raport - agentia nationala pentru romi · holocaustului, forțare sub regimul ceaușescu. puterea...

1

RAPORT

de studiu privind nevoile specifice ale romilor în domenii precum: noi forme şi

condiţii de reabilitare profesională şi metode de lucru cu persoanele

vulnerabile, în cadrul proiectului POSDRU/122/6.2/G/124650 “Servicii integrate

pentru incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile”.

AUTOR: VIVIANA ANGHEL

BUCUREŞTI 2014

2

INTRODUCERE: INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ ÎN FUNCȚIE

DE NEVOILE PERSOANELOR VULNERABILE DE ETNIE

ROMĂ.................................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I – METODOLOGIA STUDIULUI

Sumarul și obiectivele anchetei

sociologice................................................................................................................................ 8

Universul cercetării.................................................................................................................. 5

Grup ţintă realizat..................................................................................................................... 8

Metode şi instrumente aplicate.................................................................................................11

Organizarea cercetării, verificarea şi validarea datelor culese.................................................13

CAPITOLUL II – ANALIZA DATELOR …………………………………………….... 15

CAPITOLUL III POLICY BRIEF ȘI RECOMANDĂRI DE MĂSURI ȘI POLITICI

PENTRU ACTORII RELEVANȚI ………………………………………………………. 64

CONCLUZII …… … ………………………………………………………………………69

BIBLIOGRAFIE ….………………………………………………………………………..71

ANEXE DE PROCEDURĂ (CHESTIONARUL, GRILA DE INTERVIU SEMI-

STRUCTURAT)…………………………………………………………………………… .73

ANEXE TEHNICE ȘI ANALITICE: TRANSCRIEREA INTERVIURILOR

(SELECTIV)………………………………………………………………………………...80

3

INTRODUCERE: INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ

ÎN FUNCȚIE DE NEVOILE PERSOANELOR

VULNERABILE DE ETNIE ROMĂ

4

Romii reprezintă cea mai mare și vulnerabilă minoritate din Europa. Din punct de vedere istoric,

populația romă a fost una dintre cele mai sărace din Europa, dar colapsul fără precedent în ceea ce

privește condițiile lor de trai s-a produs în fostele țări comuniste, după 19891. Dintr-o altă

prespectivă, ”romii sunt o populație cu un grad sporit de eterogenitate din punct de vedere social,

economic și istoric […] în ciuda dispersării spațiale și contextelor culturale diferite în care trăiesc

membrii acestei populații, specificul etnic nu se șterge”2. Prezența lor în ”spațiul românesc” se

pare că a coincis cu primul val de migrație al romilor în Europa, primele atestări documentare ale

acestei populații apar în 1358 pentru Țara Românească, 1400 în Transilvania și în 1428 în

Moldova. ”În timp ce în țările din Vestul Europei nu și-au găsit niciun loc în societate, fiind «un

popor nedorit și tratat ca atare” în cele trei Principate române, romii au fost acceptați în structura

socială, pe treapta cea mai de jos acesteia3. Explicația acestui fenomen este una de tip economic:

cea mai mare parte dintre români erau agricultori, romii, ”caracterizați de o fexibilitate mai

crescută în ce privește practicarea comerțului ambulant și al meșteșugurile, au găsit o nișă

neacoperită în economia din principatele române”4. Așadar, numărul romilor în statele române au

fost mereu o prezență semnificativă. România are cea mai mare populație de etnie romă din Centrul

și Estul Europei și una dintre cele mai diverse, după cum Ringold și Orenstein afirmă. Această

varietate reflectă caracteristici istorice, religioase, lingvistice și profesionale care de multe ori se

suprapun, deși aceste comunități prezintă un nivel mare de adaptare și potenţual de dezvoltare

socială, cu toare că în România încă se confruntă cu probleme comune referitoare la accesul la

servicii publice de asistență medicală, educațională, dar și lipsa unor locuințe de multe ori şi

dificultăţi majore în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii. Din perspectivă istorică, romii au

avut o statut dezavantajat de-a lungul timpului, trecând de la statutul de sclavi (sau robi) la o

încercare de emancipare. Din analiza documentelor și din scrierile dedicate existenței și

problemelor romilor, reiese că în perioada socialistă, situația lor s-a îmbunătățit, chiar dacă sclavia

fusese abolită în mod oficial în secolul al XIX-lea și au primit drepturi egale cu majoritatea

populației și loturi mici de pământ. Cu toate acestea, în primul film sociologic românesc, realizat

de Dimitrie Gusti în satul Drăguș din Transilvania se observă că “țiganii”, așa cum mai sunt numiți

1 Ringlod Dena, Orenstein A. Mitchell, Wilkens Erika, Roma in an Expanding Europe- Breaking the Poverty Cycle,

The World Bank, Washington, D.C, 2005 2 Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p.6. 3 Ibidem. 4 Achim, 1998, p. 67.

5

romii în mod tendenţios, erau separați de restul comunității, deși la o privire mai atentă, pot afirma

faptul că prin munca lor specifică (de a face căramizi de pamănt) făcea parte din structura

comunității. În aceste condiții, proiectul comunist, de uniformizare din toate punctele de vedere a

avut, în mare parte, un impact pozitiv asupra situației romilor. Această perioadă istorică poate fi

interpretată şi altfel. Din perspectiva lui Ringold, Orenstein și Wilkens, istoria romilor din

România este destul de întunecată, caracterizată de robie până în 1856, represiune în timpul

Holocaustului, forțare sub regimul Ceaușescu. Puterea politică comunistă a păstrat o relaţie de

putere şi a susţinut transformarea cu forţa a populației rome dintr-o populație nomadă sau semi-

nomadă într-o populație stabilă.5 Încă din primăvara lui 1948, regimul comunist a început o

operațiune de identificare a comunităţilor tradiţionale de romi în privinţa înregistrării la birourile

de evidență a populației, întocmidu-le acte de identitate cu nume românești, acțiune ce a

”revoluționat comunitatea țiganilor, majoritatea neavând decât un singur nume”6. Acesta este

primul pas a politicii regimului socialist de omogenizare a populației sub pretextul ”omului nou”,

socialist. Regimul comunist a impus un proces de modernizare a țării care a avut efecte și asupra

romilor, printre care se numără cea a obligativității participării școlare, fapt ce a dus la ridicarea

nivelului educațional al romilor. Procesul de cooperativizare a reprezentat una dintre cele mai mari

schimbări ale acestei perioade care au schimbat întreaga sctructură de clasă, inclusiv poziția

rromilor. Această schimbare este, într-o mare măsură, pozitivă, deoarece în acest mod, romii nu

mai sunt plasați la ”marginea” societății și sunt agajați să lucreze în CAP-uri și IAS-uri. Cu toate

că politica referitoare la dreptul și obligația cetățenilor de a munci a însemnat asigurarea unui loc

de muncă pentru romi după terminarea studiilor, la fel ca pentru orice alt cetățean al României,

dreptul la muncă a fost interpretat împotriva spiritului Cartei Drepturilor Fundamentale ale

Omului, ca obligaţie. Totuși, sistematizarea orașelor a distrus comunitățile romilor complet sau

parțial, desfințând mahalalele de la marginea orașelor. Dar, pe de altă parte, romii aveau accesul

la locuințe cu nivel sporit de confort. Cu toatea astea, dizolvarea comunităților a dus la asimilarea

mai rapidă a romilor dispersați. Mai mult, în ciuda efortului comunist de a-i integra în rândurile

clasei muncitoare, par a fi zadarnice în condițiile în care în 1977, 32% din populația activă a

5 Voicu Mălina (coord.) Nevoi şi resurse în comunităţile de romi, Fundaţia pentru Dezvoltarea Socoietăţii Civile, p.7 6 http://www.romanes.ro/comunism.aspx accesat la 1 noiembrie 2014.

http://www.romanes.ro/comunism.aspx

6

romilor nu avea un loc de muncă7.Observăm că deși au avut loc o serie de shimbări în urma

instaurării regimului comunist, aceste schimbări nu sunt dedicate special comunităților rome, fapt

ce înseamnă că în această perioadă, romii faceau parte din cele două clase sociale existente în

România acelor vremuri: muncitori și agricultori. Cu toate acestea, au existat și acțiuni politice ce

îi vizau direct pe romi. Un astfel de exemplu este legat de politica de cadre care a vizat cooptarea

unor romi în partid și instalarea acestora în funcții de conducere. În anii 1970, în România, a avut

loc o politică ce îi privea direct pe romi prin care comuniștii au încercat să îi includă fără

diferențiere etnică între ceilalți membrii ai societății. ”Încă nu s-a încercat un regim de

discriminare pozitivă, justificarea măsurilor de acest tip rezidând în faptul că romii constituiau

partea cea mai săracă în regimul comunist și regimul încerca să repare nedreptățile sociale”8. Acest

lucru a crescut tenisunile dintre rromi și populația majoritară. Diferențele apărute țin în principal

de aspecte individuale sau culturale, în sensul că în ciuda încercării forțate de integrare, ceilalți

cetățeni ne-rromi puteau totuși să îi ”eticheteze” ca cetățean de mâna a doua. Astfel, în ciuda

îmbunătățirilor al nivelui de trai, în ciuda schimbării radicale a stilului de viață al romilor, statul

comunist nu a desfășurat programe care să abordeze problemele specifice ale acestei populații. De

exemplu, nerecunoașterea ca etnie și privirea ca problemă socială fără a ține cont de particularități

şi nevoi specifice a dus la o ”forțare” de asimilare a acestora. Rezultatul acestei acțiuni a dus la

excluziunea socială a unui larg segment de romi și cronicizarea problemelor acestei minorități.

După 1989, situația romilor este marcată de schimbări profunde. Revoluția și instaurarea

regimului democratic a însemnat o serie de schimbări politice, economie, sociale profunde la

nivelul întregii societăți. În aceste condiții, analiza situației romilor după 1989 nu poate fi făcută

decât prin raportarea la general, la problemele socio-ecomomice ale societăţii româneşti, dar, cu

toate acestea, o primă schimbare importantă este recunoașterea romilor ca etnie. Mai mult, au fost

înfiinţate o serie de organizații non-guvernamentale și, pe plan politic, de exemplu, în februarie

1990 au apărut trei partide politice. Dinamica implicării actorilor sociali după 1989 a fost marcată

de trei perioade: prima perioadă este delimitată între 1990-1995 şi poate fi definită mai degrabă de

schimbări nestructurate, o perioadă de demersuri exploratorii; o a doua perioadă poate fi denumită

sugestiv ”perioada de înțelegere a responsabilităților”, perioadă în care în cadrul guvernului s-au

7 Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p. 9. 8 Ibidem, p. 10.

7

creat și dezvoltat pentru prima dată instituții responsabile explicit cu problematica romilor. A treia

perioadă începe odată cu elaborarea și instituționalizarea primelor strategii naționale de

îmbunătățire a situației romilor din România și se caracterizează prin asumarea responsabilităților.

Indiferent de aceste aspecte, schimbările din viața minorității romilor sunt mult mai profunde.

Majoritatea studiilor arată că populația romă prezintă un risc foarte ridicat de sărăcie și excluziune

socială. Mai mult, atunci când economia centralizată a dispărut, minoritatea romă a fost cea mai

afectată privind găsirea unui loc de muncă. Procesul tranziției economice a însemnat restrângerea

marilor industrii grele (minerit, metalurgie), desființarea CAP-urilor - sectoare în care romii lucrau

preponderent. Cererea de muncitori necalificați sau cu calificări primare a scăzut, prin urmare

romii au fost cei mai afectați. Mai mult, lipsa actelor de identitate, a actelor de propietate sunt

cauze de excluziune socială ce le blochează dreptul la asistență socială și educație9. Reinstaurarea

propietății private duce la pierderea de locuințe pentru rromi. Astfel, sărăcia este unul din factorii

care influențează în mod direct stilul de viață al romilor iar ierahizarea categoriilor sociale se

realizeză în funcție de venit și capital social. Sărăcia determină o sumă de inegalități care nu le

permit romilor să aibă aceleași condiții de trai și șanse de reușită cu cele ale populației nerome. Se

poate observa în acest context istoric, inegalitatea socială este din mai multe puncte de vedere

rezultată din încheierea regimului comunist și costurile perioadei de tranziție pentru minoritatea

romă. În același timp, romii nu au fost protejați de costruile sociale mari ale tranziției economice.

Având un nivel de educație mai scăzut în comparație cu membrii majorității, accesul pe piața

muncii al romilor este automat limitat, în condițiile în care cererea pentru forța de muncă

necalificată a scăzut dramatic, odată cu transformările economice de după 1990. Mai mult, nivelul

scăzut de educație reprezintă veriga esențială care creează un cerc vicios al sărăciei. Lipsa

educației implică lipsa calificării sau a muncii legale. Aceste aspecte sunt strâns legate de

schimbările generale după 1989. Restrângerea industriilor și falimentarea acestora, eșecul

sectorului agriculturii, al strategiilor financiare și inegalitățile sociale în urma concediereilor,

închiderea sau privatizarea industriei, creșterea inegalităților sociale redefinesc structura socială

și plasează minoritatea romă la marginea societății. Astfel, programele, proiectele, studiile cele

mai actuale sunt legate de accesul la educație și schimbarea socială prin combaterea sărăciei în

cadrul minorității rome, implicând în același timp și fenomenle de discriminare și segregare,

9 Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p.11.

8

fenomene care s-au adâncit după 1990: ”Procesul de segregare s-a petrecut gradat în perioada de

tranziție după 1990 prin retragerea copiilor români” de la școlile cu număr mare de copii romi10.

Factorul cultural poate fi unul din cauzele schimbărilor sociale. În cazul romilor, în ciuda tuturor

elementelor precum inegalitățile sociale, discriminarea, nici factorul cultural nu trebuie dat la o

parte, având în vedere faptul că sunt tradiționaliști, aceasta se poate conjuga într-o anumită

rezistență în acceptarea schimbărilor11. Situația romilor din România, în momentul de față, nu

poate fi explicată unidimensional. Schimbările majore atât economic, politic, educațional,

informațional duc societățile spre un al treilea val, cel al unei lumi care a evoluat tehnologic și în

care se pune accent pe munca intelectuală care solicită achiziții cognitive superioare, pe care școala

și progranele de formare le asigură. În condițiile în care romii sunt ținta inegalităților sociale,

aceasta are ca rezultat poziția majorității populației într-o clasă socială inferioară. Tranziția de la

sistemul comunist la cel capitalist a amplificat decalajele economice și sociale în ceea ce privește

populația de etnie romă. În unele comunități rurale slab dezvoltate economic, rata șomajului

(formal și informal) atinge chiar și 100% în rândul romilor.

10 Open Society Institute, Acces egal la educație de calitate penteru romi, 2007. 11 Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p. 5-10.

9

CAPITOLUL I. METODOLOGIA STUDIULUI

1. Obiectivele anchetei sociologice

Obiectivul specific îndeplinit prin intermediul studiului de faţă este de a determina naturra

nevoilor specifice ale romilor din judeţul Ilfov în domenii precum: noi forme şi condiţii de

reabilitare profesională şi metode de lucru cu persoanele vulnerabile. Studiul a fost realizat în

cadrul proiectului POSDRU/122/6.2/G/124650 “Servicii integrate pentru incluziunea sociala a

grupurilor vulnerabile”, iar rezultatele sale vor fundamenta propunerile de organizae de servicii

pentru incluziunea acestei categorii.

2. Universul cercetării

Cercetarea cantitativă s-a realizat în judeţul Ilfov, în localităţi cu populaţie defavorizată de etnie

romă şi a constituit un microunivers pentru dinamica grupului ţintă al proiectului. Pe baza

informărilor oficiale referitoare la situaţia populaţiei de etnie romă din judeţul Ilofv, au fost

identificate 3 localităţi: Ştefăneştii de Jos, Voluntari, Sinteşti. Pentru aceste localităţi a fost realizat

un eşantion probabilistic dintr-o listă cu date de contact ale potenţialilor subiecţi de etnie romă.

3. Sumarul și obiectivele studiului

Situația actuală a romilor din România nu poate fi explicată unidimensional. Sărăcia conduce

la izolare și excludere socială, iar incluziunea socio-profesională facilitează creșterea nivelului de

viață. Calitatea scăzută a vieții atrage după sine un grad înalt de vulnerabilitate. Atunci când

echilibrul calității vieții este fragil, un factor perturbator poate agrava riscul grupului țintă. Dintre

factoriide risc,cei mai frecvenți sunt:

Lipsa unei calificări profesionale/adecvate-conform cerințelor de pe piața muncii,

discriminarea și excluderea socio-profesională, pierderea unui venit al unui membru de familie,

stare de boală prelungită, accidente cheltuieli importante pentru probleme de sănătate, handicap

10

sever, peste trei copii aflați în întreținere, familie dezvorganizată, lipsa de locuință, pierderea

locuinței. Pe parcursul studiului, s-a păstrat independenţa cercetării față de politic – astfel că

aceasta nu a inclus politcieni și decidenți politici. De asemenea, s-a evitat formularea itemilor sub

forma întrebărilor care induc răspuns dezirabil, atât pentru respondenţiin din grupul ţintă, cât şi

pentru experţii intervievaţi în cadrul componentei de cercetare calitativă. Cercetarea a revelat

independent nevoile de dezvoltare și profesionalizare a aptitudinilor membrilor grupului țintă.

