; rea dependenţei de importul de resurse energetice prin reducerea cererii;

diversificarea asigurării necesității energetice folosind resursele autohtone diversificarea asigurării necesității energetice folosind resursele autohtone

și regenerabile; diversificarea surselor, reţelelor/conductelor de alimentare și regenerabile; diversificarea surselor, reţelelor/conductelor de alimentare

cu gaze naturale și energie electrică importată și a furnizorilor care asigură cu gaze naturale și energie electrică importată și a furnizorilor care asigură

acest import prin coparticiparea la diverse proiecte regionale și la proiecte acest import prin coparticiparea la diverse proiecte regionale și la proiecte

de noi tehnologii de extragere a gazelor prin metoda șist și de asigurare cu de noi tehnologii de extragere a gazelor prin metoda șist și de asigurare cu

energie electrică; valorificarea deplină a oportunităţilor și potențialului ofe-energie electrică; valorificarea deplină a oportunităţilor și potențialului ofe-

rit de Portul Internaţional Liber Giurgiulești în importul gazelor naturale rit de Portul Internaţional Liber Giurgiulești în importul gazelor naturale

lichefiate, păcurii și ţiţeiului la un preţ mai ieftin; edificarea unor capacităţi lichefiate, păcurii și ţiţeiului la un preţ mai ieftin; edificarea unor capacităţi

mari de depozitare a gazelor naturale și a păcurii pe teritoriul Republicii mari de depozitare a gazelor naturale și a păcurii pe teritoriul Republicii

Moldova pentru a face faţă tuturor situaţiilor de criză; cogestionarea prin Moldova pentru a face faţă tuturor situaţiilor de criză; cogestionarea prin

acorduri interstatale a depozitelor de gaze naturale de pe teritoriul statelor acorduri interstatale a depozitelor de gaze naturale de pe teritoriul statelor

vecine; elaborarea, adoptarea și implementarea actelor normative necesare vecine; elaborarea, adoptarea și implementarea actelor normative necesare

pentru mediul investiţional favorabil care să răspundă cererii energetice pentru mediul investiţional favorabil care să răspundă cererii energetice

solicitate. Eliminarea tuturor elementelor vulnerabile ale sistemului națio-solicitate. Eliminarea tuturor elementelor vulnerabile ale sistemului națio-

nal energetic va contribui la consolidarea dimensiunii energetice a securită-nal energetic va contribui la consolidarea dimensiunii energetice a securită-

ţii naţionale a Republicii Moldova [29, p. 41]. ţii naţionale a Republicii Moldova [29, p. 41].


215215

Concluzi iConcluzi i

Relațiile internaționale, fi ind spațiu al cooperării și confl ictului, se carac-Relațiile internaționale, fi ind spațiu al cooperării și confl ictului, se carac-

terizează printr-un grad relativ înalt de eterogenitate geopolitică din cauza terizează printr-un grad relativ înalt de eterogenitate geopolitică din cauza

diversifi cdiversifi cării prin descentralizare și extindere a listei actorilor internaționali ării prin descentralizare și extindere a listei actorilor internaționali

și a interdependenței globale, amplifi cată de transnaționalizare și revoluția și a interdependenței globale, amplifi cată de transnaționalizare și revoluția

informațională. Sistemul internațional postrăzboi rece s-a format într-un informațională. Sistemul internațional postrăzboi rece s-a format într-un

mediu descentralizat, alinear și sinergetic, dată fi ind extinderea număru-mediu descentralizat, alinear și sinergetic, dată fi ind extinderea număru-

lui de participanți ai procesului colectiv de adoptare a deciziilor la nivel lui de participanți ai procesului colectiv de adoptare a deciziilor la nivel

internațional, chiainternațional, chiar și în condițiile polarității și stratifi cării. Statele naționale r și în condițiile polarității și stratifi cării. Statele naționale

și organizațiile internaționale guvernamentale continuă să dețină calitatea de și organizațiile internaționale guvernamentale continuă să dețină calitatea de

cei mai importanți și mai infl uenți actori internaționali, în timp ce în lista ac-cei mai importanți și mai infl uenți actori internaționali, în timp ce în lista ac-

torilor transnaționali pozițiile de lideri revenind corporațiilor transnaționale torilor transnaționali pozițiile de lideri revenind corporațiilor transnaționale

și mișcărilor teroriste. În contextul evenimentelor din Ucraina și din Siria, și mișcărilor teroriste. În contextul evenimentelor din Ucraina și din Siria,

modelul sistemului internațional postrăzboi rece este supus unor tentative modelul sistemului internațional postrăzboi rece este supus unor tentative

geopolitice de a fi schimbat, dat fi ind că un actor major, Federația Rusă, for-geopolitice de a fi schimbat, dat fi ind că un actor major, Federația Rusă, for-

mator de sistem, pune la îndoială tiparul geopolitic stabilit și consolidat la mator de sistem, pune la îndoială tiparul geopolitic stabilit și consolidat la

începutul sec. XXI.începutul sec. XXI.

Dinamica redimensionării intereselor geopolitice ale marilor puteri a de-Dinamica redimensionării intereselor geopolitice ale marilor puteri a de-

terminat reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale care, la rândul său, terminat reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale care, la rândul său,

a infl uențat procesul de reedifi care a sistemului internațional postrăzboi rece. a infl uențat procesul de reedifi care a sistemului internațional postrăzboi rece.

După încheierea războiului rece s-a constituit gradual o structură unipola-După încheierea războiului rece s-a constituit gradual o structură unipola-

ră-policentristă a sistemului internațional, care a fost bulversată de anexareară-policentristă a sistemului internațional, care a fost bulversată de anexarea

Crimeii de către Federația Rusă și de confl ictul armat din regiunea Donbas din Crimeii de către Federația Rusă și de confl ictul armat din regiunea Donbas din

Ucraina în 2014, marcând trecerea spre multipolaritate. În același timp, marile Ucraina în 2014, marcând trecerea spre multipolaritate. În același timp, marile

puteri urmăresc în continuare extinderea și realizarea intereselor geopolitice puteri urmăresc în continuare extinderea și realizarea intereselor geopolitice

atât pe contul altor actori majori, cât și în arealul geopolitic unor agenți de atât pe contul altor actori majori, cât și în arealul geopolitic unor agenți de

factură medie și mică. Cert este că gradul de stabilitate/instabilitate sistemică factură medie și mică. Cert este că gradul de stabilitate/instabilitate sistemică

depinde în mare măsură de procesele geopolitice de confl ict ce se produc pe depinde în mare măsură de procesele geopolitice de confl ict ce se produc pe

arena mondială, determinate de nivelul de complexitate și de antagonizarea arena mondială, determinate de nivelul de complexitate și de antagonizarea

intereselor geopolitice ale marilor puteri promovate într-un spațiu geopolitic intereselor geopolitice ale marilor puteri promovate într-un spațiu geopolitic

regional, fi ind degajate oportunitățile și constrângerile de caracter geopolitic. regional, fi ind degajate oportunitățile și constrângerile de caracter geopolitic.

Tiparul de ordine mondială s-a caracterizat, în linii mari, prin stabilitate relati-Tiparul de ordine mondială s-a caracterizat, în linii mari, prin stabilitate relati-

vă și nivel acceptabil de cooperare între actorii majori, interesele lor geopolitice vă și nivel acceptabil de cooperare între actorii majori, interesele lor geopolitice

fi ind concentrate în Eurasia, care a rămas un spațiu fi ind concentrate în Eurasia, care a rămas un spațiu disputat geopolitic. disputat geopolitic.


216216

Aranjamente din cadrul sistemului internaţional sunt determinate de Aranjamente din cadrul sistemului internaţional sunt determinate de

structura geopolitică a sistemului și de trăsăturile mediului internaţional, structura geopolitică a sistemului și de trăsăturile mediului internaţional,

care este: un proces, din cauza că se manifestă prin succedarea în plan istoric care este: un proces, din cauza că se manifestă prin succedarea în plan istoric

a diferitor confi guraţii geopolitice ale relaţiilor internaţionale; este o stare, a diferitor confi guraţii geopolitice ale relaţiilor internaţionale; este o stare,

deoarece se exprimă în forma unor interese și valori internaționale sau nați-deoarece se exprimă în forma unor interese și valori internaționale sau nați-

onale, cuprinzând totalitatea actorilor care prin acţiunile și interacţiunile lor onale, cuprinzând totalitatea actorilor care prin acţiunile și interacţiunile lor

formează structura. Mai multe teorii ale sistemelor internaționale atribuie formează structura. Mai multe teorii ale sistemelor internaționale atribuie

structurii, acestui element abstract, rolul defi nitoriu, însă tradițiile realiste structurii, acestui element abstract, rolul defi nitoriu, însă tradițiile realiste

sunt preocupate preponderent de dimensiunea ei politică/geopolitică, iar ela-sunt preocupate preponderent de dimensiunea ei politică/geopolitică, iar ela-

borările neomarxiste se canalizează pe aspecte economice, puține fi ind inten-borările neomarxiste se canalizează pe aspecte economice, puține fi ind inten-

țiile de a le integra. În condițiile ierarhiei globale, managementul sistemului țiile de a le integra. În condițiile ierarhiei globale, managementul sistemului

internațional postrăzboi rece este asigurat de actorii majori, în contextul că internațional postrăzboi rece este asigurat de actorii majori, în contextul că

hegemonia sectorială este realizată nu numai de state, dar și de asociațiile hegemonia sectorială este realizată nu numai de state, dar și de asociațiile

lor comercial-economice, corporațiile multinaționale și de piețele fi nanciare lor comercial-economice, corporațiile multinaționale și de piețele fi nanciare

globale, cu precizarea că primele două ocupă numai anumite segmente ale globale, cu precizarea că primele două ocupă numai anumite segmente ale

economiei, iar infl uența ultimilor este cu adevărat globală. Asigurarea secu-economiei, iar infl uența ultimilor este cu adevărat globală. Asigurarea secu-

rității internaționale și menținerea păcii continuă să rămână cauza actorilor rității internaționale și menținerea păcii continuă să rămână cauza actorilor

majori și a alianțelor politico-militare, contrar mai multor supoziții, ambii majori și a alianțelor politico-militare, contrar mai multor supoziții, ambii

subiecți și-au păstrat tendința de a-și extinde sferele de infl uență geopolitică, subiecți și-au păstrat tendința de a-și extinde sferele de infl uență geopolitică,

astfel determinând rolul factorului politico-militar care nu și-a pierdut deci-astfel determinând rolul factorului politico-militar care nu și-a pierdut deci-

siv din relevanță.siv din relevanță.

Procesul evolutiv al situației geopolitice regionale din Europa de Sud-Procesul evolutiv al situației geopolitice regionale din Europa de Sud-

Est, care se manifestă prin acțiuni de reconfi gurare a arhitecturii geopolitice Est, care se manifestă prin acțiuni de reconfi gurare a arhitecturii geopolitice

regionale determinând contextul geopolitic internațional, este impulsionat regionale determinând contextul geopolitic internațional, este impulsionat

de concurența intereselor geopolitice ale actorilor majori pentru sferele de de concurența intereselor geopolitice ale actorilor majori pentru sferele de

infl uență, acestea exercitând un impact asupra relațiilor de securitate dintre infl uență, acestea exercitând un impact asupra relațiilor de securitate dintre

marile puteri și statele din regiune, asupra relațiilor de securitate dintre un marile puteri și statele din regiune, asupra relațiilor de securitate dintre un

grup de state vecine afl ate într-o zonă geopolitică, asupra securității naționale grup de state vecine afl ate într-o zonă geopolitică, asupra securității naționale

a statelor regionale și, în fi nal, asupra mediului general al securității regio-a statelor regionale și, în fi nal, asupra mediului general al securității regio-

nale. Actualmente, analiza evenimentelor geopolitice regionale și globale în nale. Actualmente, analiza evenimentelor geopolitice regionale și globale în

contextul redimensionării arhitecturii geopolitice a sistemului internațional contextul redimensionării arhitecturii geopolitice a sistemului internațional

postrăzboi rece rămâne a fi una pertinentă pentru refl ecțiile privind asigura-postrăzboi rece rămâne a fi una pertinentă pentru refl ecțiile privind asigura-

rea securității naționale a micilor puteri și stabilității mediului securității re-rea securității naționale a micilor puteri și stabilității mediului securității re-

gionale, dat fi ind faptul că marile puteri, manifestându-se geopolitic pe plan gionale, dat fi ind faptul că marile puteri, manifestându-se geopolitic pe plan

regional, intensifi că dinamica mediului de securitate regională și își amplifi că regional, intensifi că dinamica mediului de securitate regională și își amplifi că

propria autoritate în procesul decizional de realizare a politicilor de asigurare propria autoritate în procesul decizional de realizare a politicilor de asigurare

a securității naționale a statelor din regiune. a securității naționale a statelor din regiune.


217217

Datorită situaţiei geopolitice regionale create, Republica Moldova încear-Datorită situaţiei geopolitice regionale create, Republica Moldova încear-

că, deocamdată, sporadic și neconvingător să părăsească arealul de coliziune că, deocamdată, sporadic și neconvingător să părăsească arealul de coliziune

dintre Occident și Federaţia Rusă, iar perspectiva de transcendere a statutu-dintre Occident și Federaţia Rusă, iar perspectiva de transcendere a statutu-

lui geopolitic al Republicii Moldova de lui geopolitic al Republicii Moldova de stat-tamponstat-tampon poate fi redimensionată poate fi redimensionată

prin necesitatea de utilizare a dimensiunii geopolitice ca elementul funda-prin necesitatea de utilizare a dimensiunii geopolitice ca elementul funda-

mental care va defi ni noua paradigmă de asigurare a securității naționale. mental care va defi ni noua paradigmă de asigurare a securității naționale.

