Dr. VALERIU BRANISCE.

PAGINI RESLETE.

Vinerea mare. XX. Un vot.Pro memoria. Podul mortului.Inscriptia pe scoalele romanesti.Apusul bozilor. Limba. Pa-paruga. Receta pentru jurnalisti.Ultimul vlistar.

ALESANDRU DE MOCSONYI(Material biografic.)

0-0

V.GD.91°Z. LUGO J 1910.Editura autorului.

[ o

-

I

- - -

I I

Reproduc aici dupg fo4a eDrape-lub>-ui vre-o câteva pagini scrise inultimii doi ani.

Sunt tot lucrAri nnpretentioase.Impresiuni, amintiri $i reflexiuni, a$Adupä cum eurg din condeiul gazeta-rului, care simte ateodatä trebuinta afugi de främântärile otioase ale zilei$i a gräl cbträ cetitorii sei de sub liniafoiletonului, unde sub raportul actua-litAtii se poate vorbi despre multe, fáräde a da studii consumate.

Deosebitä importantä atribuim nu-mai materialului biografic, pe care 1-amadunat relativ la fericitul Alesandru,de Illocsonyi. E numai materialulaflgtor in posesiunea mea. Remâneacum a se aduna $1 materialul aflatorin alto parti, in deosebi la ilustra fa-milie Mocsonyi, ca pe baza acestuimaterial intregit sa se poatä alcatulacea mare monografie a vietii .yioperei hti ellesandru Moesonyi, pecare o consider eu ca o achitare adatoriei, ce o are natiunea roman6fatã de acest mare barbat al istorieinoastre contimporane.

LUGOJ, Ajunul Crficiunului 1910.

Dr. V. Branisce.

A,40

VINEREA MARE= 1.ef1exii ocazionale =

Dumineca am serbat Vineream a r e.

Nu-i gluma necillita ca despre Crk-ciunul din Povestea vorbei, care a cd-zut In ziva de Pesti, cAci acel Craciunnu e serbAtoarea Nasterei Domnului,ci un biet paraclisier, care in ziva sfin-telor Pesti a tras la masea de bucuriainvierii pang ce a cfizut turta la prt-mant.

Vinerea noastrd mare e serbdtoarein fel si forma si incti mare serbAtoare,in Banat poate cea mai mare dupdPasti si CrAciun si fiind legatd aceastdserbdtoare de 14 Octombre st. v. nu enici o fificatura ca nu «cede, numai peVineri, ci rand pe rand pe toate zilelesdptdmanei. Astfel la cilzut anul ace-sta pe DuminecA.

In cAlindar e scrisd aceasta serba-toare cu numele (Cuvioasa Pa r a-schiv a , dar aceasta Liu e gresealanoastrA ci a cAlindarului, care nu tineseamA de numele neaose rom a-nest i ale serbatorilor noastre si numemai neaos, mai vechiu romanesc cleatV i n er e a in a r e nu avemrcAci acestamerge innapoi pang dincolo de infiri-parea Crestinismului, pand hat in epocapagand a Romei, care ne-a värsat penoi in aceste vai si plaiuri, ca avant-garda nordosticA a gintei latine.

- 4 -Faptul ca nicairi unde sunt Ro-

mani nu se serbeaza acessta serba-toare cu ash mare rigoare si evlavieca in Banat, dovedeste cd 0 in pri-vinta aceasta s'au pdstrat aici la noimai bine vechile traditii si zacoane aleneamului romanesc.

Oath importantd se atribue in Ba-nat acestei serbatori dovedeste si fap-tul ca cele doug reviste ce apar aici,4Foaia Diecezana) dela Caransebes sicProgresul) dela Oravita, au adus infruntea nr-ilor de Dumineca articolidespre aceastd serbfitoare. Bine intelesfiecare in feliul seu, preamarinci FoaiaDiec.) pa Maica, cintru care s'a man-tuit eu osardie cel dupa chip), ear4C Progresub indemnand pe ceice mergla biserica sa-ai dee seama de ce mergsi sa nu se lase stapaniti numai deforme fara continut. Ba «Foaia Diec.)mai reproduce sl doua comunicate bi-sericesti despre (Cuv. Paraschiva ) sidespre eslujba» acestei serbatori.

in Ardeal nu se prea tine aceastaserbatoare.

'Mi-aduc aminte, ca pe timpul candera Ilasievici director al gimnaziuluinostru din Brasov s'a cerut dela clan-sul ca sa. sisteze Drelogerile in aceastazi, cum era mai inainte, la ce a respunscu observarea, ca nu ca serbatoare aupauzat prelegerile in aceasta zi pe tim-pul directorului Iosif, ci pentruca eraziva onomastica a sotiei directorului.

$i totusi ar trebul serbata aceastäzi pretutindeni unde sunt Romani, (leie una din cele mai mari serba-tori ale Romanilor.

5

Ear dacd vin eu acum «post festasd militez pentru aceastd serbdtoare ofac pentrucd din articolii citati ai «Foii

«Progresul-iii vdd, Ca se trececu vederea tocmai cel mai importantmoment al acestei serbdtori, anume CaVinerea mare e pat? orml natiei 7'0-mánefti.

Si e pagubd, sh se treacd aceastacu vederea, cAnd de o parte in amin-tirea poporului rominesc din BAnat eInca vie constienta acestui patronagiu,care e indicat I In cartile bisericesti,ear de alta parte se poate urmdri obAr-sia acestei serbätori pänd in timpulclasicismului phgAn al strdbunilor no-stri din Italia.

Pärintii nostri au fost mai atentiin privinta aceasta.

Oând s'a pus impAratul Iosif II säreguleze serbätorile in biserica unitäsi neunitä, a tinut seamd de traditiilebisericesti si nationale ale poporuluinostru, cdci in ordonanta sa nr. 8861din 1786 spune apriat, cd afard de cele26 serbAtori firste ale bisericei resdri-tone, cari de atunci se cheamd serba-tori impärAtesth, sA serbeze fiecarecnation patronul seu. Eatd din cuvAntIn cuvAnt ce zice acea ordonantä, pe'care a adus-o la cunostinta cleruluipoporulni vlddica Gedeon Nichitici cueireul ra nr. 542 din 9 Decembre 1786 :*)

cPentru fiesce-care din nationalcelor neuniti: Pa tronul al n a ti o-n ului, adecd pentru S A r bi la 14 la

*) Vezi Dr. I. Puecariu : Documente pin-tm fi itorie. Tomul I. pag. 66--76,

Diec. i

si

limbã

6

luna lui Ianuarie, ce se prisnuegtesfAntul arhiepiscop S a v a, pentruGreci la 21 Mai: Sfintii Cons-t antinsiElena $i pentru Romdnila 14 Octombre Preacavioasa Pa-raschiva..

Eatil deci, cA si impAratul Iosif IIa stint cA P. C. Paraschiva, adecA peromftneste-: Vinerea mare estep atr onul n a ti ei roman esti. Seintelege ca Iosif II nu a supt din de-gete aceasta, eAci nainte de a lansh or-donanta din chestie asupra arei a rove-nit cu ordonantele Nr. 9040 din 30 Ia-nuarie 1787 si Nr. 2838 din 8 Martie1787, a consultat in materia aceasta peviddicii si conzistoarele bisericei rAsA-ritene din patrie.

Cum a ajuns aceastä serbAtoare laacest nume si la aceastA jmportantA ?

FarA de a aveh pretentia a rezolvichestiunea, voiu incerch sA schitez aicice stiu, ca sA dau si altora prilej aspune ce stiu, cAci numai ash se poateface lumind deplina.

In 6 Vinerea , noastrA, ca el in multealte serbAtori se contopesc traditiicrestine cu traditii pägane. «Vinereap etraducerea romAneascA a eParasehivebsi «Vinereaz e forma romAneascA a Ve-nerei (Venus) pAgAne. Ziva de sAptA-mAnd «Vinerh e «dies VenerisD si «Vi-nereav din povesti «SrAnta Vineri> pecare o incunjurA de ex. in «Feta mo-suluiD de Ispirescu «pui de bAlauri,serpi, nevAstuici, ciuhurezi, soparle, nA-pArci si gusteri > fiind pAzitA de «o CA-teluse cu dintii de fer si cu mAsele deotel, este precum foarte corect con-

---

7

statä mult regretatul Hasdeu, in Le-genda e V i ne reil curat antica zeitaVenere nascuta printre monstrii Ocea-nului, calatoare pe o scoicA de broascAtestoasa, arnica a tuturor animalelor,pri ncipiu al procreatiunei*).

Tra diti a bisericea sea despre Pa-raschiva ne spune cd sfanta este ori-ginara din Tracia, dinteun sat anumeEpivatele, (turceste Boiados, o localitatepe termul Marii-Negre departe dela(Jonstantinopol, spre Mesemvria, cale de12 ore). Ea a vietuit in prima jumatatea veacului al 11-lea. S'a sdvarsit inEpivate. Sfintele ei moaste, dupa ceprin minuni s'au preamarit, au fostasezate in biserica sfintilor apostolidin Epivate §i au lost acolo pana petimpul domnirii regelui Ion Asan alII-lea in imperiul romano-bulgar. Acestale-a strdmutat in Tarnov, capitala im-periului seu, §i. le-a a§ezat cu marecinste in biserica catedrala a MaiciiDomnului din acel oras. Dupa navali-rea in Europa a Turcilor, sultanulBaiazid, cunoscand stima si veneratiacrestinilor catra sfintele moaste alecuvioasei Paraschivei, le-a daruit luiMircea Von Domnul Valahiei, care le-atransportat in taro. sa. Aici sfintelemoaste n'au stat timp indelungat, caciBaiazid, maniindu-se pe Minces si peRomani pentruca se aliase cu principiieuropeni 'in contra lui, dupa invinge-rea dela Nicopole sultanul manios atrecut in Valahia, a devastat-o, a luatsfintele moaste F, . i le-a dat Anghelinei,

*) Guy. din Bitrini. Tom. II. pag. 144.

8

Kneaghinei Sârbiei, care le-a dus inSarbia si le-a asezat in capela palatu-lui seu din Belgrad. (And- Turcii s'aumdniat pe Sftrbi, pentru desele lorräscoale impreun5 cu Ungurii contraTurcilor, si au cucerit SArbia Iii amil1521, atunci sultanul Suleiman I cucite prgzi luate din Belgrad si dinbiserici, a hint i moastele sfinteiraschivei si le-a transportat la Con-stantinopol, unde au fost vindute pa-triarhiei cu o suind mare de bani. tubiserica patriarhiei au stat sfintelemoaste mai bine de 100 ani, 'Ana inanul 1641, cand ele au fost cumpfirateiar cu marl sume de bani, platitepatriarhiei i guvernului turcesc,transportate cu mare cinste si asezateIn noua bisericfi A sfintilor Trei-Ierarhi,zidit5 de Voevodul Vasilie Lupul Incapitala Moldovei, in Iasi, unde seafra pgnil astäzi, venerate si inchinatede toti crestinii dreptmaritori din Ro-m5nia si din terile limitrofe.

Intre sfAnta crestinismului si zeitaantichitätii afara de identitatea nu-melui (Paraskeve Inseamna pe greceste:Vineri) nu este alt punct de atin-gere decât frumusetea, fiind ambeleconsiderate ca ideal de frumoasesi nota aceasta comunA ajunge ca i'namintirea poporului sd se contopeascäcele douä traditii de origiue cu totuldiferith.

Contopirea a fost favorizatd prinImprejurarea ea aducând impfiratulromano-bulgar Joan Asan II moastelesfintei in capitala sa,- a devenit Para-schiva protectoarea statului, la

Pa-

si

9

care aparti»ea *1 B a n a tul nostr u,dupä cum aratA aceasta in mod con-cludent dl Onciul in* celebrele sale con-ferente despre originile principatelorromaneti.

Eatä deci a dona noth comuna!Paraschiva protectoarea iMperiului ro-mano-bulgar, ear Venere protectoareaRom anilor. Venus genetrix ! Mama po-porului roman, careia i-a inaltat Cesarla 46 n. de Hr. si Hadrian la 135 d.Hr. monumentalele temple in Roma,eel dintaiu pa forul roman, al doilealanga Colosseu, purtand numele detemplu al statului (=TemplumUrbis). Era mare serbare la strAbuniino*tri ! Unsprezece zile tineau jocurilefestive in onoarea Venerei.

Imperiul bulgaro-roman in curands'a sans. Deja pe timpul lui loan AsanII a trecut Banatul Severinului, de carene tinem noi, sub suveranitatea Re-gelid ungar Bela IV, care pe aceastahaza si-a luat §I tatlul de < Rege alBulgariei , dar amintirea i-a remas inprotectoarea imperiului care s'a con-topit f ll protectoarea Romanilor, deve-nind payonul poporului roma-n e s c, dupa cum era aceasta Inca maipresus de (nice indoialA pe timpulimparatului Iosif II.

Cutu sa dam deci noi nitarii ceeaceau pAstrat strAmosii no4tri cu atMasfintenie veacuri multe si indelungate?Ori nu mai datorim nimic acestor stra-mosi ?

Iath de ce am prins tpost &sta.,condeiul in mAnA.

10

Drept incheere sa mai explic sl dece se zice acestei serbatori Vinereain a r e. Ezplicarea e de tot usoara.

Hasdeu*) ne spune, ca hagiografianumara vre-o 5 sfinte Vineri, una delaIconia la 28 Octombrie, una din timpullui Nerone, serbatã la 20 Martie, una« fiica lui Agathon,, ,,,e, ',ata la 26 Iuliu,una ruseasca, serb th m lima lui Mai,si in fine- a noastrA a Sfânta Vineridela Tarnovav ( capitala imperiuluirom Ano-bulgar) la 14 Octombrie.

Spre deosebire de celelalte sfinteVineri, se cheamA serbAtoarea noastrAV i n erea mar e, ca eea principala, capatronul poporului românesc.

Desi sunt vreinile grele, a fost siin anul acesta mare serbarea «Vinereiinari in tot BAnatul. $i dupa atataamar de seceta s'a milostivit patronulneamului nostru, dAndu-ne o ploiciaca semn al harului ceresc. A lost pu-tina ploaia, dar e gagiul celei ce vaunna, caci norii si-au indreptat dejacale aspre noi. $i e stint, ca la noi oploaie la vreme plateste mai mult decattoate <revindicatiunile nationalev alelui Kossuth.

SA ne corectam deci calindarul,zica.nd de aici innainte Paraschivei peromaneste : «Vinerea mare», cum sezice in tot BAnatul si sa serbam acea-sta. zi in mod con§tient, cad e ser b a-r e a nationala a poporului ro-m &nese.

* Cuv. din Bitrini. Tom. II, p. 46.

Lugoj, 16/29 Octombre 1907.

X X .

%.MINTIRI SI REFLEXII. --

Iubiti cetitori, Ara poftese sa ser-bati astazi cu mine iubileul de 20 deani, de cand am rostit primul di s-curs in public. Cand te gandesti Cateverzi si uscate vorbeste omul candpune grosita, cred ca e numai lucrucuviincios a serba un asemenea iubileu.

Cate discursuri am mai rostit sieu de atunci ineoace. eine sa le maiVila in minte, eand nk'i eu nu le mai§tiu. Nu mai departe, in annl eurontam vorbit la aproape 50 de adunaripublice. Ce noroc, ca nu se pun toatela raboj.

Dar primul disenrs il tin minte. 11am ehiar in seris. Deunazi cautilndalte insemnäri de ale mele, am dat deel. L-am citit si recitit si par'ca nu mamai recunosteam pe mine. Fraza lungä,ineareatd, neajutorata si atata banali-tate, atitta lipsa de continut inecatä ino mare de vorbe.

Nu va speriati, ma rog, ca n'amsa.4 dan publicitatii. Imi pare bine, caam trecut peste el si ea de atunci s'aumai dat nitarii doutizeei de ani in no-ianul vremii. Nu de dragul discursului,ci sub impresia amintirilor ce mi-lerevoaca in memorie, scrin aceste sire.

Eram student universitar pe pri-mul an. Lucru mare dupa robia doopt ani din gimnaziu, care imi pare as-tazi ca acel mume de plaeinte din po-veste, prin care trebue sa-ti manancio gaura ea sa ajungi pe ceea parte,mult läudatà si ahtiata.

gits,,MILCRJ

14

Reprezentam I ei u un tip dinviata noastra sociala. Miiat din fami-ne romaneasea, care a stuiliat la ungimnaziu unguresc, traind in mediugerman. Curata Babilonie ! Vorbiamtoate limbile si nici una nu o stiamcum se cade. Prin creerii mei jucand'avalma fraze nemtesti, romanesti siunguresti. Cand ma impedecam u ro-maneasca, ma scuzam ca invät la Un-guri si am trait Intro Nemti. Gaud maimpedecam cu nemteasea, ca's Roman,care invata la Unguri, si cand cu un-gureasca ma scuzam ca traesc intreNemti i aunt Roman, Cati reprezen-tanti ai acestui tip am intalnit in viatamea ! Oameni fara limba.

Astfel nu-i de nilrat, ca in de-cursul studiilor male gimnaziale num'am putut avanta la un discurs inpublicitate. Nici macar la un toastpentru efemeea romana». In care limbAsa fi vorbit, and din atatea nu erampe nici una stapan ? Aceasta e cauza,Ca pe cei mai multi vorbitori ai nostri

crescuti ea si mine di ia vorbape dinainte». Nu ei sunt stapani pevorbe, ci vorbele Ii seduc sA spunacruri, la cari Did nu s'au cugetat andau inceput logosul.

E mare lueru sA fii stapan pe vorbit.Mai ales intre imprejurdrile noastre.De aici se explica ca avem asa putinimaestri ai vorbei si condeiului. Potiavea ideile si sentimentele cele maiavantate, daca n'ai forma, in care BAle torni. Ash snntem ea pictorii, carinu stiu amesteca colorile si ea sculp-torii, cari nu stiu taia peatra.

Nu-i deei de mirat, ca. pana ce amajuns la universitate nu m'am avantatla un discurs, ei e de mirat, ea dept.

in-

15

In a doua luntt a vietii mele ca ,uhi-versitar. am ajuns Ed{ fiu eu qinterpre-tn13, sentimentelor tinerimei romAne lamormAntul lui Gozsdu in cimite-rul de Kerepes al P lapestei.

Dar nu e met: meu. Eram bur-sier (noi ziceam pe atunci : stipendist)al fundatiunei Gozsdu. Aveam 200 fl.la an. Si s'a introdus deja mai nainteohiceiul, ca in preseara ztlei mortilor,duptt ritul catolic, cand intregul cimiterse scaldd in lion i I int, sa depuna

bursierii acestei ,tdatiuni o cu-nuna pe tnormântL atarelui mecenat,iar unul din ei sa rosteascA un dis-curs cu acest prilej. Banii pentru cu-nunä Ii drt fundatiunea, numai dis-cursul trebue sA-1 faca studentii.

$i cutn pe multe terene e la noilume intoarsA, aà e I cu acest dis-curs. in loc de nobild emulatie se im-bulzesc toti ca Grecii la temnitA. Deobiceiu pe cel mai tiner eade sarcinaaeestui discurs. In loc sA vorbeascAunul din cei mai bAtrini cu mfiduväsi continut, ca sl aibA cei tineri ce in-

ajung cei tineri sä experimenteze,tocAnd la fraze lanA continut, ceeacereduce foarte mult din valoarea ace-stui act, care meritA mai multA aten-tiune.

$i apoi Inca ceva. Figura luiGozsdu e imbrticatA Intr'o negurA deasA.Nime nu si-a luat osteneala a ne da omonografie ca lumen despre acest maremecenat. Din contra,In public curseezacele mai genante pAreri.

Ce stiam eu pe acea vrerne despreGozsdu CA a lAsat o mare avere cafundatiune pentru studenti sAraci. Darnici aceasta n'a fAcut-o el din indemnpropriu, ci pus la cale de $aguna

vAtA,

el

t

-- 16

Caci ... si acest teach> ma supara rau,...cat!' Gozsdn toata viata lui n'a fostRoman bun, ba a fost chiar renegat.Daca n'ar fi lasat averea sa 6a funda-tiune n'ar fi vorbd bund de spus des-pre el. Asa Insd si-a rescumparat pa-catele vietii prin banii lasati natiei sibisericei.

Cam aceasta e imaginea iui Gozsduin ochii tinerimei neorientate. noipe atunci toti eram neorientati. Nustiu cum e astazi, dar pe atunci gan-diem cu oare-care gena la acest nume.Nu era deci mirare daca se lapadautoti de onoarea dubionsa a rosti undiscurs de pream drive la adresaunui nume, de care suflelele noastreneprihanite se feriau.

intre asemenea conditii mi-am fa-cut discursul, primul discur s, co-plesit de constienta cd fiecare vorbdce spun e ininciund. Recitind astazidiscursul meu de atunci imi bate san-gele in cap de rusinea ignorantei. Amspus despre Gozsdu ca s'a näscut, afost fispan si a murit laisand o avere cafundatie si am distins intre e b ar b a tii v relupta pentru natie si intre cei-ce... pre-fera a aduna bani ca sa-i lase natiei.

Daca nu toti contimporanii 1-auapreciat dupd valoare pe Gozsdu e deinteles, ash se Intamplä en cei maimulti barbati maxi, dar ca dupa moar-tea lui la atâtia ani sa mai stapaneascaasa o ignoranta e pacat strigator lacer. in decursul studiilor mele ulte-rioare asupra trecutului nostru maiapropiat m'am intalnit des cut figuralui Gozsdu. Ce alta e lumina in ca-re-1 vad eu astazi. Ce idei marl si cesentimente generoase au stäpanit viataacestui mare barbat al nostru!

Si

Ce nedreptate ne facem nou5, &andconsideram ca renega t. La ce in-

nAltime a stat Gozsdu d. e. in discursulseu, cu care a deschis la 1861 ca prim-comite congregatia comitatului Cara-

Unde suntem noi astAzi ? ! Ceconceptii mari contin articolii lui dintinerete, corespondenta lui cu contem-poranii, faptele lui márete, a car orincheere firea scA a fost fundatiace a ldsat-o.

Si noi nu-1 tim, nu-1 cunoaqtem.Depunem din datorie cu genA sufle-teased cununa pe mormânt la 1 No-vembre, ear in Dumineca Tomii cetimtestamentul In catedralele celor treidieceze, cu ocazia parastasului impusde Congres. Si incolo vorba Aluianici aiu n'am mancat i nici gura nu-mimiroasA.

DacA actualul comitet al fundatieinu se poate horde a da cele vre-odoud-trei mii coroane pentru o mono-arafie a lui Gozsdu, ar trebul sA neadunAm noi foOi bursieri i dacA fie-care am da numai un percent din sumace am beneficiat am avea berechetbani pentru acest scop

EarA0 m'am pierdut in -reflexii.Scuzati. Dar cred cA e bine s5 sespund i aceasta odatä. SA revin insAla acum douAzeci ani.

Pe vremea aceea tinea locul deacum al lui Bogoevici, o figura carac-teristicd a vietii noastre : RomulusMiculesc u, maim dreapta a lui G.szerb, prietin din copilArie i de stu-dii cu el. Acest tRomulus,), cum ii zi-ceam, era reprezentantul genuin almediului in care a crescut. Roman te-ribil dar pe ungurie. Vorbia cu predi-

2

17

ii

sului.

. . . .

is

lectie ungureste, dar spuned cu man-drie ca-i qoldlp). In ziva de 1 Novembrevenià cu noi, declamà dde n'a pieritRomdnul si apoi nu-1 mai vedearnintre noi pdnd in celdlalt an, &and ea-rdsi ne declamd cDe n'a pierit Ro-mannl!).

cautam Msà noi si ii soli-citam sfatul si ajutorul, era gatasufletul sd si-1 dea pentru noi. Asa neiubid. Dumnezeu sd-1 ierte, c'a fostom bun.

Remas cu discursul in cared m'amdus, recomandat de colegii mai vechi,la Romulus si el a deschis arhiva, pu-ndndtx-mi la dispozitie discursurile in-naintasilor mei. Unul mai sarbed cleataltul. Atat am fdcut si eu. Acumdoarme i discursul meu la arhivasper ca nu se va närdvi bine cu ce-lelalte.

Oricum e Tonsil primul meu discursin publicitate i clack* nu discursul, celputin faptul cd am vorbit in public,incassdnd felicitarile obligate ale cole-gilor, e titlu suficient sä serbez astdziiubileul, la care v'am invitat.

$i dadi vorbim de aceastd serbare,sä vd mai spun ceva. intro filele melevechi am gdsit I cloud texte de ver-suri, legate de aceastA zi. Unul continecdntarea ce eram sd o cAntdm la mor-mAnt si altul cantarea pe care am can-tat-o cu corul nostru improvizat. Suntdocumente ale vremii, cari merita sdfie fixate.

Eatii versul ce se &Arita.' pe aceavreme la morti dupd o melodie cu-noscutd :

In planul eel secretE un camp verziosIn jurul cercularE un ses cu flori pompos.

Child 11al

- 19In str atul eel mfiretDe ruji si tulipanVedem un fir strapunsDe-al sortii arc tiran.

Priviti la-acest mormantCum dânsul doarme lin,Ce vistier ascunsCuprinde 'n al seu sin.

Ah ! fir car'esti uscatFii binecuvantatTe las cu brat inaltCare esti inmormantat.

Ni-s'a spus ca versul acesta pira-midal I-a adus amicul GorgN din Ba-nat. *i fapt e cd ulterior i-am dat deurma pe aici. Unii II atribue fericituluicantaret national «Nita' Orbul, dinLugoj.

Bunul nostru sims ne-a oprit samai perpetuam cantarea acestor ver-suri §i dupa ce n'am avut altele ladispozitie, ne-a improvizat colegulGhita Pop, acum profesor in Bucure*ti,dupd melodia veche urmatoarele ver-suri, cari nu tiu de se mai canta as-tazi, dar negre4it merita sit fie repro-duse in aceste amintiri :

Prelang' acest mormant,In care doarme blandUn binefacator,Va strangeti fratilor.

0 Doamne-al tuturorPärinte 'ndurfitorAscult' al nostru graiusi-1 odihneste 'n raiu.

In lume-i un mister,Popoara, oameni pier,Dar faptele traiescsi-al lor nume vestesc.

tu din fii in fiiDe nou vei tot trill

vor slävI eel lutIn car' te-ai prefacut.

Ne-am ajutat cum am putut. Amarangeat dupd auz melodia veche cuacest text pe patru voci i am cantat-oin cimiteriul Kerepq de s'a adunatlumea a minune la auzul accentelorstraine urechei lor.

Apoi mi-am spus discursul invatatde-a rostul, avand la spate suflorul entextul in mama, care de cate-ori ma irn-piedecam n'a prea mers netedsufla mai tare decat recitam eu. $itottr4i eu am rostit discursul.

Ce emotie, ce agitatie i catàetremd ! Un discurs, ce mare lucru erapentru mine atunci !

Si astazi ? !Haid' sa schimbam vorba! Am

chef sa iubilez, ergo... iubilez. Amspus ce am avut de spus i sa vedemcum vom fi la iubileul de XXV ? !

Poate va prinde pana atunci vre-ovorba din aceste ire, caci la noi Ro-manii eu incetul se face otetul.

Lugoj, 1-ma Novembre st. n. 1907.

fi

ft

UN V-

gA2)

Deuna'zi frunzAriarn in tomul II,care contine evenimentele RomAnilorla anul 1848 pAnd la adunarea din3/15 Mai, din qIstoria Romanilor din,Dacia superioara» de Alex. P apiuIl a ri a n, tipAritA la 1852 in Viena cu«literile, lui C. Gerold i fiiu.-

in ciuda tuturor etimologizArilorartificiale ale ortografiei si exagerAri-lor de purificare a lirnbei, citesc cuplAcere paginile liii Papiu Ilarian. Subforma stranie se ascunde atAta frum-sete, atAta avant si asa o nemArginitäinsufletire pentru tot ce e românesc,incAt e pagubA Ca atat de rar mai veziscrisele lui Papiu in marine generatieide astAzi. Iar batrânii, pentru cari aulost aceste pagini izvoare nesecate demAndrie nationala, de mult odihnescpentru vecie sub glia rece, care stingesi niveleazd totul.

Ici-coleh de se mai gaseste vre-unul, care se adapA din acele cornoriale redesteptArei noastre si acela paredrept un anahronism in zilele noastre,muncite de alte idei si alte preocupa-tiuni.

Par'ca" nu deabià un genunche deorn, ci veacuri lungi si multe ne-ardespärti. Sunt cloud lumi, daca nici nustrAine, dar cu totul deosebite una de

vietcovel

24

alta, Incat numai cu greu gdsesti va-dul care le impreund. Atdt de vertigi-noasd a fost evolutiunea noasträ.

Privirea mea se opreste la paginacare contine dedicatiunea acestui vo-lurn. Iatá ce citesc:

SENATULUI. E. POPORULUI.ROMANU.

CARE. IN. V. NON. MAIU. A. U. C.MMDCI.

PROV. DAC. MDCCXLII.IN. BLASIU. IN. CAMP. MBE RTATEI.

JURA.A. SI. APERARE. LIMB'A. E. TIER'A.

MAI. MULTU. CA. VIETI'A.

A. PAPIU. ILARIAN.COLONU. DIN. DACIA. LUI.

TRAIANU.LA. A. PROV. DAC. MDCCXLVI.

DIN. VOTU.Nu ma indoesc, ca multi din ge-

neratia zilelor noastre vor privi cuochi strdini la aceastd inscriptie vo-tivá si dacd va $1 päred cd aducecu limba româneascd, totusi vor remd-ned nedumeriti asupra rostului acesteidedicatii. Atat de strAind e lumea, incare a trait Papiu Ilarian de lumeazilelor noastre, a a$ã zisilorpracticb.

Iar cei mai multi dupa ce vor fidescifrat cu chiu $i vai intelesul ace-stui cvot», vor zimbl cornpAtimind pebietul cvisionar», care ii pierded vre-

cidealisti

- -

li-se

25

mea cu asemenea indeletniciri inutile,in loc sd facA vre-un lucru cu minte,care aduce ceva la bucAtdriep. Apoinegre§it, &ca. plasa Papiu Ilarian banii,ce i-a bagat in tipArirea cdrtii, in actiide ale cAlbinei» bine inteles inte-rneiata cu doudzeci ani in urmAs'ar fi ales cu mult mai mult gla bu-Marie)). Aà ins5 a fost fericit, dacAcu critärupl a putut aduna banii delips5 pentru tipar, nu ca sä mai aibá

vre-un folos material din munca gi-gantica depusd in aceste tomuri.

Cfind terminat tipArirea ace-stor cloud* tomuri, era Papiu IlarianMat de 24 ani. Si ce trecut bogatavea la activul seu! Intre anii 1845 §i1847 redactase la Cluj «Z or i le», vasd zica Ca bdiat de 17-19 ani; in ace-

timp terminase §I studiile juridicela Cluj, ca sä treacá apoi ca practicantla tabla dela 0§orheiu, unde se aflaupe atunci Iancu, Buteanu, LadislauPop (baronul de mai titrziu) §i multialti Romani, vre-o treizeci cu totul,cari 0-au inscris nemurirea in istoriaredeOeptArei noastre.

Ce rol mare i-a revenit In 1848cand ca Mat de 20 ani a ajuns unuldin cei mai marcanti membri ai comi-tetului national! Cat zel, catd muncd,pAnd ce a ajuns ministru al justitiei inguvernul lui Cog51nicean u! Nu-imirare, daca aà o viata plind demunch* a trebuit sä se inchee in casade nebuni. Era deabia de 43 ani cands'a declarat paraliza cerebrald. Saseani a chinuit in casele de nebuni delaDöbling i Sibiiu, pand ce s'a stins §1

41

siia

las

trupeste, inmorrnantat fiind in cimite-rul de lauga biserica unita din Sibiiu,unde un coperis primitiv apara bustulde pe monument contra barbareloratacuri cu pietri, de care are parte laacel loc expus... Pe langa acest cimiterduce drumul de teard cdtra Sacel-Miercurea-Sebesul - sasesc-Orastie-Devasi catra Banat. Cati din ai nostri batacel drum si cat de putini vor fi aceiacari trecand pe langa monumentul as-cuns Ii vor da seama eine doarmeacolo i vor scoate in semn de evlaviepaldria din cap, ori vor face o cruce,soptind vorbele apucate din pärinti .

Dumnezeu sa-1 odihneasca in pace, cadmult s'a trudit, mult a muncit si multa 5uferit!...

Cate ganduri imi fulgerau prinminte privind la literile tvotului» dinfruntea tomului, ce-1 tineam In mana !Ce alta a fost tinerhnea noastra deacum sasezeci de ani! Par'ca din altalnat au fost facuti. Ce constienta pu-ternica Ir ei ! Catä niandrie nationala!Cat dor de lueru, catä munea giganticadedicata iubitului popor romanesc, pecare il iubiau mai presus de on 1 c, !

In sufletul lor incoltise ideeauniversale. Orbiti de strfilucirea

originei neamului romanesc, se inchi-nau cu toate fibrele sufletului lor sim-titor marirei Romei entice, visand glo-ria viitoriului neamului romanese lapoalele Carpatilor i .gurile Dunarei.

impinsi de ndvala clorului nemar-ginit au strabatut cu privirea lor aviddveacurile indelungate de restriste, cu-legand fiecare firicel ce indicà rolul

-- 26 -

tiber-ttfii

si

27

soartea poporului nostru pe acest pa-mânt si legandu-le intr'un mdnunchiu,au cAutat sä sparga drumul, careaduce de-a dreptul dela «Senatulpoporuh Romei strabune la eel almdretei adun'gri din 3/15 Mai, când peCâmpul Libertãtii, forul ,Romei nouide langti Tdrnave, a jurat g apar'itlimba i eara mai mult ca viata).

Acestui gsenat si popor roman),dedica Papiu tomul seu. Dar nu Alex.Papiu, studentul in stiintele juridice,ci gcolonul din Dada lui Traian). Insufletul seu infierbfintat de väpaia ad-miratiei trecutului clasic si de focul cre-dintei in gloria viitorului, dispar ur-male triste ale suferintelor seculare,cari au spdldcit cu totul imaginea se-nina a «Daciei fericite) si se simte nuurmas, ci de-a dreptul «colon) al Ro-mei eterne in Dacia lui Traian.

In märetia acestei simtiri sublimereinvie vechea cronologie a Romei cucalindarul ce se leaga de m.aretul numeal lui Iuliu Cesar. Acea mare zi de ju-rämânt de pe Câmpul Libertdtii, nu afost la 3/15 Mai 1848, ci la a cincea ziinnainte de Non ele lui Mai in anul2601 a. u. c. (ab urbe condita) dela in-temeierea Romei si al 1742-lea delaprovincializ area Daciei prin Traian.Iar evotub il face «colonub din Dacialui Traian nu la 1852, ci la al 1746-leaan dela provincializarea Daciei. Eareu, modestul scriitor al acestor sire,scriu reflexiile mele nu la 26 Octombrest. v. 1907, ci la anal 2660 dela into-meierea Romei (A. U. C. MMDCLX), laal 1801-lea dela provincializarea Daciei

28

(Prov. Dac. MDCCCI), in a 7-a zi in-nainte de Calendele lui Novembrie(VII Cal. Nov.) lntemeierea Romei sesocoteste dela anul 753 n. de Hr., iarprovincializarea Daciei o pune Papiula anul 106 d. Hr.

Multora poate le pare astdzi jucd-rie toatd treaba. Juchrie ieftind si ano-std, bund pentru copii ea sa invetemai usor cronologia vechiului cdlindarroman. Poate. Dar pentru Papiu siepoca lui nu a fost aceasta jucdrie, ciefluxul puternicei constienti a romani-tätii poporului românesc, constientaafirrnatd in tot locul pe toate terenelevietii publice si private.

A fost reactia fireascd dupd yea-curile de urgie, cari au ingropat aicipoporul roman Cenusotca patrieide aproape o miie de ani nu-i poti dade urinal in stdnga Dundtei. Iar chndapare de nou, e acoperit de athta strd-inism, de o coajd ash groasd bulgaro-slavd, de iaräsi au trebuit sa treacdmai multe veacuri, pand ce ochi maiageri au inceput sd vadd, cd subcoaja cea murdard strdind se ascundeun germene nobil, un vlästar al Ro-rnei eterne, menit la alt rol ca senti-nerd la cel mai avansat colt nord-ostical civilizatiei latine.

Chiar si in amintirea poporuluis'a intunecat constienta originei. Dintoatd mdretia de odinioard au rernasnumai fosile in EMbã si datini, pecari deabia stiinta veacurilor urmä-toare a stiut sd le desgroape... Maimult au stiut vecinii, decht poporuldespre sine insusi.

29

Si apoi &and de-odata la glasulde arhanghel al apostolilor neamuluia cazut ceata de pe ochi, cand dupaatatea veacuri negre pentru primadata au putut rostl iardsi cu m a n-drie buzele, ca .Su,nt Roman !v,cand de sub hainele Cenusotcei s'aintrezarit mandra princesa, reclaman-duli tronul, de care a volt urgia vre-mei sd o despoaie! Trebue sa te adan-ce$ti in scrisele acestei epoce, ca sa lepricepi sfanta emotie, marea rnandrie,uria$a constienta de sine, izvorul ata-tor fapte marete i ganduri avantate,atator vise de aur...

Noi suntem astazi usufructuariiacestei epoce i ca toti usufructuariinesocotim averea apucata din parinti,caci nu ne dam seama cu catd abne-gatiune, cu cat zel $i cu ce sacrificiisupraomenesti a fost impreunata adu-narea acestei averi, menità a ne usorasoartea noastra, a erezilor, la caricautau parintii cu dragoste mai mare,deck cum e evlavia noastra fath deamintirea lor.

Ei n'au asteptat alta dela noi, de-alt sa dam mai departe averea cene-au adunat-o, s o pastram i aug-mentdm, ca sa traiascä din fii in fii,sa nu se mai intunece $i piarda, ci säfie izvorul de innaintare, intarirefericire a poporului rendscut pe plaiu-rile, unde a fost plarnadit sub scutulacvilelor biruitoare de lume.

Si privind la «votul, din frunteatomului ce il am in mana, ma intreb,ca oare noi, fiii altei generatiuni, maisuntem in stare a ne innalta la aeel

si

avant al cugetArei nationale, la acelsbor al constientei nationale, la aceafortA titanica a credintei in viitor, caretranspirA din fiecare vorbä, din fiecarelitera, din fiecare pauzA a acestei de-dica tiuni ?

MA intreb...Plec capul si inchid cartea.

Lugo 1, 26 Oct. (8 Nov.) 1907.

8o ,

"`",

PODUL MORTULUI

Zi1ee trecute s'au implinit patruani dela sfintirea (8 Nov. st. n. 1903)de nou renovatei biserici gr. or. rom.din GO vosdi a, lânga Lugoj. Comunaputernica si veche, de a carei urmädam deja in veacul al XV-lea, randprin donatiunea lui lanai Uniade, gu-vernorul de atunci al Ungariei, treceo parte a domeniului in posesiuneavechei familii nobile românesti Tama-sel, cdreia Ii revine rol de frunte inistoria Banatului.

Multe s'au schimbat de atunci. De-vastarile turcesti au ras pänd la pi-irthnt urmele civ!lizatiel de pe atunci.Samanta poporului a minas insä aceeasi.

Biserica de peatra e zidita la fineasecolului XVIII si picture ei, pastratapand astazi destul de bine, e dela in-ceputul veacului XIX, zugravita deGerdanovicioni, renumita familie depictori bisericesti din Lugoj, OVA fiulsi nepotul, din cari eel din urma isiinscrie cu mândrie numele pe un pa-rote ca zugrav eneunit» din Lugoj.

Slabind vechea construc0e, au re-novat-o evlaviosii nostri crestini si acumpatru ani a sfintit cu binecuvantarearhiereaseä nou renovata biserica pro-topresbiterul nostril Dr. G. Popoviei.

Mind o paling de loc de aici, m'arndus I eu, ca sä ian parte la bucuriasätenilor nostri, mandri de fapta cre-stineasca ce au savarsit.

3

84

Persoanele oficiale, avand sd facdcpriveghiul>,, au fost din preziud

afara, eu am plecat numai in zivasfintirei. in tren am intalnit pe consi-lierul nostru oräsenesc de atunci SimeonPopet acum esit la penzie careca originar din Gavosdia, Incã a tinutsd iee parte la aceasta serbare.

Era zi frumoasd de toamnä. Soa-role Inca fara dinti inväluia Inrazele-i aurli Intregul peisagiu tomna-tec al firei desbracate de bogätia hai-nei de yarä i gata a se Imbrdch deiarnd, ca odihnind sa-si reinnoiascasucurile de viata ddtatoare.

Dela gard am plecat pe jos in co-muna, asupra chreia plana linistea ser-biltoreasca de Duminecd. Lumen eradeja la bisericd si latele uliti-goale. Numai ici-colea mai vedeai peate unul intarziat grdbind la biserica,ale carei clopote anuntau ca." s'a intratdeja in sfanta liturghie.

Noi merge :m incet, coplesiti deamintiri. Innainte cu vre-o noua ani,cand eram in preajma inceperei uneiosande de doi ani temnita de stat,

petrecut aici la nunta unui prietinacum profesor la gimnaziul nostru.

din Brasov iar sotul meu de card-torie isi aducea aminte de zilele senine.ale copildriei, povestindu-mi cand una,&and alta din intamplarile ce-i Weande ,mult uitate i Ii reveniau acum inminte, revazdnd locurile, de earl suntlegate.

Ajunsi la ulita de frunte, aveamsã trecem o punte. Sotul meu observaea ni opresc- mirat pe mijlocul puntei,care era petecita in stric,tul intelesal cuvantului tot cu buca tele d escanduri.

En an

4111

35

Deja la prima privire eram in en-rat, ea acele petece nu pot fi renovaride punte, cdci erau batute pe apucate,luck mai curand stricau puntea decko diregeau.

Ce sa fie aceasta ?Ei vezi, aceste sunt gp odul

mortului.Cum asa?

Inteaceea ne ajunse o femee, carein haine de serbatoare, cu bani lagrurnaz si sulemenita foc, grabia' labiserica. Am oprit-o si intrebandu-omai detaliat, ne-a spus ca pe aici easa zaconul, ca daca moare un om, sepine sub el un p o th, adeca o bucatdde scandura, pe care, dupace au dusmortul peste punte catra cimitir, o batcit cuie de punte, ca sa fie mortuluiintru ajutor de a trace podul in cealume.

Mirandu-se de noi, cd nici atatanu stim, ne-a lasat femeea la puntesi si-a vfizut de cale la biserica cufrica 'n sin sa nu vina prea tarziu. Sevede ca sulimanele au cam opacit-o.

Noi am mai remas la punte, cadmie 'mi era lucru nou ce vedeam. Asain graba am nurnarat peste patruzeeide petece, adeca de gpoduriv. Cu catpriviam mai mult, cu atat imi pareamai comic tot lucrul. Intreaga punteera compusd din vre-o cateva barnesi aceste petecite en bucati de scan-duri, par'c'ar fi costumul unui clowndin circ.

Chestia nu mi-a mai dat pace.Dupa slujba din biserica, am inso-

tit pe protopresbiterul nostru in vizitela mai multi fruntasi ai comunei. Intot locul am adus vorba la «poth sivedeam, ca oamenii raspundeau cu

36

oarecare genä. Spuneau, cA «babele)stiu de treaba aceasta i cä ash e la«prosti,. Dup'aceea am inteles, cä oa-menii se genau a da in prezenta pro-topresbiterului deslusiri despre lucruri,despre cari aveau sentimentul cd nuse prea potrivesc cu rhnduiala bisericiinoastre.

Am profitat deci de ocazie si amcAutat singur deslusiri i mi-am gásito «babdx., care mi-a spus din fir inpar cum e zAconul.

Mi-a spus, ea ash-i legea din 13A-trâni», oã pe mort &And II duci la pro-gadie trebue sh-1 treci peste o puntesi dupA ce 1-ai trecut, trebue sa batide punte «podub, caci de nu, sufletulnu poate trece sorbu1 pärnântu-1ui, ea SA ajungd la odihnä. In acestscop se pune sub mort e podu 1>> , adecAo schndurd si astfel se potriveste caleamortului la cimiter, ca sä treacA .pesteo punte. Aceasta punte nu trebue sAtreacA peste o apd curgAtoare, dartrebue sä fie punte. Si in Sat suntmai multe punti, ash ea fiecare mortpoate sA ajungA peste o punte in ca-lea spre cimiter.

Mi-a mai stills, di pänd cAnd emortul in casà, std sufletul sub stre-sina, ori umblA pe uncle a um blat odi-nioarA omul viu. La odihnä poateajunge sufletul numai dupace trupule ingropat i podul bAtut, cAci numaiash poate trece e so r bul pAmântului2,care desparte lumea aceasta de ceea-laltA. Deed nu se face aceasta, remânesufletul in lumea aceasta i nelinistestepe cei remasi in cash'. Mi-a si povestitun caz, unde nu s'a pus «pod, si sufle-tul mortului a venit toara noaptea lacasA si a lovit pe cei remasi acolo, a

27

spart vase si bdgat spaimd in toti. N'aajutat nici sfestania popei si nimic pändnu s'a «pus pod,.

Despre «sorbul pämantului, numi-a stiut alta spune, decat cd fárdpod nu7l poti trece.

Cu atat m'am ales.De atunci incoace m'am convins,

eh' aici avem de a face cu un obiceiurdspandit in multe cornune din Bänat,mai ales pe valea Begheiului si a Ti7misului. Mai astävard and cu iubileulde 25 ani al Reuniunei de cantdri, amväzut la Her end esti o punte bdtutdcu «poduri,.

Si lucru curios, cd desi mai rarun obiceiu car.e lasä urine ash vizibilepentru toti, si totusi f o lclori s ti c anoastrd nu are cunostinta des-pre aces t obiceiu. E de mirat cdMangiuca, Marienescu, Jana, Becineagdsi ceilalti bändteni call au adunat cuatata agerime a observatiunei obiceiu-rile bdndtetie la morti, au trecut cu to-tul cu vederea acest obiceiu. En, celputin, n'am dat nicdiri in scrierile lorde vre-o aluzie la acest obiceiu. Earmult regretatul nostru folclorist Sirn. Fl.Marian, care a adunat inteo monu-mentald monografie toate obiceiurilelegate de Inmormantarea la Romani,avand leggturi intinse cu Romdnii dintoate partile, nu stie nimic despre «po-dul mortului> din Bgnat ci nurnai des-pre e pod u rile » uzitate in Bucovina siMoldova, cari in esenta se reduc laaceeasi credintd, numai cd nu sunt descandurd ci de panza.

Lamb rior l) spune: «Atat lascoaterea mo; tului din cash', cat si la

') Oloiceiuri §i credinte la Romani : Inmor-mantarile. *Cony. Lit.» Ia§i IX 1875 pag. 153.

38

fiecare oprire in drum femeea reposa-tului da de pomand cdte-o buoatii depAnzd, numitd p o d, insotith de o lu-minare de ceard. Acestea inchipuescpodurile ce are a le trece sufletul re-posatului in cealaltd lume, pdrid vaajunge la raitp.

Maria n 9 zice :... emai ales inMoldova se intinde pe pragul portiieasel o panzd alba' sau o nsafrarnd, pestecare trece convoiul funebru, a douapanzd se asterne la jumätatea drumu-lui Qi o a treia pe pragul portii delabisericd ; cAnd se trece peste acelepdnze se aruncd cdte-o rnonedd pesteele, apoi se dau de pomand la saracipentru sufletul reposatului impreundcu o luminare, un colac si monezilearuncate. Acestepoduri alegoriceinchipuesc puntile ce are sd le treacdsufletul mortului, ca sä ajungh la usaraiului, iar monezile pentru ca sd pld-teased vdmile, de aici sl zicerea : pld-tite sa-ti fie vArnile).

