RCVI3TA-4A PTA M AHAL A

fsBURATORUL LITERALI • Revista Literarii, iitisflci si ti i i irolö •

P r e ţ u l unu i n u m ă r I ftsutaoeste: ptstnae ai lai IIB,— Ş 7 , I Abonamente se primesc la :

I Administraţia Revistei „Sburătorul Literar** | BUCUREŞTI

S T R A D A S À R O 1 A Pi, •<* şi a librăria „Mercur", Bucureşti, Calea Victoriei, 27 I

S Deasemenea se pot face Abonamente prin corespondenţă t r imlţându-se cos ta l respect iv prin mandat poşta!,

la Administraţia Revistei .

corespondenţa şi schimbul se vor trimite pe i-lui E. Lovinescu, Strada Câmpineanu, 40.

• Manuscrisele, 3 A F» A R KJ

E. LOVINESCU

CRITIC V O L . . V I

Alexandru Macedonski , Hortens ia Papadat -Bengesc i

Gala Galact ion , Oct. Goga , N. Iorga , D. D. P a -

traşcanu , N. Gane , Gh. L a z ă r , D. Anghel , C. S ter

Figurine l iterare, Anticipaţii l i terare, etc.

PREŢUL LEI 15.-Ed. „Ancora" Alcalag I Colafattaea

ANUL I. — No. 9 12 NOEMBRIE 1S2I

SBURĂTORUL LITERAR REVISTA LITERARA, ARTISTICA ŞI CULTURALA

DIRECTOR : E. LOVINESCU

REVERSIBILITATE

P ă r ă s i n d nor i i p r eocupă r i l o r g r a v e , pe c a r i i le î n g r ă m ă d e s c ideile europene, d. E m . B u c u ţ a se s c o b o a r ă uneo r i p r in t re no i sub forma porumbe lu lu i m i s t i c a l poeziei,.. I m p u n e m dec i „Sbură to ru -lui L i t e r a r " d a t o r i a ob i ec t i v i t ă t i i ; în pag lne l e lui doci le , după c e ne-am o c u p a t de c u g e t ă t o r , ne v o m p e r m i t e s ă f ixăm cu sobr ie ­t a t e şi f iz ionomia poetu lu i , nu pr in c o m e n t a r i u l nos t ru g reo i c i prin c i t a r e a propr i i lo r lui ve r sur i l ) .

« * •

î n t r ' o l i t e r a t u r ă e s t e t i z a n t ă şi n e s i n c e r ă , l i t e r a tu r a d-lui B u ­c u ţ a r ep rez in t ă s i n c e r i t a t e a însăş i . P r i n a c e a s t ă c a l i t a t e e s e n ţ i a l ă d-sa r ă s c u m p ă r ă l ipsa de ar t i f ic iu . I n i m a cui, de p i ldă , a r p u t e a r ă m â n e insens ib i lă , în f a ţ a a c e s t o r v e r s u r i :

Azi îndrăznesc să-ţi spui întâia Cât îmi eşti de-aproape şl de dragă Şl să-mi îngădui să-ţi rămâiu Supusă slugă viaţă 'ntreagă.

t r a n s c r i s e o r n a m e n t a t p e hâ r t i e c o l o r a t ă , sub g r a v u r a a două c o l u m b e c e se s ă r u t ă s au a două in imi c e se î m p r e u n ă ? Din n e a n t u l j ocu lu i Inut i l , a r t a d-lui B u c u ţ a se u m a n i z e a z ă spre fi­na l i t ă ţ i u m a n e . In ve rsu l lui s ince r , s implu şi d i rec t , i n imi le c a n ­dide îş i v o r găs i e x p r i m a r e a j u s t ă a s e n t i m e n t e l o r lor a m o r o a s e . Ar t a nu e d ive r t i s imen tu l unei c l a s e sau a l unei cu l tur i ; demo­c r a ţ i a c e r e î n t r e b u i n ţ a r e a cuvân tu lu i propriu. E a c e r e o l e g i t i m ă n ive la re a sens ib i l i t ă ţ i i şi t r a d u c e r e a ei fie pr in t e r m e n i s t r i c t e-ch iva l en t i , fie pr int r 'o f iguraţ ie e l e m e n t a r ă da r s ince ră . N imen i n 'a e g a l a t î n s ă p â n ă a c u m pe d. B u c u ţ a în p u t e r e a de e x p r e s i e d i r ec t ă a unei b o g a t e g a m e de s e n t i m e n t e . Chinuit , de pildă, de a t i t u d i n e a n e î n ţ e l e a s ă a iubi te i , poe tu l îş i e x t e r i o r i z e a z ă a d ­mi rab i l durerea .

1) Limităm cercetarea numai la Miniaturi din Florile inimei.

Ce al ta astăzi nu 'nţeleg, Că fără vr'un temeiu te mânii, Mi se desenee trupu 'ntreg, Mă 'njunghie ascuţit plămânii.

(Zdrobire)

T i m i t a r e a dureri i n u m a i în regiunile sufletului a r fi lipsit-o de e lementul c o n c r e t şi ponderab i l ; poetul o p las t ic izează şi m a l bine printr'o e c h i v a l e n ţ ă fizică. D a c ă în loc de „plămâni" a r fi în trebuinţa t c u v â n t u l de „bojogi*, e x p r i m a r e a durerii a r îi fost poate şi m a i a d e c v a t ă vocabu laru lu i t ineri lor sort i ţ i să-şi f a c ă din versuri le d-lui B u c u ţ a un b r - v i a r sent imental . Căc i c e i a c e repre­z intă d. R a d u Cosmin în indignare p a t r i o t i c a şi m o r a l ă , în imn şi în s a t i r ă , d. E m . B u c u ţ a reprez in tă în l i r i ca propriu zisă. S incer i ta t ea formal şi l ipsa de artificiu formal îi unesc într'o a c ţ i u n e c o n v e r g e n t ă a s u p r a adolescenţi i . După c u m sufletele v i r tuoase îşi g ă s e s c de pe a c u m a l imentu l spiritual în opera bardului R a d u Cosmin, îndră­gostiţ i i v o r găs i cu s i g u r a n ţ ă în Florile Inimii a le d-lui B u c u ţ a e x p r e s i a c e a m a ' t ip ică a f lăcări i lor. Nieăiri n'ar p u t e a înemeri , de pildă, o n o t a r e m a i l a p i d a r ă a exc lus iv i tăţ i i a m o r o a s e :

De ce la ttne-aşa cruzime Când tot ce vreau e doar atât Să nu vorbeşti cu alt cu ntme Şt să mă ţii mereu de gât?

(Ce v r e a u )

nieăiri n 'ar p u t e a înnemeri o t r a n s c r i e r e m a i s i g u r ă şi m a i d i r e c t ă a suspinului inimii de a nu-şî p u t e a m ă r i c a p a c i t a t e a sen­t i m e n t a l ă :

...un singur gând m'apasă : Că na te pot tubi mai mult t

(Toane)

In a c e s t „că nu te pot Iubi mal mult" se c i r c u m s c r i e î n t r e a g a l a n g o a r e a sufletelor c o m p ă t i m i t o a r e sub f o r m a definit/vă a unuţ refren nepieritor. Alteori , d r a g o s t e a poetului m e r g e p â n ă la nevo ia supremei umilinţa şi mărtur i s i r i publ ice:

Că nici cureaua la sandale Eu nu sunt vrednic să-ţi desnod.

(Paznicul)

după c e a c u n o s c u t f a r m e c u l int imităţ i i în doi :

... Când eu atât vreau : să fim singuri Să pot să-ţi cânt şi să te-allnt.

( S t ă p â n a ape lor)

s t r ă b ă t u t de a t â t e a nelinişt i d ina intea eterni i en igme c i t i t e pe f a ţ a iubitei:

SBUBÄTORÜi LITERAR 203 =

Iţi Dovestisem dorul tot Şi nu cătam că noaptea vine, Dar groaza mea s 'o spui nu pot Când ochii ridicai la tine.

(Ceeace pune î n t r e b ă r i )

cu to t a m e s t e c u l de durere şi de p l ă c e r e c e î a c e v o l u p t a t e a iu­birii , c ă r e i a poe tu l i-a î n c h i n a t o s t e n e a l a „versului s ă u de foc" .

La fel şi eu, iubirea noastră O 'nchid în versui meu de foc.

(Spre c a s ă )

„Versul de foc" i a t ă fo rmula def in i t ivă a a r t e i d-lui B u c u ţ a : II r ev ine t o t poe tu lu i me r i t u l de a o fi găs i t . A t r a d u c e o s imţ i r e e l e m e n t a r ă printr 'o fo rmă d i rec ta , p l ină î n c ă de c ă l d u r a sent i ­mentu lu i , e c e i a o e d ă v a l o a r e poez ie i d-lui B u c u ţ a şi o r i d i c ă deasupra o r i că re i v a n e a r te . Opera lui î n să nu e u n i c ă ; reprezen­tând un caz de c u r i o a s ă r e v e r s i b i l i t a t e , e a c o n t i n u ă un fir în t re ­rupt s a u n u m a i p ie rdu t din vede re în l i t e r a t u r a cu l t ă . L a î nce ­putul v e a c u l u i t r ecu t , boeru l K o n a k i îşi c â n t a Zulniib-, C a t i n e l l e , Margh ioa le l e c u o s i n c e r i t a t e e g a l ă şi cu a c e l a ş „vers de î o c " :

Ochişorii ce slăvesc, De-mi lipsesc din vedere, Ca gândul tot îi privesc Căci nu-mi lipsesc din părere etc.

(Ochişor i i c e s l ă v e s c )

Amoriu, spune-mi ce-am greşit In vremea cât te-am slăvit, De mă arzi ca un gelat Fără să fiu vinovat ? e t c

Mă sfârşesc... amar mă doare ! Milă n'am la cine cere,\ Toate sunt nesimţitoare, Toate-mi zic : Mori în durere ! etc.

(Mă s fârşesc a m a r m ă doare )

Zic, inimă, să aibi răbdare La sfârşitul acest mare, Mare şi plin de durere, Căci te duci la junghiere ! etc.

(Zic, i n imă , s 'a lbi r ăbda re ) .

Cu a c e a deoseb i re doa r c ă d. B u c u ţ a s l m ţ i a j ungh iu l l a p l ămân i , pe c â n d Logofă tu l î l s i m t e în i n i m ă . S a u — ş l a c e a s t a e

S a u :

S a u :

S a u :

= 204 SBURÄTORUL LITERAR

u l t i m a c i t a ţ i e c e a r m e r i t a s ă d e v i n ă l iminară pen t ru ope ra am­b i lo r poe ţ i :

Un dar ţi-am ales Din florile ce am cules Cu mâna mea azi în zori, Să ţl-l trimit, îndrăznesc, Ca un semn că te doresc într'un ceas de mil de ori.

(Darul )

* • • „Amoriul" be rban tu lu i b o e r m o l d o v e a n a r e a p ă r u t dec i în

l i t e r a t u r a zilei; p e s t e un v e a c d. B u c u ţ a ni-1 d e s g r o a p ă c u gra ţ i i î nno i t e . P o a t e c ă n u dispăruse., de loc, devenind n u m a i subte­ran . Cu b u n ă v o i n ţ ă , f irul i n sp i r a ţ i e i logofă tu lu i s 'ar p u t e a găsi , s ă r ă c i t , în s t r a tu r i l e a d â n c i a l e muze i „micului dor". E un mer i t a l d-lui E m . B u c u ţ a — r e p r e z e n t a n t a l idei lor eu ropene — de a-1 î i d a t locu l c e i se c u v e n i a în l i t e r a t u r a c u l t ă .

E . LOVINESCU.

N Ă D E J D I I

Iu, care vii purtând pe umeri Ulciorul plin, Tu, care vii Să'nviorezi atâtea păsări Ce mor de sete prin pustii, — Apleacă-te încet şi dă-le Să bea 'nsetatelor credinţe. Şi viselor ce-au supt doar pâcla Nisipurilor din pustii...

Apleacă-te incet şi 'ntinde-i Dezaripatei năzuinţe Ulciorul dătător de viaţă, — Intinde-i harul apei vii Ce plăzmueşte viaţă nouă In pana frântelor aripe...

