U N I V E R S I T A T E A D I N B U C U R E Ş T I F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

TEZĂ DE DOCTORAT

SUPORTUL GE OGRAFIC A L

STRUCTURILOR

GEOPOLIT ICE M O N D I A L E

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Silviu NEGUŢ

Doctorand: prof. gr. I HANGANU Gelu

B U C U R E Ş T I 2 0 1 1

CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 PREMIZE. IDEEA TEZEI 8

CAPITOLUL 2 TERRA – SUPORT GEOGRAFIC 32

2.1. Evoluţia Universului – condiţie a apariţiei Terrei

2.2. Pământul – planeta privilegiată

2.3. Individualizarea „suportului geografic”

2.3.1. Factorii ecologici cosmici

2.3.2. Factorii ecologici tereştri

32

43

46

48

51

CAPITOLUL 3 ROLUL SUPORTULUI GEOGRAFIC ÎN INDIVIDUALIZAREA

STRUCTURILOR SOCIALE

65

3.1. Apariţia vieţii – o nouă stare de agregare a materiei

(energiei şi informaţiei) în Univers

3.2. Etape evolutive ale suportului geografic. Premisele

apariţiei omului

3.3. Apariţia Omului. Societatea umană. Premisele apariţiei

structurilor geopolitice

65

74

81

CAPITOLUL 4 SUPORTUL GEOGRAFIC AL STRUCTURILOR GEOPOLITICE

MONDIALE

120

4.1. Suportul geografic – o „constantă dinamică” a structurilor

geopolitice

4.2. Filozofia abordării suportului geografic. Moduri de

raportare a omului/societăţii umane la acesta

4.3. Rolul suportului geografic în geopolitică: determinism vs.

posibilism

4.4. Dinamica (evoluţia) structurilor geopolitice de-a lungul

4.4.1. Structurile geopolitice antice

4.4.2. Structurile geopolitice medievale

4.4.3. Structurile geopolitice moderne

4.4.4. Structurile pseudo-geopolitice contemporane

120

121

127

133

136

145

158

161

CAPITOLUL 5

CONSIDERAŢII METODOLOGICE

162

5.1. Schema conceptuală a tezei

5.2. Aparatul metodologic utilizat

162

163

CAPITOLUL 6 STUDIU DE CAZ: STN-URILE CA STRUCTURI PSEUDO-

GEOPOLITICE. OPERAŢIONALIZAREA RELAŢIEI DINTRE

SUPORTUL GEOGRAFIC ŞI MAXIMIZAREA PUTERII. ROYAL

DUTCH SHELL – MODEL ILUSTRATIV

6.1. Consideraţii generale

6.2. Scurt istoric al STN-urilor

6.3. STN-urile – structuri pseudo-geopolitice

6.3.1. Comerţul intra-companii şi preţurile de transfer

manipulative. Slăbirea economică a statului

6.3.2. Influenţa în politicile economice şi afacerile interne

ale statelor. Slăbirea politică a statului

6.3.3. Implicaţiile geopolitice. Creşterea puterii relative a

STN-urilor

6.4. Royal Dutch Shell – model ilustrativ

6.4.1. Evoluţia concernului

6.4.2. Reorganizarea structurală – căutarea eficientizării în

scopul maximizării profitului

6.4.3. Efecte economice post-restructurare

6.4.4. STN-ul – operaţionalizarea relaţiei dintre suportul

geografic şi maximizarea puterii

167

167

172

174

175

176

177

180

180

185

192

194

CONCLUZII 199

BIBLIOGRAFIE 210

REZUMAT

Teza de doctorat cu titlul Suportul geografic al structurilor geopolitice mondiale reprezintă o analiză teoretică (ştiinţifică) a conceptelor de suport geografic şi structură geopolitică, atât în valoare individuală (interpretativ), dar insistându-se cu precădere asupra relaţiei organice şi dinamice dintre cele două concepte.

Abordarea teoretică a fost dublată de sublinierea valenţelor operaţional-aplicative prin valorificarea teoriei în cadrul studiului de caz, urmărindu-se evoluţia unei structuri pseudo-geopolitice – o societate transnaţională (prin extrapolare, structură derivată din structurile geopolitice clasice) –, ca rezultantă a eficientizării relaţiilor din lumea contemporană şi maximizării optimului relaţiilor dintre suportul geografic şi structurile socio-teritoriale (aşa cum sunt şi structurile geopolitice).

Deşi titlul tezei presupune o terminologie aparent „banală” – suport geografic, structură geopolitică – operarea cu aceste noţiuni este infinit mai dificilă ca esenţă, având în vedere faptul că niciunul dintre cele două concepte nu ocupă un loc preferenţial în literatura de specialitate.