D-na Vol. one a 3) scrie: ein Mol-dova si alte sate rornânesti din Buco-vina poduri se pun, de cum scotmortul din casd : la usd o bucatd depanzd de trei coti si aceasta se ddcniva de pomand si o pernd ; alt podla poartd si al treilea la poarta bise-ricei. Altii dau pod la toate stdrile &atei-se cetesc (dupd fiecare evanghelie)ca sd aibe pe ceea lume, cd-i va trebuipod peste ape...v

E Vara incloiald, cd obiceiul dinMoldova si Bucovina e de aceeasi ori-

2) Inmormantarea la Romani : Bueure0i1892. Pag. 305.

3) Datinele 0 eredintele poporului roman.(Arnauli. 1903. Pag. 1123.

-- 39

gine veche ca si obiceiul nostru dinBM) at, numai ca pAnd cand acolo seaiegorizeazA podul prin bucAti de panzddate de poinand celor sdraci, pAnAatunci aici in Banat se pun «podurioaievea din scAnduri. Ao d. e. la Cli-ciova, pe Valea Begheiului, am vAzutcd nu se pune, ca la Gavosdia si He-rendesti, cAte-o scAndurice, ci o sea n-durA de lungirnea mortului.Ne-gresit Ca forma pästratA in Banat emai veche si prin urmare mai or i-gi n al A decat cea din Bucovina siMoldova, unde intregul obiceiu s'aschimbat int'un act de caritate.

In BAnat e Inca simbolul curat. E«poth in fel si formä, care se aplicdpe- puntea peste care a trecut mortulsi remAne acolo. Semn vAzut, nu nu-rnai inchipuit ca in Moldova si Buco-vina.

DupAce legAtura istoricA intro BA-nat si Moldova duce peste Maramuresar fi de interes a se cAutâ de nu s'apastrat si. prin partile maramuresenevre-o urmA a acestui obiceiu, care atrebuit sä fie odinioarA sl in acele Orli.Cercetarile mele in aceastä directie nuau dus Oa acum la rezultat pozitiv.

De interes mai e «sorbul Oman-tului peste care trece amäsurat cre-dintei bAn Atene sufletul poste pod incea lume. In privinta aceasta ne clAdeslusiri interesante fericitul Ma ngiuca 4)in notele la dpetrecerea mortului>, undezice :

«Marea, la care ajunge sufletulmortului cAldtorind spre apus si postecare trebue sa treacA in lumea cea-lalta, este Oceanul Grecilor. Dupa Greci,

') Haadeu. Cuv, din lakrâni, Torn. ILPag. 714.

40

Oceanul incunjura parnantul ca un riu,de dincolo de care zace lurnea cealalta.(Hahn Mythol. Paralellen p. 54). Inpove$tile noastre poporale acea marese chearnd Sorbul pamântului,care forrneaza hotar intre cele cloudlurni, cele cloud taramuri dupd cum ,lezice poporul, peste care hotar trebue

treaca omul de pe un taram petaram. Sorbul pamantului la noi

ca I Oceanul la Greci este $1 perso-nificat. Arghir fatul frumos din po-veste, cand trece peste muntele desticla din aceastä lume in cealalta, du-candu-se dupd Deana Consangeana $i&and se'ntoarce inapoi cu clansa, sbu-rand cu calul in aer, Sorbul Oman-tului striga, amenintlindu-i $i vrandsa-i opreasch, caci tree fara voia luidintr'o lurne in cealaltä. Sorbul pa-mantului ca $1 Oceanul Grecilor i caStix, fiica cea mai batrana a Oceanu-lui, se a bsoarbe sub pamant, deunde ii vine $1 numele. DI Marienescua gre$it in studiul seu despre Arghir$i Elena, publicat in cAlbina» candconfundd Sorbul pamantului cu arbo-rele sorb»-lat. sorbus, precum o con-stata. I dl I. M. Moldovan in polemicasa contra d-lui Marienescu in g Albinadin 1871. Despre absoarberea Oceanu-lui la Greci, vezi Hartung Religion undMyth. der Griechen. II pag. 152.3despre Stix v. Nork Biblische Myth.I p, 325.»

Am citlt aici acest comentar alfericitului Mangiuca ca o explicare in-teresanta, dar nu satisfacatoare. Ori-ginea sorbului» avem sá o cautam alt-undeva, ca $1 a «podului , in vechialume pagan a, care a stiipanit acestcolt de pamant Inca cu mult inainte

sa ce-Walt

41

de ocuparea §i colonizar3a Daciei prinRomani.

Aceste se tin, dupä cum s'ar zice,de glegea ptimantului).

Dar despre aceste de altAdatg.

Lugo j, 2/15 Novembrie 1907.

PRO MAWR I A,= Intru amintirea fericitului nostru

president losif Vulcan. =(Conferenth prezentatà adunhrii generale a«Sociefatii pentru creearea unui fond de teatruromân,), tinutd la Cohalm in zilele de 4)17 §i

5/18 Novembrie 1907).

Onoratd adunare generala!

Retinut prin circumstante indepen-dente dela vointa mea de a participhla aceasta adunare ,generald, tin totusisd md reprezint la adunare prin acestenepretentioase sire, dedicate amintireiilustrului nostru president, care nu maieste intro noi.

Duiosia, ce ma stapaneste, ma in-deamnd sa fac aceasta.

Deja de un sir frurnusel de anieram deprins ca in preajma adundreigenerale sd primesc dela presidentulnostru carta, in care md invitd sd maprezent la adunare cu obicinuita con-ferentd, modestul meu obol la activita-tea acestei societati. Era un fel deconventie tacitd intre noi. $i de cateorj am putut, am dat cu drag ascul-tare invitdrei. Având eu obicetul a in-cepe conferentele mele cu agrdireadiustre d-le President», in gluma sabinevoitoare, m'a botezat e i lus tr u 1 nos-tril conferentiar» si an de an in preajmaadundrei generale scrid ilustrul nostrupresident dlustrului seu conferentiar».

Cu preciziunea rdndunelei, careanuntb sosirea dulcet primäveri, sosidcarta dela Oradea-mare, iar eu oasteptam cu drag, cdci multe suveniriplacute, multe momente de avântaresufleteascd, de inaltatoare multumire

46

si nobild veselie erau legate deaceasta...

Anul acesta inzadar am asteptat...Randunelele vestitoare de prima-yardau plecat din meleagurile noastre, darcarta ilustrului nostru president cdträconferentiarul seu n'a mai sosit N'amai sosit si nu va mai sosi, cacisl presidentul nostru s'a dus acolo deunde nu mai este reintoarcere.

De aici duiosia ce ma stapanestein aceste momenta, de aici indemnul adeclica conferenta mea la aceastd aclu-nare prima la care nu-1 mai avem inmijlocul nostru, miemoriei lui IosifVulcan, care nu numai cd a stat la leaga-nul Infiintarei acestei Societdti, dar aconcrescut cu ea au toate fibrele sufletu-lui seu simtitor, 'theft Vulcan 'Areainseparabil de Societate si Societateade Vulcan. $i va trece Inca multdvreme pänd ce ne vom deprincle cugandul jalnic, ca Vulcan nu mai esteintre noi, nu mai sade la loont presidial,nu mai deschide adunarile cu aceaelocventä lirica, care starnid a plauze deinsufletire, si nu mai inchide adunarilecu acele cuvinte. elegice, call storceaulacrimi din ochii tuturor. Nu vom maiveclea impozanta-i figura cu gesturilelargi si mäsurate, acel pap frumosacoperit de ninsoarea bfitranetelor vene-rabile, nu vom mai auzi glasu-i sonorsi pdtrunzdtor, vibrand de emotiune.

Noi call am avut fericirea a lucracu el Impreuna, nu-1 vom uita nici cand ;naintea ochilor nostri sufletesti vaplana imaginea lui idealizata la toatemomentele serbatoresti ale Societdtiinoastre, dar rand pe rand ne vomstinge si. noi, alt genunche de om ne valua locul, cdci asa e legea firei si mersul

evolutiunei omene$ti, vor veni alte vre-muri en alti oameni i numai de subpulberea arhivei vor mai ajunge ge-ne.ratiile viitoare sa reconstruiasedimaginile trecutului, irnagini earl traiescvii in sufletele noastre, in sufleteleacelora, a caror intreaga stdruinta dea face bine i nizuinta de a realizafrurnosul, se concentreaza in jurulacestor

Deja intre noi, cei de fatd, a fostVulcan reprezentantul altor vremuri-Ca ultima raza a unui soare ce sestinge a lurninat in zilele noastre, la-.sand pe cer o lunga dara de lumina,care cu incetul pale$te, facand locluminilor altor epoce ce se succedeaza.

Deja noi am admirat in el vapaiaunei insufleiri, la care zilele noastrenu se mai pot avanta. Nu numai in noizace vina, ci $1 in vremile ce le stra-b a tem.

Vulcan apartinea acelei generatillui,care visand un viitor de aur al nea-multii nostril, indrepta activitatea sacu toate pornirile nobile ale sufletuluiinfocat de puterea credintei, pentrudecenii i veacuri inainte. Dovadd echiar Societa tea noastrd, care s'ainfiripat din un nobil impuls al vrernii,al cdrui rnai elocvent reprezentantpublieistic a fost Vulcan. Nu pentruzilele in care s'a dat fiintd Societfitii,a fost ea intemelata, ci pentru vrernuriindepartate, pentru vrernuri cari non-acelor de astazi ne par poate hiar maiindepartate deck predecesorilor noWi,cari cu negrAita insufletire au prins inmana flarnura Thaliei romane, adunandcreitar langd creitar, ca odatd in viito-rul departat sä aibä generatiile deatunci parte de binefacerile teatruluiroman...

iinagini.

48 --

Astdzi zadarnic vom cduta in jurn-ne dupd initiative de asemenea naturd.Vedem door cat de anevoios este n

trage mai departe brazda, cu plugulce 1-am apucat dela inaintasi.

Noi deja suntem copiii altor vre-muri. Robia economicd nu ne lasa satrdim in farmecul viselor de aur.Nervii nostri se tocesc cu munca in-dreptdrei intreldsdrilor din trecut si innoptile nedormite ale framantarilorgrele ce ne coplesesc, nu mai avemacele ceasuri senine, in cari se tes fi-rele de aur ale visurilor ademenitoare.Prea puternic ne isbeste realitatea, decatsä putem cu rägaz privl in acelepArtdri, pe cari le aveau in vedereinaintasii &and a pus plugul in brazdd,Orizonturile noastre sunt mai stramte.Zadarnic vom mai cauth la noi aceleconceptii mari ale inaintasilor, a cdrorpitting era stdpanitá de voing cdcila noi a ajuns vointa in cdtusele putin-tei : noi nu mai voim ea sit putem, civoim numai etit putem. Traiul nostrucultural nici nu mai e de azi pe mane,ci dela mand la gura i aceasta Incacu mare anevoie.

E raportul dintre vremuri sioameni, cdci nu numai oamenii fac vre-murile, ci ì vremurile fac pe oameni.$i coplesiti suntem de greutatea vre-murilor.

Atmosfera altor vremuri o repre-zenta Vulcan in mijlocul nostru. Iarnoi priviarn cu admiratie la el, solulacelor vremuri in zilele noastre.

N'am de gand sä fac in cadrulacestei conferente biografia ml Vulcansi nici a precia rea productiunei saleliterare. Se va face aceasta prin altiisi la alt loc. Dar voiu spune vre-o ea-teva cuvinte despre importanta luereirei

de.

.

49

lui Vulcan, dupd earn am incercat sdprecizez aceasta cu ocaziajubileului deparlizeci de ani al t Familiei, intr'un ar-ticol, care a sosit prea tarziu pentrunumdrul revistei iubilante, asa ca nu-mai partea introductival) a mai gdsitloc in acel numar.

Voiu Intregl deci la acest loc acelarticol arätând, cii diva pärereamea, importan(a activittitii literare a luiVulcan este neasernanat mai mare de-ck valoarea artistica' a singuraticelor saleserieri.

Aceasta a simtit-o asa credsi Vulcan si mai ales in timpul ultirnsi-a dat bine seama de acest moment alm.tivitatii sale. $i daed a scris novele,poezii si piese teatrale, nu le-a scrisde dragul valorii lor interne literare,pe care mai bine a apreciat-o insusi.A scris insd in deplina conqttientli a impor-tantei acelor scrieri pentrit renastereasi desvoltarea noastrd culturald.

Pentru a intelege pe deplin activi-tatea literard a lui Vulcan, trebue s5intelegem mai inainte aspiratiunile siideile generatiunei, din care a rfisarit.

N'ar fi !nem, zadarnic, dacd arserie cineva la noi bine inteles cueompetenta cuvenitd. istoria genera-(?' unitor noastre, earl s'au succedat dela1820 incoace, cad fiecare generatiuneprezentd altd lume de idei, alte aspi-ratinni si alte indeletniciri. Cate amputea inva din istoria aceasta si dece folos ar fi ehiar pentru generatiu-nea, care astdzi desiluzionata depacatele unei soeietiiti cu moravuricorupte se pregateste pe bdricile

') A se vedek nrul jubilar al .Familiei,pag. 261. Oradea-mare 1904.

4

scoalelor mai Inane pentru viata pu-blica !

Vulcan face parte din generatiunearomana ungureana, de dupd 1848, cares'a renäscut in privinta nationala laFoale maghiare ! E mare deosebire introaceasta generatiune si cea ardeleanade pe acel tim.p, care cazuse deja inrnrejele spiritului german, propagat CU

atata infocare de absolutismul austriacin Ardeal.

$1 in cele politice era mare deose-birea intro Ungureni si Ardeleni, uniiluptasera doar sub trei-colorul rosu-alb-verde, ear ceilalti Isub bicolorulnegru-galben, pe timpul rasboiuluicivil.

Inainte de 1848 era in partile un-gurene la ordinea zilei «tipul maghiaro-roman), de care a visat dep. Iosif Pappdela Somcuta mare mai acnm einciani in dieta2). Astazi e absurd acesttip. A fost insa odata realitate, chiarsl in unele regiuni ardelenesti.

Erau Romani cari vorbiau siscriau ungureste si se mandrian peungurefte cd aunt Valahi. Au participatla intreaga lupta de renastere ma-ghiarfi, pastrandu-si in teorie caracterulde Roman. Ungurii vorbiau romanestesi Romanii ungureste, dupa cum levenia, si numai dupii originea farniliilorse considerau unii de Romani si altiide Unguri, cacityiata Ion sufleteasca eraidentica.

Proba clasicä e introducerea luiKontz .16x.si in celebra traducere in ro-mane3te a «Batrachomiomachiei» lui Csoko-nay. S'a apucat sa o traduca pe lati-

2) Rostit la 31 Ianuarie 1902 in dieta dinBudapesta.

bo

51

neste, fiinc1c ii pldcea mult, dar dupdee a tradus vre-o cateva sute de sire,si-a dat seamd, ca Ungurii de atunci *titmai bine romaneste deck latineste sitradus-o deci rornanefte. Vai de rornaneascaaceea, dar tottii ar merita ca documentistoric-cultural s5 se dee in istoria cultu-rei noastre mai multd atentiune acesteitraduceri interesante.

Tipul maghiaro-roman era atunciin floare. $1 eu am mai ajuns säeunosc singuratici reprezentanti intar-ziati si acestui tip.

$ovinismul zilelor noastre a stinsaeest tip. Putine urine se mai gäsescprin fundul Bihorului, S5lagiului siSdtmarului. Unde a fost puternicdconstiinta de Roman a trecut in Romanverde; unde nu, s'a inecat in mareainaghiarismulni.

La sfarsitul anilor 50 si inceputulanilor 60 s'a inceput la scoalele supe-rioare maghiare renafterea na(ionala a ti-nerimei descendente din acest tip,ereeat de vremuri.

Tineri, Romani de origine, caridesi nu stiau romaneste, dar constientide originea lor, au Ineeput ca uni-versitari la coale maghiare sd invetelimbo, care trebuia sd fie limba lor materna.$i lucru caracteristic, Maghiarii deatunci vedeau cu ochi buni renastereanationald a Românilor !

La Pesta au invatat tinerii romaniromanefte §i la Pesta au inceput sd cul-tive limba si literature romand. Unideal sfant a stdpanit sufletele bor.Fie care a cautat sfi contribue dinrdsputeri la Imbogatirea literaturei ro-rnanesti. Au sim(it lipsurile man', ale poporu-lui §i cu totii au scris poezii, poeme,

52

novele, disertatii, in fine tot ce le venidin cale!

Nu se intrebh eine e poet ndscut sieine e novelist cu dar dela Dumnezen !Toti erau de toate, cad lipsnrile eraii marisi nu era eine sa cultive terenul pa-rdsit !

Din generatia aceea a rlisarit Vul-can! La Pesta a invatat ca si multi

romaneste Mai intaiu in foilitografate, mai tarziu in reviste tipd-rite ii plasau acesti entuziasti prodii-sele insufletirii lor nenadrginite pentruneam i limba.

De atunci I:And la moarte ii ramasVulcan credincios idealului rasarit dinacea insufletire sfantd.

A scris poezii, novele, piese tea-trale, incercând aproape toate genurileliterare, dar nu pentruca a simtit insine vocatiunea de poet cel mult inacceptia larga, careia i-a dat Alecsendruexpresia in vorbele: Romanul e nliscutipoet ci pentrucd Societatea rornând,care era in stadiul formatiunei, avealipsä de poezii, novele, piese leatrale

peste tot de diteraturd frumoasa..Importanta acestei generatiuni de

scriitori este, cd pänd ce ne-au venitpoetii i peste tot scriitorii de vocatiune,le-au tinut locul, crednd pe seama ace-stora public cetitor 5i iubitor de limbaromaneasca. Aceastä generatie a spart

netezit calea celor ce aveau sfi vindcu darul dela Dumnezeu, ca sä deeglas durerei si brand nddejdii in seri-sul neamului.

Gigantic se Malta din aceastä ge-neratiune figura lui Iosif Vulcan, careaproape cinci decenii contenire atot netezit calea i ocrotit infiripareavietii artistice-literare la noi. In acestmoment zace importanta neperitoare a

altii

si

fere

53

lucrärii literare a lui Vulcan. Aici afost el mare $i neintrecut.

L-ain vazut $1 in cadrele Societätiinoastre prinA in zilele ultime, nizuindu-se a veni intr'ajutor marilor lipsuri aleteatrului nostru skenesc. Ii vedem doarpan-a in zilele noastre in fruntea re-pertorului teatrului nostru satenesc. Avazut cä e lipsd de piese pentru dile-tantii no$tri dela sate $i s'a pus sdscrie, nu pentrucä se simtia poet dra-matic, ci pentruc5 simtia lipsa de piese.Si a cautat sâ satisfaca trebuintele $icum a satisfácut, vedern en totii. Pie-sele lui sunt $1 astazi cele mai cfiutate.

Acum e finita opera lui.Altii au venit $i vor mai venl, ca

sä continue firul, uncle 1-a scapat dinmanA, cand majestatea mortii $i-a ce-rut tributul.

S'a dus. Nu-I mai avem in mijloculnostru. Imaginea liii iubitä va planaInca multa vreme deasupra noastra, aadmiratorilor sei recunosatori...

Iar acum eand Societatea noastraaduce prinos de evlavie arnintirei luiIosif Vulcan, rog $1 eu umbra ilustru-lui nostru president sä prirneasca acesttribut omagial dela conferentiarul carecu drag se gande$te la frumoasele ore

zile petrecute impreuna in sinulacestei societati.

Inscriptiile rom'anetide pe coalele noastre.

Interpelatiune fAcutä In sedintacongregatiunei extraordinare a Co-mitatului Caras-Severin, tinutá la 13

Decembrie st. n. 1907.

Onoratii Coligregafiune !

Acum yin I eu cu strigAt de du-rere. E vorha de inscriptiile roinâne0ide pe coalele noastre poporane.

De0 suntem popor vechiu pe ace-ste väi i plaiuri, tota0 rena0ereanoastrA national5 dateazd deabeA devre-o decenii.

Deschizându-ne §i nouA calea lu-minei i innaintArei, a ridicat poporulnostru sub scutui bisericei din sArAciasa eoaIe pentru Iurninä i innaintare.Cu o insufletire nemai poinenitä §i cuun dor de jertfd vrednic de admirat ainnaltat poporul nostru coate, adunândcreitar lAngh creitar i InAnd asupra-iindatoriri din cale afard grele pentrusustinerea acestor

când a fost gata §coala, asA sa-rAcAcioasa cum a fost, a pus cu man-drie inscriptie pe edificiu : ecoaläromAn5,, ori coaIã confesio-nalA gr. or., sau «gr. ca t.,, ea sAvan trecAtorul c au coalA §i c suntmândri de ea.

De zeci de ani lucesc aceste in-scriptii pe coalele noastre, oferindoarecare mAng5ere sAtenilor noOri pen-tru marile jertfe ce le-au adus pentruluminä qi culturA,

scoale.

6-8

$i

58 --

Acum dupd ce a intrat in vigoareart. de lege XXVII din a. c., ne po-menim deodatd cd fibirdii dau ordinaspru ca in decurs de 3 zile sd se de-pfirteze aceste inscriptii de pe scoale,punandu-se in vedere =wide in bani'Ana la 500 cor. pentru cei ce nu dauascultare indatä acestei aspre porunci.

Frica de pedeapsd e mare. Iarpoporul nostru *tie, di nu prea dd demild, cand il apuca stra*nicul domnfibirdu la respär. Cu lacrimi in oehis'au supus bietii oameni, cdei n'aveauincatrau *i au ras de pe edificii in-scriptia, care era mandria lor *i man-gaerea lor.

Puteti-vii da seamd d-v. despre ces'a petreeut in sufletul amarit al ace-lui popor, cand la aspra poruncd atrebuit cu manile lui sa radd de peedificii acea inscriptie, pe care a ae-zat-o odinioard cu atata solemnitateea sa vesteascd lumei ea' sdla* luminei*i culturei a innaltat?

Grozav s'a 3utremurat sufletulbietului popor räbduriu. Si pe ce bazds'a dat acea asprà poruncti? Ni-sespune, ed pe baza §-ului 17 al legiiXXVII din a. c.

Apoi ean sä vedem, cd fost-au indrept organele administrative a faceaceasta in acest mod.

§-ul 17 al art. de lege XXVII din1907 (despre relatiunile de drept ale*coalelorg poporale elementare nesus-tinute de stat *i despre competinteleinvdtdtorilor comunali *i confesionali)dispune Ca in fiecare *coald, fall deo-sebire de caracter, trebue afiptd

emblema Ungariei, atat deasupra por-taltilui, cat si la un be potrivit dinsalele de invatarnant in salele de in-vatamant sa se afiseze tabele de pd-rete cu subiecte din istoria Ungariei,iar la serbätori nationale sa se arbo-reze pe edificiu stindardul nationalmaghiar.

§-ul din chestiune continua apok:R A fard de aceste insignii se per-

mite numai afisarea emblemei eomita-tului oH a comunei, apoi inscriptiuneaprivitoare la caracterul scoalei comu-nale resp. confesionale, in li mb am a ghiar a i In modul stabilit delege... ,

Precum vedem, textul acestui §nu este deslusit, intru cat nu face nicio amintire de inscriptiile de Alta'limba; nu spune nici ca inscriptii inalte limbi, ca d. e. In limba de propu-nere a scoalei sau limbs protocolard acomunei, sun t adniise, darspu,ne nici ed sant nprite.

Tot asd nedeslusita lasfi chestiuneaindrurnarea ministrului de culte si in-strucune publica catrd comitetele ad-ministrative, lansata sub nr. 76,000 din1907 privitor Ia punerea in aplicare aacestei legi.

§-ul 39 al acestei tndrurnari spunereferitor la ehestinnea ce ne preocupanumai, c ininistrul inzestreaza toatescoalele CU emblema maghiara I custeag, precum I cu icoanele din isto-ria mcghiara, stabilite cu ascultareaautoritatii sustinatoare de scoalfiD.

Atata-i tot ce gasim in lege si

nu

.in

60

indrumare referitor la ehestinnea in-scriptiunilor.

Textul legii admite diferite comen-tarii,,ear indrumarea nu ne da niei tincomentar, ci lasa chestiunea incurcata.

Tntrebarea e deci : C a r e estecomentarul corect? Adrnitu-se pescoale aldturea cu limba maghiardinscriptii in alte limbi?! Oilare sä se foloseasca ex cl its i v limbarnaghiara la inscriptii cari indica ea-racterul 5coalei ?

Respunstil II gäsim in desbateriledietale, and insusi actualul ministrual cultelor si instructiunei publice a datcomentariul cored.

Proectul de lege original nu vo r-b es te nirnic despre lirnb, cispune numai c afara de insignii semai admite pe edificiul scoalei inscrip-tiunea privitoare la caracterul scoaleicomunale resp. confesionale in terminiistabiliti de lege.D

Vorbele 4n linibei nia4shiaret., aufost intercalate in decursul desbateriispeeiale pe baza proptinerei deputatuluiLadislati Okolicsányi.

Eatd cum s'a petrecut luerul :sodinta dietei tinuta la 22 April

a zis dep. Okolicsányi citez dupaziarul dietei urmatoarele :

«Afara de aceste imi iau voia apropune o mica modificare la acest §.In acest § sunt stabilite si acele in-signii exterioare cu cari trebue sa fieinzestrata scoala i intre aceste se amin-teste, c pe seoald trebue sa fie si in-scriptie. La stilizarea legei Msä nus'au gandit la aceea, ca acesto in-

In

el

61

scriptii in ce 1 i m,b A an sd fi e. EuElsa. cred ca astAzi nici nu ni-e ertat ani discutd despre aceasta.

«Atunci când opinia publicd re-clamd cu insistentd, a pune ddri spe-ciale chiar I pe firmele nemaghiare,precum e aceasta de fapt in alte terisi rand ru mare greu am ajuns cape casarmele armatei comune sh sepund inscriptii maghiare, atunci putemcere dela fiecare nationalitate si delafiecare confesiune, care are drept de asustined scoale, ca pe area scoald sdpund inscriptienumai in limbastatuln I, adecd cA inscripliile acestorscolle trebue sd fie maghiar e.. CredcA acesta e un postulat atdt de mini-mal, care nu supArd sentimentul nell-gios ori national al nimEinni si dacdtotusi ar supfirà sentimentulcui v a apoi acesta nu meritd sd fimcu considerare la el. Propun deci cadupd cuvintele «in terminii stabiliti doleget sd se intercaleze: limba ma-

Asupra arostei modifiedri propusede deputattil Okolicsdnyi a revenitin decursul desbaterii speciale afardde ministrnl de resort numuti dldepatat Dr. Stefan. a Pop.

IatA tot dripd ziarul stenografic aldietei ce a zis in acea sedintd dl de-putat Dr. Stefan C. Pop:

«On. domn deputat (Okolicsdnyi)reclamd mai departe -ca fiecare inscrip-tie sd fie maghiard, excluziv in a.ghi a r A. Apoi, on. Camel* tocmaimotivarea proiectului de lege cautA sddumireascd pe sustindtorii scoalelor cd

cin

-

al

ploiards.

6q

nici In o privinta nu voeste sa violezedrepturile autonome si a impiedeeddispozitiile garantate twin lege. Apoiacolo e spus npriat, Ca liaiba de pro-punere o fixeaza autoritatea sustina-toal e de coala.

«Eu asa cred, ca dacd limba depropunere e limba romana, apoi nicipe aeele embleme maghiare nu va des-figurd la nici un caz inseriptia rotnanaemblem a maghiara. Aeeasta corespundeegalitatii de drept, cacti in lege sespune, ca pe baza egalitatii de dreptnu se poate face deosebire intre limbisi confesiuni. Ar fi I ciudat ea seoala,

carei lirnba de propunere e roma-neasca si pe care o sustin Romanii,sa nu manifeste absolut de loe in pre-zentarea ei in afara, ca abolo s u a tRo m a n I. Eu a-si credo de coreet eainscriptiile sa se faca in limbomohiard 0 in litnb,i stindto-rolui de $coalol di n ehextiui,ePrin aceasta corespundem si postulate-lor celni mai departe mergdtor so v i-n is m, precum l legii, care reclamaimperios ea si limba sugtinMorulni de§coala sa fie egal indreptfitith v.

Luand euvantul contele Albert A p-p on yi ea rninistru a zis referitor laaceastä chestiune urmatoarele:

cOn. men prieten Lndislau Okoli-csdnyi a mai prezentat o modificareprivitor la inscriptia exterioara a scoa-lei, despre care ziee proectnl de legenumai atat, ea inscriptia sd indice interminii stabiliti de lege earacterulscoalei. FAO de aceasta, respectiveadaugänd la aceasta, mai doreste sä

a

f

se 4)11115, c nu stiu de continevorba

Lad. Ok ol ics n yi intrerupe:Nu-i zis acolo !

A pp onyi (eontinudnd) .... ginlimba maghiard.. Ei bine, dacd on.deputat at intelege, ca i In limbamaghiarii sä fie pusä aceastd in-seriptie, spoi ma alatur in aces tsenz la modificarea sa si declar In-nai'ite, ci dacd on. camera' va primi,eu astfel voiu executd punereaIn aplicare, ca ameisurat liutruma-rei punerei ii, nplicare sA se per-mitä, ca afar5 dP limbs maghiarafie acolo inscripfie qi In limba deprop,' nere §i anume nu din cauza in-vocatd de on. deputat Stefan C. Pop,care deduce din egala Indreptatire acetätenilor si din egala indreptatire alimbilor, cdei, md rog de ertare, acea-st1 nu corespunde dreptului nostru

chei una din limbile uzitate inteat* anume limba maghtara e desig-natd de lege ea limbd de st at siprin urmare beneficiazd din acest pulletde vedere de anumite privilegii,nu pentru aeeea ea si cdnd noi cei delimbd maternd maghiard ne-am eon-siderd de oameni mai deosebiti decâtacei concetdteni, cart nu sunt de limbdmaghiard, ci pentrucd din punctul dovedere al unitätii de stat, al tr a-ditiilor statului si al evolutieiistorice a statulni maghiar este limbamaghiara limba de stat si prin urmarebenefiriazd in mod firesc aceastd limbdde privilegii WA ea aceste sd fieofenzdtoare pentru cei de alta limbdmaterna.

gexclusiv,

xà

public,

,Deci nu din acel punct de .ve-dere, ci pentrucd eu pornind din eco-nomia proectului de lege nu vreaurestring mai mult libertatea stistindto-rilor de scoale dealt e de trebuintã dinpunctul de vedere al statului si pen-trued eu din punctul men de vederevreau pe toti cetätenii acestei patriifdrä deosebire de limbd i religie sa-igrupez in cultul natiunei maghiare uni-tare si al statului maghiar unitar: nu,vdd aid neemz dace', se adu,ce

emblema statului maghiatsteagul national, maohiar

nemijlocitd, legdtard o inseriphiePutt td vre-una din limbile u,zi-tate in heard, ca prin aceasta sä seafirme, cã des). nu este limba maghiardlimba materna a acelei nationalitäti,dar de aceea emblema aceleia si stea-gul aceleia e emblema maghiardsteagul maghiar.

gAveste m'au Indemnat ra sd con-struesc astfel proiectul de lege precum1-am construit, darIn ideea aceasta in-cape modificarea in acel los, in carede d Wel a acceptat-o I dl deputat Stef.C. Pop, ca inseriphia sci se faed,

limba maghiard i anume st seiee dispozitii imperative, ca limba ma- .

ghiard sfi nu lipseascd de acolo.»Atat dl ministru A pponyi asu-

pra acestei chestiuni!Mai amintese numai atat cã in ace-

iasi sedintã adecd la 22 Apriles'a I votat §-ul 17 al legii aceptan-du-se modificarea lui Okoli-csdnyi in sensul ardtat de Ap-ponyi.

sa

iincn,si In

qi

Iiipt

65

Eata deci comentarul corect alpasagiului din chestiune al §-ului 17 !Cred cA intro oamenii de bunacredintanu mai poate fi indoialA asupra ade-vAratului inteles al

Mi-se va reflecta poate cA dl mini-stru nu s'a tinut de cuvant, cdci in in-drumarea ce a dat nu face amintire depromisiunea facuta in dietA privitor lauzul limbilor nernaghiare in inscriptiilede pe scoale.

Apoi sa nu grabim cu urda 'n Turda.In indrumare pune ministrul in ve-

dere ca va trimite scoalelor si anumetuturor scoalelor emblema terii i stea-gul terii. 'Dana astAzi InsA nu le-atrimis Inca. Asa se vede, cit din cauzetehnice. On poate I ca" nu e atat donervos ca micii nostri potentati, carorali-e spin in ochi ori ce vorbA roma-neasca in uzul public si privat.

°and va trimite ministrul amble-mele si steagul va deveni actualapentru sustinatorii scoalelor chestiuneaca pune-vor alaturea cu emblema teriisi inscriptie sau nu.

DacA pune inscriutie apoi negresittrebue sa se punä alaturea cu inscrip-tia in limba poporului I ins criptiain limba statului, iar daca nu vo-ese sA se pund l inscriptie maghiara,atunci in virtutea legii n'are loc niciinscriptia in alte limbi.

Dar aceste sunt chestiuni cari nuse pot decide de azi pe mane, ci tre-bue sä-si facA calea legala pin foru-rile competente. La scoalele comunaleare reprezentanta comunalrt, Ia scoateleconfesionale are comitetul parohial sA

5

legii.

66

iee hotfirire cA pune sau nu inscriptiesi aceste hotAriri trebue sA-si Nett en-lea stabilitA prin lege, pAnA ce se punin a plicare. N'are aici sA ealce in pi-cioare dispozitiile legale existente nieidl inspector regese de scoale i nici dlfibirAu.

DacA nici nu din respect fatI desentimentele poporului, care en lacrimiin ochi a trebuit sä aziste la radereainscriptiilor românesti -de pe scoalelesale, dar cel putin din respect NO deministru am fi fost in drept s astep-tarn mai mult tact si mai multA pru-dentA dela organele noastre adminis-trative.

intreb deei pe dl viee-comite :1) Are cunostinta de acest ordin

de a se rade farA doar si poate in-scriptiile românesti de pe scoalele noa-stre ?

2) E admisibil ca organele execu-tive comitatense sa fie rnai severe de-ck insusi ministrul care a creeat legea ?

3) Are de gand sa suspendeze exe-cutarea acestui ordin, pAnA ce va de-veril de actualitate chestiunea inscrip-tiilor fie pe scoale ?

NOTA. Dl vice-cornite A. Iss e lc u t za respuns imediat eã comitetul ad-ministrativ s'a tinut de litera legii,dar dupa-ce vede din cele cetite de in-terpelant, cA ministrul a Oornentat indietd a I tf e 1 dispozitia acestui §, p e n-t r u evitarea oricArei neinte-legeri va transpune afacerea comite-tului adrninistrativ ca studiAnd chesti-unea de nou, sA stabi1easc5 comenta-riul corect al legii.

67

biterpelantal ia la cunostint'dtoate trei respunsurile eu rugareaea viee-cornitele str suspendeze irne-diat executarea ordinului privitor ladepärtarea inseriptiilor roraine0 depe §coale, p6nd ce se vs !knurl pedeplin aceastã afacere incureath.

Apusul bozilor.Götzendämmerung.

Dare de seamet

Prin blinavointa unui prietin mi-aajuns lii mana pe vre-o cateva zile ocarte nemteasca cu titlul de sus, tipa-HO 1;1 Fr. Winiker & Schickardt inBrbnn, carte, care pare-mi-se este dejainterzisa in Ungaria.

DeI un volum considerabil (337pag. 8° mare), dupa ce am inceput ao cetI n'am mai pus-o din mana panace n'am gatat-o, atilt de interesanta e.Tin deci sa dau seamd I cetitorilormei despre aceasta carte, mai ales cdam vfizut ca. §1 foile din capitalä, bineinteles in felul lor, au tinut sa scriedespre ea.

innainte de toate insá sa ma ex-plic de ce am tradus vorba «Götze»cu neobicinuitul < box> (--,arhaism, careinseamna: zeu fals) in loc de qidol, ,care e terminul acceptat pentru «Götze,al Nemtilor. Gauze e simpla de tot..Acceptia româneasca a ddolului> eprea generala si are nuante simpatice,pe cand necunoscutul scrittor germanal cartii din ,:hestiune are in vederenumai acceptia mai restransa de «zeufa1s, in senz dispretuitor, caci <cGötze»-iidin cartea de fata nu stint altii, decalactnalii conducatori ai vietei publicemaghiare dela noi, cari pana eri-alalta-eri au fost zeificati de marea tabara a

72

aderentilor lor neconditionati, si callaeum s'au dovedit de zei falfi. Aviindn-i1 eu pe acestia in vedere la traduce-

rea cuvântulni, am crezut de mai po-trivita vorba ebozz, cu cave ne intal-nim mai des in cartile noastre vechi,deck in uzul de astazi al limbei ro-manesti.

Autorul, care nu-si spune numelepe carte, pare a fi un $vab din Un-garia, care cunoaste de tot bine situa-tia poporului seu, precum si intimitatileultimelor evenimente politice, dela ca-derea lui Stefan Tisza panä la venireala putere a actualului guvern poreclitea mare govern nationab. Sub pseu-donime de tot stravezli poveste§te toateperipetiile, prin cari a trecut guvernulFejérvdry KristOffy, demersurile diri-gentei coalitiei, rolul abject al lui Po-Iónyi, care MTh pe fata pe mareleintransigent, day intretinea pe submana legaturi cu <trildátorii», ha n'aezitat a recurge nici la serviciile uneifemei de reputatie dubioaei pentru dea spiona cercurile conducatoare dinViena. Sunt scene, pe call numai unulinitiat in toate secretele culiselor ma-rei scenerii de acum doi-trei ani le-aputut descrie, de aceea credem Ca nugresim daca banuim, ca scriitorul acestei carti trebue sA aibe conexiunistranse en oamenii, cari au condus de-stinele acestei teri dupa caderea lidTisza si innainte de venirea grupuluiWokerle-Kossuth la putere.

Autorul necunoscut zice desprev artea sa, care e u,- E. ' r) ' nuvela de

73

actualitate, ea e Un tablou cultural»,pe semne ca sà evite o critical, care arcanta s stabileasca valoarea cartii subraportul literar al naratinnii novelistice.Fahula e urmatoarea :

Dupa 25 ani se intoarce la vatraparinteasca George Traullmann, inginerin Milvankee (America). El e originardin Rosental, o comunä svabeasca din

aproape de Lipova. Fiind aldoilea baiat la parinti, 1-a dat tata-seula studii, ca sa nu darabureasca mosiaparinteasca. A studiat la Timi§oara,

Pesta si Viena i Mild diplomade ingmer, a Incrab mai intain in An-glia la o intreprindere mai mare si deacolo a lost chemat la America. Ca omvrednic si de specialitate, a fault avere.Acnm nu dorul de casa 1-a adus dupao a bsenta asa ltinga Ia vatra pärintea-scl, ci faptul ea frate-sen mai mare adecedat, lasand o vfiduva tinera si ofetitä, a z,.aror parte din avere nu seputea amnia farä interventia hi George,care era comproprietar cu fratele seu.

Rentors la vatra parinteasca, trecedin surprindere in surprindere. Roa-dele politicei de. maghiarizare il in-spaimanta. Numele comunei e schimbatin «Maslak», administratia comunala emaghiarizatä, dési satenii nu pricep oboaba ungureste. $coala e maghiara.Copiii »u stiu cea si scrie nici in lim-ba maicei Ion §i MCI in cea maghiara.Catechizarea se face ungureste. Copiiibolborosese rugaciunile in limba ma-ghiara, fara sa aibe idee ce spun.Icoana familiei domnitoare, podoabade odinioara a caselor taranesti

Sibilo,

-- 74

be$ti, a dispnrut, fiicand loc icoaneicare reprezent6 pe Kossuth $i

Toate aceste produc o revolta su-fleteascii in George, in care se treze$teinândria colonului german, adus ca mi-sionar al culturei incoace de ImparatulCarol $i marea sa Biel. Maria Terezia.

Trauttmann vine la Timi$oara $i

se ingroze$te de orgoliile $ovinismului,la care s'a inhätat $1. poporul sett. De-scrierea impreshlor este miscatoare. Insufletul liii Trauttmann se treze$teideea de a luta" in actiune pentrutrezirea poporuldi seu la con$tiinta desine.

Aici urmeazA un lung programde lucrare, care il aduce in legilturacu ministrul de interne al en hinetuluiFejOrvtiry. In vre,o ciiteva liniamentegenerale, cOpii do pe natur5, ne aratAautorul starea desolatá a terii de petimpul a$A. zisei ,rezistente nationaleh.Ne conduce in sala de primire a mini-strului president, care a prirnit greatiasarcinii asupra-si nu pentructi ar fisimtit vocatie in sine a scoate tara dinimpas, d simplamente ea soldat devo-tat Regelui seu ; ne conduce in cabi-netul de lucru al lui Krishiffy, carerupiind CU pacatele feudalismulni, re-simte glasul viitorului, care IL vorbestedespre o renastere a erii pe baze de-mocratice ; ne conduce in birourile mi-nisteriale pline nu de functionari do-votati chemarei lor, ci de existentefalite, cari cautd in posturi capAtuialft ;no conduce la PolOnyi, $i ridicând vd-

ne arata un capitol din murthiriilelegate de cancelaria i rolul public al

75

acestuia; ne duce sus si mai MIS panäla antisambra capului incoronat, alcA-tuind din tablouri singuratice o schitasugestiva asupra t'd rilor si oamenilor.Ne aratä eum se administreaza si carisunt cauzele emigrdrei la America,modul criminal de a frânge grevelemuncitorilor agricoli i lasa sa se in-trezfireased un program al viitorului,bazat pe democratie, munca serioasa

hbertate.Legaturile intro toate aceste le re-

s tabileste autorul prin un programelaborat de Trauttmann, care ca ingi-ner cu conceptii man aratä cum loinregularea Dunärii si a celorlalte fluviisi prin un sistem rational de canali-zare se poate castigh pAmant aritorpentru un milion de agricultori. Kris-biffy ii accepteazi" ideile si le intro-duce in marele program al lui Fejér-vAry, rostit ea orientare pentru viitorIn toamna anului 1905.

Tot in legaturd cu lucreirile acesteale liii Trauttmann ni-se desfisura vr'ocateva capitole din moravurile vietiide capitald.' Tot cOpii de pe nature',descrise usor si cu o patrundereadinca de observator.

Desl bine vazut in ministeriul in-ternelor, devhie pozitia lui Trauttmanntot mai dificira. Maghiaronii din satulseu natal, directorul iinei bance sate-nesti, $vab maghiarizat, si notarul co-munal de aceeasi panurd ii scot svo-nul, eil Trauttinann e... qpangerman..De aid greutatile ce i-se fac cu reim-patriarea, ca"ci prin absenta din teari

si

de 25 ani si-a perdul dreptul la cetä-tenie.

Chestiunea devine de actualitatedupAce Românii din satul invecinatTibova, condusi do un preot harnic sitärani mai constienti deck Svabii, iiofer5 hii Trauttmann candidatura pen-tru deputgtie. E descris satul românesc,miscarea Românilor, cari fiind in mi-noritate fata de Svabi in acest cercelectoral, sant gata a sprijini. un Svabnationalist si an pus ochii pe Trautt-mann, a cdrui veste a ajuns sl la ei.

Tot ca epizod sa descriu mane-vrele impAr5testi, cari au fost in par-tile Lipovei, si la cari ea reprezentantal Domnitorului a luat parte Arhidu-cele elironom. Aiei urmeaz5 rAsuneteleordinului de zi dela Chlopy, eheagulunitätii armatei. Si aiei ne d5 autorulo serie de scene caracteristice, cariarat5 intimitätile chestiei militare siraportul populatiei fata de armatti.

Urmeaz5 peste noapte tpactul).Guvernul lui FejOrváry se retrage sivine la putere coalitia.

Se fac alegerile. Românii si Svabiise inroleazd cu insufletire sub stea-gurile lui Tranttmann. Contra-eandidate ginerele unei case comerciale. Ungentry scdpätat, care s'a salvat deruin prin mariagi, luilnd o Ovreic6bogatà de sotie. Acesta e titlul lui dedrept a fi reprezentantul in dielCi alunui cerc electoral, unde pãna atuncinici de nnme nu i-se auzise.

Reusita lui Trauttmann e sigur5,diud in preziud i-se comunicd ca nu

76

- 77 -poate fi candidat, aci nu i-s'a recuno-scut indigenatul sis deputat poate finumai cetatean... In ultirnul momentse retrage Trauttmann si in locul lukse pune candidatura preotului romandin Tibova, care 0 reuseste cu maremajoritate, sprijinit fiind de $vabii luiTrauttmann.

Mai urmeaza" vre-o cateva scene.0 §edinta a clubului nationalitdtilor.Pozitia separatista a Sasilor. Iubileulde 40 ani al incoronarii Regelui. Sem-nele trezirei $vabilor. Trauttinann isiparäseste de nou locul natal, se ducela America, dar acum cu iubirea pa-triei in sufletul intinerit.

Are nädejdi, cad vede Ca poporulseu se trezeste si ca a sunat ora...bozilor.

Cam acesta e continutul cartii inliniamente generale si pe apucate. Nuam pretentia a fi spus totul, caci acea-sta nici nu e cu putintä fard a repro-duce cuvant de cuvant cele 337 paginioctav mare. Deja cartea e in cea maimare parte a sa numai schitä, de aceeae cu neputinta a se da un extrasrotunzit, care sä indice toate detaliile,fiecare important la locul seu.

Am tinut sa scriu aceasta dare deseama" fugitiva pentru de a atrage lu-area aminte a cetitorilor mei asupraacestei carti tendentioase apärute ineditura academicd din Viena si Lipsca(Akadeinischer Verlag. Wien und Leip-zig) cu datul anului viitor, 1908.

Nu stiu de e deja cartea oprita inUngaria, dar cunoscand practica dela,

si

78

noi cred &t negresit so va oprl. Nu dealta, dar ajungand aceastii carte usorscrisa, in stil placut si rurgalor, inmanile $vabilor nostri, ar putea con-tram*" foarte inult la trezirea spiritelor.$i e cunoscut ca stapânii nostri de ni-mic nu se tern in asa. masura Ca detrezirea $vabilor si mergerea lor im-preuna cu Romanii, caci daed s'ar pune$vabii In picioare i ar urma o poli-tica identica cu Românii ceea-ce arfi numai firesc apoi in cele treimitate banatene, Timis, Torontal si Ca-ras-Severin alta politica n'ar fi domi-nanta deck cea nationalistii.

$vabii sunt astazi Inca in serviciulneconditionat al stäpanirilor de dupavremuri.

Pand nând ? !Cartea despre care am vorbit la

acest loc ne spune, ca stain in preajmaunei mari prefaceri.

Bozii apttri i )vabii se trezese.Fie-i gura de aur !

L g oj, 14 27 Decembre 1907.

co-

LIMBA.Reflexii de actualitate.

De multe ori am incercat sa-midan seamd, cd intre ce imprejurdri aajuns cronicarul Graiului Matias, B o n-fini u, sd spund despre Romani ce-lebrele vorbe, ca mai mult chiar deckla viatd par a tineà la limb/ cnontantum pro vitae, quantum pro lin-guae incolumitate certasse videantur)

si nil m'am putut dumerl. Nu! Cdeiilltru cat am putut pätrunde prin ne-gura vremilor, earl poate de cazuldin veacul al XIV-Iea, cand cer Ro-manii dela Papa Grigorie XI un epi-scop care sd stie romaneste, nu potgäsl urme despre aceasta luptâ pentrulimbd.

Din contra, pänd in veacul trecutsi-au negligeat Romanii limba mai multdeck ori si. care din pop-arele, cu calllocuim impreuna. Lupta pentru limbdimi pare deci de dat foarte recent.

Negresit poporul de jos masselelargi si-au pastrat limba cu o tena-citate vrednicd de admirat. Dar acea-sta n'a fost urmarea unei lupte con-stiente, dupa cum s'ar pärea dupd vor-bele lui Bonfiniu, ci mai mult efeetullegii inerliei, care a stdpanit pdturilelargi ale poporului, lipsite de eonsti-enta individualitdtii lor nationale si adrepturilor firesti ce rezultä din acea-std constientd. E efectul aceleiasi legi,

6

82

care ne-a pOstrat in rndsura ash bo-gatd vechile datini i obiceinri, remd-sitele rultului pägan si ale eresurilor,co ne-au nOpädit, cum nu a pästratnici unul din popoarele vecine aseme-nea deprinderi i moravuri vechi.