Astfel, obiectivele specifice ale studiului, subsumate celui general, sunt:

1. De a identifica factorii generatori de izolare socio-profesională – prin cercetare cantitativă

pe bază de chestionar

2. De a identifica categoriile și frecvența abilităților și aptitudinilor profesionale în rândul

grupului țintă potențial – prin cercetare cantitativă pe bază de chestionar

3. De a identifica și descrie factorii și circumstanțele care explică situația dificilă în raport cu

piaţa muncii şi societatea – prin cercetare calitativă pe bază de interviu semi-structurat, cu

experți și specialiști cu expertiză în lucrul cu grupul țintă

4. De a formula recomandări Beneficiarului în legătură cu domeniile cele mai viabile în raport

cu economia și piața muncii locale și regionale, pentru care poate dezvolta cursuri și

calificări profesionale.

3.1.Instrumentele de cercetare utilizate

3.1.Subcomponenta 1

Interviuri individuale semi-structurate realizate cu specialişti membri în instituţii şi

organizaţii non-guvernamentale

Pentru un rezultat cât mai apropiat de realitatea socială, strategia de cercetare s-a bazat pe

triangularizarea metodelor de cercetare, combinând o metodă de cercetare cantitativă pe bază de

chestionar cu o metodă de cercetare calitativă, bazată pe interviu.

Interviurile au fost realizate cu specialişti din instituţii publice care lucrează cu persoane

defavorizate de etnie romă şi experţi independenţi din organizaţii non-guvernamentale active în

domeniu, implicaţi în proiecte şi activităţi destinate persoanelor de etnie romă.

11

Categoriile vizate de cercetarea calitativă: experţi şi reprezentanţi din ONG-uri+reprezentanți

AJOFM lfov . Etapele cercetării prin interviu au fost:

1. Întocmirea listei de experți și specialiști din instituții publice și ONGuri.

Categorie Nume Prenume Instituție/ONG

1 ONG

romi

Mihail Neacșu Amare Rromentza

2 ONG

romi

Alina Ungureanu Centrul pentru

Educație și Dezvoltare

Socială

3 ONGromi Florin Nasture O Del Amenca

4 ONG

romi,

handicap

Iuliana Iliescu Asociația Pro

Democrația

5 ONG

romi,

handicap

Aurora Enea

Mirela Turcu

Centrul de Resurse și

Informare pentru

Profesiuni Sociale

6 ONG

romi

Mariana Sandu Sastipen

The Roma Center for

Health Policies

7 ONG

romi

Iulian Paraschiv Partida Romilor „Pro-

Europa”

8 ONG

romi

Ciprian Necula Romano Butiq

10. Instituție

Publică

Rodica Cărăușu Direcția Generală

Asistență Socială

Ministerul Muncii,

Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor

Vârstnice

11. Instituție

publică

Olivia Rușandu

Ministerul Muncii,

Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor

Vârstnice

Direcția Generală

Asistență Socială

12. Instituție

publică

8 funcționari

public, specializați

în lucrul cu romii

Direcția Generală de

Asistență Socială și

Protecție a Copilului

Ilfov

12

2. Elaborarea grilei de interviu

Grila de interviu a fost împărțită în 4 secțiuni și o secțiune introductivă. Secțiunea introductivă a

vizat culegerea de informații despre respondent (funcție și atribuții în cadrul instituției sau

organizației în care lucrează). Prima secțiune a vizat profilul și subcategoriile grupului țintă.

Respondenții au fost rugați să alcătuiasca un profil sintetic al persoanelor defavorizate cu care

lucrează (peste 18 ani), în funcţie de următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi,

ocupaţie/activitati anterioare şi actuale, determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată,

idealuri, mijoace la dispoziţie, statut familial (număr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă

bazată pe într-ajutorare economică între părinţi - cuplu tânăr). A doua secțiune a vizat o dezbatere

despre preponderența unei structuri de factori agravanți pentru situația persoanelor defavorizate de

etnie romă: sărăcie, deprivare sau excludere socială. A treia secțiune a vizat întrebări despre

abilitățile de comunicare și profesionalizare ale persoanelor defavorizate cu care lucrează

respondentul. Ultima secțiune a fost rezervată soluțiilor sugerate de specialist cu privire la abordare

și instrumentele de intervenție potrivite pentru rezolvarea unor probleme majore cu care se

confruntă populația de etnie romă: șomajul, sărăcia, excluderea, sănătatea, discriminarea,

inegalitatea de gen.

3. Realizarea interviurilor față în față sau prin e-mail, în document remis de către respondent, în

perioada 1-14 noiembrie 2014.

4. Transcrierea și centralizarea datelor au fost realizate pe suport electronic. După verificarea şi

validarea lor, au fost interpretate astfel că au putut servi desfăşurării anchetei de teren – în

etapa de elaborare a chestionarului. Rezultatele au deschis o serie de ipoteze de lucru pentru

cercetarea cantitativă.

Sărăcie Deprivare Excludere socială

Uni-dimensională Multi-dimensională Multi-dimensională

Nevoi fizice Nevoi fizice

Nevoi materiale

Nevoi fizice

Nevoi materiale

Participare socială

Distributivă Distributiv Distributiv

13

Relațional

Statică Static Dinamic

Individualhousehold Individual Household Inidvidual Household

Community

Figura 1: Model teoretic explicativ supus analizei în cadrul interviurilor cu specialiștii.

3.2. Subcomponenta 2. Cercetarea cantitativă - metode

Subcomponenta 2 a constat în realizarea unei anchete de teren în rândul eșantionului format

din 163 de persoane de etnie romă din județul Ilfov, potențiali membri în cadrul grupului țintă al

proiectului.

Ancheta de teren pe bază de chestionar reprezintă metoda de cercetare aleasă în vederea

culegerii datelor despre eșantionul selectat, măsurării gradului de discriminare din societate și de

pe piața muncii și identificarea abilităților profesionale ale respondenților. Strângerea și

prelucrarea informațiilor are drept scop formularea unor soluții de rezolvare a problemelor

consacrate ale persoanelor de etnie romă și de îmbunătățire a calității instrumentelor de intervenție

în cadrul proiectului. Ancheta a presupus cercetare de teren realizată și tratarea statistică a

informațiilor. Cu toate acestea, dimensiunea anchetei nu este doar cantitativă ci și calitativă.

Indicatorii de tip calitativ sunt cei care fac referire la satisfacția cu viața, sănătatea și la gradul de

cunoaștere și autopercepție a situației de potențială discriminare.

Pe baza frecvențelor și corelațiilor obținute în urma culegerii datelor, atât beneficiarul, cât și

alte părți interesate își pot fundamenta empiric programele și activitățile rezervate grupului țintă.

Planul de măsuri și instrumente pentru intervenția asupra grupului țintă poate fi structurat în funcție

de domeniile potențiale de formare profesională, calificări și gradul de școlarizare al subiecților.

Volumul eșantionului : 163 subiecti. Au fost realizate 163 de chestionare, aplicate față în față, la

domiciliul respondentului. Din 153 de persoane, 111 a fost realizate în Ștefăneștii de Jos, 23 în

Voluntari și 29 în Sintești, în raport de gen echilibrat. Au fost alese persoane fără un loc de muncă

14

stabil sau declarate șomeri cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani - pentru care autoritățile pot

dezvolta instrumente de intervenție specfice pentru integrarea pe piața muncii.

Tipul eșantionului: Probabilist, stratificat, cu selecție aleatoare a punctelor de eșantionare și a

respondenților. Selecția gospodăriilor s-a făcut după metoda “random-route”, iar cea a persoanelor,

după regula“persoana din gospodarie care și-a serbat ultima ziua de naştere”.

Reprezentativitate : Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a

grupului țintă, cu o eroare teoretică maxim tolerată de +/- 5 % pentru un interval de încredere de

95%.

Metoda de culegere a datelor: Culegerea datelor a fost realizată în perioada 15-21 noiembrie

2014 prin ancheta sociologică pe baza de chestionar. Chestionarele au fost aplicate față în față, la

domiciliul respondenților. Instrumentul de cercetare asupa nevoilor si intereselor socio-

profesionale ale grupului ţintă a fost chestionarul. Această metodă de cercetare, prin tehnicile și

instrumentele de cercetare este potrivită pentru obţinerea datelor despre universul cercetării,

prelucrarea și analiza lor, pentru ca în final să se poată realiza concluziile și propunerile.

Chestionarul reprezintă un ansamblu de întrebări scrise, administrate și înregistrate de operatorii

de teren. Temele investigate sunt prezentate sub formă de întrebări precodificate. Au fost verificate

aleatoriu 150 de chestionare aplicate, telefonic și la domiciliul respondentului.

Temele chestionarului au vizat nevoile şi interesele populaţiei de etnie romă relativ la potențiala

integrare socio-profesională. Investigarea s-a realizat prin intermediul întrebărilor de cercetare

organizate în mod axiologic prin prisma trecutului (școală absolvită, situații de discriminare pe

piața muncii și în societate trăite), a prezentului (satisfacția cu viața, situația financiară, ofertele de

muncă, sănătatea) și a viitorului (preferințe și abilități de formare profesională dar și

disponibilitatea de a munci și de a se dezvolta profesional în domeniile listate în chestionar,

potrivite nivelului mediu de instruire în rândul respondenților. Astfel, chestionarul este construit

din componente: o componentă fixă care asigură descrierea principalelor date socio-demografice

(sex, vârstă, nivel de instruire), observarea nivelului actual de trai, a experiențelor de discriminare

și a cunoștințelor relativ la gestionarea situațiilor de discriminare trăite și potențiale şi o

componentă dinamică, stabilită în cadrul proiectului, în funcţie de obiectivele şi scopul proiectului,

precum şi de dinamica socială şi din piaţa muncii. Componenta dinamică are în vedere

identificarea specificității grupului social studiat relativ la principalele oportunități de

profesionalizare în domenii adecvate nivelului de instruire școlară formală.

15

Conţinutul chestionarului poate fi împărţit în patru secţiuni:

Secţiunea 1, denumită în chestionar A Cât de mulțumit(ă) sunteți a fost construită pentru

culegerea informațiilor relevante despre gradul de satisfacție cu sănătatea, piața locală a muncii, banii

disponibili, posibilitățile de dezvoltare profesională.

Secţiunea 2, codificată în chestionar ca A Discriminare pe piaţa muncii şi în societate

vizează date legate de experiențele de discriminare pe piața muncii și în societate, condițiile şi

experiența accesului pe piața muncii, determinarea nivelului minim de cunoaștere a funcționării

instituțiilor și legislației anti-discriminare, respectiv nivelul de încredere în instituțiile și

organizațiile cu rol anti-discriminare.

Secţiunea 3 P. Preferinţe şi abilităţi de formare profesională are rolul de a determina

disponibilitatea de muncă a subiecților și auto-declararea abilităților în anumite domenii profesionale

conexate cu nivelul de instruire mediu declarat.

Secțiunea 4 codificată D Socio-Demografice are rolul de culegere a datelor socio-demografice

precum de identificare ale respondentului, precum numele şi prenumele, adresa exactă datele

vârstă, sex, nivel de instruire, etnie autodeclarată.

16

CAPITOLUL II ANALIZA DATELOR

1. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

17

1.Sex

Respondenţii au fost selectaţi în proporţii echilibrate, pentru a respecta reprezentativitatea.

2. Vârsta respondenților, pe grupe de vârstă:

MASCULIN FEMININ

50% 50%

55-64

ani

45-54

ani

35-44

ani

25-34

ani

18-24

ani

4%

10%

22%

42%

22%

18

Selecția subiecților s-a făcut preponderent din rândul categoriile de vârstă active pe piața mucii.

Astfel, a fost selectată categoria 18-24 de ani în proporție de 22%, 25-34 de ani în proporție de

42%, 25-44 de ani în proporție de 10%, respectiv 4% persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de

ani. Vârsta medie a eșantionului este de 32,6 ani:

5. Nivelul de instruire şcolară a fost măsurat prin întrebarea ultima școală absolvită.

Răspunsurile arată un nivel de instruire foarte scăzut, ceea ce semnifică un predictor pentru

succesul pe piața muncii. Astfel, ultima școală absolvită influențează radical tipul de formare

profesională pe care subiectul poate să îl adopte. În funcție de această situație a fost construită

variabila P referitoare la domeniile profesionale în care subiectului i-ar plăcea să lucreze. Astfel,

din totalul subiecților, 63% au absolvit școala generală (clasele I-VIII), 24% școala primară

(clasele I-IV), 1% nu au fost la școală, în timp ce doar 10% au absolvit liceu, iar 2% studii

superioare.

Nivelul de instruire şcolară este important din perspectiva competenţelor şi

abilităţilor pe care le dezvoltă şcoala. Competenţa reprezintă capacitatea probată de a selecta,

combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte tipuri de achiziţii cognitive şi valorice, pentru

a rezolva cu succes anumite situaţii de muncă sau de învăţare. Indivizii au nevoie de competențe

pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Competenţele

profesionale se referă la capacitatea individului studiat de a selecta, combina şi utiliza adecvat

VARSTA MEDIE

32.6 ani

19

(presupune, deci, adecvarea mijloacelor la scopuri în rezolvarea sarcinilor de serviciu) cunoştinţe,

abilităţi şi alte achiziţii precum valori şi atitudini, în vederea implementării cu succes a unor

anumite situaţii de muncă (care pot fi încadrate în categorii de situaţii de muncă) sau învăţare,

specifice profesiei, în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Pe lângă competenţe, şcoala dezvoltă şi

abilităţi. Abilităţile se referă la capacitatea de a analiza şi de a utiliza cunoştinţe cu scopul de a

duce la îndeplinire sarcini şi de a rezolva probleme. Abilitatea poate cuprinde mai multe categorii,

structuri practice, de operare, deprinderi şi capacităţi de rezolvare abilă a problemelor de muncă şi

de interpretare. Școala este cea mai importantă instituție în care indivizi își dezvoltă și

perfecționează competențe, abilități utile apoi pentru definirea statutului socio-profesional al

individului.

Generalizarea educaţiei publice generează lărgirea bazei de recrutare de persoane

disponibile pentru angajarea pe piaţa muncii, din rândul tuturor categoriilor de persoane, din

familii care înainte de actuala generaţie nu aveau acces la educaţie şi prin urmare erau obişnuite

cu un nivel de viaţă mai scăzut. Paradoxal, pe măsură ce autorităţile facilitează accesul la educaţia

publică gratuită, nivelul de educaţie nu mai este un factor de diferenţiere în competiţia de pe piaţa

muncii, ci mai degrabă un factor prerechizit pentru intrarea pe piaţa muncii. Acest model de analiză

este valabil în condiţiile în care se presupune că există o logică între cererea de şcolarizare şi

structura socială, în sensul următor: competenţele dobândite în şcoală tind să fie utilizate pe piaţa

Fara

scoala

Generala

Liceu

Primara

Studii

superioare

1%

63%

10%

24%

2%

20

muncii. De aici rezultă că piaţa muncii influenţează în mod necesar structura sistemului şcolar,

care determină la rândul ei modelul colectiv dezirabil de comportament şcolar pe care un individ

trebuie să şi-l asume pentru a intra cu succes pe piaţa muncii.

Accesul inegal la servicii şi multiplele dezavantaje cu care se confruntă copiii romi

generează accesul inegal la educaţie timpurie şi ulterior, la formare şi dezvoltare profesională. Deşi

educaţia este publică, sistemul de educaţie este selectiv şi necesită eforturi financiare suplimentare

susţinute de familii. Unele dintre cerinţe şi nevoile de alocare de resurse private ale familiei

descurajază participarea copiilor din familii rome sărace. Cu toate că, în ultimii ani, rata de

şcolarizare a tinerilor romi a crescut, atât pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru cel

universitar, calificările pe care le obţin sunt încă inferioare în raport cu populaţia majoritară.

5. Etnie declarată, statut marital şi statut socio-profesional

Eşantionul a fost alcătuit exclusiv din persoane care au declarat ca sunt de etnie roma si in cautarea

unui loc de munca sau interesati sa isi schimbe/imbunatateasca statutul socio-profesional. 100%

dintre respondenti s-au declarat romi. Din punct de vedere al statutului marital, 23% dintre

respondenții se declara in uniune consensuală, 74% sunt căsătoriți și 3% sunt necăsătoriți.

2. SATISFACŢIA CU VIAŢA

Conceptul de satisfacţie se defineşte ca „starea subiectivă rezultată din împlinirea necesităţilor,

lipsa de tensiuni, de anxietate; se fondează pe aprecierea pozitivă a modului de desfăşurare a vieţii

în general sau a unei stări particulare a acesteia”12. Indicatorii privind satisfacţia evaluează calitatea

subiectivă a vieţii indivizilor. Aceştia evaluează singuri propria viaţă fie în manieră cognitivă, fie

în manieră afectivă. În cazul de faţă, au fost introduşi indicatori cu scopul de a obţine o descriere

propire a respondenţilor a satisfacţiei cu viaţa. Aceştia permit respondentului să filtreze realitatea

privind bunăstarea propire prin intermediul propriilor cogniţii. Cele patru variabile ataşate

indicatorului oferă cunoaştere despre calitatea subiectivă a vieţii respondenţilor.