De pildă, pe cât de simplă pare sintagma de „suport geografic”, abordările de până acum reliefând doar tratări secvenţiale, în mod deosebit utilizându-se ideea proprie de „suport” fizic („scenă”, „cadru”, „decor” pentru fenomenele şi procesele sociale), aprofundarea teoretică a dezvăluit o complexitate aparte a acestui concept, care, din punctul nostru de vedere, pe lângă faptul că include totalitatea condiţiilor ecologice (cosmice şi terestre, inclusiv cele de natură socială!) generează matricea funcţională de fond a organicii sociale, ca expresie a unităţii energiei, materiei şi informaţiei în Univers.

În aceeaşi idee, „structurile geopolitice” au fost abordate în literatura de specialitate (fără a se insista pe definirea lor în valoare individuală, însăşi sintagma fiind destul de rar utilizată, mai mult întâmplător, din raţiuni sintactice, mai degrabă decât semantice), ori separat de legităţile naturale (în spiritul ideii: societatea funcţionează după legile sociale, iar natura după legile naturale), ori raportate la suportul geografic, prin prisma a două filtre tradiţionale: de favorabilitate sau/şi de restrictivitate pentru fenomenul social, respectiv geopolitic.

În spiritul acestei teze cele două concepte sunt analizate ca două faze distincte, dar sincrone, de exprimare a unităţii materiei, energiei şi informaţiei în Univers. Structurile geopolitice (structuri sociale, socio-teritoriale specializate) nu reprezintă decât o continuitate firească şi legică a evoluţiei, o sinteză complexă şi optimă a ORGANIZĂRII. Altfel spus, putem imagina structurile geopolitice (şi alte structuri sociale) ca vârful unui aisberg ale cărui începuturi le găsim sub apa „oceanului cosmic” la „începuturile” de acum 14 miliarde de ani.

Actualitatea cercetării este conferită de o abordare aparte, de ce nu, nouă, a continuităţii suport geografic – structură geopolitică. Se impune o precizare: abordarea de faţă este nouă, dar nu în sens cronologic, abordări ale relaţiei abiotic – biotic, natură – societate ş.a. existând în literatura ştiinţifică, ci noutatea constă în sintetizarea „imaginii de ansamblu” („the big picture”) prin filtrul continuităţii (ca un liant, ca o rădăcină) şi unităţii materiei. Matricea de funcţionare a structurilor geopolitice, ca de altfel a oricăror alte structuri socio-teritoriale, este aceeaşi cu cea a organicii planetare, deci cosmică. Aşa cum Terra reprezintă cea mai rafinată formă a reglajului parametrilor cosmici (de exemplu, poziţia în Univers, în Galaxie, în Sistemul Solar raportat la celelalte planete, prezenţa Lunii, proporţia elementelor chimice care au făcut posibilă apariţiei vieţii şi, mai târziu, a vieţii complexe şi inteligente etc.) generând caracterul de unicitate a „suportului geografic”, tot

aşa structurile sociale ale prezentului continuă acest reglaj (a se citi unitate a materiei în spaţiu şi timp de la amorf până la inteligenţa materiei, diferenţa dintre cele două stări făcând-o gradul de proporţionalitate şi reglaj al parametrilor – substanţă, energie, informaţie).

Mai mult, studiul de caz reliefează pe deplin această continuitate, fiind selectată o structură socială extrem de complexă, pseudo-geopolitică, tocmai pentru a ilustra sinteza a tot ceea ce s-a întâmplat până acum…timp de 14 miliarde de ani. Şi anume, societăţile transnaţionale – structuri pseudo-geopolitice (funcţia de bază fiind economică) – întrunesc câştigul rafinării şi complexării prin evoluţie a materiei de până acum şi, mai mult, a eficientizării relaţiilor şi intercondiţionărilor, beneficiind, în raport cu statutul (structură geopolitică clasică), de atuul delocalizării spaţiale (teritoriale), folosind ca şi statul toate pârghiile pentru deţinerea supremaţiei absolute. Adică, un mai fin reglaj al condiţiilor, o mai bună acordare a valorilor parametrilor…respectiv, o structurare (organizare) mai eficientă a resurselor minerale şi materiilor prime, producţiei, bunurilor (materiei), resurselor energetice, combustibililor, hranei (energiei) şi resurselor umane, cunoaşterii (informaţiei).

Un alt aspect legat de actualitatea cercetării vine în întâmpinarea unei tendinţe recente, la nivel epistemologic, observabile în interiorul fiecărei ştiinţe: trecerea de la abordarea „generală” (acumulatoare de informaţie brută) la abordarea de nişă, înalt specializată (responsabilă pentru sistematizarea informaţiei şi explicarea cauzalităţilor) la abordarea globală (integratoare). Cu alte cuvinte: geografia generală – geografia specializată pe ramuri şi regională – geografia globală.