Intelectualii esiti insO din sinul po-porului in decursul indelungatelor vea-curi de inconstientO, deodatd en des-brAcarea de obiceiurile teranesti, s'audesbracat I de limbA, intrtind sufleteftein robia strain& *i sä nu credem cA po-porul nostru n'a produs intelectuali indecursul veacurilor acelora intunecate.A produs i Inca foarte multi. Putereade productie a poporului nu a pauzatnici odatd. Dar tot ce a produs a tre-cut in tabdrd strainO.

DacA cercetam genealogia familiilorconducAtoare din aceste veacuri, vonigAsi multe, foarte multe, cari se tragdeadreptul din tarani romani, cari s'audistins pe campul de onoare si au fostinnaintati la boerli. Dar ajungand laalt trai, s'au rapOdat de lege si delimbA, pentruca nu stiau pretul aceste

credeau cd asa e bino. Mai ales limbao considerau ca o atributiune a pro-stimeis.. Din robia trupeascd au trecutin robie sufleteascA.

*i nu numai aici, in Ungaria pro-priu zisg, ci si in celelalte teri loeuitede populatiune romaneasca. Chiar interile romanesti, in ambele principate,era desconsiderata limba poporului, calimbA nepotrività ori chiar incapabildpentru a cuprinde avantul cugetOriisimtirei mai inaintate.

83

In eancelariile domnesti stapanialimba oficiala slavoneascd, chiarcand Domnul nu stia bine aceastdlimba. Toate actele publice, inscriptiiieetc. din ambele principate sunt scrise inaceastä limbä. Rand prin veacul al XVI-lea nici urma de limba romaneascd folo-sad in acte de natura publica. La noieardsi era cancelaria latind, care delareformatiune incoace a inceput sd semaghiarizeze, creand acel jargon ofi-cial latino-maghiar, cu care ne intal-nim in actele publice pana in veacultrecut, cand a inceput sâ se curetelimba maghiard.

Venind Mihai Viteazul Domn laAlba-Tulia, a avut cancelarie latind,ear docurnentele ce ne-au remas delael din acest timp, atat de glorificat, suntscrise parte latineste, parte ungureste

subserise... slavoneste. De limba ro-maneased abia ici-colea dai de &ate ourmd priz Arita.

De cauti mormintele marilor voe-vozi, pastrate prin sfintele mdnastiri,ale cfiror ctitori au fost, trebue sa des-cifrezi scrisele slavoane ca sä gasesti careDonn roman doarme acolo somnul deveci.

TJzul lirnbei romane se incepe pefuris la noi in scriere deabea ea unefect al miscdrei hussite, care a pa-truns pänd la noi i se dã pe fatd pavremea reform atiunei, cand cei-ce au do-rit sä princla pa Romani in mrejele re-formelor religioase, au tinut sä tälma-ceased, pe cat au putut romaneste, Ro-manilor sfintele cdrti, pe cari credeau

interneià indreptdtirea reformei.

- -

a-si

84

tnceputul limb& noastre literarenu-I putem data, deck dela mijloculveacului XVII-lea.

Poporul de jos insà pdstratcontinuitatea limbei in inertia sa. Nu-mai pe vadul horelor si doinelor, cimi-liturilor i franturilot de limb& boce-telor si jocurilor de copii, putem re-stabill continuitatea limbei noastre deastdzi pana la primele semne de .foneticaspecific rornaileascä ale tablelor ceratedin veacul al 2-lea d. Hr., cand greculAlexandru Antipater nestiind bine la-tineste scrie la 160 d. Hr. In limba po-porului din Dacia %segnai. (= semnai)in loc de «signaviD, ear altul in anulurmator tabere» (= avere) in loc dechabere., ba gasim I vorba epausavit .in acceptia romaneasca de astazi, areposarii.

Secoli dearandul ne lipseste apoiori-ce urma de limbä romaneascd, pangce gäsim in Balcani strigatul celebrual soldatului roman ein limba tinutului .dela sfarsitul secolului VI, transmisprin Teofilact Simocata i Teofan : Tor-na, torna (resp. : retorna, retorna)fratre !

$i apoi earasi bezna de mai multeveacuri.

Limba a trait, caci a trebuit satraiasca. Dar a trait in päturile de josale poporului, desconsiderata, atat defiii proprii, cat sl de vecini.

$i nici astlizi nu am ajuns sá netinem limba in acea cinste, care i-secuvine. $1 astäzi inca stapaneste inclasa intelectualilor nostri un gradoarecare de indiferentd fata de limbanationala.

§i-a

85

Nu-mi pot deci da bine seamd cumde a ajuns Bonfiniu la celebrele vorbedespre Romani, pe cari le-am citat maisus: A non tanturn pro vitae, quantumpro linguae incolumitate certasse vi-deantur). $i mult he mai mandrim noiastazi cu aceste vorbe ale cronicaruluiCramlui Matias, oarasi unul din cei-ces'a despartit de trunchiul natiunei sia clevenit nu numai fala terii si a cre-§tinatatii, ci ì fala poporului... ma-ghiar.

Nici prin minte un-mi trece insäsä cert pe acesti oameni ai trecutului,cfici pe vremile lor asa era acceptiagenerald. Au fost fii ai timpului lor,cum nu puteau fi altfel. Doar elegea*de-i mai inflacara pe unii, de limbainsä nu se preocupan. Limbile canoni-zate de biserica s'au instapanit i asu-pra vietii de stat si limbile nationaleinceput sa resufle deabeà cand misca-rile de reforma bisericeasca au spartzidul gros al alimbilor sfintep,incercandsa dee poporului in limba poporuluiscrisele sfinte. $i pand s'au putut ri-dica limbile nationale din starea deumilinta a trecut multa vreme. E o partefrumoasä i extrem de interesantã aistoriei noastre aceastä reinviere a lim-bei romanesti in viata publica.

Astfizi avem o limbd dulee cagurele de miere §i capabila de a fixatoate nuantele i subtilitätile cugetariisi simtirii si astazi ma supäril din caleafara cand vad, ea noi cei de astazi,fiii altor vremi, nu ne stim pretui limbace o avem §i nu-i dam importanta ce-irevine. Nici astazi nu-1 vad pe Roman

an

ea-

86

ridicat la acea indltirne, pe care o pre-supun vorbele lui Bonfiniu.

Limba nu e in viata unui popornumai un mijloc de comunicatiune, cumse defineste de obiceiu prin manualelede scoalä, ci de-a dreptul purteitoareasimtirei fi eugeteirei nationale. Ba si maimult. E chiar foga motriert a gandirei sisimtirei nationale.

Orice negligeare a limbii nationale,aduce cu sine sl. negligearea cugetdreisi simtirei nationale. Orice cultivare alimbilor sträine In sarcina limbei na-tionale, invoalvd o instrdinare a eugeteiriifi simtirei rationale.

FArd de a exagera si Mil de abate clopotul 'in dungd, pot constatacu durere, a in privinta acoasta e Incainfiorkor tabloul ce-1 oferd societatearomaneasca, atat dincoace, cat sl din-colo de munti.

Cei din regat nu simt primejdianici astAzi, dovadd pozitia izolatd ad-lui N. Iorga in lupta de asanare cea pornit-o contra cugetdrii si simtireistrdine, care inndbuse viata publicd siparticulara a paturilor mai innalte dinsocietatea dominanta a regatului.

La noi se simte primejdia. Se fill.

semnaleazd pe intreaga linie, dar par'-cd-i mai multd declamare, deck lucrare.Cugetarea si simtirea straind asà s'aincuibat la noi, Moat chiar sl cand fa-cem uz de lexiconul limbei romanestr,imbracam in vorbele românesti cuge-tare si simtire strdind.

Scuza noastra e scoala strdind. Escuzd, dar nu-i scuzd suficientd. Si nupoate fi scuzd, cand in familiile noastro

87

stApanesc sl astAzi incA in parte limbistrAine, call introduc in sufletul nostruveninul distrugAtor al cugetarii si sim-tirei straine.

Ian sä privim in jurul nostru cuochi treji. SA ne analizAm noi pe noi,läsand fraza la o parte. SA ne intre-barn : Facem noi pentru limba noastrdtotul ce am puteA face, daca am volserios sä facem ?

Ar aveA haz sa se facA o statistica,a in familiile intelectualilor nostri catse vorbeste rornaneste si cat in altelimbi, cat se citeste romaneste si catin alte limbi ?

Ne-am ingroz1 de cifrele statisticei,care ne-ar invedera cu catä usurintAintroducem noi in cetatea noastrd ca-lul troian al cugetarii si simtirii strAine.

Chestiunea aceasta trebue sa ne deemult de gandit, mai mult decat 'Anaacum. Trebue sä deschidem ochii, dar nuca sA ne speriAm, ci ca sd ne punem pelucru ca sä salvárn ce mai e de salvat.Si totul se poate Inca salva. Dar nuavem sA declamdm, ci sti luerAm. Fie-care trebue sA-si iee partea in aceastAlucrare. Poporul de rand si-a fAcut da-toria si si-o va face .$1 mai departe. Elne-a pästrat grainl strAmosesc si ni-1va 'Astrà sl mai departe. Dar sl noiintelectualii poporului trebue sd ne fa-cern datoria, ca sä nu se mai repete,nici chiar partial ori sporadic, tristulfenomen secular, cA inciltarea din popor etotodatii qi insträinare de popor.

Noi in lucrarea noastrA nu ne pu-tem baza pe scoalä si mai ales nu pescoala, prin care trec inteleclualii no.

88

stri, eAci aceastA scoalA nu numai nue a noastrA, ci e de-a dreptul ostiMfatA de noi.

Noi trebue sA ne bazAm astAzi pefamilie. Geeace a fost vatra poporu-lui in mod inconstient secoli de-a ran-dul, trebue sA devind in mod constientfiecare familie de intelectuali romAni.Fiecare familie cultA romAneascd tre-bue sA devina o fortAreata a cugetäriisi simtirii romAnesti. Si aceasta nu sepoate altfel, decAt clack" limba rotnd-neascA devine stdpdnd absolutd in familie.

$i lucrul nu e asA greu.SA cetim mult româneste. SA cetim

lucruri bune romAnesti.AstAzi avem o literaturA frumoas5,

scrisA in limbA curatä si sAnAtoasA ro-mAneascA. Avem o pleiadA IntreagA descriitori tineri, cari ar face cinste ori-cArei literaturi a popoarelor ce ne in-conjoarä.

SA imbrAtisAm literatura aceasta.SA cetim si recitim cartile aceste bune,folositoare si frumoase. &I inveitdm Umbeladevdrat ronzeineased. Curatd si sanatoasA.SA ne curAtim cugetarea si simtireade strdinismele, cari ne-au nApädit siau pAtruns pAnd in cele mai ascunsecute ale sufletului nostru.

SA grijim thainte de toate de copiiinostri, cari reprezentà viitorul nostru.

DacA sl suntem unii prea bAtrAnideja pentru a ne mai puteh Indrepta,sa grijim de copiii nostri, de generatiatinerA, ea sA nu mai cadA in gresealanoastrA si sA nu o perpetueze, cadceeace la noi se mai poate considerAea gresealA, devine la ei de-a dreptulpilcat

89

Trebue sa punem odata capátprocesului secular de inslriiinare, daca voimsd mai fim $i nu voim sa luam uncat greu asupra snfletului nostru.

Popoare nu se pot desfiinta prinlegi $i mäsuri politial-politice, dar sedesfiinteaza de sine prin cugetaresimtire straind. Trebue sd ne damseama, c fära limba nationala nu exi-sta nici cugetare i simtire nationala.Jar limba nationala e un organism viu,care trebue sä traiasca $i sä se perpe-tueze in sufletul fiecarui Roman. Nueste deci destul sd ne manclrim, caavem carti frumoase scrise române$te,ci limba frumoasa a acestor carti tre-bue sa traiasca vie in cugetarea qisimtirea noastra.

Negre$it am facut mari progresefata de trecut. Avem deja multe fa-milii romane$ti, cari stint tot atate for-tarete ale cugetarii i simtirii române$ti.Dar toate familiile noastre trebue sádevina eke o fortareatd nebiruitä.

Atunci putem privi cu lini$te inviitor.

Daca nici nu vorn putea deocam-data insira la activul nostru biruintepolitire in framantarile zilei, vom pu-tea inregistra o mare biruinfti nafional :

Toate incercarile de a ne insträina deneam qi contopl in alt neam, s'au spartde stance rezistentei noastre, de fortagigantica, care zace in cultivarea con-$tientd a cugetarii i simtirei nationale,al cdror mai puternic exponent e limbanationard.

Atunci un cronicar al viitorului vaputea cu mai multa dreptate scrie de-

pa-

el

C

90

spre noi, ceeace a scris odinioarg Bon-finiu despre strgbunii nostri : (nontantum pro vitae, quantum pro linguaen colunitate certasse videantun.

Lu goj la Ispas 1908.

Flinn GLSoto rofloxiid

Prin sat aleargd paparudese'nvârtesc in dant vioae

Ii scutur pletele lor udeCantand desciintece de ploaev.

Si. 0. losif.

I.

Mai acum doi ani, cam pe vremeaaceasta, Iuând cafeaua de dimineata,am cetit inteo revistä germanA tangu-irea unui cAlAtor, care revAzuse Ve-netia dupd doudzeci ani.

1Piere poezia vietii !,, exclamANeamtul In efuzia sa sentirnentalA,utiIitarismul stinge poezia, si urmAnd

inainte aratd cum in fata exigentelortraiului zilelor noastre, devine viatatot mai sarbedä. DeabeA catrA sfarsi-tul articolului am putut intelege noimatAnguirilor : Pier gondolierii ! Linisteade basme a canalurilor Venetiei a pierit.Unde mai inainte lunecau peste undeletdcute gondolele de atAte dragoste sa-lAsluitoare, trece astAzi cu suer stridentbarcasa de aburi, spintecAnd cu ropoturAt apa i tulburAnd undele. A zi-mane piere I ultirnul gondolier si cuel se stinge I ultima razd din poeziavietii...

Eram incd stApAnit de emotiilelecturei, cAnd in cale-mi spre birou,trecAnd peste piatä, aud larmA la pri-m Arie, unde in fata portilor inchise soadunase multä lume.

-,

$1

grtt'Ar)- "m4;0:1701

94

Vedeam cd s'a intamplat cove, darnu puteam intelege anurne ce. Nistebabe erau foarte aferate, ear niste der-bedei se stricau de ris. Altii, conduside vecinica curiozitate, cdutau sä strd-batd cu privirea prin crepaturile portiisd vada ce se petrece inlauntru.

Tocmai esise un gardist la poartd,cautand in constienta gravitatii ofi-ciului seu, sd alunge multirnea curioasti,care se aglomerase in jurul primdriei.

calitatea mea de «tata al ora-suluiD, cum se zice pe nerntie membri-lor Reprezentantei ordsenesti, mi-amindreptat I eu pasii spre primdrie.

Ce s'a intamplat?Eaca nimic, au prins politaii ni-

ste cpa parugev.Bine, ce-au Malt? Au furat?Ba nu, dar una-i invälita nu-

mai in boz i ash a cantat i jucat pestrada bisericei din partea nernteascd.Domnii de acolo au strigat dupd po-

sä le duca la ores, caci nu-i iertatsa umble ash fdra gtoale, pe stradd.

Una din «pildriteleb (= precupete)care vocifera mai indignat in mijloculgrupului resvratit contra asprei mdsuripolitienesti, se indreapta spre mine sima apostrofeaza, reculegandu-si toatefortele vocii ragusite :

Domnule, te rog, sca p a-ledacd esti Roman i domn la oras. Sea-nä-le domnuleca ne bate Dumnezeu!Nu vezi d-ta ce foc a dat peste noi.Creapa pamantul de atata seceta. Vaipacatele noastre ! Si nu ne mai lasanici paparugele! De unde sà ploaiedeed ni-le inchide. Scapa-le domnule,ca-i bataia lui Dumnezeu pe capul no-stru...

Nei

In

--

95

$i baba mea da fnainte potopul devorbe, seeundatd de nu mai putin gu-ralivele ei soate, cari toate blastArnaupe cei-ce s'au pus sd opreasch papa-ruga cdnd seceta e atAt de cumplitd.

Sufletul mi-s'a rescolit. Emotiiloestetice ale lecturei mole de dimineatadeodatA s'au actualizat, ludnd proportiienor me.

Da ! Drept are Neamtul meu :Piero poezia vietii! Dacd dinconsiderante ridicole de emoralitatepublicd, se interzice jocul paparude-lor ! MAngderea si nddejdea poporuluiin zilele grele de secetd, când vedecu ochii cum piere si se usuca rodulmuncei sale, singurul seu isvor de exi-stentd... Dacd iscusitii domni din frun-tea «moralitAtii publice, nu cred in pa-paruga, treaba lor I Dar nu lipseascdmultimea mare, care crede, de aceastdmangaere si nddejde. Nu bruschezesentirnentul public fard rost. Inventezemai intdiu aparatele de a a-dund norisi vArsd ploi si apoi apuce-se de re-glementatull paparugeh, dar nu iee po-porului ceea-ce nu pot inlocul. Nddejdeail tine pe om, nu sdruncine deci cui-bul acestei raidejdi, cand aparitia pa-parugei in mijlocul poporului e salu-tatd cu atdta credinta si därnicie,

c.Moralitate publicd ?,. Cu-i naibai-a mai trdznit pin gand in cursulveacurilor, sd vadd emoralitatea, peri-clicitata prin «paparuge, ! Nu discutconceplul de moralitate, dar lumea ve-che a fost sufleteste mai sdnatoasd, de-cat lumea zilelor noastre, cdnd, carecum se scoald, n'ane altd treabd mainrgentä deck sd ne peteceascd omora-litatea, publica.

In sufletul meu se trezi toatd po-ezia acelor vremi patriarhale, pe

96

cari le invoacd atat de sugestiv tinerulnostru poet St. 0. I o s if in admira-bilul seu pastel :

tE secetA... §i de cAldurdPe camp porumbul se usucA,Mor vitele in bAtalturd...

norii vin ea sal se ducA.

Prin sat aleargA paparudeTaranca apil le asvarle :I§i scutur pletele lor ude

goale ca ni§te §opArle.

Nu m'am mai putut räbda. Am in-trat in curtea primariel, hotärit sd yinintru ajutor sermanelor «paparuge*ajunse pe mana legii.

Erau trei tigance. Numai una eradighisatá ca paparugd. Aceasta, aco-peritd cu bozi, tremura ca varga §iochii ei rdtdciau cu expresia unei spaimenedesluOte. La prima vedere puteaiohserva, cd biata nu-i in stare sdlidee seamd de situatia in care se aflä.Era smintitd din fire. Celelalte cloud,in costumul obicinuit al tigancelor delanoi, cu lungi sdculete subsuard i culanturi de scoici peste piept, tipau cadin gura earpelui, incat bietii politi§tin'aveau chip sd le 1ini0easca.

AO se vede, cd instinctul sdndtosal celor cloud tigance, le fáceà sa pre-simteased clar «mdsurile moralizatoare*,cam le asteaptä in mana politiei. Vre-ocateva ghionturi incassaserd deja caanticipatiune.

Cdpitanul de politie era in con-vice-cdpitanul lipsia, a.à au ajuns,

sermanele, pa mana celor mai inferiori,_cari in prea marele zel al oficiului, nu§tiau bine care paragraf s6-1 aplice,

cediu,

Ebe . .

. . . . . . .

- 91 -deocamdata se framantau cu totii BA

le dinisteasctb. Aparitia mea era uleipe foe in toate clirectiile.

eNi's paparuge, domnule, man-cati-a§i sufletul, ni-s paparuge, cd n'adat Dumnezeu ploaie, sarut mustacioaracea galbena . .

Taci moi ! striga severul paznical moralitatii publice, dar de uncle sit0(.6 sermanele. Era urletul omului des-perat, care nu §tie ce il a§teapta, darse tame de necunoscut.

Am intervenit in favorul lor. Amcautat sa capacitez cochiul legib, ca eun obiceiu stravechiu de o mie-doudmii de ani, §i mai vechiu incl. E oparte intregitoare a credintei poporului,mai ales ea nu sunt pentru nime supa-ratoare. Doar' toti cre§tinii saluta pa-parugele, le a§teapta chiar §i le eins-tesc en daruri.

A§ ! Intreaga mea oratorie forenzdn'a avut nici un efect.

-- aloralitate ! ? striga pazni-cul moralei publice apoi asta-i mo-ralitate b

Zice §i trage la o parte crengileverzi de pe trupul tremurator al tigan-cei smintite, de se vedea pielea neagradurd §i scortita de soars.

N'are nimic pe sine, nici macareama§A. Numai crengi §i frunze. Apoia§a se umbla pe strade intr'un ora§ cumagistrat regulat? Ha ?

$i se incrunta de nou asupra serma-nelor sacerdote ale cultului pamantului.

Cu aceste doll§ n'am nimic, ea-simbricate ca lumea qi nu §tiu de cezbiara ca e§ite din fire, numai cu astaaici avem, care umbla in pielea goala, cadfrunza §i creanga nu-i imbracaminte ...

Apoi la acest punct mi-am pus denou fortele oratorice in mi§care. De

7

. )!

- 98 -astädatA am incercat s5 dovedesc cdcea imbrdcatä in frunza e cel putinatat de bine imbracatd ea celelalte doug,pe cari le considerd asprul eochiu allegii, neexceptionabile ca toaletd. Infine anumite pArti tdecoItatev sunt derigoare in costumul tigdnesc. $i apoiEva in rai Inca n'a avut decat o frunzdde zmochin si a fost choffahig., nu etreaba politiei sd stabileascd modele,caci la urma urmelor ar trebui sa con-fiste toate jurnalele de moda si sä ares-teze damele la baluri .. . etc.

Tot am fost cu noroc. Sub condi-tia cd nu mai umblä ea epaparugeb le-adat drumul nepedepsite, dupd ce le-ainjurat bine, subliniind cate-o vorbd maiimportantd cu cate-un ghiont si excor-tandu-le Wand la capul orasului . . .

Am fost multumit si. cu atata. Sdr-manele cand au auzit, cd li-se dd dru-mul dela politie si pot sd se innapoiezela corturile lor,- au plecat ca dinpusca, cat ai bate in palmi au dispd-rut din ochii lumei curioase.

0 amärdciune oare-care a remasinsd in sufletul meu.

Asa pe rand se sting toate obi-ceiurile strdmosesti. Sufletul poporu-lui devine tot mai sdrac. Tot mai ane-voios va putea purta sdrmanul poporgreul vietii. $i e pagubd sti-1 lipsim deceea-ce nu-i putem inlocul cu toatd sti-inta noastra. $i era si frumos acestobiceiu. L'am apucat din copildrie. Ve-deam cu ochii Cate nädejdi leaga po-porul in zilele secetei de ivirea papa-rudelor.

0 melancolie s'a cobortit asupra su-fletului meu simtitor :

Piero poezia vietii l

eg1-5-kk

IL

Doi ani s'au implinit dela scen apovestita, care mi-a remas adanc im-primata i'n memorie. De multe ori m'amgandit la sermanele epaparuge,, ajunsepe m dna pa znicilor «moralitAtii publicep.Credeam deja ca procedura sumard po-litieneasca a pus capat acestui vechiuobiceiu la noi, cand mai zilele trecute(2 Iunie st. n.) trecand dupa masa prinstrada Timisorii, eatd dau de epaparuge, vesele si sprintene, cantand Qidansand.

Veniau de caträ matäsarie si lu-mea le esise in cale ca in vremile ve-chi. Nu numai Romani, ci si straini,chiar si Ovrei le-au esit in cale, stro-pindu-le cu apa si daruindu-le cu cat)ceva.

Era doar earAsi primejdia secetei.Economii nostri si toti cei-ce traescdupa munca lor, asteptau cu dor sigrija picatura recoritoare din ceriuricare nu mai voih sa vina. Ici-colea seadunau nori pe cer, dar dupa cumzice Iosif «norii yin... ca &A se ducal),se risipiau eard$i MCA de a da Oman-tului crepat de focul soarelui mult ah-tiata picatura inviosAtoare.

Era timpul suprem ca «paparuga)sa porniascd. $i unde sosia era pri-mita cu dragoste si cu.... credinta.

M'am oprit locului, asteptand ve-selul convoiu, care venià din poartain poarta, and intinzand mana dupa

darul care aluneca in sdculetele de subsuoard, ce preen fdrd fund, cand fe-rindu-se de prea bogata razd de spitce se revdrat asupra lor din cate-opoartd, unde oamenii dedeau cu belaug,ca s vind belaug.

Ajunse in fata mea, una pare ama fi recunoscut, cdci deodatä m'ampomenit cd toate trei m'au incunjurat,cantand mai cu inirnd invocarile deploaie, intretesute en indispenzabila cer-aitorie.

Le-am ddruit I en cum am putut,dar sub conditia sd-mi canto toate ver-surile cdte le atiu. Scosesem deja car-netul spre a-mi insemna versurile, eadacd azi-mane se stinge epaparugas lanoi, eel putin versurile lor sd ne re-mand de pomind.

A mers cam greu. Se adunase lu-mea ca la comedie. in fine n'am avutinedtrdu. Le-am adus la biroul meudin apropiere ai cu chiu ai vai le-amfdeut sd treacii pragul. Se temeau ser-manele, eá ear vor päti ceva. Dar per-spective unei retributii mai imbelaugatele-a determinat in starait urmeze.Eram o societate de tot comicd, carene-am potrivit aaa pe nimerite.

Ca Apaparuglz era deghizatä tottiganca smintitd («ndroadd* cum Ii zicsoatele ei) de scum doi am. Dar numai era imbrficatä pe pielea goald infrunzia, ci avea peste piele o cdmaad...der o cdmasä cu nenumärate spdrturiai rupturi. Va sd zicti tot s'a confor-mat dorintei agerului cochiti al legiip,a imbrdeat o came sd pe dedesupt. Nu setine de cornpetenta mea a cituta intrucat s'a salvat prin aceasta moralita-tea* publica.

Aaadard de astddatd a avut biatapdpärugd cdmargi, in schimb insd cu

sd-mi

too

101

atat mai putin hoz. Numai pe cep aveao minima de boz, ale cdrei cotoare ocuprindeau peste tample si cele mailungi se coborau peste pärul din ceafa,restul pArului era liber pe umeri,avand impletite in singuraticile suvitescoici si cAsulli de melci. Pieptul eraliber. Peste mijloc era apoi legatA cucrengi si frunzo, incat unele atarnau!Ana jos. Negresit nu mai era infati-sarea pi atat de caracteristicii ea acumdoi ani, cand de sus pang jos a fosten mare mäestrie imbrAcatA in boz.

Ajunse la mine, si-au inceput can-teen] monoton, intrerupt de exclama-rile ellai, hai*, cantate cam pe nas.Interesant e, el ele numai cantand stiutext. Le-am pus sA-mi spunA numaivorbele, fAra cantare, dar n'au fost instare nici macar un sir Intreg sa-mispunA. Cantând insä, curgea vers dupAvers.

Am insemnat urmatoarele:PaparugA-rugA,Ia iesi de no udA

Cu gAleataPeste toatA gloata.

Ploaie, Doamne, ploaieLocu sA se 'nmoaie,SA meargA ciuroaiePe toate paraie.Unde-a-i dat cu pluguSA meargA ca vantu.Vantu-i vanturosGazda-i stinAtos.

Unde-ai dat cu sopaSA mearga ca d'apa.Cucuruzu-mi creascALocu sd 'nverzeascA.

RoduUmple podu

102

SecaraCat scaraSpicuCat voinicu

CucuruzeleCat grädinile

Hai Dodoloaie-loaieAda Doamne ploaieSä meargd ciuroaie,Patru ovuwarelPatru zile ploaie,Da ploae curatd,Ca-i din cer Meta.Paparugd-rugd,Ia if*, de ne udd,Add Doamne ploaieCampu sd se'nmoaie,Bumbureu de-argintVarsä-1 pe piimant,Cu ulcitä noud,Ca e plin de roud.Oaiele lanoasa,Gazda-i sAndtoasd.

Dodoloaie-loaie,Doamne f s ploaie,Trei zile sa ploaie,Patru zile ploaieUnde-i valea micaMai mult sä se facd,Undei valea lungaD'apd sä se-ajungd,Unde-i valea linsa,Dd o tara clisd2)DA-ne o corund 3)Ploaie-o aaptamana.

') Ovusor, diminutivul dela ou. Intelesuleste cA Ii dA gazda patru ouà si are sa ploaiepatru zile,..

2)

') Moneta ; o coroanfi.ClisA=slitninA.

103

Dumnezeu sd ploaieSa meargd ciuroaie -

Dd Doamne pgraieGdmpu sd se 'n moaie,

Hai Dodoloaie-loaie,Doamne dd se ploaieTot ploaie curateDe din cer ldsatà

Pdpárugd, rugd,Ia iesi i ne udd,

Cu galeataPeste toatd ceata.

Atat am putut prinde. Dar cred,cd e cam totul ce stiu paparugele depe la noi.

Ca sd-mi completez notitele, le-amsupus unui interogator mai amánuntitdar n'am prea putut obtined respun-suri deslusite. Ele se considerd de lu-gojene si se laudd Ca Nan i Bredi-cean nes. Nu numai in Lugoj ciin tot tinutul acesta umbra' ele cu <pa-paruga Cdntecul l'au invatat dela bit-trâne, cari umblau in tinerete cu pa-paruga. Mi-au spus cil numai pe una oimbracd in boz, ca-i rar bozul (!) si nuse prea gäseste.

ciNu se face bozu, Dornnulez sevdietau, ca sd ilustreze vremile grelece le-am ajuns.

In fine s'a terminat auditia muzi-cald. In poartd le astepth lumea cur-oa sd ca sä stie ce au Mut la mine. Siintelege cd in mdndria lor nu s'au demis in detalii, respunz and cam pesturnar :

cEaca, am cdntat la domnu n o sScena aceasta s'a petrecut Marti

O

sl

t',.

104

in 2 Iunie n. Numai una regret acum,a nu le-am dus la Dr. G. Dobrin casa le fixeze cantecul in fonograful So-cietatii noastre de teatru.

Doug zile mai tarziu, Joi, In zivade Ispas, esisem la vie. Era zi frumoasiicalda, de-abia din cand in cand miscao boare ling frunzele.

Catrá seal* and ne-am pus lacinil in liber, deodatil auzim un durduitindepartat i un fosnet Iii frunze. Catzici s'a intunecat tot firmamentuls'a pornit o ploaie torentiala par'ca sevarsa cu ciubarelo. Copiii si neva sta mi-auajuns acasa uzi, ca vai de ei, de au tre-buit sti se schimbe de sus pana jos.Hainele le-ai putut stoarce, ca rufelecand le speli la ran.

Tot ploaie curatii,De din cer läsata.

Dar nu ne-a pärut rau.Ne-am bucurat, ca ruga ferbinte a

paparugelor a gasit ascultare i s'arevarsat asupra pamantului insetatploaia binefacatore, care de atunci in-coace s'a mai repetit de vre-o catevaori, alungand brezdele ingrijorarii depe fruntea economilor nostri i inve-selind iari natura cu verdele vioi alvegetatiunei, ce nu duce lipsa hrä-nitoarei ape.

Din recunostinta incerc in cele ur-matoare sa adun datele mie cunoscute

dau unele deslusiri despre aceastadating stramosasca generala pe tot cu-prinsul romanismului din Dacia de odi-nioarii si cunoscutd si la Sarbi si Greci.

Poate se vor indemna si altii seinsemne variantele acestei datine deprin alte 01'0. Ar fi paguba sä piarafara urma in colectiile noastre foclorice.

e9- t

f$ i sg

Prima insernnare despre aceast6veche datin6 româneasca o gAsim incelebra g Descriptio Moldaviaev, scrisã deVoda Dimitrie Canternir la 1716.

tn o notä a capitolului I gDe reli-gione Moklavorum, a partii III g Destatu ecclesiastico et literario Molda-via(?), aerie Cantemir :

gPapalitga, aestate cum segeti-bus ex ariditale imminere videturpericulum, villici Moldavorum puel-lam, quae decirnum aetatis annumnondum expleverit, indusio ex arbo-rum aliarumque herbarum foliis con-texto vestiunt. Sequuntur eam omnesreliquae ejusdem aetatis puellae ptr-erique, canticisque et saltibus totemviciniam peragrant, quibus, quo quoversus venerint, vetulae frigidam ea-piti infundere solent. Carmen hujusfere est sententiae :

Papaluga ascende caelosAperi portas,Demitte pluviasUt crescat frurnentumTriticum, milium etc.,

Iosif Hodof traduce in editia Aca-demiei române acest pasagiu in modulurmätor:

Papaluga: Vara, cand pentruseceta mare e periclu ca nu se vor

9 Pag. 142 din «Operele Principelui Dimi-trie Cantennir*, tiparite de Societatea Acade-mia romfinh. Torn. I Descriptio Moldaviae.13ucuresti 1/372.

i)

106

face bucatele, tdranii Moldoveni iau ofetitd, care n'a ajuns Inca etatea dezece ani si o imbracA cu camesa defrunze de arbori si de alte plante siasA urmându-i celelalte copile i bdetide etatea ei, umbld cantand si sältändpe la vecini si ori Incatrdu ar merge,bdtrânele le ies in cale si le udd, tor-nându-le apd rece pe cap. CAntecul lor,cu asta ocaziune este cam urmAtorul :

Papalugo, sui-te la ceriu,$i deschicle portile$i trimite ploileCa sA creased grAneleGrânele-secarele$i meiul si malaiul etc.» 2)

DupA Cantemir face amintire deaceastd datind Sulzer in cartea sa ce-lebrd, apdrutd la 1781, traducând ver-sul Papalugei in nemteste:

Tapctlitga, fteige nut) bent inntiefOeffne feine 5tbiireu,

enbe bon obeu New berabZa5 ber atoggen, GetOen

tt. gut tuactifen".Sulzer, care admite romanitatea

noastr i ne contestd numai origineadaco-romana, considerându-ne dreptun gamestec de Romani traco-moesienisi Slavi», zice in modul autoritativ,care il caracterizeazd despre ori-ginea acestei datini: «Eu n' am nimic Incontra dacd se considerA Papaluga deo zeitate romand, opt dacicd, fie chiarCeres...» si cu aceste considerd chestiade mAntuitA.

Scrisele lui Sulzer au servit Insdde temeiu lui D. H. Sanders, care a scos

2) 0. c. Tomul II. Bucuresti 1875 pag. 155.3) Pag. 321 tom. II din eGeschichte des

Transalpinischen Daciens. von Franz IosephSulzer. Viena 1781.

irfe f.

107

la 1844 un studiu 4) despre datinile Gre-cilor moderni, la cari deasemenea seggse0e (Mina cPapalugei, sub denu-mirea Piipirunav , precurn se ggse§tela SArbi, sub denumirea Dodo la".

Cântecul grecesc, tradus de G. Dem.Teodorescu dupg Sanders, este urmd-torul :

UmblA, umbM PirpirunaSi pe Dumnezeu ii roagg

DA-ne DoamneDA o ploaieDA o ploaie lin4titgSa'ncolteascgSA rodeascA

$i lumea sg'mboggteascg.Grauletul §i bumbaculSi cu earba cea stropità :Lac de apg, lac de apg$i de roduri tot gramadA :

Sä dea spicul banitaStrugurele vedrita.

(a. Dom. Teodorescu, Poesdi pop. peg. 211).

Sanders explicA vorba Pirpiruna*din grecescul 1Pir-pirise = tingr galafrumos, din care alcdtue4te apoi formafemining 4Pirpiruna >, raportându-se la/gAteala cu floriz. a celor ce executgacest joc.

Ne rezervgm a reveni mai tarziuasupra acestor explicgri, de§l inrudireaintre numele romAnesc al cpapalugei$§i cel grecesc este evidentg, precum eevidentd §I inrudirea «Dodoloaiei» ro-rngne$ti din cAntecul reprodus inarticolul premergätor cu «Dodola,Sarbilor.

4) D. H. Sanders «Das Volksleben der Neu-griechen dargestellt und erklärt aus Liedern.844, pag. 110 si 140, citate la G. Dem. Teodo-rescu «Poezii populare rornane«. 1885 pag. 208

Idem 4IncercAri critice« 1874. pag. 124-130

§-1

51

108

Primul la noi, care a Incercat sdexplice numele tPapalugei) este neno-rocitul George Saulescu, bärbat genialdar stdpanit in asà mäsurd de tenden-tele purizdrii limhei romdnesti, incAts'a tdcut vinovat chiar de falsificdri,prin cari si-a compromitat intreaga salucrare.

In manuscrisele lui Sdulescu, pd-strate la «Academia romând, se gd-seste cil un cântec al «Papalugeix, in-sotit de explicAri. Reproduc dupd ra-portul fericitului S. Fl. Marian catrdAcademia mu-1MA, despre acest ma-nuscris 5) urmãtoarele sire ale lui Säu-lescu :

g...divinitate, pe care o invoacdRomânii din vechi la neplouare e Pa-ptiluga. Ceremonialul, sau procesiuneapästratA in onoarea ei e cea urmd-toare :

40 fath, sau pentru puditis, haiat, senudeazd depunand vestmintele sale siremândnd cu pielea. Se inhoabotä cuboji sau alte plante legate deasupracapului cu o gluga si asa mascat um-bld pe la case. Cdnd soseste dinainteausei, ferneia de eas6 iese §i toarnti asu-pra ei o cofd sau ulceald de apd. AtunciPdpaluga saltftnd zice :

Lugd, lugdPdpalugaEsi din a ta glugd,Suie 'n sus la rugd,Seceta sti NO.Ia cerului tortile$i deschide portile$i revarsd ploile(Jurd ca suvoaiele

5) S. Fl. Marian .Desetintece poporane ro-mAne.. Suceava 1886. Pag. 301-303,

109

Prin toate grddinileCreasca-ne oliveleUna cu legumeleCureehiul §i gulele.

*Aceasta petrecandu-se cu a§a nu-mita Pfipaluga, i-se solveazil un obol(para.) sau un ou*.

Saulescu explica apoi cuvantulPapaluga in modul urmator :

Cuvântul Papaluga e compus dinpupa = filia, fata §i luga = tristd = do-leantd = fiica doleantd (adeca : jelitoare)dela elinul cpOge, = tenebrae = ob-scuritas, de aici lugus, lugum = negrit,trist §i lugeo xi cturn ere =a lugl, a plange, a boci, fiindca acea-sta pupa era simbolul intristärii §i alugirei (tanguirei) pentrn neplouare §iprin urmare pentru amenintarea foa-metei).

Nu mai este trebuinta a spune,ca explic;irea lui Saulescu apartinedomeniului fantaziei neinfranate si cdtextul cantecnlui insemnat de dansule adaptat, va sa zica stricat, de§1 nnincape indoiala ca a avut un text po,pular inaintea ochilor.

Caracteristic este ea Laurian i Massimin proectul lor de dietionar, nu intro-duc cuvantul *Papalugd* in Dictionar,ci numai in glossar.

Aici cetirn"):gPaparwia: Femeie, mai ales §i

de regula, femeie tiga ; aceste ferneiin numar mai mare, in fieeare an dupaPa§ti, joacd, saltä, mai ales in April si

6) A. T. Laurian si I. C. Massim : Glosa.riu, care cuprinde vorbele din limba romfind,strtiine prin originea sau forma lor, cumcele de origine indoioasà. Bucuresti 1871. Pa-gins 436.

(!)

81

- 110 -Mai, incoronate cu frunze, la caselesAtenilor si sunt udate de ai casei cuapd cat de rece pe corpurile adornatecu frunze ; dupd saltare paparudeleprimesc daruri dela ai casei, undo elejoacAD.

Primul i singurul, dupd cat stiueu, care a studiat mai cu dinadinsulla noi datina Paparugei, este G. Dem.Teodoreseu in scrierea sa 4incercdri cri-tice asupra unor credinte, datine simoravuri ale poporului romarp, o se-rie de articoli, cari au apdrut mai in-nainte in anii 18691874 in coloaneleziarului «"Romanulti» si in cFoaia so-eietAtii Rornanismuluo, reprodusi apoila 1874 in volum separat7).

Datina o descrie G. Dem. Teodo-scu in volumul amintit (pag. 128) inmodul urmAtor :

g A treia Joi dupd Pasti e Papalugasau ziva Paparudelor.

«Tinerele tigane isi impletesc cu-nuni de bozi pe cap, se impestriteazAcu panglici FOit, cu salbe de firfiricisi merg sä joace din casd in cash'. 0tigand mai in varsta cantá din gurd,p'o arie de dant monotond, pe notescurte, stacate, si pe un tact repede,tin sir de invocatiuni, din cari extra-gem urmAtoarele:

Paparudd, ruddVino de te udd

Ca sd cadd ploileCu galetile

Sd dea porumburileCat gardurile

Si sd creased spiceleCat vrAbiile

SA sporeascd granele

7) Apárut la Petreseu-Conduratu. Bu-eureati.

SA umple patulele.Paparudele.

4 Apoi ca si cand s'ar adresa di-vinitatii, continua :

Sa deschideti cerurileSA porneasca ploile$i sa feresti holdeleDe toate maltirile;SA gonesti taciunele,Din toate ogoarele.

Paparudele.«Dupa ritmul cantecului, cloud sau

mai multe paparude joaca in mod sal-tator, Wand din palme, plesnind dindegete, imitand sunetul castanetelorspaniole si repetand alternativ excla-matiunea : ha, ha !

tin timpul acesta, stäpana caseiia o calla cu lapte, dar mai cu seamao galeata, o donita cu apa si o aruncape dansele, udandu-le de sus panA jos.Zarind-o paparudele, se prefac ca fug,uneori fug in realitate, mai ales candapa e rece. Insa in cele din urmä suntajunse si tot nu scapa de botezul, deploaia ce invoaca.

Apoi dupg diferite urari de viatAlunga si fericitä, primesc sau o monetäsau un gavan, o strachind de grau, demalaiu, de Mud, de fasole, ori un ca-ier de lama, o rochie invechita etc.

In acelas mod pureed din cassa incasA si aceleia, la care nu joacd Papa-rude, exista credit* ca nu-i mergebine in vara ce urmeazd».

lii

IV.

Innainte de a ardta mai detaliatOreille lui G. Dem. Teodorescu de-spre aceasta datind, tin dupace amInceput odatd sd expun sl mai de-parte literatura noastra folcloristicddespre datina Papalugei, dupa cat ocunosc eu.

Mi-ar placed mult dacd ar verilaltul sau altii sd complecteze dateleadunate de mine, dupa cat am pututcu mijloacele ce-mi stau la dispozitieintr'un ordsel de provincie a vizat apro-ape numai la modesta mea bibliotecd,dar sio mat mult mi-ar piked daca ace-ste nepretentioase sire ale mele ar in-demna si pe altii sa adune din gurapoporului totul ce se raporteaza laaceste datini stramosesti, cart pier vd-zand cu ochii. Mai ales textele ar tre-bul fixate, asa cum se gdsesc, chiar slla caz cd la aparenta n'au senz. Lanici un caz nu-i ertat culegdtorului sä«direagd,, schimbe ori Aimineze ceva,cad Indata isi pierde tot pretul. Do-vada nenorocitul caz al lui Saulescu.

Dar sa reiau firul.Curios e, cd G. Dem. Teodorescu,

care ne spune In «tncercari critice,dupd cum am vazut ca «a treia Joidupd Pasti e ziva Paparudelor), nespune fdra de a revenl la aceastd.asertiune in «Poeziile populare ro-mane), monumentalul op tipiirit la1885, Ca:

Ihkg.'..071re6,1*-40

eZiva hotdratA pentru jocul Pa-parudelor e Ma?* celei a treia sdptd-rnani de dupd Pasti. Prin extenziunese continua pdnd in luna lui Iunie siIu lie, pe timp de secetdv.

Aici e locul sd arnintesc s'i cespune in chestia aceasta mult regreta-tul nostru folclorist bdrititean SimeonMangiuca in eCdlindarul poporal ro-man: la ziva de 31 MArtisor (zi deMercuri) 1882, (CAlindarul tipArit laBrasov):

ePaparuda (pdpAruga, dodoloiu)aceasta se serbeazd totdeauna a treia zidupti PaftiD. Si adauga apoi in paran-tezA : eFireste sl peste yard cand esecetdD.

Afard de textul, pe care 1-am re-produs dupd elncercari criticeD, maiaduce in ePoezii populare:. G. Dern.Teodorescu un alt text de cantec alPaparudelor, pe care 1-a cules inteuntuburbiu al Bucurestilor. Iatd acestsext:

Paparudd, rudd,Vino de ne udd,Ca sA 'nceapd ploaieSA curgd siroaieCu gAleata, leata,Peste toatd sloata.TJude dd (u maiulSA creased rndlaiul.Uncle dá cu sapaSA curgA ca apa.Hai Catrino sd sdrim

Paparudele,Cd stii iarna ce Aim

Paparudele.Ca paserea prin copaci

Paparudele,Ploaie multa ca O. faci

Paparudele.8

1.1.3

114

M. Gaster in merituoasa sa eChre-stomathie RoumaineD tomul II, repro-duce ca specimen de cantec al Papa-rudelor textul din eIncercarile critice,ale lui G. Dem. Teodorescu si la glo-sar, explica datina aceasta in modulurmator :

gPaparuda: jeune fille couronnéede feuilles, sur laquelle on verse del'eau en temps de s6cheresse et onchante une formule pour amener lapluie).1) Pe romaneste: Copila tineracu cununa de frunze, asupra careia sevarsa apa in timp de seceta si secalla o formula pentru de a aduceploaie.

Interesante sunt cuvintele ce lespune cu raportare la aceastä datinaA. I. Odobescu in prefata ce o scrie la«Incercarilev lui G. Dein. Teodorescu.

Iatä ce scrie A. I. Odobescu :IA veam de gaud a cerceta prin

ce curioasa analogie de fapte, de ideisi de imagine, vechiul zeu latin al plo-ilor Jupiter pluvius, reprezintat pe co-lumna Antonina din Roma, sub chipulunui unchias cu straie latoase, seeduce asa de mult cu laietele noastrePaparude, cari acoperite cu frunze debozi si muiate leorca de donita veci-nelor, ureaza saltand si chiuind:

SA caza ploileCu galetile

Sa sporeasca graneleSä umple patulele.

(cAveam de gand... Dar ce folosa vorbl despre nate are omul de gand ?

9 M. Gaster .Chrestomatie Roumaine*,Lipsca, 1891. Tom. II, pag. 496.

..... . . . .

115

Timpul a trecut. Alte multe lucrari sialte multe nelucrari, m'au facut sa dauuitarii aceste scumpe si placute studii».

Asa a facut Odobescu. Chiar sl G.Dem. Teodorescu. Si toti ai nostri. Intinerete s'au interesat de aceste datini,au insemnat una alta si apoi, and cabarbati maturi si consumati puteauspune un cuvant mai cu temeiu... «audat uitarii aceste scumpe si placutestudii».

Ce voiu mai insira aici sunt totcontribuiri de-ale tinerilor nostri, cari

admirand frumsetile datinelor noa-stre au insemnat una-alta in fugacondeiului, ca sa le dee apoi uitarei.

Vasile Sala scrie in «Familia» din1900, cd pe la Beius si Vascau in Bi-hor «Paparudei» ii mai zice Babdrugie,in unele locuri Dadaloaie §i continua :«cand e secetä mare cutare NUL ori fi-cior, ori si mai multi, se imbraca increngi de arini, in asa másura de nu-ipoate cunoaste nimeni, poate numaidupá glas, ca cine ar fi, astfel umblaei din ulita in ulita cantand, fiindacompaniati de multine nespusa debaeti si popor, ei canta iaca asa :

Ploae, Doamne, ploaePloita curataDela Domnul data.Ploae-o din ciurelPloae-o din ciubarPloae cu bulbuciCe-i bunä de prunci,Ploaie mandra deasaSA fie manoasaToata teara noastra.

