controlul asamblarilor nituite horatiu

8/15/2019 Controlul Asamblarilor Nituite Horatiu

1/27

ARGUMENT

În vederea sus inerii examenului de certificare a competen elor nivelul trei, am alesț ț

tema "Controlul asamblărilor nituite". Tema am abordat-o respectând condi iile deț

aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. stfel, lucrarea de

certificare a competen elor profesionale a determinat atingerea Standardelor de Pregătireț

Profesională specifice domeniului te!nic-mecanic i totodată a permis atingereaș

următoarelor competen eț

#. $omunicare i interac iune.ș ț

%. sigurarea calită ii.ț

&. 'giena i securitatea muncii.ș

(. )ucrul în ec!ipă.

*. +tiliarea calculatorului i prelucrarea informa iei.ș ț

+nul din motivele pentru care am ales această temă este acela că asamblările

nituite, alături de cele prin sudare i prin lipire sunt cele mai uuale. În caul în care seș

dore te realiarea unor îmbinări supuse unor eforturi dinamice mari sau în caul în careșsudura nu se poate aplica datorită dificultă ilor ce o înso esc materiale greu sudabile sauț ț

cauri în care nu este permisă încălirea materialului, nituirea continuă să rămână un

procedeu destul de răspândit, nu numai în caul unor construc ii metalice, dar i înț ș

construc ia de avioane. În acest ca, nituirea este o opera ie importantă i delicată,ț ț ș

necesitând un mare număr de ore, deoarece ma/oritatea construc iilor aeronautice nexaț

# sunt realiate din duraluminiu sau alte alia/e asemănătoare care sunt metale ce nu se pot

suda întotdeauna în bune condi ii de reisten ă acceptabile pentru construc ia unui avion.ț ț ț

0ituirea este foarte utiliată deoarece caracteristicile metalelor folosite la celula de avion

nu permit în general folosirea altor metode de îmbinare.

+n alt motiv pentru care am ales această temă a fost i un alt avanta/ oferit deș

asamblările prin nituire, i anume acela că elementele îmbinate prin această opera ie pot fiș ț

demontate prin distrugerea niturilor, transportate i asamblate din nou. 1e asemenea,ș

domeniul de aplicabilitate este destul de mare i de important construc ia de avioane,ș ț

caroserii auto, poduri rulante, poduri, vagoane de cale ferată, tinic!igerie, grini

industriale, construc ii metalice, caane, vapoare etc. stfel, calitatea îmbinărilor nituiteț

&


2/27

preintă o importan ă deosebită în asigurarea calită ii, durabilită ii i fiabilită ii produselor ț ț ț ș ț

realiate prin acest tip de asamblare.

lte avanta/e pe care le preintă asamblările prin nituire sunt este convenabilă

economic pentru profile 2 în construc ii metalice, sunt suportate sarcinile vibratorii, suntț

folosite în asamblări de piese confec ionate din materiale diferite. 0ituirea are i o serie deț ș

deavanta/e, ca de exemplu la opera ia prin nituire, nivelul gomotului din ateliereleț

specialiate este foarte ridicat3 datorită numărului mare de nituri, construc ia finală va aveaț

o masă mult mai mare decât în caul asamblărilor sudate de exemplu3 nu asigură o

etan are bună3 corodarea în timp a niturilor scade fiabilitatea produsului scade siguran aș ț

în exploatare.

vând în vedere avanta/ele preentate mai sus, conforme cu literatura de

specialitate, consider că asamblările prin nituire trebuie să fie de o calitate foarte bună, să

respecte cerin ele de material, te!nice i te!nologice. În ceea ce prive te literatura deț ș ș

specialitate, pentru realiarea proiectului am făcut u de cuno tin ele dobândite laș ț

modulele de specialitate cum ar fi 4Sisteme de transmitere a mi căriiș 4, 4samblări

mecanice4, 4Te!nici de măsurare4, 4)ucrări de între inere i repara iiț ș ț 5, 41etectarea

defectelor5, 4+ngerea sistemelor te!nice5.

În lucrarea de fa ă am căutat să trate cu serioitate tot ce ine de $ontrolulț ț

samblărilor 0ituite.