În mod deosebit ştiinţa geografică are în esenţa sa capacitatea integratoare atât intra-disciplinară, trans-disciplinară, cât şi inter-disciplinară. Nu se poate explica o singură realitate şi unitatea acestei realităţi prin mai multe ştiinţe. Poate fi cel mult o varietate a interogaţiei, pot exista mai multe unghiuri de abordare a aceleaşi realităţi. Astăzi tendinţa generală este de integrare a acestor puncte, unghiuri de vedere. Accentuând, ştiinţa geografică este înzestrată cu această capacitate de deosebită de integrare.

O a treia idee în spiritul reliefării actualităţii cercetării de faţă se conturează prin alte trei chestiuni: globalizare, criza financiară internaţională, corporaţiile transnaţionale. Sunt trei piloni ai unei realităţi fenomenologice în plină manifestare. Abordarea teoretică şi proiectarea la nivel de practică al acestor concepte – cum ar fi, structurile pseudo-geopolitice (corporaţii transnaţionale, cu exemplificare în studiul de caz) – ne ajută să înţelegem mai bine funcţionalitatea şi rolul lor şi ne oferă instrumente de analiză mai fine în diagnosticarea şi prognosticarea „noii ordini internaţionale”.

Scopul şi obiectivele cercetării sunt determinate atât de actualitatea temei de cercetare (dezvoltată mai sus), cât şi de oportunitatea şi, totodată, necesitatea de a îmbogăţi domeniul geopolitic şi de a actualiza permanent relaţia de condiţionare dintre „geo” şi „politică”, dintre „ştiinţa spaţiului” şi „ştiinţa puterii”, pentru a putea avea permanent la dispoziţie instrumentele metodologice necesare încadrării teoretice a evenimentelor şi crizelor de pe scena internaţională şi, totodată, capacitatea de a interpreta corect ceea ce se întâmplă în această lume a începutului de mileniu trei. Acum totul este global şi totul se repercutează la nivel planetar.

Se întrevede deci, necesitatea unei abordări multiple, complexe şi integratoare a problematicii realităţii zilelor noastre (problemele economice nu mai sunt demult numai probleme economice), în spiritul permanenţelor şi constantelor geopolitice, al relaţiei dintre realitatea spaţială şi manifestarea puterii.

Abordarea suportului geografic al structurilor geopolitice nu este, deci, numai o necesitate academică, ci provine din încercarea de a înţelege o realitate extrem de complicată.

Astfel, integrarea fenomenologică şi procesuală a structurilor geopolitice într-o matrice mai largă, mai completă, de fond, defineşte scopul cercetării ale cărei rezultate au fost concretizate prin această teză de doctorat.

Atingerea acestuia a fost dublată de urmărirea şi altor obiective: aprofundarea teoretico-ştiinţifică a conceptului de suport geografic (rădăcina

„geo”); aprofundarea teoretico-ştiinţifică a conceptului de structură geopolitică

(relaţia „geo” – „politică”; structură – constanta auto-organizării ca proprietate intrinsecă a materiei, pe lângă transferul de energie şi informaţie, dinamică – evoluţie spaţială şi temporală etc.);

realizarea unui model de abordare geografică, integratoare, a unei problematici foarte complicate, trans şi inter-disciplinare – tranziţia de la o stare de agregare către nivelul superior de complexitate şi eficientizare a relaţiilor: Univers – Planetă – Bios (Viaţă) – OM (Viaţă inteligentă) – Structură socială (Viaţă inteligentă şi complexă-structură geopolitică).

Suportul teoretico-ştiinţific pe care s-a bazat prezentul studiu a fost stabilit în scopul fundamentării cât mai complete a obiectivelor cercetării, enunţate anterior, urmărind atingerea graduală a lor, în procesul elaborării tezei de doctorat.

Pentru aceasta a fost selectat şi studiat un vast material bibliografic alcătuit din cărţi ştiinţifice, periodice de specialitate, diverse conferinţe etc.

La aceasta s-au adăugat informaţiile şi datele sintetizate în documentarele de specialitate care popularizează sinteze deosebite ale cunoaşterii acumulate până acum. Acestea au fost dublate şi de informaţiile culese de pe Internet, aplicaţii de teren, interviuri calitative cu profesori sau cercetători recunoscuţi în domeniu. O ultimă idee: această teză nu s-a născut peste noapte, ci reprezintă rodul unei munci de o viaţă petrecute la catedră, a dezbaterilor cu elevii care au provocat lungi şi adânci interogaţii şi a timpului petrecut pentru pregătirea orelor de geografie, multe dileme axiomatice şi întrebări existenţiale derivând din această acţiune.