Dela sateni capata oua, pane, nuci,etc. Dupace au gatat cu umbletul depe strade, merg la o aprt curgatoare,

116

aprind paie pe apd, aruncd crucea delamort pe apd.

In cazuri când e seceta mare, seduce in apd o muiere binecuvântatäcu o coasd ort secere si taie 'n dreaptasi stdnga, rostind cuvintele:

Nu tai apa,Ci tai legatul ploaieiCa sä ploaie pamd.ntulSd ni-1 inmoaiePdmântul sd ne rodeasedLumea sä se veseleascd2.2)

Emil V. Degan scrie in eFamilia»din 1904 4Din obiceiurile Românilorcomitatul Hunedoara» uz mätoarele:

c Vara când izvoarele cerului stintstrâns zdvorite si sfântul soare in voebund stdpdneste hotarele si parjolesteverdeata pe unde-si poartd calul, adecdin timp de secetä, pornesc ptipcirutele pesate.

Cinci fetite cautd in cimiter ocruce veche de femee, o furd si tinând-ocate cloud inse de capete, o duc laMures.

A cincea fetitd (Pdpäruta» le ur-meazd la spate cu capul gol si cu chi-cile (cosite) läsate pe umeri. Pe cale seroagd ash de frumos :

Slobozi, Doamne, ploileSd purceadd morile!De cdnd Doamne n'a plouatMorile n'or mai umblat,Grdnile ni-s'or uscat.Si dä Doamne ploile,Nu le da cu ciurelu,Ci le dd cu ciubdru.

Ajunse la rdu, fetitele dau dru-

2) .Familia., anul XXXVI, pag. 55. .Cre-dinte. Eresuri. Obieeiuri9.

117

mul crucei si in vreme ce aceea sepierde plutind pe unde, copilele prindsd canto in cor :

Doi cruce frumoasd_Du-te sdnatoasdPan' la Dumnezeu.Si noug ne cerePloae sd ne deeCiuruind cu ciuruVarsand cu ciubdru.Rodu pan' la podu,Grau pand 'n brau,Spicu cat cutitu.

Gaud crucea le piere din ochi, fe-titele se intorc in sat. La intaia sal*ce le stã in cale, ele se opresc, rumpcrengi cu frunze si imbracd cu ele<Paparuta9, legand-o cu teiu de salcdpe la brau. Intre cahtecele de sus, fe-titele cu «PaparutaD in frunte colinddcasele de-a randul. Gazda casei stro-peste ePaparutav cu apd si le dd cacinste un ou, doudp.3)

Emilian Novacovici, invdtätor inRdcasdia (corn. Garas-Severin), a scosla 1902 o pretioasa colectiune folclori-stied din Räcdsdia si jur, care pändacum prea putin s'a luat in seamd. Lapag. 170 a acestei colectiuni ne spune,ca pe timp de -seceta coameni, mueri,fete ori copii, cari voesc, unul sau maimulti, se desbracd in pielea goala, lileaga jur-imprejur, numai ochii ii lasäliberi, cu 4 bojiD, pentrucd aceasta-iplantd curatd, apoi incunjurd cu ei sa-tul prin toate strazile. Sätenii ies la eicu canti, gdleti, oale cu apd si toarnddeasupra de Dodoloi. Acesta intorcându-se zice:

rata..3) Familia., anul XL, pag. 511. .Piipa-

118

ToarnA ggleata rasA,SA ploaie lumea toatd.

Cei cu Dodoloiul cântä:Hoi, hoi, DodoloiEsi afarA pan' la noiCu galeata plindSA ploaie 'n gradina.Cu gäleata rasASA ploaie lumea toatä.Ploaie, Doamne, ploaieBrezdele sä 'nmoaieGrAul sd rodeascACucuruzele sa creascA.Hoi, hoi, DodoloiLas' sA moaieLas' sä ploaieLas' sä ciure cu ciureluLas' sä toarne cu ciubAru.PApArugA-rugdIa iesi de ne udACu gäleata d'apaPeste lumea toatA.Unde-i valea sacASa se umple d'apg.Unde-i valea plinAMai multh sä vinä.Grail, gilt', pAnd 'n bill.'Rod, rod, panA 'n pod.

CAnd nu ploaie, i-se scoate cruceacelui mai de pe urma mort si s'aruncdpe ran, ca sä ploaie. Ace la a opritploaia cu pAcatole luiD.4)

ce-Lt

') t Colectiune folcloristicä romanä dinRicfisdia si jur. Intocmitii si eclat& de EmilianNovacovich. Anul 1902. Oravita. Pretul 1 cor.

V.

Datina aceasta sträveche, ea simulte altele, piere vAzand cu ochii.(Jea mai build probd ne-o oferd ma-rele cunosedtor al datinelor noastre T.Burada, care scrie in introducerea la«0 cdldtorie in Dobrugea,, vorbinddespre datinele poporului roman :

(Mai sunt incd DrAgaica si Papa.-luga, care si la noi in Moldova au fostdin vechime, dupd cum ne spune prin-WI Dimitrie (Jantemir, dar cari astcUiau dispiirud cu tolul din obiceiurile popo-ruluio.1)

Tut asa vedem a pe cele aproape1300 pagini ale celor patru volume aleDoamnei Elena Voronca «Datinele sicredintele poporului roman,, nu se ra-porta nici un comunicat la datina acea-sta2), desi. Doamna Voronca a culespretiosul material tocmai pe acel teri-toriu (Moldova de sus si Bucovina),undo a gdsit cu cloud veacuri mai in-nainte principele Cantemir aceastá da-tina.

Th. D. Sperantia in marele seu stu-diu comparativ despre literatura po-pulard romand3), aminteste numai pe

') Teodor T. Burada e0 cAlittorie in Do-brugia,. __Ia0, 1880. Pag. 24.

2) Elena Niculita-Voronca .Datinele 0credintele poporului roman,. 4 volume. Cer-nduti, 1903.

3) Th. D.. Sperantia : Introducere in lite-ratura popularti romana. Studiu comparativ.Bucure0i, 1904. Pag. 383 0 389.

F "Aritif,41%On

120

baza celor scrise de G. Dem. Teodo-rescu aceastä datind, dimpreund cu in-rudita datina «Caloianul», subimpärtindversurile Paparudelor la productiilepopulare in versuri, poetice: drama-tice. Asupra originei acestei datine nuse extinde.

Singur numai G. Dein. Modorescua cautat in aici amintita sa scriere«Incercari eriticet, sa dee seamd de-spre originea acestei datini, la care serapoarta apoi In celebra sa eolectiede Poezii populare. Deel au trecut- deatunci mai bine de 30 ani, nime n'apornit mai departe pe calea indicatä.$i e de inteles, caci materialul careasazi ne sta la dispozitie, nu este sufi-cient pentru a ne forma o judecatacompletä i definitiva despre origineaacestei datini ei corelatiunea ei cu altedatini similare. Pentru a puteä pro-nunta o asernenea judecatä, trebueinnainte de toate adunat intreg mate-rialul, atat dela noi, cat el dela po-poarele vecine, cu cari suntem ei amfost in contact.

Teodorescu a fost dispus a de-duce Papaluga din «Papluvia», divini-tate a ploii, formata din «Pluvia» eirepetirea silabei initiale «pav, cum seintampla aceasta mai des. Dar notelelui Sanders, care a gasit acest obiceiuel la Grecii moderni (Pirpiruna) ei laSarbi (Dodola), 1-au pus pe ganduri

deel gaseete o corelatiune intre Pa-parudele noastre i feriile latine Palilia(serbare romana a pastorilor cu scopde a feri turmele de boale) Populonia(divinitate a agricultorilor romani, pecare o invocau intru scutirea samand-turilor) ei Poplifugia (o serbare traditio-nala la Romani), ba pe terneiul luiOvidiu («Fastorum libri TV)) cautd sã

d

121

constate identitatea Paparudelor noa-stre cu cRobigalele* latine, totusi nu cu-teazd sä considere aceastd datind deorigine romand, ci de tracia Iatd cezice :

deli toate astea datina Paparude-lor se gäseste I la alte popoare dinpeninsula balcanicd : prin urmare tin-bräiäm opiniunea cá e de origine trade.

«Despre comunitatea Paparudelorla natiunile uncle se pästreazd, prinurmare despre unitatea originei si de-spre transmiterea sa dela Traci, neincredinteazd 1) identitatea ideei ce seurrndreste prin aceastd datind, aceiade a chernd protectiunea divinitatii infavoarea cerealelor, de a le plonk casä poatä cre'ste si produce, si 2) iden-titatea formatiunei numirei sale prinrepetirea silabei initiale. Astfel la SdrbiPaparuda se numeste eDodola, prinrepetirea silabei do iar la Greci Pir-piruna, repetindu-se iardsi silaba ini-tiara' : pir».4)

Evident cd pe G. Dem. Teodorescu1-au sedus scrisele lui Sanders.

Negresit ar merith sd se cercetezemai de aproape, dacd Grecii modernisi Sarbii au aceastd datind paralel cunoi, sau o au... dela noi I unii l altii.AVM este insä evident, cü Pirpirunazneogreceascd este identied cu «Papa-lugaD noastra, tocrnai precurn cDodolasdrbeascd este identicd en DodoloiulDsi «Dodoloaia noastrd. Aici ar fi nu-mai intrebarea, cd noi am imprumutat«PdpAlugaD noastrd dela Greci, sauGrecii au luat «Pirpiruna. lor dela noi

') G. Dem. Teodorescu .Incercari critice-asupra unor credinte, datine si moravuri alepoporului roman.. Bucure§ti, 1874. Pag. 129.

122

si tot asa e Intrebare de am luat noiDodoloiul si Dodoloaia dela Sarbi, oriau luat Sarbii (Dodo la, lor dela noi.

Fapt e, cä nici la Sarbi Qi nici laGreci nu este respanditd datina ca lanoi Qi fapt e, cd la noi este respanditape intreg cuprinsul RomanisMului, atatdincoace de Dundre, cat I dincolo deDundre, pe cand cu Sarbii, ca l cuGrecii, avem numai contact partial.Toate semnele aratd, cd nu noi amImprumutat datina cu numele ei cutot, ci dela noi s'a Imprumutat.

Nu stiu daca inseamnd gDodolazceva sarbeste, dar Qi daca se va puteainjgheba vre-o etimologizare poporald,va aved aceea0 valoare ca l incerca-rea lui Sanders de a explica 4Pirpi-runa, din epir si «piris,, care este oetimologizare tot ata de aventurioasdca 0 a lui Sdulescu, cdci este iardsievident a cpirpir,-ul la Greci este casi «dodo, la Sarbi aceeasi reduplicatieIndoitd ca I papai, dpapd, si «baba»la noi. 0 reduplicatie, care nu dove-deste alta decal inarea veehime a denu-mirei. Miezul vorbei dupd pdrereamea zace in «WO, ruga, rung, rutd,lond, loaie, etc., care este absolut iden-ticA la noi, cat 0 in forma dela Sarbi

Greci, cari se gasesc insA 0 la noi.Vedem doar cum variazd denu-

mirea la noi.In limbagiul literar s'a acceptat

forma : Paparudii, care este de dat mainou.

Cantemir Qi dupd acesta : Sulzer,Sanders, apoi Saulescu zic : Papalugii.

Aici in Banat avem formele Papa-ruga, (care pare cea mai veche cuno-scutd), spoi Dodoloiu, Dodoloiiiu 0 Dodo-loaie.

g

si

123

In Hunedoara : Pripeiru(d.in Bihor : Eldbdrugie §i Dadcdoaie.

$i vor mai fi si alte variante ne-cunoscute Inca, cari ar merita sa seaciune. Cele insirate indica acelasi sim-bure.

Mai interesantd este Mgt forma laMacedoromani. in basmele adunate sieditate de P. Papahagi, gasesc in po-vestea «Hilu musat de-avinatorb lapag. 494 vorba : Pirpiruna, ear In glo-sar ne spune Papahagi, cd inseamnala acest loc paparuda 5)

Bata deci de unde au Grecii «Pir-pirunav. Dela fratii nostri de dincolode Dunare, pe cari ii Inghit din greu,cu datini si vorbe cu tot de vre-o ca.teVa veacuri Incoace.

0 probd deosebitd a identitatiicpirpirunei» aromane cu «paparuga,noasträ este, ca dupd cum arataglosariul lui Papahagi vorba aceastainseamna la Aromani trei lucruri deo-sebite, ca sl la noi si anume: 1)mac, 2) paparuda si 3) fluture.

La noi inseamnd de asemenea pa-paruga : 1) mac, 2) paparuda si 3) in-sectul : coccinella septempunctata.

Vorbind S. Fl. Marian In mono-grafia sa despre credintele poporuluiroman referitoare la insecte, -zice des-pre coccinella, care are o sumedeniede denumiri la noi :

«Pa oarugä si paparuie se numestedin acea cauzd, fiindca coloarea elitre-lor sale este rosiatica tocmai ca s'i co-loarea macului rofu, dupa cum se numesteplanta aceasta in unele parti locuite de

9 P. Papahagi eBasme aromanel.. Bucu-cure§ti 1905. Pag. 494 §1 679.

124

Romani : paparund si paparoane, lat.Papaver Rhoeas L. 6)

SI. E. Novacovici din Rdcdsdia aratäIn colectia citatd mai inainte, cd «pd-pdruga» e coccinella, (cdreia i-se maizice «mdmdrutal,, vaca Dornnului, Ma-riutd, etc. etc.) fihld deosebile credintelegate de acest mic insect septem-punctat.

Toate aceste ma Intäresc in con-vingerea, cä pdpdruga este atat canume cat ì ca dating asteizi specific anoastra, o dating veche, sträveche, pecare au imprurnutat-o vecinii dela noi.E o datind mai veche deck latinitatearomand, asa Ca n'avem cautdmoriginea la Romani, ci sl datinele iden-tice si corelative dela Romani avem sdle deducem din un fond comun sl maivechiu, dar nu tracic cum presupuneG. Dem. Teodorescu ci vechiu indo-german.

Psihologia acestei datine zace doaraproape de mintea omului agricultordin stadiul primitiv, and rodul cam-pului cultivat nu depinded ant delaharnicia omului cat dela bundvointa

Precum In mare parte e ì as-tázi la noi. Dacd vine ploaie la vremee an bun si rod berechet, dacd nu vineploaie la vreme, e foc, foamete si to-penie.

Mintea naivd a mediului primitivantropocentric a cautat in supdrareazeilor i pdcatele oamenilor cauzelepedepsei ceresti. i aindsurat menta-litatii sale a cautat sä «deslegev ploaia,dupd cum spune cantecul din Bihor.

«Nu taiu apaCi taiu legatul ploaiei».

6) S. Fl. Marian : Insectele in limba,credintele si obiceiurile Romiinitor. Bucuresti1903, pag. 108.

ce-Huhn.

all

--

i25

tn epaparugd» avem o remäsitldin vechiul cult. Vedem doar cd depaparude se deghiseazd sau copii ne-vinovati, sau fernei in stare anormald(smintite, gravide etc.). Popoarele depe un grad mai primitiv al cultureivdd in cei smintiti, epileptici etc. Writestdpftnite de duhuri, din care cauzd aufost si mai sunt l astdzi in parte fo-losite ca medii potrivite pentru cultulmistic. Tiganca invälitd in boz a zile-lor noastre este remäsita intunecatd apreotesei din vechime, care intr'o imbrácd-minte analogd pasid si dansà in frun-tea procesiunilor vechi pdgdne, princare se invoch dela puterile cari tinploaia degatb sä deslege picdturilerecoritoare si hränitoare, värsdndu-leasupra parnantului crepat de sete i doarsita soarelui.

«$i dã Doamne ploile,Nu le da cu ciureluCi le dä cu ciubdrip.

Ca multe altele, noi Românii, ampdstrat dupd mii de ani aceastä datinaa strdbunilor nostri, care a disparutde mult la fratii nostri mai inaintatiin culturd.

$i ar fi pagubd dacd oamenii no-stri dela Ord, cari sunt in contact zil-nic cu poporul si pot mai usor fixdtextele si obiceiurile, n'ar insemndda publicitatii detaliile particulare aleacestei datini, asd cum se mai afläin popor pänd nu dispare cu totul.Imens material de studiu zace in acestmaterial. Serveascd aceste sire ale meleca indemn pentru toti, cari sunt in ma-surd a contribui la cunoasterea de-plind a datinelor noastre vechi.

L u g oj, la Rusalii 1908,

ei

Receta pentru jurnalistiAmintire

(Scrisd pentru nanzdral jubilar al,Gazetei Transilvaniei.).

Dedicatie colegilor mei gazetatidin Odle

Coroanel Sfantului Stefan.

Se implineste sfertul de veac deatunci. Era in toamna anului 1883. Fe-ricitul meu tata, care vazuse zile maibune pe timpul cand era stenograf aldietei provinciale din Sibiiu, era pe atunciprimpretore substituit In cercul preto-rial central al Sibiiului,Alte vremuri erauacele pe atunci $i in comitatul Sibiiului.Din cele vase cercuri pretoriale ale Si-biiului in fruntea a cinci erau $efiRomani. Astrtzi aremi-se este in intregcomitatul un singur primpretore roman.

Fericitul meu tata a vea obiceiul aface dese preurnblari pe promenada «desub arini2., care duce catra dumbravaSibiiului. Pentru mine, care intrasematunci in clasele superioare ale liceuluide stat din Sibiiu, era mare fericirecand ma lua cu sine tata la acestepreumblari, caci de obiceiu 'intalniampe aceasta cale pe batranii no$tri, cucari era tata bun cunoscut si a$A ajun-geam $1. eu, care mergeam alatureaxIn legau > cu Macelariu, Baritiu, Bologaetc. etc., cari tot pe sub arinip isi fä-ceau preumblarile, sä mai trag cu ure-chea una-alta din cercul mai fnalt de

9

piro-AxilL

,

isO

idei, care preocupd pe acesti fruntasiai neamului pe acele vremuri, cândpäreà cd se varsd noud viatd in oaseletrudite ale nearnului romdnesc.

Mai bucuros ascultam vorbele bd-trdnului George Barifiu, care scotedpe acea vreme in Sibiiu Observatorulo,la care colabord §1 tata.

Nestorul presei noastre povestedcu mare predilectie lucruri din tinerete.Bag seama ash e rostul bdtrdnilor. 'Miaduc l astäzi plastic aminte cum po-vested suferintele sale din 1849, cândrefugidndu-s6 din Sibiiu a fost in urmaintrigilor sgsesti arestat de Rusi laCdmpina si tarat in lanturi ptind laCernduti, uncle 1-au scapat luceferii deatunci ai Bucovinei, fratii Hurnauzachi,pe a cdror mosie dela Cernaucaparlamentul bejenarilor din toate tdrilelocuite de Români a petrecut pAnddupd restabilirea ordinei in Ardeal.

Tnghitiam cu sete fie-care vorbdimbogdtindu-mi fantazia cu materialnepretuit, care mi-a rdm as pentruintreaga mea viatd un scump tezaur.

Re'ntorsi dela una din aceste pre-umbldri i ajungand in plata micd aSibiiului, la despdrtire aruncti batrdnulBaritiu o privire asuprd-mi, plind denemärginitd bundtate, care II carac-terizà.

Ei, si cum i-ti merge cuscoala ? ! Inveti bine? > zise bdtranul,ca sd ma invredniceascd si pe mine cuo vorbd.

Nu stiu ce voiu fi rdspuns, dar

fericitul meu tata, care imi controldtoate lectiile i imi §tia mai bine toatepasurile, a inceput sd povesteasca cumimi merge cu studiile, unde e bineunde ar trebul sa fie mai bine, cupreoeupatia pdrintelui, care vedetotdeanna in copiii sei ceva mai bnndeck in altii.

1$i ce vreai sa te faci ?) conti-nua CII blandete batranul intrebarilesale binevoitoaue.

Inca inainte de a putea rfispundetatal meu, care framanth in creerii seimari planuri privitoare la viitorul mon,am raspuns eu cu hotarire :

gRedactorb !Nici astazi nu-ini pot da seama

sub care sugestie am ajuns sä nimereseatunci, cand eram in a cincea clasagimnaziala, cariera mea de astazi, decare bine inteles pe acea vremenici nu putea fi vorba in serios.

Tata a rdmas surprins de rdspun-sul meu. Dar mai surprins am fost euinsu-mi.

A urmat o pauzd. Tata parea a seimprietini cu raspunsul meu, pe care-Iconsidera ea o deosebita atentiune faãde batranul Baritiu, la care tià cu cataadmiratie ,privesc.

Biltranul Baritiu 4 inceput sa doedin cap.

Dragul meu, a fi redactor e lucrugreu, foarte greu. Nu-i destul sa tIscrie i sd ai idei i sentimente. Nu !Trebue sä te tI i pazi cand scrii.Eatd eu scriu aproape o jumatate de

$i

fat

- W -veac. $i gti cum scriu ? ! La fie-carevorba ce o scriu tin inaintea ochilorcodul penal i imi inchipul ca la spa-tele mele sta jandarmul! In vremurilede astazi numai ala poate scrie unredactor roman. Cine nu scrie a0,eine nu are necontenit. paragraful legiiin feta tii jandarmul in spate, &andscrie, acela, dragul 111611, mai multstrica deck direge cu scrisele sale»...

Pauza.$i apoi intinzandu-mi cu bunatate

mana la despartire zise :(Dar poate ca tu dragul meu,

sa ajungi zile mai bunco.cSa dea Dumnezeu!» raspunse tata

qi ne-am despartit.Vorbele batranului mi-s'au intiparit

in suflet ea Mate in granit.Pupa zece ani, batranul Baritiu

murise, eatä-ma pe nea§teptate .. .redactor.

Curtea cu jurati dela Cluj con-damnase in August 1893 intreaga re-dactie a ITribuneiz., dela director panala corector pentru o informatie, alcarol stapan nu s'a putut gasi. Invitattelegrafic de batranul president Dr.loan Ratiu, am parasit in aceea§i zicatedra de profesor k3i am devenit condu-cator interimal al cTribunei, din Sibiiu.

La 1894 apoi fondasem la Timi§oaraDreptateaD. $i pana la toamna ajun-

sesem recordul de 72 (zi §eptezeci *idoua) procese de presa.

Eram Inca om tanar, plin deideale §i plin de temperament. Ce-mibateam eu capul en §§-ii codului penal

133

en jandarmii. Dam inainte dupAvorba bdtrAnului Glodariu, DumnezeusA-1 ierte, care ne ziceA CA dacA te injurAUngurul de curisten) apoi raspunde-iinjurAndu-1 de eur-ur-uristens..

Am si plAtit voinicia cu doi anitemnitä, 2000 cor. amendA in bani apoispese enorme si cu... nimicirea foii, decare se legaserA sperante asA mari.

La recoarea temnitei dela Vat,ajuns la liniste si la rgaz, mi-a apArutapoi naintea ochilor sufietesti figurablAndà cu acei ochi plini de nemArgi-nith bunAtate a bAtrAnului GeorgeBaritiu. $i tot mai deslusit auziam : clafiecare vorbA...» 4tin 'naintea ochilorcodul penal si imi thehipuiesc cif laspatele meu stA jandarmul...z

Eu eram acum cu jandarmul infatA i cu paragraful codului penal inspinare.

$i m'am cumintit Ineetul cu Moe-tul... mai ales dupA ce am vAzut mareadevastare, atAta muneä perdutA, atAteailuzii sparte, atAtea deceptii...

Nu stiu care din noi va ajungezilele mai bune...

Dar pAnä träim in evremile deastAzi*, cred ea aduc cel mai potrivitprinos memoriei lui George Baritiu,fond atorului Gazetei Transilvaniei»cAnd scriind pentru numArul jubilaraceastd reminiscentA, mie atAt de srAntl,o dedic colegilor mei gazetari din tArilecoroanei SfAntului Stefan.

Poate le va prinde I lor bine !Lugoj, 1/14 Martie 1908,

ei

Wilma vicistar.= Premiere cu care s'a deschis stagiunea

Teatrului national din Bucurelti. =

27 Septe»thre v. 1908.

Dare de seam&

Dat fiind, ca noi sa fim de tot ne-suficient informati despre viata artis-tied din regatul RornAniei, a fost curatintarnplare cä m'a rn nimer it la Bu-curesti tocmai in ziva deschiderei sta-giunei la Teatrul national.

Afise mari anuntau pe stradele ca-pitalei RomAniei acest eveniment. Seputea sä lipsesc eu, dacd intamplaream'a adus intr'un ceas atat de norocosla Bucure4ti, dela prima reprezentatie,care anunta premiera unei piese cu su-jet dela noi Mai ales cd sunt aproapezece ani de &and n'am mai azistat lao reprezentatie romaneascd inteun te-atru ca lumea, cu actori de profesie.

Seara la cassd n'a mai fost loc. Bi-letele se vinduserd cu o sAptdmandinainte. Zadarnic am calutat sd explicdomnului dela cash' cd sunt Roman dedincolo etc. si cä primesc on l ce locfie chiar 1 pe galerie. Nu-i si pace.

SA te inneci la mal ! Sä fii In searadeschiderei stagiunei in Bucuresti sisä nu poti asista. Era teribil. In des-peratia rnea imi venise ideea mantui-toare. Cetisem pe afis ca reprezentAreipremerge un concert dirigeat de ma-iestrul r i a lc Fara multd bdtae decap, desi era deja ora inceperei eon-certului, am gasit intrarea pe scenAm'am dus de-adreptul la mdestrul, pecare-1 cunosteam do pe timpul cand atrecut pe la noi cu falnicul seu cor.

Ki

si

138

L'am gdsit i i-am spus nacazul. M'ainteles indatä, si m'a prezentat direc-torului teatrului dlui P. Elia d, carea avut bundvointa a-mi oferl un loc inorhestrd.

Am primit cu bucurie i astdzi iiaunt recunoscdtor.

Varat intre muzicantii orhestreiministeriului instructiunii publice, im-bulziti I ei in acel loc stramt, destinatpe alte vremuri orchestrei, n'arn pututaveh parte de concert, decat cu ochii,cdci urechile imi zuruiau de instru-mentele intre cari eram strivit. Prive-listea insä era so1emn i incantdtoare.

S'a cantat imnul regal ascultat deintreg publicul in picioare, apoi imnulRomâniei de Castald i, dirigeat deinsusi compositorul, seninul resunet alArdealului de Vidu iii nostru cu acorn-paniare de orhesträ de Castaldi (lu-cru nou) si in fine g Desteaptd-te Ro-mane).

Judecand dupd furtuna de aplauze,trebue cd a cantat foarte bine corulsocietätii < Carmen >. Imuul regal si«Desteaptd-te» au fost chiar bisate.

A urmat apoi premiera < TJ I tmul vl astar , drama in trei acte,de dl N. P ande le a, o piesd asupravalorii cdreia circuleaza versiuni foartedivergente. A fost prezentatd cu animai nainte la teatrul national, dar dlDavila a respins-o. Noul director, dlElia cl condus de dorul a incuraja pie-sele originale si cu sujet din viata noa-strd, a admis-o. Negresit eh' intentiuneadlui Eliad de a reformh repertoriul to-atrului national meritä toatd lauda sirecunostinta, dar rAmane chestie dis-cutabila dacd a fost norocos in alege-

i-

139

rea piesei, cu care a incercat sd inau-gureze «era noua i daca n'ar fi fa-ult mai bine sä urmeze exemplul ante-cesorului seu Ltd de aceasta piesd,tocmai pentru a nu compromita direc-tia noud pe care o asteaptii intreagasuflare national-romaneascd dela nouldirector al teatrului.

Fiind vorba de o piesd originaldromaneasca cu sujet dela noi, vow in-cerca in cele urmatoare sä dau seamdcetitorilor mei despre impresiunile meledupd prima si singura reprezentatie lacare am avut norocul a asista.

Actiunea se petrece In Iunie 1877la C a mpeni in Muntii apuseni aiArdealului.

Continutul piesei .este urmdtorul:Augustin Soiman, cel mai din

urmd fiu al preotului A x en te o i-m a n si in acelas timp singurul repre-zentant al unei strävechi familii arde-lone care numárd Voevozi printre strd-mosh ei, locueste in Bucuresti sin-gur, numai cu batrana sa matusd, P e-laghi a. Aici trdeste ca inteun f1de exil : cut patru ani mai inainte, pecand era student, Meuse o manifestatiela mormantul lui Ian cu di a Tebe a.Dat in judecatä, fusese, osandit lacanti-va ani de inchisoare ; spre a-I scdpade aceastd umilintd, care se resfrangeaiI asupra familiei, tatàl seu, bdtranulA x en t e, II silise sd fugd peste munti.De patru ani e In Bucuresti ; aici insadorul de acasd Ii roade In suflet, iarde altd parte neputinta de a se intoarcein Camp en i, deoare-ce jandarmii l'araresta si Par trimite sd-si facd pedeapsa,ii face viata sl mai mord. In acest timpizbucneste rdzboiul intre Romani siTurci, Studeniii se miscd, garibaldienii

140

se ofera sd lupte pentru libertatea Ro-maniei. A ugustin e cuprins de entu-ziasrnul general si se angajeazd ca vo-luntar in armata romaneascd, in gra-dul seu de locotenent.

Tocmai in acest timp insa bdtranulpreot, care simte cd i-se apropie ceasuleel din urma, ii chiamd la dansul inCam pen i. De patru ani, Inca inaintede procesul lui, Augustin e logodit cuLivia; Axente vrea acuma sd-i cunune,ca sä poatä muri linistit asupra viitoru-lui oimanilor. Augustin va avea urmasicari vor duce mai departe numele fa-miliei.

Abia sosit insä in C a rn p e n i, jan-darmii au si prins de veste de venirealui i mitä s5.-1 aresteze. Toate planurilebdtranului sunt, din aceasta cauzd, stri-cato : pentru moment Augustin se as-cunde ; va trebui insd sá plece chiar innoaptea aceasta, spre a scapa do urind-lire. 0 schhnbare mare se petrece atunciin sufletul biltranului preot : mai Ina-inte era deprins cu singuratatea lui desihastru, dorul dupd feciorul unicmai putea potoll. Acuma insd, dupa ce1-a väzut, nu se mai poate despartl dedansul si fiindcd Augustin nu poate rg-inâneh in tar% se hotäreste sa piece cudansul peste hotar. Dar tucrnai hotdri-rea aceasta pune pe Augustin in celmai greu impas, el nu vrea ca tatäl seusd afle cd se duce la rdsboi i, plecandcu dansul, Ii va fi peste putintd sd-iascundd acest lucru. Ceuta' deci sä abata.pc Axente dela planul seu, batranulmane insd neclintit. Augustin stärue,tatAl seu devine bänuitor. in sfarsititotul se descopere. Batranul preot cea redcs6-1 opreased; 11 roaga, Ii porunceste,inzadar : Augustin ii area ca-i este,cu neputinta sa mai dea indarat acuma

mit-

1i-1

141

trebue cu mice pret sd-si respeete an-gajamentul de soldat. Atunci sermanulbatrân, orbit de sirntdmantul strajniceisale datorli, recurge la o mdsurã dis-peratd, care insa Ii greseste efectul siaduce cele mai marl nenorociri asuprabor.

Bátranul preot inchide pe fiul seude nou in ascunzdtoarea, undenu l'augdsit jandarmii si merge acurn si de-nuntä insusi jandarmilor unde se a-fla Augustin. Jandarmii vin si 11 ares-teazd pe tindrul. Motii insd, cari cobo-riserd din munti la stirea cd le-a sositiubitul lor Augustin, vdzandu-1 arestat-se aruncd asupra jandarmilor, Ii desar,meazd si leagd cot la cot. Ear Augus-tin insotit de credineiosul seu Nicoardse aruncd pe cai l pleacd.

Bdtrânul aude de aceasta si desifrânt din cauza luptei sufletesti si abatrânetelor, isi reculege puterile simerge insusi sd deslege pe jandarmiirämasi in paza unui singur fecior.

Jandarmii liberati pornesc la goanddupd cei fugiti, fi ajung i trag foc.Adrian cade mort.

Piesa se inchiee cu scena, cd Mo-tii aduc cadavrul lui Adrian, asupra cd-ruia se aruned desperata lui logodnicdLivia, ear bdtriinul Axente innebunestesi in nebunia sa cunund pe cei doi, carizac la picioarele lui.

Acesta e pe scurt continutul piesei.Eroul piesei, precum se vede

din aceasta, nu este gultirnul vlAstary,adecd Augustin, ci tatd1 lui, bdtrAnulpreot A xente oim a n, care voindsd asigure reproducerea i perpetuarealegitimA a neamului $oimanilor, acce-lereazd. insusi stingerea acestui neam.

Conflictul tragic este lupta dintre iu-

$

i4

birea pentru natiune i iubirea pentru vita pro-prie.

Criticii, cad considerd pe Axente,ca antinational cum am eetit in uneledari de seama ale foilor bueurestene,dupd reprezentatie sunt in ratacire.Axente, dupa conceptiadlui Pandelea

este national, foarte national si toe-mai in interesul natiunei, care are tre-buintä de conducatori devotati, tine caneamul $oimanilor sä nu se stinga. Insituatia data, considera de mai impor-tant pentru natia romaneasea, ca nea-mul $oimanilor conducdtorii firestiai Motilor sa nu se stinga, deceit eaulthnul vlastar sa se stinga pe campulde lupta pentru independenta Romfiniei.Are Romania destui fii, can sä inte-meeze independenta,nu-i trebuinta ea$oimanii sa-si sacrifice ultiuiiil vlastar.Acesta e rezonamentulbâtranului. Vasa zica nu lipsa de sentimente patri-otice si nationale este motorul situatieitragice, ci din contra iubirea de na-tiune. Batranul credo, ca in situatiagrava a Ardealului, Romanii Muntilorapuseni nu se pQt lipsi de conducerea$oimanilor.

$i grija batranului e intemeiatapsihologiceste. El a avut 8 copii, 3 fetesi 5 ficiori.

La 1848 a fost prefect al Romani-lor, eand batranul seu tata i-a ldsat culimba de moarte sà grijasca ca neamul$oimanilor sa nu se stingd. Axente aris atunei de grija batranului seu tata.Aved doar 5 ficiori, unul ca unulpreuteasa era in viata!

In revolutia din 1848 9 i-au pierittoate trei fetele in luptd si un fecior.Al doilea fecior i-a perit in Italia, altreilea pe eampiile Bohemiei, aparandteara i pe imparat.

si

Al patrulea, ftird stirea tatAlui sett,s'a inrolat la 1870 in legiunea strdinda Francezilor, earl erau in luptä contraGermanilor si a pierit pe chrnpul deonoare.

Ash i-a rdmas num a i A ugu s-t i n, pe care il pdzeste ca lumina ochi-lor, si pe care, do teamd, ca sd ntr-1 otrd-viascd in temnitA, 11 trece peste munti.Criza tragica se incepe, and afld bd-trdnul, Ca Adrian s'a inrolat ca volun-tar in armata' romând, care std.' gata sdtreacd Dun area.

Presimtind stingerea neamului $oi-manilor, cautd sd impedece cu oricepret intrarea sub steag a lui Adrian siprefera chiar temnita, din care maipoate scat* desi neam do SoimanInca n'a stat in temnitd decht sä-1 stiedus la moarte sigurd pe cdmpiile bul-garesti.

Conflictul dramatic este deci dat.$i nu Inca pe indoialii, ca acest con-flict ur puteh formà simburele unei buneclrame, desi. acest conflict este lipsit lanoi de orice realitate, caci de-o partenoi n'avem fatnilii rornânesti cu con-stienta continnitdtii de 5 --6 vea-curi conditie esentiald a conflictu-lui tragic -- si de altd parte in Muntiiapusent, ca proprietate camerald, n'aufost nici când Voevozi romani.

Pentru problema sa n'a gäsit deciautorul un mediu potrivit si tocmai aicizace cauza de ce face conflictul o im-presiune atht de stranie si este atht degren de inteles, incat unii considera peAxente de-adreptul ca nepatriotic si ne-n a tiona I. .

Gresala cea mai mare a piesei esteinsà, cã autorul nu s'a putut ridich lainältimea conceptiei sale tragice.

- i3O --

- 144 -Cand se incepe piesa este dep

lupta data in sufletul lui Axente, asd,ca ceea-ce ar avea sä constitue pro-blem piesei este deja lucru incheiat,cand se incepe piesa. Pe scend nu ve-dem alteeva, deed cd batrAnul voeste dea parte sä-1 insoare i de altd parte sa-1impedece cu ori ce pret pe fiul seu delaparticiparea In razboiul pentru inde-pendenta. Numai din dialoguri intele-gem lupta sufleteased prin c a r e atr ecut batranul.

Altd greseald mare a piesei esteii ris m u I, care stdpaneste dela ince-put pand la sfArsit cu cat progre-seazd actiunea dacd se mai poatevorbl de asa ceva tot mai mult loeocupd efusiunile lirice, asa c lipsestecu totul mersul dramatic indispensabil.

Mai departe e greseald, cd singurapersoand, care face ceva e batrAnulAxente. Toate celelalte persoane suntpasive. Ba rolul Idomnilor, si al jan-darmilor z. e deadreptul ridicol. Totash sunt I Motii, cu singura exceptiea lui Nicoar d. in care svaeneste pu-tina inimd, ceilalti sunt statisti de sortacea mai infimd.

Putind viata este in P el a ghi a,sora lui Axente, celelalte persoane cuAugustin si Li vi a in frunte, suntsimple declarnatii, nimic alta.

Piesa, ca luerare dramaticti estedeclarat nesucceasd Dar n'are sã neprindd mirare. Autorul, un tinar pro-fesor, a scris-o incd pe timpul cander a el e v d e lice u. Pentru varstain care a scris-o ii face negresit onoare.Dar piesd pentru inaugurarea uneinoui directii nu poate fi la nici un caz.Asteptam insd dela autor dupd cese va mai desvolta lucruri mai bune.Este schinteie in dl Pandele a,

si

145

dovadA conceptia $i dacti va da in-nainte Cu studiu serios, va fi $1. p u-t e r e.

Limba este insti frumoasA.Reproduc aid un specimen. Efu-

siunea Erica a batranului Axente,cAndafland cA fiul seu a scapat din manilajandarmilor, prive$te din fereasträ du-pa el, cum trece dealul :

Se duce ! Nici capul nu mai in-toarce spre casa stramosilor lui. Opre$-tete Augustine ! Vai Dumnezeule, pen-tru ce-mi iai puterile tocmai acuma ?Feciorul meu pleaca, se duce la pierzare

nimeni nu'l opreste, nimeni ! Iar eunu mai am putere s'alerg dup5 el! Nu-mai voi, muntilor, il mai puteti abatedin cale. Voi, care ati resunat odinioarAde cantecul tulnicului sou, pravaliti a cumstand in drurnul lui, deschideti prApa-stii inaintea pasilor sei. Rrazilor,sub a cAror cetina se adApostea pevreme de furtunh $i din ale cAror crengiisi facea sulitä i sAbii, rAsturnati-vdinaintea lui, faceti zid nestrAbAtut dintrupurile voastre, intepati'l cu varfula.celor voastre i faceti'l sä se intoarcainapoi. Si tu, Ariesule, in ale cArui va-luri s'a scAldat in copilArie i s'a jucatcu pastravii tei, umflati apele revArsatepeste maluri $i adanceste-ti vadurile.DA glas de manie apelor tale, spaiman-ta-1 cu mugetul thu $i fa-1 sä so oprea-sea din mers. Iar tu Negrule, care i-ailost däruit dela na$terea ta, ai fostbrAnit de mana lui i nimeni altul nute-a incAlecat afara de dansul, fa-tena'sdrAvan, Negrule, $i indeamn5-1 sase intoarca aeasa, impotriveste-te fraului i nu'l duce mai departeD.

AdancA irnpresie face actul prim.Se ating coarde, cari pun in vibrare

10

si'l

si

146

orice suflet simtitor românesc. E vorbade suferintele noastre. Sunt pasage,cari rni§cA pand la lacrimi.

Pe bdtranul A xonte 1-a jucat ma-rele nostru artist Nottar a, färd de aputea lush' cree5 unitatea caracteruluilui Axente, de o parte eroismul des-cendentului de Voevozi, a fostului pre-fect din 1848/9, Impärechiat cu blânde-tea de preot, de altä parte ovAireacare trece p5nd la tradare. Dar vinanu e a lui Nottara, ci a piesei.

Multä silintd si-a dat d-1 D i m i-triad e, bun artist, de a face cevadin palidul rol al lui Augustin, darn'a putut reu§1. Tot a§à 1 dloaraV oiculescu Ca Livia. D-na Dem e-tr lade a fãcut bine pe Pelaghia. Rolsecundar a avut i d-1 Z. Barsa n,filrg de a-i da prilej ca sti arete cepoate.

Scena a fost neindernanatic aran-jatä. Altcurn aratä camera unui preotfrunta din Muntii apuseni. Probfi catde putin ne cunoa$tem Inca. Dar acesteaunt lucruri cari se pot u§or direge.

Lugo j, 4/17 Octombrie 1908.

Erati. Pe paginele 141 si 143 este a seceti pretutindeni Augustin in toe de Adrian.scris din gresealk

svAW-

ALESANDRU DE NIOCSONYI.

A pus de soare.In castelul dela. Birchis, dupd lungi

si grele suferinte, s'a sans incetul cuincetul, o viata, a earei deplina marimedeabia de aici innainte o vom puteacuprinde.

De inult am fost pregatiti la acestdesnodamant fatal si totusi ne isbestecrunta tire, Moat deabia putem saprindem din chaosul de sentimenteunele idei clare pentru a arath in ace-ste momente, maear si in liniamente fu-gitive si spalacite, eine a fost eel ce aawls la Birchis si cat de mare estepierderea ce o induram.

Morbul lui deriva inca dela 1899,dela instalarea de Metropolit, zece ani adus lupta en germenii ucigatori deviata, pana ce in fine s'a stins en de-sayarsire lumina spiritului din corpulextrem de debili\tat.

In decursul acestor zece ani a fostluni dearandul legat de pat, panii cese rerulegea pentru seurte intervale, caapoi din nou sri eadd la pat. Asa a dus-o.Dar spiritul lui mare era vin.

Deja cu ani mai innainte mi-a zis :In mine numai spiritul mai tra-

este, corpul men s'a prapadit deja.Dar spiritul a vietuit pand in ulti-

150

mul moment cu claritatea si puterea ce1-a caracterizat in decursul intregeisale vieti.

Dela inceputul lui Octombre, anultrecut, a fost fara intrerupere legat depat. Zi pe zi scadeau puterile fizice,speranta unei reculegeri disparuse cutotul.

Dar spiritul seu mare lucra in-nainte.

In Novembre, ma chemase la sine,ea sa-mi dicteze celebrele respunsurila interviewul cerut do publicistul dinRomania, I. Rusu-Abrudearitil, respun-suri de o claritate si patrundere feno-menalä, cari au fticut la locurile corn-petente acianca impresie.

Din Februarie incoace apoi släbindmorel], a trebuit sa sisteze eri-ce lu-crare. Nu mai cited si cu mare anevoiemai putea sa subscrie eke ceva. Cutoate aceste purta grija de toate.

Patru zile innainte de moarte daseordin sa fiu chemat la patnl lui, cadrnai avea ceva de dispus relativ la pu-blicarea corespondentei cu profesoruldin Pelpin Dr. Savicky in jurul discu-siunei despre raportul intro stiinta Qireligiune.

Marti in 30 Martie am esit la Birchis.Gasisem totul pregatit pentru ee maiavea de gaud sa faca. Contrar obice-iului seu insa... dorrnia. Noaptea pre-mergatoare nu dormise aproape nimicdin cauza junghiurilor si innecurilorde Lush. Acurn dormia, N'ain voit sa-iturbur somnul.

151

Pe la orele 1 si jum. se trezise sidesl nu luase nici o mancare in aceazi, dispuse, ea imediat sa fiu introdusla dansul.

Am isntrat.Cu zimbet binevoitor ma primi si

indata imi arata locul unde sa stau i

lucrul, de care sa ma apuc.Eu nu ma puteam reculege din

impresia ce mi-o Meuse. Era deja al-tul. In jurul fetei, galbine ca ceara, obarba alba, lunga §i rotunda, ca apatriarhilor din icoane, parul lung alb-albut, numai ochii luciau plini de viat5,Incolo parea deja mort.

Cu sfiald am luat loc.Vocea-i deabia se mai puteh nuzl,

iar dupace rostia cateva cuvinte, lucràagitat pieptul, care nu mai puteaprinde aerul de trebuinta.

Am inceput sa referez, dar indatäla inceput am simtit, ca desl spiritullui mare cuprinde tot 1 ce citeamspuneam, day graiul lui nu mai ajungesa spina ce avea de spus.

Am prescurtat totul, ca sa nu-Iobosesc §i el n'a protestat..

Dupa o jumatate de ora am puslucrul la o parte si asa a ramas. Erao intelegere tacita fntre noi, di numai merge.

Am voit sa ma retrag. Dar num'a lasat. Am stat langa dansul pangla ora 4 si jumatate.

Am povestit de toate. Despre ulti-mele momente ale fericituhii CoriolanBrediceanu, despre alegerea dela Ora-

ai

152

vita, despre alegerile sinodale. As-callacu interes si ici-colea isi facea obser-vatii scurte.

Pe la ora 4 si jumnate ceruse sai-se aduca credentionalul de deputatsinodal, pe care-1 primise cu poste inziva premergatoare- si dandu-mi-1, imizise sa-1 prezentez eu la Sinod si säspun, ca e atat de gren bolnav, incatnu mai poate 1na parte...

Tremurand am luat eredentionalul,pa care tot eu am avut fericirea a i-1trimite en doua zile in urma.

Apoi a dispus sa fie dus cu patuldin salon, Linde se afla, in dormitor.

Imi intinse mane i isi Ina zinabuild dela mine... pentru totdeauna.

Stain ca impietrit. Inima-mi par'caincerca sä palpiteze si DU putea. Vo-iam sa zic eeva, dar nu gasiam nicivorba si nici idoe... Stam

Inca odata Irni zise «adic») si imifact semn Cu mana sä ma retrag. Sevede, ca Ii era grea scena despartirei.Simtia Ca n'o sa ne mai vedem niciodata... dupfice in ultimii 15 ani aivietii sale am fost atat de mult impre-una, distingandu-ma cu Malta sa in-credere in toate momentele, cand aveasä spund ceva in publicttate.

M'am retras, dar invohmtar maoprli dupa gardina usei...

Servitorii au ridicat patul si 1antrecut In dormitor. Batranul ma zariseinsa la usa si pinii ce a fost dus, n'aluat ochii schinteietori de pe mine, iarcu maim mi-a facut semnul ultimului...adio.

locului.

-- 152

Stam uluit. Am ieit apoi singurin pare, uncle U1 Wit pia nsul.

Apus de soare !...

.4lesandra de Moosonyi, eel maidistins vlästar al familiei Mocsonyifamilia de originA macedo-românä, re-fugiata din Moscopole pe la sfarsitulveacului XVII in Ungaria i devenitianobila la sfdrsittil veacului XVIII-lea

s'a nascut la 4 Novembrie 1841 inPasta, ca flu al lui Mihail de Mocsonyi(t 1890) si al Ecaterinei Mocsonyi doFan (t 1878), venerabild matroand,care si-a crescut copiii, Alexandru siEugen, (n. 1844, t 1901) cu mare in-grijire in spiritul national românescal traditiei familiare.

Studiile liceale le-a ra'cut Alesan-dru la piaristi in Pasta, studido juri-dice le-a inceput tot in Pesta, unde aurmat cursurile tin an, apoi la Viena,unde a stat 3 ani si le-a terminat laGraz, luAnd aeolo doctoratul in stiin-tele juridice. Ar fi preferit studiile fi-lozofice, simtind in sine atragere ire-zistibild pentru filozofie, dar de-o partemoda de atunci, do alta parte Myra-jurarea pe care mi-o povestih cumult haz ca" prezentandu-se la renn-mitul profesor de filosofie Zimmermannsi descoperindu-i, Ca prefer5 studiilefilozofice, i-a respuns acesta : E maibine sti remfti la drepturiz, 1-au deter-minat sä continue si inchee studiilejuridice.