Realizarea unei cercetări continue a rolului și locului geopolitic al Republicii Realizarea unei cercetări continue a rolului și locului geopolitic al Republicii

Moldova în contextul reedifi cării arhitecturii geopolitice regionale va permi-Moldova în contextul reedifi cării arhitecturii geopolitice regionale va permi-

te formarea unei perceperi complexe și exhaustive cu privire la riscurile și te formarea unei perceperi complexe și exhaustive cu privire la riscurile și

amenințările de ordin geopolitic la adresa securității naționale cu care se va amenințările de ordin geopolitic la adresa securității naționale cu care se va

confrunta Republica Moldova pe termen mediu și lung. Conjunctura geopo-confrunta Republica Moldova pe termen mediu și lung. Conjunctura geopo-

litică din regiunea Balcanilor de Vest și Zona Extinsă a Mării Negre, pe de o litică din regiunea Balcanilor de Vest și Zona Extinsă a Mării Negre, pe de o

parte, și statutul geopolitic și neutralitatea permanentă a Republicii Moldo-parte, și statutul geopolitic și neutralitatea permanentă a Republicii Moldo-

va, pe de altă parte, context ce produce o infl uență majoră asupra securității va, pe de altă parte, context ce produce o infl uență majoră asupra securității

naționale, provoacă o refl ecție conștientă referitor la accentuarea dimensiu-naționale, provoacă o refl ecție conștientă referitor la accentuarea dimensiu-

nii geopolitice în condițiile necesității consolidării capacității instituționale nii geopolitice în condițiile necesității consolidării capacității instituționale

și a fortifi cării capabilității militare a sistemului național de securitate și apă-și a fortifi cării capabilității militare a sistemului național de securitate și apă-

rare a Republicii Moldova, realizarea căreia trebuie să devină o chestiune rare a Republicii Moldova, realizarea căreia trebuie să devină o chestiune

substanțială în noua paradigmă de asigurare a securităţii naţionale. substanțială în noua paradigmă de asigurare a securităţii naţionale.

Sistemul naţional de securitate și apărare a Republicii Moldova parcurge Sistemul naţional de securitate și apărare a Republicii Moldova parcurge

un proces plurivalent de identifi care a reformei potrivite pentru fortifi carea un proces plurivalent de identifi care a reformei potrivite pentru fortifi carea

acestuia, dat fi ind că se confruntă cu o multitudine de provocări de ordin acestuia, dat fi ind că se confruntă cu o multitudine de provocări de ordin

geopolitic. Arealul sud-est european a devenit zona de confl uenţă a interese-geopolitic. Arealul sud-est european a devenit zona de confl uenţă a interese-

lor geopolitice ale unor mari puteri care exercită presiuni asupra statelor din lor geopolitice ale unor mari puteri care exercită presiuni asupra statelor din

regiune și le determină politicile interne de securitate, precum și direcţiile de regiune și le determină politicile interne de securitate, precum și direcţiile de

realizare a acestora, consolidând, totodată, factorul geopolitic în regiune prin realizare a acestora, consolidând, totodată, factorul geopolitic în regiune prin

atribuirea rolului primordial în asigurarea securității naționale. Dimensiunea atribuirea rolului primordial în asigurarea securității naționale. Dimensiunea

geopolitică a securității naţionale a Republicii Moldova necesită o abordare geopolitică a securității naţionale a Republicii Moldova necesită o abordare

academică permanentă, deoarece interesele geopolitice ale marilor puteri din academică permanentă, deoarece interesele geopolitice ale marilor puteri din

cadrul sistemului internaţional au un caracter fl uctuant, determinând nivelul cadrul sistemului internaţional au un caracter fl uctuant, determinând nivelul

de stabilitate/instabilitate a mediului de securitate regională și declanșând de stabilitate/instabilitate a mediului de securitate regională și declanșând

apariția provocărilor geopolitice în adresa securității naționale, iar nivelul apariția provocărilor geopolitice în adresa securității naționale, iar nivelul

capacității Republicii Moldova de a depăși pe cont propriu ameninţările geo-capacității Republicii Moldova de a depăși pe cont propriu ameninţările geo-

politice este unul redus, alternativa fi ind examinarea oportunității combate-politice este unul redus, alternativa fi ind examinarea oportunității combate-

rii colective a acestora, care trebuie să devină un imperativ în necesitatea re-rii colective a acestora, care trebuie să devină un imperativ în necesitatea re-

alizării intereselor vitale ale Republicii Moldova și o chestiune fundamentală alizării intereselor vitale ale Republicii Moldova și o chestiune fundamentală

pentru asigurarea securităţii naţionale.pentru asigurarea securităţii naţionale.


218218

Republica Moldova are nevoie imperios de o reglementare durabilă a Republica Moldova are nevoie imperios de o reglementare durabilă a

confl ictului din raioanele de est în interesul naţional, care presupune asigu-confl ictului din raioanele de est în interesul naţional, care presupune asigu-

rarea independenţei, suveranităţii și integrăţii teritoriale. Realizarea acestui rarea independenţei, suveranităţii și integrăţii teritoriale. Realizarea acestui

deziderat de semnifi caţie strategică depinde în mare măsură de evoluţia rela-deziderat de semnifi caţie strategică depinde în mare măsură de evoluţia rela-

ţiilor geopolitice dintre marile puteri, la baza cărora se afl ă interesele geostra-ţiilor geopolitice dintre marile puteri, la baza cărora se afl ă interesele geostra-

tegice regionale din Europa de Sud-Est. Evaluarea riscurilor și ameninţărilor tegice regionale din Europa de Sud-Est. Evaluarea riscurilor și ameninţărilor

generate de confl ictul din raioanele de est demonstrează că acestea periclitea-generate de confl ictul din raioanele de est demonstrează că acestea periclitea-

ză atât securitatea politică a Republicii Moldova, cât și securitatea regională, ză atât securitatea politică a Republicii Moldova, cât și securitatea regională,

care necesită a fi abordate în termeni geopolitici. Un rol substanţial în pro-care necesită a fi abordate în termeni geopolitici. Un rol substanţial în pro-

cesul de identifi care a soluţiilor de reglementare a confl ictului transnistrean cesul de identifi care a soluţiilor de reglementare a confl ictului transnistrean

revine locului pe care îl va ocupa Republica Moldova în cadrul aranjamen-revine locului pe care îl va ocupa Republica Moldova în cadrul aranjamen-

telor de securitate regională, care vor contribui, în fi nal, la redimensionarea telor de securitate regională, care vor contribui, în fi nal, la redimensionarea

statutului geopolitic al Republicii Moldova din consumator în furnizor de statutului geopolitic al Republicii Moldova din consumator în furnizor de

securitate regională. Incontestabil este însă că în lipsa reglementării confl ic-securitate regională. Incontestabil este însă că în lipsa reglementării confl ic-

tului din raioanele de est, Republica Moldova nu-și va defi nitiva procesul tului din raioanele de est, Republica Moldova nu-și va defi nitiva procesul

devenirii sale ca stat suveran și independent. devenirii sale ca stat suveran și independent.

Nouă formă de amenințare la adresa securității militare a Republicii Mol-Nouă formă de amenințare la adresa securității militare a Republicii Mol-

dova, care se manifestă ca un război militar complex și multidimensional, dova, care se manifestă ca un război militar complex și multidimensional,

cu consecințe letale, înglobând strategii, tactici și tehnici de ordin simetric, cu consecințe letale, înglobând strategii, tactici și tehnici de ordin simetric,

asimetric, convențional și neconvențional, subiecții participanți fi ind atât ac-asimetric, convențional și neconvențional, subiecții participanți fi ind atât ac-

torii statali, cât și actorii nonstatali, utilizând tehnologii informaționale și ale torii statali, cât și actorii nonstatali, utilizând tehnologii informaționale și ale

comunicațiilor, necesită a fi cercetată sub aspect geopolitic/geostrategic pen-comunicațiilor, necesită a fi cercetată sub aspect geopolitic/geostrategic pen-

tru a identifi ca geneza, chintesența și repercusiunile acestui fenomen, având tru a identifi ca geneza, chintesența și repercusiunile acestui fenomen, având

drept scop elaborarea unor strategii militare care să reglementeze acțiunile drept scop elaborarea unor strategii militare care să reglementeze acțiunile

de prevenire, combatere și postconfl ict, rolul fundamental de asigurare a de prevenire, combatere și postconfl ict, rolul fundamental de asigurare a

securității naționale revenindu-i dimensiunii militare. O astfel de amenințare securității naționale revenindu-i dimensiunii militare. O astfel de amenințare

poate fi catalogată ca război neoconvențional de tip hibrid, elementul central poate fi catalogată ca război neoconvențional de tip hibrid, elementul central

indispensabil rămânând totuși componenta convențională, care, în pofi da di-indispensabil rămânând totuși componenta convențională, care, în pofi da di-

minuării rolului simetric și de aplicare clasică în cadrul unui război, și-a păs-minuării rolului simetric și de aplicare clasică în cadrul unui război, și-a păs-

trat importanța militară, fi ind completată cu multiple elemente operaționale trat importanța militară, fi ind completată cu multiple elemente operaționale

de ordin tactic cu caracter dinamic și cu abilitatea de utilizare a acestora, ceea de ordin tactic cu caracter dinamic și cu abilitatea de utilizare a acestora, ceea

ce determină apariția unei noi paradigme militare în cadrul unei noi etape de ce determină apariția unei noi paradigme militare în cadrul unei noi etape de

organizare și desfășurare a războiului contemporan. organizare și desfășurare a războiului contemporan.

În condiţiile dependenţei excesive de importul resurselor energetice, În condiţiile dependenţei excesive de importul resurselor energetice,

cu predilecţie al gazului natural și lipsei unei alternative fezabile pe termen cu predilecţie al gazului natural și lipsei unei alternative fezabile pe termen

scurt, este necesar ca Republica Moldova să valorifi ce toate oportunităţile scurt, este necesar ca Republica Moldova să valorifi ce toate oportunităţile

oferite de calitatea de membru al Tratatului Comunităţii Energetice Europene oferite de calitatea de membru al Tratatului Comunităţii Energetice Europene

și să-și prioritizeze acţiunile în funcţie de capacităţile și posibilităţile de care și să-și prioritizeze acţiunile în funcţie de capacităţile și posibilităţile de care


219219

dispune. Vulnerabilităţile energetice, având un impact major asupra asigu-dispune. Vulnerabilităţile energetice, având un impact major asupra asigu-

rării securităţii naţionale, pot să depășească cu mult resursele pe care este în rării securităţii naţionale, pot să depășească cu mult resursele pe care este în

măsură să le investească pentru managementul riscurilor și ameninţărilor pe măsură să le investească pentru managementul riscurilor și ameninţărilor pe

coordonata energetică, fi ind indispensabile de întreprins unele acţiuni coe-coordonata energetică, fi ind indispensabile de întreprins unele acţiuni coe-

rente care să fortifi ce dimensiunea energetică a securităţii naţionale: dimi-rente care să fortifi ce dimensiunea energetică a securităţii naţionale: dimi-

nuarea dependenţei de importul de resurse energetice prin reducerea cererii; nuarea dependenţei de importul de resurse energetice prin reducerea cererii;

diversifi carea asigurării necesității energetice, folosind resursele autohtone diversifi carea asigurării necesității energetice, folosind resursele autohtone

și regenerabile; diversifi carea surselor, reţelelor/conductelor de alimentare și regenerabile; diversifi carea surselor, reţelelor/conductelor de alimentare

cu gaze naturale și energie electrică importată și a furnizorilor care asigură cu gaze naturale și energie electrică importată și a furnizorilor care asigură

acest import prin coparticiparea la diverse proiecte regionale și la proiecte acest import prin coparticiparea la diverse proiecte regionale și la proiecte

de noi tehnologii de extragere a gazelor prin metoda șist și de asigurare cu de noi tehnologii de extragere a gazelor prin metoda șist și de asigurare cu

energie electrică; valorifi carea deplină a oportunităţilor și potențialului oferit energie electrică; valorifi carea deplină a oportunităţilor și potențialului oferit

de Portul Internaţional Liber Giurgiulești în importul gazelor naturale liche-de Portul Internaţional Liber Giurgiulești în importul gazelor naturale liche-

fi ate, păcurii și ţiţeiului la un preţ mai ieft in; edifi carea unor capacităţi mari fi ate, păcurii și ţiţeiului la un preţ mai ieft in; edifi carea unor capacităţi mari

de depozitare a gazelor naturale și a păcurii pe teritoriul Republicii Moldo-de depozitare a gazelor naturale și a păcurii pe teritoriul Republicii Moldo-

va pentru a face faţă tuturor situaţiilor de criză; cogestionarea prin acorduri va pentru a face faţă tuturor situaţiilor de criză; cogestionarea prin acorduri

interstatale a depozitelor de gaze naturale de pe teritoriul statelor vecine; interstatale a depozitelor de gaze naturale de pe teritoriul statelor vecine;

elaborarea, adoptarea și implementarea actelor normative necesare pentru elaborarea, adoptarea și implementarea actelor normative necesare pentru

mediul investiţional favorabil care să răspundă cererii energetice solicitate. mediul investiţional favorabil care să răspundă cererii energetice solicitate.

Eliminarea tuturor elementelor vulnerabile ale sistemului național energetic Eliminarea tuturor elementelor vulnerabile ale sistemului național energetic

va contribui la consolidarea dimensiunii energetice a securităţii naţionale a va contribui la consolidarea dimensiunii energetice a securităţii naţionale a

Republicii Moldova.Republicii Moldova.