12 C. Zamfir în Zamfir şi Vlăsceanu coord., Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel, 1993, p. 522–523.

21

Itemii au fost construiţi pentru a măsura următorele variabile: satisfacţia cu locuința,

satisfacţia cu sănătatea, satisfacţia cu ofertele de muncă din localitate și din județ, satisfacţia

cu banii disponibili, respectiv cu posibilitățile de dezvol tare socio-profesională previzionate

de respondenți. Itemul este semnificativ deoarece a conturat percepția subiectivă a propriei

bunăstări. Răspunsurile oferă o imagine a modului în care se diferențiază respondenții în

funcție de aceste variabile. Studiile generale în populația națională arată diferențe majore între

modul în care se percep respondenții ne-romi (în jur de 30% consideră că se află sub pragul

de sărăcie) și modul în care se percep respondenții romi (în jur de 70% consideră că se află

sub pragul de sărăcie)13. Mai puţin de 6% dintre romii din România declară că sunt mulțumiți. În

eșantionul de față, 27% au declarat că banii îi mențin într-o zonă a traiului decent.

Cât de mulțumit sunteți de:

Se observă un grad ridicat de satisfacţie cu condiţiile locative (37% sunt destul de mulţumiţi şi

31% foarte mulţumiţi – cumulat, procentul de percepţie pozitivă fiind de 68%). În general,

segregarea pe criterii rezidenţiale este puternică în rândul comunităţilor rome şi aceasta este un

semn al excluziunii sociale cumulate cu sărăcia. Cei doi factori pun individul în situaţia de a fi

13 Barometrul incluziunii romilor, FDSC, 2007, P. 32-33.

Delocmultumit

Nu preamultumit

Destul demultumit

Foartemultumit

9,0

23,0

37,031,0

Locuinta dvs

22

exclus din punct de vedere economic şi simbolic, prin lipsa unor condiţii locative adecvate.

Această situaţie determină o segregare rezidenţială. Nu este cazul respondenţilor de faţă decât în

procent moderat, de 32%. În general, studiile recente arată că romii din Europa trăiesc în condiţii

de locuire inadecvate, unde rata de contactare a bolilor e mare, iar riscul de evacuare este ridicat.

Cu toate că romii din eşantionul studiat nu au probleme de locuire decât într-un procent moderat,

cercetarea de teren a arătat o puternică segregare spaţială – casele persoanelor de etnie romă sunt

izolate de restul comunităţii (nu sunt aşezate în afara comunităţii, însă pot fi localizate ca insule în

localitate), ceea ce explică izolarea fizică, culturală şi stigmatul cauzat de localizarea unui spațiu

al „locuințelor de romi”. Locuirea constituie un indicator pentru calitatea vieții, influențând

sănătatea, participarea la educație și prin acestea, probabilitatea de integrare în economia formală.

Calitatea condițiilor de locuit este influențată direct de nivelul veniturilor familiale și de condițiile

de vecinătate. Cu cât vecinătățile sunt mai segregate etnic, cu atât este mai puțin probabilă

îmbunătățirea condițiilor de locuire, prin faptul că nu există stimulente dacă toți vecinii din

comunitate trăiesc în aproximativ aceleași condiții de locuire. Romii care au fost studiați în

eșantionul de față trăiesc în zone compacte, în care problemele indivdiduale și familiale coincid.

Aceasta influențează într-o oarecare măsură perpetuarea marginalizării și segregării de celelate

grupuri etnice – chiar dacă nivelul veniturilor este mai crescut iar sărăcia nu atinge un nivel

dramatic.

În ceea ce privește diferențele de răspuns în funcție de gen, femeile sunt în general mai

nemulțumite de condițiile locative, după cum se observă mai jos:

Locuinţa dvs

Deloc

mulțumit

Nu prea

mulțumit

Destul de

mulțumit

Foarte

mulțumit

Total

M 6% 28% 35 % 31% 100%

F 10% 19% 39% 32% 100%

Total 8% 23% 37% 31% 100%

23

Cât de mulţumit sunteţi de:

Datele arată un procent ridicat al autopercepţiei pozitive în legătură cu sănătatea (41% sunt foarte

mulţumiţi, iar 42% destul de mulţumiţi, în total un procent de 83%). În general, condiţiile

defavorabile de locuire influenţează negativ starea de sănătate a romilor, generând o rată a

îmbolnăvirilor mare. În plus, romii sunt discriminaţi constant în ceea ce priveşte accesul la servicii

medicale, iar rata îmbolnăvirilor arată că, în aceste condiţii, speranţa de viaţă este mai mică decât

în cazul altor etnii care nu sunt afectate atât de profund de discriminare.

Delocmultumit

Nu preamultumit

Destul demultumit

Foartemultumit

3,0

14,0

42,0 41,0

Sanatatea dvs

24

Cât de mulțumit sunteți de:

Principalele nemulțumiri ale respondenților sunt cele legate de nivelul veniturilor. De altfel,

tendința este similară cu nemulțumirile cele mai frecvente ale populației majoritare din România.

Însă, în cazul persoanelor de etnie romă intervievate, dintr-o serie de patru nemulțumiri înregistrate

– locuința, sănătatea, banii, ofertele de muncă din localitate şi perspectivele de dezvoltare socio-

profesională din localitate şi județ – nemulțumirile cele mai mari se înregistrează în ceea ce

privește banii disponibili (73% deloc mulțumit, 27% nu prea mulțumit), ofertele de muncă din

localitate şi județ (61% deloc mulțumit, 31% nu prea mulțumit) şi posibilitățile de dezvoltare

socio-profesională (60% deloc mulțumit, 37% nu prea mulțumit).

Deloc multumit Nu prea multumit

73,0

27,0

Banii pe care ii aveti

25

Cât de mulţumit sunteţi de:

Deloc

multumit

Nu prea

multumit

Destul de

multumit

Foarte

multumit

61,0

31,0

7,01,0

Ofertele de munca din localitatea

dvs si din Judet

Deloc multumit Nu prea

multumit

Destul de

multumit

60,0

37,0

3,0

Posibilitatile de dezvoltare

profesionala

26

Dezvoltarea profesională se corelează cu oferta de muncă din localitate şi judeţ, în condiţiile în

care primul pas în dezvoltarea profesională este cariera. Perspectivele pozitive de dezvoltare

profesională se leagă de găsirea unei slujbe adecvate abilităţilor profesionale care pot fi

perfecţionate în timp. Se poate vorbi despre carieră şi dezvoltare profesională în cazul persoanelor

care au o profesie sau a cărei viaţă profesională este bine structurată (condiţionată de intrarea în

câmpul muncii) şi pentru care pot fi făcute predicţii de promovare sigură (obiective de carieră şi

dezvoltare, perfecţionare şi educaţie). Dezvoltarea profesională poate fi privită ca modul în care

viaţa de muncă a unui individ evoluează concomitent cu modul în care evoluţia este percepută de

persoana respectivă. Într-o proporţie mare, de 92%, respondenţii sunt foarte şi deloc nemultumiţi

de ofertele de muncă disponibile în localitate şi în judeţ. Corelat cu posibilităţile de dezvoltare

profesională pe care le apreciează (97%), acest răspuns sugerează absenţa posibilităţilor reale de

angajare şi de stabilizare a individului pe un parcurs ocupaţional. Situaţia poate fi apreciată ca stare

de imposibilitate a câştigării calităţii de membru pe piaţa muncii (primul pas pe piaţa muncii, după

socializare şi instruire, este intrarea într-o organizaţie pe piaţa muncii). Prin corelarea cu datele

obţinute prin întrebarea privind ultimul nivel de şcoală absolvit (pentru 63% dintre respondenţi,

şcoala generală reprezintă ultimul nivel de studii absolvit - mai ridicat în rândul bărbaţilor; 24%

din totalul respondenţilor au absolvit şcoala primară; 10% liceul, 1% nu au fost la şcoala şi doar

2% au educaţie superioară) se observă că pentru un procent covârşitor (88% - dacă îi avem în

vedere doar pe cei fără liceu) nu se poate pune problema dezvoltării, explorării de carieră. Ei nu

au o proiecţie concretă cu privire la ocupaţie (nu ştiu să numească o profesie pe care ar dori să o

urmeze), cu excepţia celei oferite de stereotipurile sociale şi din mass-media. Datele sunt sugestive

pentru teza potrivit căreia fără educaţie şi instruire, dezvoltarea şi explorarea de carieră nu se

justifică. Pentru o mare majoritate a respondenţilor nu există mai multe opţiuni profesionale, iar

scopurile educaționale nu există. Răspunsurile sunt relevante pentru nemulțumirea și pesimismul

romilor în legătură cu propriul parcurs în viață, în cifre absolute. Nemulțumirea se explică în

special față de modul şi condițiile de viață – determinate de condițiile materiale în care aceștia

trăiesc.

27

3.DISCRIMINARE PE PIAȚA MUNCII ȘI ÎN SOCIETATE

28

Dvs personal v-aţi simţit discriminat din cauza etniei în situaţia căutarii unui loc de

muncă?

În România, accesul limitat pe piaţa muncii al romilor se corelează cu un grad ridicat de

discriminare, însă nu doar la angajare. Statutul socio-profesional inferior în ierarhia socială se

reflectă atât în situația pecuniară a persoanelor de etnie romă discriminate la angajare, cât și în

economie. Astfel, pierderile estimate pentru productivitatea muncii se ridică la aproximativ 890

milioane de euro, conform unui raport al Ministerului Muncii14. Estimarea pierderilor de

productivitate fiscală este de 202 milioane de euro pe an. Potrivit Strategiei, doar 21% din

persoanele nou angajate pe piața muncii sunt romi. Raportul este dezechilibrat și sugerează

dificultățile pe care romii le întâmpină pe piața muncii. Potrivit datelor obținute pentru acest item,

31% dintre respondenți declară că s-au simțit discriminați în situația căutării unui loc de muncă,

în timp ce 69% declară că nu au fost discriminați. Procentul moderat de răspunsuri afirmative

sugerează că discriminarea în privința căutării unui loc de muncă nu este singurul factor explicativ

pentru procentul mic de angajare formală pe piața muncii. Alți factori cauzali pot fi discriminarea

14 Conform Strategiei pentru promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării pe piaţa muncii pentru grupurile

vulnerabile, Ministerul Muncii, 2012

NU

DA

69%

31%

29

inițială economică, tradusă prin segregarea rezidențială și absența unor programe destinate

susținerii copiilor romi provenind din familii sărace pentru continuarea studiilor. Nivelul de

școlarizare reprezintă un predictor direct pentru statutul socio-profesional pe piața muncii, iar

pentru romii care nu au absolvit studii cel puțin la un nivel mediu (liceu) opțiunile de angajare

sunt drastic reduse – ceea ce elimină discriminarea la angajare. Pe de altă parte, la nivel național,

aproximativ 53% dintre bărbaţii romi şi 23% dintre femeile rome muncesc și sunt plătiți pentru

munca prestată, însă dar calificarea acestora nu este adecvata dinamicii economiei locale. O altă

problemă este că dintre barbații și femeile rome care fac muncă plătită, doar o mică parte sunt

salariați (doar 36% dintre bărbați sunt angajați în baza unui contract de muncă individual)15.

Din câte ştiţi dvs, există o lege care interzice discriminarea din cauza originii etnice?

Această întrebare a relevat că doar 35% dintre romi știu că legislația anti-discriminare îi

protejează. Răspunsurile arată o diferență de răspuns în funcție de gen. Se observă că femeile sunt

mai informate decât bărbații în legătură cu legislația anti-discriminare. Principalele instituţii anti-

discriminare din România sunt Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, instanţa de

judecată, inspecţia muncii, Consiliul Naţional al Audio-Vizualului, Inspectorul Social, Poliţia.

15 Conform Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, Riscuri și inechități sociale, Raport sinteză, 2009.

30

Din câte stiți dvs, există o lege care interzice discriminare din cauza originii etnice?

DA NU

M 31% 69% 100%

F 38% 63% 100%

TOTAL 35% 65% 100%

Discriminarea bazată pe originea etnică este frecventă în comunitatea dvs?

Răspunsurile la întrebarea Discriminarea bazată pe originea etnică este frecventă în

comunitatea dvs? relevă o proporție de 77% a răspunsurilor negative și 23% a răspunsurilor

pozitive. Proporția mare de răspunsuri negative se explică prin preponderența persoanelor de etnie

romă din comunitate. Romii nu se discriminează între ei, în aceeași comunitate. Cu toate acestea,

cei care răspund pozitiv au interacționat mai mult cu persoane de etnie majoritară din aceeași

comunitate.

În general, romii se confruntă cu situații de respingere şi marginalizare accentuată, atât în

economie, cât şi în societate. Potrivit unor sondaje de opinie, nivelul toleranței pentru persoanele

NU

DA

77%

23%

31

de etnie romă este scăzut în rândul persoanelor provenind din etnia majoritară română16. Cetățenii

români de etnie română resping, în proporție de 53,4%, ideea de a avea persoane de etnie romă

ca membri ai familiei. 38% nu agreează prietenia unui rom, în timp ce 30% ar refuza să fie vecini

cu romi iar 25,3% nu ar lucra cu un coleg de muncă rom. Datele pot fi corelate cu valorile pe care

cetățenii români de etnie majoritară le dau relativ la o serie de afirmații care îi privesc pe cetățenii

români de etnie romă: „romii sunt o rușine pentru România” (48% sunt de acord cu această

afirmație); „cei mai mulți romi încalcă legile” (72,4%); „ar trebui să existe locuri în care romii să

nu fie primiți” (20,4%); „ar trebui să existe clase speciale pentru copii romi” (31,2%); „romii nu

ar trebui să călătorească în străinătate” (32,5%).

Cunoaşteţi vreo instituţie sau organizaţie care oferă suport în caz de discriminare? Care?

Se observă un grad foarte scăzut de cunoaștere în ceea ce privește organizațiile și instituțiile active

în sfera discriminării și integrării romilor. În proporție de 9% respondenții au putut numi o astfel

de organizație sau instituție (5% Romani Criss, 2% ANR, 1% Romi pentru Europa, respectiv 1%

Partida Romilor). 91% la sută dintre respondenți nu cunosc nicio organizație sau instituție de

profil.

16 Fenomenul discriminării în România – percepții și atitudini – Sondaj de opinie realizat de INSOMAR la

comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, 2009, www.cncd.org.ro

NU CUNOSC

PARTIDA ROMILOR

ROMI PENTRU EUOROPA

ANR

ROMANI CRISS

91%

1%

1%

2%

5%

32

Aţi apelat vreodată la aceste organizaţii, când aţi fost discriminat?

Daca nu, DE CE? (92%)

(Altceva – 9%)

NU

DA

92%

8%

Nu sunt

covins…

Am

rezolvat…

Am

renunta…

Altceva, ce

?

14%

61%

16%

9%

33

Întrebările referitoare la instituțiile cu rol în anti-discriminare și integrare au rolul de a explora şi

alți factori explicativi, în afara celor materiali. Se observă că 92% dintre respondenți nu au accesat

niciodată aceste instituții, în timp ce doar 8 la sută declară ca au apelat la ele. Rata scăzută în

accesarea instituțiilor și organizațiilor cu rol în anti-discriminare se explică în termenii

necunoașterii acestora instituții. Astfel, 91% dintre respondenți nu cunosc iar 92% dintre aceștia

nu au apelat la ajutorul acestora. Ratele de răspuns sugerează că factorii materiali sunt dublați de

necunoașterea instituțiilor și a organizațiilor, a utilității acestora pentru propriile interese și nevoie,

dar și de neîncrederea generalizată în instituții și organizații Percepția negativă față de instituții

și organizații, încrederea scăzută în utilitatea acestora sunt similar ca nivel cu percepția și

încrederea celor mai săraci dintre cetăţenii români, indiferent de etnie. În plus, în cazul

respondenților, la formarea percepțiilor negative contribuie sentimentul că sunt discriminați. Un

procent îngrijorător este cel al răspunsurilor Am renunțat (16%) și Am rezolvat singur(ă) (61%) –

ceea ce arată o propensiune spre justiția privată, informală. Aceste răspunsuri, corelate cu o rată

ridicată a neîncrederii în instituțiile publice descrie o situație specială în rândul romilor, sub

raportul instrumentelor percepute pentru rezolvarea situațiilor dificile. Răspunsurile se pliază pe

tendința de neîncredere în instituțiile publice, confirmate de multiple cercetări. Este mai probabil

Din cauza coruptiei

Nu am avut neaparata

nevoie

NR

Nu am stiut niciuna

1%

1%

3%

4%

34

ca nivelul de neîncredere să fie mai ridicat în rândul romilor decât în cel al ne-romilor în ceea ce

privește cunoașterea și acordarea de credit organizațiilor și instituțiilor care fac reparații în situații

de discriminare. În același timp, studiile în populația națională arată că Parlamentul și Guvernul

se bucură de o încredere mai mare în rândul romilor decât în restul populației ne-rome.