A rein-as insä intreaga sa viatti

lila

at

154

credincios fllozofiei, care i-a fost nunumai studiul cel mai predilect, ciocupatiunea sa principald. A studiatcugetat mult, pand ce a ajuns sd-si ore-eze un sistem propriu filozofie, dincare insd cunoastem numai foarte pu-tin tezele desvoltate in singuraticelesale lucrdri caci sistemul seu pro-priu nu a ajuns sd-1 pund pe härtie.

Marti, innainte de a ne despArti,intr'o pauzd a conversatiei, privindlung la mine, a zis :

sistemul men ?Priviam miscat, fdrd de a respunde,

cãci in acele momente Imi era maimult de viata pe care o vedeam stin-gdndu-se innainto de vreme, ear bd-tranul oftä add»c si zise soptind :

Pagubd, dar n'am ce face!intregul seu sistem, iutru cat am

aju»s sä prind cateva din bogatele saleexpuneri, diferd esential dela filozofiazilelor noastre, intru cat considerd in-

treaga cugetare filozoficd a timpuluimai non, mai ales dela Kant incoace,drept o deraliare fatald dela bazelesdni1toase i sigure date de Aristotel,la care tined foarte malt. In di3osebipe Kant, a cdrui genialitate nu o trd-ged la indoiald, 11 considerd ca o ne-norocire pentru cugetarea filozofia,cäci nici cei mai geniali cugetfitori aizilelor noastre nu s'au putut Inca des-bard de aberatiunile lui Kant.

Despre aceste insd cred, câ voimai aved prilej a vorbi mai pe larg.

*Ji

--

sl

155

Alesandru indata dupa terminareastudiilor sale, a intrat In politica.

La 1865, cand nu era Inca de 24ani, a fost candidat de deputat la Ritt-berg, contra marelui -proprietar Wirk-ner (al cdrui tatd era cons. guy. inViena). Presiunea pentru contra-candi-datul lui Alesandru a fost atat demare, incat prezidentul alegerei vazandca Alesandru e in majoritate, a in-scenat o bataie, ca sa aibe euvant asista procedura, bra de a-I aclarna peAlesandru ca ales.

Fdcandu-se a doua alegere, a in-vins apoi Alesandru cu majoritate co-vâritoare de voturi. Alegerea a lostinsa protestatá pe cuvant, ca n'aplinit inca 24 ani. Pdna sa intre insäcomisia dietald in desbaterea protestu-lui, trecuse 4 Novembrie §1 AlesandruMocsonyi, Implinind etatea legalä,fost verificat. Discursurile electoraleale lui Alesandru Mocsonyi se afla Inarhiva familiei, pand acurn insa n'amren§it sa dau de elo.

La 11 Decembrie 1866 a rostit A.M. primul discurs in dietii un discursscurt o improyizatie cum zicea.care insa a indicat contitrurile viitoa-rei sale actiyitati.

Era la ordinea zilei desbatereaadresei catra Majestate, in care se zi-cea intro allele: (recta deci, Majestate,naintedetoatenatiunei maghiareliberta tea constitutionala.

Dep. Stratemirovici care luase po-zitie contra acestui pasagiu, sprijinit

irn-

a

156

fiind de Gojdu (care propunea cagnatiunea maginaril, sä se inlocuias( acu «patria noasträs) si I. Popovici-Desseanu, a fost combatut de renega-tul Stefanides.

Intru sprijinirea motiunei Strate-mirovici-Gojdu, a luat cuvantul A. M.introducand discursul seu cu urma-toarea declaratie:

«Rezervandu-mi dreptul sä v or-bese aiei romaneste, in limbamea maternä, folosesc de astadatalimba maghiara numai din otive deoportuni tate)).

Curajul tineruiui deputat roman airitat pe precursorii soviniOlor de as-tsazi, earl i-ou strigat tot felul de in-sulte.

Filcandu-se liniste, si-a urmat apoiA. M. discursul, aratand cä in Unga-ria, undo träesc mai multe natinni laolalta, este necorect a folosi pentrucomplexul acestor natiuni numele ge-netic al unei natiuni aflatoare in mi-noritate.

«Natiunea maghiarA« nu ponte in-setnna altceva in acest pasagiu, decat

sau numai nationea maghiaril seadresenza.cattl Monarh in adresa pro-

sau ca intreaga populatiune aUngariei apartine natiunei maghiare.DupPice insä ambele aceste intelesurijignesc starea faptica, nu so poate ac-cepta terminul propus.

Intre allele a zis din cuvant in cu-vant:

pus5,

ei

157

cDaca primul Into les este cel clod-zdtor, atunci celelaIte natiuni, find Varadrept exchise, nu pot prinli adresatocmai din acest motiv. Daca (tram aldoilea inteles, dat find ca acesta, desinumai nominal, cuprinde o maghiari-zare, natiunile nu pot insesi sanctionhacest atac, prin acceptarea adresei. Eucred, cd nu poate fi considerata ea ne-ziodesta cererea unei natiuni de a fidenumita pe numele seu, cu atat rnaiputin poate fi considerata ea pemodestaacea natiune, care nu cere aceasta, cinumai sa nu fie denumita cu nu rn estrain!»

Dupa declaratiile aceste a urmatmare sgomot, Intreruperi, proteste, cäMaghiarul nu e strain in teara sa etc.

Alesandru Mocsonyi si-a continuatinsä discursul 'Ana la sfarsit.

Acesta i-a fost primul debut par-la mentar.

Iesind dela sedinta, 11 bate conteleIuliu Andrássy (tatal actualului ministrual internelor) pe umdr, zicand :

Prin discursul teu do astazi aimeritat la Viena un ordin.

Admit respunse AlesandruMocsonyi nurnai ca nu eu, ci 'tu veicapath ordinul.

Mai tdrziu, cdnd contele Iuliu An-drdssy (spdnzurat la 1849 in efigiep)a primit primul ordin dela Maj. Sa,1-a intimpinat A. M. cu vorbele :

Gratulez la ordinul, pe care en1-am meritat i tu 1-ai capatat.

158

Tot pe vremea desbaterei adreseia doua erau exmi$i din partea depu-tatilor nationali Anton Mocsonyi dePoen §i Vichentio Babeq sA poarte tra-te tive cu Fr. Dal, ear Ales. Mocsonyicu contele. I. Andrássy, ca in adresä sd seaccentueze expres egala indreplAtire anatiunilor, cari impreund constitue Un-garia.

Cu ocazia aceasta a zis odatA An-drássy liii Alesandru Mocsonyi :

Nu umblati duu,d lucruri färarost, cdci pentru fiecare «lot) de con-concesiune de drept public, ne ddViena nationalitdtile cu funtulv.*)

Iar Alesandru Moc8onyi a rds-puns :

Viena prornite multe, dar tineputine.

*) Mantra' veche, uzitatA in Ungaria ina-lute de introducerea sisternului decimal. Unfunt = 32 loti.

in clecursul anului 1868, s'a des-voltat atat in dicta cat si afara dedietä marea lupth pentru garantareaprin legi a egalei indreptatiri a popoa-relor Ungariei. Desl cel mai tiner intredeputatii aliati de nationalitate romandsi sarbA, a ajuns Alesandru Mocsonyiin fruntea aeestei lupte.

Atat prietenii cat sl dusmanii i-aurecunoscut innaltele calitati intelec-tuale si morale, ash ca stegariul mareicampanii din 1868 a fost AlesandruMocsonyi.

La ordinea zilei erau chestiuni mari,cari ne privian de aproape : despartireaierarhica de Sarbi, creearea constitu-tiunei bisericesti si egala indreptatirenationala. Aceste chestiuni marl auabsorbit intreaga luare a minte a tine-rului stegar, care a muncit enorm inacest an, studiind cu temeiu toatechestiile i sustinand lupta in si afarade parlament.

E cu neputinta a da un tablou fidelin cursul acestei schite fugitive, scriseocazional, in aceste zile ale doliuluigeneral, fard de a aveh toate docu-mentele necesare la indemana. Ma re-restring deci a schita numai momentelemai importante.

in 16 Aprile 1868 s'au intrunt frun-tasii romani la Timisoara pentru a luapozitie contra proectului subcomisiunii

160 --

dietale yelativ la situatia chestiei demitionalitäti si totodata a stabill prin-cipiile conducatoare pentru o solutiejusta, aducandu-se in deplind armonieinteresele de viatii nationala a tnturorpopoarelor terii cu interesele de inte-gritate teritoriald si unitate administra-tivii a terii.

Mernorandul acesta s'a dat celeimai largi publiciti. Intre altele s'apublicat in marele ziar al acelor vremi

facand adevaratd senzatie.Acest memorand 1-a prezentat Ales.

Mocsonyi in forma de petitie dietei insedinta din 20 Aprile 1868, introducdn-du-se cu un discurs, in care cered sdse declare de urgenta solutiunea Ore-stiunei de nationalitati, pe baza prin-cipiilor depuse in proectul deputatilornationali romani si sârbi, iar petitiadela Timisoara (subscrisa do 300 cetd-teni) sä o transpund nu comisiuneipentru petitiuni, ci comisiunei exmiseanurne pentru aranjarea chestiei de na-tionalitati.

In luna Mai se incepe desbatereaproectului- relativ la despartirea ier-arhicd a bisericei romanesti si sarbestiar. or.

Intr'un scutt discurs vorbit in se-dinta din 6 Mai, a cerut A. Mocsonyi,sa _se renunte la denumirea Igreco».oriental, ci sä se zica simplu bisericaresàriteanä nationald romandnationald sarbd.

Tot la acest obiect a luat cuvantulin sedinta urmAtoare, la 7 Mai, discu-tand cd nu e vorba de ginfiintarea» uneimetropolii gr. or. romäne, ci de Ire-

htiko,

si

161

activarea», sustinand pe baza mate.rialului istorie, ce-i sta pe acele vremila dispozitie, cã metropolia romandorientald nu este ceva nou, ci a existatdeja pänd la finea veacului al XVII-lea.

»Tin sd subliniez aceasta ziceca nu cumva din manca textuare alegii, sä tragd cineva concluzii incorn-patibile cu dreptul bisericei, in intelesulca I cand orisicine care stti afardde sinul bisericoi ar aved dreptulde a infiinta. metropolii.»

Fiind deja desbaterea pe articoli, aluat in aceeasi sedintd a doua-oard cu-vântul la §-ul 3, care contine un adausnu nurnai superfluu, dar I ingrijitor,privitor la mäsura dreptului de supremainspectie a guvernului asupra vietiiautonome bisericesti. Evenimentele zi-lelor de astäzi verified pe deplin in-grijirile, earl transpird din acest diseursal lui Al. Mocsonyi.

Un scurt discurs, relativ la modulvotärii asupra motiunilor prezentate, arostit in sedinta urinatoare din_8 Mai.

Innainte de a se intra in ordineazilei a sedintei din 22 Iunie 1868 a luatcuvantul Alesandru Mocsonyi, pentrua releva procedura volnicd a prim-comitelui din comitatul Crasna, care laalegerea de al doiloa vice-comite alacelui comitat, nu a pus in candidarepe candidatul opozitiei, desl candidareaacestuia s'a cerut din mai multe pörtisi ar fi 3orespuns uzului legal. (Aceastaera nainte de creearea legii municipale.)Fruntasii opozitionali ai comitatului,dupd ce apelul dat ministrului de in-terne a remas fdrd rezultatul dorit, au

11

8

162

Mut e petitie cdträ dietd, pe care aprezentat-o A. M. dietei cu prilejulacestui discurs.

In sedinta din 17 Iu lie a interpelatdep. Ilie Mdcelariu pe ministrul dejustitie in chestia tragerii in judecatda fruntasilor, cari la 3115 Mai 1868 aufdcut i subscris la Blaj cunoscutulpronunci a ment t in contra unirei Tran-

silvaniei cu Ungaria.Ministrul B. Horvath respunde

imediat i zice intre altele, ca dovadatendentelor de impdciuire ale guver-nului este tocmai cd etolereazdv infunctii publice indivizi, cari fac decla-ratii indreptate contra unitätii statu-lui (alusiune la deputatul A/Melanin,care era consilier la guvernul din Ar-deal). Mácelariu, care nestiind bine un-gureste i prin urmare trebuia sd sepregatiascd innainte pentru respuns, adeclarat numai atat, cd Ii rezervddreptul a respunde la vorbele mini-strului.

Alesandru Mocsonyi a sdrit insdindata in ajutorul colegului sou, stranscu up din cauza necunostintei de limbdsi obtinand dreptul de a vorbi lainterpelatie are de obiceiu numai inter-pelantul si cel interpelat drept de avorbi a respins energic insinuarile.ministrului.

Intro altele a spus cuvintele, demare actualitate I aztdzi :

»Nu pot accepta supozitia, cà paceanationala ar fi pendenta numai dela Id-sarea in functii a unor anumiti indivizi.

lEu mai mult rn'asi bucura, deed

163

guvernul ar da probe de iubire dedreptate fata de nationalitäti i cá do-reste sä irnpace pe nationalitäti, daraceste le voiu veded numai, când gu-vernul va cdutà sä garanteze prin legedrepturile inprescriptibile ale popoa-relor nemaghiare din Lingerie. Inchestia aceasta nu poate fi vorba de

Actiunea si-a avut rezultatul, in-trucdt Maj. Sa Regele, la propunereaministrului, a sistat grocedura crirni-nald push* in curgere contra subscrii-torilor «pronunciamentuluiD. Alte vre-muri erau acele !

Intr'aceea s'a pregdtit AlesandruMocsonyi pentru cea mai decisivd luptd,ce aved sd se dee in dietä : inarticu-larea egalei indreptdtiri a nationalita-tilor.

In scopul studiului a fdcut cald-torii in Belgia si Helvetia, adundndun bogat material de studiu, cars seafld depus in arhiva familiei.

Detaliu interesant este, cd in Hel-vetia s'a prezentat la secretariul con-siliului federal (Bundes-Rath) cerând

pund la dispozitie toate legileregulamentele organice privitoare laegala indreptätire a nationalitatilor dinHelvetia.

Secretariul consiliului federal nuinteleged ce voeste dela el Mocsonyi,cdci de fapt in Helvetia, proto-tipul egalei indreptatiri nationale, nuexistd nici o singurd lege relativ laegala indreptdtire a nationalitatilor.Atdt de firesc este acolo dreptul fie-cdrei natiuni, incat n'a fost de tre-

sa-i

indivizi..

si

- 164 -buintd a ingradl acele drepturi firestisi de sine intelese, prin legi organice.

Explicându-se A. M. mai de aproapei-a recomandat secretariul consiliuluifederal sã mearga la librdrie i sa cum-pere toate legile HelveViei, cad acolova gdsl tot ce doreste.

Ash a si Meta. Din corpul legilorhelvetiene fdcut Al. Mocsonyi unbogat extras, pe care aved de gaudsd-1 utiliseze in decursul desbatereispeciale asupra egalei indreptatirj. inurma celebrului «exodus) al deputati-lor nostri, la desbaterea speciala a pro-ectului lui Dedk, primit ca bazd a des-baterii, n'a mai ajuns Alesandru Mo-csonyi sA utiliseze bogatele sale schite,cari de asemenea trebue sd se gd-seascã in arhiva familiei.

Pe langd activitatea in sectii, dupdintoarcerea lui acasa din voiagiul destudiu, a desvoltat Alesandru Mocsonyio extinsd activitate in publicisticd, cdu-tând a pregati spiritele pentru o justdsolutie a chestiei de nationalitdti.

A scris articoli clasici in «Reform),renumitul organ al lui Schuselk a,cu care trdià in termeni prietenesti, in«Zukunft), <Po1itik i alte organe maride pe acele vremuri.

Pe acesti articoli i-a adunat celmai mare admirator al lui Alesandru,fratele seu mai tiner, Eugen (t 1901)si de mult am umblat sä dau de aceastdcolectie, dar pand acum nu am reusit.

Partea mai mare a acestor articolis'a reprodus in foile romdnesti aleacelor vremi, undo insä sunt greu degäsit, caci cei mai multi articoli auapdrut färd semnäturd.

si-a

165

Deja in anul 1867 a inceput Ales.Mocsonyi sa pregatiasca spiritele pecale publicistica pentru o solutie justäsi multumitoare a conflictului national,care se afla atunci dupa transactiacu Austria in planul prim al pre-ocupathinilor barbatilor politici maiseriosi atat dincoace, cat si dincolo deLaitha.

Asa a publicat A. Mocsonyi in nr.155 si 166 ai ziarului vienez «Zukunftsdin 1867 doi articoli importanti, in caria depus principiile fundamentale alesolutiunei juste a chestiei de nationali-täti in cadrele integritatii politice sil

teritoriale a Ungariei, recunoscandu-seprin legi fundamentale egalitatea dedrept a popoareloi terii ca indiv i-dualitäti nationalesiconcludandin arondarea adrninistrativä a terii incircumscriptii dupa nationa-litate.

Articolii din chestiune analizeazain mod obiectiv atat celebrul proiectal subcomisiei, exmise din sinul comi-siei dietale pentru nationalitati, cat slelaboratul clubului national al Roma-nilor si Sarbilor.

Cu agerimea, care caracterizeazatoate enuntiatiunile politice ale lui, do-vedeste A. Mocsonyl, ca proectul sub-comisiei, manecand din falsa conceptiea fiintei si dreptului national si favo-rizand in mod unilateral intereselenationale ale Maghiarilor, poate violadrepturile si interesele nationale alenemaghiarilor, dar la nici un caz nule poate apara; pe cand elaboratul

166

clubului national, condus de ideea ne-tulburata, de genuinul princip al ega-MAO, nu numai c formeaza bazaetica a statului si a libertatii indivi-duale, ci este apt a oferi cel mai mareposibil scut legal intereselor tuturornatiunilor, färä de a jignI unele prinallele.

Acesti articoli au produs adeva-rata senzatie in cercurile politice siorganul ministerial «Magyarorszap agrabit a combate in nr. 127 si 12g dinacelas an, expunerile lui Mocsonyi.

Din aceasta s'a desvoltat o pole-mica foarte interesanta si din caleafara instructiva, nu numai pentru scalevremuri, ci ì pentru... zilele noastre.

La cei doi articoli din «Magyar-ország, a raspuns Moesonyi in patruarticoli, 301'4 in nr. 202, 204, 205 si206 ai ziarului «Zukunft, din Viena.

E cu neputinta a face in cadrulacestei schite un extras ca lumea dinaceasta polemica, in care fiecare vorbaii are locul sen precis si importantasa. Voi spicul insä unele, cari imi parinteresanto pentru zilele noastre.

Asa d. e. «Magyarország» indatäla inceput declara emfatie, cä «natiuneapolitica maghiara nu a dectizut niciodata Ia nivelul unei politici de limbdmaghiarã, (toemai ceeace. se face as-tazi fara perdea!) si ea proba se ra-porta de oparte la veritabilul patriotismal Huniadestilor, Zrinyiestilor, Beth le-nestilor, Bocskayestilor, cad n'an fostapostolii i martirii intereselor ma-

167

ghiare de limbd, ci s'au nizuit a eluptàlibertatea intregei natiuni politice un-gare (adecd: totalittitii natiunilor dinUngaria); iar de altd parte se raporttila istoria Ungariei si indeosebi la le-gile din 1848.

Mocsonyi respunde:«Nu intelegem in ce raport de re-

ciprocitate are sd stee patriotismuladevdrat, recunoscut de toti, al Hunia-destilor, Zrinyiestilor etc. cu acuzanoastrd contra acelor reprezentanti ainatiunei maghiare, cari tocmai in con-trazicere cu Huniadesti, Zrinyiesti etc.dau expresiune patriotismului lor in opolitied maghiar-nationa-ld ex-cl usivistä; cel mult a 1Mgp vo-este sd ne mai intAreascd in convin-gerea, cd in LTngaria inteadevdr numaiaceia pot fi considerati ca patrioti ade-vdrati, cari nu voesc in sensulproiectului subcomisiei sd asigureinteresele national-maghiare prin legiimpera ti v e, iar cele ale natiunilornemaghiare numai prin legi f a cu 1 t a-t i v e, ci voesc in sensul proiectuluideputatilor români si sarbi sd oferetuturor natiunilor, WA deosebire, ace-leasi conditii legale pentru existenta sidesvoltarea lor. Tot atilt de putin in-telegem, când face aici «M g ,i. amin-tire de enatiunea politicd ungard», pecare nu a atacat-o nimeni si care nuar trebui sd fie avizatd la apdrare.

Raportarea la istoria Ungariei silegile din 1848 o combate Mocsonyi,citand legile 1111 din 1836, VI din 1840,

168

II din 1844, V, 3 si XVI 2 e. din 1848,earl toate datoresc geneza lor stitin5riiparticulariste a intereselor maghiarenationale in sarcina celorlalte natiunia terii, cari constitue majoritatea.

A dmirabil5 este apoi acea parte a-articolilor, in cari dovedeste cd aron-darea administrativd a terii in circurn-scriptii dupd nationalitdti, nu numainu este in contrazicere cu principitilunitdtii teritoriale si politice a terii, cieste de-a dreptul un postulat al exis-tentei si desvoltdrei moderne a Unga-riei ca stat de drept.

Articolii acestia ai lui Mocsonyi,la cari n'a mai respuns gM----g, cunici o vorbd, formeazd platforma in-tregei campanii a deputatilor nostri incursul anului 1868, ultimul an al pe-riodului dietal inceput la 1865.

Pentru aceleasi principii a hiptatAl. Mocsonyi oi in sectiile comisiei die-tale, cari se frAmantau cu pregAtireaunui proiect de lege relativ la egalaindrept5tire a nationa1it5tilor.

Din desbaterile sectiilor am sdpovestese aici un incident caracteristie.

Ales. Mocsonyi era in aceeasi sec-tie cu Coloman Tisza, pe atunci hiedmare opozitional. Prezident al seetieiera Gorovè, iar Pulszky sedea aldtureaen Mocsonyi.

Coloman Tisza se cpintid sd do-vedeaseti, cd pozitia principiald a ela-boratului deputatilor români si sdrbinu este acceptabilii, pentrne5 contra-zice intereselor de integritate a terii,

-- 169

daraburind-o in corpuri separate na-tionale, call in mod firesc trebue sädna la totala disolutie a Ungariei.

Ales. Mocsonyi 1-a combfitut peTisza punct de punct, aratand ca prin-cipiile depuse in elaboratul deputatilornationali romani i sarbi nu numai nupericliteazd integritatea Ungariei, ciprin absoluta garantare a pacii natio-nale intro popoarele terii, ofera o te-melie sigura Ungariei viitoare cu re-girn democratic. Din contra, punctulde vedere stramt al lui Coloman Tisza,care contrazice tuturor conceptelor d e-mocratice, duce Ungaria In disolutiafortata.

Strans cu usa i ne mai avand incatrau, zice Tisza :

E paguba de vrernea ce o pier-dem cu asemenea discusiuni.

Eu cred respunde AlesandruMocsunyi ca pentru existenta Unga-riei nu este chestiune mai itnportantadeck aceasta si prin urmare nu poate fiaici vorba de pierdere de vreme. Tar d Reae tocmai vorba de pierdere de vreme,a poi aceasta nu se poate ra porta deckla Tisza, care combat() asertii, pe carinimeni nu le-a sustinut i reprezentataici.

Pulszky, care cum am spussedea 1anga Mocsonyi si era dusmanal lui Tisza, exclarna incantai la adresalui Mocsonyi :

Bravo, bravo ! Asa e !Esind din sedinta, ii ajunge Pulszky

pe Mocsonyi i ii zice :Ai vorbit foarte frumos si 1-ai

17U

infundat pe Tisza dupd merit. Numaipaguba ca te intrepui pentru o chestiepierduta. $i e paguba ca Ili strici Ca-riera en asemenea chestii. Un om prac-tic nu dd astgzi nimic pe aceste! (Adecape: nationalitate, confesiune, onoareetc.)

Mocsonyi respunde :Oameni cari nu dau nimic pe

acestea, sunt in ochii mei oameni faracaracter !

Pulszky a respuns scurt, dand dinumeri 1

Chestie de apreciare!Peri dul legislatoria era deja pe

sfarsite, cand cu chin cu vai isi ter-ming comisiunea dietala raportul inchestia nationalitatilor.

Se intelege lupta lui Alesandru deMocsonyi si a sotilor sei a fost in za-dar, caci sectiile nu au luat in consi-derare elaboratul clubului deputatilorromani i sarbi.

In edinta din 11 Novembre 1868,enumerand presidentul dietei agendelece mai reclamii solutiune, nu faceatnintire cu nici un cuvant de chestianationala, desi deja dieta din 1861blase angajament solemn a duce lasolutie echitabild aceasta chestie sidesi noua dicta nleasa la 1865 a exmiso comisie speciala tocmai pentru ga-sirea unei solutiuni.

Inca in aceeasi sedinta a luat cu-vantul Alesandru Mocsonyi si consta-tand cu Were de ran, ca presidentulintre agendele mai importante ce suntde rezolvat, nu a amintit cea mai ar-zatoare si mai importanta chestie, che-kstia nationala, face propunerea, ca aid-

171 --

turea cu chestia, croatd i bugetul, carimai erau de rezolvit, sd se pund laordinea zilei 0 chestia nationald.

Presidentul se scuzd, cd n'a pututaminti chestia nationald, din motiv cacomisiunea centrald 'Inca n'a terminatdesbaterea asupra proectelor §i pro-mite ca indatdce va termina aceastãcomisie, va pune chestia nationald laordinea zilei, care se va putea des«bate in dietd in intervalele dintre ce-lelalte obiecte de importantd.

Pd0rea energicd a lui AlesandruMocsonyi 0-a avut in parte resultatuldorit.

Deja ziva urmatoare, la 12 Nov.1868 a anuntat presidentul nainte de ase intra in ordinea zilei, ed eomisiacentrald §i-a prezentat raportul in che-stia nationala, semnat de C. Kerkdpolyi§i P. Nydry.

Imediat dupa acest comunicat, do-rind ea 0 elaboratul deputatilor ro-mAni §i sarbi, care n'a intrunit in Dicio sectie majoritatea, sti fie luat aldtureacu proectul majoritdtii in desbatere,luandcuvantul Alesandru Mocsonyi- a decla-rat, ca pe basa dreptultii de iniOaiivilce revine fiecarui deimiat dietal, de-pune elaboratill deputatilor romani 0sarbi pe biroul dietei, ea liropunereasa proprie, cu eererea de it fi lipdrit i

distribuit intre deputati.Cererea se admite.Aslfel a ajuns Alesandru Mocsonyi

referentul proectului minoritdtii la des-baterea legii de nationalitdti.

Deosebirea intre cele cloud proecteeste bine inteles esentiald dejala §-ul prim.

Proectul majoritdtii ziced.:«Toti cetatenii Ungariei formeazd

--

172

sub raport politic o natiune, singuraindivizibila, al cdrei membru egal in-dreptatit este fiecare cetätean, de ori-Ware nationalitateD.

Iar proectul minoritatii zicea :<Urmatoarele popoare istorice ale

Ungariei, si a h time : Maghiarii, Romanii,Sarbii, Slovacii, Rutenii si Germanii,se recunose de natiuni ale teriiegal indreptätite, garantandu-li-se egalaindreptatire politica a limbei si natio-

prin lege fundamentald, introlimitele integritatii teritoriale i unitätiipolitice a terii. Fiecare natiune aredreptul intrebuinta steagul seunational, ca expresiune externa a na-tionalitatii, eu ocazitinea serbarilor pu-blice politice, dar totdeanna pe langasteagul Coroanei ungareb.

Deja din acesti doi paragrafi in-troductivi se vede cat colo marele con-trast intre cele doua puncte de vedereale proectului rnajoritätii i minoritatiicomisiunei.

In sedinta din 24 Novembre s'a slinceput desbaterea dietalä asupra che-stiei de nationalitati, dar cu o . sur-prindere.

Anume Francisc Dealc, ne fiindmultumit nici cu proectul majoritdtii,dar bine Inteles nici cu cel al minori-t5tii, uzAnd I el de dreptul initiativei,a prezentat in aceastd sedinta un proectseparat, care se incepe cu urmatoareaintrod ucere :

.Dupfice toti cetutenii Ungariei,tocmai in conformitate eu principiilefundamentale ale constitutiunei, con-stitue in privinta politica o singuranatiune: natiunea ungara unitarii in-divizibild, al cdrei pembru egal indrep-MO este fiecare cetfitean al patriei deorisicare nationalitatej

§i

nalitatii

173

«dupace mai departe aceastä egaldindreptatire se rapoartd numai la uzuloficial al diferitelor limbi folosite inteard ei prin urmare numai intru atatapoate fi consideratd sub dispozitii spe-ciale, intrucdt o reclamd aceasta uni-tatea terii, posibilitatea practica a gu-verndrii ei a administratiunei publiceei cerintele punctualitdtii judicaturei:

gremandnd sub toate celelalte ra-porturi neatinsd completa egala indrep-tätire a cetdtenilor, vor servl de normarelativ la uzul oficial al celorlalte limbi,urrnatoarele dispozitii, etc.

Va sä zicd desbaterea chestiei na-tionale s'a inceput deodatd cu treiproecte de lege.

Tot in eedinta aceasta (24 Nov.)a rostit Alesandru Mocsonyi marelesen discurs, in care motiveazd punctulde vedere al proectului minoritdtii.

In mod clar dovedeete Mocsonyi inacest discurs, a nationalitatea este opersoand juridicd, al cdrei prin-cipal el mai de seama interes este:sustinerea existentei proprii.

In continuarea discursului seu ana-liseazd apoi motivele ideei nationale,stabilind dpud cauze externe : suvera-nitatea poporului ei egalitatea, ei cloudcauze interne: civilizatia ei democratia,concluddnd cd fiecare natiune este ne-inlocuibild, providentiala, aed cd nizu-intele indreptate spre realizarea ideeinationale forrneazd deadreptul o dato-rintä morala. Ear statul, fall de aveni in conflict cu propria sa ideefundamentala, nu poate denegd recu-noaeterea nationalitdtii ca subiect dedrept in stat.

Dupd aceste trece la conditiile ace-stei recunoaeteri, aratd cd proiectul

174

majoritdtii este tocmai negatiunea sco-pului ce vrea sd urmdriasca, caci con-clude in suprernatia legald a natiuneimaghiare, ceeace inseamnd In mod fi-resc negatiunea egalei indreptátiri na-ti on a le-

Mocsonyi Isi Inchee discursul cuun citat din renumitul studiu al baro-nului Eötvös (atunci ministru al cul-telor) care conclude, cä ideile dorni-nante (in cazul de fatd: nationalitatea)pot fi oprimate prin mijloacele mate-Hale ale puterii de stat, dar nici cdridInteadevdr invinse.

Discursul lui Moesonyi a fdcutanima impresie. Chiar si ministrulEötvös I-a felicitat. In desbaterea co aurmat, nu i-s'a putut face altd criticA,decdt ed e prea... doctrinar.

in sedinta din 28 Novembrie, uzdndde dreptul cuvantului final ea propu-ndtor, a zis Mocsonyi intro altele:

«Eu nu stiu intru cat am fost doc-«trinar si nici nu voesc sd Intru inediscutarea acestei chestiuni, dar ash«cred, ed proceddrn mai mult, atat in«interesul poporului eat si al terii,«dacd fie macar si. pe baza doctri-«narismului statornicint prin legecprincipiul egalei Indreptdtiri, decdt«dad' poate si din alt motiv si nu-emai de a ne ferl la aparentd de doc-«trinarism nimicim egala indreptd-«tire, dupd cum o face aceasta proiec-«tul majoritdtii).

Combate apoi cu o putere nimici-toare de argumente toate obiectiunile,ce s'au facut proiectului minoritatii siinchee cu vorbele:

«Chestia nationald s'a asemdnat de«mukte ori cu nodul gordian. Dumnezeu

--

- 175 -csa ne fereascd, sd nu se iveascd uncal doilea Alexandru, care sd-1 taie inIdoud ... cu sabia,.

Trecandu-se la vot, se respingeunanim proiectul majoritatii, de ase-menea se respinge proiectul minoritatii,reprezentat prin Mocsonyi, cu 267 vo-triri contra 24, ear proiectul prezentatde Doak se primeste ca baza desbateriispeciale.

In acest moment a urmat renumi-tul «exodo al deputatilor nationali ro-mani Q i sarbi, cari au pärdsit demon-strativ sale de desbateri.

In sedinta urmdtoare, tinutd la 29Novembrie 1868, a explicat apoi Ales.Mocsonyi intr'o scurtd declaratie, mo-tivele oexodului, deputatilor romani sisarbi.

cPrincipiul fundamental cuprins inproiectul lui Fr. Desk, primit de dierdca bazd a desbaterii speciale a zisA. Mocsonyi intre altele e in con-trazicere evidentd cu cea mai intimdconvingere a mea Q i a sotilor mei deprincipii si dupd ce in decursul des-baterii speciale nu se rnai poate schimbhprincipiul fundamental prin singuraticemodificdri, sunt siht conform con-vingerei mele sd declar cu cea maiprofundd pdrere de räu, ed atat eucat Q1 sotii mei de principii, nu putemimpdca cu constiinta noastrd marearespundere ce am lua asupra noastra,deed am participa la desbaterea acesteichestiuni, din care cauzA imi ian voiaa declara, cd noi nu vom -contribul lacreearea acestei legi Qi prin urmare nuvom lua parte la discusiunea speciald,,

Declaratia aceasta a facut senzatie.Doer legea de nationalitati era sd sefeed tocmai pentru a... impdca natio-

- 176. -

nalitätile si dieta nu s'a asteptat laaceasta intorsaturd. Contimporanii spuncã pentru moment a stfiOnit mare zd-pdceala in sedint5, nestiind acum de-putatii din majoritate ce sá faca ; sämai continue desbaterea, ori... sä laseband totul.

A mai Nat cuvântul fruntasul sarbSvetozar Miletici, care alaturandu-sela declaratia lui Mocsonyi, a tinut samai constate marea deceptie a depu-tatilor nationalisti, cart au venit dup5catastrofa dela Koniggratz cu mareincredere la Pesta i se inapoiazd acumla vetrele lor cuprinsi de neincredere.

N'a lipsit nici renegatul Ivacsko-vies Gyorgy, care prinzand ocazia sprea se insinuft in sus, a tras la indoialädreptul deputatilor nationalisti a vorbiin numele popoarelor nemaghiare aleterii. Tot ao a fdtut si deputatul Si-meon Pap, (Rornanul de paradaz alacelor vremuri.

Zapacelii a pus capät Fr. Deák,declarând cä neparticiparea unor de-putati la desbaterea unui proect delege, n'are sä influinteie desbaterea,de aceea dcclaratiile fäcute se vor in-troduce in ziarul dietei, ca toate vor-birile rostite in decursul desbaterii, inprocesul verbal al sedintei n'are insäsd se faca nici o amintire despre intre-gul incident.

Dupa aceste a intrat dieta in des-baterea speciala si in aceeasi sedintãa dat gata desbaterea speciald a pro-iectului de lege, din care s'a ales acealege de nationa1it5ti, a caret ordonantade punere in practicd Inca n'a vdzutlumina zilei 'Ana astazi.

Am fixat acest moment din vistaactivitatea parlamentard a lui A. de

- 177 -Mocsonyi la acest loc, pentruca consti-tue totodata un d a t is to ric in evo-lutia chestiei nationale a Ungariei. Cuacest dat se inchee lungul sir de pro-misii ce s'au Mut in privinta solutieijuste a chestiei de nationalitati si seincepe jocul cu clegea de nationalitatip,care a lost facuta numai pentru ochiilumei.

Aceasta schitare fugitivd a impor-tantelor evenimente ale anului 1868 nuo pot incheid fara de a mai adaugavre-o cateva amanunte, tot in fuga con-deiului.

Nainte de toate tin sä ating aiciatitudinea lui Mocsonyi in chestia u n i-un ei Tr ansilvaniei cu Ungaria,care deasemenea apartine istoriei ace-stui an.

Se stie, ca in vederea desbateriichestiunei uniunei cu Ungaria, veni-sera Qi cleputati români nrdeleni ladieta din Pesta, bine inteles, cu rezervede drept public.

La inceput se tinuserd deputatiinostri ardeleni la distanta fata de depu-tatii nationali romani din Ungaria pro-priu zisd. Ei considerau chestia uniuneidrept o afacere speciala a lor. Maierau Qi alte considerante, cari ii tineallpe ardeleni la o parte, day nu voescaici sä ma extind asupra acestora, caciprea departe a-si devia dela obiectulacestor note biografice nepretentioase.

Tin sä constat numai ca pozitiadeputatilor roma ni ardeleni, oricat detali se sim-tiau acasa, era in mediulstrain al Pestei de tot dificila.

Lid Ales. Mocsonyi li revine me-ritul procedarii solidare a Ro-mdnilor si peste tot al nationalistilorungureni, cu Ardelenii, cari la inceput

12

consideraserd in urma firei lueruluide exchisd o proeedare unitarh.Ales. Mocsonyi a compus eelebrul

proiect de rezolutiune in chestiuneatuniunei, prezentat de E. Mheelariu,ea proiectul tuturor deputatilor natio-nalisti, in sedinta din 24 Novembrie1868, subscris afard de ardeleni, Md-celariu, Tineu, Petcu, Tulbas, I. si V.Balomiri, Hodos, Bor lea si Medan (I.Puseariu, care Inca II subserisese si-asters sernnaturl, la insistenta ... maiinnaltä) si de deputatii ungureni Anton,George si Ales. Mocsonyi, V. Babes,Vlad, Roman etc., ba chiar I natio-nalistul shrb Dr. Svetozar Miletieide nationslistul rutean Adolf Dobr-zansky, astfel ca meritul prim ill u imanifest al solidaritritii popoa-relor netnaghiare, care solidaritate s'apronuntat mai tarziu si in programelepolitice-nationale ale singuraticelor po-poare aliate, revine in plind masurdlui Ales. de Mocsonyi. Accentuez acea-sta aici pentrued miopia politica a in-sinuat eu trei clecenii rnai thrziu lui A.Mocsonyi, eh e dusman al aliantei na-tionalitatilor.

Dar rezolutia aceasta at-at princoncluzia la care ajunge, cdt i princonsiderantele ei, este importanth sipe motivul, eh aici este depush mailimpede si mai preciz pozitia partiduluinational fata de uniunea Transilvanieien Ungaria, pozitie care nu s'a phstratulterior intacth, ceeace a dat prilej lamulte confuzii, cari dainuese pandastäzi

Alt adaus la istoria acestui an este,eh conferenta fruntasilor banateni, carea avut Joe la Timisoara Joi dupd Pasti,la 416 Aprile 1868, din care s'a trimis

17$

179

acea petitiune la dieta din Pesta, des-pre care am vorbit deja, a fost convo-catd de Alesandrn Mocsonyi. Convo-cdtoriul a apilrut in fruntea Nrului 36al cAlbineh, ce apdrea pe aeea vreme

Viena.$i cc sr' se vadd, cd acele vremi

n'au fost zilo de aur, tin sd constatezpe baza unui articol din Albina (Nr.34), M. posta acelor vremi de sigurnu din intdmplare s'a ingrijit eaNrul «AIbineiD cu convoditoriul, expe-diat in Sainbata de nainte de, Pasti sdnu sosiascd in comitatul Timisului pandMereuri dupd Pasti, ask_ cri eei maimulti sa nu poatii fi infornaati de cuvreme spre a puted lna parte la con-ferentd.

Adunarea insa totusi a reusit, iarpetitia in forma de memorand, corn-push' de Alesandru Mocsonyi si pre-zentata tot de dansul dietei, s'a pu-blicat in organele mai de seami-i aleMonarhiei si a format precum amamintit deja platforma desbateriijurnalistice a chestiei de nationalitati.

In fine Inca un incident din des-baterile sectiilor dietale in acest an,povestit de «Albina,.

Era in preajma feriilor Pastilor,ednd se desbated in sectiile dietei, intrealtele, proectul de loge relativ la pu-blicarea legilor.

In sectia a septea, in care era siAlesandru Moesonyi, luase Pulszky no-zitie hotaritd contra publiedrii legilorin altd limbri, decat cea maghiara. Indiscursul sou, in tare ataca modified-rile propuse de deputatii s'araportat la experientele ce le-a cdstigatin Franta si Englitera.

Alesandru Mocsonyi i-a respuns luiPulszky urmätoarele- :

---

romaa.i,

la,

- 180 --

«Mu lt ma mir, cum de domniiemigrant i, reintor§i aeWi, nu auadus en sine decat abuzuri din Frantalui Napoleon §i Englitera boerilor, iarde legile cele buns §i drepte ale feri-citelor popoare din Belgia §i Helvitianu vor BA §tie nirnic.)

«Emigrantulz Pulszky, atins uncle1-a durut mai mult, n'a mai respunslui Mocsonyi nimic.

Dar de aceea s'au mai intalnit pearena publica de multeori.

La 10 Decembrie 1868 s'a Inchissesiunea §i disolvat dieta.

Din mesagiul regal reproducemurmätorul pasagiu, caracteristic pen-tru modal cum au vazut oamenii gu-vernului de pe acele vrerni, starea lu-crurilor :

«Egala indreptatire, de care s'aubucurat deja pana acurn cetatenii sta-tului de diferita nationalitate, atat inprivinta politica cat §i cetateneasca,a-ti extins-o §1 asupra uzului limbei lor,asigurand prin lege cerintele acele alelor, cari nu stau in contrazicere cuconditiunile adrninistratiunei publice §iale jurisdictiunei. Speram ea credin-eio§ii no§tri, cari nu se tin de limbamaghiara, vor afla deplina lini§tire incon§tienta, ct constitutiunea asigura,de o potriva, fiecarui cetatean : liber-tatea §i desvoltarea limbei salematerne.,

In 4 Scriso-krea deschisd catra multitadresata ob§tei române dupa disolvareadietei, zice Al. Mocsonyi despre aceastalege urmkoarele:

eLegea votata in cauza nationali-tatilor este negatiunea directä aacelor principii, cari bazandu-se pedrepturile inalienabile ale natiunilor,

181

pe ideea egalei indreptdtiri si pe con-cretele relatiuni etnice ale terii suntformulate in proiectul de lege subster-nut dietei de cAtrA deputatii nationali,pe care proiect de lege si D-Voastrd,prin adresele amintite mai sus, bine-voind a ne onora cu pretuita-VA incre-dere, le a-ti declarat de program alD-Voastrd.

(Legea votatA in cauza nationali-tdtilor, negand existenta legald a na-tiunilor nemaghiare, negand santulprincipiu al egalei indreptätiri nationale,recunoaste existenta numai a unei na-tiuni politice, a natiunei maghiare, siasigurand natiunei maghiare o supre-matie, intemeiatd nu pe insusirile fap-tice ale ei, ci rezimatA pe clauzule le-gali, invoalvd pentru oelelalte natiuni osubjugare prin lege, va sd zica oimposibilitate morald. Aceastd imposi-bilitate morald a fost, care impinse pedeputatii nationali in acea situatio ano-meld de a nu participa chiar la adu-cerea legei celei mai -antic tdietoarein interesele noastre vitale, neputanddansii impaca cu onoarea natiunilornemaghiaro acea imposibilitate moraldsi cu constiinta lor acea responzabili-tate grea.

dLegea aceasta este dar fdculci fdrci conlu-crarea deputatilor nationali, in contra vointei lor0 in contra intereselor vitale ale natiunilor ne-maghiare."

AceastA enunciatiune a lui Mocsonyia remas pang in zilele noastre princi-piul conducAtor al partidului nationalroman in chestia mult Idudatei legi denationalitdti, care nu s'a pus nici candin practicA si nici nu s'a putut punesi de care lege s'au folosit diferiteleguverne si partide soviniste ale teriinumai in scopul a scoate ochii strai-

182

natatii, invocand legea ca proba caUngaria, ea nici o altd teara, este unadevarat Eldorado pentru nationalitati.

Mocsonyi in aceasta mare scrisoare,care a format n5a zicand platforma in-chegarii partidului national roman par-lamentar se extinde asupra tuturor che-stiilor de actualitate dupa incheerearenumitei sesiuni dietale 1865/8 5i . . .este de mare actualitate 51 astazi, caci51 astazi gasim in aceasta scrisoareprincipiile conducatoare pentru toatechestiile ce ne agitã in viata publica.

Regret ca din cauza prea mareisale extenziuni nu o pot reproduce laacest loc in intregime, caci numai a5apoate fi inteleasa in toate detaliile sale,nu ma pot insa retinea de a mai re-produce aici unele pasagii, call do oparte caracterizazii situatia politica deatunci a Romanilor, iar de alto partene explieä nu numai motivele pe callsi-a dat atunci atata silinta Mocsonyide a da viata reala partid it lui na-tional roma ii, ci 51 motivele cadrnai tarzid I-au indemnat pe Mocsonyisa paraseasca arena parlamentará 5isa treacii in lunga expectanta, pe careapoi a intrerupt-o pentru vre-o cativaani la 1888, nu atat din indeinn propriu,cat mai Inuit la interventia allui factor,la care a tinut foarte mult pana in 111-timul cons al vietii sale.

Romanii din cele dond diete dinpreajma restabilirei constitutinnei n'auformat min partid national-roman pro-priu zis, pi erau resfirati prin diferitelepartide ungure5ti ale acelor vremuri,

,visul de astazi al lui Andrássyrezervanduli numai a5a. zisa «manaliberaz in chestia de nationalitati. Ne-gre5it o stare de tot pagubitoare pen-tru politica nationala.

183 --.

De aici rezultd tendenta lui Mo-csonyi in preajma campaniei electoraledela inceptitul anului 1869, de a inchegapolitica nationald a Romanilor in ca-drele unui partid national politic binedefinit, cu program apt de a-I inndltdla rangul unui factor politic in dietd.

Sub raportul acestui curs de ideiscrie Mocsonyi in scrisoarea sa urmd-toarele :

«Dana imprejurdrile nefavorabile,cari incepand dela aplicarea mij-loacelor artificiale din partea guvernu-lui unguresc la alegerile din 1865 incontra candidatilor nationali §i Windla stergerea formald a legilor din 1863;sanctionate pentru Transilvania n'aulipsit a contribul foarte mult la tristelenoastre experiente, ele au fost in ceamai mare parte neatarndtoare de noi §iprin urmare neinldturabile prin atitu-dinea si activitatea deputatilor natio-nali; cloud din ele totusi ar fiputut fi deldturate: una, partici-parea deputatilor rornani din Transil-vania la dieta din Pesta, carea n'aputut remanea fail influenta atatasupra activit4ii partidei nationaledin Transilvania, . cat sl asupra dieteidin Pesta ; alta, credinta politica a de-putatilor nationali, cd cauza noastrdnationald nu sta in stransä leggturdcu celelalte chestiuni de legislatiune, §iprin urmare, nä ea poate sd fieeluptatà si de sine, indepen-dent de celelalte chestiuni.

cConsecinta intaia a credintei ace-steia fii märginirea solidaritdtii intrornembrii clubului national la unica sipropria chestiune de nationalitate §iprin urmare totodatä i'mpärtirea pute-rilor noastre, sl alteum putine, intro

184

diferitele partide politica, ce se aflauin dietd.

(Consecinta a doua Lii exchidereapentru partidul national,

de a-si castigã valoarea unui factorpolitic, cvalificat de a influinta cursuldeciziunilor legislative cu deplina con-.stsiintd. a intereselor proprii nationale,gr.conform importantei sale morale sinumerice.

eCa I pomul de pe fructele saleasà fit aceastA credintd a deputatilornationali mai tdrziu recunoscutd princea mai mare parte din ei, ca contrailintereselor nationale i Mai locconvingeri probate, prin experiente, caconstituirea partidalai politic na-tional trebite sei fie baza, pentrucd este conditio sine qua non a oricdreilupte nationale.

tParte pentrucd unii au fost preatare angajati cu una sau alta din par-tidele din dietd, parte pentrucd altiidoard n'au fost pAtrunsi de lipsa ne-incunjurabilä a unui stare partid na-tional, num ai major i ta te a, iar nutotalitatea depiitatilor nationali au lugparte la constituirea partidei politico-nationale democratice,.

