Cuprins

CuprinsArgument ..................................................................................... pag. 2Capitolul 1 Asamblari nedemontabile

1.1 Asamblari nituite .................................................................... pag. 4

1.2 Asamblari lipite ...................................................................... pag. 51.3 Asamblari prin presare ........................................................... pag.7Capitolul 2 Asamblari sudate

2.1 Metodele productive la sudarea cu gaze ................................. pag. 10

2.2 Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare ...................... pag. 10

2.3 Asamblarea generala a constructiilor sudate ........................... pag. 12

2.4 Tratamentul termic al imbinarilor sudate ................................ pag. 13

2.5 Controlul si receptia asamblarilor sudate ................................ pag. 14

Capitolul 3 Norme de tehnica securitatii si igiena muncii ....... pag. 13Bibliografie ................................................................................... pag. 16 Argument ntocmirea proiectului ajut la formarea capacitii de folosire a informaiilor de ctre viitorii absolveni pentru integrarea lor n mecanisme, i activitilor industriale din economie.

Deasemeni dobndirea unui ansamblu coordonat de cunotiine necesare priceperii corecte a problemelor economiei de pia.

Informarea n problemele tehnice i economice, componente structurale i funcionale ale societii, care are rolul de a pregtii procese de cunoatere, de catre elevi, a acestui important segment al programului de educaie.

Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea nsuirilor specifice calitii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor, viitori ceteni competeni, dinamici, poteniali factori de armonie, progres, prosperitate ai societii.

Producia se desfaoar la locul de munca, unde se concentreaz: scule, instrumente, materie prim, semifabricate i produse finite. Aceasta determin n mod nemijlocit importana unei bune organizari a locului de munc, care s aib rezultat sporirea randamentului i economicitii necesare precum i micorarea efortului depus. Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor nivelul 3 am ales tema Realizarea asamblarilor prin sudura.

Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care,pentru desfacerea pieselor este necesar sa se distruga partial sau total organul de asamblare sau piesele ce alcatuiesc asamblarea.

Am abordat aceasta tema respectnd condiiile de aplicabilitate cuprinse n Standardele de Pregtire Profesional.

Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale sunt asamblarile nituite, asamblarile sudate, asamblarile prin lipire si incleiere.

Procedeele de obtinere a asamblarilor fixe nedemontabile se pot imparti in doua grupe:

-procedee la care asamblarea se realizeaza fara un organ de asamblare ;

-procedee la care asamblarea se realizeaza cu ajutorul unui organ de asamblare.

Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin presare,iar din a doua, cele prin nituire,sudare,lipire.

Capitolul 1

Asamblari nedemontabile

1.1. ASAMBLARI NITUITEOPERATIALUCRARIS.D.V. -uri folosite

Pregtirea nituirii

Curirea suprafeelor

Aplicarea unui start de miniu de plumb

Trasarea centrelor gurilor

Punctarea centrelor viitoarelor guriPunctator

Gurirea tablelor

Suprapunerea pieselor

Executarea guririPoansoane, scule speciale sau maini de gurit

Montarea pieselor pentru nituire

Tablele se prind si ce centreazDornuri sau uruburi

Nituirea Manuala

Introducerea nitului

Strngerea pieselor

Refularea capului tijei nitului prin batere

Montarea cpuitorului pe capul de nchidere

Mecanica Maini specializate - pentru nituirea mecanica

- ciocane de nituit portabile

- prese de nituit

- maini de nituit prin rulare

Controlul operaieiSe verifica sa nu apar urmtoarele defecte

Capul de nit prezint bavuri

Piesele prezint tieturi in jurul nitului

Capul de nchidere a nitului prezint fisuri

Capul de nit nu sa format complet

Capul de nit nu adera suficient la suprafaa

Capul de nit este dezaxat fata de axa tijei

1.2. ASAMBLRI LIPITE

Procedeu de mbinare nedemontabil pentru piese metalice folosind un material de adaos

TABELUL 1

METODES.D.V.ETAPE

Cu ciocane de lipitAjustarea pieselor

Acoperirea cu strat de flux

nclzirea ciocanului

Scufundarea ciocanului n soluii de clorur de zinc i apoi clorur de amoniu

Prin rezisten de contact

nclzirea local folosind efectul termic

Topirea aliajului de lipit ntre piese

Presarea pieselor

TABELUL 2

OperaiiEtape

Pregtirea pieselorndeprtarea petele de grsime, vopsea, lac

n tipul lipirii piesele s vin n contact, solidarizate prin menghine sau dispozitive speciale