Aţi evitat să mergeţi în anumite locuri şi instituții de teamă să nu fiţi discriminat?

Ați evitat să mergeți în anumite locuri și instituții de teamă să nu fiți discriminat?

DA NU 100%

M 14% 85% 2% 100%

F 6% 94% 0% 100%

Total 9% 90% 1% 100%

Intersectarea răspunsurilor cu genul

Această întrebare relevă faptul că discriminarea și marginalizarea nu se manifestă preponderent în

ceea ce privește accesul în spațiul public, ci în special în economie și pe piața muncii. Astfel, 90%

dintre respondenți declară că nu au evitat să meargă în diferite locuri și instituții publice de teamă

NU

DA

90%

10%

35

să nu fie discriminați. Cu toate acestea, 10% răspund afirmativ. În același timp, rata răspunsurilor

pozitive privind discriminarea din cauza etniei în căutarea locului de muncă este mai mare, de

31%. Din cei 10% care declară că au evitat să meargă în locuri și instituții publice, 3% se referă

la instituții publice, 2% la magazine, iar 1% în general în spațiul public, pentru că „romii au renume

prost”. Situația se poate vedea mai jos:

Ce locuri/instituții?

In oras, la

locul de munca

pentru ca au

un renume

prost

Anumite

magazine

diferite

institutii

publice

NR

1%2%

3% 94%

36

4.PREFERINŢELE ŞI ABILITĂŢI DE FORMARE

PROFESIONALĂ

Această secțiune a cercetării a urmărit determinarea unei frecvențe a abilităților şi aptitudinilor

profesionale în rândul persoanelor intervievate în ceea ce privește anumite domenii profesionale

în care aceștia se pot re-profesionaliza, date fiind nivelul lor de instruire şi dinamica economică

locală.

37

V-ar plăcea să lucraţi manual sau cu unelte?

Răspunsuri în funcție de vârstă: Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire

DA NU

18-25 24% 76% 100%

26-30 26% 74% 100%

31-40 30% 70% 100%

40+ 28% 72% 100%

Total 27% 73% 100%

Răspunsuri în funcţie de gen:

DA NU

M 51% 49% 100%

F 10% 90% 100%

Total 27% 73% 100%

DA NU

27%

73%

DA NU

0-4 clase 38% 62% 100%

5-8 clase 24% 76% 100%

peste 9

clase 22% 78% 100%

Total 27% 73% 100%

38

V-ar plăcea să lucraţi cu maşini sau să folosiţi instrumente sau echipamente mecanice?

Răspunsuri în funcție de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire

DA NU

18-25 35% 65% 100%

26-30 39% 61% 100%

31-40 48% 52% 100%

40+ 41% 59% 100%

Total 41% 59% 100%


DA NU

M 75% 25% 100%

F 16% 84% 100%

Total 41% 59% 100%

DA NU

41%

59%

DA NU

0-4 clase 59% 41% 100%

5-8 clase 32% 68% 100%

peste 9

clase 50% 50% 100%

Total 41% 59% 100%

39

V-ar plăcea să modelaţi metalul?


DA NU

18-25 19% 81% 100%

26-30 24% 76% 100%

31-40 24% 76% 100%

40+ 28% 72% 100%

Total 24% 76% 100%

Răspunsuri în funcţie de gen

DA NU

M 49% 51% 100%

F 5% 95% 100%

Total 24% 76% 100%

DA NU

24%

76%

DA NU

0-4 clase 31% 69% 100%

5-8 clase 21% 79% 100%

peste 9

clase 22% 78% 100%

Total 24% 76% 100%

40

Sunteţi interesat de tehnologie electrică sau de electronică?

Răspunsuri în funcţie de categoria de vârstă Răspunsuri în funcţie de nivelul de instruire

DA NU

18-25 38% 62% 100%

26-30 50% 50% 100%

31-40 54% 46% 100%

40+ 50% 50% 100%

Total 48% 52% 100%


DA NU

M 80% 20% 100%

F 25% 75% 100%

Total 48% 52% 100%

DA NU

48%

52%

DA NU

0-4 clase 51% 49% 100%

5-8 clase 46% 54% 100%

peste 9

clase 56% 44% 100%

Total 48% 52% 100%

41

V-ar plăcea să lucraţi în domeniul construcţiilor?


DA NU

18-25 38% 62% 100%

26-30 50% 50% 100%

31-40 54% 46% 100%

40+ 50% 50% 100%

Total 48% 52% 100%


DA NU

M 74% 26% 100%

F 5% 95% 100%

Total 34% 66% 100%

DA NU

34%

66%

DA NU

0-4 clase 46% 54% 100%

5-8 clase 29% 71% 100%

peste 9

clase 33% 67% 100%

Total 34% 66% 100%

42

V-ar plăcea să lucraţi cu lemnul?


DA NU

18-25 30% 70% 100%

26-30 34% 66% 100%

31-40 37% 63% 100%

40+ 34% 66% 100%

Total 34% 66% 100%


DA NU

M 58% 42% 100%

F 8% 92% 100%

Total 29% 71% 100%

DA NU

30%

70%

DA NU

0-4 clase 44% 56% 100%

5-8 clase 25% 75% 100%

peste 9 clase 22% 78% 100%

Total 29% 71% 100%

43

V-ar plăcea să lucraţi cu textile, blănuri sau piele?


DA NU

18-25 19% 81% 100%

26-30 37% 63% 100%

31-40 20% 80% 100%

40+ 41% 59% 100%

Total 28% 72% 100%


DA NU

M 28% 72% 100%

F 28% 72% 100%

Total 28% 72% 100%

DA NU

28%

72%

DA NU

0-4 clase 28% 72% 100%

5-8 clase 31% 69% 100%

peste 9

clase 11% 89% 100%

Total 28% 72% 100%

44

V-ar plăcea să lucraţi cu substanţe chimice?


DA NU

18-25 22% 78% 100%

26-30 29% 71% 100%

31-40 17% 83% 100%

40+ 28% 72% 100%

Total 24% 76% 100%


DA NU

M 29% 71% 100%

F 19% 81% 100%

Total 24% 76% 100%

DA NU

24%

76%

DA NU

0-4 clase 33% 67% 100%

5-8 clase 19% 81% 100%

peste 9

clase 28% 72% 100%

Total 24% 76% 100%

45

V-ar plăcea să lucraţi cu sticlărie şi ceramică?


DA NU

18-25 38% 62% 100%

26-30 45% 55% 100%

31-40 39% 61% 100%

40+ 47% 53% 100%

Total 42% 58% 100%


DA NU

M 75% 25% 100%

F 80% 20% 100%

Total 78% 22% 100%

DA NU

42%

58%

DA NU

0-4 clase 51% 49% 100%

5-8 clase 40% 60% 100%

peste 9

clase 33% 67% 100%

Total 42% 58% 100%

46

V-ar plăcea să lucraţi cu alimente şi băuturi?

Răspunsuri în funcţie de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire

DA NU

18-25 84% 16% 100%

26-30 84% 16% 100%

31-40 74% 26% 100%

40+ 69% 31% 100%

Total 78% 22% 100%


DA NU

M 75% 25% 100%

F 80% 20% 100%

Total 78% 22% 100%

DA NU

78%

22%

DA NU

0-4 clase 79% 21% 100%

5-8 clase 81% 19% 100%

peste 9

clase 56% 44% 100%

Total 78% 22% 100%

47

V-ar plăcea să asamblaţi, să restauraţi sau să îmbinaţi lucruri care să funcţioneze?

Răspunsuri în funcţie de categoria de vârstă Răspunsuri în funcţie de nivelul de instruire

DA NU

18-

25 70% 30% 100%

26-

30 79% 21% 100%

31-

40 80% 20% 100%

40+ 81% 19% 100%

Total 78% 22% 100%


DA NU

78%

22%

DA NU

0-4

clase 79% 21% 100%

5-8

clase 80% 20% 100%

peste

9

clase

61% 39% 100%

Total 78% 22% 100%

DA NU

M 82% 18% 100%

F 75% 25% 100%

Total 78% 22% 100%

48

V-ar plăcea să lucraţi în domeniul filmului, teatrului, muzicii?


DA NU

18-25 84% 16% 100%

26-30 76% 24% 100%

31-40 65% 35% 100%

40+ 50% 50% 100%

Total 69% 31% 100%


DA NU

M 65% 35% 100%

F 73% 27% 100%

Total 69% 31% 100%

DA NU

69%

31%

DA NU

0-4 clase 46% 54% 100%

5-8 clase 77% 23% 100%

peste 9

clase 78% 22% 100%

Total 69% 31% 100%

49

V-ar plăcea să lucraţi cu culori, grafice, fotografii, imprimeuri?


DA NU

18-25 84% 16% 100%

26-30 79% 21% 100%

31-40 76% 24% 100%

40+ 50% 50% 100%

Total

73% 27% 100%


DA NU

M 65% 35% 100%

F 80% 20% 100%

Total 73% 27% 100%

DA NU

73%

27%

DA NU

0-4

clase 54% 46% 100%

5-8

clase 80% 20% 100%

peste

9

clase

78% 22% 100%

Total 73% 27% 100%

50

V-ar plăcea să informaţi oamenii, să lucraţi în publicitate sau reclamă, să scrieţi să discutați cu

publicul?


DA NU

18-25 78% 22% 100%

26-30 76% 24% 100%

31-40 57% 43% 100%

40+ 44% 56% 100%

Total 64% 36% 100%


DA NU

M 69% 31% 100%

F 60% 40% 100%

Total 64% 36% 100%

DA NU

64%

36%

DA NU

0-4 clase 44% 56% 100%

5-8 clase 70% 30% 100%

peste 9

clase 78% 22% 100%

Total 64% 36% 100%

51

V-ar plăcea să fiţi implicat în muncă de administraţie şi de birou?


DA NU

18-25 73% 27% 100%

26-30 87% 13% 100%

31-40 67% 33% 100%

40+ 50% 50% 100%

Total 70% 30% 100%


DA NU

M 72% 28% 100%

F 68% 32% 100%

Total 70% 30% 100%

DA NU

70%

30%

DA NU

0-4 clase 44% 56% 100%

5-8 clase 77% 23% 100%

peste 9

clase 89% 11% 100%

Total 70% 30% 100%

52

Sunteţi interesat în tehnologia informatizată (programare, sisteme computerizate)?


DA NU

18-25 86% 14% 100%

26-30 95% 5% 100%

31-40 85% 15% 100%

40+ 69% 31% 100%

Total 84% 16% 100%


DA NU

84%

16%

DA NU

0-4 clase 74% 26% 100%

5-8 clase 88% 13% 100%

peste 9

clase 89% 11% 100%

Total 84% 16% 100%

DA NU

M 88% 12% 100%

F 82% 18% 100%

Total 84% 16% 100%

53

Vă place să aveţi grijă de plante, animale, natură?


DA NU

0-4

clase 67% 33% 100%

5-8

clase 48% 52% 100%

peste 9

clase 39% 61% 100%

Total 52% 48% 100%


DA NU

M 60% 40% 100%

F 45% 55% 100%

Total 52% 48% 100%

52%48%

DA NU

18-25 54% 46% 100%

26-30 42% 58% 100%

31-40 63% 37% 100%

40+ 44% 56% 100%

Total 52% 48% 100%

54

Vă place să lucraţi cu oamenii?


DA NU

18-25 95% 5% 100%

26-30 97% 3% 100%

31-40 83% 17% 100%

40+ 88% 13% 100%

Total 90% 10% 100%


DA NU

M 91% 9% 100%

F 90% 10% 100%

Total 90% 10% 100%

DA NU

90%

10%

DA NU

0-4 clase 85% 15% 100%

5-8 clase 91% 9% 100%

peste 9

clase 100% 0% 100%

Total 90% 10% 100%

55

V-ar plăcea să reprezentaţi şi să apăraţi interesele altei persoane?


DA NU

18-25 86% 14% 100%

26-30 79% 21% 100%

31-40 76% 24% 100%

40+ 66% 34% 100%

Total 77% 23% 100%


DA NU

M 78% 22% 100%

F 76% 24% 100%

Total 77% 23% 100%

DA NU

77%

23%

DA NU

0-4 clase 62% 38% 100%

5-8 clase 80% 20% 100%

peste 9

clase 94% 6% 100%

Total 77% 23% 100%

56

V-ar plăcea să înregistraţi sau sortaţi date şi să le puneţi în ordine?

Răspunsuri în funcție de categoria de

vârstă

DA NU

18-25 97% 3% 100%

26-30 87% 13% 100%

31-40 80% 20% 100%

40+ 75% 25% 100%

Total 85% 15% 100%


DA NU

M 88% 12% 100%

F 83% 17% 100%

Total 85% 15% 100%

DA NU

85%

15%

Răspunsuri în funcţie nivelul de instruire

DA NU

0-4 clase 85% 15% 100%

5-8 clase 83% 17% 100%

peste 9 clase 94% 6% 100%

Total 85% 15% 100%

57

V-ar plăcea să vindeţi, să cumpăraţi, să faceţi comerţ?


vârstă

DA NU

18-25 89% 11% 100%

26-30 97% 3% 100%

31-40 91% 9% 100%

40+ 81% 19% 100%

Total 90% 10% 100%


DA NU

M 89% 11% 100%

F 91% 9% 100%

Total 90% 10% 100%

DA NU

90%

10%

Răspunsuri în funcție de nivelul de

instruire

DA NU

0-4 clase 85% 15% 100%

5-8 clase 94% 6% 100%

peste 9

clase 83% 17% 100%

Total 90% 10% 100%

58

V-ar plăcea să ajutaţi, să serviţi, să aveţi grijă de alte persoane?


DA NU

18-25 89% 11% 100%

26-30 84% 16% 100%

31-40 87% 13% 100%

40+ 75% 25% 100%

Total 84% 16% 100%


DA NU

M 80% 20% 100%

F 88% 13% 100%

Total 84% 16% 100%

DA NU

84%

16%

DA NU

0-4 clase 77% 23% 100%

5-8 clase 91% 9% 100%

peste 9

clase 67% 33% 100%

Total 84% 16% 100%

59

V-ar plăcea să supravegheaţi şi să controlaţi pe alţii?


DA NU

0-4 clase 64% 36% 100%

5-8 clase 95% 5% 100%

peste 9

clase 89% 11% 100%

Total 86% 14% 100%


DA NU

M 88% 12% 100%

F 85% 15% 100%

Total 86% 14% 100%

DA NU

86%

14%

DA NU

18-25 89% 11% 100%

26-30 92% 8% 100%

31-40 87% 13% 100%

40+ 75% 25% 100%

Total 86% 14% 100%

60

Consideraţi că aţi putea fi iniţiat(ă) şi sprijinit(ă) în dezvoltarea unor mici afaceri?


vârstă

DA NU

18-25 86% 14% 100%

26-30 92% 8% 100%

31-40 80% 20% 100%

40+ 81% 19% 100%

Total 85% 15% 100%


DA NU

M 89% 11% 100%

F 82% 18% 100%

Total 85% 15% 100%

DA NU

85%

15%

Răspunsuri în funcție de nivelul de

instruire

DA NU

0-4 clase 62% 38% 100%

5-8 clase 93% 7% 100%

peste 9

clase 94% 6% 100%

Total 85% 15% 100%

61

În ceea ce privește intenția de realizare unei activități pe cont propriu prin intermediul unei afaceri,

85% dintre respondenți au declarat că ar prefera o activitate antreprenorială, comparativ cu cei

15% care nu s-ar implica într-o astfel de activitate.

5.DIAGNOZĂ PE BAZA INTERVIURILOR CU SPECIALIȘTI ȘI EXPERȚI

DIN ORGANIZAȚII NON-GUVERNAMENTALE ȘI INSTITUȚII

62

Interviurile realizate cu experți și specialiști indică o dependență dramatică a romilor

vulnerabili de programele de protecție socială este ridicată. Nivelul scăzut de instruire școlară

restrânge oportunitățile de pe piața muncii iar inactivitatea pe piața muncii pe termen lung scade

nivelul de eligibilitate în ceea ce privește angajarea. O implicație directă a lipsei de activitate

profesională este pierderea abilităților profesionale. Etnicii romi sunt cei mai afectați de acest

factor. Cu cât este mai lungă perioada de inactivitate, cu atât mai mult structura etnică în categoria

celor inactivi se întărește și se perpetuează. Riscul de inactivitate sau șomaj este semnificativ mai

mare în rândul romilor, chiar mai mare decât în comunități la fel de sărace și vecine17. Unii

specialiști fac distincția între două tipuri de abordări privind problemele specifice ale romilor.