Noutatea ştiinţifică a lucrării este imprimată, în opinia noastră, de ineditul aprofundării relaţiei „suport geografic” – „structură geopolitică” în spiritul reliefării adevărului imuabil: unitatea materiei în Univers; evoluţie dinspre amorf spre viaţă inteligentă complexă, adică dinspre organizare inferioară spre organizare superioară, respectiv reconversie permanentă a substanţei, energiei şi informaţiei.

Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării considerăm a fi concretizate prin rezultatele obţinute, şi anume, operaţionalizarea relaţiei conceptuale „suport geografic” – „structură geopolitică”, prin identificarea potenţialului său în decriptarea „rupturilor”/„pragurilor”/„crizelor” şi a rolului lor în evoluţia societăţii umane. Cu alte cuvinte înţelegerea parcursului dintre starea de echilibru si starea de dezechilibru. Nu există dezechilibru permanent sau echilibru permanent, aşa cum nu există război permanent sau pace permanentă, ci doar o căutare a echilibrului între cele două stări.

La nivel teoretic, valenţele de aplicabilitate ale tezei constau în individualizarea unui model posibil de abordare geografică, integratoare, trans şi interdisciplinare a structurilor sociale specializate, cum sunt structurile geopolitice.

* * *

Introducerea esenţializează încă din start actualitatea, scopul şi obiectivele cercetării,

reliefând noutatea ştiinţifică a lucrării, semnificaţia şi valoarea sa aplicativă. În Capitolul 1 – Premise. Ideea tezei este trasat „firul roşu” al tezei anunţându-se

ideea principală a cercetării, respectiv relaţia organică dintre suportul geografic şi structurile geopolitice văzută ca o rezultantă a evoluţiei, sintezei, unităţii şi continuităţi materiei (energiei şi informaţiei) în Univers, după o matrice ce a presupus optimizarea permanentă a valorilor parametrilor implicaţi (ansamblului de factori genetici denumiţi generic pe parcursul tezei „factori geoecologici” prin aceasta înţelegându-se atât factorii cosmici, cei planetari, cât şi cei de natură socio-culturală – planeta noastră fiind unitatea standard de raportare, „veriga” între nestructură sau structură incipientă, amorfă şi structură ajunsă până la cel mai înalt nivel de rafinare – viaţa inteligentă complexă) şi eficientizarea continuă a inter-relaţionărilor. Cu alte cuvinte, suportul geografic identificat cu unitatea planetară în întregul ei are un triplu lor: 1. rol propriu de „suport” (scenă, cadru, decor) al structurilor geopolitice; 2. constituie în acelaşi timp premisă pentru funcţionarea acestora (suportul fiind de fapt ansamblul „punctelor” de suport sau „punctelor” de sprijin care alcătuiesc mediul optim pentru a face posibilă existenţa şi funcţionarea structurilor geopolitice – de la mediul natural, social şi până la inteligenţa materiei) şi 3. suportul geografic este în acelaşi timp şi model/tipar de structurare (organizare) a materiei (energiei şi informaţiei) pentru orice altă formă ulterioară de „cristalizare” a trinomului menţionat (materie – energie – informaţie).

Ideea tezei se sprijină pe necesitatea impusă de realitatea fenomenologică a prezentului, conturată prin individualizarea unor premize „justificative” dezvoltate tot în cadrul acestui prim capitol. Esenţializând şi sintetizând se desprind următoarele: criza financiară internaţională este doar o mică faţetă a unor crize mult mai profunde, sistemice, de abordare şi de interpretare a lumii şi organicii planetare, crize economice (sfârşitul unei perioade de peste 50 de ani de consumerism exacerbat rămas fără un scop sau motivaţie anume, cu excepţia veşnicei butade, respectiv dezvoltarea economică este stimulată de un consum crescut, un consum crescut necesită resurse suplimentare, resurse care stau la baza creşterii economice… omenirea a ajuns practic în faza în care a înlocuit scopul – pentru ce? –, cu mijloacele utilizate pentru atingerea acestui scop….), crize geopolitice (sfârşitul unei ordini internaţionale, cea a Lumii Bipolare, care a avut ca efect vulnerabilizarea instituţiilor şi ea evidenţiat slăbiciunile sistemice), crize filozofice (care sunt scopurile noastre ca civilizaţie?, încotro ne îndreptăm?, în condiţiile în care procesul globalizării a diminuat considerabil timpul şi spaţiul, viteza cu care ne aglomerăm cu informaţie fiind direct proporţională cu scăderea capacităţii noastre de sinteză, de transformare a informaţiei în cunoaştere, astfel că această varietate copleşitoare a lumii create de noi ne bulversează infinit mai mult decât o făcea natura primară de la începuturile civilizaţiei noastre, natură care, prin evoluţia sa, ne-a oferit timpul necesar să înţelegem, să cunoaştem, să învăţăm).