Acest pas in esenta sa curat na-tional a pus fundamentul cel mai solidpentru o politicA corectd nu nurnai adeputatilor in dietd, ci a intregei par-ticle nationale in teard. Un mare pasinnnainte, care, fireste, nu va schim IDAtrecutul, dar de sigur va nimiel efeetelelui cltiunoase,.

Ne oprim aici cu citatul, cdci voimanume sA constatdm, CA aceastä seri-soare s'a dat publicitAtii la 15/27 Ia-nuarie 1869, va sa zicd in preajmacconferentei frdtesti publicee a inteli-

posibilitàii

ocelot

185

gentei nationale romane din UngariaBanat, convocata in vederea alege-

rilor dietale pe 26 Ian. v. (7 Febr. n.)la Timisoara, de unchiul lui AlesandruMocsonyi, de mult regretatul AntoniuMocsonyi de Foen, conferenta, la careapoi a revenit lui Alesandru Mocsonyirolul conducdtor.

Din aceastä 4Scrisoare catra.pe care o inchee Mocsonyi cu clasicelecuvinte;

gnitmai o nafitine, care Olea se lu,ptei pentrit libertatea sa,,o meritä, dar o va ssi posed& In-treagd.

tin sd mai reproduc partea relativd laactivitatea parla m en tard, pen-trued este o chestie, care in luptele noa-stre politice este in mare parte legatade numele lui Mocsonyi.

Iata ce scria Ales. de Mocsonyicaträ poporul romanesc in preajma ale-gerilor dietale din 1869 :

antr'un stat cu regim parlamentar,intre mijloacele legale pentra luptelepolitice, dreptu,1 de ale0ere al eetei-tenilor este feirei indoialei eel maiimportant, tar cand e vorba de ale-geri, alegerile membrilor pentru corpullegislativ stau in linia prima.

consideram, ci legea d epros astdzi in vigoare in Ungaria,nu corespunde spiritului adevarat alconstitutionalismului modern ; daca con-siderarn aplicarea ei cea Inca mai pu-tin corespunzatoare recerintelor uneigarantii realo pentru libertatea opini-unilor ; daca consideram, cd libertateade intrunire si de asociatiune,acest drept firese al cetatenilor, recu-noscut in toate terile, cari pretind a senumi constitutionale, nefiind la noi nici

multi',

«Deed

ai

-- 186

astäzi Inca regulata prin o lege special&in mane puterei executive e degradatddela inältimea dreptului la un grad defavor sau gratie exceptionald ; decd.luArn in consideratiune toate acestea,pe cari n'ain lipsd a le dovedl, cad stintdovedite prin legi i prin faptele orga-nelor guvernamentale, discutate ei con-statate el in corpul legislativ ; dudprivim statul actual al comitate-lor,*) cu comitetele lor aed numitereprezentative, eari insd compuse Inca'in 1861, fdrd orice alegere din par-tea poporului, numai dupd placul eivoia liberd a comitilor supremi deatunci, ei reinviate in anul 1867, neinfatieeaza o disproportiune numeriedintre membrii nemaghiari i maghiarisau maghiaroni, o disproportiune atAtde bdtatoare la ochi, incdt in comitatelecu poporatinni nemaghiare indoite, in-treite, ba ei inzecite, fatA en minoritd-

disparente maghiare, membrii ma-ghiari sail maghiaroni in reprczentan-tele acelora ei comitete fac majoritAtiindoite, intreite sau el mai precumpd-nitoare; dacA privim cd statul actualal comitatelor in contrazicere directAcu idea fundamentald a unei autonomiiadevArate ei destinate a asigurd drep-tnrile i libertAtile cetdtenilor in contraabnzurilor posibile din partea putereiexecutive este chiar institutiuneacea mai aptil de a nimicl in simbureleseu, chiar in numele constitutionalis-mului ei legalitAtei, orice miecare libe-rala-nationald; dacd toate acestea lehalm in consideratiune precum trebue

*) Consideranta aceasta se rapoartA la st--rile de nainte de 1870, piing a nu se creeh ac-tuala lege municipalà, dar rnutatis mutandis*se poate aplich si la zilele noastre.

Dr. V. Br.

s

tile

187

sd le ludm, 05.6 dansele toate sunt tri-ste realitdti, fapte pozitive, cu cari tre-bue sd no facem socoteala : atunci pu-tem, ba suntem constrinsi sd zicem, cäfatd de imprejurdrile de astdzi, pentrunatiunile nemaghiare, intre mijloacelelegale pentru luptele politico dreptulde alegere este nu numai eel maiinsemnat, ci chiar

«Dacd mai departe ludm in consi-deratiune defectele legei electorale,dacd considerdm cä imprirea siarondarea cercurilor electo-r ale, defigerea locului de alegere, com-punerea comisiunei centrale si acomisiunilor electorale (tot momentede cea mai mare influintä pentrurezultatul alegerilor) sunt dreptu-rile si agendele atinselor comitete co-mitatense ; dacd consideram Iii ce modse foloseste actualminte de drepturileacestea fata en natiunile nemaghiareelementul maghiar sau .maghiaron pre-valent in comitetele comitatense, atuncipresupundnd chiar ca functionarii co-mitatensi, desi alesi pnin aceste comi-tete, vor pticepe mai bine deck ante-cesorii lor din anul 1865 profunda stimäce ansii datorese liberei exercieri adreptului de alegere, atunci zic trebuesd recunoastem i sd constatdm, desinu fard intristare, Ca .F1 dreptal dealegere, acest unic mijloc al natiunilornemaghiare in lupta Ion politiod, nu,este ia mdaile lor decal o armatdmpird, ba chiar frdntd,.

asd cu o armä frdntd in mandavem sd luptdm pentru interesul nostrucel mai sfdnt, pentru existentanoastrd nationald. De undeiardsiunmeazd de sine, cd avem sd luptamcu cea mai mare intelepciune, .energie, virtute. Dar chiar

ussicol.

ails

188

aceastä mare si incordatd lupta, in carepentrucd sirntim i pricepetn cu totiicornuniunea de interes cu surorile na-tiuni nemaghiare din patrie, si asa.

si luptam in stransa si loiala s o 1 i-dar it a te cu el e, sd nu uitam to-tusi nici in cel mai mare foe al lupteicd interesele de viatä ale individualitateinatitmei noastre romane, in analiza lorfinald genuind, nu numai nu sunt con-trare acelorasi interese ale natiuneimaghiare, ci ele se conditioneazd unelepe altele. De uncle asemenea urmeaza,cd lupta noastrd nu este popriu oluptd in contra nafiunei rnagitiare,cã adecti nu pe aceasta avem s'o com-batem, ci trebue sd combaton din,respu,teri acele partide politica dinsinul ei, cari atacandu-ne existentaonoarea nationald in nuinelenei maghiare, se poate ca ele core-spund in moment simtemintelor multorMughiari, dar desigur na reprezintd,nu rot sd reprezinte adevdrateleinterese nici ale nafiuneimaghiarenici ale patriei coniu,ne. Identifica-rea natiunei maghiare en aceste partidepolitice poate cd ar fi de fo1o3 pentruacei indivizi, cari fsi cautd i gäsescpatriotizmul lor mai bine rernuneratprin nutrirea de urd in natiunea ma-ghiara contra celorlalte natiuni, darsa-mi credeti, acea klentificare din par-tea noastrd n'ar putea fi decat preastricacioasa atat pentru cauz a n a-tionala, cat si pentru pa-t r i e.

pricepere clara a intereselornoastre, o judecatd sdndtoasd despreimprejurari i entuziazmarea comundpentru libertate i nationalitate, acestecaracteristice insusiri ale popornlui ro-man, ne pot insufla cele mai indrep-

na4la-

cO

ph-situ

tdtite sperante chiar $1 fatd de toatedificulttitile, mai sus arnintite.

«Nu $tiu, dacd rezultatele alegeri-,lor vor corespunde sau nu a$teptiirilornoastre indreptdtite : dar atata $tiude sigur, cd in cazul dacd nu vor co-respundo, vina nici decurn nu vafi la popor.

«insd, d-lor, arma de care am vor-bit, este nu numai frantä, ci totodatdczt douttascufi.pari, care, rau aplicatd,u$or vulnereazd chiar si pe acela, carese foloseste de dansa.

«Puterile noastre sunt foarte putine:dar adese puterile $1 cele mai mariroman fdrä rezultat din cauzd di apli-carea Tor a fost sfdsiatd ; pänä ce dealtd parte $1 cu puteri mici se potcd$tiga rezultate mail, dacd ele, bineconcentrate, au lucr at toate i n-tr'aceeasi directiune, spre una$i aceea$i tintä ; dar iarbsi rezultateleacestea, de$1 marl, vor fi totodatd $1

bune numai atunci, dacd a fost bunãdirectiunea in care am fácut sd lucrezeputerile noastre».

cRegimul constitutional este dupdesenta sa intiind astfel o luptd nein-treruptd alor multe mii de interesedivergente cari, prezentdndu-se acii$itoate deodatd, acusi unele dupd altelepe scena vietii politice, dispun inultputin de puterile existente in popor,

incat chiar $i in statele, unde regi-mul constitutional este Inca inarcatcu multe defecte absolutistice, lupta vafi in adevar cu mult mai putin naturald,invingerea momentand a intereselorneindreptatite o victorie artificialadar ea, acea lupta, va incepe indata,cdci zace in esenta constitutionalismu-lui, prin urmare este neinconju.rabild $i va incetà numai cu in.

1.89

190

eetarea regimului constitutio-nal, ori cu satisfacorea postu-latelor in drepta tite.

«Lupta aceasta, care, se intelegede sine, nu poate fi decat legal a,departe do a fi o umbra a constitutiona-lismului, toemai e aceea ce dd consti-tationalismului valoarea sa cea mare.»

«Ajunge o privire repode In vivarniscare politica a vietii noastre con-stitutionale, pentru a ne infatisa odrama atat de bizard, incat Wind cepartide politica, nu numai cu existentanationala garantatd, ci chiar cu o su-prematie nationala inarticulatd, latitapaste toatd tara si bine organizatä,sustin intre sine o lupta sistematiedpentru nista diferinte, ce se reduc nu-mai la o mäsurd mai mare sau maimica de garantie de drept public ;pAnd atunci na(iunile nemakihiare,pentru earl astazi nu e vorba de maiputin,deeatchiar de existenta lornatio n ala, cari pe la ngd acoasta for-meazd majoritatea terii si al cawpopor e insufletit de simtul eel maicurat de nationalitate, cu putine excep-tiuni inbucurdtoare, intreprincl, no-organizate, few& plan i sistem, olaptei ale cdrei rezultate de prevazut,dacii ea so va continua tot astfel, abiavor corespunde asteptdrilor si ostene-lelor. Ba, ea tabloul tragic sa ne fiecomplet, trebue sd vedem, cum capa-citAtile noastre cola mai bune aflä Inca

astdzi do compatibil cu marele no-stril interes national, a nu denega spri-jinul lor desi. nu in chestiunea denationalitate, dar In celelalte ehestiunipolitica uneia sau alteia dintre par-tidelo politica straine, a se angaja cuuna sau alta dintre acelea, cari partidedesl intro sine contrare neimpacabile

--

191.

in toatd privinta, fatd cu pretenziunilelegitime ale nationalitfitilor stint insu-fletite tot de acelasi spirit si formeazdo falangd compactd, când e vorba de adenega acestora recutioasterea legalda drepturilor lor inalienabile. Desba-terea chostiunei de nationalitate a tre-buit s nirniceasc i cele din urrndrämilsite de indoiald in astd privintä.

cDuioasä constatare aceasta, la carefireste, de vrem sd fim justi n'avern säuitdm acele sute de dificultdti, can ni-se()pun ; dar si mai putin ne e ertatsd uitdm poricolele cele multe, canatacd serios existenta i onoarea noa-strd nationald.

4Nu critic, ci amintesc numai fapte,desl atat de triste, incat, dacd se vacontinua tot asd, urmarile necesarevor fi do sigur I mai cleplorabile de-cat experintele noastre din trecub.

In preajma qconferentei frrt testipublice , convocatä dupd cmn amspus pe 26 Ian. v. (7 Febr. n.) a maiscris Ales. Mocsonyi un important ar-ticol relativ la pa si vit a t ea Rom fi-nilor ardeleni.

Articolul acesta publicat in distinsarevistã a lui Fr. Schuselka, ce apdreala Viena «Die ReformP a fost reprodusde organele nationale «Albina* si Ga-zeta Transilvanieiv. Actualitatea arti-colultti era din cale afard mare, nunumai in vederea adundrii dela Timi-soara, ci i in vederea celei convocatede Elia Mdcelariu la Mi er c u ri a pe10/22 Februarie 1869, care aved anumein program pus sub nr. 2): <de a sta-bill un mod de procedare solidar inprivinta alegerilor viitoare si a dieteidin Posta. ,

Opiniunea publicd era din caleafarä agitat5. Deputatii ardeleni ui-au

recunoscut greseala, ce au facut-o par-ticipand la lucrarile dietei din Pesta siacum se reclama pe intreaga linie tre-cerea in pasivitate fata de dieta dinPesta. Din fruntasii romani cavalerulPuscariu, care era innalt functional' inministeriul ungurese, militä in coloanele«Telegrafului Roman» si «Federatiunei»pentru activitatea Ardelenilor in dietadin Posta. Iar fruntasii politicoi ma-ghiare- Dea lc, Iranyi etc. militau totasemenea pentru venirea Ardelenilorla Posta, punandu-le in vedere cti u 1 -ter ior se vor lua in dreapta cumpanagravamenele Rornanilor ardeleni.

In toiul acestor framantfiri si.ascris Ales. de Mocsonyi articolul inti-tulat «Pasivitatea legal& a Romcg-nilor din Transilvaniap. Fiind acestarticol aproape cu totul dat uitärii, tinsa-I reproduc aici in intregime (dupti-cen'am la indemand originalul din «Re-form )) dupa traducerea aparutd inn-rul 9 al «Albinei,, co aprarca pe aceavreme Inca la Viena. Tata articolul:

<Manifestatiunile nationale ale Ro-manilor de a nu participa la alegerilepentru dieta din Pesta, cari manifests-tiuni se repetesc mai in toata locurilein Transilvania, sunt tot atatea pro-teste in contra acelei teorii, contrareprincipiilor moderne ale dreptului destat, dupa care dieta din Pesta a cre-zut, c niste concluze istorice ale uneicorporatiuni feudalistice ar da si unclestul titlu de drept, spre a putea rea-liza in forma mai placuta de legalitatetendentele morboase ale uneisuprernatii nation ale.

(Manifestatiunile aceste din parteapoporului roman transilvanian suntinsa totodata sl tot atatea aprobatiuniale acelui proiect de rezolutiune -al de-

192

.

193

putatilor nationali, pe care dieta, poatesedusd prin coincide* momentand

de jurstAri favorabile, 1-a respins si acdrui idee fundarnentald culmineazdintr'aceea, Desi. o legAturd maistransd Intro terile surori e un postu-lat Invederat al intereselor bineprice-pute ale ambelor teri, totusi o garantAadeväratd a tuturor intereselor nu poatesdzacdnicicandin concluzele uni-laterale ale unui factor numai, cide o potrivd In conlucrarea i celuilaltfactor, pAnd acum exchis, adecd al:poporului roman; va sd zicA chestiu,-nea uniunei nu poate fi binedefinitiv deslegald nu,mai prindieta din Pesta, ci fi prin conlu-crarea unei diete transilvetnene, incare poporul rorndn, trebu,e sei fiereprezentat pe baze democratice qiconform valorii sale adeveirate.

gDacd nu se poate contesta, CA ne-cesitatea politica a unei atari legAturimai stranse Intro Ungaria si Transil-vania, nu poate sd zacd nicicand Inorice fel de concluze feudalistice, ci eapoate sd zacd numai In comuniunea deinterese a natiunilor interesate : atuncide altd parte nici IndreptAtirea acesteipretenziuni politico a natiunei romanenu poate fi combAtutd cu seriozitate.

cProcedura dietei diii Pesta fatiide Romanii din Transilvania,a trebuitad dovedeascd pAnd la evidentA EA

partea practicd a irnportantei acestuipostulat.

«Dieta, prin Introducerea formeicelei mai dure de guvernament, adecdprin puterea discretion ard aunui ministeriu neresponzabil fata depoporul roman, a trebuit sd luminezepe deplin natiunea romand despre va-

13

cA:

z.

194

loarea adevdrata a fuziunei acum dejacompletate.

(13a mai mult, dieta pentru a de-trage poporului roman si eel din urmamijloc legal de alio putea apdra even-tual in cea mai de aproape dieta in-dreptatitele sale pretenziuni prin o re-prezentanta corespunzatoare importan-tei sale pdnd 'intru atata si-a dat pefata tendentele sale supreme-tistic e, !neat ea, chiar sit cu neres-pectarea expresului postulat al aceleiteorii de legalitate, pe care 1nsasi serazima, a sustinut pentru Transilvaniasi pe viitor neschimbata legea electo-rald provizorie cu baze feudale.

(Cum se poate potrivi aceastdsustinere a unei atari legi electorale cuprincipiile dreptului, democratiei, bachiar sl. cu exigentile politice ? esteo intrebare la care las sa dee respunstot insul singur ; atata este cert, cadupd aceasta lege electorald, majori-tatea absoluta kii foarte precumpeni-toare a terii natiunea romana arfi reprezentatä prin o minoritate dispa-renta, pang ce minoritatile neromanear fi reprezentate prin o majoritate im-pozanta.

e Prin aceastd dispozitiune dieta aardtat chiar incapacitatea sa de a scut].interesele poporului roman ; tot prinealnsd dieta totodata si-a pier-dut pe deplin increderea lapopo r.

(SA ne mirdm deci, daca o nein-credere adancil a cuprins astdzi pe po-porul roman intreg, cand acesta, despo-iat de toate mijloacele constit tionalegenuine si eficace, lQi cautd refugiulla manifestatiuni nationale, cari sunt-primele inceputuri ale p a sivi t a tii

195

legal e, ale acestui extrem mijloc le-gal in lupta politica ?!

cPutem sa deplangem din inimilacest conflict trist, putem sa fim ingri-jiti serios pentru urmarile lui, candconsideram ca pasivitatea legala estepururea una din simptoamele cele maipericuloase in viata de stat ; dar niciun om cu cuget drept nu va puteaacuza pentru aceasta natiunea romana,caci ea implineste o d a torinta m o-r alä, o implineste aceasta in nurneledreptului etern, in interesul libertatii.

eIntre asemenea Imprejurdri usorpricepem, ca in diferitele tabere poli-tico ale natiunei maghiare se ridicávoci pentru a desfatul poporul romandela acest pas extrem.

(Cand d-1 Ir an yi declara in (M.U. ca eplansorile si asupririle Roma-nilor de dincolo de Dealul mare ii auntcunoscute, si ne pune in vedere posi-bilitatea, ca doarä cea mai de aproapedieta va satisface indreptatitele lor pre-tenziuni, daca Francisc Deak inteoscrisoare privatd, pe r care o publicacontele N. Bethlen exprimä intre altele :<tea ce este inca de fficut, are sä sefaca pe cale fratiasca sine ira etodio in contelegere cu fratii nostrii,dacii 4Hazánicv organul stangei cen-trale, isi ridica vocea in acelasi scop :sunt convins, ca natiunea romana, in-spirata chiar 0. in astfel de imprejuraricritice de spiritul cel mai impaciuitor,va priml cu interes aceste ma-nif est at iun i. De alta parte tot ase-menea sunt convins, cd d-nii Iranyi,Deaksi cei dela g Hazánk> vor concede, cd En-crederea poporitliti rorndn,. sclizutaprin fapte mult ponderante, se poaterestabili iare4i numai prin faptede asemenea malt eurn,penitoare.

196

Aceasta, fireste, nu exchide posi-bilitatea, cd unii particulari vor esldin torentele general ; dar acestia desigur nu vor alterd intru nimic spiritulcomun al natiunei romdne, si. din par-te-mi asi dori numai, ca nimeni sd flUse expund primejdiilor amdgirei de sine.

«Tar ce priveste insinuatiunea d-luiconte N. Bethlen, ca si cum la acestemanifestatiuni in Transilvania s'ar fitrimisun«mot d'ordre) din Bucu--'r e ti i ca si cum acelea ar fi indrep-tate contra integritdtii coroanei StUlui$tefan, aceastd insinuatiune std in con-trast nepldcut cu explicdrile de mai susale connationalilor sei si pare a fi maimult cvalificatä de a nutri neincredereadecdt de a contribui la dorita =leo-mire.) ,

Acosta e articolul lui Mocsonyi, inchestia pasivitdtii Ardelenilor, pe caream tinut sä-1 reproduc aici in fntregime,pentrucd reoglindeste mai clar decdtmice comentar pozitia lui Mocsonyi inchestia u n i u n ei, Inca nainte de ce arfi pronuntat pasivitatea celebra confe-rentà convocatä de E. Mdcelariu laMiercuria, de langd Sibiiu, In otelul deatunci al familiei Mdcelariu, astdziscoalá confesionald luterand sAseascti.

$i cu fixarea acestor pozitii prin-cipiale, temelia intregei activitati poli-tica a lui Mocsonyi, incheiu acest primcapitol din viata i activitatea, politieda lui Mocsonyi, bine inteles, Mil de aaved pretentia a da un tablou completdespre ce a gandit i fäcut Ales. Mo-csonyi, ci numai pentru a puted scoatemai deslusit la iveald nizuintele luiAles. Mocsonyi din epoca urmdtoare,cari tindeau nu numai a chemà la viatdun partid politic national romdnesc, ci

a-i da acestui partid un continut

197

strAlAtut in toate detaliile sale de c u-getarea adeväratáfárO, de care sunt zadarnice toate sbu-ciunitirile noastre de a ne innAltà larangul §i rolul unui factor politic intearg.

politic 5,

In spatioasa sala a redutei oräse-nesti (pe atunci Inca ecetätenestb) aTimisorei s'a intrunit la 26 Ianuarie(7 Febr. n.) e co n fer ent a frateasca pu-blica,, convocatä de Antonin Mo-csonyi de Foen, careia insa, conformprocesului verbal redactat din aceastaadunare, i-s'a zis deja econf er en tnationala,.

Conferentei a premers o consfatuireintimä in casele fatniliei Mocsonyi, undes'au stabilit detaliile conferentei i mo-dul constituirei. La aceasta consfatuires'a decis a se proclama prezident alconferentei Constantin Ra dulesc u,iar un loc de notar sa se ofere fratilorSarbi, cari Inca venisera la adunare.

Precis la orele 11 s'a deschis apoiconferenta, fiind de fata floarea inte-lectualilor nostri din Banat si Ungaria,propriu zisa, a aceior vremi. FamiliaMocsonyi era in mod impozant repro-zentatd prin 6 membri i anume prinAnton si George (unchii hti Alesandru),Zeno fj i Victor (verii lui Alesandru)apartinatori liniei «de Foen,, apoiAlesandru si fratele seu Eugeniu, apar-tinatori liniei «de Mocsonyb, trecutiacum cu totii la cele de veci.

Unul singur din membrii valorosiai acestei familii a lipsit dela aceastaadunare : A ndreiu Mocsonyi de Foen,fostul «comisar suprem districtualy alBanatului din 1849-1852, conducatorulluptelor noastre pe timpul absolutis-mului si pe pragul restabilirei consti-

199

tutionalismului, care prezentase la 1860celebrul memorand relativ la reorgani-zarea Monarhiei pe baza auto n o-miei n a tion ale. Ales deputat alLugojului la 1861, deja atunci a re-nuntat la mandat propagand «pasivi-tatea,, iar la 1869, cand se intruniseconferenta din Timiaoara, s'a retras cutotul din viata politica, nefiind de acordcu fratii ai nepotii sei in privinta ati-tudinei ce era de urmat.

In eremitagiul seu dela Foeni apetrecut Andrei, pe cand fruntaaii Ba-natului ai-au dat silinta a cherna in Timi-aoara la viata: partidul propriu nationalroman. Tinand Andrei pang la moarte(1880) cu tenacitate la principiul « auto-nomiei nationale,, constitue acest mo-ment un dat important in evolutia idei-lor politica la Romani. Contrastul intreAndrei ai nepotul seu Alesandru, caretindea fatä de intransigenta rigida aunchiului seu, la creearea conditiilorunui «modus vivendb, a devenit pa-tent ai dela acest moment incolo li-s'audespartit calla pentru totdeauna.

Ambii au avut aceeaai soarte, caddupa cinci ani, nerenaind cu politica sa,s'a retras al Alesandru de pe arena poli-tica, dar in vederile lor politica nu s'aumai intalnit, caci al in retragerea sa atinut Alesandru la politica cautarii unui«modus vivendb, bine inteles, introconditii morale ai fail abandonareabazei principiale nationale. Subliniezaceasta, pentrucd de aici deriva clasi-ficarea politicei reprezentate prin Ale-sandru ca politica «m o d er a t a, inopozitie cu Andrei, care pana la moartea remas cel mai genuin reprezentantal «intransigentei,.

Toate aceste insä sub raportul isto-ric al evolutiunei ideilor politica la noi,

200 --

caci astrizi s'au schimbat valorile.Astäzi politica zisd «moderatds. estede-a dreptul echivalentul eufemistic altraddrii de neam si se deosebeste depolitica «moderataD a lui AlesandruMoesonyi ca cerul de pärnant.

Dupd aceasta digresiune, caremi-a parut aici de actualitate si la loc,cad multi de-ai nostri nu sunt astdzi incurat cu «moderatiunea, lui Al. Mocso-nyi, care adesea 'Area eiredentism3, sarevin la importanta conferentd din 26Ia marie (7 Febr.) 1869.

A fost o adunare impozantd, cumpoate n'a mai vazut Timisoar a, carepe acele vremi era centrul pulzatiuneipolitice nationale a Romanilor dinBanat.

«Ziarul particular despre confe-renta nationald .tinuta in Timisoara in26 Ianuarie, 17 Februarie 1869 3. intro-duce raportul*) cu urmátoarele cuvinte:

«La apelul D-Sale D-lui AntoniuMocsonyi, publicat prin 4Albina ,dupd ea mai in toate foile noastrestraine din patrie, s'a adunat din maitoate partile Banatului i Ungariei unnurnär de inteligenti Romani atat deinsemnat, cum abia s'a mai vdzut laolaltd in aceastä capitald provinciala,dar totodata s'a i'nfatisat sl o multime debarbati sarbi de toata plasa din Timis,Baciu i Torontal cu renumitul lor con du-cator Dr. Svetozar Mileti ci, acestaea reprezentant al comitetului nationalcentral din Neoplanta, capitala Sarbi-lor. Pfirtile Aradului i Lugojuluiale Oravitei an fost reprezentate nunumai prin delegati din comitetele na-tionale de acolo, ci i prin un frumosnumar de barbati de frunte ; iar par-

Publicat Iii iAlbina, Nr, 12 din 211 4Fabruaria 1869.

*)

i

ei

0

201

tile dela Tisa si Dundre, anume St.Nicolaul-mare, Comlosinl si confiniilemilitari ne trimiserd contingente eanicicând altd datd. In fine spre sur-prinderea cea mai mágulitoare se pre-zentard mai multi raportori speciali pen-tru ziarele din Pesta, Vien a, Praga si a.).

Rapoartele ziaristice ale acelorvremi evalueazd numdrul fruntasilorIntruniti la aceastd conferentd intre500-600.

Anton Mocsonyi deschide confe-renta, salutd pe cei prezenti si in deo-sebi pe Sdrbi si expundnd scopul con-vocdrii, Invita pe cei prezenti sá seconstitue.

Se aclamd prezident ConstantinRadulesc u, advocat si inginer dinLugoj, e chi n ej ul nostru de pie me-morie. Iar notari ai conferentei seaclamd renumitul advocat S tdnescudin Arad si literatul sdrb Dolga dinTimisoara. Raportor al conferentei ad-vocatul tii proprietarul dela Jebel VictorP o p.

Dupd constituire ia cuvantul Dr.Svetozar Mileti ci si eftindcd n'arenorocirea a fi invatat romdneste), vor-beste sdr b est e, salutând adunareain numele Sdrbilor, iar advocatulS t an esc u multumeste lui AntonMocsonyi pentru cdnvocarea conferen-tei si propundnd ca despre aceastalconferentd sa se redacteze un proces1verbal, propune a se Introduce la pro-cesul verbal aceastd multumita, precume peste tot grecunostinta tnturor mem-brilor ilustrei familii de Mocsonyi pen-tru trecut si Incredere pentru viitor,cu rugarea, Ca dânsii sau cat() unuldintr'ânsii, sl de aici incolo, de cdteoriva core trebuinta, sa-si ridice voceasi sa adune si sfätniasca si condued

202

inteligenta poporului in lupta pentrunationalitate". Propunerea se primestecu insufletire.

Luand cuvântul raportorul V. P o pmotiveazti $i propune vot de increderedeputatilor nationali din dieta expi-ratg, mai departe propune ca «fiindcdeauza nationalitätilor nu e deslegatádupa lipsa si dorinta si asa dardspre multumirea nationalitatilor sianume a Românilor, cari de prin toatepartile au poftit deslegarea ei pe te-meiul proiectului de lege lucrat de de-putatii români $i s'arbi : deci adunareasädechiare acel project de al seusi sà-1 sustinä si apere $1 mai departspe cale legalPi cu toate mijloacele".

Conferenta primeste unanim acea-std propunere.

Acum a luat cuvântul A 1 e s. d eMocsony i. Reproduc rezurnatul ace-stui important discurs, dupd «Ziarulparticular' mai sus amintit :

«D-1 Dr. Ales. Mocsonyi mânecânddin acest concluz, credo ca daca confe-renta a acceptat proectul deputatilorromâni si sarbi in cauza de nationali-tate si voeste a-I sustine si apdrà eape a-I seu $1 in viitor, trebue .sa" ne On-dim la mijloacele legali, cu cari sd lup-tam pentru realizarea lui, dela carerealizare depincle existenta si onoareanoasträ nationald.

«in viata constitutionala lupta pen-tru idei, Tentru reforme si drepturi semijloceste prin pa r tide poli ti c e,for-m ate spre acest scop; deci fiindcg dupdcum cu durere ne-am convins dintrepartidele politico, ce p6nä acum existAin tear% nici una nu s'a putut castigapentru proectul nostru in cauza natio-nalitätilor si asAdara nici cu una nune putem insotl pentra a luptà In

203

aceastä directiune, propune infiintarea uneiparade nationale de sine stakitoare, ai carolmembri adeca sa nu fie angageati cu nicio altd partidd politica', din cele deja exi-stente ; iar pentru cazul de primire aacestei propuneri, desfdpard necesitateade un program politic, pe al cdrui temeiuar fi a se constitui §i a lucra acea par-tidd nationald».

Propunerea aceasta importantá alui Alesandru Mocsonyi dela carese dateaza o noud fazd in luptele noa-stre politico se primqte unanimfárä contrazicere.

Enunciandu-se din prezidiu prirni-rea propunerei lui Ales. Mocsonyi,de a organiza un partid propriu na-tional roman cu program separat, iaAlesandru Mocsonyi de nou cuvantulprezentand i motivand un proect deprogram politic, alcatuit din eptepuncte.

Proectul de program este urma-torul:

I. Solidaritate cu natiunile patrieide asemenea interes.

II. In chestiunea nationalitatilortinerea la proectul de lege al depute-tilor romani i sârbi din diets trecutd.

III. In chestia Transilvaniei tinereala cunoscutul proect de rezolutiune aldepute tilor romani.

IV. Fiindcd dupa experientele depAnd acum n'a putut a nu fi observatun fel de nex intern 'intro articolul dolege XII. din 1867 (=dualismul) §i

negatiunea egalitatii de drept pen-tru natiunile nemaghiare : din cauzaaceasta este datorinta partidei natio-nale a privì acest articol fi din acestpunct de vedere i a-I combate cu toati:mijloacele legale.

si

in-tro

204

V. Spriginirea programului natio-nal al Croatilor in privinta autonomieiterii lor.

VI. Regularea municipiilor pe bankcea mai larga a democratiei si auto-nomiei.

VII. Adoptarea principiilor libera-lismului si democratiei in toate sfereleorganismului vietii publice.

Prime le cloud si ultimele cloudpuncte de program, propuse de Ales.Mocsonyi, s'au primit intocmai si falldesbatere.

Cu atat mai agitatA a fost insad esb a terea in jurul celorlalte trei punctede program, cari erau in declaratd opo-zitie cu interesele politicei de akist e,care avea aderenti si intro Romaniiadunati la Timisoara, ba judecanddupd unele voci de presd ale aceleivremi, pare chiar probabil, cd politicade guvernament de atunci si-a trimisa num e oameni .cu instructii specialela adunarea dela Timisoara.

Ales. Mocsonyi a avut o luptd greade sustinut pänd a reusit sä strdbatdcu aceste puncte de program, ash cumle-a propus.

La punctul relativ la a ut ono mi aT r a nsilv a ni e i, care sustine aceàrezolutiune, pe care au prezentat-o de-putatii romani si sarbi nationali prinElie Macelariu in sedinta dietei din24 Nov. 1868, a luat mai intaiu cuvan-tul advocatul At. 11 a ti u, propunandca conferenta sd exmitd o comisie caresd giee la cumpaneald, acest punct deprogram si sti feed conferentei un ra-port «motivat >.

Atat advocatul S t a n escu cat siprotopopulsarbesc T a b a ko vi ci (carevorbaà bine romaneste) au combatut

205

pe At. Ratiu, militand cu hotdrire pen-tru punctul de program, aea cum 1-aprezentat Ales. Mocsonyi.

A tunci a isbucnit Iuliu Gr o z es cucerand csd ldsdin pe Ardeleni In treabalot sd nu-i bdgam in programul nostru,ceeace ei dupd purtnrea Ion In tim-pul ultim abia ar mai merità,,

Protopopul Vichentie Gr o z esc uaratä, cd chestia Ardealului este che-stia tuturor Rom anilor i e dato-rinta noastrd sà o apärdm chiarcand Romanii ardeleni ar abandona-0!In acelaei senz vorbeete ì Chr is tia n u,luand in apdrare pe fruntaeii ardeleni..

Mih. B uneiu tine ad constate caArdelenii cu inteligenta ei functionariilor nationali Iai i egoieti nusunt in stare a se orienta i apdra sin-guri.. Aici foloseete oratorul terminiatat de aspri la adresa Ardelenilor,incat prezidentul se vede nevoit a-I'intrerupe i indruma. la ordine. Ora-torul insä, tocmai pe motivul cd frun-taeii ardeleni sunt atat de egoieti eiparticularist, tine, ca nationalietii ro-mani din Ungaria i Banat sä aperecauza dreapta a Romanilor ardeleni,aea precum a propus-o Ales. Mocsonyi.

A mai vorbit loan Missit s, careera candidatul opozitiei aliate din Ti-mieoara ei care -- aea se vede luaseanumite angajamente fatd de partizaniisei de nationalitate strdind, pe carii-ar fi supdrat dacd candidatul lor arfi luat o pozitie nationald gextremistdv.Orator bun cum era, a fdcut apel

conferentd, sd crespecte legalitatea),sd tindem la inbunatatiri numai pocalea legii i sa nu atacdm pe fatduniunea Transilvaniei cu Ungaria, cidin contra sd ne pronuntdm pentruparticiparea Romanilor ardelent la dieta

ed-tra

si

206

din Pesta, ea acolo, in dietA, sti stA-ruirn cu totii la indreptarea relelor.

Ultimul cuvant la acest punct 1-aavut Ales. Mocsonyi, care s'a ocupatin deosebi de vorbirea lui Missits.

Reproduc aici, dupA <Ziariuli citat,urmAtorul extras din vorbirea lui Ales,Mocsonyi :

«D-1 Ales. Mocsonyi spune DialcA legalitatea nu o atacá aici

nimeni. Aceea este deslucilA aiurea (intextul rezolutiunei) qi acum e numaivorba, cA ce reclamd interesul §i onoarea-Romanilor §i cA in ce directiune §ipentru ce avem sä lucrAm noi !? Fi-re§te tot pe cale legaM.

«Aceea, ca IsA vinA, ori sA nu vinADRomanii ardeleni la dieta ungureascd,nu se cu vine sA discutAm §i sA decidemnoi aici. InsA dacd ar fi sA ne pro-nuntam, ar trebul sA ne pronuntamcontra venirei lor, abstragand delaalte grele motive, inAcar §1 numai dincauza legii electorale feudale,care le face cu neputintä reprezentarea§i apArarea cu onoare.

Recomana deci spre primire pro-punerea sa a§a curn a propus-oz.

Cu mare majoritate se prime§teacest punct de program.

Tot At. Ratiu a deschis desba-terea contra punctului IV, propus deAles. Mocsonyi in program. El consi-derft articolul de lege XII ex 1867(= dualismul) drept un pact introtearA §i Monarh §i prin urmare: sant §iinatacabi 1. Cere deci, ca acest punctsl se lase gall' sau intreg sau sA serestrangd numai la acea parte, carepriveste pe nationalitati.

Contra lui Ratiu a vorbit StefanPerianu i apoi s'a primit punctul in

MisBits,

207

redactarea mai sus arAtatd, punându-sedeosebit pond pe acel qb, pe care 1-amsubliniat mai sus.

In privinta aceasta sunt interesantereflexiile aparute in Nrul 13 al cAlbi-nei, sub semnul c(a)3 cu titlul 3Epi-zoade dela conferenta nationald dinTimisoara,, scrise probabil de GeorgePopa, excelentul redactor al «Albi-nei,.

Iatd ce zice fntre altele :eMai Intaiu a-si dory sä explic, cum

a intrat punctul al patrulea, referitoriula articolul de lege XII din 1867, inprograma propusa de d-I Dr. Ales.Mocsonyi i primitä dupa. o luptä destulde Infocatd.

g Este cunoscut, cd mai multi dintrecei mai de frunte bdrbati nationali,bungoard chiar I Babesiu, au fostpururea pentru ignor area aceluiarticol de lege in programul nostru,pretinzand (cum s'a dedat a zice Exc.Sa metropolitul Siaguna) ca 3de multe-ori este bine sa ne tind contrarii nostride cam orbi i prosti). SI in conferen-tele premergatoare conferentei publices'a desbatut foarte lung si serios aceastdchestiune. Tot insul a recunoscut, cdarticolul de lege XII este is v orulr a ulu I, terneita sclavagiuliti no-stra nagonal, dar fiindcd tot insulrecunoaste aceasta, cä acel articol dolege este si baza sistemei de statin Mon arhi e, era prea greu a sedecide pentru atacarea de-a dreptulpe Ltd a acelui articol de lege.

cIn fine a fnvins argumentul tine-rului nostru atlet national Dr. Ales.Mocsonyi, cumcd f adesert vom umblanoi a ne preface ca nu vedem de unclevine 1.6111, cad prin aceasta, precumpang acum nu ca§tigaram nimic, asa

208

si mai departe nu vom castig/ alta,decal cA unii ne vor tineA de prost i,iar altii de f r i co s i. Una mai rAu decAtalta, fiind ambele cele mai m a ris 1 Abiciuni in lupta politicaetc. etc.

oDupd aceasta apoi se priml corn-baterea acelui proect de lege din punctde vedere al nationalitätilor si. se fActdin altd parte propunerea, Ca, as/ darn,sä se combatä el tot pentru acel cuvAntsl din punctul de vedere al au t on o-m i ei p a tri e i; si as/ se priml adauge-rea particuleilfiy, care e xprima aceasta.Astfel a intrat punctul al paträlea l'nprogram.2,

Explicarea aceasta, venitA negresitdin parte competentA, ne aratd de oparte marile greutati cu caH a avut sdse lupte Al. Mocsonyi pAnd ce a che-mat la viatA programul national delaTimisoa,ra, de altä parte ne aratd intr'ointeresantä lumina' cugetarea politica afruntasilor nostri de pe acele vremi inintimitatea ei, care in multe privinteeste strAinA de cugetarea generatiilorde astAzi.

Nici chestia spriginirei programu-lui national al Croatilor fn privintaautonomiei lor, n'a trecut as/ neted.Tot At. R a tiu a luat pozitie sl contraacestui punct de program, sub cuveintcA nu mai existä chestiune croatA, fiindaceasta definitiv deslegatA prin thvoialareciprocd dintre dieta Croatiei si a Un-gariei, care fapt nu se altereazd prinimprejurarea cA o fractiune national/a Croatilor este Inca nemultumitA.

In desbaterea acestei chestiuni aluat parte si. seful S/rbilor radicali,Mile ti c i, arAtând Intro ce conditii s'afAcut acel simulacru de impAcare, pecare pune At. Ratiu pond atât de mare.

.

209 --

Arath eh dieta croath s'a constituit pebaza unei legi electorale octroate, carea impiedecat manifestarea adevärateivointe constitutionale a Croatilor siprin nrinare la nici un caz nu se poateconsiderâ ca definitiv ash zisul pactdintre Ungaria si Croatia. Spriginestepropunerea lui Ales. Mocsonyi.

Advocatul Stanescu spriginestede asemenea aceastä propunere, aciun pact oricurn ar fi fost fäcutnu se poate considerà ca nerhsturnabil.$i in fine insusi Ratiu recunoaste, ehin Croatia existd un partid national,care combate acea transactie. Iar da-torinta Romdnilor este, ca in luptacontra adversarului cornun sh se aliezecu partidul national al Croatilor. Totin senzul acesta vorbeste si. protopo-pul Vichentie Grozescu, ash ca propu-nerea lui A. Mocsonyi se primeste enmare majoritate, intro ovatiunile Ro-mânilor si Shrbilor de feta.

In cleosebi Dr. Miletici a tinut samultumeasca Românilor pentru acestconcluz. At. Ratiu a mai provocat nistescene agitate, contestând Iui Mileticidreptul de a vorbi in numele Shrbilor.Dar s'a trecut si peste aceste, iar re-stul propunerilor lui Mocsonyi primin-du-se neschimbat, declarä prezidentulConst. Rädulescu de a ccept a t in-tregul program, ash cum 1-apropus Ales. de Mocsonyi. .

DupAce se mai voteazd o motiunepropusa de V. Babesiu, prin care seprotesteazá contra insinnärilor, ch lup-tele Romdnilor ar fi indreptate contratronului, patriei si constitutiunei, setrece la alth chestiune importanth, lachestia: solidaritatii nationale.

luliu Grozes cu Meuse propune-rea de a se lansh un apel Mil natiu-

14

210

nile nemaghiare ale terii, spre a mijlociaceastä solidaritate.

Ales. Mocsonyi arata, ca itleeasolidaritatii este pusa in fruntea progra-mului, ca prim punct, dar modul deprocedare propus de I. Grozescu ilconsidera de gre§it, cad in dieta vorfi deputatii nationali chemati a mijlociaceastä solidaritate, iar afara de dietacomitetele nationale, cari se vor chemala viata pe intreaga linie.

Se accepteaza punctul de vedereal lui Ales. Mocsonyi.

Dupa aceste aduce in desbate.re Al.Mocsonyi o chestie de mare actuali-tate in fata alegerilor dietale: C h e-stia cvalificarei candidatilorde deputati natonali.

Ales. Mocsonyi crede cd de candi-dat de deputat national poate fi con-siderat numai acela, care se angageazaformal prin declaratiune, ca accepteazain intregime programul aici votat §ia va apartinea partidului national,liber de orice angageament fata de altepartide.

Desbaterea, ce a urmat in jurulacestui punct a fost din cale afara bo-gatä, luand parte Stanescu, Babe§iu,Missits, V. Grozescu, A. Popovici, L.Ionescu, Miletici, Vich. Bogdan §i altii.Chestiunea era complicatä prin multealte chestiuni, intro cari lila locul primchestiunea comp romiselor cu altepartide, atat in fata alegerilor, cat §lindieta.

Ales. Mocsonyi tinea la deplinai n depend ent a a partidului nationalroman fata de alte partide, dar callatotodatä sa asigure mana li bera apartidului pen tru eventuale compromiseCu alte particle, la caz cd s'ar putea

211

ajunge la vre-un acord favorabil po-stulatelor na tion ale ale poporului roman.

Alti fruntasi erau insä de altA pA-rere. Unii tineau sA se enunte dejaacum, cd se cautd un acord cu parti-dul dedkist care erA la putere, iar altii

majoritatea tineau sA so declarede exclusd o atingere cu partidul delaputere, cerAnd chiar -s6 se demonstrezecontra acestuia, iar eventual acord säse caute numai cu vre-unul din parti-dele opozitionale.

Pentru A. Mocsonyi erA chestiuneacurat principiala, pe cAnd pentru

aveA rezon practic, cAci eraudejA in parte angageati in compromiseelectorale cu unul sau altul din partide.

AsA d. e. delegatii din Arad repre-zentau douA fractiuni. Una cu LazarIonescu In frunte, tineA la cornpromisulelectoral fAcut de partidul national deacolo (intemeiat la 1867 de Miron Ro-manul) cu partidul guvernamental (ded-kist), altd fractiune cu Stanescu si Al.Popovici in frunte, erau de pArere, cAnu este iertat a stA de vorbd sub nicio conditie cu partidul dela putere, cdciacesta poarta vina situatiei critice, ces'a creeat RomAnilor. Missits iarAsi erAangageat cu asA zisa stangA centrald(tbal-közép,) etc. Fericitul Babesiu s'afdcut luntre i punte ca sA impace toateaceste puncte de vedere, fArd de careerA evident esecul conferentei dela Ti-misoara.

In privinta aceasta este interesantAapreciarea scriitorului articolului cEpi-zoade,, despre care am fAcut dejAamintirer care scrie intre altele:

eIncA o aparitiune de mare insem-nAtate. Este lucru stiut i cunoscut, cA

Mocsonyestii I Babesiu EA mai toti

ce-stialalti

si

212

cei mai de frunte bdrbati conducdtoriai no$tri, s'au ardtat pururea plecatila impdcdciune $i compromise cu ori-care partidd ungureascd, asadard $1 cupartida dela putere ; iar Babesiu oca-zional atinse aceasta explicit $1 in con-,ferentd.

cDar se ridicard voci contrare,anume Missits cerii, ca compromiselesd se bed numai cu stanga centrald,cu partida d-sale ; iar Alexiu Popovici$i Stänescu pretinserd, ca cu partidalui Deak, partida dela putere, niciinteun caz $i sub nick o conditiune sdnu pactdm.

oLa aceste expectoratiuni cam pad-map, tot publicul erupse in celemai zgomotoase aplauze $i Mai o gran-dioasd demonstratiune contra guvernu-lui $i a dedki$tilor, prin ce dovedi, cdin aceastd partidd nu mai are nici .cataincredere.

qAcesta este respuns celora, caricred ca publicul roman nu cugeta, nu pH-cope neclreptdtile ce i-se fac min gu-vern $i legislatiune, sau nu are curajulde a-si pronunta verdictul seu asupraimpilatorilor sei nationali.

Si sd ne insemndrn bine, cd aceastddemonstratiune publicd a fost, precumam atins mai sus, de-a dreptul in con-tra parerii lui Babesiu $i a d-lor Mo-csonye$ti, o intamplare aceasta n emai pomenitd in adundrile, natio-nale, carea deci tocmai dovedeste, ceiritat este poporul $i inteligenta luicontra stdpanitorilor de azi $i a poli-ticei lor dumdnoase.

c Cu toate aceste, tactul $1 vazaconducdtorilor conferentei au $tiut para-liza torentele indignatiunei pasionate $islilase liber tli rrerestrans drop-

213

tul de compromise politice cuorice partidd politicA».

Astfel salvat in teori e, pelanga independenta partidului ',noncreeat l deplina lui mand liber 5,dar numai in teorie! UrmArile au ard-tat, CO oamenii nu s'au putut ridica lainndltimea concluzului luat Cu unani-mitate. Dar despre aceasta voiu vorbiInca la alt loc.

Acum amintesc Inca spre intregire,cd Inca innainte de a se pronunta acestconcluz, s'a enuntiat la propunerea luiStänescu, cu unanimitate : politicade a ctivit at e. Aceasta enuntiare afost de trebuintd, pentrucd in consfd-tuirea prealabila s'au auzit vocipentru pasivitatea BanOtenilor si Un-gurenilor (punctul de vedere al luiAndreiu Mocsonyi). In conferenta pu-blica insa au fost toti pentru activitate.