(


3/27

CAPITOLUL 1

ASAMBLĂRI PRIN NITUIRE

11 Generalită iț

Nituirea este un procedeu de asamblare nedemontabilă a două table, profile sau

piese, cu a/utorul niturilor ca organe de legătură. 0iturile se dispun într-o anumită ordine

formând îmbinarea nituită cusătura. În figura nr. # se observă îmbinarea a două piese

prin nituire. 6lementele dimensionale sunt 1 2 diametrul capului, d 2 diametrul ti/ei

nitului, l 2 lungimea ti/ei, iar ! 2 înăl imea capului nitului. nexa %ț

(

7igura nr. # 2 samblarea a două piese prin nituire

Utili!ările asamblărilor nituite sunt relativ diverse poduri, grini industriale,

poduri rulante, tinic!igerie, vagoane de cale ferată, material auto, construc ia de aeronave.ț1e asemenea, îmbinările nituite sunt folosite la asamblări supuse unor sarcini vibratorii, la

asamblarea metalelor greu sudabile, asamblări de profile pentru construc ii metaliceț

precum i la asamblări de piese confec ionate din diferite materiale.ș ț

Clasi"i#area ti$urilor %e nituiri se face după mai multe criterii, astfel nexa &

1upă for a necesarăț

o nituire manuală

o

nituire mecanică 1upă modul de execu ieț

*

1- tija nitului

2- capul nitului

3-cap de închidere

4- piesa de asamblat

5- piesa de asamblat

5


4/27

o la rece 2 pentru nituri cu diametrul până la 8-#9 mm

o la cald 2 pentru nituri cu diametrul mai mare de #9 mm

1upă a earea pieselor prin suprapunereș

o simplăo dublă

o multiplă

1upă dispunerea rândurilor de nituri - cu un rând sau cu două rânduri de nituri

dispuse

o În linie

o În igag

1upă destina ia asamblăriiț

o 1e reisten ă 2 construc ii metaliceț ț

o 1e etan are 2 recipiente, butelii cu presiune /oasă, tuburiș

o 1e reisten ă-etan are 2 reervoare i caane de abur cu presiune înaltă.ț ș ș

1in punctul de vedere al metodelor folosite, precum i al materialelor i pieselor ș ș

care se îmbină, nituirile pot fi

o 0ituiri manuale

o 0ituiri mecanice

o 0ituiri speciale

o $apsarea

1& Clasi"i#area niturilor

0iturile sunt organe de ma:ini care servesc la îmbinarea diferitelor subansambluri.

0iturile se confec;ioneaă din o;el carbon obi:nuit


5/27

o cu cap semirotund

o cu cap cilindric

o cu cap tronconic

Ca$ul nitului La su$ra"a ăț Semi'(ne#at )ne#atsemirotun%

#ilin%ri#

tron#oni#

7igura nr. % 2 $lasificarea niturilor după poi ia?forma capuluiț după forma ti/ei niturile pot fi

o cu ti/a plină a

o cu ti/a semitubulară b

o cu ti/a tubulară c, d

7igura nr. & 2 $lasificarea niturilor după forma ti/ei

nituri speciale, socotite cele care pentru nituire nu au nevoie de contra-căpuitor

o nituri exploibile, care au ti/a semitubulară încărcată cu material exploiv

o

nituri cu ti/a dublă.

0it de ancorare cu cap rotund 0it exploiv 0it cu ti/ă dublă

7igura nr. & 2 0ituri speciale

=


6/27

CAPITOLUL &

ASAMBLĂRI NITUITE

Asamblarea me#ani#ă repreintă reultatul opera;iilor te!nologice de realiare a

unei legături rigide sau a unei blocări între două sau mai multe piese separate. Prin

asamblare se ob;ine un nou element rigid, adică un organ de ma:ină complex cu rol

func;ional bine determinat.

1upă asamblare elementele componente nu mai au posibilitatea deplasării relative

între ele.samblările nituite se pot clasifica astfel

după modul de execu ie nituire manuală i nituire mecanică3ț ș

după starea ti/ei nitului nituire la rece sau la cald3

după modul de a eare al tablelor nituire prin suprapunere i cap la cap cuș ș

eclise nexa (

o după numărul rândurilor de nituri cu un singur rând, cu mai multe

rânduri de nituri dispuse în linie sau în igag anexa *3&1 Nituirea me#ani#ă

În produc ia de serie, nituirea mecanică se execută cu a/utorul ma inilor de nituitț ș

automate sau semiautomate precum i cu ciocane. cestea realieaă formarea capului deș