Capitolul al 2-lea, intitulat Terra – suport geografic, fundamentează teoria primului concept din titlul tezei, respectiv a suportului geografic, insistând pe factorii genetici care au dus la construcţia „casei”, „căminului” terestru (gr. oecos) şi pe rolul lor deosebit. Funcţionarea sistemică şi organică a acestora, evoluţia permanentă spre specializare/eficientizare funcţională, creşterea optimizării structurării (autoorganizării) continue a materiei (energiei şi informaţiei) în Univers au fost tot atâtea „prezenţe” indispensabile, sincrone, simultane şi integrate, formării suportului geografic. Textul insistă

pe ideea „Terra – suport geografic” ca o „verigă” intermediară în lanţul evolutiv ce a început acum 14 miliarde de ani, în urma Big-Bangului, între nestructură sau structură empirică, amorfă (Universul cunoscut până acum) şi structură superioară, inteligentă (viaţa complexă umană, mai mult, socială şi culturală, adică conştiinţă vs. instinct).

În acest spirit, capitolul 3 aprofundează rolul suportului geografic în individualizarea structurilor sociale, constituind, după cum a fost subliniat mai sus, şi model de structurare (organizare) superioară a materiei (fază superioară de utilizare a informaţiei şi de conversie a energiei), şi „suport”, şi, totodată, premisă genetică.

Rafinarea suportului geografic prin evoluţie continuă şi reglarea valorilor parametrilor cosmici şi tereştri, în acest loc privilegiat al Galaxiei noastre, respectiv Universului, au făcut posibilă „proiectarea” unor forme superioare de structurare/organizare a materiei sau, utilizând cuvintele doctorandului, unor noi „stări de agregare” a materiei (energiei şi informaţiei), respectiv premise ale apariţiei vieţii, premisă, mai departe, pentru rafinarea ei până la nivelul uman şi, mai departe, după acelaşi model, distanţarea omului de simplă componentă a biosferei, a bioticului – omul instinctiv (preistoric) – şi individualizarea lui ca viaţă complexă, inteligentă, premisă pentru apariţia structurilor sociale, şi, mai departe, a structurilor sociale specializate, cum sunt structurile economice sau cele geopolitice.

Capitolul 4 iniţiază, dezvoltă şi aprofundează relaţia dintre suportul geografic şi structurile geopolitice, mai degrabă din punctul de vedere al societăţii umane: se subliniază faptul că suportul geografic, deşi dinamic si aflat permanent în evoluţie, respectiv, complexare calitativă, specializare, eficientizare, rafinare (dovadă existenţa noastră, respectiv a structurilor sociale superioare – în ultimii cincizeci de ani omul a făcut mai mult decât a făcut de la apariţia sa pe Terra până la acel moment, de la aselenizare şi „cucerirea” spaţiului cosmic şi până la decriptarea „hărţii” genetice a vieţii) pentru societatea umană, funcţionează, raportat la timpul istoric, mai mult ca o constantă…, o constantă care ne oferă privilegiul de a exista şi de a înţelege acest lucru.

Sunt abordate rând pe rând etapele şi modurile de raportare a societăţii umane la suportul geografic, de la percepţia acestuia doar ca „decor” sau „scenă” de desfăşurarea a proceselor şi fenomenelor sociale (în speţă, geopolitice) şi până la înţelegerea aprofundată a relaţiei organice dintre suportul „viu” şi ultimele forme de structurare/organizare cantitativă şi calitativă a materiei.

O altă esenţa a acestei secţiuni a tezei o constituie evoluţia interpretării „condiţionărilor” suportului geografic privita din prisma societăţii şi abordărilor ştiinţifice: de la determinism (de multe ori greşit înţeles sau exagerat), apanaj al curentului german de gândire geopolitică, până la nuanţe mai moderate ale acestuia, respectiv posibilism, dezvoltat în mod deosebit de şcoala franceză („natura propune/oferă, omul dispune”) şi, la celălalt capăt al spectrului, voluntarismul social (independenţa totală de suportul geografic, ca relaţie organică).

Evidenţierea dinamicii structurilor geopolitice în timp, de la cele antice la cele contemporane, bine „pigmentată” cu mini-studii de caz este binevenită în scopul înţelegerii mai adânci a relaţiei intime (organice) dintre suportul geografic şi structurile geopolitice, după aceeaşi matrice, acelaşi model.

Capitolul al 5-lea, intitulat Consideraţii metodologice, esenţializează pe scurt structura aparatului metodologic utilizat pe parcursul realizării lucrării.