Asigurarea unor jocuri astfel nct s se obin spaii n care va ptrunde aliajul de lipit

nclzirea pieselor i depunerea aliajului de lipitMetode de realizare

I. Lipirea cu flacr

- aezarea pieselor

- acoperirea locului de lipit cu flux

- nclzirea pieselor cu ajutorul unui arztor

- metalul de adaos se aduce la locul mbinrii dup ce piesele au atins temperatura optim

II. Lipirea n cuptor

- introducerea n cuptor a pieselor n poziia de mbinat

- se aeaz metalul de adaos n rostul mbinrii

- acoperirea locului mbinrii cu un strat de flux

III. Lipirea cu nclzire prin inducie

- asemntoare cu lipirea moale numai c temperaturile atinse sunt mai mari

1.3 Asamblari prin presare Asamblarea prin presare este operatia prin care doua piese una de tip arbore iar cealalta de tip alezaj, sunt aduse in starea fizica in care intre ele sa para forte de strangere care sa duca la blocarea lor.

Clasificare: Presarea transversala se poate obtine prin :

- presare cu incalzirea piesei exterioare

- presare prin racirea piesei int.

- presare prin def plastica

- presarea unei piese elastice

Presarea longitudinala care se realizeaza prin introd.fortata a piesei interioare in piesa exterioara.Aceasta metoda constituie una din cele mai simple met. de asamblare .Pentru micsorarea fortei de presare se poate apela la una din urmatoarele solutii :

- ungerea suprafetelor care vin in contact;

- amplasarea pe piesele asamblate a unor tesituri sau a unor portiuni cu ajustaj liber;

Avantaje: - transmite momente de rasucire mari;

- asigura centrare precisa;

are cost redus; Dezavantaje: - necesita tehnologie la montare si demontare;

- suprafetele de contact sunt sensibile la demontare;

- necista prelucrare precisa pentru asigurarea ajustajului;

Domenii de utilizare: - montarea rulmentilor;

- montarea coroanei volantei;

- montarea rotilor dintate pe ax;

- montarea rotilor de curea sau de lant;

- asamblarea pistonului cu biela prin bolt;

- montarea scaunelor supapelor;CAPITOLUL 2

ASAMBLARI SUDATE

Sudarea procedeu tehnologic de asamblare nedemontabil a dou sau mai multe piese, cu aceeai compoziie sau compoziii apropiate realizat prin topire sau presare.

Materialul suplimentar introdus n zona de mbinare se numete material de adaos sau metal de adaos.

Cordonul de sudur se numete zona mbinrii sudate n care au acionat forele de legtur dintre atomii marginali.

Scule, dispozitive i materiale folosite

Sursa de curent : - surs de curent continuu - generatoare de curent continuu; - surs de curent alternativ - transformatoarele de curent mono i

trifazate; Cabluri pentru sudare, portelectrod, clema de contact, ciocan special pentru spargerea crustei de zgur ce se formeaz n timpul sudrii, perie de srm pentru curirea marginilor tablelor de mbinat i a custurii.

Elemente de baz electrozii vergele metalice acoperite cu un nveli fuzibil, ce are rolul de a amorsa arcul electric, de a asigura arderea stabil a acestuia i de a proteja baia de sudare mpotriva oxidrii.

Alegerea electrozilor are o importan deosebit n realizarea unei custuri de calitate.

nveliul electrodului poate fi: acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant (O), rutilic (R), titanic (T).

Tehnologia sudrii cu arc electric

Se parcurg urmtoarele etape:

Alegerea sursei de curent i tipul electrozilor - funcie de materialul i dimensiunile pieselor de asamblat

Pregtirea pieselor curirea de oxizi i grsimi, trasarea, debitarea, prelucrarea marginilor pieselor, aezarea n poziia n care se vor suda,verificarea dimensional a rostului, a poziiei pieselor i a gradului de curire. Sudarea propriu- zis

Sudarea tablelor n poziie orizontal - electrodul trebuie s fie n permanen inclinat la un unghi de 15- 450 fa de poziia vertical. n timpul sudrii electrodul penduleaz transversal pentru obinerea limii custurii.