La propunerea lui Missits s'a maiadus o hotArire interesantd, pa care oamintesc aici in treacat desi nu setine de obiect anurne ca adeputatulales cu program national sd nu-si poatdschirnba mandatul cu vre-un oficiu pu-blics,. Se vede ca. Missits, care era mareadversar al dedkistilor, a presimtit, cA nupaste multi ani isi vor schimba aproapetoti deputatii romani dedkisti manda-tele lor cu posturi de notari publiciregesti.

Mantuindu-se l chestiunea aceasta,s'a procedat la organizarea partiduluinational roman nou creeat. Babesiu aprezentat in privinta aceasta un operatgata, care s'a prirnit, avand a se con-stitui partidul din un comitet centralcu sedipl in Timisoara, apoi comitetenationale particulare in fiecare comitatcu populatiune român comitete car-cuale 1n fiecare cerc electoral cu popu-

s'a-

§I

...

214

latie romAneascd. Mai departe s'a sta-bilit modul de procedare la alegeri,conditiile eventualelor compromise elec-torale etc.

Cu aceste s'a 1ncheiat importantaconferentd nationald dela Timisoara,asupra cdreia am inzistat mai pe largla acest loc, pentrucd co n cluz ele eisunt toate transpirate de ide-ile politice ale lui AlesandruMocsonyi.

Aceasta s'a resimtit deja atunci,dovadd eclatantd cd constituindu-se co-mitetul national central a fost aclamat cumare insufletire prezident Alesandru de Mo-csonyi, care atunci era deabea in al27-lea an al vietii sale.

Seara s'a fAcut apoi mare ma nife-statie in onoarea tinerului prezident :Conduct de torte cu muzicd vocald siinstrumentald, venind din suburbiulFabric, s'a oprit la casa Mocsonyesti-lor din Cetatea Timisoarei, uncle, dupdces'au cdntat mai multe piese nationale,a vorbit din partea RomAnilor advo-catul Stanescu si din a Sdrbilor lite-ratul Dolga.

Raportul din I Albina no spune,cd (Ales. Mocsonyi, cu caracteristica-imodestie, derivd in discursul seu demultumitd onoarea asupra deputa-tilor din partida nationalà,.

Dupd aceste s'a pus noul comitetpe lucru, facand pregdtirile pentrucampania electorald, fdnd convocatdnoua dietd pe 20 Aprilie, iar alegerileavând a se face Inca In a doua jumd-tate a lunei Martie.

A stdzi, cAnd faptele trecutului stinttrecute cu vederea si date uitdrii, inunele privinte chiar necunoscute casl &and n'ar contined InvAtAturi pre-tioase pentru noi cei dc) fatd, cdrora

215

de multeori ni-se pare di istoria lumeise incepe cu noi n'ar fi lucru inutilca cineva sä se apuce de scrierea isto-riei pragmatice a alegerilor dietale din1869. Doamne, cat material pretios !

In cursul acestor nepretentioase notevoiu cdutà sd ardt In liniamente gene-rale campania dela Lugoj, undea fost candidat Ales. Mocsonyi, tinerulprezident al comitetului central al nouinfiintatului partid national roman dinBanat §i Ungaria.

SA nu se creadd cd pe acele vremis'a respectat mai mult libertatea ale-gerii, decal in zilele noastre, cari aula Ilya§ alegerile ultime dela Boc§a,Oravita §i Bazin. Ferit-a Sfantul!

Un exemplu voiu aduce, care vor-be§te mai elocvent decat tomuri de teo-rie. La 1-ma Martie 1869 s'a tinut con-gregatiunea comitatului Timi§ in sco-pul ascultdrii p. 1. autograf, prin carese convoacd dieta noud pe 20 Aprilie,precum §1 in scopul defigerii zilei dealegere pentru cercurile electorale depe teritorul comitatului.

Dupace s'a fixat terminul pe 18Martie pentru thate cercurile, a luatcuvantul un membru al opozitiei §iaratand mai multe cazuri de ingerenteneiertate electorale din partea functio-narilor comitaten§i, a cerut ca vice-co-mitele ad dee un ordin sever pentruasigurarea libertätii electorale.

Vice-comitele al doilea I. S. Ormosrespunde imediat §i duptice n'a maiscos pe Romani §i Sarbi din ctradd-torb, ginstigAtorip etc., a declarat infata congregatiunei, cd nu numai nuva oprl functionarilor comitaten§i ame-stecul la alegeri, ci din contra le im-pune ca datorinta a sparge cuar-mele toate cluburile §i comitetele ro-

216

manesti din comitat si sd nu lase a fialesi de deputati altii, decat numai bar-bati din partida guvernamentala!

Asa vorbia la 1869 din scaunulprezidial al congregatiunei un v i c e-comi te intre aplauzele multimei demameluci, care nu era cu un fir de parmai bunä cleat majoritatile de astazidin salele comitatelor.

Dar sa revin la alegerea din car-cul Lugojului, caci numai aceasta nepriveste la acest loc.

Deja la 20 Ianuarie (3 Febr. n.)au tinut alegatorii din cercul electoralal Lugojului o mare adunare electoralala Lugoj in scopul de a lila i,ozitieMO de alegerlle dietale.

La ordinea zilei erau 4 puncte:1. Credeul politic. 2. Inscrierea in

listele de alegatori. 3. Designarea can-didatului si 4. Trimiterea delegatilorla conferenta din Timisoara.

La punctul prim s'a desvoltat omare desbatere. Din cei 15 oratori aiadunarii 6 insi Aloisiu Vlad, VasiliuStoian, Aureliu Maniu, Ioan Olteanu,Alesandru Atanasievici si Joan Vancea

luasera pozitie hotarita pentru par-tidul deakist, recomandând cu toata in-zistenta, ca Romanii sa tina cu guver-nul. Ceilalti, in frunte cu Iulian Iancu-lescu (care a formulat programul) s'audeclarat in contra. Adunarea a decisaproape unanim, ca Românii lugojeniad nu sprigineasca nici guvernul, darnici vre-unul din partidele maghiareopozitionale, ci trimitandu-si delegatiila conferenta nationala din Timisoara,sA aleaga un deputat national.

in chestia listelor electorale s'a alesun comitet in frunte cu Constantin Ra-dulescu, ca prezident. Membrii au lost:Dumitru Popavita, Toodor Bordasiu,

217

Alexandru Ursulescu, Teodor Pop, Ste-fan Bercean, Vasiliu Petried, Joan Pop,Vasiliu Nicolescu, Vasiliu Onea, si Con-stantin Dobrin.

De candidat a fost aclamat AndreiuMocsonyi de Foen, rugandu-1 «sd pri-meascd mandatul de deputat, iar Mtn'cat n'ar putea face aceasta din cauze,pe cari adunarea nu se vede chiematda le cerceta, sa binevoiascd a-sida consirntirea la aceea, casd rugdm pe ilustrul seu nepot A 1 e s.Mo csonyi sä primeascd candidaturaIn cercul Lugojului, iar cu efectuireaacestui concluz se concrezurd acei mem-bri ai acestei adundri, cari vor merge

vor lud parte la conferenta din Ti-misoara".

Concluzul acesta alternativ s'a fdcutdin motivul, cd lugojenii tineau multla Andreiu Mocsonyi, pe care 1-au alescu majoritate covarsitoare la 1861 con-tra lui Eutim Murgu (care a trebuitsti se refugieze prin grAdini pentru ascdpà nesarmanat de lugojenii infu-riati contra lui) i 1-ar fi proclamat de-putat neconditionat acum, dacd nuapdrea in Nrul 3 al « Albinei un apelcdtra lugojeni sä aleagd pe AndreiuMocssonyi, la care a respuns acestadeja cu datul de 14/26 Ianuarie In oscrisoare deschisd publicatä in «Albina",in care zice tntre altele :

«Aceastä aducere aminte Imiimpune plAcuta datorintd a aduce peaceastd cale adanca multumitd pentrubinevoitoarea atentiune i totodath adeclard cumcd de astddatd n'a i p u-tea primi asupra-mi aceastd lucre -dere onorabild, chiar dacdnumiti rn'ar onora I acum cu incre-derea lor prea stimatd."

alegtitorii

tt

218

Fiind dupä aceastd scrisoare maipresus de orice indoiald, cd AndreiMocsonyi de Foen nu accepteazd man-datul de deputat oferit, fiind notoriccd s'a retras en totul de pe arena vietiipublice, Rornânii lugojeni prezenti laconferenta din Timisoara au of er i tmandatul Lugojului lui Ales.Mocsony i, care 1-a primit. (La 1865

diipa cum am spus a fost alesAl. Mocsonyi la Rittberg, acum renun-tand la candidaturd aici, a fost candi-dat la Rittberg, cu program nationalStefan Adam, advocat din Timisoara).

La 16/28 Februarie zi de Dumi-necti veni. Alesandru Mocsonyi laLugoj sd-si rosteascd discursul program.

eZiva de 28 Febr. 1869 scriecorespondentul Albineiv o puteminregistrà intre cele mai festive, ce amavut cândva in Lugoj Ilustrul bar-bat Alesandru de Mocsonyi pri-mind cadidatura nu intdrzid a veni inmijlocul nostru si destasurd credeulseu politic Intr'un mod, ce puse la ui-mire pe toti (Romani i neromdni) cdti11 ascultard, sfArsind vorbirea in-tr'acolo cd este pentru concluzele con-ferintei din Timisoara, la care insusia conlucrat. Aceastd declaratiune fuprimitd cu aplauze frenetice.)

Din rapoartele contimporane vedemCa Ales. Mocsonyi a venit la Lugoj cutrasura de edtrd Fdget. Fruntasii ro-mani din Lugoj i jur i-au esit in calepAnd la Costeiul-mare, purtand in fruntesteag treicolor cu inscriptia :

cAstfel e Romfinul$i Roman sum eu,$i sub jugul barbarNu-mi plec capul may. ,

Multime de träsuri, Incdrcate cualegkori si cäläreti, asteptau aid pe

a-si

219

candidat, care sosise la Costeiul-marela ora 2 d. m. Primirea a fost grandi-oasa.

In numele lugojenilor a vorbitpreotul de atunci Mihaiu Pocreanu. Iartinerimea scolará din Silha, condusä deinvatatorul Constantin Toma, a cantatzDesteapta-te Romane !I.

Dupace a multamit Ales. Mocsonyiaducand tribut omagial lui Andrei Mo-csonyi, a pornit convoiul spre Lugoj,unde a sosit la ora 3 d. m., sezandin träsura aläturea cu candidatul, g ne-storul national al lugojenilorv lovaPopovici.

Primirea in Lugoj a fost entuziasta,vrednica de bunul nume al lugojenilor.

Adunarea era sa aibe loc in sala be-rariei, care era tixita de lume, iar ga-leriile gemeau de damele, cari cu cea-suri mai nainte au ocupat toate locurile.a Sta om pe om» dupa cum spune ra-portul.

In curand se convinserd arangea-torii, cd este cu neputinta a tinea adu-narea aid. Multimea adunata era eva-luata la patru mii. Unde era sa incapaatata puzderie de om in sala berariei !S'a schimbat deci programul. S'a de-cis, ca adunarea sa se tina in curteabisericei sub cerul liber era inca.iarna! si o deputatiune condusa defostul primar al Lugojului, ConstantinUdria, a invitat pe candidat in acest loc.

Era la ora 4 cand isi fad). Ales.Mocsonyi aparitia in adunare, salutatcu frenesie de multhnea adunata.

In numele alegatorilor saluta pecandidat advocatul Teodor Bordasiu,invitandu-1 sa-si rosteasca discursul-program, cad desi in dansul immeleMocsonyi ne este destuld garantä pen-

220

tru un program, dee luptele cele ad-mirabile ale tinerului bdrbat din dietatrecutd in cauza nationald ne sunt ga-rantii duple in dansul I pentru viitor,dar cand multirnea roagd I acum pecandidat pentru desfdsurarea progra-mei, cugetà cd prin aceasta corespundeunei recerinte a timpului*.

Dupd aceste lug cuvantul Ales.Mocsonyi. Raportorii au numai cuvintede laudd pentru oratorul, la care aulaudat de-o potrivd elinistea stoicd* sie prof unzimea cugetdrii*, cat I elibera-ralismul principiilor desfdsurate* sigtAlrnacirea cea inspirdtoare de incre-zd man t*.

Seara a fost apoi serenadd $i re-tragere cu torte, e u n conduct grandiosde torte, la care ordsenii cu veciniiterani, de asemenea insufletiti, rivalizauin ducerea flamurelor nationale $i atortelor*.

Discursul 1-a rostit gelocintele ora-tor* Iosif Ivanescu, iar arangeorii aufost doctorantele Vasilie Petric i ce-tätenii loan Pop si Vasiliu Onea.

In respunsul seu a subliniat Ales.Mocsonyi pacea nationald intre popoa-role terii, pace bazatä pe dreptate $iincredere reciproca.

Raportorul A1binei> seri() despreaceastd zi intre altele :

e0 privire fdcuta peste rniscareaserbdtoreascd de astdzi, ne constatd,cä astfel de adunare populard Incadin 1848 in Lugoj n'a mai fost:cdci aci multirnea nu se mai putea nu-mera dupei sute, ci dupd mii de oa-meni, de-o potrivA nsuf1etiti i cene serveste de cea mai mare bucurie$i mangdere este ordinea cea build

purtarea solidd ce o 'Astra publicul$i

221

roman adunat, (land dovezi depline deo adevarata maturitate politica .. .)

Intr'un avant a cucerit AlesandruMocsonyi inimele tuturor §1 reu0ta lui'Area mai presus de orice indoiald.

Aceasta insa n'a impiedecat stapa-nirea sä uzeze de cele mai detestabilemijloace pentru a zadarnici alegerea luiAles. Mocsonyi.

Lupta data a fost grandioasä intoate detaliile sale §i in cele urmãtoarevoiu incerca a o descrie dupacum re-zultä din r?poartele i actele contem-porane.

Ziva alegerii de deputat dietal afost fixatã pe 6 18 Martie, zi de Joi,serbatoarea sfintilor 40 mucenici.

President al alegerii a fost nurnitdin partea cornitetului central advocatulA. Podhrasky, substitut frunta4ul ro-man Iova Popovici, iar notari celebrulFabry §i Borden.

Candidat al guvernului era mini-strul de honvezi Bela Szende.

Interesul guvernului de au scoatedeputat ales la Lugoj pe ministrul seua lost de-o potrivà de mare cu intere-sul de a impiedeca cu orice pros in-trarea in dieta a lui Ales. Mocsonyi,pe care cu drept cuvant con-sidera de autorul intelectual al pro-gramului dela Timisoara. Iar Romaniidedki0i din cercul Lugojului tineaumai mult la cdeakismul, lor, decal laromanis m, a§a incat s'au facutluntre §i punte, ca sa tranteasca peAles. Mocsonyi, La carul deakismului»se inhamara l preotii romani dinCo0eiul-mare, Gruin, Cutina, SilhaValea-lunga. Numele lor s'a pus lapiloriu i acolo va remanea pentrutotdeauna, cata vreme va mai fi inte-

Ej i

222

res pentru frAmantarile politice aleRomanilor din Bdnat.

Prim-comite al Carasului era peacea vrerne Faur, Roman de ori-gine, care exploata originea sa romandin scopul spargerii sirelor romane siinstapanirei strdinismului pe acestemeleaguri, cari pe acele vremuri eraucu mult mai curet romanesti, decalastazi. Nu ni-se haraziserd Inca colo-niile do <Kulturträgeri i nici LugojulInca nu era atat de pistrit ca astazi.

Intre organele administrative maistrasnice erau fibiraul dela Ba lint Fejérsi primarul Lugojului Anton Mahr,cari cu un zel demn de o cauza maibuna s'au pus pe lucru sä-1 tranteascape Mocsonyi.

Putere armatá in Lugoj erau ulanii,al caror colonel era ginere de fatd alprimului vice-comite, iar regimentul serecruta din Galitia, din Poloni, lsmu-tati contra Romanilor sub cuvant, cdRornanii sunt rusofili si vor sd instd-paneascd de nou dominatia mused-leased pe aceste plaiuri.

Contra lui Mocsonyi se dase lo-zinca, el cMocsonyi nu este credinciosImparatului, dansul vrea sa faca re-volutiune i sd aduca pe Muscal inteard). (A se vedea cAlbina* Nr. 42,pag. 2).

Intro asemenea conditii ne putemusor imagina ce dirnensiuni luase agi-tatia electorala.

Fibiraul dela Balint inchise dejade Miercuri dimineata podul Balin-tului cu putere armata, nelasand ale-gatorii sa treaca cleat singuratic, casd fie mai usor. . capacitati. La COQ-teiu se improvizaserd «In chip de ba-ricadev birturi, uncle se impartia beu-

- 223 -turd gratuitA, tot in scopul acapacitgribelectorale pentru Szende. Cand auzifibirdul dela Balint, cd pe drurnul Ti-misorei vine un grup mai mare de ale-gatori mocsonyisti, a dat ordin patruleide ulani, sA facA asalt asupra oameni-lor. «Sturm! In Carr() !» a fost comandasi inteo secundA au fost spranjiti bietiialeggtori sateni, ca pull de potarniche.Fugind peste taring, care incotro aapucat, tot s'au strecurat cu totii inLugoj si s'au regAsit in tabera mocso-nyista.

Mid sg treacA alegAtorii nostri dinSaturnic si Herendesti paste podul Ti-misului, ce leagd Lugojul german cueel roman, a dat primarul ordin, sdse inchidd podul si sg nu-i lase sdtreacg. Dupd lungi pertractdri, inter-venind fruntasii nostri din Lugoj, aufost in fine lasati sd treacA intre in-suite si batjocuri. Seara, &and au trecutalegdtorii din Lugojel si Boldur, apar-tinand acestia partidului mocsonyist,haita oficiantilor, condusd de insusiprimarul Mahr, i-a bgtut cu torteaprinse, «pdnd acolo au mars ziceraportul incat cu torte aprinse s'asupunit a da in fata bietilor alegAtoriromani nearmati».

Localul de votare era in sala co-mitatului. Partidele se asezarä astfel,cg partidul mocsonyist avea sa intrope poarta comitatului vechiu, iar par-tidul szendeian pe poarta comitatuluinou. Patrule dese de ulani inchideaucele doud tabere, dar ask ca din par-tidul mocsonyist sä fie liberg ie0reasi numai intrarea opritd. Aceasta ma-surd s'a luat pentru a putea «seduce»aleggtori din tabera nationald in ceaguvernamentalg. Dar Romanii prin-mind de veste, au dnmoiat» pe

-- 224

agentii guvernului, incat le-a trecntpofta de a mai calca in tabera romana.Cu atat mai näpraznici erau ulanii.Dar si. acestia o patira. Popa Roza delaLeucusesti pe atunci Inca nationa-list a wins pe un ulan de sabie,iar parintele Puscan din Cires a smulsunuia lancea din 'Walla, trantindu-1 depe cal. Au fost lupte formale, desprecari vorbesc si acum batranii din Lu-goj, cari au ajuns aceste vreinuri.

In partea nationald erau peste omiie do alegdtori, pe cand pe cea a gu-vernului de abia jumdtate, cu Lugojenicu tot (=-- strdinii din Lugoj). Toatänadejdea eszendeistilor, era presidentulalegerii, dupace nu reusira cu celelaltemijloace a sparge pe Romani. Presi-dentul a si incercat cat a putut, pri-mind voturile szendeistilor Bra cowtrol, iar pe cele mocsonyiste cernandu-lecu sita deasä. N'a admis MO (,martoride identitateD, deck pe notari si pri-mari, cari dificultau pe alegAtorii na-tionali si constatau identitatea calegd-torilor szendeistiD chiar sl in cazul,cand era evident, ca altul s'a prezentatsub numele unui alcgator absent. Afost caz, cd insusi votantul a recuno-scut in fata comisiei, cd nu este celain al cdrui nume a votat. Dar notariisi primarii au constatat identitatea sivotul a fost valid.

Barbati de incredere din parteapartidului national au fost Titu Hatiegsi Dumitru Popavita, cari au controlatsever pe prezidentul, pe care mai alesnotarul Fabry II indemna la cele maimari ilegalitati. De aici rnulte frecari sicerte intre barbatii nostri de increderesi notarii biroului.

Intre asemenea conditii a decurs ac-tul alegerii, care s'a inceput la ora 9

225

cu comuna Balint. Comunele votaseraInnainte in sir alfabetic. Pe la ora 4,fiind comuna Hodos la rand si standproportia votarilor date astfel :

Mocsonyi 302 voturiSzende 62 voturi

fiind deja evident, ea Mocsonyi aremare majoritate, au inceput szendeistiia face scandal. 0 vorba a dat pe alta

deodata notarii Fabry si Bordan,sub cuvant Ca barbatii de incredere aipartidului national i-ar fi ofenzat, audimisionat.

Li-s'au dat explicarile necesare, baHatieg si Popavita s'au retras, läsandIn locullor ca suplenti pe Traian Miescu

Vasile Nicolescu, notarii insä au fostneInduplecati, n'au mai voit sa scrienici o Mara.

Presidentul Podhradszky astfel te-rorizat de notari si de agentii szendeisti,cari vociferau ca iesiti din minti, n'astint face alta, decat suspenda actulalegerii i trimite pe alegatori acasa,pang la alta dispozitie. N'au ajutat ni-mic protestele indignate ale alegatorilorromani. Prezidentul a suspendat alege-rea si suspendata a remas. Mahniti auplecat alegatorii romani la vetrele lorintro insultele ulanilor, cari se leganaupe cai de beti ce erau.

Comitetul partidului mocsonyist adat protest, facand totodata i aratarela ministrul internelor, contra procedu-rei volnice a presidentului, cerand cape baza rezultatului votarii sá fie pro-clamat deputat ales Ales. Mocsonyi,fiind evidenta majoritatea lui covdr-sitoare.

La 7 Aprilie s'a intrunit apoi comi-tetul central comitatens, uncle s'a cetitatat raportul presidentului alegerii,

1F

si

si

si

226

care pune toatd vina suspenclarii ale-gerii pe mocsonyisti, cat si: protestuldat de partidul national, care era in-struit cu toate documentele necesare.

Canonicul Nagy, Roman de inimäcare fdcea parte din comitetul central,a cerut ca procedura prezidentului säfie reprobatd. Dar a remas singur cupropunerea sa in marea szendeistd.

Comitetul central a luat la cunos-tinta suspendarea alegerii si a dispus on o ill aleger e pe 10/22 Aprile, nu-mind president pe Petru Paphdzy, pre-zidentul tribunalului din Oravita. Siscum s'a inceput procedura de cinmo-iareD a Romanilor cu bani, cu terori-zare si cu . . . hataruri. Cand cetim ra-poartele acelor vremi de grele ispitepar'cd vedem zilele ce le traim astazi.Numai a Romanii nu s'au läsat.

La a doua alegere a intrunit Ales.Mocsonyi 800 voturi, iar Bela Szende,in ciuda marelui aparat oficial, 679 vo-turi. Majoritatea a fost deci 121 voturi.

Din comunele rural() au votat 626pentru Mocsonyi si 206 pentru Szencle.Din Lugoj, care numara atunci 184 ale-gatori romani Ili 460 alegatori neromani,au votat toti Romanii afard de 6(Kinteligenti) pentru Mocsonyi si totisträinii pentru Szende. Cu totul au vo-tat 62 alegatori romani pentru Szencle.Iar 4 neromani pentru Mocsonyi, introcari si. marele proprietar dela Zolt, ba-ronul Billot, care era mare filoromansi luase parte si la conferinta dinTimisoara.

Astfel a fost ales la 1869 A 1 e s.Mocsonyi deputat al Lugoju-1 u I. In scrisoarea sa ecAtrd alegatoriinationali din cercul Lugojului, publi-catd in N-rul 43 al cAlbineli, zice A.Mocsonyi mntre allele :

227

cMultele piedeci si necazuri, ce vi-sefdcurd, adesea t3i. cu cAlcarea legilor, pecari insA probatul DV. spirit national,rezolutiunea, rAbdarea si tenacitatea ro-manA, le-a invins pe toate norocos, WAa pArdsl strinsa legalitate macar cat deputin, trebue sä vd facA indoit dulceinvingerea, trebue sA vd urea increde-rea in propria-vd putere si se va md-riascd pofta de luptd ; iar pe mine acelesuferinte ale d-voasträ, dupd legile na-turei si moralei omenesti, ma leaga cuatat mai strans de d-voastrd,.

IV.

Alegerile dietale din 1869 au fostdin cale afard agitate. In decursulcampaniei electorale nu trecea zi, ca BAnu sosiascd stiri despre bätdi strasnice,omoruri etc.,Francisc Deft, care aser-vise Austriei prin celebra etransacti-une, situatia de drept public a Unga-riei, luand in picioare chestia de natio-nalitati cu proiectul seu devenit legesi lasand incurcatd atat situatia Croa-tiei cat si a Ardealului, a fdcut sfortdridesperate pentru a asigura partiduluiseu o majoritate in dietd.

Indignatia contra vilniciilor cpu-ritanD-ului de odinioard era generald.In privinta aceasta e caracteristicd oscrisoare a publicistului emigrant L u d-w i gh, datatä din Bruxella si publi-catd in nr-ul din 3 Martie 1869 a zia-rului allow,

cUitat-a Francisc Dedk scriaLudwigh ceeace zisese partidei salecu ocaziunea dietei dela 1844 ? (Dupdo versiune Fr. D. n'a voit sa primeascdmandatul, din cauza, cd amicii lui auvoit sd-1 aleagd cu forta, uneltiri, WA-tdi etc. La versiunea aceasta face alu-zie Ludwigh. Nota Trad.) Atuncinu-i venise nimänui in gaud sd speriepoporul cu Muscali, sä instigheze na-tionalitdtile, una contra alteia, sd facadin bisericd un teatru de cortesiri pen.tru... politica austriacd. Dar acum, candpatriotismul lui Deák sträluceste in fatastraindtatii, acum cu numele lui se facconrumperi scandaloase de suflete, am-

229

voanele amenintd pe popor cu maniaCeriului ; acolo uncle partidul lui seacopere cu numele lui nepatat, acoloconstitutiunea si libertateacetatenilor patriei se scaldain sang e, iar Francisc tace).

Cu vorbe ademenitoare si cu felde fel de mijloace a cautat de o partesd castige cercurile nationalitatilor pen-tru sine, iar de alta parte sd le impie-dece de a se alia si a forma o falangaputernica, in acele zile, cand actualapolitica de guvernament era Inca infase. De aici sfortarile uriase de acastiga in cercurile Romanilor ade-renti asa zisului gdedldsinD, de aici fu-ria cu care au combdtut organele comitatense concluzele conferentei delaTimisoara, prin cari era sä se pundtemelia unui partid mare national ro-man in aliantä fireascd cu partidelenationale similare ale celorlalte popoareale terii si de aici reactia violentä, cares'a manifestat la o parte a Romanilorcontra ededkismului).

Intro asemenea imprejurdri n'aresä ne prindd mirarea, cA tindrul partidnational roman, infiripat prin conferentadela Timisoara, a suferit o mare in-frangere la aceste alegeri.

La prima alegere, au reu5it dinfruntasii conferentei nationale dela Ti-misoara deabia George Mocsonyila Moravita, Anton Mocsonyi la

Vichentie B a besiu S-Micldusulmare si la Sasca, Lazar To anescula Radna i Sigismund Popo vici laButeni. Ca qnationalistiz au mai reu-sit S. B orlia la Hälmagi, Iosif Ho-dosi la Brad, D. Tonescu la Beiusi,Ales. Roman la Ceica.

Alegerea dela Lugoj dupg cum .am vdzut a remas deocarridatá no.

Beak...

-

Siria,

230

decisd ; Zeno Mocsonyi a cdzut la Ora-vita (a fost o alegere ca cea din zilelerecente, un studiu comparativ ne-arduce la concluzii surprinzdtoare) VictorMocsonyi a cdzut la Fäget, Dr. Ath.Marienescu la Zorlenti, cu ne mai po-menite volnicii 1-au trantit pe loanMissits la Timisoara, scotandu-1 pe ge-neralul Klapka, asa zicand, cu fortadeputat ales ; Victor Pop a cazut laCiacova, etc., fiind in cele mai multelocuri contracandidati romani, cari nuau acceptat hotdririle dela Timisoara,ci s'au aldturat unuia sau altuia dinpartidele maghiare.

Abuzurile electorale au fost ant demail, incat insusi Mesagiul de tron, cucare s'a deschis noul period legislato-ric, nu le-a putut trece cu vederea, cia pus gurgenta* reformã in vedere. Capunct istoric, merita sd reproducem unpasagi al Mesagiului din 1869 la acest loc:

e Alegerile de curand trecute ziceMesagiul V'au ardtat de nou de-feetele leg'ii electorale din 1848.Deldturarea acestor defecte si o astfelde regular e a cursului alegerilor calibertatea electorald sd fiescutitd de abuzurile pdtimasede parti d, apartine de asemenea co-lor mai serioase si mai ur g en t e lu-crari ale D-voastrd....» Ca dat istoricmeritd sd mai amintim, cd deja acestMesagiu pune in vedere reforma CaseiMagnatilor (gnu pe baza ordinelor, cipe baza reprezentatiunei poporuluiz).

Tot vorbe si promisiuni, cari s'aupierdut in vant, statornicindu-se totmai mult sistemul de a conrupe opiniapublicd si a falsifica vointa constitutio-nald a cetatenilor.

Sirele putinilor aderenti in dietäai partidului national cmat la Timi.

231

soara, s'au intdrit prin alegerea a douadin Lugoj, unde dupdcum am vd-zut a reusit in mod stralucit presi-den tul comitetului national A le s. d eMocsonyi, sufletul noului partid. LaSan Micláusul-m are, renuntand Vichen-tie Babesiu, a fost ales fratele lui Ale-sandru, energicul Eugeniu de Mo-csony i, nu numai frate al lui Ale-sandru, ci I cel mai sincer prietin simai mare admirator al lui. La B.-S.-Georgi (Torontal) a reusit Lazar G r u-e s cu. Deputat national se mai consi-dera loan Cuuc u.

Din fruntasii romani mai marcanti,cari au obtinut mandat in dietä, darnu se declaraserd pentru programuldela Timisoara, ci s'au alaturat lapartidul edeakisto, amintim aici peGeorge Ioanovit s, secretar de stat,ales in cercul Bocsei, Miron Roman u 1,ales in cercul Chisineului (in Decembre1869 a abzis de mandat, fiind numitinspector regesc de scoale) Aur elMa niu ales la Faget (dupd crearealegii notarilor publici, a fost numitnotar public reg.) Aloisiu Vlad deS elist e, ales la Zorlentul mare, cercpe care 1-a reprezentat cu inceperedela anul 1848 (in Decembre 1869 aabzis de mandat, fiind numit judecd-tor la tabla regeasc5). Desl edeakistbtot tineau I acesti deputati sd se con-sidere de enationalistb, din care cauzdli-se ziced in publicistica acelor vremieDeaco-romanb. Tot Romani, dar «dad-kistb si guvernamentali dela roatd erauapoi Mihalyi, Iurca, Ivacicovici, caris'au ferit si de aparentele cnationa-lisrnulub.

Intre asemenea imprejurdri scopulprincipal al conferentei dela Timisoara,yea sa se considere ea eeaties. CAA

232

toate el comitetul national constituitla Timisoara §i in deosebi Alesandru deMocsonyi, s'a facut luntre §i punte,scriind in toate partile, agitand, vor-bind §i cutrierand mai multe cercurielectorale, n'au reusit sä creeze partidulunitar, national §i independent al tu-turor Romanilor pe baza unui programpolitic distinct.

cAlbinaz, organul de frunte natio-nal al acelor vremi, relevand aceastanereu§ita, o atribue in mare parte 1 i p-sei de inteli g en t (intelege : into-lectuali) a poporului roman. Reprivindastazi asupra acestor stari, pe cari leputem deja judeca prin prisma istorica,vom modifica parerea «Albinei, in sen-zul, ca dipsa §coalei politico)a frunta§ilor nostri de pe acele vre-muri, a fost cauza principala a nereu-sitei, pe langa practica constitutionalacu totul compromitata. Vedem doar Ca§1 intro cei ale§i pe baza programuluidela Timi§oara nu a fost acea uhi-tate de vederi, la care am fi in drepta ne astepta daca toti ace§tia ar fi fostdeopotriva patrun§i de acele principiifundamentale, din cari s'a zamislit in-treaga conferenta dela Timi§oaracari i-au dat rostul de a fi in istoriaevolutiei ideilor politica la noi.

Lupta nationala in parlament aremas si mai departe fara acel p 1 a n,sistem §i acea organizare,pe carile-a reclamat Ales. de Mocsonyi a§ade impetuos atat in eScrisoarea catramultio publicata in preajma conferenteidela Timisoara, cat §I in vorbirile salela acea memorabila conferenta si inluptele electorale ce au urmat. Deci§1 rezultatele triste puse in vederede A. Mocsonyi in acea $crisoarenu au putut intarzia,

et

233

Cu toate aceste s'au mai Mut in-cercAri de a inchega mAcar o a solida-ritate nationalav a deputatilor romani,in care scop s'a pus temelia unui (clubnationab al deputatilor romAni. MarifrAmAntAri !

Prima intrunire a deputatilor ro-mâni din noua dietA a avut loc Joi la29 Aprilie 1869 in locuinta lui AntonMocsonyi de Foen. Au fost de fatA 15deputati romani de toate culorile, an umeBabesiu, Borlea, Cuucu, Dim. Ionescu,L. Ioanescu, Iurca, Ant., Ales. si Ge-orge Mocsonyi, MihAlyi, S. Popovici,Iosif Pop, Al. Roman, Miron Romanulsi A. Vlad.

Nu s'a putut ajunge la nici o in-telegere, desi toti si-au manifestat do-rinta de a intemeiA un cclub nationalzal deputatilor romani, dar asupra s c o-pului acestui club nu s'a putut ajungela acord.

Din insemnArile acelor vremi ye-dem, a Ales. Mocsonyi, sprijinit deBabesiu, Borlea si Cuucu, a militat pen-tru un club national al deputatilor ro-maul in scopul de a manife§th e x i-s tenta natronala, urmAnd o poll-tied nation ala unitard, desbAtAn-du-se toate chestiunile publice dinpunct de vedere national, afir-mAnd acest punct de vedere in dietA inmod solida r, avAnd din caz in cazminoritatea clubului a se supune ma-jori tatii.

AL Vlad si Iosif Pop fiind de pg-rerea, cA un partid national franc sicurat nu este nici posibil, dar nici opor-tun si folositor, erau de pArerea cAaceastd solidaritate sA se raporte nu-mai la chestiile «c u r a t, nationale,cum e chestia legii de nationalitAti, uni-

-- 234

unea Ardealului Qi eventuale alte che-stii, cart au sd se designeze dinnainte.In toate celelalte chestii sd. le stee de-putatilor in liberd voie a proceda cumle place, fdrd nici un obligament dinpartea eclubului nationa1.0

Miron Romanul era dispus a mergeQi mai departe. Accepteazd solidaritatein toate chestiile, nurnai in chestia tran-sactiei dualiste art. de lege XII din1868 nu, fiind el aderentul acesteitransactiuni.

Mihályi si Iurca erau de pdrere caacest club nu poate avea alt rost, decalso ci a 1, fiind locul de intrunire al de-putatilor romani, uncle pot schimba«intro sines idei, fard de a lua insa niciun obligament. Iar Ales. Roman a eau-tat sä impace pe toti propunand, caclubul sä nu aibe nici un scop, nici unprogram definit (1) avand mai naintea se constitul si apoi a decide, cd ceface.

Astfel s'a terminat prima consfd-tuire färä nici un rezultat pozitiv.

Vineri, la 30 Aprilie, avii loc apoia doua consfAtuire a deputatilor ro-mani din dietä, tot in locuinta lui An-toniu Mocsonyi, fiind de astadata in-vitati numai ceice s'au declarat pentrusolid aritatea nerestransd.

Cu toate aceste s'au prezentat laconsfAtuire sl deputatii Mihályi, Iurca,Pop Qi M. Roman, sub cuvant ch. de-putatul Dr. Hodosiu, ar fi gasit unexpedient, care sii facd posibild intru-nirea tuturor. cNu existd absurditate

scrie 4 Albinav dand seamti despreaceastd consfatuire care sd nu gd-seasca crezatori, mai ales cand credintavine cuiva la socoteald...,

235 --

Hodosiu, care s'a prezentat la acea-stà consfAtuire, a fdeut o propunereidenticd cu a lui A. Mocsonyi din se-dinta premergdtoare, propunand, eascopul si baza intrunirei deputatilorromani in club distinct dietal, este:«a urindri politica nationaldin solidaritate.D Auzind acestedeputatii Mihályi, Iurca, Pop si MironRoman au pardsit consfdtuirea decla-rand, ed la o asemenea hotfirire nu sepot supune si prin urmare nu pot faceparte din club.

deputati zece la numärau primit propunerea lui Hodosiu,

redaetand urmdtorul act, prin care s'aintemeiat primul club nationalroman in dieta din Pesta :

cSubscrisii ne intrunim in club«national, avand de principiu a ur-4andriL politica national& in, solida-«ritate.

Pasta 30 Aprilie n. 1869.Dr. Iosif Hodosiu m. p.Sigismund Borlea m. p.Lazar Ionescu n-t. p.Ales. Mocsonyi m. p.Ales. Roman m. p.George Mocsonyi m. p.Antoniu Mocsonyi in. p.Ioane Cuucu m. p.Sigismund Popovici m. p.Vichentie Babesiu m. p.)

Constituirea noului club s'a ama-nat pe altd data, pentrucd lipsiau noualesii deputati nationali ButeanuGruescu, avand a se face constituireadeabea dupace se vor fi declarat siacestia, dacd adereazd la formarea clu-bului sau nu.

Merita sd mai anninthn aici, eaedeaco-romanili nu au aclerat la for-

Ceilalti

si

236

marea acestui club ai in special lae progr a mul dela Timiaoarab elaboratde Ales. Mocsonyi din cauza solidari-tdtii cu . .. Slavii. (Sarbii, Slovacii aiCroatii) *i. era firesc, doar Deft, aefullor, se feria ca de foc de o alianta apopoarelor nemaghiare contra politiceistdpanitoare. 0 asernenea aliantd ar fiavut atunci alte consecvente, decal inzilele noastre. Tocmai de aceea cdutaDedlc sd impiedece cu orice pret fiechiar al cu aderneniri o injghebarea aliantei nationalitdtilor nemaghiare.0 editie copiatd dupd celebrul (divideet imperaz al politicei seculare vieneze.La Romani credea a ajunge mai uaorla scop, menajand... slavofobia.

Ceeace vedem astdzi ldmurit sim-tiau fruntaaii nbatri deja pe acele vre-muri. cAlbina, d. e. dand seamd de-spre aceastá consfAtuire, scrie intrealtele :

eInsemndm mai departe, cd. estecaracteristic al instructiv pentru noi,and ni-se spune, cum cd mai multideputati romani, dar dedkiati, se ex-pectorard cu energie in contra oricdreiinsotiri ai solidaritäti cu Slavii sauSarbii. i din aceasta vedem, cd . . .

ce-i doare pe domnii stdpa-nitori. Iei, cei cu bratele deschiseprimesc in clubul lor pe toti Slavii,dar tot iei nu pot suferi, ca sd ne in-tovdräaim noi cu Slavii. Probatum est,trebue sd cdutdm alianta ai solidari-tate cu Slavii, anume ai mai aproapecu Sarbii! ,

Intre asemenea conditii grele s'achemat la viata clubul national al de-putatilor romani, care avea sd intrein actiune pe temeiul programului delaTimisoara. Eveniment, care. al la vre-mea sa a fost apreciat de putinii, cari

- 37 -1-au inteles. Asa «Albina» scrie despreacest eveniment doi articoli consecutivi,in Nrii 43 si 44, sub titlul tUn pasnecesar», ziancl intre altele :

4. ., Zece insi prin subscrieri s'audeobligat a urmdri o politica n a tio-nald si in solidaritate. cNatio-nald) si csolidaritate» ! Aceste cloudcuvinte mari, ne fac sä pricepem de-plin, cd lupta noastrd pentru dreptu-rile naturale are sd intro inteo ep oc an o u 6, carea sd se deschilineasca decea observatd in sesiunea t. ecutd ...

eIn sesiunea trecutti clubul deputa-tilor nationali s'a constituit fdrd oriceprogram preciz, iar solidaritatea s'amdrginit excluziv la acel proiect de lege,care se numeste apriat «in cauza na-tionalitätilor...» Urmarea fu cd multideputati cu nume romdnesc, darcu inimd s tr din d intrard in clubsi puteau intrd, aci nici un programnu-1 impiedeca.

cOdatd intrati in club, acest soiude oameni urmariau cloud tendente ;de o parte tindeau a sparge solidari-tatea, chiar sl in cauza apriat nationald,iar de altd parte isi dedeau truda capeste tot sd linisteascd, sa mulcomea-sod, sd impiedece, sd adoarmd mersullucrurilor nationale, care se pornise cuo rapeziciune nu mare, dar totusi im-bucurätoare...

an locul moralei, idcepuse a se in-cuibh nerusinarea, !neat vedeai ici-colocdte-un bi et d e o m (fost national)care, in setea prea mare de vre-unoficiu gras, nu pregeta a märturisl inpublic cu vorba si cu peana niste prin-cipii, menite a destrdmd natiunea, a oprofand si a o rusind, ca astfel sä oexeorteze in castrele sträine...»

238

4Cel-ce a primit doctrina: «SA iu-be0i pe deaproapele teu ea pe tine in-su-tb, a primit intreaga religiunea cre-§tinä, cAci s'a supus devizei ce o pro-pagA.

ctntocmai deputatii nationali, c e izece dela dieta din Pesta, cAnd sub-scrisera o a politica nationald *i «soli-daritate,, au subscris 0 primitI ntregul program al adundrii na-tionale dela Timipara, care Inca arenumai scopul acesta...

gAcest inceput bun §i devotamen-tul celora ce ni-l'au creeat, ne sunttoatd gar anta realizArii speranteinoastre).

Am citat aceste specimene din ceidoi articoli ai e Albineb ca mArturiicontimporane pentru situatia de atunci§i pen tru sperantel e, ce se legaude noul club... Sperante, a cAror re-alizare n'au ajuns nici contimporaniisA. o vadd §i nici noi urma§ii du-rere nu ne putem lAuda cu aceasta.AceastA durere a resimtit-o in modpotentat Ales. de Mocsonyi, creeatorulproiectului de lege al minoritAtii die-tale in chestia nationalitAtilor, creeato-rul proiectului de rezolutiune in che-stia uniunei Ardealului, sufletul pro-gramului dela Timi§oara, reprezentan-tul genuin al ideei nationale in toatemanifestatiunile vietii noastre publice.Sub presiunea acestei dureri vedempar'cA cum Ales. Mocsonyi, omul f a p-t ei, devine cu incetul omul reflexiei,cum 1-am ajuns noi, generatia mai ti-nerA.

E interesant sA vezi, cum se luptAnoul «club nationab sd prindl aer §iviata, Ong se pierde, de nu-i mai daide urmA. S'a nAscut prea de vreme !

239

La 30 Aprile an subscris cei zecedeclaratia, dar constituirea au ama-nat-o.

Aproape cu dotiä luni mai tarziu,anume cu datul de 25 Iuniu 1869 ga-sim alt comunicat, pe care-I reproducaici intreg, caci vorbeste de sine:

Astazi s'a tinut sedinta constitu-anta a clubului national, in care s'aales president D. Antonin de Mocsonyi,iar de notar Dr. Iosif Hodosiu. Tot-odata s'a insarcinat d-1 Hodosiu a corn-pune un proiect detaliat de programpentru partidul national, care proiectapoi sa se desbatd, primeasca si sä sepublice, ea sa stie natiunea si tot insulregulele i principiile acestui partid.

cAdunarea deputatilor se conchiamade presedinte, sau in caz de absentade catra secretariu. Se Intruneste decate-ori doi membri pretind aceastapentru o chestiune anumitä.

dn clubul national s'au mai fn-scris in timpul din urma DD. LazarGruescu si Dr. Eugeniu Mocsonyi.

(DI Buteanul se leagana Inca in-tro partida national§ si deakista. Nustim pand cand aceasta leganare).

Scurt comunicat, dar foarte elo-event. Cred cd nu mai este trebuinta aspune, cd din cprogramul, propus ase elabora, desbate etc. nu s'a ales ni-mic. Divergentele de pareri erau preamarl.

Ineun comunicat gasim din anulacesta, relativ la sedinta clubului, carea avut loc la 30 Novembre In chestiaTofalenilor (urbarialisti scosi din pro-prietatile lor prin br. Apor) si in che-stia extradarii deputatului. A. Roman,care era condamnat pentru 4 articoli

240

apdruti In cFederatiunea», la un antemnitd de stat.

Comunicatul acesta este dela maiprecaut. Se vede cat colo, cä e anumeredactat ca sà dumir eased spiritele,cari incepeau a lodnui. cd nu prea mergtrebile nationale cum ar trebul sdmeargd.

had vre-o cateva pasagii :cClubul national al deputatilor no-

OH la dieta Ungariei, se intruni alal-tderi (30 Nov.) Marti seara inti'o con-ferentd la D. Georgiu Mocsonyi. Pre-cum ne informardm, s'au infdtipt ur-mdtorii DD. deputati : Babe§iu, Borlea,Buteanu, Cuucu, Lazar Ionescu, Ho-do§iu, Ales. Mocsonyi, Anton Mocsonyi,Eugeniu Mocsonyi, George Mocsonyi,Sig. Popovici, Ales. Roman 0Miletici...

(LI ambele privinte (chestia Tofa-lenilor §i extradarea lui A. Roman) de-putatii constatard cu totii lipsade a ingerd §i de a p41 in solid a-rit at e. Concluzele speciale insä, d e-ocam dat pentru natura lor, nu nieste permis a le publicd.

gSalutdm armonia bung cedomne0e intre deputatii nationali I naceste cauze, §i am dot'''. nu-m a i, ca a ceast a sd se perpetue §ish se adevereascd pururea in-tru toate.D

Clubul deputatilor no§tri, ca clubpolitic national n'a putut prinde radd-cini i n'a putut face prin urmare acea*coald politic, fdrd de care nu to potiafirmã cu aplomb in viata politicd.

241

DesI dupdcum am vilzut nutoti deputatii romfini din dieta dinPesta au luat angageamentul de 4so-lidaritatEm, totusi tinerul «club natio-nal) din caz in caz a contat §I la con-lucrarea acestor deputati.

Asa vedern, cd la 7 Mai st. n. s'auintrunit cei 10 deputati nationali, cariau subscris declaratia de solidaritate,

ludnd in desbatere gMesagiulb detron, au adus urmdtoarele hotdriri:

sFiindcd pänd in momentul acesta,nu este cunoscut cuprinsul proiectelorde adresd (respuns la Mesagiu) a niciunui partid, dar se preyed() cd c auz a11 a tionalitatilor si a Transil-vaniei nici intr'un proiect ungurescde adresti nu vor and expresiuneace o reclamil interesul si dorinta justda, nationalitatilor, se decide ca deocam-data sd se pregateascd proiecte de amen-damente pentru aceste cloud chestiuni.Gombinarea acestor proiecte se Imre-dinteaza deputatilor Ales. Mocsonyi,Babesiu, i Hodosiu.

Se decise mai departe, ca la des-baterea acelor arnendamente, sd fieprovocati a participh I ceilalti de-putati, cari cel putin in aceste cloudcauze vor sd päseascd in solidaritatecu deputatii partidului national.),

S'au I fticut IncercAri in directiaaceasta, dar inchegarea doritd n'areusit.

Respunsul la Mesagin al dealcisti-lor 1-a prezentat referentul Csdszdr,project separat de respuns a prezentatO. Tisza In numele stdngei centrale,alt i roiect de respuns din partea stdngeiextreme Somogyi si in fine un proiectde respuns deosebit a propus deputa-tul national sdrb Dr. Svetozar Mile-

16

di

- 24 -ti ci, in senz federalist pa careInsd deputatii nationali romani nu 1-auputut accepta in intregime.