220220

Referinţe bibl iograf iceRefer inţe bibl iograf ice

1. 1. REDIMENSIONAREA ARHITECTURII GEOPOLITICE MONDIALE EDIMENSIONAREA ARHITECTURII GEOPOLITICE MONDIALE ÎN CONTEXTUL REEDIFICĂRII SISTEMULUI INTERNAŢIONAL ÎN CONTEXTUL REEDIFICĂRII SISTEMULUI INTERNAŢIONAL

POSTRĂZBPOSTRĂZBOI RECEOI RECE1.1. 1.1. Reconfi gurarea intereselor geopolitice ale marilor puteri: Reconfi gurarea intereselor geopolitice ale marilor puteri:

abordare sistemică abordare sistemică 1.1. Huntington Samuel P. Th e Lonely Superpower. În: Foreign Aff airs, 1999, No. 78 Huntington Samuel P. Th e Lonely Superpower. În: Foreign Aff airs, 1999, No. 78

(2), p. 35-49.2), p. 35-49.2. 2. Brzezinski Zbigniew. Marea tablă de șah. Supremaţia americană și imperativele Brzezinski Zbigniew. Marea tablă de șah. Supremaţia americană și imperativele

sale geostrategice. București: Univers Enciclopedic, 2000. 238 p.sale geostrategice. București: Univers Enciclopedic, 2000. 238 p.3. 3. Mackinder Halford. Th e Scope and Methods of Geography and Th e Geographi-Mackinder Halford. Th e Scope and Methods of Geography and Th e Geographi-

cal Pivot of History. London: Th e Royal Geographical Society, 1969. cal Pivot of History. London: Th e Royal Geographical Society, 1969. 4. 4. Ланцов Сергей, Ачкасов Валерий. Мировая политика и международные Ланцов Сергей, Ачкасов Валерий. Мировая политика и международные

отношения. Санкт-Петербург: Питер, 2005. 448 c.отношения. Санкт-Петербург: Питер, 2005. 448 c.5. 5. Waltz KennethWaltz Kenneth N. Teoria politicii internaţionale. Iași: Polirom, 2006. 780 p.N. Teoria politicii internaţionale. Iași: Polirom, 2006. 780 p.6. 6. Griffi ths Martin. Relaţii Internaţionale: școli, curente, gânditori. București: Griffi ths Martin. Relaţii Internaţionale: școli, curente, gânditori. București:

Ziua, 2003. 365 p.Ziua, 2003. 365 p.7. 7. Juc Victor. Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane. Chișinău: Juc Victor. Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane. Chișinău:

F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2018. 296 p. F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2018. 296 p. 8. 8. Hughes Barry B. Continuity and Change in World Politics: Competing Per-Hughes Barry B. Continuity and Change in World Politics: Competing Per-

spectives. New Jersey: Prentice Hall, 2000. 55 p.spectives. New Jersey: Prentice Hall, 2000. 55 p.9. 9. Fukuyama Francis. The End of History? În: The National Interest, 1989,Fukuyama Francis. The End of History? În: The National Interest, 1989, nr. 16. http://ps321. community.uaf.edu/fi les/2012/10/Fukuyama-End-of-his- nr. 16. http://ps321. community.uaf.edu/fi les/2012/10/Fukuyama-End-of-his-

tory-article.pdf (vizitat 25.09. 2019).tory-article.pdf (vizitat 25.09. 2019).10. 10. Kaplan Robert. Anarhia care va veni. Spulberînd visele ulterioare Războiului Kaplan Robert. Anarhia care va veni. Spulberînd visele ulterioare Războiului

Rece. București: Antet, 2002. 120 p.Rece. București: Antet, 2002. 120 p.11. 11. Hirst Paul, Th ompson Graham. Globalizarea sub semnul întrebării. București: Hirst Paul, Th ompson Graham. Globalizarea sub semnul întrebării. București:

Polirom, 2000. 320 p.Polirom, 2000. 320 p.12. 12. Huntington Samuel P. Ciocnirea civilizaţiilor. București: Antet, 1997. 528 p.Huntington Samuel P. Ciocnirea civilizaţiilor. București: Antet, 1997. 528 p.13. 13. O’Brien Patrick. Th e Pax Britannica and American Hegemony: Precedent, An-O’Brien Patrick. Th e Pax Britannica and American Hegemony: Precedent, An-

tecedent or Just Another History. Burlington: Ashgate, 2002. 64 p.tecedent or Just Another History. Burlington: Ashgate, 2002. 64 p.14. 14. Ikenberry John. America`s Imperial Ambition. În: Foreigh Aff airs, 2002, No. Ikenberry John. America`s Imperial Ambition. În: Foreigh Aff airs, 2002, No.

81 (5), p. 45-62. 81 (5), p. 45-62. 15. 15. Krauthammer Charles. Th e Unipolar Moment Revisited. În: Th e National Inte-Krauthammer Charles. Th e Unipolar Moment Revisited. În: Th e National Inte-

rest, 2002-2003, No. 70. p. 5-17rest, 2002-2003, No. 70. p. 5-1716. 16. Art Robert J. A Grand Strategy for America. Ithaca: Cornell University Press, Art Robert J. A Grand Strategy for America. Ithaca: Cornell University Press,

2003.182 p.2003.182 p.17. 17. Vlad Constantin. Relaţiile internaţionale politico-diplomatice contemporane. Vlad Constantin. Relaţiile internaţionale politico-diplomatice contemporane.

București: Fundaţiei „România de Mîine”, 2001. 143 p.București: Fundaţiei „România de Mîine”, 2001. 143 p.


221221

18. 18. Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane: curs de lecţii. Chișinău: Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane: curs de lecţii. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2003. 456 p.F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2003. 456 p.

19. 19. Тузиков Андрей. Основы геополитики. Учебное пособие. Москва: Кнорус, Тузиков Андрей. Основы геополитики. Учебное пособие. Москва: Кнорус, 2004. 272 с.2004. 272 с.

20. 20. Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și im-Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și im-pactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: F.E.-P. pactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2016. 168 p. „Tipografi a Centrală”, 2016. 168 p.

21. 21. Preda Gavriil. Geopolitica (suport de curs). Ploiești: 2007. 60 p.Preda Gavriil. Geopolitica (suport de curs). Ploiești: 2007. 60 p.22. 22. Tămaș Sergiu. Geopolitica. București: Noua Alternativă, 1995. 320 p.Tămaș Sergiu. Geopolitica. București: Noua Alternativă, 1995. 320 p.23. 23. Hlihor Constantin. Geopolitica și geostrategia în analiza relaţiilor internaţi-Hlihor Constantin. Geopolitica și geostrategia în analiza relaţiilor internaţi-

onale contemporane. București: Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, onale contemporane. București: Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2005. 329 p.2005. 329 p.

24. 24. Liotta P. H. To Die For: National Interests and Strategic Uncertainties and Stra-Liotta P. H. To Die For: National Interests and Strategic Uncertainties and Stra-tegic Uncertainties. În: Parameters, US Army War College Quarterely, 2000, tegic Uncertainties. În: Parameters, US Army War College Quarterely, 2000, Vol. 30, No. 2, p. 46-75. Vol. 30, No. 2, p. 46-75.

25. 25. Caron François. Géopolitique et géostrategie. În: Géostrategique, 1995, nr. Caron François. Géopolitique et géostrategie. În: Géostrategique, 1995, nr. 58. p. 36-4558. p. 36-45

26. 26. Vigarie André. Geostrategie des oceans. Caen: Paradigme, 1990. 320 p.Vigarie André. Geostrategie des oceans. Caen: Paradigme, 1990. 320 p.27. 27. Hlihor Constantin. Istoria și geopolitica în Europa secolului XX. Consideraţii Hlihor Constantin. Istoria și geopolitica în Europa secolului XX. Consideraţii

teore-tice și metodologice. București: A.Î.S.M., 1999. 425 p.teore-tice și metodologice. București: A.Î.S.M., 1999. 425 p.28. 28. Mastanduno Michael. A Realist View: Th ree Images of the Coming Interna-Mastanduno Michael. A Realist View: Th ree Images of the Coming Interna-

tio-nal Order. În: International Order and the Future of World Politics. Cam-tio-nal Order. În: International Order and the Future of World Politics. Cam-bridge, 1999. 423 p.bridge, 1999. 423 p.

29. 29. Schelling Th omas C. Strategia confl ictului. București: Polirom, 2000. 380 p.Schelling Th omas C. Strategia confl ictului. București: Polirom, 2000. 380 p.30. 30. Friedman George. Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI. Friedman George. Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI.

București: Litera, 2009. 213 p.București: Litera, 2009. 213 p.31. 31. Назария Сергей. История международных отношений и внешней Назария Сергей. История международных отношений и внешней

политики великих держав в новейшее время. Курс лекций. Кишинёв: политики великих держав в новейшее время. Курс лекций. Кишинёв: Центральная Типография, 2007. 687 p. Центральная Типография, 2007. 687 p.

32. 32. Бовин Александр. Ведущие тенденции развития международных Бовин Александр. Ведущие тенденции развития международных отношений. În: Международная Жизнь, 2004, Nr. 4-5. c. 172-182.отношений. În: Международная Жизнь, 2004, Nr. 4-5. c. 172-182.

33. 33. Ungureanu Veaceslav. Reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale în Ungureanu Veaceslav. Reconfi gurarea arhitecturii geopolitice mondiale în contextul reedifi cării sistemului internaţional postrăzboi rece. În: Revista de contextul reedifi cării sistemului internaţional postrăzboi rece. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice, 2019, nr. 3, p. 15-36.Filosofi e, Sociologie și Științe Politice, 2019, nr. 3, p. 15-36.

34. 34. Kissinger Henry. Diplomaţia. București: Bic All, 2003. 784 p. Kissinger Henry. Diplomaţia. București: Bic All, 2003. 784 p.

35. 35. Marshall Tim. Prizonierii geografi ei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să Marshall Tim. Prizonierii geografi ei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să

știi despre politica globală. București: Litera, 2018. 288 p. știi despre politica globală. București: Litera, 2018. 288 p. 36. 36. Нартов Николай. Геополитика. Москва: Юнити-Дана, 2004. 544 с.Нартов Николай. Геополитика. Москва: Юнити-Дана, 2004. 544 с.37. 37. Петров Валерий. Геополитика России. Москва: Вече, 2003. 350 c.Петров Валерий. Геополитика России. Москва: Вече, 2003. 350 c.38. 38. Th ual François. Reperes internationaux: L`evenement au crible de la geopoli-Th ual François. Reperes internationaux: L`evenement au crible de la geopoli-

tique. Paris: Ellipses, 1997. 144 p.tique. Paris: Ellipses, 1997. 144 p.

39. 39. Serebrian Oleg. Geopolitica spaţiului pontic. Chișinău: Cartier, 2006. 208 p.Serebrian Oleg. Geopolitica spaţiului pontic. Chișinău: Cartier, 2006. 208 p.

40. 40. Neacșu Marius Cristian, Neguț Silviu. Zona Mării Negre – o nouă „zonă gri”? Neacșu Marius Cristian, Neguț Silviu. Zona Mării Negre – o nouă „zonă gri”?

În: Impact Strategic, 2013, nr. 2 (47), p. 39-49.În: Impact Strategic, 2013, nr. 2 (47), p. 39-49.


222222

41. 41. Kahn Sylvain. Geopolitica Uniunii Europene. Chișinău: Cartier, 2008. 176 p.Kahn Sylvain. Geopolitica Uniunii Europene. Chișinău: Cartier, 2008. 176 p.

42. 42. Naumescu Valentin. Politica Marilor Puteri în Europa Centrală și de Est. Naumescu Valentin. Politica Marilor Puteri în Europa Centrală și de Est.

București: Humanitas, 2019. 296 p.București: Humanitas, 2019. 296 p.

43. 43. Ungureanu Veaceslav. Redimensionarea securității naționale a Republicii Mol-Ungureanu Veaceslav. Redimensionarea securității naționale a Republicii Mol-

dova în contextul noilor transformări ale arhitecturii geopolitice regionale. În: dova în contextul noilor transformări ale arhitecturii geopolitice regionale. În:

Modernizarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii pro-Modernizarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii pro-

cesului integraționist european/Coord.: Victor Juc. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-cesului integraționist european/Coord.: Victor Juc. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-

fi a Centrală”, 2018, p. 420-443. fi a Centrală”, 2018, p. 420-443.

1.2. Remodelarea structural-geopolitică a sistemului internațional 1.2. Remodelarea structural-geopolitică a sistemului internațional postrăzboi rece: repere teoretico-metodologice postrăzboi rece: repere teoretico-metodologice

1. Juc Victor. Elemente constituționale ale ordinii internaționale. În: Administra-Juc Victor. Elemente constituționale ale ordinii internaționale. În: Administra-

rea Publică, 1999, nr. 1, p. 65-71.rea Publică, 1999, nr. 1, p. 65-71.

2. Huntington Samuel. Th e Lonely Superpower. În: Foreign Aff airs, 1999, No. 78 Huntington Samuel. Th e Lonely Superpower. În: Foreign Aff airs, 1999, No. 78

(2), p. 35-42.(2), p. 35-42.

3. Hlihor Constantin. Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale Hlihor Constantin. Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale

contemporane. București: Ed. Universității Naționale de Apărare „Carol I”, contemporane. București: Ed. Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

2005. 330 p.2005. 330 p.

4. Brzezinski Zbigniew. Marea tablă de șah. Supremaţia americană și imperativele Brzezinski Zbigniew. Marea tablă de șah. Supremaţia americană și imperativele

sale geostrategice. București: Univers Enciclopedic, 2000. 238 p.sale geostrategice. București: Univers Enciclopedic, 2000. 238 p.

5. Kissinger Henry. Diplomaţia. București: Bic All, 2003. 784 p. Kissinger Henry. Diplomaţia. București: Bic All, 2003. 784 p.

6. Киссинджер Генри. Нужна ли Америке внешняя политика? Москва: Киссинджер Генри. Нужна ли Америке внешняя политика? Москва:

Ладомир, 2002. 351 c.Ладомир, 2002. 351 c.

7. Krauthammer Charles. Th e Unipolar Moment Revisited. În: National Interest, Krauthammer Charles. Th e Unipolar Moment Revisited. În: National Interest,

2002-2003, No. 70 (winter), p. 5-16. 2002-2003, No. 70 (winter), p. 5-16.

8. Kpeменюк Виктор. Внешняя политика США в год президентских выборов. Kpeменюк Виктор. Внешняя политика США в год президентских выборов.

În: Международная Жизнь, 2008, Nr. 7, c. 5-16.În: Международная Жизнь, 2008, Nr. 7, c. 5-16.

9. Богатуров Алексей. Иракский кризис и стратегия «навязанного Богатуров Алексей. Иракский кризис и стратегия «навязанного

консенсуса». În: Международная Жизнь, 2003, Nr. 3, c. 30-39.консенсуса». În: Международная Жизнь, 2003, Nr. 3, c. 30-39.

10. Juc Victor. Fundamentarea științelor socioumane prin intermediul paradigme-Juc Victor. Fundamentarea științelor socioumane prin intermediul paradigme-

lor. În: Respectarea drepturilor omului - condiție principală în edifi carea statu-lor. În: Respectarea drepturilor omului - condiție principală în edifi carea statu-

lui de drept în Republica Moldova. Materialele conferinței științifi co-practice. lui de drept în Republica Moldova. Materialele conferinței științifi co-practice.

Chișinău: F.E.-P. Tiporgafi a Centrală, 2010, p. 176-187.Chișinău: F.E.-P. Tiporgafi a Centrală, 2010, p. 176-187.

11. Griffi ths Martin. Relaţii Internaţionale: școli, curente, gînditori. București: Griffi ths Martin. Relaţii Internaţionale: școli, curente, gînditori. București:

Ziua, 2003. 439 p.Ziua, 2003. 439 p.

12. Ikenberry John. Getting Hegemony Right. În: Th e National Interest, 2001, No. Ikenberry John. Getting Hegemony Right. În: Th e National Interest, 2001, No.

63, (spring), p. 17-24.63, (spring), p. 17-24.

13. Wilkinson David. Unipolarity Without Hegemony. În: International Studies Wilkinson David. Unipolarity Without Hegemony. În: International Studies

Review, 1999, (summer), p. 135-159.Review, 1999, (summer), p. 135-159.

14. Waltz Kenneth. Teoria politicii internaţionale. Iași: Polirom, 2006. 325 p.Waltz Kenneth. Teoria politicii internaţionale. Iași: Polirom, 2006. 325 p.