Tu, care vii purtând pe umeri Ulciorul scurtător de clipe,

Apleacă-te încet şi dă-le Să bea 'nsetatelor credinţi,— Chiar dacă 'n loc de apă vie Le vei turna veninul morţii, Apleacă-te încet şi toarnă-l Căci nu te vor simţi că minţi...

Ci 'ncredinţate că beau viaţă II vor sorbi cu lăcomie, — Şi, binecuvântând norocul Că ori de unde beau din plin, Vor adormi visând că sboară Mai sus decât puteau să ştie, Mai sus decât puteau s''ajungă, De 'n locui dulcelui venin Le-ai fi turnat o sorbitură De 'ntremătoare apă vie, — Şi le-ai fi dat aevea clipa Unui avânt cât de senin...

ELENA FARAGO.

SĂRITURA FRATELUI ANTON Părintele Vartolomeu avea obiceiul, când mă duceam săl-

văd, să-mi povestească câte ceva din viaţa trecută a monahilor „cea plină de învăţăminte pentru îndrumarea rătăciţilor". Era un bătrân cu înfăţişarea măreaţă şi liniştită şi avea un dar deosebit de a povesti.

Intr'una din zile, venind vorba despre viaţa grea de as­tăzi, părintele Vartolomeu mă trase pe un divan, acoperit cu scoarţe vechi, deasupra căruia licăria o candelă, ce zi şi noapte era aprinsă în faţa iconostasului sfinţiei sale, şi-mi povesti următoarele.

»

Pe drumul ce duce la monăstirea Lavra din Sfântul Au­gur, călătoria într'o Sâmbăta-mare, un om, care, după îmbră-cămintea-i sărăcăcioasă şi după faţa-i ofilită, se vedea că era un sihastru din împrejurimi. El făcea călătoria aceasta odată pe an, de Paşti, ca să asculte sfânta liturghie, cea dătătoare de puteri, pentru o nouă petrecere în singurătate şi în ru­găciuni.

înainta repede şi mintea sa se desfăta în vedenii sfinte şi curate.

Deodată un sgomot, venind dinspre nişte tufăriş, îl trezi din gândurile sale. Fratele Parmenâ îşi încetini pasul. — Ce să fie oare, se întrebă el ? O fiară sălbatică, care se apropie tiptil ; vreun făcător de rele la pândă sau vreunul din păstorii monăstirii ?

Trosniturile de crengi sfărâmate se auzeau acum tot mai aproape. Fratele Parmenà se opri. In curând, ieşi din frunziş un om înalt, sdrenţuit, slăbit îngrozitor de multă Rostire, şi luă

calea monăstirii. Fratele Parmenâ tresări. îşi culese amintirile şi, dintr'o săritură, se apropia ; puse mâna pe umărul călăto­rului, zicându-i : — Frate Anton, blagoslovit fie Domnul, care mă învredniceşte să te întâlnesc în această zi sfântă.

Sihastrul se întoarse liniştit, stete o clipă nedumerit, apoi se aruncă în braţele fratelui Parmenâ.

Erau fraţi buni, fii ai aceloraşi părinţi, cari îşi perduseră avutul şi viaţa într'una din groaznicele năvăliri vrăjmaşe, care atât de des bântuiau răsăritul. Amândoi s'au călugărit în acest colţ binecuvântat, de linişte, de contemplaţie, de sfinţenie, ce este Athosul. Apoi s'au despărţit, fiecare retrăgându-se într'una din numeroasele peşteri din apropiere, care de veacuri erau locuite de cei ce căutau în singurătatea desăvârşită plăcerea vieţii şi câştigarea fericirii viitoare. De zece ani nu s'au mai văzut. Şi acum, în ziua cea mare de Paşti, sufletele lor gustau clipe neîntrecute de bucurie.

Ajunseră la monastire. Aici, călugării îi întâmpinară cu cea mai mare cinste, închinându-se în faţa acestor două chi­puri sfinte, a căror faimă umplea toate monastirile Athosului. Igumenul însuşi, înştiinţat de sosirea lor, veni înaintea lor de le rosti din toată inima cuvinte de bună venire şi de laudă.

Şi-a doua zi, în faţa altarului, îngenunchiaţi cu evlavie, ascultară sfânta liturghie a evanghelistului loan, cea plină de idei adânci : „La început era cuvântul şi cuvântul era către Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul". Şi apoi, când s'a ros­tit acel înălţător „Hristos a înviat din morţi", inimile tuturor au tresărit şi s'au umplut de bucurie, căci puterea lui Dumne­zeu ieşia biruitoare, iar împărăţia diavolului era înfrântă.

Cei doi anahoreţi se îmbrăţişară din nou, rostindu-şi cu­vintele: „Hristos a înviat", „adevărat a înviat".

Şi apoi, ca în zilele prea fericite, când în casa părintească ciocneau ouăle roşii, se aşezară la masă, unul lângă altul, şi se ospătară cu măsură, înlăturând mâncarea cu carne. Acest ospăţ totuşi era singurul mai îmbelşugat, pe care îl luau odată pe an.

Clipele acestea prea frumoase nu se puteau prelungi. Ceasul rugăciunii şi al postului trebuia să reînceapă. Peştera întunecoasă, în care mirosul de umezeală se amestecă cu cel de tămâe, chema pe acele două suflete, închinate lui Dumne­zeu. Şi cei doi anahoreţi, după ce luară rămas bun delà fraţii

lor din monâstire, prinseră a urca povârnişul muntelui spre si­hăstriile lor.

Cerul se întunecă deodată. Bubuituri puternice prevestiau vremea rea. In curând, ploaia începu, mai întâi măruntă, apoi din ce în ce mai deasă. Cei doi călători se opriră. In apro­piere, se afla o crăpătură de stâncă. Se adăpostiră acolo. Şi ploaia cădea din ce în ce mai îmbelşugată, alcătuind adevă­rate şipote, care şerpuiau spre vale, spre monăstire, spre ma­rea din apropiere.

In sfârşit, vremea rea încetă. Norii se împrăştiară şi, lu­cru obicinuit pe ţărmurile mării albe ce udă Sfântul Munte, soarele se ivi din nou, luminând tot locul în chip feeric.

Cei doi anahoreţi îşi reluară calea. Fratele Anton mer­gea înainte, grăbit parcă să-şi revadă culcuşul iubit; fratele Parmenâ rămânea mereu în urmă.

Deodată fratele Anton face o săritură, întoarce capul spe­riat îndărăt, se închină de trei ori şi, iuţindu-şi paşii, se face nevăzut.

Fratele Parmenă, mirat, se apropie. Se aştepta să vadă vreun şearpe, vre-o mortăciune, sau altceva necurat. Nimic din toate acestea nu era, decât o crăpătură de pământ, pricinuită de ploaie. Uitându-se însă bine în fundul ei, fratele Parmenâ, văzu o oală mare, plină cu bani de aur. Rămase pe gânduri. După multă şovăire, se aplecă la pământ, lărgi locul şi scoase banii. Erau mulţi, mulţi de tot.

Fratele Parmenâ îşi umplu desagii şi voi să-şi urmeze calea spre peştera sa. Se răsgândi însă. Stete locului cât-va timp, chibzuindu-se ; apoi luâ îndărăt drumul monăstirii.

Vreme de douăzeci de ani fratele Parmenâ vieţui la La-vra, împrăştiind pretutindeni binefacerile sale. Repară monăs-tirea, zidi o bisericuţă ; clădi noui chilii ; zugrăvi biserica cu picturi minunate ; aduse odăjdii bisericeşti, care împodobiră monăstirea. Se duse apoi şi în alte locuri spre a săvârşi bi­nele. La Salonic şi la Chitros, dărui bisericilor felurite lucruri, de care aveau nevoe; înzestra multe fete orfane; scoase din închisori pe creştinii, cari îşi făceau osânda pentru datorii ; în­fiinţa un orfelinat şi un azil de bătrâni pe lângă biserica Sfân­tul Nicolae din Salonic, în sfârşit, cheltui în fapte creştineşti toţi banii găsiţi.

Simţindu-se aproape de ceasul, când tot omul îşi dă obştescul sfârşit, fratele Parmenâ se rugă mult Celui de Sus

să-i arate, dacă s'a făcut vrednic de mila sa, şi daca şi-a răs­cumpărat păcatele.

într'o noapte îngerul Domnului i se arătă în vis şi-i zise : — Fii fericit întru Christos, Parmenà. Ai căpătat har de

la Dumnezeu să fii cuprins în raiu. Dar cată să ştii un lucru : to t binele ce l-ai săvârşit tu pe pământ cu banii găsiţi, nu cântăreşte cât săritura fratelui Anton.

O. TAFRALI

O A re O A

„Eşti oarbă, aşa cum stint şi florile : nu ştii singură cât ţi-e darul de fru­mos."

RABINDRA N A T H T A G O R E .

Coboară blânde, albe, delicate, Şi când nimic n'a mai rămas pe Din atmosfera plină de lumină, /piatră Columbele cu ochi de negre-agate, Iar albele cochete şi-au luat sborul,

JCa ciocul mic, cu talia ior fină. Deodată singură, tăcută şi 'ntristată Şi fâlfâind din aripile albe Străină parcă 'n lumea cea de Ca nişte graţioase evantalii, [soare, Se lasă tn lamina roşă-a serii Frumoasă şi măreţă prin durere. Pe marginea fântânilor de piatră Cum stă pe marginea fântânelor de învăluite 'n farmecul tăcerii, piatră, Princesa Lhea le aude mersul înconjurată numai de tăcere, Picioarelor micuţe şi gingaşe, Ea pare-o statuă ce vrea să 'ntrebe Le simte cum se urcă peste umeri, Ce este dincolo de tntunerec, Le-aude fâlfâitul de mătase, De lumea pentru care-a fost creată ? Şi fericită-aproape, le aruncă Lumina roşă-a serii o 'nfăşoară Seminţele de lotus, parfumate, Cu-o mângâiere tristă şi ciudată... Râzând de lăcomie şi de graba itpune-aramă 'n păr,pe„gură sânge, Ca care ciugulesc înfrigurate. Pe ochii mari şi morţi, Le mângâie pe gâtul cald şl moale, O sărutare binecuvântată... Spre una se apleacă şi-o sărată — In bucuria ei copilărească S"ar crede că o vede.» Dar pierdută atmosfera plină de lumină Privirea i-a rămus plutind în ceaţa Columbele cu ochi de negre-agate, De nepătruns a lumii de 'ntanerec„ Cu ciocul mic, cu talia lor fină, Şi pare un copil al suferinţa... . Tot fâlfâind din aripile albe, — Un zâmbet — şters de lacrima n i ? t e graţioase evantalii

[durerii... Se urcă în lumina roşă-a serii Pierdute tot mai mult, tot mai departe Şi dispărând în farmecul tăcerii.

SANDA MOVILĂ.