înc!idere al nitului prin ciocănire, prin presare sau prin rulare. 1in acest punct de vedere,

ele pot fi numite ma ini de nituit portabile ciocane de nituit sau fixe nexa >, preseș

de nituit i ma ini de nituit prin rulare. @a inile de nituit se pot diferen ia între ele i prinș ș ș ț șfaptul că ac ionarea lor poate fi făcută pneumatic, electric sau !idraulic.ț

@a inile de nituit portabile 2 figura nr. ( - lucreaă prin ciocănire. cestea seș

folosesc în exclusivitate, la nituri cu ti/a plină i pot fi ac ionate pneumatic i electric.ș ț ș

8


7/27

7igura nr. ( 2 @a ini de nituit portabile a-!idraulică3 b-manuală3 c-pneumaticăș

În func ie de masa lor, ciocaneleț pneumatice pot fi

u oare, cuș masa de pana la A Bg3

mi/locii, cu masa de A-#% Bg3

semigrele, cu masa de #&-%* Bg3

grele, cu masa de peste &9 Bg.

erul comprimat folosit are o presiune cuprinsa între * si = bar, iar ciocanele au

frecven a loviturilor cuprinsă între=99si(999 lovituri ?min.ț

$iocanele de nituit electrice pot fi electromecanice i electromagnetice.ș

7igura nr. * 2 $iocanul de nituit electromecanic

&& Nituiri s$e#iale

0iturile speciale se execută fără folosirea contracăpuitorului, pentru că se execută

dintr-o singură parte a pieselor ce se asambleaă neexistând acces pe ambele păr i aleț

pieselor. ceste nituri se întrebuin eaă pe scară largă în asamblarea pieselor metalice sauț

nemetalice utiliate la construc ia caroseriilor i a ansamblului din tablă sub ire, aț ș ț

aeronavelor, a aparaturii electronice i electrice etc. În figura nr. > se observă un nit cu capș

exploiv

A

$iocanul de nituit electromecanic 2 figura * - are în componen ăț

un motor electric, care transmite mi carea sa de rota ie unuiș ț

mecanism bielă-manivelă, astfel încât mi carea devine rectilinieș

alternativă, cu frecven a dorită.ț

$iocanul de nituit electromagnetic are în componen ă bobine care- iț ș

sc!imbă polaritatea, ceea ce face ca percutorul să aibă o mi careș

rectilinie alternativă.

$apsa pirote!nică

$apul nitului

Ti/a nitului


8/27

7igura nr. > 2 0it cu cap exploiv

CAPITOLUL *

CON+I II TE,NICE IMPUSE )MBINĂRILOR NITUITEȚ


9/27

pentru nituri cu diametrul până la * mm, diametrul găurii este mai mare cu

9,% mm3

pentru nituri cu diametrul între * :i #9 mm, diametrul găurii este mai mare

cu 9,* mm3 pentru nituri cu diametrul mai mare de #9 mm, diametrul găurii este mai

mare cu #,9 mm.

Pentru ca să existe o coinciden;ă perfectă a găurilor clin table în momentul

asamblării, se recomandă ca atunci când este posibil găurirea să se execute simultan în

ambele piese.

Căurile tablelor se pot executa :i prin :tan;are. În caul nituirilor cu nituri

semiînecate :i înecate, găurile niturilor se te:esc corespunător.

##


10/27

CAPITOLUL -

TIPURI +E +E.ECTE

)a nituire pot apărea o serie de defecte precum cele preentate în figura nr. =

7igura nr. = 2 Tipuri de defecte la nituire

a - cap de înc!idere înclinat

b - cap de înc!idere deplasat

c - cap de înc!idere prea mic datorită ti/ei scurte

d - cap de înc!idere deformat, cu fisuri

e 2 nit strâmb, deaxat

f 2 table deformate la nituire

În tabelul nr. # se observă diferite caue ale apari iei unui defect la nituireț

Nr

#rt

.elul %e"e#tului Cau!ele %e"e#tului

0it cu aderen ă imperfectă aț

capului de nit pe tablă

Defularea gre ită a capului format, căpuitorul a fost inutș ț

înclinat sau bătaia cu ciocanul a fost slabă$apul de nit temuitș 1orin a de a camufla un nit gre it refulatț ș$apul de nit are margini