15. Aron Raymond. Paix et guerre entre les nations: Paris: Calmann-Levy, 1984. Aron Raymond. Paix et guerre entre les nations: Paris: Calmann-Levy, 1984.

873 p.873 p.


223223

16. Hoff mann Stanley. Ianus și Minerva. Eseuri asupra teoriei și practicii politicii Hoff mann Stanley. Ianus și Minerva. Eseuri asupra teoriei și practicii politicii

internaţionale, Chișinău: Știinţa, 1999. 418 p.internaţionale, Chișinău: Știinţa, 1999. 418 p.

17. Guzzini Stefano. Realism și relaţii internaţionale. Iași: Institutul European, Guzzini Stefano. Realism și relaţii internaţionale. Iași: Institutul European,

2000. 472 p.2000. 472 p.

18. Morgenthau Hans. Politica între naţiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru Morgenthau Hans. Politica între naţiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru

pace. Iași: Polirom, 2007. 735 p.pace. Iași: Polirom, 2007. 735 p.

19. Juc. Victor. Aspecte ale stabilității și echilibrului sistemelor internaționale. În: Juc. Victor. Aspecte ale stabilității și echilibrului sistemelor internaționale. În:

Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe Politice, 2007, nr. 3, p. 38-44.Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe Politice, 2007, nr. 3, p. 38-44.

20. Goldmann Kjell. Relaţiile Internaţionale: o perspectivă de ansamblu. În: Ma-Goldmann Kjell. Relaţiile Internaţionale: o perspectivă de ansamblu. În: Ma-

nual de știinţă politică /ed.: Goodin Robert. Klingemann Hans-Dieter. Iași: Po-nual de știinţă politică /ed.: Goodin Robert. Klingemann Hans-Dieter. Iași: Po-

lirom, 2005, p. 353-374. lirom, 2005, p. 353-374.

21. Бовин Александр. Ведущие тенденции развития международных Бовин Александр. Ведущие тенденции развития международных

отношений. În: Международная Жизнь, 2004, Nr. 4-5, c. 172 - 182.отношений. În: Международная Жизнь, 2004, Nr. 4-5, c. 172 - 182.

22. Россия и Запад. Материалы дискусии, организованной Фондом Россия и Запад. Материалы дискусии, организованной Фондом

«Либеральная миссия» совмесно с Московским центром Карнеги. În: «Либеральная миссия» совмесно с Московским центром Карнеги. În:

http://www.liberal.ru/sitan.asp?Num=115http://www.liberal.ru/sitan.asp?Num=115 (vizitat 25.07.2019). (vizitat 25.07.2019).

23. Сун Имин. Китайско-российские, американо-российские и китайско-Сун Имин. Китайско-российские, американо-российские и китайско-

американские отно-шения, а также взаимная роль КНР, РФ, США в этом американские отно-шения, а также взаимная роль КНР, РФ, США в этом

треуголнике. În: Экспресс-информация, ИДВ РАН, 1997, Nr. 10, c. 75-85.треуголнике. În: Экспресс-информация, ИДВ РАН, 1997, Nr. 10, c. 75-85.

24. Wohlforth William. Th e Stability of Unipolar World. În: International Security, Wohlforth William. Th e Stability of Unipolar World. În: International Security,

1999, No. 24. p. 5-40.1999, No. 24. p. 5-40.

25. Dungaciu Dan. America pe divan? – două prognoze la început de secol: Sa-Dungaciu Dan. America pe divan? – două prognoze la început de secol: Sa-

muel Huntington și Zbigniew Brzezinski. În: Politica externă și de securitate a muel Huntington și Zbigniew Brzezinski. În: Politica externă și de securitate a

SUA. București: Tritonic, 2006, p. 74-107.SUA. București: Tritonic, 2006, p. 74-107.

26. Juc Victor. Reconfi gurarea ordinii mondiale după încheierea războiului rece: Juc Victor. Reconfi gurarea ordinii mondiale după încheierea războiului rece:

aspecte teoretico-metodologice. În: Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe aspecte teoretico-metodologice. În: Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe

Politice, 2009, nr. 3, p. 44-60.Politice, 2009, nr. 3, p. 44-60.

27. Крефт Генрих. Китай в сообшестве великих держав. Стремление к Крефт Генрих. Китай в сообшестве великих держав. Стремление к

всемирно-исторической роли. În: Internationale Politik (русское издание), всемирно-исторической роли. În: Internationale Politik (русское издание),

1997, Nr. 6, июнь, c. 23-30.1997, Nr. 6, июнь, c. 23-30.

26. Кашлев Юрий. Международные отношения в зеркале информационной Кашлев Юрий. Международные отношения в зеркале информационной

революции. În: Международная Жизнь, 2003, Nr. 1, c. 118-128.революции. În: Международная Жизнь, 2003, Nr. 1, c. 118-128.

27. Сергей Ланцов, Валерий Ачкасов. Мировая политика и международные Сергей Ланцов, Валерий Ачкасов. Мировая политика и международные

отношения. СПб: Питер, 2006. 448 с.отношения. СПб: Питер, 2006. 448 с.

28. Friedman George. Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI. Friedman George. Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI.

București: Litera, 2009. 213 p.București: Litera, 2009. 213 p.

29. Писарев А. „Два берега Китая” и интересы России. În: Pro et Contra, 1998, Писарев А. „Два берега Китая” и интересы России. În: Pro et Contra, 1998,

тoм 3. Nr. 1, c. 103-115.тoм 3. Nr. 1, c. 103-115.

30. Achcar Gilbert. Noul război rece. Lumea după Kosovo. București: Corint, Achcar Gilbert. Noul război rece. Lumea după Kosovo. București: Corint,

2002. 104 p.2002. 104 p.

31. Дuпaнджан Рой. БРИК в новом миропорядке. În: Международная Жизнь, Дuпaнджан Рой. БРИК в новом миропорядке. În: Международная Жизнь,

2008, Nr. 1, c. 78-89.2008, Nr. 1, c. 78-89.


224224

32. Juc Victor. Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane. Chișinău: Juc Victor. Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane. Chișinău:

F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2018. 296 p.F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2018. 296 p.

33. Богатуров Алексей. Плюралистическая однополярностъ и интересы Богатуров Алексей. Плюралистическая однополярностъ и интересы

России. În: Cвободная Мыслъ, 1996, Nr. 2, c. 29-45. России. În: Cвободная Мыслъ, 1996, Nr. 2, c. 29-45.

34. Brown Chris. Understanding International Relations. New-York: Palgrave, Brown Chris. Understanding International Relations. New-York: Palgrave,

2001. 296 p.2001. 296 p.

35. Шаклеина Т. Реалистическая школа: дебаты о мировом порядке и Шаклеина Т. Реалистическая школа: дебаты о мировом порядке и

внешнеполитической стратегии современной России. În: Вестник внешнеполитической стратегии современной России. În: Вестник

Московского Университета. Серия 18 Социология и Пoлитология, 2004, Московского Университета. Серия 18 Социология и Пoлитология, 2004,

Nr. 2, c. 50-79.Nr. 2, c. 50-79.

36. Juc Victor. Formarea ordinii mondiale policentriste după încheierea războiului Juc Victor. Formarea ordinii mondiale policentriste după încheierea războiului

rece. În: Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe Politice, 2010, nr. 1, p. 83-90.rece. În: Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe Politice, 2010, nr. 1, p. 83-90.

37. Обухов Алексей. Холодная война все-таки не объявлена. În: Междуна-Обухов Алексей. Холодная война все-таки не объявлена. În: Междуна-

родная Жизнь, 2007, Nr. 5, c. 19-29.родная Жизнь, 2007, Nr. 5, c. 19-29.

38. Максимычев Игоръ. Холодная война или историческая норма? În: Максимычев Игоръ. Холодная война или историческая норма? În:

Международная Жизнь, 2007, Nr. 10, c. 15-23. Международная Жизнь, 2007, Nr. 10, c. 15-23.

39. Juc Victor. Edifi carea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoreti-Juc Victor. Edifi carea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoreti-

co-metodologice și replieri geostrategice. Chișinău: Sirius SRL, 2011. 248 p.co-metodologice și replieri geostrategice. Chișinău: Sirius SRL, 2011. 248 p.

2. TRANSFORMĂRILE GEOPOLITICE REGIONALE DIN EUROPA 2. TRANSFORMĂRILE GEOPOLITICE REGIONALE DIN EUROPA DE SUD-EST DUPĂ ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI RECEDE SUD-EST DUPĂ ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI RECE

2.1. Situaţia geopolitică regională din Europa de Sud-Est în contextul 2.1. Situaţia geopolitică regională din Europa de Sud-Est în contextul reconturării mediului securității regionale reconturării mediului securității regionale

1. 1. Naumescu Valentin. Politica Marilor Puteri în Europa Centrală și de Est. Naumescu Valentin. Politica Marilor Puteri în Europa Centrală și de Est.

BuBucurești: Humanitas, 2019. 296 p. curești: Humanitas, 2019. 296 p.




cesului integraționist european/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-cesului integraționist european/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-


3. 3. Russett Bruce. International Regions and the International System: A Study in Russett Bruce. International Regions and the International System: A Study in

Political Ecology. Chicago: University of Chicago Press, 1967. 252 p. Political Ecology. Chicago: University of Chicago Press, 1967. 252 p.

4. 4. Cantori Louis, Spiegel Steven. Th e International Politics of Regions: A Compa-Cantori Louis, Spiegel Steven. Th e International Politics of Regions: A Compa-

rative Approach. Englewood Cliff s, N.J.: Prentice-Hall, 1970. 432 p. rative Approach. Englewood Cliff s, N.J.: Prentice-Hall, 1970. 432 p.

5. 5. Kaiser Karl. Th e Interaction of Regional Subsystems: Some Preliminary Notes Kaiser Karl. Th e Interaction of Regional Subsystems: Some Preliminary Notes

on Recurrent Patterns and the Role of Superpowers. În: World Politics, 1968, on Recurrent Patterns and the Role of Superpowers. În: World Politics, 1968,

Vol. 21, No. 1, p. 84-107. Vol. 21, No. 1, p. 84-107.

6. 6. Brecher Michael. International Relations and Asian Studies: Th e Subordi-Brecher Michael. International Relations and Asian Studies: Th e Subordi-

nate State System of Southern Africa. În: World Politics, 1963, Vol. 15, No. 2,nate State System of Southern Africa. În: World Politics, 1963, Vol. 15, No. 2,

p. 213-235. p. 213-235.


225225

7. 7. Agor Weston, Suarez Andres. Th e Emerging Latin American Political Sub-Agor Weston, Suarez Andres. Th e Emerging Latin American Political Sub-

system. În: Proceedings of the Academy of Political Science, 1972, Vol. 30, system. În: Proceedings of the Academy of Political Science, 1972, Vol. 30,

No. 4, p. 153-166. No. 4, p. 153-166.

8. 8. Adler Emmanuel, Barnett Michael. Security Communities. Cambridge: Uni-Adler Emmanuel, Barnett Michael. Security Communities. Cambridge: Uni-

versity Press, 1998. 462 p. versity Press, 1998. 462 p.

9. 9. Ghica Luciana Alexandra. Securitatea regională. Contexte, agende, identități. În: Ghica Luciana Alexandra. Securitatea regională. Contexte, agende, identități. În:

Politica de securitate națională: concepte, instituții, procese/ Coord.: Ghica Lu-Politica de securitate națională: concepte, instituții, procese/ Coord.: Ghica Lu-

ciana Alexandra, Zulean Marian. Iași: Polirom, 2007, p. 99-116. ciana Alexandra, Zulean Marian. Iași: Polirom, 2007, p. 99-116.

10. 10. Haas Michael. International Subsystems: Stability and Polarity. În: Th e Ameri-Haas Michael. International Subsystems: Stability and Polarity. În: Th e Ameri-

can Political Science Review, 1970, Vol. 64, No. 1, p. 98-123. can Political Science Review, 1970, Vol. 64, No. 1, p. 98-123.

11. 11. Brecher Michael. Th e Middle East Subordinate System and Its Impact on Brecher Michael. Th e Middle East Subordinate System and Its Impact on

Israel`s Foreign Policy. În: International Studies Quarterly, 1969, Vol. 13, Israel`s Foreign Policy. În: International Studies Quarterly, 1969, Vol. 13,

No. 2, p. 117-139. No. 2, p. 117-139.

12. 12. Buzan Barry. Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de securitate inter-Buzan Barry. Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de securitate inter-

naţională în epoca de după Războiul Rece. Chișinău: Cartier, 2014. 386 p.naţională în epoca de după Războiul Rece. Chișinău: Cartier, 2014. 386 p.

13. 13. Th ompson William. Th e Regional Subsystem: A Conceptual Explication and a Th ompson William. Th e Regional Subsystem: A Conceptual Explication and a

Propositional Inventory. În: International Studies Quarterly, 1973, Vol. 17, No. Propositional Inventory. În: International Studies Quarterly, 1973, Vol. 17, No.

1, p. 89-117.1, p. 89-117.

14. 14. Hettne Bjorn. Th e New Regionalism: A Prologue. În: Globalism and the New Hettne Bjorn. Th e New Regionalism: A Prologue. În: Globalism and the New

Regionalism/ Coord.: Hettne Bjorn, Inotai Andras și Sunkel Osvaldo. Basing-Regionalism/ Coord.: Hettne Bjorn, Inotai Andras și Sunkel Osvaldo. Basing-

stoke: Macmillan, 1999, p. 15-30. stoke: Macmillan, 1999, p. 15-30.

15. 15. Hurrell Andrew. Explaining the Resurgence of Regionalism in World Politics. Hurrell Andrew. Explaining the Resurgence of Regionalism in World Politics.

În: Review of International Studies, 1995, Vol. 21, No. 4, p. 331-358.În: Review of International Studies, 1995, Vol. 21, No. 4, p. 331-358.

16. 16. Fawcett Louise. Regionalism in Historical Perspective. În: Regionalism in World Fawcett Louise. Regionalism in Historical Perspective. În: Regionalism in World

Politics: Regional Organizational and International Order/ Coord.: Fawcett Lou-Politics: Regional Organizational and International Order/ Coord.: Fawcett Lou-

ise, Hurrell Andrew. New York: Oxford University Press, 1995, p. 12-37. ise, Hurrell Andrew. New York: Oxford University Press, 1995, p. 12-37.

17. 17. Mansfi eld Edward, Milner Helen. Th e New Wave of Regionalism. În: Internati-Mansfi eld Edward, Milner Helen. Th e New Wave of Regionalism. În: Internati-

onal Organization, 1999, Vol. 53, No. 3, p. 589-627. onal Organization, 1999, Vol. 53, No. 3, p. 589-627.