RAMON PEREZ DE AYALA

Belarmino Y Apolonìo, r omanu l de cu rând pub l i ca t de R a m o n Perez de Aya la , ne d ă pr i l e ju l s ă a r u n c ă m o p r iv i re a s u p r a ope­re i l i t e r a re a a c e s t u i s c r i i t o r span io l care," m a i în g lumă , m a i în ser ios , se p l ânge c ă g r a i u l c a s t i l i a n ne î i i nd a ş a de cunoscu t , n u v a p u t e a s ă c â ş t i g e c e l e b r i t a t e a , pe c a r e o v i s a î n c ă din c e a m a i f ragedă ado lescen ţă , c â n d se ho t ă r î s e s ă cu l t i ve muze le . D e s i g u r c ă a c u m , văzându-ş i n u m e l e p u r t a t în s l avă , în c e l e p a t r u co l ­ţur i a i e lumii de r e v i s t e c a „Mercure de France'', or i „Nuova Antolo­gia", se v a m a i îi m â n g â i a t n i ţ e l de pu ţ ina c u n o a ş t e r e a g ra iu lu i cas t e l an . ;

I n a i n t e de t o a t e m ă g ă s e s c d a t o r î n s ă s ă a d u c pe a c e a s t ă ca l e , mu l ţumi r i l e mele , m ă c a r c ă r i s s s ă n u fiu în ţ e l e s , c u n o s c u ­t e i c a s e de ed i tu r ă din Madrid, F e r n a n d o F è , de g r a b a depusă în a-mi d a p u t i n ţ a s ă m ă informez de m i ş c a r e a ide i lo r din S p a n i a , m i ş c a r e pe c â t de i n t e n s ă pe a t â t de i n t e r e s a n t ă şi s e m n i f i c a t i v ă şi despre c a r e l a noi a b i a d a c ă se c u n o a ş t e a t â t c â t r e v i s t e l e şi j u r n a l e l e f ranceze l a s ă s ă se s t r e c o a r e în t r 'o c o r e s p o n d e n ţ ă , c u a n u m i t e p re fe r in ţe , de c â t e - v a pagin i , l a un an oda t ă . In c e pri~ v e s t e pe ce i de l à no i c a r e d a u m a i m u l t ă a t e n ţ i e a ce s t e i l i t e r a ­tur i span io le , apo i a t u n c i t r ebu i e s ă fim c u b ă g a r e de s e a m ă , c ă c i s â n t în s t a re , după c â t e - v a impres iun i c u l e s e din t r a d u c e r i l e şi i zvoa re l e î r an ţuzeş t i , c â n d s â n t şi a c e s t e a , s ă c o n s a c r e s c r i i t o r i i spaniol i , c u a u t o r i t a t e a unui U n a m u n o sau Azorin , a ş a c u m fă­c e a m a i a c u m c â t - v a t imp , un j u r n a l l i t e r a r din Cluj unde, după c e se dep lânge falşul şi pu ţ inu l c e se c u n o a ş t e l a noi din S p a n i a se spunea c ă V . B l a s c o I b a n e z e s t e c e l mai mare s c r i i t o r a l S p a ­n ie i pen t ru c ă l i t e r a t u r a lui s e a m ă n ă c u literatura*, a c i u i a t ă ş l p r o s l ă v i t ă pe v r e m u r i l a Semănătorul ! • i '

V . B l a s c o - I b a n e z , e s t e un s c r i i t o r de m a r e valoarŞ^-. f ă r ă în­d o i a l ă — i s c ă l e ş t e c e k u r i de c â t e 800.000 p e s e t a s p e n t t s ; t r a d u c e ­r e a a m e r i c a n ă a r o m a n u l u i Los cualro jinetes del Apocalipsis,. se bu­c u r ă de m a r e p o p u l a r i t a t e în Rus i a , unde T a t i a n a Herzens te in i -a t r adus t o a t e opere le în i6 vo lume , s c r i e c ă măgarul rumegă, a d a t l a i v e a l ă La Barraca şi C anas y barro, d o u ă din ce l e m a i b u n e r o m a n e r e a l i s t e cu tesa a l e l i t e r a tu r i i span io l e de azi , e t c . — dar, în S p a n i a , e s t e s ingurul sc r i i to r c o n t e m p o r a n de c a r e c r i t i c a n u se o c u p ă ap roape de loc . In t r e a c ă t , J u l i o Casa re s î l d o j e n e ş t e p e n t r u une le a t i tudin i , Asseus , î i c i t e a z ă , l a Ccţtedral. B o b a d i l l a î l s t i m e a z ă pentru că - i d i r ec to ru l l i t e r a r a l c a s e i Prometeo din V a ­l en t i a , î n s ă n ic i U n a n u m o , n i c i B a c q u e r o , n i c i A l o m a r , n i c i A y a l a nu-i c o n s a c r ă n i c i m ă c a r c â t e - v a pag in i . U n profesor span io l , F e ­de r i co de Onis, c h e m a t s ă ţ i e n i ş t e cursur i l a Ch icago , spune c ă a r ă m a s foar te m i r a t c â n d a af la t c ă a c o l o B l a s c o - I b a n e z e r a so­c o t i t c a unul din cei m a i m a r i s c r i i t o r i Span io l i , d a c ă nu c e l m a i m a r e — m â n g â e - s e j u r n a l u l din Cluj . c ă e s t e în b u n ă t o v ă r ă ş i e — şi c ă în s c h i m b sc r i i t o r i c a B a r o j a , V a l l e - I n c l a n , Nervo , R i c a r d o

Leon, Quin te ro , B e n a v e n t e , Unanumo, c a a d e v ă r a t ma r i , eram m a i pu ţ in ounoscuţ l . . . F i r e ş t e , t r e b u i e s ä ţ i n e m in se&mä a p r e c i e r i l e c o n a ţ i o n a l i l o r lu i B l a s c o - I b a n e z , c a f i ind c e i m a i în m ă s u r ă să-şi spue c u v â n t u l ; a c e a s t a n u î m p i e d i c ă t o t u ş c a p o m e n i t u l sc r i i to r s ă fie a p r e c i a t a l t fe l de s t r e in i i c a r i a u a l t ă m e n t a l i t a t e , a l t e gus tur i . Dar , l ă s â n d de o p a r t e pe V . B l a s c o - I b a n e z , c ă r u i a i s 'a f ă c u t de a l t - îe l un r ă u s e rv i c iu în R o m â n i a de ce i c a r e a n vru t s ă ni-1 f a c ă c u n o s c u t şl a s u p r a c ă r u i a v a t r ebu i s ă n e opr im în­t r 'o zi, s ă r e v e n i m l a A j a l a .

R a m o n P e r e z de A y a l a , f ă r ă s ă e x a g e r ă m e a eei din Cluj , t r e b u e c ă s p u n e m oă e s t e u n a din c e l e m a i de s e a m ă pe r sona l i ­t ă ţ i a l e l i t e r a t u r i i c o n t e m p o r a n e spanio le . T impul t r e c e repede şl gene ra ţ i a , a ş a z i s ă de l à 1898 nu m a i p o a t e îi s o c o t i t ă t â n ă r ă :

a p ă r ă s i t de a c u m p r a g u l m a t u r i t ă ţ i i şl p r i ve ş t e din c a p ă t u l b raz ­dei t r a se , în apusu l î n sânge ra t , c u m u l ţ u m i r e a omului c a r e vede rodind din be l şug s ă m â n ţ a a r u n c a t ă . Cei c i t a ţ i m a i sus de F e d e ­r i c o de Onis î m p r e u n ă c u O r t e g a Gasse t , U n a m u n o . Maetzu , Azo-rin, sun t de a c u m sc r i i to r i c e a u a juns p l en i tud inea în râur i r i i ce-ş î p o a t e f ăgădu i un c u l t i v a t o r a l muze lor .

D u p ă ei s 'a f o r m a t o n o u ă gene ra ţ i e l i t e ra ră , v r e d n i c ă de s t u d i a t ş i unde nu l ipsesc sc r i i to r i cu p e r s o n a l i t a t e v i g u r o a s ă şi r e n u m e m e r i t a t , î n d e s t u l ă t o a r e pen t ru a n e face s ă i soco t im c a m a e ş t r i a l l i t e r a t u r i i nouă , c a jeunes maîtres, cum zic f rancezi i .

P e r e z de A y a l a s 'a dis t ins , m a i a l e s în r o m a n şi în c r i i i c ă l i t e r a ră , după c e a d a t m a i î n t â i u l a i v e a l ă un vo lum de ve r su r i La pas del sendero, c â r â i a a d a u g ă m a i pe u r m ă El sendero inumera-ble. S u b a c e s t a s p e c t de p o e t l i r i c , A y a l a ne e s t e c u n o s c u t şi din cu r su l a s u p r a l i t e r a tu r i i c o n t e m p o r a n e spanio le , ţ inu t a c u m c â ţ i v a ani , de d. prof. O. Densuş i anu , i a U n i v e r s i t a t e a din B u c u r e ş t i .

In poesie , Aya la n e a p a r e c a un gânditor , cu s ensa ţ i un i ru­r a l e şi f ami l ia re , c e n u m a i c u a l e lui F r a n c i s J a m m e s pot fi c o m ­p a r a t e . I m a g i n i n o u ă , su rp r i nză toa r e c u m es t e a lunei jucându-ş i r aze l e p r in t r e c r eng i l e pădur i i s ecu l a r e , c o m p a r a t ă cu o t â n ă r ă f a t ă c e v ine 'n v a c a n ţ ă a c a s ă de l à m ă n ă s t i r e , s c o t o c e ş t e pr in du­lapur i , i s codeş t e pr in t o a t e co l ţur i le , se u i t ă în ogl indă, şi, cu râ­su l e i s o n o r umple c a s a de vese l i e ş i de sc re ţ e ş t e f run tea bunicu­lu i c a r e t o r o p e ş t e în j e ţ u l b ă t r â n c a şi e l .

„D,ar l u n a p l e a c ă 'n v a c a n ţ ă . Ce f rumoasă e f e c i o a r a ! C a v e s t m â n t u l c a de zăpadă , a t â t de nep r ihăn i t , c ă în n o a p t e a al­bă s t r i e , p a r e un z â m b e t c e a înf lor i t pe ce r . P ă r u i luminos e m-p r ă ş t i a t î n văzduh. P r in l ivez i le j i l a v e s e p i imbă , se înalţe, pe dea­lur i , a l e r g â n d fă ră hod ină , s e p r iveş t e în oglinda l impede a l a c u ­lui, d e s m i a r d ă d r ă g ă s t o s l a n u r i l e verzi de porumb, t r e c e m a r g i n e a pădur i i , a junge p â n ă 'n desiş unde v i s e a z ă s ingura t ec i a rbo r i pa- ' t r i a rha l i , s e s t r e c o a r ă pr in d e s p î c ă t u r a c r eng i lo r şi în v r e m e c e P « unu l c â t e unul , b lând , uşor , î i s ă c u t ă , z i c e :

— D e ş t e a p t ă - t e , bun icu le . " P e a l o c u r e a poes i a lui se î n v ă l u e în t r i s t e ţ e , în d e s a m ă g i r e

, SBURÄTORUL LITERAR — . • .. • • — : 211 =

şi ,1a v i d a e s de l a m u e r t e un c o n t i n u o memen to* , v i a ţ a n u e s t e d e c â t un n e î n c e t a t m e m e n t o a l mor ţ i i . J u r ă m s ă n e i u b i m veş ­nic , n e b u n i de e t e r n i t a t e , do rn ic i de nesfârş i t , şi n u v e d e m în ne­soco t i n ţ a n o a s t r ă c ă n e e s t e pe s t e p u t i n ţ ă s ă op r im pe l o c ş ivo-iui v r e m i i c u for ţe le n o a s t r e şub rede şi e f emere . P e n t r u to tdea ­una... ş l nu v e d e m în o r b i r e a n o a s t r ă c ă unde le n e s t a t o r n i c e n u t r ăe se d e c â t c â t un suspin, şi c ă b o b o c u l de t r a n d a f i r s t r ă l u c i t o r şi a r o m i t o r d iminea ţ a , în a m u r g se v e ş t e j e ş t e .

P r e z e n t u l nu e x i s t ă , e s t e c a un n o u r a ş neg ru c e ţ i n e c ă r a ­r e a după b ă t a i a vân tu lu i , şi c a r e , în t r e c e r e , a r u n c ă pe p ă m â n t o p a t ă î n t u n e c o a s ă şi t r i s t ă . Ş i ni s e p a r e c ă în u r m ă şi î n a i n t e e s t e l u m i n ă : da r t r e c u t u l e s t e de a c u m i r e p a r a b i l . V i i t o r u l e s t e nes igur şi p r ezen tu l nu e x i s t ă .

N o t a a c e a s t a de t r i s t e ţ e nu e s t e î n s ă d e c â t t r eoă toarea şi poes i a lui A y a l a n u î n c e t e a z ă de a i i o p o e s i e p l i n ă de s p e r a n ţ e , de avân tu r i , n u t r i t ă de i u b i r e a firii şi de s i m p a t i e pen t ru ce - i o m e n e s c .