Prima abordare este optimistă și are ca obiectiv creșterea și diversificarea oportunităților de

angajare, în timp ce miza celei de a doua este mai rezervată și vizează evitarea creșterii ratei de

neangajare/inactivitate în rândul romilor. Astfel, o analiză realistă a condițiilor socio-economice

trebuie să identifice dacă prioritatea ar trebui să fie evitarea unui declin în ceea ce privește statutul

pe piața muncii mai degrabă decât creșterea bunăstării. Rata reală de angajare în rândul populației

rome este dificil de evaluat dintr-o serie de motive. În primul rând, nu se cunoaște procentul real

de populație de etnie romă. Astfel, rata de angajare poate fi estimată doar în rândul celor care se

declară ca aparținând etniei rome. În al doilea rând, agențiile de ocupare a forței de muncă nu

gestionează baze de date special dezagregate statistic pentru populația romă. Din acest motiv,

instrumentele de intervenție asupra categoriei de persoane de etnie romă inactive sau șomere pe

piața muncii sunt condiționate de evaluarea prealabilă a dimensiunii reale a acestei categorii,

respectiv de evaluarea ulterioară a unor subcategorii. În plus, este nevoie de o nuanțare obiectivă

a conceptului de „șomer”, prin renunțarea la cele trei condiții obligatorii standard: a dori, a fi apt

și a căuta un loc de muncă. O restrângere a definiției sub raportul celor trei condiții ar restrânge

numeric categoria de persoane eligibile pentru intervenții și astfel, ar subestima rata reală a

angajării/neangajării. Pe de altă parte, trebuie luată în considerare că auto-raportarea pe piața

muncii poate însemna muncă nefiscalizată sau activități plătite cu ziua, fără un contract de muncă

la bază sau chiar activități în sfera nelegalității.

17 Niall O'Higgins și Andrey Ivanov, Education and Employment Opportunities for the Roma, Comparative Economic

Studies (2006) 48, 6–19. doi:10.1057/palgrave.ces.8100147

63

În condițiile în care s-ar utiliza definiția de mai sus, procentul celor inactivi pe piața muncii

este foarte ridicat în rândul persoanelor de etnie romă, comparativ cu cele de etnie majoritară. În

România, media persoanelor de etnie romă inactive pe piața muncii este de 44,5 la sută în 2002-

2004, până la 50% în 2014.

Lipsa unui loc de muncă influențează nivelul veniturilor și determină dependență față de

sistemul de asistență socială. Conjugate, acestea mențin un nivel de trai scăzut asociat cu o stare

de sănătate precară a familiei. Această situație blochează posibilitățile de a investi în educația și

formarea copiilor. Se poate vorbi, astfel, de un conflict între modelele de reușită consacrate în

societate (nivel de instruire școlară satisfăcător, statut activ pe piața muncii în baza unui contract

de muncă, mediu rezidențial adecvat) și mijloacele efective pe care majoritatea persoanelor de

etnie romă le pot accesa. În structura societății, romii se regăsesc într-o situație de discriminare

instituțională, fiind dezavantajați în mai mult sfere ale vieții sociale și economice. Majoritatea

măsurilor care îi vizează nu sunt complexe, pe măsura problemelor multiple ale acestora. Față de

acestea, instrumentele clasice care impun tratarea acestora în baza principiului egalității sunt

insuficiente. În vederea integrării socio-profesionale a acestora, sunt necesare acțiuni și măsuri

pozitive.

Discuțiile cu experții au mai arătat o conexiune între discriminarea instituțională a

persoanelor de etnie romă și statutul lor pe piața muncii, caracterizat de excluderea de la angajarea

formală. Dacă sunt angajați, aceștia sunt mai degrabă angajați în sectoarele informale ale

economiei. Situația angării a romilor pe piața muncii poate fi descrisă prin apel la cel puțin patru

elemente: iregularitate, domină activități care nu pot intra în ceea ce numim angajare formală;

instabilitate; excede formalitatea și, uneori, legalitatea. Interviurile calitative au relevat pregnanța

activităților de muncă informale. Acestea întăresc rapoartele UNDP18, potrivit cărora două treimi

din populația de etnie romă din România desfășoară activități informale.

18 O’Higgins, Niall (2013): Roma and non Roma in the labour market in Central and South Eastern Europe,

Roma Inclusion Working Papers, UNDP, March 2013. http://europeandcis.undp.org/ourwork/roma

64

O prioritate în economia planurilor de intervenție asupra populației rome ar trebui să fie

stimularea angajării tinerilor. Rata de angajare a acestora este mică în raport cu cei din populația

majoritară.

CAPITOLUL III

POLICY BIREF ȘI RECOMANDĂRI DE MĂSURI ȘI

POLITICI PENTRU ACTORII RELEVANȚI

Grupul țintă analizat a fost selectat exclusiv din categoriile de vârstă active pe piața muncii

şi pe baza autorevendicării de le etnia romă. Respondenţii, într-o proporţie de 22% aparţin

categoriei 18-24 de ani, 42% categoriei 25-34 de ani, iar 10% au vârste cuprinse între 34-44 de

ani, respectiv 4% sunt persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Astfel, vârsta medie a

eșantionului este de 32,6 ani. Nivelul de instruire şcolară este scăzut în rândul tuturor categoriilor

de populaţie intervievată, ceea ce scade şansele de succes pe piața muncii. Nivelul de instruire

şcolară se corelează cu nivelul de abilităţi şi competenţe relevante pe piaţa muncii, pe care cei

instruiţi în mediul şcolar formal le pot dobândi. Competenţele dezvoltate prin intermediul şcolii

reprezintă capacitatăţile probate ale individului de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe,

abilităţi şi alte tipuri de achiziţii cognitive şi valorice, pentru a rezolva cu succes o serie de situaţii

de muncă sau de învăţare. Competențele dezvoltate prin şcoală sunt elemente prerechizite pentru

dezvoltarea profesională sau personală, în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Ultimul nivel de

școală absolvit influențează în mod direct posibilităţile de formare profesională pe care

respondentul le are la dispoziţie. În funcție de această situație a fost construită variabila P

referitoare la domeniile profesionale în care subiectului i-ar plăcea să lucreze. Astfel, din totalul

subiecților, 63% au absolvit școala generală (clasele I-VIII), 24% școala primară (clasele I-IV),

1% nu au fost la școală, în timp ce doar 10% au absolvit liceu, iar 2% studii superioare. Subiectul

65

acestui studiu are în medie 32,5 ani, se declară de etnie romă şi este în căutarea unui loc de muncă

ori interesat să îşi formalizeze sau îmbunătăţească statutul pe piaţa muncii. Din punct de vedere al

statutului marital, 23% dintre respondenții se declara in uniune consensuală, 74% sunt căsătoriți

și 3% sunt necăsătoriți.

Nivelul de instruire şcolară este important din perspectiva competenţelor şi abilităţilor pe

care le dezvoltă şcoala. Datele pentru eșantionul studiat arată un nivel de instruire foarte scăzut și

o corelație cu rata de angajare pe piața muncii. De aici se poate face o predicție pe termen mediu

și lung: subiecții nu mai valorizează instruirea școlară și nu o mai includ în modelul consacrat de

reușită în societate. Cu alte cuvinte, ruperea legăturii cu școala determină un nivel scăzut de

evaluare pozitivă a școlii și necesității acesteia. O altă implicație posibilă este că persoanele

defavorizate de etnie romă vor tinde să subestimeze cerințele pieței muncii privind educația și

formarea și să ignore legătura directă dintre nivelul de educație/formare și șansele reale de

angajare. Discriminarea nu este singurul factor explicativ pentru rata mică de angajare în rândul

romilor. Astfel, un plan de reinserție profesională trebuie să țină cont de cel puțin doi factori:

discriminarea la angajare și nivelul scăzut de instruire și să investească masiv în calificarea

persoanelor de etnie romă defavorizate prin programe de tip a doua șansă în educație sau programe

de calificare directă – care să reconecteze beneficiarii cu mediul școlar și să încurajeze

dimensiunea atitudinal-valorică pe care școala, ca instituție socială, o generează în timp.

În topul nemulțumirilor respondenților este cea legată de nivelul veniturilor (73% deloc

mulțumit, 27% nu prea mulțumit). În lista nemulţumirilor înregistrate se mai numără locuința,

ofertele de muncă din localitate şi perspectivele de dezvoltare socio-profesională din localitate şi

județ – nemulțumirile cele mai mari se înregistrează în ceea ce privește ofertele de muncă din

localitate şi județ (61% deloc mulțumit, 31% nu prea mulțumit) şi posibilitățile de dezvoltare

socio-profesională (60% deloc mulțumit, 37% nu prea mulțumit).

În ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii drepturilor specifice minorităţilor, doar 35% ştiu că

există legislație anti-discriminare îi protejează. Răspunsurile înregistrează o rată scăzută de cunoaștere

în ceea ce privește organizațiile și instituțiile cu rol activ în gestionarea cazurilor de discriminare

sau care sprijină integrarea socio-profesională a populaţiei rome. Astfel doar 9% dintre subiecţi

66

pot numi o organizație sau instituție (dintre aceştia. 5% Romani Criss, 2% ANR, 1% Romi pentru

Europa, respectiv 1% Partida Romilor). 91% la sută dintre respondenți nu cunosc nicio organizație

sau instituție de profil, iar 92% dintre respondenți nu au accesat niciodată aceste instituții, în timp

ce doar 8 la sută declară ca au apelat la el.

Pe baza studiului realizat, recomandările expuse mai jos vizează două exigenţe: respectă

cadrul definit de Uniunea Europeană şi ţin cont de specificul local. Având în vedere, pe de o parte,

nivelul scăzut de competenţe şi abilităţi profesionale iar, pe de altă parte, necesitatea integrării

romilor pe piaţa muncii, decidenţii guvernamentali ar trebui să mizeze pe o abordare holistică a

politicilor publice în domeniu. O astfel de metodă trebuie să rezolve rapid problema şomajului şi

a lipsei de ocupaţie prin oferirea unor servicii de angajare speciale pentru acest grup ţintă.

Angajamentul faţă de corectarea inegalităţilor trebuie să prevadă atât măsuri pe termen scurt, cât

şi pe termen lung. Planul de acţiuni trebuie să includă măsuri orizontale integratoare. O politică

publică trebuie să fie adecvată situaţiei complexe în care se regăseşte grupul ţintă trebuie să vizeze

următoarele:

1.Accesul la angajare pe piaţa muncii prin îmbunătăţirea stimulentelor pentru formalizarea

statutului pe piaţa muncii şi oferirea de stimulente pentru angajare în special tinerilor. Această

măsură trebuie să flexibilizeze mecanismele de căutare de locuri de muncă printr-o intersectare

mai bună a ofertelor de muncă şi portofoliilor potenţialilor angajaţi, conform cu calificările

obţinute. Tinerii trebuie sprijiniţi în mod deosebit, în condiţiile în care, între 6% si 20% din

populaţia generală tânără debutantă pe piaţa muncii a Romaniei este de etnie romă, iar populaţia

României este în trend de îmbătrânire (se estimează că, până în 2050, populaţia generală cu vârsta

de muncă va scădea cu 30 de procente).19 Pentru o mai bună integrare pe piaţa muncii, ajutorul

social poate fi acordat pesoanei recent angajate între 6 şi 12 luni după angajare.

2. Implementarea unor proiecte care să sprijine frecventarea şcolii de către elevii de etnie

romă cu posibilităţi reduse prin asigurarea mesei, a unui program de activităţi după şcoală şi

stimulente financiare părinţilor. Pentru cei mai săraci dintre tineri, în vederea continuării studiilor,

19 conform studiului Ce este necesar pentru realizarea incluziunii romilor din Romania?, Banca Mondială, aprilie

2014

67

includerea în programe locative pentru extragerea din mediile rezidenţiale segregate, cu lipsuri

majore în privinţa igienei şi utilităţilor.

3. Accesul la serviciile publice ale instituţiilor şi organizaţiilor cu rol în combaterea discriminării

şi gestionarea ofertelor de muncă. Instituţii precum AJOFM-urile ar trebui să organizeze târguri

de locuri de muncă (nu neapărat speciale pentru romi) concomitent cu invitarea persoanelor în

căutarea unui loc de muncă, pe bazele de date pe care le deţin. Este de preferat ca AJOFM-urile să

realizeze campanii de informare şi promovare a rolului şi atribuţiilor pe care le deţin, în special în

rândul comunităţilor de romi, unde procentul de şomeri este mare.

4. Perfecţionarea abilităţilor profesionale. Pe baza răspunsurilor oferite de respondenţi,

recomandăm organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în domenii precum: IT,

industria alimentară, tehnologia electrică, construcţii, administrare de birouri şi gestiune de

logistică, prelucrarea lemnului. Este dezirabil ca organizatorii să îşi facă cunoscută oferta chiar în

rândul comunităţilor sărace şi vulnerabile, din mijlocul cărora să selecteze în mod direct

participanţii. Aceştia nu cunosc avantajele participării la programe de formare profesională şi nici

nu sunt îndrumaţi în legătură cu opţiunea profesională adecvată cerinţelor economiei şi societăţii.

De asemenea, recomandăm sprijinirea grupului ţintă pentru demararea unor activităţi

antreprenoriale, individuale sau colective - în structuri ale economiei sociale, cu cercetarea

prelabilă a cerinţelor pieţei în vederea selectării celor mai adecvate servicii şi produse. Ofertele de

muncă trebuie să răspundă la cel puţin două exigenţe: abilităţile şi interesul participanţilor pentru

domeniu, respectiv cererea de produse şi servicii specifice. Planurile de afaceri trebuie întocmite

astfel încât să ţină cont de cerinţele pieţei şi să se bazeze pe parteneriate anterioare, în vederea

furnizării bunurilor şi serviciilor produse. O variantă care merită explorată este axarea pe produse

tradiţional-etnice, manufacturat (spre exemplu, portul tradiţional al romilor, stilizat).

Includerea diferitelor subgrupuri ţintă în structuri ale economiei sociale poate fi făcută concomitent

cu participarea lor la un program de tip a doua şansă la educaţie, pentru recuperarea decalajelor de

instruire şcolară. De subliniat este acordarea de stimulente financiare pentru participarea la aceste

programe (a doua şansă, cursuri de formare profesională) sub forma unor burse de studiu sau

împrumuturi garantate de stat părinţilor pentru parcurgerea de către copil a nivelului gimnazial şi

liceal de instruire.

68

5.Funcţionarea permanentă a unui grup de experţi în cadrul Agenţiei Naţionale a Romilor

din care să facă parte:

● organizaţii non-guvernamentale care reprezintă interesele romilor şi ale căror instrumente de

intervenţie şi-au dovedit eficacitatea

●reprezentanţi ai romilor de la nivel local. Nu este obligatoriu ca aceştia să fie activi în

reprezentarea intereselor comunităţii locale de romi

● experţi în politici publice, experţi sociologi

Acest grup poate avea rol de suport în implementarea şi monitorizarea Strategiei ANR; va propune

măsuri şi măsuri specifice adecvate diferitelor sub-grupuri ţintă. Printre atribuţii, se pot număra

înfiinţarea unui sistem de monitorizare a măsurilor implementate şi urmărirea permanentă în

vederea comunicării către instituţiile locale (precum AJOFM, administraţia publică locală) a

cazurilor de bune practici la nivel local, sau din alte state, precum şi gândirea unui sistem de

recunoaştere şi echivalare a abilităţilor practice. De asemenea, este nevoie cât mai curând de o

bază de date cu persoane de etnie romă cu vârsta de muncă, dornice să se angajeze, care să fie

sprijinite să se angajeze chiar la nivel local, cu sprijinul actorilor relevanţi. Grupul de experţi poate

fi deservit de un Secretariat tehnic.

69

CONCLUZII

Având în vedere că nivelul calificării profesionale se corelează cu oferta de muncă, este

important ca romii provenind din categorii vulnerabile să fie instruiți prin programe de calificare

și reconversie profesională sau chiar programe de tip școală după școală. Tinerii sunt cei mai

discriminați în ceea ce privește intrarea pe piața muncii formală. În aceste condiții, ei trebuie să fie

sprijiniți încă din școală, pentru a se putea dezvolta profesional ulterior. Perspectivele de

dezvoltare socio-profesională sunt negative, iar aici revine rolul autorităților pentru a corlea oferta

de slube cu furnizarea de pregătire profesională care să asigure abilităţi profesionale adecvate. Se

poate vorbi despre carieră şi dezvoltare profesională în cazul persoanelor care au o profesie sau a

cărei viaţă profesională este bine structurată (condiţionată de intrarea în câmpul muncii) şi pentru

care pot fi făcute predicţii de promovare sigură (obiective de carieră şi dezvoltare, perfecţionare şi

educaţie). Într-o proporție foarte mare, de 92%, subiecții studiului sunt foarte şi deloc nemultumiţi

de ofertele de muncă disponibile în localitate şi în judeţ. Corelat cu posibilităţile de dezvoltare

profesională pe care le apreciează (97%), rezultatul demonstrează absenţa posibilităţilor reale de

angajare şi de stabilizare a individului pe un parcurs ocupaţional. De aceea, măsurile pentru

dezvoltarea trebuie să evolueze concomitemt cu modul în care evoluţia este percepută de persoana

respectivă. Astfel, răspunsurile la întrebările referitoare la disponibilitatea și interesul pentru

munca în anumite domenii sunt foarte importante și trebuie luate în considerare la realizarea ofertei

de cursuri și programe de reconversie sau calificare profesională. În plus, așa cum au subliniat mai

mulți respondenți din rândul specialiștilor din ONG-uri și instituții, în multe comunități de romi se

practică informal comerțul, iar unii dintre aceștia încearcă să își dezvolte propriile afaceri. Prin

urmare, pot beneficia de sprijin și expertiză pentru dezvoltarea propriei afaceri.