18. 18. Hettne Bjorn, Soderbaum Fredrik. Th eorising the Rise of Regionness. În: New Hettne Bjorn, Soderbaum Fredrik. Th eorising the Rise of Regionness. În: New

Political Economy, 2000, Vol. 5, No. 3, p. 457-473.Political Economy, 2000, Vol. 5, No. 3, p. 457-473.

19. 19. Farrell Mary. Th e global politics of regionalism. În: Global Politics of Regiona-Farrell Mary. Th e global politics of regionalism. În: Global Politics of Regiona-

lism: Th eory and Practice/ Coord.: Farrell Mary, Hettne Bjorn, Van Langenho-lism: Th eory and Practice/ Coord.: Farrell Mary, Hettne Bjorn, Van Langenho-

ve Luk. London: Ann Arbor MI, Pluto Press, 2005, p. 15-32 ve Luk. London: Ann Arbor MI, Pluto Press, 2005, p. 15-32

20. 20. Buzan Barry, Waever Ole. Regions and Powers: Th e Structure of International Buzan Barry, Waever Ole. Regions and Powers: Th e Structure of International

Security. Cambridge: Cambridge University Press, 2003. 564 p. Security. Cambridge: Cambridge University Press, 2003. 564 p.

21. 21. Cha Victor. Globalization and the Study of International Security. În: Journal Cha Victor. Globalization and the Study of International Security. În: Journal

of Peace Research, 2000, Vol. 37, No. 3, p. 391-403.of Peace Research, 2000, Vol. 37, No. 3, p. 391-403.

22. 22. Ungureanu Veaceslav, Ungureanu Diana. Repere teoretice și delimitări con-Ungureanu Veaceslav, Ungureanu Diana. Repere teoretice și delimitări con-

ceptuale ale securității regionale. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și ceptuale ale securității regionale. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Științe


23. 23. Waltz Kenneth N. Th eory of International Politics. Reading Mass.: Addison-Waltz Kenneth N. Th eory of International Politics. Reading Mass.: Addison-

Wesley, 1979. 251 p. Wesley, 1979. 251 p.


226226

24. 24. Jervis Robert. From Balance to Concert: A Study in International Security Co-ervis Robert. From Balance to Concert: A Study in International Security Co-operation. În: World Politics, 1985, Vol. 38, No. 1, p. 58-79. operation. În: World Politics, 1985, Vol. 38, No. 1, p. 58-79.

25. 25. Väyrynen Raimo. Regional Conflict Formations: An Intractable Problem of Väyrynen Raimo. Regional Conflict Formations: An Intractable Problem of International Relations. În: Journal of Peace Research, 1984, Vol. 21, No. 4, International Relations. În: Journal of Peace Research, 1984, Vol. 21, No. 4, p. 337-359.p. 337-359.

26. 26. Ungureanu Veaceslav. Riscuri și amenințări în contextul reconfi gurării mediu-Ungureanu Veaceslav. Riscuri și amenințări în contextul reconfi gurării mediu-lui geopolitic regional de securitate și impactul lor asupra securității naționale lui geopolitic regional de securitate și impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. În: Riscuri și amenințări la adresa securității naționale: a Republicii Moldova. În: Riscuri și amenințări la adresa securității naționale: tehnici de analiză și evaluare/Coord.: Albu Natalia. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-tehnici de analiză și evaluare/Coord.: Albu Natalia. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-fi a Centrală”, 2019, p. 80-94. fi a Centrală”, 2019, p. 80-94.

27. 27. Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane. Chișinău: F. E.-P. „Tipo-Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane. Chișinău: F. E.-P. „Tipo-grafi a Centrală”, 2003. 456 p. grafi a Centrală”, 2003. 456 p.

28. 28. Bogzeanu Cristina. Balcanii de Vest – valențe ale (in)stabilității în actualul Bogzeanu Cristina. Balcanii de Vest – valențe ale (in)stabilității în actualul context de securitate european. În: Impact Strategic, 2019, nr. 1-2, p. 7-19.context de securitate european. În: Impact Strategic, 2019, nr. 1-2, p. 7-19.

29. Korybko 29. Korybko Andrew. Andrew. Hybrid Wars: Th e Indirect Adaptative Approach to Regime Hybrid Wars: Th e Indirect Adaptative Approach to Regime Change. Moscow: People’s Friendship University of Russia, 2015. 157 p.Change. Moscow: People’s Friendship University of Russia, 2015. 157 p.

30. Ungureanu Veaceslav. Consolidarea dimensiunii geopolitice în noua paradig-30. Ungureanu Veaceslav. Consolidarea dimensiunii geopolitice în noua paradig-mă de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova. În: Moderni-mă de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova. În: Moderni-zarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii procesului zarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii procesului integraționist european, partea a II-a/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipo-integraționist european, partea a II-a/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipo-grafi a Centrală”, 2019, p. 269-289. grafi a Centrală”, 2019, p. 269-289.

31. Bădălan Eugen. România în noul mediu de securitate după Summitul de la Is-31. Bădălan Eugen. România în noul mediu de securitate după Summitul de la Is-tanbul. Surse de instabilitate la nivel global și regional. București: Universitatea tanbul. Surse de instabilitate la nivel global și regional. București: Universitatea Naţională de Apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Naţională de Apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, 2004. 576 p.2004. 576 p.

32. Chifu Iulian. Complexe de securitate și concepte regionale. Regiunea Extinsă 32. Chifu Iulian. Complexe de securitate și concepte regionale. Regiunea Extinsă a Mării Negre. Integrarea instituțională și capacitatea administrativă ca soluție a Mării Negre. Integrarea instituțională și capacitatea administrativă ca soluție pentru securitate regională. În: Impact Strategic, 2011, nr. 2, p. 14-22.pentru securitate regională. În: Impact Strategic, 2011, nr. 2, p. 14-22.

33. Marshall Tim. Prizonierii geografi ei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să 33. Marshall Tim. Prizonierii geografi ei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să știi despre politica globală. București: Litera, 2018. 288 p.știi despre politica globală. București: Litera, 2018. 288 p.

34. Delanoe Igor. Amprenta rusă tot mai marcată în Marea Neagră și Marea Medi-34. Delanoe Igor. Amprenta rusă tot mai marcată în Marea Neagră și Marea Medi-terană. În: http://www.curentul.ro (vizitat 17.06.2019).terană. În: http://www.curentul.ro (vizitat 17.06.2019).

35. Ungureanu Veaceslav. Valorifi carea oportunităților de fortifi care a securității 35. Ungureanu Veaceslav. Valorifi carea oportunităților de fortifi care a securității naționale a Republicii Moldova în contextul noilor replieri geopolitice în naționale a Republicii Moldova în contextul noilor replieri geopolitice în spațiul pontic. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice, 2015, nr. 2, spațiul pontic. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice, 2015, nr. 2, p. 20-32.p. 20-32.

36. Ionescu Mihail. Securitate și stabilitate în bazinul Mării Negre în epoca post-36. Ionescu Mihail. Securitate și stabilitate în bazinul Mării Negre în epoca post-Război Rece. În: Marea Neagră. De la „lacul bizantin” la provocările secolului Război Rece. În: Marea Neagră. De la „lacul bizantin” la provocările secolului XXI, 2006, p. 364-430.XXI, 2006, p. 364-430.

37. Calopăreanu Gheorghe. Implicaţii de securitate ale extinderii NATO și UE la 37. Calopăreanu Gheorghe. Implicaţii de securitate ale extinderii NATO și UE la Marea Neagră. În: Impact Strategic, 2011, nr. 1, p. 65-71.Marea Neagră. În: Impact Strategic, 2011, nr. 1, p. 65-71.

38. Minchev Ognyan. Interese și strategii fundamentale pentru regiunea Mării Ne-38. Minchev Ognyan. Interese și strategii fundamentale pentru regiunea Mării Ne-

gre. În: Monitor Strategic, 2006, nr. 3-4, p. 5-28. gre. În: Monitor Strategic, 2006, nr. 3-4, p. 5-28.


227227

39. Neacșu Marius-Cristian, Neguţ Silviu. Zona Mării Negre – o nouă „zonă gri”? 39. Neacșu Marius-Cristian, Neguţ Silviu. Zona Mării Negre – o nouă „zonă gri”?

În: Impact Strategic, 2013, nr. 2, p. 39-49.În: Impact Strategic, 2013, nr. 2, p. 39-49.

40. Chifu Iulian. Geopolitica Regiunii Extinse a Mării Negre după criza ucrainea-40. Chifu Iulian. Geopolitica Regiunii Extinse a Mării Negre după criza ucrainea-

nă. În: Impact Strategic, 2014, nr. 3, p. 7-16.nă. În: Impact Strategic, 2014, nr. 3, p. 7-16.

41. Dumitru L. C. Securitate versus instabilitate în Regiunea Extinsă a Mă-41. Dumitru L. C. Securitate versus instabilitate în Regiunea Extinsă a Mă-

rii Negre. În: Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iunie rii Negre. În: Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iunie

2014, p. 35-47.2014, p. 35-47.

42. Rotaru Vasile, Umland Andreas. How Romania and Poland Can Strengthen 42. Rotaru Vasile, Umland Andreas. How Romania and Poland Can Strengthen

NATO and the EU. În: Foreign Aff airs, november 2017. NATO and the EU. În: Foreign Aff airs, november 2017. https://www.forei-https://www.forei-

gnaff airs.com/articles/central-europe/2017-11-10/how-romania-and-poland-gnaff airs.com/articles/central-europe/2017-11-10/how-romania-and-poland-

can-strengthen-nato-and-eucan-strengthen-nato-and-eu (vizitat 25.01.2020). (vizitat 25.01.2020).

2.2. Afi rmarea geopolitică a Republicii Moldova între oportunități 2.2. Afi rmarea geopolitică a Republicii Moldova între oportunități și constrângeri de securitateși constrângeri de securitate

1. 1. Juc Victor. Securitatea națională și politica externă ale Republicii Moldova în Juc Victor. Securitatea națională și politica externă ale Republicii Moldova în

contextul contextul transformărilor structurale de sistem postrăzboi rece. Chișinău: F.E.-transformărilor structurale de sistem postrăzboi rece. Chișinău: F.E.-

P. Tipografi a Centrală, 2015. 200 p. P. Tipografi a Centrală, 2015. 200 p.

2. 2. Hobsbawm Eric John. Naţiuni și naţionalism din 1780 pînă în prezent. Pro-Hobsbawm Eric John. Naţiuni și naţionalism din 1780 pînă în prezent. Pro-

gram, mit, realitate. Chișinău: Arc, 1997. 206 p. gram, mit, realitate. Chișinău: Arc, 1997. 206 p.

3. 3. Hindmarsh Jennie Harre. How Do We Defi ne Small States and Islands? A Cri-Hindmarsh Jennie Harre. How Do We Defi ne Small States and Islands? A Cri-

tical Analysis of Alternative Conceptualisations. În: Convergence, 1996, tical Analysis of Alternative Conceptualisations. În: Convergence, 1996,

Vol. 29, No. 2, p. 36-45. Vol. 29, No. 2, p. 36-45.

4. 4. Glaser Edwin. Statele mici și mijlocii în relaţiile internaţionale. București: Glaser Edwin. Statele mici și mijlocii în relaţiile internaţionale. București:

Politică, 1971. p. 255.Politică, 1971. p. 255.

5. 5. Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane: curs de lecţii. Chișinău: Burian Alexandru. Geopolitica lumii contemporane: curs de lecţii. Chișinău:

F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2003. 456 p. F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2003. 456 p.

6. 6. Sens Allen. Securitatea statului mic în Europa: ameninţări, temeri și strategii Sens Allen. Securitatea statului mic în Europa: ameninţări, temeri și strategii

după Războiul Rece. În: NATO: ce este, ce va fi . Noua Europă și securitatea după Războiul Rece. În: NATO: ce este, ce va fi . Noua Europă și securitatea

statelor mici. București, 1996. statelor mici. București, 1996.

7. 7. Knudsen Olav Fagelund. Analiza securitatii statului mic: rolul factorilor ex-Knudsen Olav Fagelund. Analiza securitatii statului mic: rolul factorilor ex-

terni. Noua Europă și securitatea statelor mici. Bucuresti: Editura Militara, terni. Noua Europă și securitatea statelor mici. Bucuresti: Editura Militara,

1996. 189 p.1996. 189 p.

8. 8. Katzenstein Peter J. Th e Culture of National Security. New York: Columbia Katzenstein Peter J. Th e Culture of National Security. New York: Columbia

University Press, 1997. 436 p.University Press, 1997. 436 p.

9. 9. Ungureanu Veaceslav. Geopolitica securităţii statelor mici: cazul Republica Ungureanu Veaceslav. Geopolitica securităţii statelor mici: cazul Republica

Moldova. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice, 2012, nr. 2, p. Moldova. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Științe Politice, 2012, nr. 2, p.

119-132.119-132.

10. 10. Buzan Barry. Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de securitate in-Buzan Barry. Popoarele, statele și frica. O agendă pentru studii de securitate in-

ternaţională în epoca de după Războiul Rece. Chișinău: Cartier, 2014. 404 p. ternaţională în epoca de după Războiul Rece. Chișinău: Cartier, 2014. 404 p.

11. 11. Prohniţchi Valeriu. Securitatea economică a unui stat mic. Note de reper Prohniţchi Valeriu. Securitatea economică a unui stat mic. Note de reper

pentru Republica Moldova. În: Apărarea și securitatea naţională a Moldovei. pentru Republica Moldova. În: Apărarea și securitatea naţională a Moldovei.

Chișinău: 2001. 62 p. Chișinău: 2001. 62 p.


228228

12. 12. CroitorCroitoru Vasile. Conotația geopolitică a sferelor de interes și de infl uenţă. În: u Vasile. Conotația geopolitică a sferelor de interes și de infl uenţă. În:

Moldoscopie (Probleme de analiză politică), 2014, nr. 3, p. 147-154.Moldoscopie (Probleme de analiză politică), 2014, nr. 3, p. 147-154.

13. 13. Mînzărari Dumitru. De ce avem nevoie de NATO? Sau de ce existenţa Moldo-Mînzărari Dumitru. De ce avem nevoie de NATO? Sau de ce existenţa Moldo-

vei ca stat suveran depinde de aderarea la NATO. În: Discussion Paper, 2009, vei ca stat suveran depinde de aderarea la NATO. În: Discussion Paper, 2009,

nr. 3, p. 11-47.nr. 3, p. 11-47.