,TJmî la ţ i -vă , i n imi omeneş t i , c u m se u m i l ă v a l u l ş i pânza , U m î l a ţ i - v ă de m â n i e şi de v i j e l i i . Umf la ţ i -vă de n e b u n i e şi de furtuni . F a c e ţ i din c a r n e a d e v ă r a t ă veden i i l e v o a s t r e . R i d i c a ţ i a n c o r a c o r ă b i e i . S c o a t e ţ i din o r i zon t c o n s t e l a ţ i i . Nu î n t o a r c e ţ i och i i d u p ă s t ea . Umf la ţ i -vă , i n imi omeneş t i , c u m se umflă v a l u l şi pânza , c a s ă p l e c a ţ i , c a s ă v i s a ţ i , c a s ă făptu i ţ i , c a s ă t r ă i ţ i ;

c a s ă n a v i g a ţ i , c a s ă î n ţ e l e g e ţ i ş i c a s ă mur i ţ i " . P e r e z de A y a l a f a c e p a r t e din g e n e r a ţ i u n e a de poe ţ i c a r e ,

d a t o r i t ă î n r âu r i r i l o r n o u ă c e a u t r a n s f o r m a t p o e s i a s p a n i o l ă , au ad a s î m p r e u n ă c u r e î n o i r e a formei şi d r a g o s t e a p e n t r u idei.

D u p ă s t â n c a n u m i t ă Pensieroso s e s c o b o a r ă a d e s e a A y a l a s ă f a c ă p o c ă i n ţ ă , î m p r e u n ă c u S î . Augus t in , p e n t r u p ă c a t u l i n t e l e c ­tului , c e e s t e p ă c a t u l s a t a n i c de a vo i s ă î n ţ e l e a g ă to tu l şi s ă eup r inză t a i n e l e c e l e m a i î n a l t e .

D a r p a r t e a c e a m a i m a r e a operei scr i i torului n o s t r u e s t e f o r m a t ă din r o m a n e l e : Tinieblas en las cumbres, A. M. D. G., La pata de la răposa, 2roteras y dansaderas; r o m a n e l e s c u r t e : Prometeo, Luz de detningo şi La eaida de los Hmones, deoseb i t de u l t imu l r o m a n apăru t Belarmino y Apolonio şi d o u ă v o l u m e de c r i t i c ă Las mascaras.

* * C a l i t a t e a p r e d o m i n a n t ă în o p e r a lui P e r e z de A y a l a şi t i ­

t lu l de c ă p e t e n i e în s c a r a v a l o r i l o r c e s e p o t descope r i l a un sc r i i t o r e s t e o r i g i n a l i t a t e a . In a s p e c t u l p r a c t i c i m e d i a t , o r ig ina l i ­t a t e a nu se s o c o t e ş t e p r i n t r e c a l i t ă ţ i l e c e c o n t r i b u e s c c e l m a i m u l t l a i zbândă . V u l g u l i se a r a t ă p r o t i v n i c şi n e î n ţ e l e g ă t o r ş i înc l ină s ă o oonfunde cu e x t r a v a g a n ţ a . E s t e o c a l i t a t e c e z ă p ă ­c e ş t e p e ru t ina r i şi-i i r i t ă , ob l igându- i l a s fo r ţă r i de a t e n ţ i u n e p e n t r u că-1 s c o a t e din d rumur i l e b ă t u t e şi ob i şnu i t e . E s t e î n s ă m a r e a f ău r i t oa r e a re îno i r i lo r .

In a r t ă , în ş t i in ţă , în t o a t e d o m e n i i l e a c t i v i t ă ţ i i omeneş t i , o r i g i n a l i t a t e a i n i ţ i a z ă m i ş c ă r i l e de î n a i n t a r e şi î m b u n ă t ă ţ i r e . O

găs im Ia începutu l t u t u r o r m a r i l o r per ioade clasice . C e e a c e es te a c u m tradi ţ ional , c o n s a c r a t a îost m a i întâ iu original . Operele ajunse p â n ă l a noi c la s i ce nu s â n t de c â t c r i s t a l i z a r e a vechi lor original i tăţ i . F ă r ă îndoia lă însă c ă nu t u t u r o r le e d a t s ă m e a r g ă l a Corint. C a s ă fii or ig ina l nu es te de ajuns n u m a i a vo i s ă îii.

Or ig ina l i ta tea lui Perez de A y a l a c o n s t ă în a c e e a c ă , a t â t în f o r m ă c â t şi în fond, es te c u t o t u l deosebit de modele le con­s a c r a t e ale l i t era tur i i c l a s i ce spaniole. Stilul nu m a i egte perio­dul lung, plin de sonori tăţ i c ă u t a t e , de m u l t e ori gol, f ă r ă a l t ă a m b i ţ i e d e c â t a gâdil iri i auzului ; e stil s f ă r â m a t , î m b u c ă t ă ţ i t , păs trându-ş l to tuş i prec iz iunea ; s a c a d a t , a d a p t a t viziunilor spon­t a n e , uneor i sec , t o t d e a u n a c o l o r a t , l a n e v o e poet ic f ă r ă s ă c u ­p r i n d ă d u l c e g ă r i a şi re tor i smul imed ia t pos t -romant ice . Nu r e ­prez in tă c a r a c t e r e g e n e r i c e c u î n d e p ă r t a t ă t r a d i ţ l u n e l i t e r a r ă .

* R o m a n e l e pe c a r e le-a pub l i ca t sunt d e s o r d o n a t e : l a s ă de

dorit în pr iv in ţa compoziţ ie i şi în ele a p a r a m e s t e c a t e e l emente f o a r t e e terogene . Adesea v e d e m personagi i le t r e c â n d de l a ce le m a i - î n a l t e convorbir i filosofice l a scene de l u p a n a r e . T o a t e r o ­m a n e l e - s â n t p r e s ă r a t e însă de minunate observaţ iuni , de ferici te t r ă s ă t u r i descript ive , de p ă t r u n d e r e psihologică, bogă ţ i e de idei.

Un humor i sm uşor. l ă sând s ă se î n t r e v a d ă o sensibi l i tate ponţ inută, un fond de duioşie c e fuge de exibiţiune, s c a l d ă t o a t e c ă r ţ i l e lui.

"* ' Tiuiebias en las cumbres (Ceţuri pe culmi) , un r o m a n pe c â t d e ob3cur pe a t â t de c iudat , a p a r ţ i n e unui veohiu gen, c u un t r e c u t plin de multe zile de sp lendoare , sau ce l puţin de succes , H c a r e o c u p ă mul t e pagini în i s tor ia l i t eratur i lor . E s t e , p e n t r u a hu m a i ocoli , un r o m a n l u p a n a r , pr in tre ai c ă r u i î n d e p ă r t a ţ i s t r ă ­buni, se g ă s e s c dialoguri le greceş t i a l e c u r t e z a n e l o r şi t o a t ă oas ­t e a Celestinelor, c r e a t e de Rojas . şi a l c ă r u i Ilustru r e p r e z e n t a n t feste a c t u a l m e n t e în Spania, Alberto Insua. P r i n t r e rudeni i le m a i a p r o p i a t e s'ar p u t e a c i t a c ă r ţ i c a Maison Tellìer a lui M a u p a s s a n t şi La Maison Philibert a lui J e a n L o r r a i n .

Tot despre o a s e m e n e a c a s ă se vorbeş te şi în Tinieblas en las cumbres, p o v e s t e a unei s ă r m a n e fete de là ţ a r ă — R o s i n a — c a r e , d u p ă c e es te nec ins t i tă de un s a l t i m b a n c , ajunge , d u p ă m u l t e în tâmplăr i , unele m a i crude şi m a i d e s g u s t ă t o a r e de c â t a l te le în c e r c u l miseri i lor omeneşt i , s ă a i b ă un n u m ă r într'un bordel . Şi c â n d c r e d e c ă v a p u t e a să-şi spele ruş inea şi s ă i a s ă din noroiu puri f icată de iubirea lui Alfred, eroul, m o a r e , sfârşit, în b r a ţ e l e ei. d u p ă nopţ i n e d o r m i t e de desfrâu.

Deşi m o r a l a a r trebui s ă ne f a c ă s ă d e s a p r o b ă m l i b e r t a t e a e x c e s i v ă în „maniere" şi l imbaj a personagi i lor , nu putem s ă t ă -g ă d u i m romanulu i scr i i torului Spaniol, m u l t ă p l a s t i c i t a t e des­c r i p t i v ă şi m i ş c a r e d r a m a t i c ă . Un s ingur exemplu , c u r iscul de a fi osândit pentru ace la ş p ă c a t a l scri i torului . E s t e v o r b a de o

excurs lune de p lăcere , î ă c u t ă de pens ionare le bordelului Rosinei, în t o v ă r ă ş i a unor t iner i , m a i mul t sau m a i puţ in degeneraţ i . D u p ă o noapte p e t r e c u t ă în tren , unde o b i a t ă pereche de burghezi de câ teor i d ă s ă se u r c e în vagon , l a o g a r ă o a r e c a r e , se t r a g e spe­r i a t ă înapoi d ina in tea spectaco lu lu i l icenţios şi a l a r m a n t c e pre ­zintă veselele excursioniste în t o v ă r ă ş i a respect ivulu i excurs io ­nist, — excursionişt i i pornesc spre m u n t e pe a lb ia unui p â r â u c r i s ­talin. Obiceiul, a d o u a n a t u r ă a muri tor i lor , la v e d e r e a apei l im­pezi, d e ş t e a p t ă pens ionare lor pofta de a-şi f ace cuven i te l e ablu-ţiuni şi i a t ă t a b l o u l :

„Cum s t a a ş a , c u pic ioare le r ă s c r ă c ă n a t e , se a şeză pe v ine a ş a fel î n c â t c a p ă t u l sirii spinări i , n u m i t -popular c o a d ă , e r a foarte a p r o a p e de apă , îşi suflecă fustele c u m u l t ă g r a ţ i o z i t a t e şi pe d a t ă începu să-ş i f a c ă abluţ iuni pur i f i ca toare în p a r t e a a c e e a a trupului c a r e a v e a m a i m u l t ă nevoe de purif icare. Priv i tor i i s ă r b ă t o r e a u cu vorbe de l a u d ă n ă s c o c i r e a îndrăzne ţe i p r o s t i t u a t e şi, t o v a r ă ş e l e ei, a f a r ă de Rosina, se a ş e z a r ă şi ele pe v ine c a să-şi f a c ă spă la tur i ident ice . Şi e r a de v ă z u t tab lou l în s impl i ta-tea- i ţ ă r ă n e a s c ă , a g r e s t ă şi m a t i n a l ă : munţ i i în tunecos ! şi să lba ­tec i în jurul vâlcelei , cerul îngrozit şi cenuşiu, tă lâng i l e t r i s t e şi domoale dăngăn ind după cost işe , bărbaţ i i voc i ferând d u p ă punte şi ele, ce le p a t r u prso tese , într'o poziţ ie îngroz i toare , p r o f a n â n d i n o c e n ţ a cr i s ta l ină a pârâ iaşu lu i şăga ln ic . C â t e u n a din ele s co ­t e a ţ ipe te a s c u ţ i t e s imţind pumnul de a p ă în ruşinile a s c u n s e : lucru c e f ă c e a pe toţ i s ă se m i r e în c e l m a i m a r e g r a d , c ă c i so­c o t e a u c ă printr'o lege n a t u r a l ă n imic nu p o a t e s ă fie m a i r e c e şi m a i nes imţ i tor de c â t organe le a v a r i a t e a le a c e s t o r neferic i te femei. Nu î n t â r z i a r ă mul t c a să considere fără p a t ă şi f rumoase a m o r o a s e l e lor mărfuri , şi, s cu lându-se în p ic ioare , se ş t e r s e r ă eu rochile , v â r â n d u - l e pr in tre p ic ioare , c u o m i ş c a r e î n d e m â n a t i c ă şi e f i cace pe c a r e m u l t ă p r a c t i c ă o f ă c e a t o t a t â t de e x p e d i t i v ă c a ş i de g r a ţ i o a s ă . I a r noi, c a n iş te c r o n i c a r i conşti incioşi , c a t ă s ă d ă m de v e s t e c ă sângele , c u a c e l prilej, c o l o r ă râul".

P â n ă a c u m s'au scr i s m u l t e r o m a n e l icenţioase, c r e d însă c ă e p o c a r o m a n e l o r - î u p a n a r a t r e c u t p â n ă şi în l i teratur i le cele m a i înapo ia te .