Studiul a relevat că problematica romilor are o dublă fațetă: una a discriminării de natură

structural-instituțională, iar cealaltă, care privește integrarea socio-profesională a acestei categorii

de populație. Discriminarea însăși cunoaște mai multe forme: romii sunt discriminați de populația

majoritara, dar se confruntă, în același timp, cu situații de discriminare din parte autorităților (prin

reprezentanții acestora). Complexitatea problemei arată ineficacitatea măsurilor luate până în

prezent de autorități, în sensul că acestea sunt disparate și nu sunt integrate într-un plan de acțiuni

care să includă mai multe probleme pe care romii le au: condițiile de locuire și de sănătate, nivelul

70

scăzut de școlarizare caracterizat de abandon școlar crescut și absenteism, nivelul insuficient de

calificare profesională, excluderea de la angajare. În plus, măsurile luate trebuie să fie corelate de

un mecansim de monitorizare care să urmărească includerea grupurilor țintă adecvate și măsurarea

rezultatelor concrete a intervențiilor. O problemă care trebuie rezolvată - concomitent cu cele care

îi privesc direct pe cetățenii de etnie romă dezavantajați - este toleranța populației majoritare față

de minoritarii etnici romi. Etichetarea negativă pe care o practică majoritatea determină chiar în

rândul romilor auto-izolare și auto-excludere. De aceea, o problemă rămâne raportarea

populațiilor dominante la minoritatea romă.

71

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate:

1. Banca Mondială, „Ce este necesar pentru realizarea incluziunii romilor din Romania?” ,

aprilie 2014

2. Babbie, Earl: “The Practice of Social Research”, Wadsworth Publishing Co., Belmont –

California, 1992

3. Buttolph-Johnson, Janet; Joslyn, Richard A.: “Political Science Research Methods”,

Congressional Quartely Inc., Washington D.C., 1995.

4. Câmpeanu, Pavel; Combes, Ariadna; Berindei, Mihnea: “România înainte şi după 20 mai”,

Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991.

5. Chelcea, Septimiu (coord.) – “Semnificația documentelor sociale”, Ed. Stiintificã și

Enciclopedică, București, 1985, p.: 11-60.

6. Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Cauc, Ion: “Cercetarea sociologică. Metode şi

tehnici”, Ed. Destin, Deva, 1998

7. O’Higgins, Niall (2013): Roma and non Roma in the labour market in Central and South

Eastern Europe, Roma Inclusion Working Papers, UNDP, March 2013.

http://europeandcis.undp.org/ourwork/roma

8. O’Higgins, Niall and Ivanov, Andrey, “Education and Employment Opportunities for the

Roma”,Comparative Economic Studies, 2006, 48, (6–19), 2006

9. Pop, F. “Case studies report on the implementation of labour market policies for Roma at

local level. Romania” în Messing (ed.) From benefits to brooms. NEUJOBS Working

Papers D19.3. Brussels, 2013

10. Ringlod Dena, Orenstein A. Mitchell, Wilkens Erika, “Roma in an Expanding Europe-

Breaking the Poverty Cycle”, The World Bank, Washington, D.C, 2005

11. Rotariu, Traian; Iluţ, Petru: “Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi

practică”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

12. Vlăsceanu, Lazăr: “Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici”, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

http://europeandcis.undp.org/ourwork/roma

72

13. Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, “Romi-Povești de viață”, Fundația Soros

România, 2005

14. Voicu Mălina (coord.) “Nevoi şi resurse în comunităţile de romi”, Fundaţia pentru

Dezvoltarea Societăţii Civile, 2007

Acte si documente:

Linkuri:

Institutul National de Statistica: www.insse.ro

http://www.romanes.ro/comunism.aspx accesat la 1 noiembrie 2014.

http://www.insse.ro/

http://www.romanes.ro/comunism.aspx

73

ANEXE DE PROCEDURĂ (CHESTIONARUL, GRILA DE

INTERVIU SEMI-STRUCTURAT)

CHESTIONAR NEVOI ȘI INTERESE

privind integrarea socio-profesională pentru populația de etnie roma din Ilfov

M1. Cât de mulțumit sunteți de:

Locuința dvs Foarte

mulțumit

Destul de

mulțumit

Nu prea

mulțumit

Deloc

mulțumit

NS/NR

Sănătatea dvs 4 3 2 1 9/8

Ofertele de muncă

din localitate și

județ

4 3 2 1 9/8

Banii pe care îi

aveți

4 3 2 1 9/8

Posibilitățile de

dezvoltare

profesională

4 3 2 1 9/8

A DISCRIMINARE PE PIAȚA MUNCII ȘI ÎN SOCIETATE

A1 Dvs personal v-ati simtit discriminat din cauza etniei în situaţia căutării unui loc de muncă?

1 DA/2.NU

A2 Din câte ştiţi dvs, există o lege care interzice discriminare din cauza originii etnice? 1 DA/2.NU

A3 Discriminarea bazată pe originea etnică este frecventă î comunitatea dvs? 1. DA/2.NU

A4 Cunoașteți vreo instituție sau organizație care oferă support în caz de discriminare? Care? ________

A5 Ați apelat vreodată la aceste organizații, când ați fost discriminat? 1.DA 2. NU

A6 Daca NU, de ce?

a. Nu sunt convins că ar face ceva

b. Am rezolvat problema singur(ă)

c. Am renunțat să rezolv problema.

d. Altceva …………………………………..

A7 Ați evitat să mergeți în anumite locuri și instituții de teamă să nu fiți discriminat? 1. DA/2.NU.

A8. Ce locuri/instituții? _____________________________

74

P. PREFERINȚE ȘI ABILITĂȚI DE FORMARE PROFESIONALĂ

P1 V-ar plăcea să lucraţi manual sau cu unelte? 1.DA /2. NU

P2 V-ar plăcea să lucraţi cu maşini sau să folosiţi instrumente sau echipamente mecanice? 1.DA /2. NU

P3 V-ar plăcea să modelaţi metalul? 1.DA /2. NU

P4 Sunteţi interesat de tehnologie electrică sau de electronică? 1.DA /2. NU

P5 V-ar plăcea să lucraţi în domeniul construcţiilor? 1.DA /2. NU

P6V-ar plăcea să lucraţi cu lemnul? 1.DA /2. NU

P7 V-ar plăcea să lucraţi cu textile, blănuri sau piele? 1.DA /2. NU

P8 V-ar plăcea să lucraţi cu substanţe chimice? 1.DA /2. NU

P9 V-ar plăcea să lucraţi cu sticlărie şi ceramică? 1.DA /2. NU

P10 V-ar plăcea să lucraţi cu alimente şi băuturi? 1.DA /2. NU

P11V ar plăcea să asamblaţi, să restauraţi sau să îmbinaţi lucruri care să funcţioneze? 1.DA /2. NU

P12 V-ar plăcea să lucraţi cu culori, grafice, fotografii, imprimeuri? 1.DA /2. NU

P13V-ar plăcea să lucraţi în domeniul filmului, teatrului, muzicii? 1.DA /2. NU

P14V-ar plăcea să informaţi oamenii, să lucraţi în publicitate sau reclamă, să scrieţi să discutați cu

publicul? 1.DA /2. NU

P15V-ar plăcea să fiţi implicat în muncă de administraţie şi de birou? 1.DA /2. NU

P16 Sunteţi interesat în tehnologia informatizată (programare, sisteme computerizate)? 1.DA /2. NU

P17 Vă place să aveţi grijă de plante, animale, natură? 1.DA /2. NU

P18.Vă place să lucraţi cu oamenii? 1.DA /2. NU

P19.V-ar plăcea să reprezentaţi şi să apăraţi interesele altei persoane? 1.DA /2. NU

P20.V-ar plăcea să înregistraţi sau sortaţi date şi să le puneţi în ordine? 1.DA /2. NU

P21.V-ar plăcea să vindeţi, să cumpăraţi, să faceţi comerţ? 1.DA /2. NU

P22.V-ar plăcea să ajutaţi, să serviţi, să aveţi grijă de alte persoane? 1.DA /2. NU

P23.V-ar plăcea să supravegheaţi şi să controlaţi pe alţii? 1.DA /2. NU

P24. Consideraţi că ați putea fi inițiat(ă) şi sprijinit (ă) în dezvoltarea unor mici afaceri? 1.DA /2. NU

D SOCIO-DEMOGRAFICE

D1.Nume Prenume _______________________

75

D2.Sex .1M/2. F

D3.Vârstă în ani împliniți _________________

D4.Ultima școală absolvită ________________

D5.Adresă, nr telefon ____________________________

Anexa 2 Grila interviului semi-structurat cu experți și specialiști

Grilă de interviu cu reprezentanți și specialiști din institutii specializate în proiecte și

programe pentru romi și persoane cu dizabilități

(noiembrie 2014)

Date despre subiectul intervievat

1.1.Funcţie şi atribuţii în cadrul institutiei

1.2.Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrati (persoane de etnie roma, persoane cu

dizabilităţi)?

I. Profilul şi categoriile grupurior ţintă

1.1.Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea

noastră şi pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu

grupul ţintă- se vor face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie

(organizarea de cursuri, instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne

oferiţi un profil sintetic al persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu

vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de următoarele coordonate: nivelul de instruire,

abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale, determinarea de a depăşi statutul de

persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut familial (nr de copii în îngrijire,

familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între părinţi cuplu tânăr etc):

Persoane de etnie roma ……

Persoane cu dizabilităţi….

Femei………………..

1.2.Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi/ati lucrat?

76

Romi…..


Femei …..

II. Sărăcie deprivare sau excludere socială

2.1.După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport

cu piaţa muncii şi societatea?

2.2.Care sunt principale nevoi pe care le declară?

2.3.Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să

le considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?

Rromi ……..


Femei …..

III. Comunicare şi abilităţi

3.1.Cum aţi caracteriza comportamentul persoanelor defavorizate cu care lucrați? Alegeți o

categorie de răspuns.

a.Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile primate, solicit ajutor, sunt reflexivi în privinţa

situaţiei personale şi vă comunică)

b. imperativ (este înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu

ascultă, este conflictual)

c. executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus, nu îşi

revendică drepturile)?

3.2. Ce abilităţi au? (observate de dvs sau declarate chiar de către aceștia)

3.3.În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar

putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)

în judeţul IF sau în regiune?

77

3.4.Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în

dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la acestea? În ce măsură şi

în ce domeniu?

IV. Instrumente de lucru

4.1. Indicați o soluție pe care aști adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:

Șomajul …...

Educația ……...

Sănătatea .……

Sărăcia ………

Discriminarea ………..

Inegalitatea de gen ……….

4.2. Vă rugăm să ne descrieți pe scurt cel mai/cea mai de succes proiect/activitate derulată pentru

acest grup țintă. Ce a funcționat?

4.3.Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca

activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la

dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora.

Grilă de interviu cu reprezentanți și specialiști din ONG-uri

Subcategorie: specializate în proiecte și programe pentru romi


Funcţie şi atribuţii în cadrul ONG-ului

I. Profilul şi categoriile grupurior ţintă

78

1.1. Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea noastră

şi pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu grupul ţintă- se

vor face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie (organizarea de cursuri,

instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne oferiţi un profil sintetic al

persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de

următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,

determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut

familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între

părinţi cuplu tânăr etc):

Persoane de etnie roma ……

Femei (în cazul în care acestea au o situație specială)………………..

1.2.Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi?

Romi…..

Femei …..(dacă în activitățile și proiectele dvs le aveți în vedere separat)

1.3. În ce sectoare din București/localități din Ilfov derulați activități pentru rromi??

1.4.În ce localităţi sunt mai multe cazuri care necesită intervenție din partea autorităților și ONG-

urilor?


2.1.După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport cu

piaţa muncii şi societatea?

2.2. În baza lucrului cu persoane de etnie romă defavorizate, care sunt principale nevoi pe care

considerați că le au în raport cu societatea și piața muncii?

2.3.Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le

considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?

Rromi ……..



79













3.4. Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în


în ce domeniu?


4.1. Indicați o soluție pe care aști adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:

Șomajul …...

Educația ……...

Sănătatea .……

Sărăcia ………








80

ANEXE TEHNICE ȘI ANALITICE: TRANSCRIEREA

INTERVIURILOR (SELECTIV)

Grilă de interviu cu personalul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia a

Copilului din Ilfov


1.3. Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC: consilier pentru persoanele cu handicap.

1.4. Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrează (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilităţi):

Profilul şi categoriile grupurior ţintă

Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea noastră şi

pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu grupul ţintă- se vor

face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie (organizarea de cursuri,






părinţi cuplu tânăr etc).

În cadrul instituţiei ocup funcţia de consilier pentru persoanele cu handicap şi mă ocup strict

de plăţi. Am contact direct cu aceste persoane, fie telefonic, fie face to face. În ziua de astăzi

este foarte greu să lucrezi cu astfel de oameni, mă refer la cei defavorizaţi rromi datorită

caracterului lor exploziv, de neînţeles. Nu avem un profil sintetic exact, însă ştim cu

exactitate ca aceştia aşteaptă să li se ofere, fără minimum de efort depus din partea lor,

alimente sau bani. Însă în rândul acestora sunt şi persoane cu care te poţi înţelege dar care

81

trebuiesc stimultate într-o oarecare măsură, nu foarte mare, pentru a lua parte la anumite

activităţi sau cursuri. De asemenea, dificultatea cu care poarta un dialog cu cei din jur este

datorată şi de faptul că 80% dintre aceştia sunt analfabeţi. Este nevoie de multă răbdare şi

înţelegere pentru a purta o discuţie amiabilă cu aceştia.

Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi?

Nu putem spune cu exactitate, dar în judeţul Ilfov avem în jur de 8500 de astfel de persoane.

Din percepţia personală avem mai multe femei cu handicap, însă nu pot garanta că reflectă

situaţia reală pentru că multe femei pot veni pentru soţ, pentru bărbat, depinde.

Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe cazuri?

Dar mai puţine?

Mai multe cazuri de persoane cu dizabilităţi exclusiv rome sunt în Ştefăneştii de Jos, Vidra,

Jilava.

Sărăcie deprivare sau excludere socială

După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport cu


Nu sunt cauze suplimentare, ei nu vor să muncească din obişnuinţa de a sta degeaba. Ei

doar cer să li se dea, fără muncă, indiferent dacă e vorba de bani sau alimente.

Sunt majoritari cei care nu vor să muncească, sau este un caz izolat de câteva persoane?

Persoanele rome nu vor să se intereseze de nici un loc de muncă. Sunt majoritatea dacă nu

în totalitate la fel.

Care sunt principale nevoi pe care le declară?

Prin certificatul medical pe care-l au cer medicului de familie reţete compensate, dacă au

casa lor, au impozitul scutit, au bilete CFR, au abonamente pe RATB gratuite.

Pe partea de studii, la câte clase ne raportăm?

Depinde, unii au patru clase, alţii opt clase dar, în număr redus, sunt şi cu douasprezece

clase. De asemenea, în procent de 70 – 80 % sunt analfabeţi.

Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le


82

Ajutoare sociale şi scutirea de la anumite taxe şi impozite, dar este important ca şi aceste

grupuri ţintă (romi, persoane cu dizabilităţi, femei) să susţină statul prin implicarea lor în

câmpul muncii.

Comunicare şi abilităţi

Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile

primate, solicit ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este

înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este

conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,

nu îşi revendică drepturile)?

Depinde de persoane. Unii te ascultă şi chiar fac la îndrumarea altora, alţii sunt reticenţi şi

aşteaptă răspuns imediat şi încercăm să dialogăm adecvat dar cu dificultate. Depinde de

modul în care le pui problema. Depinde de boala pe care o au, influenţându-le caracterul.

Persoanele sănătoase sunt de înţeles atât timp cât intri în pielea lor şi le câştigi încrederea.

Ce abilităţi au? (observate de subiect sau declarate subiectului de persoanele din grupul ţintă)

Nu avem cum să le observăm abilităţile deoarece se discută strict pe problema avută fără a

intra în detalii.

În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar



Nu ştiu să vă răspund la această întrebare.

Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi initiate şi sprijiniţi în

dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la aceştia? În ce măsură şi în

ce domeniu?

Se poate, orice este posibil. Unii sunt chiar deschişi dar nu le sunt cunoscute abilităţile.

83

Instrumente de lucru

Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca


dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora?

Este necesar să existe mai mult personal autorizat care să se ocupe de persoanele rrome.

Atunci ar exista mai multe informaţii despre aceştia. De asemenea, existenţa unor cursuri ar

fi benefică, dar doar în condiţiile în care participanţii ar fi stimulaţi cu o sumă de bani.


Copilului din Ilfov


1.5. Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC: presedintele organizatiei de tineret.