14. 14. Teosa Valentina, Vasilescu Grigore, Croitoru Vasile. Geopolitica în sistemul Teosa Valentina, Vasilescu Grigore, Croitoru Vasile. Geopolitica în sistemul

știinţelor politice. În: Politologie: manual pentru specialităţile nonprofi l/Co-știinţelor politice. În: Politologie: manual pentru specialităţile nonprofi l/Co-

ord.: Moșneaga Valeriu, Rusnac Gheorghe, Sacovici Vasilii. Chișinău: CEP ord.: Moșneaga Valeriu, Rusnac Gheorghe, Sacovici Vasilii. Chișinău: CEP

USM, 2007, p. 336-345.USM, 2007, p. 336-345.

15. 15. Serebrian Oleg. Despre geopolitică. Chișinău: Cartier, 2009. 176 p. Serebrian Oleg. Despre geopolitică. Chișinău: Cartier, 2009. 176 p.

16. 16. Ungureanu Veaceslav. Securitatea națională a Republicii Moldova în contex-Ungureanu Veaceslav. Securitatea națională a Republicii Moldova în contex-

tul reconfigurării geopoliticii Uniunii Europene. În: Republica Moldova și tul reconfigurării geopoliticii Uniunii Europene. În: Republica Moldova și

Uniunea Europeană: dimensiunile cooperării. Chișinău: „Tipografia Sirius”, Uniunea Europeană: dimensiunile cooperării. Chișinău: „Tipografia Sirius”,

2016, p. 84-114.2016, p. 84-114.

17. 17. Ungureanu Veaceslav. Consolidarea dimensiunii geopolitice în noua paradig-Ungureanu Veaceslav. Consolidarea dimensiunii geopolitice în noua paradig-

mă de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova. În: Moderni-mă de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova. În: Moderni-

zarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii procesului zarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii procesului

integraționist european, partea a II-a/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Ti-integraționist european, partea a II-a/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Ti-

pografi a Centrală”, 2019, p. 269-289. pografi a Centrală”, 2019, p. 269-289.

18. 18. Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și

impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: F.E.-impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: F.E.-

P. „Tipografi a Centrală”, 2016. 168 p.P. „Tipografi a Centrală”, 2016. 168 p.

19. 19. Manolache Constantin. Securitatea națională. În: Republica Moldova pe calea Manolache Constantin. Securitatea națională. În: Republica Moldova pe calea

modernizării. Studiu enciclopedic. Chișinău: F.E.-P. Tipografi a Centrală, 2015, modernizării. Studiu enciclopedic. Chișinău: F.E.-P. Tipografi a Centrală, 2015,

p. 279-298.p. 279-298.




cesului integraționist european/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-cesului integraționist european/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipogra-


21. 21. Leonard Mark, Popescu Nicu. A Power Audit of EU-Russia Relations. London: Leonard Mark, Popescu Nicu. A Power Audit of EU-Russia Relations. London:

Cambridge, 2007. 65 p. Cambridge, 2007. 65 p.

22. 22. Walker Martin. Variable Geography: America`s Mental Maps of a Greater Eu-Walker Martin. Variable Geography: America`s Mental Maps of a Greater Eu-

rope. În: International Aff airs, 2000, Vol. 76, No. 3, p. 459-474. rope. În: International Aff airs, 2000, Vol. 76, No. 3, p. 459-474.

23. 23. Art Robert. American Foreign Policy and the Fungibility of Force. În: Security Art Robert. American Foreign Policy and the Fungibility of Force. În: Security

Studies, 1996, Vol. 5, No. 4, p. 7-42. Studies, 1996, Vol. 5, No. 4, p. 7-42.

24. 24. Osmochescu Nicolae. Neutralitatea permanentă a Republicii Moldova în con-Osmochescu Nicolae. Neutralitatea permanentă a Republicii Moldova în con-

textul relaţiilor internaţionale contemporane. În: Academia de Administrare textul relaţiilor internaţionale contemporane. În: Academia de Administrare

Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldo-Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din Republica Moldo-

va. Materialele conferinţei internaţionale știinţifi co-practice. Chișinău: AAP, va. Materialele conferinţei internaţionale știinţifi co-practice. Chișinău: AAP,

2008, vol. 2, p. 182-183. 2008, vol. 2, p. 182-183.


229229

25. 25. Juc VictoJuc Victor. Edifi carea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoretico-r. Edifi carea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoretico-

metodologice și replieri geostrategice. Chișinău: Tipografi a Sirius, 2011. 248 p. metodologice și replieri geostrategice. Chișinău: Tipografi a Sirius, 2011. 248 p.

26. 26. Назария Сергей. История международных отношений и внешней по-Назария Сергей. История международных отношений и внешней по-

литики великих держав в новейшее время. Курс лекций. Кишинёв: Цен-литики великих держав в новейшее время. Курс лекций. Кишинёв: Цен-

тральная Типография, 2007. 687 p. тральная Типография, 2007. 687 p.

27. 27. Sandler Todd. Alliance Formation, Alliance Expansion and the Core. În: Th e Sandler Todd. Alliance Formation, Alliance Expansion and the Core. În: Th e

Journal of Confl ict Resolution, 1999, Vol. 43, No. 6, p. 727-747. Journal of Confl ict Resolution, 1999, Vol. 43, No. 6, p. 727-747.

28. 28. Thompson William R. Democracy and Peace: Putting the Cart Before the Thompson William R. Democracy and Peace: Putting the Cart Before the

Horse? În: International Organization, 1996, Vol. 50, No. 1, p. 141-174. Horse? În: International Organization, 1996, Vol. 50, No. 1, p. 141-174.

29. 29. Knudsen Olav Fagelund. Did Accommodation Work? Two Soviet Neighbors Knudsen Olav Fagelund. Did Accommodation Work? Two Soviet Neighbors

1964-1988. În: Journal of Peace Research, 1992, Vol. 29, No. 1, p. 53-69. 1964-1988. În: Journal of Peace Research, 1992, Vol. 29, No. 1, p. 53-69.

30. 30. Hemmer Christopher, Katzenstein Peter J. Why is Th ere No NATO in Asia? Hemmer Christopher, Katzenstein Peter J. Why is Th ere No NATO in Asia?

Collective Identity, Regionalism and the Origins of Multilateralism. În: Inter-Collective Identity, Regionalism and the Origins of Multilateralism. În: Inter-

national Organization, 2002, Vol. 56, No. 3, p. 575-607. national Organization, 2002, Vol. 56, No. 3, p. 575-607.

31. 31. Juc Victor. Politica externă. În: Republica Moldova. Ediție enciclopedică. Juc Victor. Politica externă. În: Republica Moldova. Ediție enciclopedică.

Chișinău: Tipografi a „Bons Offi ces”, 2010, p. 706-715.Chișinău: Tipografi a „Bons Offi ces”, 2010, p. 706-715.

32. 32. Ungureanu Veaceslav, Ungureanu Diana. Evoluția relațiilor de cooperare din-Ungureanu Veaceslav, Ungureanu Diana. Evoluția relațiilor de cooperare din-

tre Republica Moldova și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în cadrul tre Republica Moldova și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în cadrul

Programului Parteneriatul pentru Pace. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Programului Parteneriatul pentru Pace. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și

Științe Politice, 2018, nr. 3, p. 44-58.Științe Politice, 2018, nr. 3, p. 44-58.

33. 33. Juc Victor, Cojocaru Gheorghe. Politica externă. În: Republica Moldova pe Juc Victor, Cojocaru Gheorghe. Politica externă. În: Republica Moldova pe

calea modernizării: studiu enciclopedic. Chișinău: F.E.-P. Tipografi a Centrală, calea modernizării: studiu enciclopedic. Chișinău: F.E.-P. Tipografi a Centrală,

2015, p. 228-256.2015, p. 228-256.

3. 3. ASIGURAREAASIGURAREA SECURITĂŢII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA SECURITĂŢII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA LA INTERFERENȚA SPAȚIILOR GEOPOLITICE RIVALELA INTERFERENȚA SPAȚIILOR GEOPOLITICE RIVALE

3.1. Infl uența geopolitică asupra procesului de fortifi care 3.1. Infl uența geopolitică asupra procesului de fortifi care a securității politice și militare a Republicii Moldova în condițiile a securității politice și militare a Republicii Moldova în condițiile

extinderii provocărilor asimetrice, convenționale și hibrideextinderii provocărilor asimetrice, convenționale și hibride1. UngureaUngureanu Veaceslav, Grosu Ruslana. Secesionismul – instrument de promovare nu Veaceslav, Grosu Ruslana. Secesionismul – instrument de promovare

a in-tereselor geopolitice ale Federaţiei Ruse în spaţiul postsovietic. În: Extre-a in-tereselor geopolitice ale Federaţiei Ruse în spaţiul postsovietic. În: Extre-mismul și separatismul – provocări la adresa securităţii regionale și naţionale/mismul și separatismul – provocări la adresa securităţii regionale și naţionale/Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2014, p. 44-55.Coord.: Juc Victor. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2014, p. 44-55.

2. Manolache Constantin. Criza geopolitică din Ucraina. În: Revista de Știinţe Manolache Constantin. Criza geopolitică din Ucraina. În: Revista de Știinţe Politice „Polis”, 2014, vol. 2, nr. 2 (4), p. 67-84.Politice „Polis”, 2014, vol. 2, nr. 2 (4), p. 67-84.

3. Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: F.E.-impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2016. 168 p.P. „Tipografi a Centrală”, 2016. 168 p.

4. Teosa Valentina, Vasilescu Grigore, Croitoru Vasile. Geopolitica în sistemul Teosa Valentina, Vasilescu Grigore, Croitoru Vasile. Geopolitica în sistemul știinţelor politice. În: Politologie: manual pentru specialităţile nonprofi l/Co-știinţelor politice. În: Politologie: manual pentru specialităţile nonprofi l/Co-ord.: Moșneaga Valeriu, Rusnac Gheorghe, Sacovici Vasilii. Chișinău: CEP ord.: Moșneaga Valeriu, Rusnac Gheorghe, Sacovici Vasilii. Chișinău: CEP

USM, 2007, p. 336-345.USM, 2007, p. 336-345.


230230

5. Dungaciu Dan. Moldova ante portas. București: Tritonic, 2005. 320 p.Dungaciu Dan. Moldova ante portas. București: Tritonic, 2005. 320 p.

6. Popescu Nicu. Noile oportunităţi de soluţionare a problemei transnistrene prin Popescu Nicu. Noile oportunităţi de soluţionare a problemei transnistrene prin

mecanismele Europei moderne. În: http://www.policy.hu (vizitat 24.02.2020).mecanismele Europei moderne. În: http://www.policy.hu (vizitat 24.02.2020).

7. Popescu Nicu. Politica externă a Uniunii Europene și confl ictele post-sovietice. Popescu Nicu. Politica externă a Uniunii Europene și confl ictele post-sovietice.

Chișinău: Cartier, 2013. 224 p.Chișinău: Cartier, 2013. 224 p.

8. Stăvilă Ion. Evoluţia reglementării confl ictului transnistrean. În: Evoluţia poli-Stăvilă Ion. Evoluţia reglementării confl ictului transnistrean. În: Evoluţia poli-

ticii externe a Republicii Moldova (1998-2008). Chișinău: Cartdidact, 2009, p. ticii externe a Republicii Moldova (1998-2008). Chișinău: Cartdidact, 2009, p.

153-176.153-176.

9. Juc Victor. Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane. Chișinău: Juc Victor. Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane. Chișinău:


10. Serebrian Oleg. Despre geopolitică. Chișinău: Cartier, 2009. 176 p.Serebrian Oleg. Despre geopolitică. Chișinău: Cartier, 2009. 176 p.

11. Neacșu Marius-Cristian, Neguţ Silviu. Zona Mării Negre – o nouă „zonă gri”? Neacșu Marius-Cristian, Neguţ Silviu. Zona Mării Negre – o nouă „zonă gri”?


12. Tomescu-Hatto Odette. Noile frontiere ale Uniunii Europene și relaţiile Tomescu-Hatto Odette. Noile frontiere ale Uniunii Europene și relaţiile

româno-moldovenești. În: Stat slab, cetăţenie incertă. Studii despre Republica româno-moldovenești. În: Stat slab, cetăţenie incertă. Studii despre Republica

Moldova/Coord.: Heintz Monica. București: Curtea Veche Publishing, 2007, p. Moldova/Coord.: Heintz Monica. București: Curtea Veche Publishing, 2007, p.

252-289.252-289.

13. Gabanyi Anneli Ute. Confl ictul transnistrean, un statu-quo dorit de Rusia. În: Gabanyi Anneli Ute. Confl ictul transnistrean, un statu-quo dorit de Rusia. În:

http://www.ziua.net (vizitat 12.03.2020).http://www.ziua.net (vizitat 12.03.2020).

14. Severin Adrian. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www. Severin Adrian. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.

fi sd.ro (vizitat 25.02.2020).fi sd.ro (vizitat 25.02.2020).

15. Juc Victor, Rusandu Ion, Ungureanu Veaceslav. Consolidarea securităţii poli-Juc Victor, Rusandu Ion, Ungureanu Veaceslav. Consolidarea securităţii poli-

tice a Republicii Moldova: aspecte geopolitice. În: Moldoscopie (probleme de tice a Republicii Moldova: aspecte geopolitice. În: Moldoscopie (probleme de

analiză politică), 2010, nr. 2, p. 148-155.analiză politică), 2010, nr. 2, p. 148-155.

16. Munteanu Igor. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.Munteanu Igor. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.


17. Chifu Iulian. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.fi sd.Chifu Iulian. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.fi sd.

ro (vizitat 25.02.2020).ro (vizitat 25.02.2020).

18. Fota Iulian. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.fi sd.Fota Iulian. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.fi sd.

ro (vizitat 25.02.2020).ro (vizitat 25.02.2020).

19. Pfaller Alfred. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.Pfaller Alfred. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://www.


20. Dungaciu Dan. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http:// www.Dungaciu Dan. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http:// www.


21. Ecobescu Nicolae. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://Ecobescu Nicolae. Soluţii alternative pentru Republica Moldova. În: http://

www.fi sd.ro (vizitat 25.02.2020).www.fi sd.ro (vizitat 25.02.2020).

22. Buescher Klemens. Separatismul în transnistria. În: http://www.altermedia.Buescher Klemens. Separatismul în transnistria. În: http://www.altermedia.

info (vizitat 15.03.2020).info (vizitat 15.03.2020).

23. Vahl Marius. Th e Europeanisation of the Transnistrian Confl ict. În: Center for Vahl Marius. Th e Europeanisation of the Transnistrian Confl ict. În: Center for

European Policy Studies, Policy Brief, 2005, No. 73, p. 1-9. European Policy Studies, Policy Brief, 2005, No. 73, p. 1-9.