Capitolul 6 este alocat studiului de caz – STN-urile ca structuri pseudo-geopolitice. Operaţionalizarea relaţiei dintre suportul geografic şi maximizarea puterii. Royal Dutch Shell – model ilustrativ sau, mai bine spus, pe un fond de concluzionare, esenţializare şi sintetizare a subiectului tezei – relaţia dintre suportul geografic şi structurile geopolitice –, integrează studiul de caz, şi anume, analiza unei structuri geopolitice derivate, respectiv pseudo-geopolitice (specializată economic, dar cu atribuţii similare celor geopolitice şi cu efecte considerabile în acest plan) – societatea transnaţională (STN) Royal Dutch Shell –, ca expresie a perpetuării şi preluării celor mai avansate forme de organizare şi eficientizare (specializare) a „structurilor” sociale.

Teza se încheie cu consideraţiile finale reiterate în cadrul secţiunii intitulate Concluzii, urmată de sursele bibliografice.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Adkins, Lesley; Adkins, Roy (2004), Handbook to Life in Ancient Rome, Ed. Infobase

Publishing, New York. Albrow, Martin (1997), The Global Age: State And Society Beyond Modernity,

Ed. Stanford University Press, Stanford. Allsen, Thomas (2001), Culture and Conquest in Mongol Eurasia, Ed. Cambridge University

Press, New York. Arnold, David (2002), The Age of Discovery (1400 – 1600), ed. a II-a, Ed. Methuen & Co. Ltd.,

New York. Asimov, Isaac (1989), Asimov’s Chronology of the World, Ed. Harper Collins Breasted, Henry (1916), Ancient Times – A History of the Early World, Ed. Ginn and Company,

Boston. Betts, Raymond (2005), Assimilation and Association in French Colonial Theory,

Ed. Columbia University Press, New York. Brzezinski, Zbigniew (2000), Marea tablă de şah. Geopolitica lumilor secolului XXI,

Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti. Budeanu, Constantin; Călinescu, Emanoil (1982), Elemente de ecologie umană,

Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Cândea, Melinda; Bran, Florina (2001), Spaţiul geografic românesc, Ed. Economică,

Bucureşti. Chauprade, Aymeric; Thual, François (2004), Dicţionar De Geopolitică: State, Concepte,

Autori, Editura Corint, Bucureşti. Clark, Grahame (1978), World Prehistory in new perspective (ediţia a 3-a),

Ed. Cambridge University Press, New York. Cocean, Pompei (2002), Geografie regională, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Crespigny, Rafe de (1967), An Outline of the Local Administration of the Later Han Empire, în

„Chung-Chi Journal”, Vol. 7, Nr. 1, Hong Kong. Crowther, Jonathan (2001), The Oxford English Reference Dictionary, Ed. Oxford University

Press, New York. Dauphiné, André (2004), Espace terrestre et espace géographique, în „Les concepts de la

géographie humaine” (Antoine, Bailly), Armand Colin Press, Paris. Donisă, Ioan (1987), Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

Durand, John (1977), Historical Estimates of World Population: An Evolution, Population and Development Review, Population Council.

Durand, Marie-Françoise; Benoît, Martin; Placidi, Delphine; Törnquist-Chesnier, Marie (2007), Atlas de la mondialisation¸ Les Presses de Science Po, Paris.

Erdeli, George şi colab. (1991), Dicţionarul de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti. Emmott, William (1993), Survey on Multinationals, în „The Economist”, 27 Martie. Franke, Herbert şi colb. (1994), The Cambridge History Of China: Alien Regimes and Border

States, 907 – 1368, Ed. Cambridge University Press, New York. Frémont, Armand (1976), La région, espace vécu, PUF, Paris. Friedman, Thomas (2007), Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Ed. Polirom, Iaşi. Fukuyama, Francis (2004), Construcţia Statelor. Ordinea Mondială în secolul XXI,

Ed. Antet, Filipeştii de Târg. Fukuyama, Francis (1992), The end of history and the last man, The Free Press (Macmillan,

Inc.), New York. Grant, Robert (2010), Contemporary Strategy Analysis, 7th ed., cap. „Organizational

Restructuring within the Royal Dutch/Shell Group”, Ed. Wiley-Blackwell, Malden (www.blackwellpublishing.com/ grant/docs/07Shell.pdf).

Grant, Robert; Neupert, Kent (2003), Cases in contemporary strategy analysis, 3th ed., Blackwell Publishing, Malden.

Gore, Albert (1995), Pământul în cumpănă: ecologia şi spiritul uman, Ed. Tehnică, Bucureşti. Guyon, Janet (1997), Why is the World's Most Profitable Company Turning Itself Inside Out?