1.6. Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrează (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilităţi).

Romi.











Primul contact cu ei a sunat cam aşa: ”ce ne dai?” când a fost vorba despre proiecte de acest

tip. Câştigul imediat este cel care stimulează, înaintea diplomei. Este valabil şi în mediul

84

urban şi în mediul rural. Ei ar fi mult mai fericiţi dacă ar primi o bursă. Nici nu contează

cuantumul. Important este să primească ceva.

Cât sunt de săraci?

Trebuie făcută diferenţa între comunităţile foarte sărace, sărace şi mai puţin sărace.

Greşeala oamenilor care scriu astfel de proiecte este că nu au contact cu aceste comunităţi,

nu au contact cu realitatea de la ”firul ierbii”. Ei se gândesc ca toţi oamenii sunt săraci. Romii

din Cluj au altă situaţie decât cei din Gorj, de exemplu, chiar dacă problemele sociale

coincid. În Cluj am avut mai multe solicitări pentru specializări în pază şi protecţie. În sud,

Constanţa se cer specializări de barbaman. În Bucureşti şi Ilfov, există diferenţe în sensul în

care sunt mai multe specializări. De exemplu, am avut cereri pentru cursuri IT, resurse

umane. Logica era că o diploma în plus le prinde bine. Erau tineri care au terminat şcoala şi

au profitat de această oportunitate. Când sunt anunțate subvenții este coadă la înscrieri.

Cei care veneau pentru subvenții erau condiționați ca să le primească, veneau, învățau ceva

însă nu practicau toți. Bineînțeles, nu toate persoanele și reușesc. Dacă într-una astfel de

proiect 90% dintre persoanele care vin la specializare și practică este considerat un proiect

de succes. Sunt mulți care imediat după specializare cereau repede diplomele, ca mândrie și

ca așteptarea de a face ceva după aceste specializări.

Ei sunt conștienți că se poate să aibă diplome și să fie șomeri?

Sunt conștienți de acest lucru. Era o problemă referitoare la angajare declarată de

angajatori referitoare la lipsa lor de calificare recunoscută în mod oficial. În momentul în

care erau angajați erau angajați sub prețul pieței. Deci, pentru ei aceste cursuri erau o

oportunitate binevenită. E adevărat că încă mai sunt reticente în angajarea romilor și dacă

statul ar acorda anumite stimulente pentru firmele care angajează romi, poate că situația s-

ar mai ameliora. De obicei îi găsim la muncile de jos, spații verzi. Sunt multe persoane care

nu mai recunosc că aparțin acestei minorități.

Ce ar trebui să se facă pentru a creşte inserţia romilor pe piaţa muncii?

85

Pentru creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă reprezentate de romi cred ca ar fi

utilă acordarea de stimulente angajatorilor. Există discriminare în cazul firmelor. Educația

poate rezolva o parte din aceasta problemă, în sensul în care tineri din medii familiale mai

sărace au șansa să meargă la un liceu mai bun. Problema nu este corectată complet pentru

că mai departe nu este continuata de o strategie unitară. Sistemul ar fi mai ok sa fie orientat

pe aspecte practice.

Ce aţi recomanda din punct de vedere al instruirii practice (cursuri) pentru segmentul cu studii

medii?

Acest segment s-a integrat foarte bine după căderea comunismului, pentru că după căderea

fabricilor și uzinelor s-a creat o senzație că este greu să te reprofilezi complet. Însă sunt acele

categorii de meşteşugari şi comercianţi care nu avea diplomă şi care au beneficiat de aceste

specializări şi unde a fost mai usor. Această categorie de romi s-a descurcat tot timpul.

Problema este la categoriile de romi sărace şi compacte, situaţi marginal. Din punctul meu

de vedere, responsabilitatea ar fi a statului, mai ales că în ultima perioadă există o presiune

foarte mare pe organizaţiile care au astfel de proiecte pentru că statul are impresia că este

de datoria acestor organizaţii să le rezolve problemele. Pe de altă parte s-a creat credinţa că

aceste organizaţii, având proiecte, sunt pline de bani şi că aici se fură. Eu cred ca educaţia

este singura care poate schimba ceva, indiferent că se face formal sau informal. De exemplu,

sunt comunităţi care au învăţat să scrie după biblie. Multe comunităţi sunt foarte închise.

Pe scurt despre sănătate?

Anul trecut am avut un caz în Gorj printr-un parteneriat cu o organizaţie locală. Se efectuau

analize gratuit pentru un număr de persoane sărace. O femeie a intrat pentru prima dată

într-un cabinet şi i s-a explicat ca trebuie să i se ia sânge. Iar femeia a fost foarte uimită de

această situaţie, întrebând ”cum adică să dea sânge, că sângele nu e de dat?”. Trebuie

schimbată abordarea. De exemplu, una dintre asistente era de etnie romă şi vorbitoare a

limbii. Dacă s-ar fi dus înainte la ea acasa şi i-ar fi explicat, cred că altfel ar fi fost reacţia.

86

Cum vezi aspectele legate de discriminare?

Cred că discriminarea este unul dintre motivele care au ajutat ca multe organizaţii după

1990 să supravieţuiască. Se exagerează de ambele părţi. Am întâlnit cazuri de copii care,

fiind obraznici la şcoală, acuzau profesorii de discriminare. Eu investigam şi aflam că de fapt

era o problemă de educaţie. Discriminarea există pentru că nu există cunoaştere. Dacă

populaţia majoritară are o imagine asupra comunităţii, este pentru că nu intră în contact şi

nu comunică cu comunitatea pentru că informaţiile şi le iau din media. În media văd cazuri

precum Bercea, infracționalitate, sunt chestiuni pe care media le exagerează pentru că este

comercială. La noi este încă ok. Sunt alte ţări în care partidele câştigă cu discursul împotriva

romilor şi care au reprezentare în PE. Puţini sunt cei care ştiu că la noi romii au fost sclavi

600 de ani şi că lucrurile opulente pe care le fac ţin de educaţie.

Discriminarea nu este buna. Însa sunt și ONG-uri care au facut un business din asta. Nu cred

că discriminarea este principala problemă. Totul ține de educație și de respect. Problema

romilor este cu un caracter strict social. Un rol important în crearea acestei situații aparține

mass mediei care mediatiează doar cazurile negative. În acelasi timp sunt și exemple care nu

te fac mândru în calitate de membru al unei astfel de comunități, cum este cazul disputelor

pe sceptru și coroană al moștenitorilor tronului regelui țiganilor. Un personaj de genul acesta

face mai rău decât o persoană care ne discriminează, pentru că ne face de râs.

Cum sunt percepuți liderii locali, cei care se declară ca aparținând casei regale?

Nu sunt percepuți ok. Am prefera să vedem cazurile de succes: medici, judecători, olimpici

romi. La noi nu se promovează valorile reale.

Ce ne poți spune despre egalitatea dintre barbați și femei?

Femeile sunt mai serioase. Am întâlnit familii tradiționale, unde femeia merge în spatele

barbatului, dar acasă femeia este șefa. Femeile sunt cele mai discriminate: sunt și femei, sunt

și de etnie romă.

Ce abilități profesionale ar avea ele?

87

La Târgu Jiu am întâlnit femei care vindeau haine vechi cu care am făcut cursuri pentru

lucrători în comerț și am fost impresionat pentru că veneau la cursuri, erau foarte dornice

să învețe, au arătat o mare deschidere la tot ce e nou. Ele au înțeles că diploma le ajută foarte

mult și au fost mult mai deschise.







Cred ca e o combinație dintre toate. De cele mai multe ori sunt persoane foarte deschise.

Pentru ei e o metodă de exprimare a frustrărilor. Cei cu un grad mai mare de educație, cer

o atitudine mai imperativă din partea noastră pentru că așteptările lor sunt foarte mari. Ei

au avut contacte punctuale care au dezamăgit. Dacă nu te cunosc trebuie să mergi cu cineva

pe care îl cunosc și chiar și așa nu le poți câștiga ușor încrederea. Pentru ei este important să

fie ascultați, uneori.

Care este cel mai de succes proiect/activitate pe care ati avut-o?

Campania cu acordarea locurilor speciale la licee și facultăți. Noi mergem în teritoriu și îi

identificăm pe cei care au potențial, dar fără posibilități. Noi le povestim despre

oportunitățile pe care le au, atât părinților cât și elevilor și încercăm să îi conectăm la ele.



ce domeniu?

Da, cei mai mulți dintre ei își câștigă viața din mici afaceri, activități comerciale.


88

a. Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca



Mai multe resurse financiare, deși nu este una dintre principalelele probleme. Ar fi de

îmbunătățit calitatea resursei umane și relația cu instituțiile de la nivel local. Există probleme

la nivelul structurilor teritoriale în sensul că sunt persoane care au impresia că sunt baroni

locali și care în timpul alegerilor se comportă ca un partid politic. Ar mai fi nevoie și de o

reprezentare de calitate.


Copilului din Ilfov


1.7. Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC

"Consilier

1.8. Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrează (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilităţi)

"Mă ocup de persoanele cu handicap."









89



Nu știu să vă răspund concret deoarece în județul Ilfov avem 8500 de persoane cu handicap

și vă dați seama ca e un nr foarte mare și nu ne putem da seama. Însă, mulți dintre ei nu vor

să lucreze deoarece zic că au pensia de handicap pe care o iau lunar și ei se mulțumesc cu

asta, nu vor să-și depășească condiția socială.


Rromi…..


Femei …..

Nu ştiu să vă spun un numar deoarece nu ştiu. Să zic că sunt mai multe femei decât bărbaţi

dar nu sunt sigur.

Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe

cazuri? Dar mai puţine?

În Ştefăneşti ar fi mai multe cazuri cu handicap de etnie romă dar şi în Vidra şi Jilava.




Cauze nu cred că găsim la ei, pur şi simplu nu vor pentru că s-au învăţat aşa.Nu am avut

cazuri în care ei să vină să se intereseze de un loc de muncă.


Da, normal, cer întotdeauna bani.



90

Rromi ……..


Femei …..

Să tragă şi ei cu ţara asta un pic nu numai să ceară de la stat.Să fie în rând cu lumea ca să

nu-i mai defavorizăm.







Depinde de persoană, de boala pe care o au, deoarece asta le influențează comportamentul.

Unii sunt care te ascultă şi alţii sunt reticenţi din cauza faptului că nu se rezolvă o anumită

problemă atunci când vor ei.


Nu avem cum să observăm asta deoarece nu avem timp să vorbim cu fiecare.




Nu ştiu să vă răspund.



ce domeniu?

Se poate, de ce nu?! Unii dintre ei sunt deschişi.


91




Am avea nevoie de mai mult personal deoarece în prezent, suntem puţini şi nu facem faţă

tuturor oamenilor.


Copilului din Ilfov


Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC

Referent asistent social

Beneficiarii: copii de 3-18 ani cu dizabilitati care provin din familii de etnie roma, familii cu

probleme, cu situatie sociala, locativa si financiara precara.

Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrează (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilităţi)

Majoritatea persoanelor cu care lucrăm sunt de etnie romă sau familii care provin din medii

sociale foarte precare, cu situație locativă, socială, financiară foarte precară și avem cazuri

reduse pentru persoanele cu dizabilități .









92



Am lucrat cu copii pana în 18 ani, persoane cu dizabilități care au situații precare. Noi

instituim măsuri și ne ocupăm de copiii pe care îi identificăm în teren și au până în 18 ani și

de persoanele cu handicap grav.


Rromi…..


Femei …..mai multe femei

Câte cazuri inregistrati?

Sunt cam 2 cazuri pe luna de instituri, apoi sunt calculate pe an .

Câte cazuri au fost anul acesta?

Anul acesta au fost mai puține, cazurile scăzând de la an la an. Există cazuri doar că nu sunt

preluați copiii, ci doar sunt consiliați și sprijiniți de primării.

Ați remarcat perioade de ,,boom’’? Care sunt condițiile care favorizează acest ,,boom’’?

Sunt perioade de ,,boom” în special pe perioada iernii, cand sunt mai multe solicitări din

cauza condițiilor de locuit.



De exemplu, în comuna Mogoșoaia, orașul Buftea, sunt mai multe solicitări din partea celor

de etnie romă în ceea ce privește prevenirea abandonului la mamele minore care dau naștere

copiilor mult prea devreme și care solicită monitorizarea lor. Nu-și abandonează copilul, dar

fiind la o vârstă destul de fragedă trebuie să fie monitorizate, să fie informate, consiliate

pentru a preveni acest risc.


93



Nu sunt școlarizați, nu au acces la informație, nu sunt sprijiniți de comunitate, familie sau

de alte persoane.


Majoritatea se declară nemulțumiți că nu se pot angaja pentru că nu au nicio bază legală,

niciun document care să ateste că sunt buni la ceva, solicitând mai multe cursuri de calificare.

Termină minim 10 clase la școală specială, de exemplu, și nu le garantează nimeni ca îi vor

angaja la 10 clase și provenind dintr-o școală specială, dacă nu au și o calificare, dacă nu e

perfecționat pe o anumită latură, dacă nu știe să facă ceva efectiv.

Cum stau cu educația? Câte clase termină? Câți dintre ei termină liceul?

Minim 10 clase, fiind excepții cei care își finalizează studiile și iau bacalaureatul și mult mai

puțini cei care vor să facă și o facultate. De exemplu, avem acum un tânăr care este student

la master la Universitatea din București.

Este pe loc de rom?

Nu. Are loc la buget.



Să facă mai multe cursuri de calificare, să îi învețe o meserie, să fie capabili să facă ceva după

ce finalizează aceste 10 clase pentru că sunt foarte mulți care termină 10 clase și nu știu să

facă o cerere, nu știu să întocmească efectiv un document ci doar cu alte înscrisuri aflate la

îndemână, nu sunt în stare să scrie dupa dictare chiar dacă au finalizat 10 clase.

Din punct de vedere al aspectului financiar au cereri, nevoi , solicitari, anumite declaratii?

întotdeauna sunt nemultumiți deoarece ei nu primesc mulți bănuți atâta timp cât beneficiază

de măsură de protecție într-un centru, nu primesc decat 28 lei alocația de stat bani care se

virează într-un cont la care ei au acces după vârsta de 18 ani și ceea ce oferă statul hrană,

94

îmbracaminte, încalțăminte, rechizite tot ce au nevoie în limita bunului simț. Și acei 28 de lei

pe lună constituie o sumă destul de mică și nu știu cât de mult îi poate ajuta

Din punct de vedere al drepturilor, considerati ca isi cunosc drepturile si le cer?

Ei își cer drepturile dar sunt conștienți de faptul că au și obligații, s-au învățat să ceară tot

timpul.

Rromi ……..


Femei …..



primite, solicita ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este




Sunt înverșunați, există nemulțumiri referitoare la ce primesc, la situația în sine, de centru

chiar dacă știu destul de bine că acestea sunt condițiile și că atât li se poate oferi. Nici nu au

răbdarea să înțeleagă când vii să îi faci o propunere, cand vii să îi explici ceva că e în interesul

lui, că e spre binele lui să facă lucrul respectiv, sunt foarte tăioși foarte respingători

mulțumindu-se să facă ceea ce au făcut și până acum decât să se implice în ceva nou.


Munca fizică. Mulți dintre ei au făcut diverse calificări dar de perioadă scurtă. Din ce am

înțeles de la ei, ospătar bucătar, ajutor frizer dar nu le practică deoarece au fost de scurtă

durată (3-6 luni) și nu știu să pună în practică ceea ce au învățat, cursurile bazându-se mai

mult pe teorie decât pe practică și nu știu cât de mult au reușit ei să prindă, să fie capabili.

95




Persoanele de sex masculin solicită cursuri suplimentare de tâmplărie, dolgherie, construcții

iar persoanele de sex feminin cursuri de frizerie, bucătar, ajutor bucătar.

Cum stau pe partea de comunicare, solicită sau nu cursuri pentru pregătirea suplimentară?

Nu prea așteaptă să vină cineva, nu le place să se implice foarte mult doar ascultă.



ce domeniu?

Sunt persoane, de exemplu un băiat care a făcut practica la un service auto din proprie

inițiativa dorindu-și pe viitor să aibă un service propriu, atâta timp cât se și pricepe și știe

despre ce e vorba.

Este un caz izolat sau sunt mai multe persoane de acest gen? Și în ce perioadă?

Sunt mai mulți, în special în perioada de vacanță. Aproximativ 10 % în toate centrele care

sunt dornici să facă ceva mai mult față de ce li se oferă.

Ați fost martora unor povești de succes? Ați apucat să îi vedeți că au reușit să facă ceea ce și-au

propus?

De 6 ani de când lucrez nu am ajuns să vad asemenea povești.





96

Mai mult personal calificat care să discute cu ei, în special în centrul de psihologi, pedagogi

specializați pentru a comunica cu ei permanent.

Si nevoi ale dumneavoastra personale?Pe langa ca ati avea nevoie de colegi specializati, mai sunt

alte lucruri de care ati avea nevoie ca sa va fie mai usor dumneavoastra personal ca sa lucrati cu

ei?Presupun ca lucrati pe echipe nu individual.