fisurate?rupte

rderea nitului la încălire?material necorespunător

$restături?strivituri pe capul

nitului

$ăpuitorul a fost a eat gre it la finisarea capuluiș ș

#%


11/27

0ituri cu ciupituri în capul de

a eareș

Preen a de under în adâncitura contracăpuitoruluiț ț

$apul de înc!idere cu bavuri Ti/a nitului prea lungă ? căpuitor prea mic1evierea capului de înc!idere $ăpuitorul inut înclinat ? capătul ti/ei nitului te itț ș1evierea ambelor capete ale

nitului

Caură de nit oblică

0it cu capul de înc!idere prea

mic sau incomplet

)ungimea ti/ei nitului insuficientă sau tăiată gre it,ș

tablele prea pu in strânsețTi/a nitului par ial refulată întreț

table

Tablele insuficient strânse la nituire

0it cu strângere insuficientă 0itul nu a fost bine încălit?bătaia a fost prea înceată

Tabelul nr. # 2 1efecte ale îmbinărilor nituite i cauele defectelor ș

#&


12/27

CAPITOLUL /

TE,NOLOGIA ASAMBLĂRILOR NITUITE

1upă modul de execu ie, nituirea poate fi manuală, mecanică i prin exploie.ț ș

/1 Te0noloia nituirii manuale

0ituirea manuală 2 figura nr. 8 - este o opera;ie care necesită un volum mare de

muncă, având o productivitate mică, deci costisitoare, fapt pentru oare se execută numai la

produc;ia individuală :i în atelierele de între;inere :i repara;ii. 1upă ce s-a introdus nitul în

gaură, se a:aă cu capul ini;ial pe contracăpuitor :i cu a/utorul trăgătorului se apropie cele

două piese de tablă ca să nu rămână spa;ii între.

Prin lovituri de ciocan axiale :i radiale se refuleaă capătul ti/ei :i se formeaă ca-

pul de înc!idere de o formă bombată poi, se a:aă căpuitorul pe capul de înc!idere :i se

love:te cu ciocanul, rotindu-# după fiecare lovitură, până ce se ob;ine o formă fasonată,

identică cu capul ini;ial ceasta este meto%a %ire#tă %e nituire.

7igura nr. 8 2 0ituirea manuală

@ai rar se folose:te metoda de nituire indirectă, când lovitura de ciocan se aplică

căpuitorului a:eat, pe capul ini;ial, dar capul de înc!idere se formeaă în loca:ulcontracăpuitorului.

#(


13/27

)a formarea capului de înc!idere se va avea în vedere ca ciocanul să nu atingă

suprafa;a pieselor de nituit, pentru a se evita ondularea :i deformarea tablelor.

2temuirea. Îmbinările nituite, cu precădere cele de etan:are, se supun opera;iei de

:temuire. Etemuirea constă în presarea marginilor tablelor, în vederea ob;inerii unei

etan:ări mai bune, :i se execută cu a/utorul :temuitoarelor, care au forma dăl;ilor, dar au

muc!ia de tăiere te:ită.

În figura nr. A sunt preentate sculele utiliate la nituirea manuală

7igura nr. A 2 Scule utiliate la nituirea manuală

/& Te0noloia nituirii me#ani#e

@a:inile portabile lucreaă prin ciocănire, fapt pentru care poartă denumi-rea deciocane de nituit. cestea se folosesc, în exclusivitate, la nituri cu ti/a plină. )a nituirea cu

a/utorul #io#anelor %e nituit pot apărea %ouă situa3ii

#. când contracăpuitorul este strâns în meng!ină, piesele de nituit sunt sus;inute, iar

poi;ia ciocanului este verticală3

%. când piesele se a:aă în poi;ie verticală, direc;ia ciocanului este oriontală, iar o

a doua persoană va ;ine contracăpuitorul .

În timpul lucrului, contracăpuitorul nu trebuie strâns în mână ci numai apăsat u:or pe capul de nit. 0ituirea depinde de masa contracăpuitorului :i nu de for;a de apăsare

asupra lui.

În caul niturilor cu diametru până la #9 mm, nituirea se execută la re#e, iar în

caul diametrelor mai mari de #9 mm, nituirea se execută la #al%.