24. Gheorghiu Valeriu. Relaţiile politice dintre Republica Moldova și Uniunea Eu-Gheorghiu Valeriu. Relaţiile politice dintre Republica Moldova și Uniunea Eu-

ropeană. Chișinău: Institutul de Politici Publice, 2007. 72 p.ropeană. Chișinău: Institutul de Politici Publice, 2007. 72 p.


231231

25. Cibotaru Viorel. Securitatea regională și procesul de soluţionare a confl ictelor Cibotaru Viorel. Securitatea regională și procesul de soluţionare a confl ictelor

îngheţate. În: http://www.ipp.md (vizitat 17.03.2020).îngheţate. În: http://www.ipp.md (vizitat 17.03.2020).

26. Ungureanu Veaceslav. Impactul reconfi gurărilor geopolitice din Europa de Ungureanu Veaceslav. Impactul reconfi gurărilor geopolitice din Europa de

Sud-Est asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. În: Revista de Filo-Sud-Est asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. În: Revista de Filo-

sofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2015, nr. 3, p. 22-38.sofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2015, nr. 3, p. 22-38.

27. Cojocaru Gheorghe. Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Chișinău: Cojocaru Gheorghe. Politica externă a Republicii Moldova. Studii. Chișinău:

Civitas, 2001. Civitas, 2001.

205 p. 205 p.

28. General Assembly Adopts Texts Urging Troop Withdraw from Republic of General Assembly Adopts Texts Urging Troop Withdraw from Republic of

Moldova. În: Moldova. În: https://www.un.org/press/en/2018/ga12030.doc.htmhttps://www.un.org/press/en/2018/ga12030.doc.htm (vizitat (vizitat

12.10.2018). 12.10.2018).

29. Acordul privind principiile reglementării pașnice a confl ictului armat în regiu-Acordul privind principiile reglementării pașnice a confl ictului armat în regiu-

nea transnistreană a Republicii Moldova, din 21 iulie 1992. În: nea transnistreană a Republicii Moldova, din 21 iulie 1992. În: https://gov.md/https://gov.md/

ro/content/acordul-privind-principiile-reglementarii-pasnice-confl ictului-ar-ro/content/acordul-privind-principiile-reglementarii-pasnice-confl ictului-ar-

mat-regiunea-transnistreanamat-regiunea-transnistreana (vizitat 24.09.2019). (vizitat 24.09.2019).

30. Lukyanov Fyodor. Central Asia: An Indicator of Russia’s Imperial Aspirations. Lukyanov Fyodor. Central Asia: An Indicator of Russia’s Imperial Aspirations.

În: Global Aff airs, 2011, No. 2, p. 54-69. În: Global Aff airs, 2011, No. 2, p. 54-69.

31. Experţi de la Chișinău și Moscova au opinii diferite vizavi de reglementaExperţi de la Chișinău și Moscova au opinii diferite vizavi de reglementarea rea

rapidă a confl ictului transnistrean ca urmare a ultimelor evenimente din Geor-rapidă a confl ictului transnistrean ca urmare a ultimelor evenimente din Geor-

gia. În: http://www.ape.md (vizitat 21.07. 2019).gia. În: http://www.ape.md (vizitat 21.07. 2019).

32. Felgenhauer Pavel. Soluţie pentru confl ictul transnistrean. În: http://www.busi-Felgenhauer Pavel. Soluţie pentru confl ictul transnistrean. În: http://www.busi-

ness-pointness-point.ro (vizitat 21.07.2019).ro (vizitat 21.07.2019).

33. Experţi locali despre soluţionarea problemei transnistrene prin dialog direct cu Experţi locali despre soluţionarea problemei transnistrene prin dialog direct cu

Kremlinul. În: http://www.ape.md (vizitat 25.07.2019).Kremlinul. În: http://www.ape.md (vizitat 25.07.2019).

34. Grosu Vitalie. Politica de securitate a Republicii Moldova în capcana intereselor Grosu Vitalie. Politica de securitate a Republicii Moldova în capcana intereselor

geopolitice a Federaţiei Ruse. În: http://www.viitorul.org (vizitat 25.0geopolitice a Federaţiei Ruse. În: http://www.viitorul.org (vizitat 25.07.2019).7.2019).

35. Zagorski Аndrei. Russia and the Shared Neighbourhood. În: What Russia Zagorski Аndrei. Russia and the Shared Neighbourhood. În: What Russia

Sees. Chaillot Paper. European Union Institute for Security Studies, 2005, nr. Sees. Chaillot Paper. European Union Institute for Security Studies, 2005, nr.

74. http://www.iss.europa.eu/ publications/detail/article/russias-neighbo-ur-74. http://www.iss.europa.eu/ publications/detail/article/russias-neighbo-ur-

hood-policy (vizitat 15.08.2019).hood-policy (vizitat 15.08.2019).

36. Ivan Ruxandra. Confl ictele îngheţate în zona extinsă a Mării Negre. Cazurile Ivan Ruxandra. Confl ictele îngheţate în zona extinsă a Mării Negre. Cazurile

Transnistria, Nagorno-Karabach și Cecenia. În: Revista Institutului Diploma-Transnistria, Nagorno-Karabach și Cecenia. În: Revista Institutului Diploma-

tic Român, 2009, nr. 1, p. 5-25.tic Român, 2009, nr. 1, p. 5-25.

37. Nantoi Oazu. Soluţionarea confl ictului. În: Reporter European, 2007, nr. 2, p. Nantoi Oazu. Soluţionarea confl ictului. În: Reporter European, 2007, nr. 2, p.

2-10.2-10.

38. Cibotaru Viorel. Dialogul politic – șansa reală de unifi care a Moldovei. În: Săp-Cibotaru Viorel. Dialogul politic – șansa reală de unifi care a Moldovei. În: Săp-

tămtămânal economic naţional „Dezvoltarea”, 2008, nr. 19-20.ânal economic naţional „Dezvoltarea”, 2008, nr. 19-20.

39. Serebrian Oleg. Politosfera. Chișinău: Cartier, 2001. 272 p.Serebrian Oleg. Politosfera. Chișinău: Cartier, 2001. 272 p.

40. Nantoi Oazu. Transnistria. În: http://www.altermedia.info (vizitat 16.08.2019).Nantoi Oazu. Transnistria. În: http://www.altermedia.info (vizitat 16.08.2019).

41. Gorincioi Radu. Soluţii pentru transnistria. În: http://www.revista22.ro/so-lu-Gorincioi Radu. Soluţii pentru transnistria. În: http://www.revista22.ro/so-lu-

tii-pentru-transnistria-2073.html (vizitat 16.08.2019).tii-pentru-transnistria-2073.html (vizitat 16.08.2019).


232232

42. Lupan Vlad. Experţii semnalează necesitateLupan Vlad. Experţii semnalează necesitatea unei noi paradigme de abordaa unei noi paradigme de abordare a re a

reglementării confl ictului transnistreglementării confl ictului transnistrean de către autorităţile Republicii Moldo-rean de către autorităţile Republicii Moldo-va. În: http://www.viitorul.org (vizitat 16.08.2019).va. În: http://www.viitorul.org (vizitat 16.08.2019).

43. Sherr James. Moscova și Tiraspolul văd Procesul de Integrare Europea-Sherr James. Moscova și Tiraspolul văd Procesul de Integrare Europea-nă al Renă al Republicii Moldova ca o contradicţie cu statutul de neutralitate. În:publicii Moldova ca o contradicţie cu statutul de neutralitate. În:http:// www.ape.md (vizitat 10.09.2019).http:// www.ape.md (vizitat 10.09.2019).

44. Stăvilă Ion. Evoluţia reglementării confl ictului transnistrean în anii 1992-2009. Stăvilă Ion. Evoluţia reglementării confl ictului transnistrean în anii 1992-2009. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2009, nr. 2, p. 74-96.În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2009, nr. 2, p. 74-96.

45. Ţăranu Anatol. Confl ictul din raioanele de est. În: Republica Moldova pe ca-Ţăranu Anatol. Confl ictul din raioanele de est. În: Republica Moldova pe ca-lea modernizării: studiu enciclopedic. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, lea modernizării: studiu enciclopedic. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2015, p. 2015, p. 299-329.299-329.

46. Frunzeti Teodor. Rolul puterii militare în asigurarea securităţii internaţionale. Frunzeti Teodor. Rolul puterii militare în asigurarea securităţii internaţionale. În: Impact Strategic, 2003, nr. 1-2, p. 66-70. În: Impact Strategic, 2003, nr. 1-2, p. 66-70.

47. Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Opțiuni de consolidare a securității militare a Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Opțiuni de consolidare a securității militare a Republicii Moldova în contextul extinderii amenințărilor asimetrice și hibride. Republicii Moldova în contextul extinderii amenințărilor asimetrice și hibride. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2016, nr. 2, p. 7-26.În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2016, nr. 2, p. 7-26.

48. Hlihor Constantin. Geopolitica și geostrategia în analiza relaţiilor internaţio-Hlihor Constantin. Geopolitica și geostrategia în analiza relaţiilor internaţio-nale contemporane. București: Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, nale contemporane. București: Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2005. 330 p.2005. 330 p.

49. Sarcinschi Alexandra. Elemente noi în studiul securităţii naţionale și internaţi-Sarcinschi Alexandra. Elemente noi în studiul securităţii naţionale și internaţi-onale. În: Studii de Securitate și Apărare, 2005, vol. 2, p. 7-52.onale. În: Studii de Securitate și Apărare, 2005, vol. 2, p. 7-52.

50. Ioniţă Crăișor-Constantin. Este războiul hibrid ceva nou? În: Impact Strategic, Ioniţă Crăișor-Constantin. Este războiul hibrid ceva nou? În: Impact Strategic, 2014, nr. 4, p. 64-76.2014, nr. 4, p. 64-76.

51. Hoff man Frank. Further thoughts on hybrid threats. În: http://www.smallwars-Hoff man Frank. Further thoughts on hybrid threats. În: http://www.smallwars-journal.com (vizitat 10.09.2019).journal.com (vizitat 10.09.2019).

52. Frunzeti Teodor. Convenţional și neconvenţional în acţiunile militare. În: Im-Frunzeti Teodor. Convenţional și neconvenţional în acţiunile militare. În: Im-pact Strategic, 2012, nr. 4, p. 6-14.pact Strategic, 2012, nr. 4, p. 6-14.

53. McCuen John J. Hybrid Wars. În: Military Review, 2008, Vol. 88, No. 2, McCuen John J. Hybrid Wars. În: Military Review, 2008, Vol. 88, No. 2, p. 107-113.p. 107-113.

54. Gray Colin S. Încă un secol sângeros. Războiul viitorului. Londra: Weidenfeld Gray Colin S. Încă un secol sângeros. Războiul viitorului. Londra: Weidenfeld & Nicolson, 2006. & Nicolson, 2006.

55. Hoff man Frank. Hybrid Warfare and Challenges. În: Th e Joint Force Quarterly Hoff man Frank. Hybrid Warfare and Challenges. În: Th e Joint Force Quarterly Magazine, 2009, No. 52, p. 2-45. Magazine, 2009, No. 52, p. 2-45.

56. Mattis James N., Hoff man Frank. Future Warfare: Th e Rise of Hybrid Warfare. Mattis James N., Hoff man Frank. Future Warfare: Th e Rise of Hybrid Warfare. În: U.S. Naval Institute Proceedings, 2005, november, p. 27-35. În: U.S. Naval Institute Proceedings, 2005, november, p. 27-35.

57. Popescu Catrinel. Observații privind actualitatea războiului hibrid. Studiu de Popescu Catrinel. Observații privind actualitatea războiului hibrid. Studiu de caz: Ucraina. În: Impact Strategic, 2014, nr. 4, p. 124-138. caz: Ucraina. În: Impact Strategic, 2014, nr. 4, p. 124-138.

58. Galeotti Mark. În: 58. Galeotti Mark. În: http://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/agresiu-http://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/agresiu-nea-rusa-inucrainanea-rusa-inucraina (vizitat 10.09.2019). (vizitat 10.09.2019).

59. Dungaciu Dan. Este România în război „hibrid”? Ungaria, destabilizatorul 59. Dungaciu Dan. Este România în război „hibrid”? Ungaria, destabilizatorul NATO. În: NATO. În: http://www.ziare.com/europa/ungaria/este-romania-in-razboi-hi-http://www.ziare.com/europa/ungaria/este-romania-in-razboi-hi-brid-ungaria-destabilizatorul-nato-interviu-cu-dan-dungaciu-1349463brid-ungaria-destabilizatorul-nato-interviu-cu-dan-dungaciu-1349463 (vizi- (vizi-

tat 10.09.2019).tat 10.09.2019).


233233

60. Горбулин Владимир. Гибридная война как ключевой инструмент 60. Горбулин Владимир. Гибридная война как ключевой инструмент

российской геостратегии. În: http://www.российской геостратегии. În: http://www.gazeta.zn.ua/internal/gibridna-gazeta.zn.ua/internal/gibridna-

ya-voyna-kak-klyuchevoy-instrument-rossiyskoy-geostrategii-revansha-htmlya-voyna-kak-klyuchevoy-instrument-rossiyskoy-geostrategii-revansha-html

(vizitat 10.09.2019).(vizitat 10.09.2019).

61. Cebotari Svetlana. Războiul hibrid. Unele considerațiuni. În: Revista Militară, Cebotari Svetlana. Războiul hibrid. Unele considerațiuni. În: Revista Militară,

2015, nr. 1, p. 23-34. 2015, nr. 1, p. 23-34.

62. Barbu Florin-Marian. Considerații privind războiul hibrid. În: Impact Strate-Barbu Florin-Marian. Considerații privind războiul hibrid. În: Impact Strate-

gic, 2015, nr. 2, p. 52-58.gic, 2015, nr. 2, p. 52-58.

63. Hoff man Frank. Confl ict in the 21st Century: Th e Rise of Hybrid Wars. Arlin-Hoff man Frank. Confl ict in the 21st Century: Th e Rise of Hybrid Wars. Arlin-

gton: Potomac Institute for Policy Studies, 2007. 72 p.gton: Potomac Institute for Policy Studies, 2007. 72 p.

64. Băhnăreanu Cristian. Evoluția războiului de la acțiunile clasice la cele hibride. Băhnăreanu Cristian. Evoluția războiului de la acțiunile clasice la cele hibride.


65. Clausewitz von Carl. On War. New Jersey: Princeton University Press, 1989. Clausewitz von Carl. On War. New Jersey: Princeton University Press, 1989.

732 p. 732 p.