Lucrăm individual, suntem responsabili de caz pentru un anumit dosar. Am avea nevoie de

mai mult timp pentru a ne putea ocupa efectiv de situația acelui copil, pentru a-l trata

individual pentru a-l asculta mai mult.

Personal simțiți nevoia și de calificare? Ce vrei să învățați nou și vi se pare că ar putea fi benefic

în activitatea dumneavoastră?

Da, bineînțeles. Personal consider că sunt utile diferite cursuri de calificare pentru a putea

pune în aplicare alte metode de lucru.


Copilului din Ilfov


Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC

"Doctor în Comisie"


Mă ocup de persoanele cu dezabilităţi, inclusiv cele de etnie romă.





97







Avem persoane în unitate care au funcţii foarte bune,sunt directori chiar dar aceştia au o

boală uşoară sau nu suferă de un handicap foarte grav şi vizibil şi aceştia nu cer pensie dar

cei mai mulţi sunt cei care nu vor să-şi depăşescă conditia şi nici nu vor să muncească

deoarece spun că pensia primită pe baza bolii le ajunge.


Rromi…..


Femei …..

Nu ştiu un număr exact,cert este că nu sunt jumatate romi,sunt mai puţini.



Mulţi vin din oraşe, din localităţile mai mari şi mai puţin din localităţile mai mici.




Păi în primul rând,boala, că asta îi ţine pe loc.La noi,din cauza vârstei sunt mai mulţi de

jumătate care nu pot muncii din cauza vârstei dar sunt şi persoane care cer să treacă de la o

pensie de gradul 2 la gradul 3 tocmai pentru a se angaja dar problema este că aceştia sunt

foarte puţini.


98

Mulţi dintre ei spun că nu le ajung banii pentru medicamente dar ei prin lege au gratuitate

foarte mare la medicamente,la analize si impozit daca au locuinţe dar mulţi se plâng că

reducerile nu le sunt aplicate.



Rromi ……..


Femei …..

Sunt puţini care ar vrea şi care ar putea.Sunt puţine cazuri în care discutăm şi despre muncă.







Toate la un loc, depinde de la persoană la persoană,sunt reacţii şi reacţii.


Astea nu le putem cunoaşte noi deoarece noi cumunicăm foarte puţin cu fiecare pacient ca

să avem timp pentru fiecare în parte.




Dacă sunt tineri pot să se ducă să muncească 2-3 ore dar dacă au un handicap grav nu pot

munci, deoarece ei nu se pot concentra, se enervează. Dar sunt şi oameni care ar putea muncii

dar preferă să stea pe o pensie deoarece se ocupă de micile lor afaceri.

99



ce domeniu?

Sunt persoane foarte puţine care sunt directori, au o boală minoră şi muncesc şi nici nu mai

cer pensie de handicap sau o cer doar pentru a li se scuti impozitele şi reducerea la

medicamente.





La noi este nevoie de personal,mai exect de un ergoterapeut.


Copilului din Ilfov


Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC: consilier asistent social, lucrez in cadrul serviciului de

tip familial (16-26 ani).


Lucrez cu toate categoriile, dizabilități și romi.






100







Rromi…..mai multe cazuri

Persoane cu dizabilităţi….mai puține cazuri

Femei …..procente egale

Lucrăm preponderent cu copii mici. Cu cei de peste 16 ani lucrez cu un sfert din 300 de

cazuri totale.

Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe cazuri?

Dar mai puţine? Buftea, Corbeanca.




După școală, noi pierdem legătura cu ei. În câteva luni de la terminarea școlii, ei nu își găsesc

loc de muncă și noi pierdem legătura cu ei.

Din punct de vedere a educației, unde se opresc cei mai mulți?

Cei mai mulți tineri au 8 clase, după care invocă lipsa de venituri pentru a continua.


Lipsuri financiare.



Rromi ……..


101

Femei …..

Au nevoie de consiliere psihologică.







Sunt pe de o parte persoane asertive și executive. Cei care sunt conflictuali sunt astfel pentru

ca nu primesc ajutorul pe care îl doresc.


Nu a observat abilități speciale.




Domenii care sunt cât mai apropiate de locația lor. Nu au cereri exprese de profesionaliare

pentru anumite domenii.



ce domeniu?

Nu am întâlnit astfel de cazuri.

Grilă de interviu cu reprezentanți și specialiști din instituții specializate în proiecte și

programe pentru romi și persoane cu dizabilități

102


1.1. Funcţie şi atribuţii în cadrul instituției

R.O. - manager public principal– MMFPSPV- Direcția Generală Asistență Socială, Direcția

Servicii Sociale și Incluziune Socială

1.2. Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrați (persoane de etnie romă, persoane cu

dizabilităţi)?

Persoane de etnie romă și persoane aparținând celorlalte grupuri vulnerabile, conform

definiției grupului vulnerabil din Legea asistenței sociale nr.292/2011.

I. Profilul şi categoriile grupurilor ţintă

1.1. Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea

noastră şi pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu grupul

ţintă- se vor face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie (organizarea de

cursuri, instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne oferiţi un profil sintetic al






Persoane de etnie romă ……

În primul rând, trebuie avut în vedere faptul că MMFPSPV, ca instițutie a administrației

publice centrale, are rol de sinteză şi de coordonare a aplicării strategiei şi politicilor

Guvernului în domeniile muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Astfel, MMFPSPV îndeplinște mai multe funcții printre care de reglementare şi sinteză, prin

care se asigură elaborarea şi promovarea politicilor publice şi a proiectelor de acte normative

în vederea punerii în aplicare a Programului de guvernare şi a obiectivelor strategice în

domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, de elaborare a

programelor în domeniul muncii, protecţiei, securităţii şi coeziunii sociale, de autoritate de

stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării

reglementărilor legale în domeniul său de activitate.

Prin urmare, în calitate de funcționar public în cadrul MMFPSPV, experiența mea de lucru

cu grupurile țintă menționate anterior, constă doar în identificarea, elaborarea, formularea

şi promovarea politicilor publice şi actelor normative în domeniul incluziunii sociale si

103

protecţiei sociale a grupurilor vulnerabile, în elaborarea de rapoarte de monitorizare şi

evaluare cu privire la politicile publice în domeniu inițiate şi implementate la nivelul direcției

și implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă în domeniul asistenței sociale.

Date fiind toate cele de mai sus și faptul că un profil sintetic al persoanelor defavorizate în

funcţie de coordonatele stabilite de dvs (nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati

anterioare şi actuale, determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri,

mijoace la dispoziţie, statut familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată

pe într-ajutorare economică între părinţi cuplu tânăr etc) poate fi obtinut doar in urma

anchetelor sociale desfasurate de catre lucratorii sau asistenții sociali de la nivelul

autoritatilor publice locale, motiv pentru care aceste persoane sunt in masura sa va furnizeze

aceste informatii detaliate.

1.2. Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi/ați lucrat?

Romi…..

Femei …..

În formularea politicilor publice și proiectelor de acte normative în domeniu, care vizează și

grupurile țintă menționate de dvs, este dificil de estimat un număr aproximativ de persoane,

având în vedere faptul că aceste inițiative, politici publice și acte normative o dată intrate în

vigoare și implementate afectează toate persoanele care aparțin grupurilor vulnerabile

respective.


2.1. După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport

cu piaţa muncii şi societatea?

În urma analizei studiilor existente pe piață care au abordat problematica menționată de

dvs, printre care amintesc studiile Băncii Mondiale, ale IER, ale UNDP, ale ONG-urilor de

profil etc precum și analiza socio-economică a domeniului Afaceri sociale și incluziune

socială, elaborată de MMFPSPV în cadrul procesului de programare a fondurilor europene

pentru perioada 2014-2020.

2.2. Care sunt principale nevoi pe care le declară?

În cadrul contactelor avute cu persoane din grupul țintă, îndeosebi ocazionate de revenirea

acestora în țară din Marea Britanie și Franța, am observat faptul că printre principalele

nevoi amintite de majoritatea persoanelor din grupul respectiv se referă la deținerea unui

spațiu locativ și a unui venit stabil care să le permită satisfacerea nevoilor zilnice de bază.

104

Totodată, în cadrul acestor discuții, a fost menționat și fenomenul discriminării bazate pe

criterii etnice, ca obstacol în dobândirea unei locuințe, unei surse de venit sau în

interacțiunea cu autoritățile administrației publice locale.

2.3. Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să

le considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?

Rromi ……..

Din experiența acumulată până în prezent în ceea ce privește grupul țintă menționat,

consider că principala prioritate de care trebuie ținut cont și care ar trebui să stea la baza

oricărei inițiative sau strategii de îmbunătațire a situației romilor și de creștere a incluziunii

lor sociale, este educația. Argumentând această afirmație, aș preciza faptul că o dată

îndeplinită această condiție, individul respectiv va deține atât un bagaj de cunoștințe, un set

de abilități și competențe cât și o recunoaștere formală a acestora (diploma) care i-ar facilita

accesul pe piața muncii. În același timp, educația contribuie la schimbarea fundamentală a

mentalității individului și implicit la creșterea gradului de responsabilizare în abordarea

problemelor proprii de viață. În paralel cu aceasta, este necesară sprijinirea individului pe

tot parcursul vieții în eventualele situații de dificultate și vulnerabilitate cu care s-ar putea

confrunta și asigurarea unor condiții de trai decent care să-i permită accesul la educație și

să prevină orice intenție de abandon școlar timpuriu.










Deși, după cum am menționat anterior, nu lucrez direct cu grupul vulnerabil, din

interacțiunile avute în diverse contexte cu persoane aparținând acestui grup țintă am

observat o atitudine imperativă (persoanele fiind înverşunate asupra situaţiei lor personale,

refuzau sau încercau limitarea dialogului pe acest subiect, erau reticente, manifestau

neîncredere și uneori adoptau un comportament conflictual)


105

Observându-i în diverse contexte, pot spune ca au o abilitate foarte dezvoltată de a se adapta,

de a se descurca în orice situație, de a identifica soluții la probleme. Totodată, am constatat

că majoritatea persoanelor din grupul țintă au înclinații și abilități artistice, care ar putea fi

valorificate și dezvoltate.




Personal consider că anterior instruirii, s-ar impune realizarea unei analize a grupului

respectiv din județul Ilfov sau din regiune, cu scopul identificării nivelului de educație, a

calificării, a competențelor, abilităților, motivației și potențialului profesional și a experienței

anterioare de muncă a fiecărei persoane. Pe baza rezultatelor acestei analize, poate fi

formulat un plan de acțiune care să includă și componenta de instruire în domeniile

identificate ca fiind de interes pentru respectivele persoane, dar fiind în același timp

accesibile acestora (ținând cont de nivelul de educație al fiecărei persoane) și corelate cu

cererea existentă sau prognozată pe piața muncii.

3.4.Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în


în ce domeniu?

Nu am abordat acest aspect în cadrul discuțiilor avute cu persoanele din acest grup, dar

consider că spiritul antreprenorial poate fi educat și cultivat la indivizii care doresc și sunt

motivați să demareze o afacere. De asemenea, am asistat la prezentarea unor exemple de

succes în ceea ce privește inițiativele antreprenoriale în rândul romilor, îndeosebi pe

segmentul economiei sociale.


4.1. Indicați o soluție pe care ati adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:

Șomajul – Pentru reducerea șomajului în rândul persoanelor de etnie romă aș propune o

abordare personalizată, cu focus pe individ, și anume: identificarea pe plan local, prin

intermediul lucrătorilor sau asistenților sociali și cu sprijinul AJOFM-urilor și agențiilor

locale de ocupare, a potențialului de dezvoltare profesională sau ocupare pe domenii

existente pe piața muncii a fiecărui individ, consilierea și eventuala formare suplimentară

sau recalificare a acestuia și construirea împreună cu acesta a unui plan individual de

ocupare sau de carieră agreat de ambele părți. După care să se treacă la etapa următoare de

mediere și plasare pe piața muncii. Totodată, în cazul anumitor persoane care nu au avut

106

niciodată un loc de muncă, ar putea fi util un program de instruire în abilități de viață și

adaptare la cerințele unui loc de muncă.

Educația -

Sănătatea .……

Sărăcia ………





O inițiativă care consider că va avea succes, se află în implementare în prezent și se

intitulează Proiectul Ferentari, derulat împreună cu Ministerul Sănătații, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu sprijinul Ambasadei Franței la București

și a Medecins du Monde. Până în prezent s-a realizat un diagnostic socio-medical al acelei

zone, care va fi urmat de intervenții concrete în regenerarea urbană, în domeniul sănătății

și cel social.




Resursele suplimentare necesare ar fi de natură financiară. Având în vedere faptul că, după

cum bine știți, Guvernul României are o strategie pentru incluziunea socială a cetățenilor de

această etnie, dar din păcate nu toate măsurile au putut fi implementate, datorită

constrângerilor bugetare.

Grilă de interviu cu reprezentanți și specialiști din ONG-uri

Subcategorie: specializate în proiecte și programe pentru romi


Funcţie şi atribuţii în cadrul ONG-ului

F.N., Președintele Centrului Cultural al Romilor O Del Amenca

107






persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie

de următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,




Persoane de etnie romă

Majoritatea persoanelor cu care organizația noastră lucrează sunt persoane defavorizate

care au părăsit timpuriu sistemul educațional. În ultimii ani mulți dintre ei au beneficiat de

cursuri organizate în cadrul unor proiecte finanțate de Comisia Europeană și Guvernul

României în cadrul POSDRU. Totuși, putem spune că există diferențe în ceea ce privește

nivelul de instruire și competențe/abilități de la o comunitate la alta.

Cei mai mulți nu au așteptări în a-și depăși statutul de persoana defavorizată pentru că au

o mentalitate de victimă. În zona unde organizația noastră lucrează, oportunitățile de

anagajare sunt puține pentru că nu sunt investitori. În plus, nivelul de calificare al celor din

comunități este scăzut. Sunt comunități în care există persoane pro-active în căutarea unui

loc de muncă dar și comunități în care membrii lor se mulțumesc cu statutul de victimă.

Femei (în cazul în care acestea au o situație specială).


Romi: 2000

Femei: 1100 .(dacă în activitățile și proiectele dvs le aveți în vedere separat)

În ce sectoare din București/localități din Ilfov derulați activități pentru romi??

Jilava

În ce localităţi sunt mai multe cazuri care necesită intervenție din partea autorităților și ONG-

urilor?

Căzănești, Fetești-Vlașca, Sintești, Traianu, Borănești, Slobozia – Bora, Jilava


După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în

raport cu piaţa muncii şi societatea?

Nivel de educație și pregătire profesională scăzut

Discriminare pe piața muncii

Lipsa oportunităților de angajare

108

În baza lucrului cu persoane de etnie romă defavorizate, care sunt principalele nevoi pe care

considerați că le au în raport cu societatea și piața muncii?

Lipsa oportunităților de angajare. Multe persoane de etnie romă au nevoie de cursuri de

calificare care să răspunda nevoii pieței muncii nu doar cursuri realizate pentru a atinge

anumiți indicatori din proiecte.



Romi – Instruirea personalului din instituitii in ceea ce priveste discriminarea si

efectele acesteia.



Cum aţi caracteriza comportamentul persoanelor defavorizate cu care lucrați? Alegeți o categorie

de răspuns.







Totuși, este destul de complicat să încadrăm într-o categorie de răspuns toate comunitățile

de romi în care lucrăm. Așa cum am menționat comunitățile de romi, prin definiție, sunt

caracterizate de diversitate.

Ce abilităţi au? (observate de dvs sau declarate chiar de către aceștia)

Într-o comunitate sunt anumite persoane care practică zidăria. Într-o altă comunitate încă

există meșteșuguri în metal. Totuși, în cele mai multe nu există abilități specifice.



în judeţul Ilfov sau în regiune?

Conform ofertei pieței muncii din zonă, domeniul de interes este agricultura. Există și

persoane care practică comerțul informal cu succes.

109

3onsideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în


în ce domeniu?

Da, sunt comunități în care se practică informal comerțul. Sunt alții care încearcă să își

dezvolte propriile afaceri și ar avea nevoie de sprijin și expertiză în acest sens.


Indicați o soluție pe care aști adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:

Șomajul – Dezvoltarea economiei sociale

Educația – proiect Școală după Școală

Sănătatea - ambulanță la dispoziția comunităților defavorizate, sistemul de asigurări

Sărăcia - locuri de muncă asigurate

Discriminarea - campanii

Inegalitatea de gen – sprijinirea fetelor în sistemul educațional

Vă rugăm să ne descrieți pe scurt cel mai/cea mai de succes proiect/activitate derulată pentru


Programul Școală după Școală implementat în 2010-2013. Pe lângă faptul că beneficiarii

direcți, copii de clasele I-IV, și-au îmbunătățit participarea școlară (prezență și rezultate),

s-a putut constata și o implicare a comunității, în special a părinților în educația copiilor și

a comunității în general.




Am avea nevoie de un sprijin în ceea ce privește pregătirea unui proiect pe economie

socială.

raport - agentia nationala pentru romi · holocaustului, forțare sub regimul ceaușescu. puterea...

Documents