Royal Dutch/Shell Looked at the Future and Didn't Like the View. Now it is Changing Everything From the Way its Managers Act to the Way it Does Business, în „Fortune Magazine”, 4 august (http://money.cnn.com/magazines/fortune/fortune_ archive/ 1997/08/04/229713/index.htm).

Halsall, Paul (1995), Byzantium, Universitatea Fordham (www.fordham.edu/ halsall/byzantium/index.asp).

Hansen, Mogens Herman (2000), A comparative Study of Thirty City-State Cultures: an Investigation, Volume 21, Ed. Special-Trykkeriet Viborg, Copenhaga.

Howard, Douglas Arthur (2001), The History of Turkey, Ed. Greenwood Press, Westport. Huntington, Samuel (1997), Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale,

Ed. Antet, Filipeştii de Târg. Ianoş, Ioan; Heller, Wilfried (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Ed. Tehnică,

Bucureşti. Ionac, Nicoleta (1998), Clima şi comportamentul uman, Ed. Enciclopedică, Bucureşti. Jackson, Peter (2005), The Mongols and the West, 1221-1410, Ed. Pearson Education

Limited, Harlow. Jed, Greer; Singh, Kavaljit (2000), A Brief History of Transnational Corporations, Global Policy

Forum (globalpolicy.org/component/content/article/221/47068.html). Jones, Nicholas (2008), Politics and Society in Ancient Greece, Ed. Praeger, Londra. Maclean, Frances (2008), The Lost Fort of Columbus, Smithsonian Magazine, ianuarie

(www.smithsonianmag.com/history-archaeology/fort-of-columbus-2008 01.html).

Maddison, Angus (2001), The world economy: a millennial perspective, OECD, Paris. Maisels, Charles Keith (1990), The Emergence of Civilization – From hunting and gathering to

agriculture, cities and the state in the Near East, Ed. Routledge, New York. Maliţa, Mircea (2009a), Minţi senine, minţi învolburate, Ed. Scripta, Bucureşti.

Maliţa, Mircea (2009b), Mintea cea socotitoare, Ed. Academiei Române, Bucureşti. Maliţa, Mircea (2001), Zece mii de culturi, o singură civilizaţie. Spre geomodernitatea

secolului XXI, ed. a II-a, Ed. Nemira, Bucureşti. Matei, Horia (1995), Enciclopedia Antichităţii, Ed. Meronia, Bucureşti. McCarthy, Kate (2011), Donald Trump’s Solution on Gas Prices: Get Tough With Saudi Arabia;

Seize Oil Fields in Libya and Iraq? (interviu luat de George Stephanopoulos), ABC News, 18 aprilie (http://abcnews.go.com/blogs/politics/ 2011/04/donald-trumps-solution-on-gas-prices-get-tough-with-saudi-arabia-seize-oil-fields-in-libya-and-iraq/).

Mehedinţi, Simion (1930), Coordonate etnografice: civilizaţia şi cultura, Analele Academiei Române, Memoriile Secţiei Istorice, seria a III-a, tomul XI, mem. 4.

Mihăilescu, Vintilă (1968), Geografie teoretică, Ed. Academiei RSR, Bucureşti. Mirvis, Philip (2002), Transformation at Shell: Commerce and Citizenship, în „Business and

Society Review”, Vol. 105, Nr. 1. Neacşu, Marius-Cristian (2010a), Imaginea urbană. Element esenţial în organizarea spaţiului,

Ed. Pro Universitaria, Bucureşti. Neacşu, Marius-Cristian (2010b), Oraşul sub lupă. Concepte urbane. Abordare geografică, Ed.

Pro Universitaria, Bucureşti. Neacşu, Marius-Cristian; Neguţ, Silviu (2010), Gas pipelines war, în „Romanian Review on

Political Geography”, Anul XII, nr. 1, Oradea. Neguţ, Silviu (2011), Geografia umană, Ed. Academiei Române, Bucureşti. Neguţ, Silviu (2011), Jocuri geopolitice în economia globală, Comunicare susţinută în cadrul

Comisiei de Prospectivă a Academiei Române în şedinţa de comunicări cu tema „Viitorul economiei mondiale”, Academia Română, Bucureşti, 4 mai.

Neguţ, Silviu (2009), Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru ţine de manifestarea fenomenului puterii, în „Ziarul Financiar”, 27 august, ediţia electronică (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/interviu-silviu-negut-tot-ceea-ce-se-intampla-in-jurul-nostru-tine-de-manifestarea-fenomenului-puterii-4806363).