66. Geoană Mircea. Trebuie să ne asigurăm că măsurile excepţionale din cauza co-66. Geoană Mircea. Trebuie să ne asigurăm că măsurile excepţionale din cauza co-

ronavirusului sunt limitate în timp. În: ronavirusului sunt limitate în timp. În: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/

mircea-geoana-trebuie-sa-ne-asiguram-ca-masurile-exceptionale-din-cauza-mircea-geoana-trebuie-sa-ne-asiguram-ca-masurile-exceptionale-din-cauza-

coronavirusului-sunt-limitate-in-timp-1292205coronavirusului-sunt-limitate-in-timp-1292205 (vizitat 15.04.2020). (vizitat 15.04.2020).

67. Frunzeti Teodor. Acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride în războiul se-Frunzeti Teodor. Acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride în războiul se-

colului al XXI-lea. În: Impact Strategic, 2013, nr. 1, p. 6-15.colului al XXI-lea. În: Impact Strategic, 2013, nr. 1, p. 6-15.

68. Antoine Emmanuel. Le concept de confl it asymetrique a-t-il un sens? În: Antoine Emmanuel. Le concept de confl it asymetrique a-t-il un sens? În:

http://http://www.alliancegeostrategique.org/2011/05/06/le-concept-de-confl it-asy-www.alliancegeostrategique.org/2011/05/06/le-concept-de-confl it-asy-

metrique-a-t-il-un- sens-i/metrique-a-t-il-un- sens-i/ (vizitat 14.09.2019). (vizitat 14.09.2019).

69. Nemeth William J. Future War and Chechnya: A Case for Hybrid Warfare. Nemeth William J. Future War and Chechnya: A Case for Hybrid Warfare.

Monterey: Kindle, 2012. 88 p. Monterey: Kindle, 2012. 88 p.

70. Roșca Simion. Refl ecţii conceptuale asupra noţiunii de propagandă: istorie și Roșca Simion. Refl ecţii conceptuale asupra noţiunii de propagandă: istorie și

actualitate. În: Relaţii Internaţionale Plus, 2016, nr. 1, p. 51-67.actualitate. În: Relaţii Internaţionale Plus, 2016, nr. 1, p. 51-67.

71. Gârneţ Iurie. „Războiul hibrid” între istorie și actualitate. În: Revista Militară, Gârneţ Iurie. „Războiul hibrid” între istorie și actualitate. În: Revista Militară,

2015, nr. 1, p. 19-22.2015, nr. 1, p. 19-22.

72. Ungureanu Veaceslav. Fundamentarea și diversifi carea teoretico-conceptuală Ungureanu Veaceslav. Fundamentarea și diversifi carea teoretico-conceptuală

a fenomenului războiului hibrid. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe a fenomenului războiului hibrid. În: Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe


73. Manolache Constantin. Organismul militar al Republicii Moldova. Construc-Manolache Constantin. Organismul militar al Republicii Moldova. Construc-

ţia militară și securitatea statului. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2015. ţia militară și securitatea statului. Chișinău: F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2015.

386 p. 386 p.

74. Pîntea Iurie. Identifi carea pericolelor existente și probabile pentru interesele Pîntea Iurie. Identifi carea pericolelor existente și probabile pentru interesele

naţionale de bază ale Moldovei. În: Apărarea și securitatea naţională a Moldo-naţionale de bază ale Moldovei. În: Apărarea și securitatea naţională a Moldo-

vei anul 2001. Chișinău: IPP, 2001. 66 p.vei anul 2001. Chișinău: IPP, 2001. 66 p.

75. Manolache Constantin, Rusnac Gheorghe. Securitatea statului în sfera ecologi-Manolache Constantin, Rusnac Gheorghe. Securitatea statului în sfera ecologi-

că: aspectul politico-militar. Chișinău: USM, 2000. 112 p.că: aspectul politico-militar. Chișinău: USM, 2000. 112 p.


234234

3.2. Consolidarea politicilor de diversifi care a surselor de asigurare3.2. Consolidarea politicilor de diversifi care a surselor de asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldovaa securităţii energetice a Republicii Moldova

1. Dolghin Nicolae. Geopolitica. Dependenţele de resursele energetice. București: Dolghin Nicolae. Geopolitica. Dependenţele de resursele energetice. București:

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2004. 34 p.Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2004. 34 p.

2. Balaban Constantin-Gheorghe. Resursele naturale – obiect al unor ample dez-Balaban Constantin-Gheorghe. Resursele naturale – obiect al unor ample dez-

bateri internaţionale. În: Impact Strategic, 2006, nr. 1, p. 27-32.bateri internaţionale. În: Impact Strategic, 2006, nr. 1, p. 27-32.

3. Pachiu Laurenţiu. Noua semnifi caţie a conceptului de securitate naţională din Pachiu Laurenţiu. Noua semnifi caţie a conceptului de securitate naţională din

perspectivă energetică. În: Impact Strategic, 2013, nr. 1, p. 133-143.perspectivă energetică. În: Impact Strategic, 2013, nr. 1, p. 133-143.

4. Traian Anastasiei. Consideraţii privind corelaţia securitate – economie. În: Traian Anastasiei. Consideraţii privind corelaţia securitate – economie. În:

Volumul Seminarului „România – membru al Alianţei Nord-Atlantice”, 3-4 Volumul Seminarului „România – membru al Alianţei Nord-Atlantice”, 3-4

iunie 2004, p. 96-105.iunie 2004, p. 96-105.

5. Encel Frederic. Orizonturi geopolitice. Chișinău: Cartier, 2011. 216 p. Encel Frederic. Orizonturi geopolitice. Chișinău: Cartier, 2011. 216 p.

6. Băhnăreanu Cristian. Resursele energetice și mediul de securitate la începu-Băhnăreanu Cristian. Resursele energetice și mediul de securitate la începu-

tul secolului XXI. București: Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, tul secolului XXI. București: Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”,

2006. 44 p.2006. 44 p.

7. Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și Juc Victor, Ungureanu Veaceslav. Interesele geopolitice ale marilor puteri și

impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău: impactul lor asupra securității naționale a Republicii Moldova. Chișinău:


8. Dobândă Liuba. Spațiul Mării Caspice: analiză geografi că și geopolitică. Dobândă Liuba. Spațiul Mării Caspice: analiză geografi că și geopolitică.

Chișinău: Pontos, 2013. 264 p. Chișinău: Pontos, 2013. 264 p.

9. Yergin Daniel. Ensuring Energy Security. În: Foreign Affairs, 2006, nr. 85/2, Yergin Daniel. Ensuring Energy Security. În: Foreign Affairs, 2006, nr. 85/2,

p. 69-82.p. 69-82.

10. Jones Walter S. Th e Logic of International Relations. New York: Addison Wesley Jones Walter S. Th e Logic of International Relations. New York: Addison Wesley

Publishing Company, 1991. 726 p. Publishing Company, 1991. 726 p.

11. Rădoi Florin. Securitatea energetică – concept și realităţi. București: Ed. Foru-Rădoi Florin. Securitatea energetică – concept și realităţi. București: Ed. Foru-

mul regional al energiei – Foren, 2008. 9 p.mul regional al energiei – Foren, 2008. 9 p.

12. Claval Paul. Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spaţiul și teritoriul Claval Paul. Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spaţiul și teritoriul

în secolul al XX-lea. București: Corint, 2001. 248 p.în secolul al XX-lea. București: Corint, 2001. 248 p.

13. Dolghin Nicolae. Geopolitica. Dependenţele de resursele energetice. În: Studii Dolghin Nicolae. Geopolitica. Dependenţele de resursele energetice. În: Studii

de securitate și apărare, 2005, vol. 1, p. 118-151. de securitate și apărare, 2005, vol. 1, p. 118-151.

14. Maior George Cristian. Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale Maior George Cristian. Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale

în secolul XXI. Chișinău: Cartier, 2015. 276 p. în secolul XXI. Chișinău: Cartier, 2015. 276 p.

15. Marshall Tim. Prizonierii geografi ei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să Marshall Tim. Prizonierii geografi ei. Zece hărți care îți spun tot ce trebuie să

știi despre politica globală. București: Litera, 2018. 288 p.știi despre politica globală. București: Litera, 2018. 288 p.

16. Kahn Sylvain. Geopolitica Uniunii Europene. Chișinău: Cartier, 2008. 176 p.Kahn Sylvain. Geopolitica Uniunii Europene. Chișinău: Cartier, 2008. 176 p.

17. Naumescu Valentin. Politica Marilor Puteri în Europa Centrală și de Est. Naumescu Valentin. Politica Marilor Puteri în Europa Centrală și de Est.

București: Humanitas, 2019. 296 p.București: Humanitas, 2019. 296 p.

18. Sarcinschi Alexandra, Băhnăreanu Cristian. Redimensionări și confi gurări ale Sarcinschi Alexandra, Băhnăreanu Cristian. Redimensionări și confi gurări ale

mediului de securitate regional (zona Mării Negre și Balcani). București: Uni-mediului de securitate regional (zona Mării Negre și Balcani). București: Uni-

versitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2005. 48 p.versitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2005. 48 p.


235235

19. Popa Vasile. Relaţiile Alianţei cu statele din Estul, Sud-Estul și Bazinul Medite-Popa Vasile. Relaţiile Alianţei cu statele din Estul, Sud-Estul și Bazinul Medite-

ranean. În: Impact Strategic, 2003, nr. 3-4, p. 72-79.ranean. În: Impact Strategic, 2003, nr. 3-4, p. 72-79.

20. Vasilescu Valentin. Dilemele lui Barack Obama. În: http://www.romanian.ruvr. Vasilescu Valentin. Dilemele lui Barack Obama. În: http://www.romanian.ruvr.

ru/2012 11.09/94ru/2012 11.09/94018578 (vizitat 10.02.2020).018578 (vizitat 10.02.2020).

21. Hutchings Robert L. Lumea în 2020. Chișinău: Cartier, 2008. 248 p.Hutchings Robert L. Lumea în 2020. Chișinău: Cartier, 2008. 248 p.

22. Ungureanu Veaceslav. Impactul reconfi gurărilor geopolitice din Europa de Ungureanu Veaceslav. Impactul reconfi gurărilor geopolitice din Europa de

Sud-Est asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. În: Revista de Filo-Sud-Est asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. În: Revista de Filo-

sofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2015, nr. 3, p. 22-38.sofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2015, nr. 3, p. 22-38.

23. Chifu Iulian. Provocările insecurităţii în Republica Moldova. În: Moldova pe Chifu Iulian. Provocările insecurităţii în Republica Moldova. În: Moldova pe

calea democraţiei și stabilităţii. Din spaţiul post-sovietic în lumea valorilor de-calea democraţiei și stabilităţii. Din spaţiul post-sovietic în lumea valorilor de-

mocratice, 2005, p. 71-82.mocratice, 2005, p. 71-82.

24. Oprunenco Alex. Cum să ne protejăm în faţa viitoarelor războaie ale gazelor?. În: 24. Oprunenco Alex. Cum să ne protejăm în faţa viitoarelor războaie ale gazelor?. În:

https://expert-grup.org/ro/biblioteca/comentarii/item/161-cum-s%C4%83-https://expert-grup.org/ro/biblioteca/comentarii/item/161-cum-s%C4%83-

ne-protej%C4%83m-C3%AEn-fa%C5%A3a-viitoarelor-r%C4%83zboaie-ale-ne-protej%C4%83m-C3%AEn-fa%C5%A3a-viitoarelor-r%C4%83zboaie-ale-

gazelor?gazelor? (vizitat 10.02. 2020). (vizitat 10.02. 2020).

25. 25. Prohniţchi Valeriu. Securitatea economică a Moldovei: o privire în secolul Prohniţchi Valeriu. Securitatea economică a Moldovei: o privire în secolul

XXI. În: Moldova pe calea democraţiei și stabilităţii. Din spaţiul post-sovietic XXI. În: Moldova pe calea democraţiei și stabilităţii. Din spaţiul post-sovietic

în lumea valorilor democratice, 2005, p. 83-109.în lumea valorilor democratice, 2005, p. 83-109.

26. Mihailescu Virgiliu. Securitatea energetică a Republicii Moldova în contex-Mihailescu Virgiliu. Securitatea energetică a Republicii Moldova în contex-

tul aderării la comunitatea energetică. Chișinău: Tipografia „Bons Offices”, tul aderării la comunitatea energetică. Chișinău: Tipografia „Bons Offices”,

2010. 64 p.2010. 64 p.

27. Baltag Alexandru, Afanasieva Nadejda. Asigurarea securităţii energetice a Re-Baltag Alexandru, Afanasieva Nadejda. Asigurarea securităţii energetice a Re-

publicii Moldova: oportunităţi interne și externe. Chișinău: Asociaţia pentru publicii Moldova: oportunităţi interne și externe. Chișinău: Asociaţia pentru

Democraţie Participativă (ADEPT), 2014. 42 p. Democraţie Participativă (ADEPT), 2014. 42 p.

28. Preașcă Ion. Integrarea sistemului energetic al Moldovei în cel european: de la Preașcă Ion. Integrarea sistemului energetic al Moldovei în cel european: de la

vise frumoase la realităţi ineditevise frumoase la realităţi inedite. În: http://www.europa.md În: http://www.europa.md/...//.../exclu-siv-ion-exclu-siv-ion-

preasca-integrarea-sis (vizitat 15.02.2020).preasca-integrarea-sis (vizitat 15.02.2020).

29. Ungureanu Veaceslav. Politici de diversifi care a securităţii energetice a Republicii Ungureanu Veaceslav. Politici de diversifi care a securităţii energetice a Republicii

Moldova în contextul reconfi gurării intereselor geopolitice ale marilor puteri. În: Moldova în contextul reconfi gurării intereselor geopolitice ale marilor puteri. În:

Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2016, nr. 3, p. 24-42. Revista de Filosofi e, Sociologie și Știinţe Politice, 2016, nr. 3, p. 24-42.

30. Trei scenarii de securitate energetică a Republicii Moldova. În: http://www. Trei scenarii de securitate energetică a Republicii Moldova. În: http://www.

capital.market.md/.../trei-scenarii-de-securitate-energet (vizitat 15.02.2020).capital.market.md/.../trei-scenarii-de-securitate-energet (vizitat 15.02.2020).


Bun de tipar 09.06.2020 Formatul 16,5 × 24,0

Hîrtie ofset nr. 1. Coli de tipar 15,75. Coli de autor 18,8

Î. S. Firma Editorial-Poligrafi că „Tipografi a Centrală"

MD-2068, Chișinău, str. Florilor, 1


redimensionarea arhitecturii geopolitice a sistemului … · 2020. 7. 21. · ggeopolitica și-a...

Documents