Sudarea tablelor groase se face n mai multe straturi subiri ca s nu apar tensiuni termice

Controlul mbinrilor :

- verificarea rosturilor nainte de sudare

- detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizeaz cu aparate speciale: endoscopul

2.1 Metodele productive la sudarea cu gaze Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu 40%.

O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga.

O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii.

2.2 Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare Asamblarea prin sudare a constructiilor metalice, sculele si dispozitivele difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat. Sculele comune pentru ambele metode sunt numai masca de sudura, peria de sarma, si ciocanul.

La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive:

- panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul, unde se sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii periculoase ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat sudurile se executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor, datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un instructaj special;

- dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numar de piese care nu sunt identice, la productia de unicate sau de serii mici.

Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc pentru asamblarea pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la productia in serie.

Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare, dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.

In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau sudare.

Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere, pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata : din profil, din beton armat etc.

Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

- sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de sudat;

- piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede;

- dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa;

- dispozitivele de fixare sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stelaje, pe placile de fixare sau pe sabloane;

- dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor se sudeaza in pozitiile convenabile si pentru a impiedica deplasarea pieselor in timpul sudarii;

- dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea asamblarii se desprind cu dalta;

-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un motor electric cu reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat, astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala.

Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita. Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine stabilita.

Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se conduce manual.

Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic.

Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere, in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. Cum operatia in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne pneumatice. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab in care se creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest, doua zone: una superioara, care se umple cu flux si constituie perna de flux, si una inferioara, in care se instaleza un tub flexibil. Dupa asezarea tablelor si instalarea lor in pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de sudat.

Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.

2.3 Asamblarea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.

Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea tablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.

Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai mic, datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropi mai mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia fluxului de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata.

Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat. Acestea sunt:

- instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de perete, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere Aparatul de sudare este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o brosa verticala cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima macaralei-portal.

Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant asigura o usoara manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;

- instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr-o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.

S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care desi prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.

Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.

2.4 Tratamentul termic al imbinarilor sudate

La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile inegale, rigiditatea piesei sudate, transformarile de ordin structural din material etc. iar marimea lor poate varia in functie de caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia sudarii, compozitia otelului etc. La incalzire, in piesa apar tensiuni de compresiunesi deformatii elastico-plastice;la racirea sub punctul de transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea temperaturii peretilor piesei. Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice, in urma scaderii limitei de curgere a materialului incalzit la sudura. In anumite conditii de rigiditate a constructiei, tensiunile interne pot provoca fisuri si crapaturi in material. Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice.

Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:

a.Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade C si mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC. Durata de mentinere la temperatura de recoacere se ia de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei supus sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu trebuie sa depaseasca viteza de 100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura prescrisa daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este prea mare. Prin recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini, imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se duritatea.

b.Normalizarea.Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber. In general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun tratamentului de normalizare.

Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana sub linia PSK(linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la temperatura necesara, mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK, iar apoi o racire lenta.

Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare, a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la normalizare.

c.Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate.

Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al cuptorului. In este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru in forma de tunel, prin care piesele sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul cu ajutorul surubului actionat de mecanismul. Combustibilul este ars in camerele de ardere, iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum. Cuptorul are doua usi iar arzatoarele sunt montate lateral.

2.5 Controlul si receptia asamblarilor sudate

La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de control:

-verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul imbinarii;

-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;

-verificarea calitatii sudurii.

Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu sabloane si examinarea exterioara.

Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.

CAPITOLUL 3

Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmos fera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si

piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul sie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai

nilor a fost necesara utilizarea produselor usor infla mabile se va folosi imediat apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,

sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;

-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma

sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de pro tectie.BIBLIOGRAFIE1. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.

2. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura tehnica, Bucuresti, 1976.

3. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1970.

Organe de masini si organe de asamblare, editura Mirton,Timisoara 2001 Autori: Mikos.I.

4. Organe de masini si transmisii mecanice, editura Mirton,Timisoara 2005 Autori: Mikos.I.

5. Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V

ASAMBLRI NEDEMONTABILE

SUDARE

LIPIRE

NITUIRE

PRESARE

LIPITURI

MOI

TABELUL 1

TARI

TABELUL 2

PAGE 6