Vech i l e r o m a n e l i cenţ ioase a le l i t e ra tur i i spaniole deşi p a r groso lane , s â n t în sch imb t o t d e a u n a vesele. Azi nu m a i pot fi a ş a c ă c i iub irea vena lă . în f o r m a josn ică şi d e g r a d a t o a r e în c a r e o p r e z i n t ă a c e s t e poveşt i , e s te un subiect tr i s t , u n a din formele robiei r ă m a s e în c iv i l l za ţ iunea m o d e r n ă şi c a r e j i cnesc spiritul p e r s o n a l de d e m n i t a t e şi independenţă , azi m a i r ă s p â n d i t c a or i ­c â n d . Viţ iul m o d e r n es te trist , c a m a t e r i e de c o n t e m p l a ţ i u n e şi a r e n e v o e de rafinări i le luxului şi a le a r t e i p e n t r u c a r e p r e z e n . t a r e a iui s ă nu r e s u i t e pes te m ă s u r ă de re sp ingătoare .

Aya la , f ă c â n d p e Alfred s ă m o a r ă In b r a ţ e l e Rosinei , d u p ă u r m a desîrâului , pune un sfârşit m o r a l îatoulei. D u p ă c â t se p a r e face a c e a s t a c u o a r e c a r e i ron ie c a şi c u m nu a r fi p r e a convins din c a r e pr i c ină nu e de m i r a r e c a nici c i t i toru l s ă nu fie con-

T i n s . C h i a r d a c ă a r fi s c r i s ou m a i m u l t ă c o n v i n g e r e p r e f a ţ a st ep i logul , e s t e p r o b a b i l c a c i t i t o r i l o r s ă l e r ă m â e m u l t e tndoel i a s u p r a e f i c a c i t ă ţ i i a c e s t u i r o m a n c a o p e r ă ed i f i ca toa re , d e s t i n a t ă s ă î n d e p ă r t e z e t i n e r i m e a de là a p u c ă t u r i p r ime jd ioase .

Ou t o a t e a s t e a , t r e b u i e î n c ă o d a t ă s ă r e c u n o a ş t e m c ă în ro­m a n u l Tinieblas en las Cumbrts, c u sub t i t l u Historias de libertinaj*, c e p a r e un a n u n ţ e c h i v a l e n t cu Numai pentru domni, e s t e a r t ă , peri­c u l o a s ă p o a t e , i m a g i n a ţ i e şi c h i a r poez ie a d â n c ă şi c a r i t a t e ome­n e a s c ă în une l e e p i s o a d e şi p e r s o n a l e .

Belarminoy Apolonio e s t e un r o m a n m a i c u r â n d de t ipăr i , de c â t de a c ţ i u n e , ş i p r in a c e a s t a s ' a r z i ce c ă e s t e un r o m a n psiho­log ic , d a r n u e s t e în t r 'un î n ţ e l e s c u r a t a n a l i t i c de o b s e r v a ţ i u n e s a u c l i n i c ă l i t e r a r ă , n i c i în î n ţ e l e su l de r e p r e z e n t a r e de c a r a c t e r e g e n e r i c e cu î n t i n s ă t r ad i ţ i une în l i t e r a t u r ă , c i în î n ţ e l e s u l de c a l d ă c r e a ţ i u n e p o e t i c ă de t ipur i c u r i o a s e , pos ib i le , p r in se din m a t e r i a p r i m ă o fe r i t ă de r e a l i t a t e , t r ans f igu ra t e î n s ă p r in v i a i u n e a ar­t i s t i c ă .

B e l a r m i n o şl Apolon io s u n t pur şi s implu doi c lamăr i , în e i u d a n u m e l o r lor I m p r e g n a t e de a n u m e a r i s t o c r a t i s m i s to r i c . Unu l e s t e Cismar filosof, c e l ă l a l t un Cismar d rama tu rg , f ă r ă c a din a c e a s t a s ă se t r a g ă c o n c l u z i a c ă , pr in c o n t r a s t c u m e s e r i a e ro i l o r să i , a v o i t A y a l a s ă l a s e s ă s e î n ţ e l e a g ă c ă sun t pe lume filosofi şi d r a m a t u r g i c e a r t r ebu i s ă fie c i s m a r i . C o n d i ţ i u n e a u-m i l ă a a c e s t o r pe r sonag i i nu t r e b u e s ă mi re . Nu e s t e un c ro i to r pe r sona ju l din Sartor Rtsariits a l lui Ca r ly l e ? Nu a ţ e s u t F l a u b e r t în ju ru l v u l g a r e l o r f iguri a l e lut Bouvard et Picuchet, unul din ce le m a i f rumoasa din r o m a n e l e l u i ?

E r o i i din r o m a n u l s c r i i t o ru lu i span io l nu sunt . ",pe d e a l t ă pa r t e , n i c i vu lga r i şi n i c i nu s u n t t r a t a ţ i c u s a t i r a s a r c a s t i c ă şi d « ş m ă n o a s ă . D e p a r t e de a s t a ; r o m a n c i e r u l li z u g r ă v e ş t e c u s im­p a t i e i zbu t i nd c a din c o m i c c h i a r s ă s c o a t ă e m o ţ i a . T o t as t fe l a t r a n s f o r m a t şi C e r v a n t e s pe hyda lgu l din Mancha , c a r e începe pr in a fi o c a r i c a t u r ă a lui A m a d i s , î n t r o f igură sub l imă , p le to­r i c ă de idea l i sm, c e l m a i b u n d in t re c a v a l e r i i r ă t ă c i t o r i .

Nu p u t e m m e r g e a t â t de d e p a r t e î n c â t s ă a f i rmăm, conduşi de a s e m ă n a r e a p rocedeu lu i , i n c o n ş t i e n t p o a t e în a m â n d o u ă păr ­ţ i l e , c ă B e l a r m i n o a junge s ă fie c e l m a i bun filosof. Mul ţ i s e vo r îndo i p â n ă l a u r m ă d a c ă e s t e un fi losof din fire s a u un ş a r l a t a n , n ä s e o c i t o r a unui a n u m e l imba j , da r c e l puţ in a r e e m o ţ i u n e a fi­losof ică , i u b i r e a în ţe lepc iun i i or i doru l î n ţ e l ege r i i lumi i şi m a i Ries e s t e un p e r s o n a j a t â t de o r i g i n a l şi m i ş c ă t o r : c ă f a c e din r o m a n u l unde e s t e găzdu i t „ l a o b r a m â s a c a b a d a de l a u t o r y u n a de l a s mâs hondas y p r o p i c i a à l a m e d i t a c i o n — a p a r t e e i inero deleite que h a n v i s t o l a luz en n u e s t r a l e n g u a en e s t o s u l t imo» anos" (opera c e a mai d e s ă v â r ş i t ă a au to ru lu i ş i u n a din c e l e m a i a d â n c i şi p o t r i v i t e p e n t r u m e d i t a r e — a f a r ă de des f ă t a r ea oe pro-a u r ă — c e a u v ă z u t l u m i n a în g r a i u l nos t ru în c e i din urmă ani* Andren io . Epoca. I a n u a r i e 1921.

B e l a r m i n o es te c a şi Qui jo te , un seminebun , un ţ îon i t , c a r »

dà de r â s m P i l a r e s — s a t u l unde se p e t r e c e a c ţ i u n e a — pr in l im-ba iu l c o n v e n ţ i o n a l ş l î n t u n e c o s pe c a r e 1-a i n v e n t a t pen t ru a ş i e x p r i m a f i losofia.

F i l o s o f a Î n c e p u t pr in a-şi f ău r i un l i m b a j f i l o so f i c P e m ă ­gură oe îna in t ăm în p o v e s t i r e , c o m i c u l u i , î n c e t î n c e t s e sup rapun» s i m p a t i a şl î n c o l ţ e ş t e e m o ţ i u n e a . B e l a r m i n o a j u n g e s ă n e a p a r ă a p r o a p e un s fân t ş i m u l t m a i f i losof d e c â t îş i î n c h i p u e s c s tuden ţ i i m u c a l i ţ i din P i l a r e s . Cine ş t i e : p o a t ă c ă î n v ă l u i t ă în c iuda tu l lui g r a i a s e g ă s e ş t e o i n g e n u ă I n t e r p r e t a r e a t a i n e l o r v i e ţ i i .

P e r s o n a g i i l e s e c u n d a r e , une l e des tu l de puternic re l ie fate şi ele, *u sun t m a i pu ţ in c i u d a t e . A r fi n e v o e de o a l t ă c i ta ţ i e pen­t ru a p r o b a l uc ru l a c e s t a , c u m î n s ă s p a ţ i u l nu ne m a i îngâdue , c a t ă s ă l ă s ă m p e n t r u o o c a z i e m a i n i m e r i t ă s c h i ţ a r e a m a i pe l arg a figurii a t â t de i n t e r e s a n t e a lui P e r e z de A y a l a .

AL. POPESCU-TELEGA.

S T A N Ţ E

I

Covârş i t de gânduri grele F r u n t e a mi-o înclin, Curgeţi l acr ime sf ioase Dorul s ă - m i alin.

Iar de -amarul lor se ' n c a r c ă Sufletul m a i greu , Şi mi-1 port , aşa , de par 'că N'ar ma i fi al meu .

II

îngropate de uitare, F l o r i l e îşi s trâng Aromate le petale T o t mai mult, şi plâng.

Nimeni nu le m a i desmiardă Cu surâsul blând, Tris te şi sf ioase 'n u m b r ă M o r încet , pe rând.

AL. T . STAMATIAB

GUSTAV MAHLER

L'am auzi t în p r i m ă v a r a anu lu i 1910 l a P a r i s , conducându -ş i s ingur m a r e a lui s imfonie a doua cu sol i şi co ru r i . E r a a c e l a ş omu le ţ s l ab şi ne rvos pe care-1 î n t â ln i s am a d e s e a pe s t r ăz i l e V i e ­ne ! u m b l â n d c u c a p u l go) , î n făşu ra t în t r 'o l u n g ă pe l e r i nă n e a g r ă . A v e a o în fă ţ i şa re s e v e r ă de pas to r , o g u r ă n e c ă j i t ă , ochi adânc i , m u l t e c u t e pe faţa-1 r a s ă şi o f runte u r i a ş ă c a r e l ă s a o s t r an ie în t ipă r i re . Ţ i se p ă r e a c ă o l u m e în f r igu ra t ă se s b u c i u m ă îndă­r ă t u l ei, c ă o v e ş n i c ă s fo r ţ a re dure roasă , o ş t i i n ţ ă şi o c o n ş t i i n ţ ă î n c o r d a t ă sunt înch i se a c o l o . I z b u c n i r i l e ei t r e b u i a u s ă a i b ă c e v a din e n o r m i t a t e a şi din f e b r i l i t a t e a tu rbure a s t r ădu in ţe lo r v e a c u ­lui nos t ru ne l in iş t i t . R e m i m e l e de a m b i ţ i o s c r e a t o r a l uno r l u c r ă r i de d imens iuni neob i şnu i t e , de om cu ş t i i n ţ ă a t o t cupr inză toa re , n u p u t e a de c â t s ă ,înfcărească i m p r e s i a în tâ i . D a r nu b ă n u i a m î n c ă în t r ' însu l o l a t u r ă a v i enezu lu i fr ivol , d u l c e a g şi s e n t i m e n t a l .

P ă t r u n z â n d cu v r e m e a m a i a d â n c în c u n o a ş t e r e a înfăptui­r i lo r lui muz ica l e , c r ed c ă n e pu t em l ă m u r i î n t r u c â t v a t a i n a aces ­t o r s t r a n i i c o n t r a s t e .