Neguţ, Silviu (2008), Geopolitica. Universul puterii, Ed. Meteor Press, Bucureşti. Neguţ, Silviu (2008), Geostrategie, prelegeri susţinute în cadrul Academiei de Studii

Economice, Bucureşti. Neguţ, Silviu; Gagea, Andreea (2011), Diplomacy in the Games of Power. Diplomacy of

Power – Power of Diplomacy II. Power of Diplomacy, în „Romanian Review on Political Geography”, Anul XIII, nr. 1, Oradea.

Neguţ, Silviu; Gagea, Andreea (2010), Diplomacy in the Games of Power. Diplomacy of Power – Power of Diplomacy I. Diplomacy Of Power, în „Romanian Review on Political Geography”, Anul XII, nr. 1, Oradea.

Neguţ, Silviu; Neacşu, Marius-Cristian (2009), Gas war, în „Romanian Review on Political Geography”, Anul XI, nr. 2, Oradea.

Newitt, Malyn (2005), A History of Portuguese Overseas Expansion, 1400-1668, Editura Routledge, New York.

Niall, Ferguson (2004), Empire. The rise and demise of the British world order and the lessons for global power, Ed. Basic Books, New York.

O'Neill, Jim şi colab. (2007), BRICs and Beyond, Goldman Sachs (www2.goldmansachs.com/ideas/brics/book/BRIC-Full.pdf).

Page, Melvin (2003), Colonialism: an international social, cultural, and political encyclopedia, Ed. ABC-CLIO, Santa Barbara.

Parker, Philip (2010), The Empire Stops Here: A Journey Along the Frontiers of the Roman World, Ed. Pimlico, Londra.

Power, Daniel (2006), The Central Middle Ages: Europe 950 – 1320, Ed. Oxford University Press, New York.

Raudzens, George (1999), Empires: Europe and Globalization, 1492 – 1788, Sutton Publishing, Londra.

Rein, Taagepera (1979), Size and Duration of Empires: Growth – Decline Curves, 600 B.C. to 600 A.D., Ed. Duke University Press, Vol.3, Nr. 3/4.

Roşu, Alexandru (1987), Terra – geosistemul vieţii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Roşu, Alexandru; Ungureanu, Irina (1977), Geografia mediului înconjurător,

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Runciman, Steven (2004), The Fall of Constantinopole, 1453, Ed. Cambridge University Press,

New York. Schaefer, Richard (2008), Encyclopedia of Race, Ethnicity, and Society, Vol. 3, Ed. Sage

Publications. Soja, Edward (1996), Thirdspace. Journeys to Los Angeles and other real-and-imagined

spaced, Blackwell Publishers Inc, Malden. Soja, Edward (1990), The Postmodern City/Bonaventure Hotel în „Open University program”

(BBC2), www.youtube.com/watch?v=hhyQ0HES8mM. Solunca-Moise, Elena (2008), Zece mituri ale lumii contemporane. Convorbire cu Acad.

Mircea Maliţa, în „Curentul”, fără dată, ediţia electronică (http://www.curentul.ro/2008/index.php/Cultura/Zece-mituri-ale-lumii-contemporane.html).

Starr, Chester (1991), A History of the Ancient World, Ed. Oxford University Press, New York. Stănescu, Nichita (1964), O viziune a sentimentelor, în vol. „Necuvintele” (2009),

Ed. Curtea Veche, Bucureşti. Stokes-Brown, Cynthia (2009), Istoria lumii de la Big-Bang până în prezent, Ed. Litera,

Bucureşti. Strange, Susan (1996), The retreat of the state: the diffusion of power in the world economy,

Cambridge University Press, Cambridge. Thomas, Carol (1988), Paths form Ancient Greece, Ed. E. J. Brill, Leiden. Thrift, Nigel (2003), Space: The Fundamental Stuff of Human Geography, în „Key Concepts in

Geography” (Holloway, Sarah; Rice, Stephen; Valentine, Gill), Sage, London. Tuathail, Gearoid (1996), Critical Geopolitics, Ed. Routledge, Londra. Turkin, Peter (2006), East-West Orientation of Historical Empires, în „Journal of World-

Systems Research”, Vol.12, Nr.2. Weber, Maximilian (1993), Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Ed. Humanitas,

Bucureşti. Zanden, Jan Luiten van; Howarth, Stephen; Jonker, Joost; Sluijterman, Keetie (2007),

A History of Royal Dutch Shell, Boom Publishers/Oxford University Press, New York. Zhou, Jinghao (2003), Remaking China’s public philosophy for the twenty-first century, Ed.

Greenwood Publishing Group, Westport. Zierhofer, Wolfgang, (1999), Human Geography – A Social Science?, în „Alexander von

Humboldt lectures in Human Geography” (http://socgeo.ruhosting.nl/ colloquium/WoZReferat1.PDF).