Încălirea niturilor, în caul nituirilor executate la cald, se poate realia în cuptoare

cu flacără, situa;ie în care întregul nit este încălit, :i în instala;ii cu curen;i de înaltă

frecven;ă, situa;ie în care se încăle:te numai capul ti/ei nitului. Temperatura la care se

încălesc niturile de o;el este de =*9FA999$3 niturile astfel încălite se prind în cle:ti

#*


14/27

corespunători :i se introduc în găurile elementelor de asamblat. În raport cu poi;ia

pieselor :i cu posibilitatea introducerii niturilor, cio-canele vor executa nituire directă sau

indirectă.

Presele de nituit sunt ma:ini care realieaă capul de înc!idere al nitului dintr-o

singură cursă a căpuitorului. cest gen de ma:ini au contracăpuitorul încorporat în

structura lor, iar căpuitorul poate fi ac;ionat pneumatic, !idraulic sau electric.

$u acest tip de ma:ini care lucreaă prin presare se pot executa nituiri cu nituri

având ti/ă plină, cu ti/ă semitubulară :i cu ti/ă tubulară.

În cadrul nituirii cu nituri semitubulare sau cu nituri tubulare, cu guler,

contracăpuitorul va avea cavitatea corespunătoare capului ini;ial al nitului, iar căpuitorul

se înlocuie:te cu o sculă de forma unei mandrine, pentru realiarea capului de înc!idere

prin răsfrângere, iar în caul nituirii cu nituri tubulare fără guler, atât căpuitorul cât iș

contracăpuitorul vor fi înlocuite cu scule de forma mandrinei.

/* Te0noloia nituirii $rin e4$lo!ie

tunci când capul de înc!idere al nitului se găse te într-un spa iu care nu permiteș ț

nici un fel de acces pentru formarea sa, se aplică nituirea $rin e4$lo!ie 5 figura nr. #9.

Pentru încălirea nitului cu ti/ă semitubulară cu încărcătură exploivă se folose:te

un încălitor electric special ( care încăle:te nitul în #G..& s la temperaturi de #&9 H$

%. 6xploivul se aprinde, explodeaă, iar capătul tubular al ti/ei î:i măre:te diametrul,

formând capul de înc!idere &. 1upă exploie nitul se răce:te :i se contractă puternic

reultând o îmbinare de bună calitate.

7igura nr. #9 2 0ituirea prin exploie

1upă ca, se pot folosi nituri din o;el sau din metale neferoase.

#>


15/27

0iturile din o;el pot avea diametre între (F#9 mm, iar cele din metale neferoase

între %F> mm.

0ituirea cu exploie se poate executa de un singur lucrător fără a/utor :i este de

mare productivitate dat fiind timpul scurt de formare a capului de înc!idere. Timpul de

încălire variaă func;ie de diametrul nitului în limite destul de mici.

În figura nr. ## se observă nituirea cu nit exploiv

7igura nr. ## 2 0ituirea cu nit exploiv

#=


16/27

CAPITOLUL 6

CONTROLUL )MBINĂRILOR NITUITE

Îmbinările nituite constituie deseori locuri slabe ale unei structuri metalice.

$alitatea unei îmbinări nituite este influen;ată sensibil de calitatea pregătirii pieselor în

vederea nituirii.

6lementele care se nituiesc trebuie să fie bine a:eate :i în contact unele cu altele.

Căurile trebuie să coincidă în tot lungul lor, să fie curate :i neruginite. 1acă găurile au fost

executate pe piese separate, se fac la un diametru mai mic cu &-( mm decât diametrul

definitiv :i apoi se lărgesc la diametrul definitiv prin aleare. Căurile defecte, ruginite se

cură;a cu burg!ie speciale, iar a:c!iile de la marginile găurilor se cură;ă cu free conice.

Îmbinarea nituită este considerată bine executată dacă niturile sunt corect a:eate :i

dacă nu există :tirbituri sau crestături pe suprafe;ele pieselor de nituit :i pe capetele

niturilor. Deisten;a cusăturii nituite se verifică prin lovirea cu ciocanul, aprecierea

făcându-se după sunet sau vibra;ia niturilor.

1emontarea îmbinărilor nituite se realieaă prin tăierea niturilor cu dalta, tăiere cu

flacără oxiacetilenică sau prin găurirea niturilor.