Gus t av M a h l e r e r a un a u s t r i a c de obâ r ş i e e v r e e a s c ă şi de e-d u c a ţ i e a r t i s t i c ă v i e n e z ă . Muz ica lui t o a t ă t r ebu i e p r i v i t ă sub l u m i n a a c e s t o r t re i d e t e r m i n a n t e . E l v r e a s ă fie moş t en i t o ru l m a r e i g e n e r a ţ i i m u z i c a l e c a r e a d a t l a sfârş i tul v e a c u l u i a l 18-lea şi l a începu tu l c e l u i a l l ? - l e a u n a d in t re m a n i f e s t ă r i l e c e l e m a i î n a l t e şi c e l e m a i e c h i l i b r a t e a l e a r t e i o m e n e ş t i . E v o r b a de pă­r in ţ i i s imfoniei , a i sona t e i , a i qua to ru lu i , a i l iedului : Haydn, B e e t ­hoven, S c h u b e r t . T r a d i ţ i a l o r c a u t ă s'o u r m e z e Mahler . L a ş c o a l a lor, în c e t a t e a i m p e r i a l ă c a r e a pus p e c e t e a ei p e g e n i u l t u t u r o r c e l o r c a r i a u . locui t-o s 'a a d ă p a t suf le tu l în î r igura i a l a c e s t u i c o m p o z i t o r . Aus t r i acu l , v i e n e z u l î n spec ia l , e o i n d i v i d u a l i t a t e c u t o t u l apa r t e pr in c o m p l e x i t a t e a î n r âu r i r i l o r c a r i a u l ă s a t u r m e a d â n c i în f i rea lui .

A ş e z a t ă l a r ă s c r u c e a d r u m u r i l o r c e duc în t o a t e ţ ă r i l e E u -

ropei, V i e n a e un c o n g l o m e r a t v iu în c a r e î n t â ln im i n f l u e n ţ e l e cehe , polone, ruse, c r o a t e , s l o v a c e şi m a g h i a r e .

D e l a miazâ -z i a s t r ă b ă t u t p u t e r n i c suflul s e n s u a l a l I t a l i e i . Ş i t o a t e a c e s t e î n r âu r i r i a u mod i f i ca t a d â n c fondul e t n i c a l ger ­manulu i de miazăz i . D a r c l a s i c i i v i e n e j i a u î n c h e g a t a c e s t e d ispa­ra te în t r ' o m i n u n a t ă t r a d i ţ i e a r t i s t i c ă c a r e ş i - a f ău r i t un c a r a c ­te r u imi to r şi c u t o a t ă c o m p l e x i t a t e a o r ig ine i sa le şi a r t a a c e a s t a c l a s i c ă n ' a r e n i c i un cusu r a l c o s m o p o l i t i s m u l u i d ivergent şi s ter i l .

Crea tor i i m a r i i muz ic i de c a r i v o r b e a m m a i sus a u f o r m a desăvârş i tă , l i n i a l impede a l a t in i lo r , a d â n c i m e a g e r m a n i c ă şi a d e s e a un fond m e l o d i c l ua t din folklorul popoa re lo r v e c h e i î m ­pără ţ i i a u s t r i a c o . Ci tez un p a s s a g i u d in t r 'un a r t i c o l a l c o m p o z i ­torului Egon Weltesz (Wien als Musikstadt) :

„Când n e g â n d i m din c e n a ţ i o n a l i t ă ţ i fe lur i te s 'a cons t i t u i t popu la ţ i a v e c h e i V i e n e , pu t em î n ţ e l e g e c ă B e e t h o v e n a pu tu t în­t rebuin ţa , t r ans formând-o , o me lod ie r u s e a s c ă în t r 'un q u a r t e t de coarde , f ă r ă c a e a s ă fie g ă s i t ă s t r ă i n ă de c i n e v a , c ă B r a h m s a pu tu t p r e l u c r a î n t i m p u l s ede re i lui în V i e n a , m e l o d i i ungureş t i , i a r Mah le r , c â n t e c e s l ave , f ă r ă a a v e a s e n t i m e n t u l c ă a r î i în a-c e a s t a vre-o c o n t r a r i e t a t e de s t i l . Da , n i s e p a r t o t a t â t de a l e n o a s t r e dan tu r i l e ţ ă r ă n e ş t i din Ca r in t i a , laudier — e l e s t i r l ene , c a şi c â n t e c e l e p o p u l a r e din S l o v a c i a şi Morav ia" .

A c e s t e a d e v ă r u r i n e duo m a i depa r t e . Ast fe l n e e x p l i c ă m v e c i n ă t a t e a c l a s i c i s m u l u i şi a roman t i smu lu i , m ă r e ţ i a e r o i c ă a m a r i l o r s lmfoniştf , a l ă t u r i de s e n t i m e n t a l i t a t e a d u l c e a g ă a făuri­to r i lo r de l iedur i şi va l sur i . D in c l a s i c i , din r o m a n t i c i c a B r u c k ­ner şi din compoz i to r i de ope r e t e c a I o h a n n - S t r a u s s , i zvo ră ş t e m u z i c a c i u d a t ă , p a r a d o x a l ă , i n e g a l ă şi p l i n ă de v i a ţ ă a lui Mahler , complexu l ş i h a o t i c u l m u z i c a n t a u s t r i a c .

D a r M a h l e r e r a şi evreu . D e ac i , l u x u r i a n ţ a a c e a de sonor i ­t ă ţ i , s e n z u a l i t a t e a a s i a t i c ă , i m a g i n a ţ i a n e î n f r â n a t â , v e ş n i c în g o a n ă după efecte, d i l e t a n t i s m u l c a r e a d u n ă b u n u r i l e de o r iunde l e g ă ­seş te f ă r ă a p u t e a crea v r e o d a t ă . E t i p i c a r t i s t u l a c e s t a de fre­nez ie i u d a i c ă .

A d ă o g a ţ i mi s t i c i smulu i şl ne l in i ş t e ! s emi t e , o a r e c a r i l e c tu r i f i lozofice şi t eoso f i ce g e r m a n e , î n r â u r i r e a m ă r e ţ i e i i n s t r u m e n t a l e a lui B e r l i o z şi v o m a v e a o s u m ă c o m p l e c t ă a t r ă s ă t u r i l o r lui c a ­r a c t e r i s t i c e .

S t r a n i u a m e s t e c de e n o r m şi de l ica t , de t r a g i c şl z m e r i t de nob i l şi t r i v i a l !

P e r s o n a l i t a t e a Iui Mah le r n ' a a v u t î n s ă p u t e r e a s ă t o p e a s c ă t o a t e a c e s t e d i spa ra t e . O id*e s implă , o l i n i e m e l o d i c ă l impede , p a s t l ş a t ă după Mozar t , Haydn or i S c h u b e r t , c o m p o r t ă pe n e a ş ­t e p t a t e o c o m p l i c a t ă , g r a n d i o a s ă şi p l i n ă de m o d e r n i s m desfăşu­r a r e c o n t r a p u n c t i c ă . (Simf. 4, p a r t e a 1). Un menuet S c h u b e r t i a n e b r u s c î n t r e r u p t de un scherzando s a t a n i c şi î n m i j l o c u l unui h a o s de sonor i t ă ţ i d i s co rdan te , d e o d a t ă r ă s a r e , r i d i co l ă şi t r iv i a l ă , o me lod ie de ope re tă , un . w a l z e r " c a r e f a c e del ic iu l v i eneze lo r sent i ­m e n t a l e ori un „ländler" . des tu l de b a n a l i z a t prJn b a r ă c i l e "Wurstel-

F r a i e r u l u i (simf. J - a ) şi i a t ă un a d a g i o m i s t i c şi c o n s o n a n t , amin t i ­t o r a l unni p a r a d i s senin , pl in de h a r p e n a i v e îngereşt i . . .

T o a t e c o n t r a s t e l e a c e s t e sun t v ă d i t e . Tonu l c â n d subl im, c&nd f a m i l i a r şi na iv , e o a r e c u m l ips i t de un i t a t e în s t i l . In s imfonia a 4-a, În t â ln im t o a t e r a m i n i s c e n ţ e l e şi t o a t e a m e s t e c ă t u r i l e . Moar­t e a îşi e â n t ă m e l o p e e a pe o v i o a r ă d e s a c o r d a t ă în p a r t e a a 2-a. Apoi v ine o du l cegă r i e v i e n e z ă şi un adag io somptuos . In p a r t e a a 4-a. î n t â l n i m o desc r i e re a pa rad i su lu i , f ăcu tă de un copi l - înger , p l ină de c u l o a r e o r i e n t a l ă şi de na iv i t ă ţ i v o i t e : A s c u l t a ţ i t ex tu l e x t r a s din mDes Knaben Wanderhorn :" c u l e g e r e a popu l a r ă b a v a ­reză . P o e z i a e î n t i t u l a t ă : Der Himmel hängt voll Qetgen. O strofă grana a ş a :

F e l de fei de l e g u m e b u n e , Cresc în g r ă d i n a c e r e a s c ă ! S p a r a n g h e l bun , fasole , Ş î t o t c e po f t e ş t i ! B l idur i în t reg i ş l p l ine s t a u p r e g ă t i t e p e n t r u noi . Mere b u n e şi p e r e şi s t rugur i bun i? G r ă d i n a r i i ' ngădu ie to tu l ! Căp r ioa r a , iepuri i , de v re i , A l e a r g ă î n c o a c e P e d r u m u l m a r e .

Copi lăr i i din a c e s t e a vo i t e , dau t onu l î n t r ege i b u c ă ţ i . A l t ă . i a t ă M a h l e r v a î n t r e b u i n ţ a o poez ie de N ie t zche (siml. 8), or i s îâr -şit&I din a l d o i l e a F a u s t ai lui G o e t h e (simf. 8 - a ) . Ca şi B e r l i o z , e l m ă r e ş t e a p a r a t u l o r c h e s t r a l şi c o r a l , pen t ru a o b ţ i n e e f e c t e co ­v â r ş i t o a r e de m a s s ă (Simf. 8 - a , m ă r e a ţ a lui c a p o d o p e r ă c e r e bu-n ă o a r ă 1 0 0 0 de e x e c u t a n ţ i ) .

S o n o r i t a t e a c â ş t i g ă o a r e în i n t e n s i t a t e pr in a c e s t e amplifi­că r i . Nu c r e d ! In i n s t r u m e n t a ţ i e c a şi în p is tură , i n t e n s e l e e fec te sono re c a şi c e l e de cu loa re , se n a s c din î m b i n a r e a f e r i c i t ă » to­nur i lo r c e s e pun unul pe a l t u l în v a l o a r e a lo r . O r c h e s t r a ou c â ­t e v a a l ă m u r i a lui B e e t h o v e n s u n ă t o t a t â t de t a r e c a şi oea a modern i lo r .

Nu pr in m ă r i m e a a p a r a t u l u i s ă u eno rm s t r ă l u c e ş t e o rches t r a ini Mahler , c i prin a d m i r a b i l a i n s t r u m e n t a ţ i e p l i n ă de p i to resc şi de c u l o a r e . T i m b r e l e sun t n o u ă , n e p r e v ă z u t e . E p a r t e a c e a m a i b u n ă a opere i lut. D a r m u z i c a a c e a s t a a r e în t e m e i u l e i î n săş i un m a r e p ă c a t : B a n a l i t a t e a , r e a u a c a l i t a t e a ideilor e i . Un R icha rd S t r aus s , nu p r e a dă ru i t n i c i dânsu l sub a c e s t rapor t , a r e un avân t , o c ă l d u r ă t r e p i d a n t ă de e n t u s l a s m c a r e s a l v e a z ă , r i d i că totul . M a h l e r to tuş i foa r te i n t e r e s a n t , e l ips i t de a c e s t d inamism fă ră pe reche .

S e pune a c u m o î n t r e b a r e : C â n d cu lo r i l e lui Mah le r vo r păli , fiind f a t a l î n t r e c u t e de p rog re su l f i resc a l t impur i lor , în l ipsa « n a i s t i l , unui desen m e l o d i c m a i persona l , a l une i a rmon i i m a l o r ig ina le , c e v a r ă m â n e a din s tu foasa lui o p e r ă ? In a f a r ă de a-

cele i n o v a ţ i i a l e p a l e t e i o r c h e s t r a l e , c u c e n e v a p u t e a i n t e r e s a în v i i to r m u z i c a a c e a s t a ? P o a t e p r in n o b i l a ambi ţ i e , n u p e de­plin r e a l i z a t ă , de a d a înfăptu i r i mar i , c u l a r g în ţ e l e s u m a n , ur­m a ş e a l e s imfonie i a I X - a , i n e g a l a t ă p â n ă a s t ă z i .

A d u c â n d a c e s t e n o t e c r i t i c e pe r sona l e , m ă r t u r i s i m nespusa n o a s t r ă m u l ţ u m i r e c ă d a t o r i t ă D-lui Oscar fried, a m pu tu t a s c u l t a a c e a s t ă m u z i c ă m o d e r n ă , p l i n ă de c a l i t ă ţ i ş i de defec te . C a şi m a e s t r u l s ă u Mahler , D-1 F r i e d e un d i r i g e n t în c e l m a i frumos î n ţ e l e s a l c u v â n t u l u i . P r i n suf le tul pe c a r e î l pune în e x e c u ţ i a l u c r ă r i i î n a i n t a ş u l u i său , p r in a d m i r a b i l a c o n ş t i i n ţ ă a de ta l iu lu i e a şi p r in l i n i a m a r e pe c a r e n i m e n i n 'o c u n o a ş t e şi n 'o u r m ă ­re ş t e în t o a t e t a i n e l e ei c a dânsu l , c a p e l m a i s t r u l v i enez creează din nou opera p e c a r e ne-o dă.

In e s t e t i c a u n o r m i m i c i e x a g e r a t e s a u a u n o r g e s t u r i p r e a f rene t i ce n u s c a d î n t r u n i m i c l a u d a a c e a s t a , c e a m a i f rumoasa pe c a r e l-o p u t e m aduce .

EM. CIOMAG.

D U M N E Z E I R E

A m zvârl i t de mul t la vântur i iconi ţa de argint, A z i a m ochi i tă i , i coane s ch imbătoare c e nu mint Şi din suflet a l u n g a t - a m vechiul D u m n e z e u c u b a r b ă Ca să c a t Dumneze i rea în văzduh , în l a c şi'n iarbă.

Ze i de p ia tră îşi c lădiră oameni i dintîi ai lumii, Negăs ind D u m n e z e i r e a în d e s ă v â r ş i r e a humii , E i o c ă u t a u în temple şi'n a l tare m a r i de p iatră Şi o a lungau cu c iezul lor p ă g â n de lângă va tră .

. . .Dar când frumuseţea-ţ i a lbă s'a desvăluit Întreagă Şi c â n d ochi i me i putură ta ina t a s'o înţeleagă, C â n d desăvârş i rea formei a 'n trup a t-o sveltul trup Şi din sufletu-ţi norocu l l 'am cules c a dintr'un stup,

Ţ i - a m sorbit a tunc i v i ea ţa de pe ochi şi de pe g u r ă Cu pornirea p ă t i m a ş ă ce nu 'ntreabă atunci când fură Şi'n fiorul cel m a i t a r e şi să lbatec al iubireî A m găsit pe to tdeauna sufletul Dumnezeire i .

ION SÂN-GIORCIU

TEATRUL POPULAR

O NOAPTE FURTUNOASA, 2 acte

D E I. L. C A R A G I A L E

T o a t ă l u m e a a l e a r g ă î n c ă să v a d ă „O n o a p t e furtunoasă"— c u n o s c u t a comedie a lui Carag ia le . E o comedie , în deplinul în­ţe les a l cuvântului , a d i c ă şi scheletul şi ţ esătur i le sunt din m a ­t e r i a l vesel . Apoi e c o m e d i a noastră — şi c â n d l i t e r a t u r a d r a m a ­t i c ă r o m â n ă e a t â t de s ă r a c ă l a a c e s t capi to l , „O n o a p t e furtu­noasă" c â ş t i g ă şi o v a l o a r e din a f a r ă . E deci o comedie foarte de preţ , şi p e n t r u c ă e u n i c ă !

T o t de ac i îi v ine şi prest igiul . Deşi s cr i să pe l a 1880, a în­vese l i t f ă r ă c o n c u r e n ţ ă a t â t e a generaţ i i şi c o m e d i a lui R i c ă Ven-tur ianu, lui T i t i rcă I n i m ă - R e a , Ipingeacu, Chir iac şi Spiridon a r e astfel g r e u t a t e a m nei comedi i c las i ce , pe c a r e a c o n s a c r a t - o vea­cur i le — fireşte n u m a i în înţeles es te t ic .

Poporul d ă n ă v a l ă s ă v a d ă i a r „O n o a p t e furtunoasă* pen-t r u c ă a t m o s f e r a g e n e r a l ă a comedie i — analfabet ismul în a t ingere cu c iv i l izaţ ia a p u s a n ă — e în p a r t e de a c t u a l i t a t e şi azi, i ar o d r o a e de comedianţ i (cel m a i c u n o s c u t e ce lebrul Iulian) a u dus prin c i n e m a t o g r a f e şi grădini le de v a r ă chipul coane i Manda şi a l măce laru lu i la che î—într 'un l imbagiu c a r e , purces de la Ca­r a g i a l e , desigur, a î n t r e c u t uneori gus tu l maestrului .

Se î n t â m p l ă a c e 3 t c a z in tere sant c ă înşişi imitator i i , past i -şeuri i şi p iag iator i i lui C a r a g i a l e , îi d a u a c e s t u i a o a c t u a l i t a t e şi un prest ig iu popular , de c a r e m a r e l e serii lor — a îost un om de un gus t e x t r a o r d i n a r de subţ ire — a r r â d e a m a r !

Ceiace p a r e de neînţe les es te c ă „O n o a p t e furtunoasă" — de fapt o farsă perfec tă — a t r a g e şi pe oameni i de c a r t e , cu aceeaş i pasiune.

î n c ă r c a t ă de ca l amburu r i , de e f ec t e c o m i c e c o m p r o m i s e de însuşi succesu l lor r e p e t a t , c o m e d i a lui O a r a g i a l e e v e c h e . Or ice s 'ar spune, pe r sonag i i l e s 'au s t ins de mul t . G v a r d i a N a ţ i o n a l ă s 'a disolvat , Chi r iae e c â r c i u m a r şi deputat , R i c ă V e n t u r i a n o sc r i i to r s imbol is t s a u şef de c a b i n e t , i a r c o a n a Zoe îş i f ace m a n e c u r e şi i ox - t ro tează . P e s i m p a t i c u l N a e I p i n g e s c u şi a m i c u l s ă u T i t l r oă I n i m ă - R e a , nu-i m a i a f l ăm de l o c — ei s 'au s t ins de t o t : i-a ucis a b e c e d a r u l şi vo tu l u n i v e r s a l . „O n o a p t e fu r tunoasă" s 'a a cope r i t cu f i eca re decen iu , de o n o u ă c r u s t ă — şi t r e b u e s ă m ă r t u r i s i m c ă de m u l t e or i n e surpr inde n a i v i t a t e a g lumelo r , superf ic ia lu l haza lu i şi r â i e m c u m u l t ă i ndu lgen ţă .

Totuş i , 0 n o a p t e fur tunoasă" t raes te şi a r e o v e r v ă cuce r i ­t oa r e . A c e s t m i r a c o l e : geniul . Pe r sonag i i l e a u o v i a ţ ă a t â t de e sen ţ i a l r e d a t ă , î n c â t s imţ i c u m sânge l e curge , viu, adevăra t , prin aoei e ro i cu figuri de m a n e c h i n e . F ă r ă a fi o c o m e d i e de c a r a c ­ter , e to tuş i o c o m e d i e pe c a r e n u m a i însuf le ţ i rea lui C a r a g i a l e a s căpa t -o de l a o m o a r t e s igură . A s c ă p a t - o î n t r ' a d e v ă r — spre u i m i r e a t u t u r o r s c r i i t o r i l o r 1... Chipur i le de p a n o p t i c u m din „O noap te fu r tunoasă" se îngr i jesc p r e a puţ in de m o r a v u r i l e n o a s t r e de azi , e le , î n h a i n e l e şi în l imbag iu l lo r de a t u n c i , se m i ş c ă după îndemnur i l e a d â n c i a l e in imi i l o r — şi in imi le a u a v u t t o t d e a u n a m i ş c ă t o a r e îndemnuri . Din a c e s t p u n c t de v e d e r e N a e Ip ingescu , c e l c a r e p r o v o a c ă i l a r i t a t e a publ icuiui , e pe r sonag iu l c e l m a i ş ters .

A m fi v o i t s ă s c r i m m a i pe l a r g desp re j o c u l a c t o r i l o r . R e n u n ţ ă m . Ne dăm s e a m a c ă a r t r ebu i s ă osând im pe t o a t ă l u m e a c a r e

a p l a u d ă şi r âde de c â t e or i a c t o r u l se repede a s u p r a unui c u v â n t s au g e s t de efect .

A s e m e n e a comedi i nu t r e b u e s c de l o c ş a r j a t e — şi nu ş t im, î n t r ' a d e v ă r c â ţ i a c to r i de l a noi n u m a s a c r e a z ă pe eroi i lui Oarag ia le .

F . ADERCA.

A APĂRUT DE :

AL, T. STAMATIAD

P A R A B O L E ED. CASA ŞC0.4LEL0R PREŢUL 8 LEI

VA APARE DE :

H. STREITMANN

T A B L E T E ED. CULUTURA NAŢIONALĂ

ADAM BĂLŢATU *

P e n t r u ce l c a r l a n u r m ă r i t de a p r o a p e a c t i v i t a t e a p ic tor i -c e a s c ă a lui A d a m B ă l ţ a t u , î n c ă de là s f ioasele î n c e r c ă r i cu remi-n i s c i e n ţ e g r igo resc iene , pe c a r e le a d m i r a u t r e c ă t o r i i în c â t e v a v i t r ine a le laşulu i , i pos t aza în c a r e î l a r a t ă expoz i ţ i a s a de acum es t e c e v a f i resc şl a ş t ep ta t .

An c u an, t â n ă r u l p i c to r s 'a s t rădui t , f ă r ă con ten i r e , s ă se î n t r e a c ă pe e l însuşi , c u a c e a a d m i r a b i l ă p e r s i s t e n ţ ă pe c a r e o d ă in s t inc tu l p ropr i i lo r forţe şl nes fâ r ş i t a d r agos t e de a r t ă .

A Izbut i t şi n i m i c nu n e d ă dreptul s ă bănu im c ă a c e a s t ă c o n t i n u ă a s c e n s i u n e p o a t e a v e a o l i m i t ă ap rop i a t ă . De-o p a r t e s t a u m ă r t u r i e a t â t e a f rumuseţ i a l e firii ca re -ş i a ş t e a p t ă o d r e a p t ă ev iden ţ i e r e , i a r pe de a l t ă p a r t e ni-i c h e z a ş e x c e p ţ i o n a l u l t a l e n t a l expozan tu lu i de là „Mozart" .

A d a m B ă l ţ a t u e un n u m e m e n i t să r ă m â n ă . L in i ş t i tu l f l ă că i and ru c e d a r o a t ă zile î n t r eg i împre ju r imi lo r

p i t o re ş t i a l e laşu lu i , c ă u t â n d depar te , c â t m a i d e p a r t e de a te l i e ­ru l ş co l i i de Arte F r u m o a s e , s u b i e c t e de in sp i r a ţ i e p i c tu r a l ă , e r a de fapt un r e v o l t a t . Cuşca r ig idă a p ic tur i i de c l a s ă î l î n n ă b u ş e a şi d inco lo de ziduri le şcol i i . A d a m B ă l ţ a t u s i m ţ e a c ă t r a e s t e un m e ş t e r m a i m a r e şi m a i p r i e ln ic lu i : n a t u r a .

Ş i au e ş l t de a c o l o pag in i m i n u n a t e de t i n e r e ţ e , s i nce r e şi se r ioase to tuş i Îq t i n e r e a s c a lor e x u b e r a n ţ ă , l uc r ă r i î m b i b a t e de en tuz i a smul şi poez i a na tu r i i p r iv i te cu oehin l f l ămând a l c e l o r d o u ă z e c i de ani . E r a în e le t o a t ă b e ţ i a pe c a r e o d ă b u c u r i a răz­v ră t i r i i împl in i te , c u t o a t e f rumuseţ i le şi c u t o a t e cusu ru r i l e ei .