$ontrolul :i recep;ia îmbinărilor nituite au o mare importan;ă deoarece reisten;a

îmbinărilor depinde, în mare măsură, de modul de execu;ie al acestora, iar verificarea după

opera;ia de vopsire sau remedierea îmbinărilor defecte la o construc;ie metalică montată

este foarte greu de realiat :i foarte costisitoare.

Deumând, controlul niturilor bătute constă în

examinarea exterioară a îmbinărilor :i a niturilor3

măsurarea diametrelor capului niturilor3

măsurarea cu calibrul de intersti;ii a distan;ei dintre tablele nituite3

lovirea u:oară a niturilor cu ciocanul de încercat.

#8


17/27

CAPITOLUL 7

NORME +E PROTEC IA MUNCII LA NITUIREȚ

0ormele te!nice de securitate în muncă 0TS@ pentru opera ia de nituire suntț

cele specifice atelierelor de lăcătu ărie. stfelș

uneltele de mână nu trebuie să preinte fisuri, deteriorări viibile3

presiunea aerului la ciocanele pneumatice trebuie să fie cea prescrisă3

folosirea ec!ipamentului de protec ie costum de piele, mănu i,ț ș

încăl ăminte de protec ie 2 nituirea la cald3 oc!elari 2 prote/area oc!ilor deț țeventualele a c!ii3ș

piesele de nituit să nu preinte bavuri3

când se demonteaă două piese nituite sau când se înlocuiesc niturile

defecte, tăierea capului de nit se va face în fa;a unui ecran de protec;ie3

la nituirea la cald, introducerea niturilor în găuri se face doar cu a/utorul

cle tilor3ș

verificarea legării la pământ i la nul a ma inilor ac ionate electric3ș ș ț deconectarea legăturilor electrice la prie i a earea sculelor în dulap, laș ș

terminarea lucrului3

vor fi îndepărtate din ona nituirii la cald materialele inflamabile iș

obiectele mari ce împiedică desfă urarea procesului te!nologic 3 muncitoriiș

vor purta or uri de protec ie din piele i î i vor prote/a urec!ile cuș ț ț ș ș

antifoane, iar în lipsa acestora, cu vată. Igomotul produs în sec iile deț

nituire duce în timp la pierderea acuită ii auditive. @uncitorii vor purtațmănu i de protec ie i vor respecta toate normele impuse de exploatareaș ț ș

dispoitivelor si a utila/elor.

$ele mai frecvente accidente cauate de opera iile de presare constau în rănireaț

mâinilor muncitorului. cestea au loc din următoarele caue3

pornirea nea teptată a ma inii prin ac ionarea din gre eală a manetei sau aș ș ț ș

pedalei de pornire3

introducerea sau scoaterea piesei în timp ce ma ina lucreaă.ș

1e asemenea, la nituirea manuală, vor trebui respectate următoarele 0TS@

#A


18/27

se interice utiliarea de scule uate, cu coi nepotrivite si cu urme de

lovituri3 ciocanele trebuie să fie bine fixate în coi3 contracăpuitorul nu

trebuie strâns în mână, ci numai apăsat u or pe nit, deoarece refulareaș

capului nitului depinde de greutatea contracăpuitorului i nu de apăsareașasupra lui.

la executarea găurilor se vor respecta normele specifice studiate la opera iaț

de găurire privind sculele i piesele supuse găuririi.ș

Pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă i înlăț ț ș turarea cauelor care pot provoca

accidente de muncă i îmbolnăviri profesionale trebuie luate o serie de măș suri, sarcini ce

revin atât conducătorului locului de muncă dar i lucrătorilor. cestea suntș

asigurarea iluminatului, încălirii i ventila iei în atelier3ș ț

ma inile i instala iile să fie ec!ipate cuș ș ț instruc iuni de folosire3ț

să fie asigurată legarea la pământ i la nulș a tuturor ma inilor ac ionateș ț

electric3

ma inile să fie ec!ipate cu ecrane de proș tec ie conform normelor deț

protec ie a muncii3ț

atelierele să fie ec!ipate în locuri viibile cu mi/loace de combatere a

incendiilor3 atelierul să fie dotat cu mi/loace de ridicat pentru manipularea pieselor mai

mari de %9 Bg3

muncitorii să poarte ec!ipament bine a/ustat pe corp cu mânecile înc!eiate

iar părul să fie acoperit sau legat3

înainte de începerea lucrului va fi controlată starea ma inilor, aș

dispoitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de mi care3ș

se va verifica înaintea lucrului dacă atmosfera nu este încărcată cu vaporide benină sau alte gae inflamabile sau toxice3

la terminarea lucrului se deconecteaă legăturile electrice de la prie,

ma inile vor fi oprite,ș sculele se vor a ea la locul lor iar materialele iș ș

piesele vor fi stivuite în locuri indicate3

muncitorii nu se vor spăla pe mâini cu emulsie de răcire i nu se vor tergeș ș

pe mâini cu bumbacul utiliat la cură irea ma inii. 1acă pentru spălareaț ș

mâinilor a fost necesară utiliarea produselor u or inflaș mabile se va folosiimediat apă i săpun3ș

%9


19/27

ciocanele trebuie să aibă coi din lemn de esen ă tare, fără noduri sauț

crăpături3 este interis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, tirbituri,ș

spărturi sau deformări în forma de floare3

la folosirea trasatoarelor se cere aten ieț pentru a nu produce în epături iar țdupă utiliare vor fi a eate în truse speciale3ș

daca în timpul realiării unei opera ii mecaț nice sar a c!ii, atunci obligatoriuș

trebuiesc purta i oc!elari de protec ie3ț ț

în caul poliării cu a/utorul ma inii vor fiș verificate cu aten ie pietrele deț

poliat să nu preinte fisuri sau spărturi precum i prinderea piesei pe maș -

ină. Poliorul trebuie să aibă prevăut ecran de proș tec ie.ț

0erespectarea normelor te!nice de sănătate i securitate în muncă pot duce lașgrave accidente de muncă, la perturbarea sănătă ii sau integrită ii corporale a muncitorului.ț ț

1e aceea se face periodic instructa/ul de protec ie a muncii, muncitorul asumându- i prinț ș

semnătură răspunderea că va respecta normele impuse.

%#


20/27

BIBLIOGRA.IE

Avram Mihai 2 c;ionări !idraulice :i mecanice. 6c!ipamente :i sisteme clasice :i

mecatronice. 6ditura +niversitară, Jucure:ti %99*

Bârsan O.,Roşu E 2 uxiliar circular )ucrări de între;inere :i repara;ii. Proiect PKD6

TL6T D< %99*?9#=-**&

Ciocârlea V.,Constantin M. 2 samblarea, între;inerea :i repararea ma:inilor :i

instala;iilor, 6ditura ll 6ducational, Jucure:ti %99%

Ciocârlea V., Constantin M. 2


21/27

$%stase Bichi - @a:ini, aparate, ac;ionari :i automatiări, 6.1.P., Jucure:ti #AA=

O)rea M . 2 Protec;ia anticoroivă, 6ditura 6urobit Timi: #AA8

*uteu V.,*uteu M. 2 Te!nologia între;inerii :i reparării ma:inilor :i utila/elor, 6ditura

1acia, $lu/-0apoca #A8(

ANE8E

nexa # 2 plica ii alte nituirii în aeronauticăț

nexa % 2 6lementele geometrice ale nitului

%&


22/27

nexa & 2 $lasificarea niturilor

- %u$ă "orma #a$ului ini ialț cu cap înecat a3 cu cap semirotund b3 cu cap

tronconic c3 cu cap cilindric d3 cu cap semi-înecat e, f

- %u$ă "orma ti9ei cu ti/ă plină #3 cu ti/ă tubulară %3 cu ti/ă semitubulară &

- nit s$e#ial nit cu cap semiînecat pentru reisten ă-etan areț ș

%(

- 1iametrul capului ini ialțJ- +ng!iul la vârf

$- )ungimea nitului1- 1iametrul ti/ei6- )ungimea ti/ei7- )ungimea capului ini ialț

3

1

2


23/27

nexa ( 2 Îmbinări nituite cu margini suprapuse sau cu #-% eclise

%*


24/27

nexa * 2 Îmbinări nituite în ig-ag

nexa > 2 @a ini de nituit fixeș

%>


25/27

nexa = 2 samblare cu nituri

%=

@a ina de nituit !idropneumaticăș

@a ina de nituit pneumaticăș


26/27

nexa 8 2 )an de bicicletăț

nexa A 2 Podul de la $ernavodă

%8


27/27

controlul asamblarilor nituite horatiu

Documents