De -a tune i şi p â n ă a c u m , A d a m B ă l ţ a t u a t r e c u t de două

*) Sala „Mozart*.

SBURĂTORUL LITERAP 223

ori sub soa re l e I t a l i e i . C iocn i rpa cu c l o c o t u l l u m i n o s a l Sudului şl v i z i t a r ea muzee lo r a u desch i s och i lo r lui or izontur i aşa de largi , î n c â t în p r imu l m o m e n t — şi e x p o z i ţ i a s a de anu l t r e c u t a fost o d o v a d ă — t â n ă r u l a r t i s t a o s c i l a t î n t r e d o u ă feluri de p i c ­tu ră : pe de-opar te t a b l o u r i cop leş i t e de lumină , pe d e a l t ă p a r t e lu­cruri c o m p u s e cu o î n g a j i r e e x c e s i v ă , c a r e l e d ă d e a ae ru l de c ă u ­ta t . I n f luen ţa muzee lo r se r e s i m ţ î a a t â t de pu t e rn i c în a c e s t e a din u rmă , î n c â t însăş i c o l o r a ţ i a lor t o t a l ă a v e a c e v a din a t m o s ­fera o b o s i t ă de v e c h i m e a t a b l o u r i l o r de ga l e r i e . Anul a c e s t a însă , A d a m B ă l ţ a t u i m b i n ă în m o d fe r i c i t t end in ţ e l e văd i t e din anu l t r ecu t , p ă s t r â n d to tuş i l a b a z ă a c e l s e n t i m e n t a ­lism p i c t u r a l c ă t r e c a r e t o t d e a u n a a fost a t r a s şi fofosindu-se ap roape pre tu t indeni de p r inc i e iu l r e p a r t i z ă r i i l umin i l o r după s i s t emul olasio a l p ivo tu lu i l uminos c e n t r a l , în j u r u l c ă r u i a t onu ­r i le u m b r o a s e se g r a d e a z ă , in tene i î i cându-se con t inuu p â n ă l a r a m ă .

Astfel , u m b r a o c u p ă t o t d e a u n a sup ra fa ţ a c e a m a i mare , c a şl pr imul plan, p re fe r in ţă i n d i c a t ă des igur de n e c e s i t a t e a c o m p o ­ziţ iei , c a r e , r e c l a m ă a d e s e a c o n t r a s t e co lo r i s t i c e abso lu t n e r e a l e da r de-o n e p r e ţ u i t ă v a l o a r e a r t i s t i c ă a t u n c i c â n d sun t cu t a l e n t î n t r e b u i n ţ a t e .

B e l g i a n u l F r a n c k B r a n k w y n , c a r e a lăsa t R o m e i c e a m a l m a r e p a r t e din l uc r ă r i l e sa le , e r a — p o a t e — ce l m a i s t r ă l u c i t m â ­nu i to r a l e fec tu lu i de l u m i n ă i r ea l da r a r t i s t i c , şi des igur c ă B ă l ­ţ a t u n ' a t r e e u t pe l â n g ă oper i le lui f ă r ă a p r inde c e v a .

B r a n k w y n însă , e r a m a l p r e c i s în desen şl m a i m o a l e î n e x e c u ţ i e , pe c â n d A d a m B ă l ţ a t u v e d e n a t u r a c u un och iu î n t r e ­deschis c e i a c e e l i m i n ă p r e c i z i u n e a desenulu i , î n t rucâ t , m a i t o t ­d e a u n a f i ind v o r b a de l u p t a î n t r e l u m i n ă şi u m b r ă , f i resc e c a l u m i n a s ă c o p l e ş e a s c ă şi s ă m i s t u e r i g i d i t a t e a l i n e a r ă a formelor , i a r pe de a l t ă p a r t e a c e s t fel de a pr iv i e l i m i n ă c o l o r a ţ i u n e a de de ta l iu şi r e d u c â n d t o t u l l a m a s e de cu loa re , dă p o s i b i l i t a t e a u n o r r e a l i z ă r i p i c t u r a l e l a r g i şi d e g a j a t e .

D e al t fe l , B ă l ţ a t u e r a ind ica t , p e n t r u a c e s t g e n de p i c tu ră , pr in î n s ă ş i v i g o a r e a , s i g u r a n ţ a şi p r e c i z i a pene lu lu i său. A s t a fiind v o r b a despre pe isa j numa i , c ă c i f lor i le s a l e şl m u l e î nce r ­c ă r i de c o m p o z i ţ i e suferă t o c m a i de pe u r m a a c e s t o r c a l i t ă ţ i .

T o t as t fe l une le pe isagi i c u s u b i e c t din ţ a r a n o a s t r ă suferă, , de l ipsa a tmos fe re i propri i , din p r i c ina p r e a mul tu lu lu i p i c t u r a l E un e x c e s , f i reşte , d a r g r e ş e a l a în c a r e îl fac s ă c a d ă , e s ingura r ă z b u n a r e a c e l o r douăzec i şi t r e i de an i a i lui B ă l ţ a t u .

VICTOR ION POPA

INSE IVI NARI

Paia ţe le e titlul unei broşuri scoase de d. 1. Peltz, în care tâ­nărul scriitor ia o poziţie ofen­sivă împotriva unor aspecte po­litice şi literare, apărute mai ales după război. In politică, de pildă, d Peltz combate ţărănismul, b&zat pe lupta de clasă, şi comunismul, care desigur nu propagă armonia socială. In literatură d. Pelz ss ri­dică împotriva polemismului acut, care, de fapt, vine din epoca de dinainte de războiu, şi mai ales a superesteţilor. ornamentul tuturor epocelor literare. Intenţia d-lui Peltz e onorabilă şi punctele de atac consecvent alese Nu cred însă panfletul trebue combătut prin mijloacele lui supralicitate. Obiec­tivitatea de cugetare şi stăpânirea de formă sunt singura pavăză de care se poate rupe lancea panfle-tarului. Aşa, de pildă, nu înţele­gem ce caută printre victimele d-lul Peltz d. Vianu, care pe lân­gă că e probabil capul cel mai sistematic al generaţiei noi, repre­zintă in producţia lui literara o linie dreaptă.

Em. Bucuţa.— Iscălind u-şi noti­ţele critice „Idea Europeană", d. Em. Bucuţa are asupra contempo­ranilor săi redutabila superioritate a semnăturii. Nu ştim dacă rela­ţiile lui cu Europa trec dincolo de limita unor studii neisprăvite; Idea Europeană fiind însă un titlu co­mercial înregistrat, iscălitura d-lui Bucuţa se învesteşte cu nn carac­ter de legalitate incontestabilă. Un conflict ideologic cu dânsul ar putea atrage neplăcerea unui con­flict european. Este deci de datoria unei prudenţe elementare de a nu turbura pacea bătrânului continent In împrejurările actuale.

Voi accepta deci cu resemnare aprecierile d-lui Bucuţa asupra in­telectualismului meu „descărnat" şi a stilului „gras". Problema căr­nii îl obsedează de mult; numin-dn-se Popescu, şi-a luat pseudo­nimul de Bucuţă, care, deşi dimi-

LITERARE

nutiv, nu e totuşde post. Iar dacă stilul meu are „mersul încet al melcului", recunosc bucuros că nu oricine se poate întrece cu gilitatea de picior a d-lui Bucuţa.

Acum trei ani, la apariţia Sbu-rătorului, am primit vizita unni domn ce-mi aducea un conside­rabil manuscris poetic al d-lui Bu­cuţa. Nepublicându-i-1, disting în glasul criticului european, suspi­nul poetului înnăbuşit In coşul re­dacţional.

E. L.

Rochia a lbă de C. Ardeleanu.— In notarea fidelă, aproape cinema-tografică,procedeu care uzitat prea des ar duce la adunarea unui bo­gat material mai de grabă decât la o construcţie artistică, d-1 C. Ar­deleanu introduce un humor spe­cific ; atitudinea isvorâtă din fapta brută, privită într'o perspectivă oa­recare, provoacă acel zâmbet de nereţinut atât In faţa mizeriilor momentane cari sfârşesc uneori prin subite fericiri cât şi a nădej­dilor puternice cari, dimpotrivă, se prăbuşesc In dezorări neaşteptate (Funcţionarii, Datoria, Să faci bine, Despărţire). Asupra tuturor aces­tora se trece cu aceiaş uşurinţă cu care binele şi răul se îmbină In flecare act al vieţii. Bucată de bucată se înlăţue într'un tot, într'o armonie de concepţie. Ea risipeşte impresia de insuficienţă, pe care literatura d-lui C. Ardeleanu o poate provoca la prima vedere. Ceeace părea astfel este In fapt un procedeu. Fără energie şi mai ales fără adâncime, realismul a-cesta deosebitor este totuş cea mai elastica formă In care se poate im­prima viaţa.

Usina Insă cu energia liniilor este unica bucată a volumului In care se poate vorbi şi de profunzime. E o schimbare de procedeu. De aci şi nevoia de a-i aplica şi alte criterii de judecare, celelalte bu­căţi mulţumindu-se numai să con­tureze viaţa.

O I T I T I

„BIBLIOTECA UHIUERSflLA Care publică opere literare,

ştiinţifice, pedagogice, de utilitate publică etc., etc., scrise dé céi mai dé seamă

scriitori români şi străini, clasici şi contimporani.

Se pune in vânzare cute 3 volume pe söptömönö

PREŢUL FIECĂRUI NUMĂR LE11.-"' 1 O . D

A U A P Ă R U T :

No. 1— 3 L. Rebreanu, NoroculJ . . Lei 3.-„ 4 — 4 H. C. Andersen, Grădina

raiului . „ 5.-„ 9—11 /. Petrovici, Simţiri rostite „ 3.-„ 12—14 Al. T. Stamatiad, Poemele

în proză aie lui Bau­delaire . . . . . . . „ 3.-

„ 15—17 E . Lovinescu, Portrete li­terare . . . . . . . . „ 3.-

„ 18—25 Alex. Dumas-fiul, Dama cu Camelii . . . . . . . . . 8 . -

De vânzare ia toate llbrâriiie dio Roœûoia-Hare

Editori ,MM M M 4 Calafata — imnl STR. Inisün. k

ÇÉf lT i . i i SF-*

S O C I E T A T E ANONIMA CAPITAL LEI

• 41, STRADA LIPSCANI, 41 « I

g • * i , 3 1 H A U A L i r a u i n i . t t * |

I tosile : ïißlti - Sn. (pati, 2f ji dût iK în f tUI I /« ţară: Ploeşti, Buzău, Galaţi, Brăila, Focşani, Constanţa,

I Temişoăra, Braşov, Cluj, Cernăuţi, Chişinău, Oradea-Mare* _ Arad, Târgul-Mureş, Rântoicul-Sâràt, Piteşti, Craiova, § • i 1 =̂ Turnu-Severin ^ Targo viste, Botoşani. .

I CU i i i i n i imit t i aţ int i t i n f i l i pa i r i a ï s n

! atelier le Irate k mm ran M i Baie si I m i

• • • Preţuri mai eftine ca oriunde • • •

a S'a deschis Centrala

M A R I L O R M A G A Z I N E

La PALATUL neUTftHLOS STRADA PARIS, No. 10

. SATINATE: TRI4U-Mtre. UFIJ

MĂTĂSURI LENA­JURI

i i D i D a 0

PÂNZETURI |J ARTICOLE de MARIA j Q Q : G A L A N T E R I E : fl 0 :

Mare Raion de

FURNITURI de MODE Q

0 ÎNCĂLŢĂMINTE, etc. g

g Pretorile esceptionole {J sBDBBDaaaaaEi

a E D D D fl fl \ 0 0 D a D fl II a n a a

Gustati delicioasele produse 'a le

• • BOHBOHERIEI

: : REHAiSsancE cari se găsesc In detail ia

Cofetăria H E S T R A D A P A R I S , I O

si la toate sucursalele o

o G I u

DIN ŢÂRĂ

En Gros la Fabr ica

STR. POPA-TATO, 45

aoBBBaacs

a a 4

D ù 3 : D

Institut Grafic .Cultura", Str. Câmpineanu, 15 — Bbcureşti.