Din partea deputatilor nationali ro-mani a propus Buteanu amendamen-tul in chestia nationalitatilor, iar Cuu c uin chestia Ardealului. Ales. Mocsonyinu a luat parte la desbatere. Se inte-lege de sine, cd rnajoritatea a acceptatproiectul dedkist. Astfel s'a mantuitchestia adresei, care era O. devind odesbatere foarte interesantd, provocan-du-se mai mult sange reu, decal lirn-pezindu-se situatia, cum ar fi fost dedorit.

Trecandu-se astfel pasta adresä,trei chestii mari aveau sd preocupe padeputatii nationali: reforma municipala,reforma justitiei, reforma electornld.

In decursul anului 1869 a luatAles. Moesonyi numai in cloud randuricnvantul in dieta i atunci mai multinci dental.

In sedinta din 26 Novembre seivise un incident interesant. Era la or-dinea zilei alegerea membrilor in co -misia de bancd.

Din partea stangei era candidatColoman Tisza, care fdcea pe aceavreme Inca' pe strasnicul opozitional.Dar dedkistii n'au voit sd-1 aibe in co-misie cu nici un pre i astfel Tiszan'a fost ales in aceastd comisie impor-tantd, din care cauzd a fost mare tul-burare.

Intaiu a luat cuvantul ColomanGhiczy, argumentand cd la asemeneacomisii au sa fie luate in consideraretoate partidele dietale dupd proportianumfirului membrilor, apartinatori ace-stor partide. Fiind numai dansul alesdin partea stangei centrale (=balkO-

243

zép= partidul de atunci al lui Tisza)renuntd la mandatul in comisie.

Tot asa vorbeste si seful stángeiextreme E. Sirnonyi, dar declar§ cdcontrar opiniunei sale primeste man-datul in comisie.

Din partea dedkistilor respunde laatacuri S. Gajzago, in urma vorbireicdruia nu se poate stdpani ColomanTisza, sd nu riposteze, ardtând in cerdtacire mare se afld majoritatea, careerode cd minoritatea se va acomoda.Dui:Ace mai vorbeste Madardsz, apro-banthpe Ghiczy si spriginind pe Si-monyi, se anuntd la cuvant ... B a -bes iu si raportandu-se la un discursal seu din 1865, zice cd daca acele co-misiuni au sd fie adevdrata expresiunea dietei si prin urmare a vointei terii,trebue sd fie reprezentate in aceste co-misiuni nu numai toate partidele terii,ci sl toate interesele Indrepta-tite al e ter ii ... i interesul celmai important al terii, care nu-i ertatsd se nesocoteasca, este i n ter es u 1nationalitatilor din patrie, careInca trebue sd se respecte din principla alegerea comisiilor regnicolare.

Cuvintele lui Babesiu, cat si feliullui vehement de a vorbl, au trezit ofurtuna de proteste (sdptämani de arandul s'a ocupat presa de acest dis-curs al lui Babesiu) bleat deabea aputut reveni oratorul la cuvant si ter-mina Cele ce a voit sd zica, aprobandpe deplin pozitia lui Ghiczy.

Deputatul Mdridssy din stanga ex-trema indata a luat cuvantul ca sd po-lemizeze cu Babesiu, declarand cd indietd nu au loc rep; ezentanti de-ai na-tionalitdtilor, ci numal reprezentantiinatiunei maghiare.

In stadiul acesta al desbaterii a

244

luat cuvantul Ales. Mocsonyi, casa vind intru ajutor lui Babesin, ro-stind un scurt discurs, in care premi-%and ca nu este de parerea, ca prin-cipii atat de importante sa se discutein mod incidental, totusi se mir a cumde sunt deputati, cari iau in nume dereu cele zise de Babesiu, &ad, ceeace aspus acesta in general este tin p o-stulat indreptatit.

Dup. Mocsonyi a mai vorbit Ber-zenczey i cn aceasta s'a incheiat inci-dentul in dietä.

In sedinta din 6 Decembre a in-terpelat apoi Ales. Molsonyi pe mini-strul justitiei B. Horvath in chestiaactelor extradarii deputatului A. Ro-man, care era condamnat la un antemnita de stat pentru _patru articolipublicati in «Federatiunea s. in chestiagpronunciamentului din Blajz..

Pentre intelegerea chestiei am O.prernit urmatoarele: Contra celor cucpronunciamentul, dela Blaj s'a facutproces, dar s'a sistat dupacum amvazut mai nainte prin act majestatic degratie. Articolii din eFederatiuneav auaparut nainte de actul majestaticdeputatii romani au fost de parerea,ca nu numai la autorii qpronunciamentD-ului dela Blaj, ci sl la presa care areprezentat acest pronunciament, aresa se raporte actul majestatic. In con-secinta au fost contra extradarii luiRoman, fiind a se considera urmarirealui Roman drept act de evexatiunez,fata de care trebue sd-1 apere pe de-putat dreptul seu de imunitate.

Referentul comisiunei n'a voit sastie de toate aceste nimic, ci a propussuspendarea imunitatii lui Ales. Roman

extradarea lui, ca sa-si faca pedeapsade un an, simplu pe motiv, cd a fost

si

245 .condamnat in toatd regula si sententaa intrat in vigoare. lar dieta n'aredreptul sä puna piedeci in calea ju-stitiei.

In jurul acestei chestii s'a desvol-tat o desbatere mai lungd, iar Ales.Mocsonyi a luat cuvantul deabea canddesbaterea era deja incheiata si che-stiunea ajunse a se decide prin votare.Pe acest motiv a recurs A. Mocsonyila forma de interpelatie.

Constatand in introducerea inter-pelatiunei sale, cd in privinta unorirnprejuräri decisive pentru chestie nus'a facut lumina necesard se adreseazdcatrfi ministrul de justitie si-1 p r o -voacä sä respunda indata. In-terpelatia este:

Este adevdrat cä procesul contraautorilor si subscriitorilor «pronuncia-mentului dela Blaj, s'a sistatprin gra-tie majestatica n ai nte da se a duces en ten ta? i dacd este aceasta ade-värat, este adevarat cri procesele depresa s'au intentat contra lui Ales.Roman pentru arlicoli ref eritorila pronunciamentul din Blaj?

in fine, cand a comis A. Romandelictul pentru care este condamnat:innainte sau dupd amnestie?

Interpelatia aceasta I-a suparatmult pe ministrul Horvath, mai alespentru vorbele prin can 11 provoacd,Mocsonyi sa respunda gindatä,. In res-punsul seu spune ministrul, Ca Ole cuce datoreste dietei, dar este o texpre-sie tare, cand vorbeste un deputat cuministrul, cum vorbeste un stdpan cuservitorul.

Dar si meritul interpelatiuhei i-afost nepMcut lui Horvath. In privintaaceasta a respuns, ca gratia majesta-tick* s'a acordat Inca nainte de pronun-

Ei

246

ciarea sententei, dar numai cpronuncia-mentistilor, si prin urmare nu se poateraporth sl la Ales. Roman, care e con-damnat pentru delict de presd, acipentru delicte de presd nu s'a datgratie. Prin aceasta devine de prisosrespunsul la celelalte intrebdri ale luiA. Mocsonyi.

Interpelantul riposteazd de tot scurtminstrului de justitie, cd doctrina mi-nistrului este de tot falsd, cdci dacdodatä fapta si faptuitorii suntdeclarati prin act majeStatic de n ep u-nibi li, presa care a discutat si apd-rat acea faptd si pe fdptuitori, nu poatesd fie punibild, pentrucd in pr es a nupoate sä fie delict, ce nu estedelict ori a incetat a fi delictp e alt a cal e. Este deci evident, cdin cazul Roman avern de a face cuvexatie.

Nu mai trebue spus, cd majorita-tea a luat la cunostinta respunsul mi-nistrului.

Trecdndu-se apoi la votare in che-stia extradarii lui Roman, au votat 188deputati p en tr u extradare, iar 124deputati con tr a. 115 deputati s'auabsentat. Deci cu majoritate de 64 vo-turi, suspendandu-i-se imunitatea, a fostdat A. Roman pe maim procurorului,care 1-a internat pe un an in, ospitali-era temnita de stat a Vatului.

In leglitura cu chestia aceasta maie de interes a veded cum s'au purtatdeputatii romdni fata de un tolegal lor.

Doi Ioanovici si Hossu ambiidedkisti, s'au absentat dela votare. Unul

tot dedkist Ivacicovici a votatpentru extradarea lui Roman, iar cei-lalti dediciqti spre einstea lor fie zis

247

au votat cu nationalistii contra ex-traddrii.

Interesant mai este, a toti depu-tatii maghiari, cari se tineau de stanga,intru cat au fost de fatd la votare, auvotat contra extraddrii (bine inteles,multi s'au absentat), iar deputatii sasisi croati, cati au fost de fatd, tot ipentruextradare.

In fine si aceasta un document in-teresant al vremilor !

Ina nainte de a incheia in seriaacestor note biografice cronica anului1869, trebue sd mai amintesc o actiunede mare importantd politica, care desla remas bra rezultat pozitiv, totusi neserveste un document pretios al vremii,care egte astázi nu numai nesocotit detoti, ci chiar dat cu totul uitarii. $i nustria, ca cel putin din and in andoa ne aducern aminte de cele trecute.Meminisse juvabit ... si dacd nu dealta, dar sd nu pierdem legatura cutrecutul, in care gäsim busola pentruviitor.

E vorba de tratativele dintre par-tidul national roman si stanga extremamaghiara (partidul democratic al luiIrányi) de a ajunge la un comun acordin privinta unei solutiuni mai fericitea chestiunei nationale, tratative, callau progresat pand la alatuirea untilproiect de o noua lege de nationalitäti.

Chestiunea dateazd ina ding varaanului 1869, and din partea partidu-lui asa zis g48b-ist, condus de mareleidealist si democrat Irdnyi, s'au Mutdiferite demersuri pe MO clubul na-tional roman in scopul de a coMbinaun program comun in chestia de na-tionalitati. Asemenea demersuri s'aufdcut sl din alte pärti, dar deooamdata

248

luaserd forme mai concrete incercdrilestangei extreme.

Ales. Mocsonyi tocmai in vedereaunor asemenea demersuri a tinut dejala conferenta din Timisoara sa asigurepartidului national deplina man

b er a de a intrà in tratative cu orisi care partid dietal, dar bine intelespe baza programului stabilit in aceaconferentd.

Primii, earl simtind cd prin legeade nationalitäti, adusd contra vointeinationalitatilor, nu s'a atins scopul incare avea sà se aduca acea lege, aufost precursorii kossuthistilorde astdz 1, grupul parlamentar al luiIrányi i Simonyi, (cu numele oficial :partid democratic) din care maieste astäzi in viata pare-misenumai veteranul Madardsz, ajuns acumla bdtrânete, spre ironia sortii, disident

. kossuthist.Deocamdatd se discutase chestia

mai mult in mod particular, intre Mo-csonyi i Irdnyi, pdnd ce s'a adus inluna Novembre 1869 in desbaterea clu-bului national sub mare discretie. A tuncinici nu s'a lansat nici un comunicatal clubului in materia aceasta, ca nucumva sä se discrediteze actiunea naintede vreme.

Secretul s'a I pdstrat pänd camla inceputul lui Martie 1870, când ainceput sä pdtrundd si in publicisticd.Se intelege cä descoperirea aceasta afost foarte nepläcuta dedkistilor, caris'au I ndpustit cu mare vehementd asu-pra partizanilor lui

Dupdce s'a desbdtut chestiuneavre-o doud sAptdmâni in publicisticd,n'a avut incatro clubul national, atrebuit sã Idmureascd l publicul seuasupra adevAratei stari lucrului.

d

. .

a

li

IrAnyi.

249

Din comunicatul «Albinei, apArutin numarul 21 din 12/24 Martie 1870,reproduc urmAtoarele pasagii, cari nearatä esenta demersurilor. DupA o in-troducere, in care spune, cA si-a pre-gatit publicul cetitor pentru aceste de-mersuri, eu cari a consimtit publicul,scrie «Albinat urmatoarele :

«Astazi, cand mai multe foi strainestiu vorbl de r ezult at e, iar guver-namentabi aratA mare neca z, netinem de datorinta a ridica velul cevasimai binisor pentru-ca stimatul nostrupublic sa vad i sä cunoascA adeva-rul mai deplin, sä vada i sA eunoaseA :cum si de undo au pornit si unde auajuns domnii deputati nationali.

«In clubul national d-1 AlesandruRoman a fost cel dintaiu, care ined inluna Novembre a. tr. (adecA 1869) araportat, ca d-1 Ir any i, un condueä-tor de frunte al partidului maghiar destanga extrernA, doreste serios i pozi-tiv o incercare de apropiereintro acel partid i infra clubul clepu-tatilor nationali in chestiunea de natio-nalitate.

«Dupä aceasta d-1 Dr. A le s a ndr uMocsonyi a adeverit si intro-g i t raportul d-lui Roman, spunandcA corifeii acelui partid maghiar do-resc ea clubul nostru sA exmitA dinsinul seu eativa membri, ea intrunin-du-se in co in isiu ne mixtA cu altimembri, pe can Ii va exmite cliibulrnaghiar, sA incerce a combina u nprogram national comun.

«Chestiunea a fost desbAtuta si incea mai deplinA armonie s'a decis apriml invitatiunea partidului dernocra-tic unguresc, iar do delegati din par-tea elubului national s'au ales d-nii:

250

Dr. Iosif Hodosiu, Dr. Miletici (sefulSarbilor radicali) si Dr. Ales. Mocsonyi,recomandandu-li-se do bazd a combi-natiunilor : Proiectul deputatilor na-tionali in caliza de nationalitate,. (Ela-boratul lui Ales. Mocsonyi).

cDin partea clubului unguresc acestpas al clubului nostru a fost salutatcumultd cordialitate, exmitandu-se de acolopentru atinsul scdp d-nii : Irdnyi, E.Sirnonyi, E. Kállay i Ios. Madardsz.

«Acesti domni au tinut de atuncinenumArate conferinte, la cari, luandde bazd amintitul project delege in cauza nationalitatilor,1-au desbAtut din punct in punct, dinparagraf in paragraf i dupd cumse afirmd 1-au primit aproapeposte tot in partile sale esen-t i a 1 e.

cPe cat comisiunea innainth maimult in opul seu si se opintia mai multa ajunge la rezultat, neodihn a inasemenea insurã se observain partea con tr,arilor, iar candinnainte cu cloud sAptAmani resufld, cdcombinatiunea a succes,pecon-trarii nostri dela putere,

o adevArata furie!«Suntem convinsi, cA consecintele

au fost si vor mai fi 'Med lung timpsirntite pAnd in cele mai indepdrtatepAri locuite de Romani...

cEste acum, ca combinatiunea,proiectul comisiunei sd se desbatdadopte in plenul ambelor cluburiapoi sa se propund l explice

natiunei maghiare i colornem aghiarey.

Proiectul elaborat de comisia mixtäa remas incd vre-o cateva sdptAmanisecret dour avea sb treacd mai in-

si

lien-an

II

251 --

tAiu prin sedintele plenare ale colordouA cluburi dietale dar a pAtrunsin urma unei indiscretiuni innainte devreme in publicitate. Astfel apoi sl.«Albina, il reproduce in traducere (ori-ginalul fiind in Ihnba maghiarA) innr-ul 32 din 10/28 Aprilie 1870.

Ne avAnd originalul la mAnA re-produc, la acest Ion, acest act impor-tant in traducerea cAlbineiz, care desle greoaie, dar pare a fi fidelä.

Eatà-1:PROIECT DE LEGE

pentru regularea si asigurarea na--tionalitätilor si limbilor de tearà

In Ungaria.

§. 1.In Ungaria se recunosc de natio-

ualitAti egal indreptAtite de tearA, ur-mAtoarele populatiuni istorice de tearA :Maghiarii, RomAnii, SArbii, Slovacii,Rusii si Nerntii, pentru cari, prin legefundamentalä, se asigurA indreptatireaegala politicA de nationalitate si limbg,intre marginile integritalii teritoriale siunitAtii politico a statului.

In documente oficiale nationalita-tile locu;toare laolaltA se vor numl p o-porul Ungariei sl din folosireanumelui unguresc nu se podte d e-duce preferinta nici supe-rioritate pentru nationa-litatea maghiar A.

§. 2.

In comunitAtile sAtenesti si orgse-nesti, precurn sl in comilate, respectivesl in districte, nationalitateamajoritAtii populatiuneirespective si adecä a celei

252

absoluie, unde se afl6 atare, la dincontra nationalitatea majoritätii relative,forrneaza in tinutul res-pectiv nafionalitatea oficialci ilimba ei va fi limba ofieutici atat areprezentantei politice sau reprezen-tantei politico-adminisirative, precumsl a antistiilor si autoritätilor publice,presupunand ca acea majoritate apar-tine la una din cele sase nationalitatidin teara.

In acele comunitati, comitate si di-stricte arnestecate, unde pe langa ma-joritatea decizatoare, una din cele vasenationalitäti din teara ar formã barema treia parte si eu nurnarul ar sta aceleiamai aproape, membrii reprezentantei audrept a cere, ca limba ei sa se apliceca a doua limba oficial 6.

In adunärile reprezentative, I n-trebuintarealimbilor uzi-ta te in teara este liber a.

Comunitatile acele, a diror majori-tate nu apartine la nici una din celevase nationalitati de teara, pot f o-losI limba lor proprie delim b 6 of ici a I a in afacerile lorinterne comunale; in afacerile lor eujudecatorii eornitatensi, sau cu amplo-iatii cercuali sunt indatorate a intro-buinta limba oficiald a comitatului.

§. 3.Limba nationalitatii de tear% ce

formeaza majoritatea terii, e lim baoficiald a legislatiunei sia oficiolatelor centrale.

Insä In orice can2.6 compusti in altälimba, ntat regimul central, cat si curteadeIcassatiune, precum sl judecatoriasuprema, e indatorata a eda (= redacta)tot in acea limba hotaririle, respectivedeciziunile §i sentintele sale.

253

Curtea de cassatiune i judeato-ria supremA in consultärile lor, tradu-când prin translatori jurati proceselepurtate in atare MIA nemaghiara dim-preunA cu documentele necesare, le vareferh prin referenti ce cunosc limbarespectivg.

In diet a ablegatii nationalitAti-lor din minoritate ai libertateaa se pronunth in proprialor lirnbA nationalA.

§. 4.

Legile terii, mai departe ordinatiu-nile si toate feliurile de dispozitiuniale regimului si autoritOtilor centrale,se vor comunicA, respective se vor pu-blich tuturor nationalitOtilor din teara,deschilinit jurisdictiunilor pe langatextul original si in limb a lor n a -tio nala pr oprie respective in limbalor oficialA, iaräi cu text autentic,respective se vor promulgh. Dacd s'arnaste vre-o indoialã despre intelesulalor douA texturi, atunci decide textuloriginal.

§. 5.

Reprezentantiile, oficiolatele si an-tistiile comitatelor si a districtelor pre-cuin sl ale autoritätilor oräsenesti, maideparte judetele orAsenesti, comita tense,districtuale i cercuale, precum sl toateoficiol a tele administrative inferioare, cuoficiolatele superioare vor cornunich inpropria lor limbg oficialA si (cu ex-ceptia cazutilor din §. 4) tot in acealimbd vor priml hotäririle, incredin-

orice fel de. comunicate. Totash corespondeazd in limba lor pro-prie oficiolatele de asemenea rang,daca an aceeasi limbA oficiald ; in cazulcontrar, pe lAngá textul original in

si

-- 254

limba proprie intrebuinteazd limba ofi-ciolatelor centrale. Tot asta e de ob-servat EA' la cornunintile sätenosti si laantistia acelora, dacd limba lor oficialde recunoscutd de limba uzitatd in co-mitatul respective districtul din parteacorporatiunei respective. La din contra,comunitätile sunt indatorate a intre-buintà in comunicatele lor externe,una din limbile uzitate in comitat, re-spectire district.

§. 6.

Cu privire la afacerile pdrtilor li-tigante se declar5 ca regula generald,ca partile ii pot folosi limba lor pro-prie, si autoritatile administrative, pre-cum judetele de prima si a doua in-stanta poartà pertractarile in limbapdrtilor si tot in acea limbd aduc de-ciziunile. Dacd partile cauzelor proce-suale vorbesc limbi uzitate in tinutulautoritdtii respective, insä aceste limbisunt diferite, fiecare poate folosi limbosa proprie. Totusi desbaterea i efec-tuirea se face in limba primului incurs.

Acea parte, a cdrei limbd nu esteuzitatd in tinutul autoritatii respective,are dreptul de a se folosl sau de limbapartii contrare, sau de a autoritätii re-spective, sau de a autoritätilor cen-trale.

Dacd una din pärtile litigante con-sta din mai multe persoane, ce apar-tin la diferite nationalitati, aturoi aua se unì in una din limbele uzitateacolo, de altmintrea sunt indatorate aintrebuintd limba oficial5.

In cauze criminale, cercet5rile sitoate pertractärile decurg in limbaacuzatului, i sententele, precumtoate feliurile de deciziuni au sä seaducd in limba acuzatului, deed acea-sta e una dintre limbile uzitate in ti-

ei

255 --

nutul autoritdtii respective ; de alt-mintrelea in acea limbd de teara uzi-tatd, pe care acuzatul, dupd mdrturi-sirea sa proprie, o pricepe mai bine.

In cazurile acele, uncle sunt maimulti acuzati de diferite nationalitati,aceia earl vorbesc una din limbile uzi-tate acolo, sunt de ascultat in acealimbd si pertractarea cu privire la eise poarta in limba lor ; cu privire laceilalti insd in limba oficiald a juris-dictiunei pe langd intrebuirtarea deinterpreti ; sententa e insd de cornuni-cat in limba lor proprie. Tot acestedispozitiuni se refer si cu privire laascultarea martorilor.

Dupd introducerea procedurei ju-decdtoresti de jurati, referitoare la cauzecriminale, limba desbaterii juriuluidacd juratii n'ar pricepe limba acuza-tului va fi limba oficiald a respec-ti vului judetiu.

§. 7.

Invätdmantul national, dinpunctul de vedere al culturii comunesi al prosperitatii, se recunoaste demisiune a statului si drept aceea in-naintarea lui (adecd : promovarea in-vdtämântului national se considerd camisiune a statului. Nota Aut) se or-dond precum de dupd puterea pro-prie a fiecdrei nationalitati asà si prinajutorare In proportiune egald din a ve-rea statului.

Drept aceea, fiecare nationalitatede tea ra in totalitate sau in particular,are dreptul a se uni spre acest scop,a formA scoale si institute, societatireuniuni spre desvoltarea cultivdriispirituale i .materiale, precum spredes voltarea culturei, tiintei, beletristi-

si

256

cei, artelor ei a economiei nationale, ainfiintd fonduri ei fundatiuni ei spreacest scop a le administrd independentprin organele lor proprii.

§. 8.In toate ecoalele poporale ale ace-

lor ease nationalitAti de teara, in in-stitutele superioare de culturd ei invd-tdrnant, e limba lor proprie na-tionaId limba de instructiune.Institute le nationale, respective confe-sionale, de culturd ei invdtdrnant, alesinguraticelor nationalitati, incdt co-respund conditiunilor existente pentruasemenea institute ale statului, se de-clard egal indreptatite cu aceste el intoate acele, in earl se propune istoriapragmaticd a terii, se poate totodatApropune el istoria lor proprienationalA.

CornunitAtile, autoritAtile ei insti-tutele bisericeeti ei ecolare, precum eltoate institutele, societAtile ei rennin-nile infiintate pentru scopul expus in§. 8, au dreptul a se folosl de I i in b alor proprie natLonald in comu-nicatele lor interne ei externe, introsine, fata cu regimul ei ea alto autori-tAti de stat, ei regimul este indatorata le edd deciziunile ei respunsurile saletot in acea limbA.

§. 9.

La universitatea terii, pe ldngd ca-tedrele de limba ei literatura acelorEjase nationalitati de teard, au sd seinnalte cateclre el pen tru prop u-nerea legilor patriei in limbalor natio n al 6, permitand totodatdin limbile aceste docenturile private elpentru alto facultdti, precum el f a c e-r e a examenelor in toate lirn-

25't

bi le de propunere. Tot aceasta seordoneazd I cu privire la academiilejuridice din tear* dar numai cu pri-vire la nationalitatile tare reprezentatein respectivele pArti ale terii. In scoa-lele existente de mijloc i superioare,sau in institutele de invätdmant, aresä se introducd de limba de instructie,pe langa- lnarea in considerare a ele-mentelor nationale des reprezentatelimba acelei populatiuni, in cercul cd-reia se afld acelea ; i in mijlocul ata-ror natonalitdti de teat% unde lipsescastfel de institute do invdtdmant, au ase ridicà in numär corespunzdtor dinputerea terii, sau, cu privire la impre-jurdri, cu ajutorul statului.

§. 10.Aceia, cari pretind a purta atari

oficii, la cari se conditioneazd cuno-stinta limbei maghiare, au a dovedideplina cunostintd a acestei limbi.

§. 11.Dispozitiunile legii prezente,

mai vartos cele continute In §. 1 for-ineazd parted constitutivd din eon-stitzttittnea terii.

§. 12.Legea aceasta va päsi. in viatd

indatd dupk sanctioner() i publicare;toate legile i ordinatiunile de mai

nainte, contrare legii de fatd, prin acee-sta se declard de sterse.

Aces$i doisprezece paragrafi suntrodul acordului comun, la care a ajunscomisia mixtd, compusd din delegatiiclubului national roman si ai partidu-lui democrat 1848-ist, rodul silintelor

17

gi

258

sincere ale unor bdrbati de talia luiAles. Mocsonyi, Iosif Hodo0u, SvetozarMiletici, D. Irányi, E. Sirnonyi, E.Ka llay §i Ios. Madardsz, cari infläcd-rati de nemärginitá iubire de patrieau cautat acea bazd de drep t, peca. e cu respectarea tuturor popoareloristrrice ale terii, pdstrand intactä uni-tatea politica Qi integritatea teritorialda terii, se poate construi Qi desdvarQ1suveranitatea terii pAnd la deplina in-dependentd.

Aceasta e singura cale ! Si pagubdcd s'a pierdut.

Din intregul prpiect nu s'a alesnimic. Ajuns nainte de vreme in pu-blicitate, s'au napustit organele dad-kiste asupra intregei initiative, eu ofurie, care dovede§te mai bine, cat demalt temeau opera dualistä de o even-tuald pace nationald, care mai alesatunci, ar fi resturnat intregul dualism,doar premisa fundamentald a dualis-mului a fost suprematie artificiald, atatdincoace, cat §1 dincolo de Laitha.

Dar dacd nici nu s'a alos nimicdin intreaga initiativd, tot merità sa fieremarcat acest proiect ca un documental vremii, caci nu este un proiectunila ter a 1, ca celelalte din anii pre-mergAtori, di este un proiect bila te-r a 1 intre deput ati nationali§ti§i ma ghiar i, cari au cdzut de acordasupra principiilor fundamentale, pebaza cdrora se poate instdpani in Un-garia pacea nationald, ca garantd aunei desvoltdri sandtoase in viitor.

Iar acei deputati maghiari, cart auajuns de acord cu deputatii noVriasupra acestor prineipii fundamentale,n'au fost oameni de rand, ori ni*tenecunoscuti, -apu§i in noianul vremii,

25 -

ci nume celebre In istoria parlamenta-rismului mSghiar, ilustratiuni ale vietlipublice maghiare ca Daniel Iranyi, alcärui puritanism a remas de modelgeneratinnilor ce au urmat. BArbaticu vederi largi, cari si-au iubit patriacu infocare si n'au vAzut nici o tra-dare a patriei in nobila tendentä de aImpartl fräteste drepturi si datorintepentru de a angagea de o potrivd in-treaga obste a terii la lucrare armo-nica intru ridicarea bunästhrii toni iintärirea ei pe toate terenele.

Iar meritul acestui acord de va-loare istoricä revine pe deplin lui Ales.Mocsonyi, care a ggsit acea cale, pecare se pot contopl armonic intereselede existentä ale statului cu intereselede existentä nationalg ale tuturor po-poarelor constitutive de stat, cale, 1 acare va trebuj sd se r eying,daca nu suntem condamnati a mergeorbis spre präpastia, care ne inghitepe toti.

V.

Lupta deputatilor nationali in dietäin decursul acestui period legislatoricnu prea dá dovezi despre acea solida-ritate i unitate, care s'a avut in vederela fondarea cclubului nationah. PAsireasinguraticilor deputati are mai multcaracter individual, vorbesc in numelepropriu, nu al partidului.*) Cu toateaceste nu se poate trece cu vedereao oare-care conivent6, care se manifestaintre deputatii nationali i cei aparti-natori stângei extreme.

Ales. Mocsonyi a luat cuvântul insedinta din 28 Ian. 1870, propunând,ca petitiunea presidentului reuniuneimuncitorilor, in care cere, ca la anchetapentru creearea legii pentru industriisa fie ascultat un expert designat dinaceasta parte, sà fie transpusa in modurgent comisiunei centrale spre desba-tere. I. Madardsz a spriginit propune-rea lui Mocsonyi. Dar nu s'a prirnit.

In sedinta din 12 Februarie 1870,fiind la ordinea zilei desbaterea sub-ventionarii teatrului maghiar, a luatAles. Mocsonyi cuvantul pledandpentru a da intaietate fondarei scoale-

*) Sirele Românilor nationali au sefizut prinmoar tea deputatilor I. Cuucu (f 5 Martie1870 in etate de 32 ani) Lazar Gruescu(t 21 Febr. 1870 in etate de 29 ani). La alege-rile a rensit numai Stanescu la Chi-sineu, in celelalte cercuri : Zorlenti, Oravita,S.-Georgi etc. au reusit pretutindeni defikisti.Ba Oravitenii au deelarat dela la 1870 pasivitatea!

261

lor poporale, emai intaiu scoale popo-rale, apoi teatru», punand in vedereo propunere speciald cu ocazia desba-terii bugetului ministeriului cultelor siinstructiunei publice.

In sedinta din 28 Febr. 1870, des-batandu-se dupd articoli bugetul cul-telor si instructiunei publice, a -propusdep. Hodosiu, spriginit de dep. Al.Csanady, ca la academiile de drept dinArdeal sa se propung studiile in limbagermann, maghiara si romana. ColomanTisza, atunci Inca opozitional, a luatpozitie contra limbei romane ca limbade propunere la academia nemteascade drept din Sibiiu, raportandu-se lalegea de natioalitati. Luand AlesandruMoe so n yi cuvantul, a comba tut peTisza, aratand ca pe baza argumentariilui tot ash de putin poate fi la Sibiiu

pe baza legii de nationalitatilimba de propunere germana, ca sl ro-Juana.

In aceeasi zi 28 Februarie 1870s'a tinut in reduta oraseneasca a

Pestei conferenta fruntasilor romani incare s'a decis infiintarea unei socie-tdti pentru creeareaunui fond deteatru, ronuin, alegandu-se in acestscop o comisie de 5, constatatoare dinAles. Mocsonyi, Dr. I. Hodosiu, Vi-chentie Babesiu, Petru Mihdlyi si IosifVulcan, avand aceastd comisie a ela-bora un proiect de program.

La 12 Apill prima alegere dedeputati sinodali dupa intrarea inpractich a Statutului organic -- a fostales deputat sinodal pentru diecezaCaransebesului in cercul electoral alLugojului Ales. Mocsonyi (cercpe care 1-a reprezentat fail intreru-pere pana la moarte) alaturea cu Con.

262

stantin Radulescu. Contra candidat afost comitele suprem al Carasului I.Faur, care Iliad deabed a putut obtinevre-o cAteva voturi.

Ales. Mocsonyi a mai fost ales de-putat sinodal in cercul Vinga pentrudieceza Aradului, dar a depus man-datul.

In sedinta dietei din 27 Aprilie aluat cuväntul Ales. Mocsonyi rostindun discurs mai mare contra comisiuneide imunitate, care a propus extradareadeputatului Miletici pentru un articolpublicat in qZastavaz in care atacdvehement dieta croatä si pe banul deatunci, br. Rauch. Acest discurs- al luiAles. Mocsonyie de valoare principiald,cAci aratd conditiile intro cari poate fiextradat un deputat. Pozitia principialda lui Mocsonyi au spriginit-o si depu-tatii Iranyi si Haldsz, dar in zadar.Miletici a fost extradat si condam-nat la un an temnitd de gat, fäcându-siosanda in temnita din Vat. Ca. a md-nunt interesant pentru noi este, cd ex-mitându-se comisia mixtd serbo-romft-neascd in chestia despartirei hierarhicesi fddind si Miletici parte din aceastàcomisie, internat fiind la Vat, de undenu i-s'a dat concediu de a participd la§edintele comisiei mixte, s' a dus co-in isia la ... V a t si a tinut in acesteafaceri mornentuoase istorice sedinta cuMiletici in temnita de stat din Vat.

La 19 Aprilie v. (1 Mai n.) 1870s'a deschis primul sinod eparhial aldiecezei Caransebesului, luand partela acesta si Ales. Mocsonyi.

Interesant este, cd la acest sinod aprezentat Ales. Mocsonyi trei propuneri,din cari cloud s'au prima, iar a treia,combdtutd de insusi episcopul, s'arespins.

263 --

Propunerile primite sunt : 1. casinodul eparhial sá imputerniceascgdelegatiunea exmisä din partea con-gresului metropolitan pentru afacerilede desp6rtire de Mil Sfirbi. 2. totaceast5 comisiune sä fie imputernicitäa primi. in administrare provizorie fon-dul scolar din Buda.

Propunerea respinsa a fost, ca dinsinul sinodului s se aleagä trei membri,cari impreuna cu trei membri ce-i vaalege sinodul diecezei Aradului : sä ela-boreze un proiect pentru infiintareaunui Consistor in Timisoar a.

Tot in sesiunea aceasta, ea membrual comisiunei pentru petitiuni a propusAles. Mocsonyi o motiune, pe care aprimit-o sinodul, in chestia scoalelorconfesionale in confiniul militar, undestatutul militar interzice fondarea descoale confesionale. Motiunea prezen-tat6 de Mocsonyi contine un apel catràcongres, sa intervinä contra acesteinelegiuiri si 'Ana atunci o energicAdesavuare a ministrului comun de res-boiu si a rninistrului ungar al cultelor

instructiunei dublice.In sedinta dietei din Pests, tinutä

la 2 Iulie st. n. 1870 a rostit AlesandruMocsonyi monumentalul discurs inchestia reformei mnnicipale, incare a depus principiile sale funda-mentale constitutionale relative la con-ceptia politicei de guverntiment. Peacest dis-urs se bazeazA in tr ea g apoliticá a lui Mocsonyi. Ii toateexpoze-urile, discursurile sale, precumel in articolii sei politici a revenit ne-contenit [Ana la sfarsitul vietii sale laprincipiile f und a mentale, depuse in acestdiscurs. i astä-iarnä (Novembre 1908)când mi-a dictat, bolnav, din pat res-

ai

-- 264

punsurile la cele patru intrebdri ale an-chetei deschise de I. Russu Abrudeanul,s'a raportat in respunsul seu Ales.Mocsonyi la acest discurs, din caredupd 38 ani 0 mai bine cad Incapasagii intregi vorbd de vorbd cu opreciziune de admirat.

Acea putere extraordinard de adistinge, precuni I acea preciziune adefinirei, cari caracterizeazd atdt demult gandirea si judecata lui Mocsonyi,strdbat fiecare propozitie i fiecarevorbd a acestui discurs, prin care s'ainnältat in ochii tuturor la rangul uneicelebritati a parlamentarismului mo-dern.

Trei sunt chestiunile, de cari seocupd acest discurs :

Intdiu cd oare devine sistemul deproprie ocarmuire (selfgovernment),neschimbat in esenta sa, de prisos inurma introducerei sistemului de guvernparlamentar §i a responsabilitdtei mi-nisteriale?

Al doilea, cd oare este incompa-tibil sau nu cu guvernul parlamentarsistemul curat si adevdrat al munici-piilor de proprie ocdrmuire ?

Iar dacd respunsul la aceste cloudintrebdri este negativ precum o do-vedeste aceasta in discursul seu in modeclatant nu incape indoiald cd gu-vernul, nimicind totusi sistemul deselfgovernment al municipiilor, estecondus de o cauzd politica mai in-

A treia chestiune este deci, ca oareaceasta cauza politicd mai innaltdsuprematia maghiara artificiald carea indemnat pe guvern la calea apucatd,este sau nu in consonanta cu intereselesupreme si bine pricepute ale ?

n altd

terii

265

Primirea sau neprimirea proiectu-lui o face deci pendentd Al. Mocsonyidela respunsul la aceastd, a treia, in-trehare, care respuns aseazd intreagapolitica de stat in fata inplacabilei al-ternative: .

eSau a renunta la suprema-tia artificiald a natiunei in a-ghi ar e si a se imprietini cu deplinaegala indreptätire si libertete a natio-nalitätilor nemaghiare ;

eSau a renuntd la insasi libertateasi la orice desvoltare liberd!».

Stabilind aceasta alternativd, pecare nu o poate evità sub nici o im-prejurare politica de guvernament, ziceAles. Mocsonyi:

e0n. camera! Se poate considerdde bund una sau alta. Se poate alegeuna sau alta. Dar aici tr ebue ales :

.Sau suprernafia fi absolutis-mul ;

.Sau egala Indrepteitire ,Fi li-bera desuoltare h)

Mocsonyi inchee discursul seu insperanta, cd intelectualii maghiari vorintelege, cd a asezd existenta ti1i intre-gul viitor al unei natiuni pe temeliaabsolutismului inseamnd a cdutà invreme viforoasd scapare pe o corabiece se scufunda!

Sunt azi-rnâne patruzeci de anidela rostirea acestui discurs monumen-tal si politica de stat a Unaariei nicipand astäzi n'a avut curajuI a privlacestei alternative drept in fata si aale g e, in -dreapta ori in stânga, cadQi astdzi, dupd patruzeci de ani, in-cearcd guvernele maghiare a face im-posibilul posibil, a impreuna apa cufocul, suprematia artificiald cu libera

266

desvoltare! In aceasta frivolitate lasaa politicei ungare de guvernament zacecauza lungei seril de crize de consti-tutiune, provocate prin zadarnicele eso-fari de a ascunde regimul evident ab-sohrtistic in forme pseudo-constitu0o-nale. Si din acest cerc vitiat nu vascapa politica de guvernament a terii,pand ce nu se va hotärl barbateste fieintr'o parte fie in alta, fiind pentruambele eventualitati inevitabile con-secventele.

Mare le discurs al lui Ales. Mocsonyia Mut o adanca impresie asupra in-tregei diete. Ascultat cu atentie incor-data a fost des intrerupt de aprobarisgomotonse din partea stangei. Iarcand a terminat acele expuneri clare,concise si logice, libere de mice flosculeoratorice, intreaga stanga a grabit afelicita pe tinerul orator. Ba chiar slunii din dreapta, desi tocrnai politicaacestora a supus-o unei critici nimici-toare, au tinut sa-si exprime adrniratiapentru oratorul, a carui prestatiune*)splendida i-a asigurat o pagina deglorie in istoria parlamentarismuluiungar.

E interesant a vedea cum au apre-ciat contimporanii acest mare discurs.Organul guvernamental dela math (ded-kist) e Pester Lloyd» in n-rul seu din3 Iulie recunoaste cd discursul lui Al.Mocsonyi contine mari adeväruri... darsl mari erori. Lauda apoi eruditiuneasi vocatiunea politica a lui Mocsonyi,uitli infra a spune cari sunt acelecerori marl». Tot asa de rezervat este

*) E curios, ca afard de traducerile impro-vizate gazeta're0i de pe acea vreme maimult sau mai putin superficiale nu existàInca nici o traducere romaneasca preeisa kti

fidelä a acestui discurs monumental.

267

celalalt organ guvernamental cUn-garischer Lloyclb In n-rul seu din aceasizi, recunoscand eruditia si originalitateaconceptiei politice a lui Mocsonyi, dartot merge ceva mai departe, recunos-and ca viata politica a Ungar ieinu se po a te lip SI de conlucrareaacestui barbat de eminente calitati. (Ela vorbit scrie Ung. Lloyd, cu tact,s'a ferit a se pierde pe terenul perso-nalitatilor ; mateil a cuvantärii era aran-geata cu sirguinta, expresiunea neteda

libera de lucruri de prisos, indoitdemn de recunostinta la un politiciantiner i la un orator tiner... D-1 Mo-csonyi, ash credem, va mai avea odataprilej a lua parte la lucrarea practicapolitica in statul nostru... Pe cat deputin ne convin principiile de astaziale lui, pe at a.t de mare ar fir erea noastra de reu, dacd indecursul timpului i In interesul teriinu s'ar putea angagea la lucrare pu-teri atat de harnice, ori-c a r e ar fidirectiunea

Organul principal al guvernuluicPesti Nap1(5* scrie Intro altele : eDis-cursul lui Ales. Mocsonyi, care a tinutsepte sferturi de ora, este o dovadanoud pentru facultatile stralucite aleacestui orn tiner. Noi nu consirntim cunici o parte a discursului seu... dar nuse poate contesta dovada ce a dat-oastazi Ales. Mocsonyi despre o culturdteoretica excelenta, cugetare indepen-denta si profunda...s

Alt organ guvernamental Reform,laudA de asemenea pe Mocsonyi, darse avânt I la combaterea lui i anumecombate partea relativa la suprematiaartificialä, contestand cu toata hota-rirea adevarul afirrnatiunei lui Mocsonyi.Astazi, cand toate s'au adeverit eat()

sl.

st

ph-

lor...)

268

le-a spus cu agerime de profet Mo-csonYi, numai zimbl putem, cetind cucat foc se nega acum patruzeci de aniceeace astäzi este patent.

Iatd ce scrie «Reform, intre altele :«Putem numl excelent discursul luiMocsonyi si aceasta este caracteristicdela no i, cari suntem cei mai departede partizanii oratorului. De vom privifie cuprinsul ideilor, fie expunerea lorcorectd si atrdgätoare, fie tactul distinssi delicateta nepdtimasa cu cari a pd-sit contra celor cu sentimente si con-vingeri opuse, toate aunt in Javorullui. Dar cea mai mare recunostintdpetru el este atentiunea neobicinuitdin dietä, cu care a fost ascultat un ceassi .j umdtato, desi timpul era i n naintat. ,

Dupa aceste face «Reform, un ex-tras din discursul lui Mocsonyi si zice :«Toate aceste explicatiuni, din cari nulipseste o criticd pragmatica a proiec-tului, tind spre un punct si acest puncteste acuzarea guvernului, cdprecum in alto WO ale politicei sale,asa si in aceat proiect, vrea sd sus-tind suprematia artificial A aelementului m a ghiar. Intrebareaeste cd in privinta aceasta gr dit- aadevdr A. Mocsonyi?!,. Organulguvernamental incheie cu vor bele :«Dar credem cd dacd Mocsonyi ne vacontrola nu numai pe noi, ci va aruncao privire si. asupra taberei ce-i std laspate, va gag acolo explicatiunea na-turald pe care o cautd acum la nor!La toata intamplarea va gAsi intrucatva motivatd pArerea noastrd, cd su-prematia artificiald a natiunei maghiarese intemeiazd mai ales pe mijlo a c ele,artificiale prin cari se res pan-deste ur A contra ei(!) si ca res-tabilirea stArii firesti depinde numai

269

dela simtemintele ce rezultA din recu-noasterea sincerli i naturalA a valoriireciproce, o recunoastere ale clirei pre-semne le glisim in discursul lui Mo-csonyi.1,.

Dar dacä si-au si impus organeleguvernamentale o rezervA atAt de mare,cu atat mai nemijlocit vorbesc orga-nele de publicitate opozitionale, cari

desi de and coloare politicA re-cunosc pe feta impozanta mArime aacestui discurs.

Organul stAngei extreme, «MagyarUjságD, scrie intro altele :

«Ales. Mocsonyi prin expunereasa splendicla a ,trezit adevAratA admi-retie chiar I la unii din dreapta. In-treaga dietA a ascultat cu cea maimare atentiune discursur, care a tinutaproape cloud ore si car e Introtoate discursurile, ce s'au ro-stit in parlambatulungar dela1861 incoac e, isi revindicA dreptulintro cele mai excelente, Cu si-stem, cu eruditiune l cu o finete aticAde a lui Hyperide a dat asalt asupraintelepciunei guvernului. La noi, maiales la dreapta, nu le prea place te-meinicia i eruditiunea. Le mai placefraseologia cu fiori retorice, dar Ales.Mocsonyi prin argumentatia sistematicAastfel a fer m ecat diet a, cum pAndacurn n'a succes aceasta fãrá vorbebombastice deck numai unor putinioratori.0

Organul stangei centrale (tiszaist)«Hon* scrie tot in n-rul datat din 3Iulie 1870:

«Vorbirea de asthzi a lui Mocsonyiformeazä epocA in desbaterea pro-iectului de lege municipal. Ne parebine, cA astAzi putem da in intregitne

270

cetitorilor nostri aceastä vobire, carear face onoare ori-chrui par-lament. Chiar si cetitorul mai putin a tentse va convinge ca acest discurs estenu numai o op er A d es a v arsitä inprivinta formei, dovedaste nu nurnaistiinta profunda sigenialitater a r a, ci formeaza totodata in chestiade nationalitäti o epoca de tot n ou a,nobila si patriotica... Nu se mai resimteurma de reprosi si recriminatiuni, aicivorbeste atletul libertatii si vor-beste in tonul adevaratei convingeri si'insufletiri, folosind in decurs de maibine de un ceas si jurnatate mai multcauzei sale nationale, decat au stricattoate discursurile reutácioase de pandacum... Impresiunea acestui discurs afost mare in ambele parti si daca nicinu aderam la toate propozitiile ei, deSigur suntem multi cari bucuros n escoatem palaria naintea sim-tului de nationalitate ce se ex-prima astfel si vom merge si in acea-sta chestiune pand la marginea libera-lismului : Si noi ne simtim confirmattin credinta ca nici in chestia aceastanu poate fi pagubitor pentru intregitatesatisfacerea pretensiunilor de libertate...)

In organul opozitional (stanga)«Ellenôr), aerie cunescutul publicistCsernatony un admirabil articol, dincare extragem urmatoarele pasagii :

«In decurs de aproape doua ore atinut astazi prinsa atentiunea dieteiAles. Mocsonyi, prin un discurs, care eo op er A de art a, atat in privintacontinutului, cat sl a formei, producandmare efect fn toate partile.

«Am stint deja de mai innainte, caAles. Mocsonyi este orator cult, de opregatire aleasä, de o judecata pro-funda, cu maniere parlamentare, dar-

- 271 -ea politician i orator de r an-gul prim, ni-s'a prezentat pentruprima data in sedinta de astazi. Dis-cursul, de care pot fi, cu drept cuvAnt,mândrii connationalii sei, a fost atAtde grandio s, bleat discursurile de-putatilor Rber i Szirmay, cari vorbi-sera innaintea lui, au suferit mirmido-nizari a posteriori, desl nici despreacestia nu se poate spune, ca au vor-bit fdrd istetime.

<SiL insemnAm, ca cuvantarea luiMocsonyi o Idudam nu nurnai pe cu-vAnt, cd stim sd gustam cap d'op e-ri le rotor ic e i, fie dela barbatul ori-cdrui partid, ci o laudarn i pentruaceea, pentruca in definitiuni nimerite,in deductiuni fara gres, in argumen-tare puternica Qi in rotunzimea formeigäsim toate acele idei i principii, cucari consimtim pe deplin.

«Mild si-a terminat discursul, grabila dAnsul intreaga opozitiune, ca sa-istrAnga mAna. Nimic nu poste dovedimai eclatant succesul lui dectit aceasta,doar cel mult murmurul uimit, confu-ziunea mutd a partidului guverna-mentab.

Dupd aceste atacd Csernatony ve-hement guvernul, pe cuvant cd facenumai politica de partid i asmuta toc-mai in acest scop nationalitatile, apoicontinua :

e Co m edi a e cunoscuta acum si numai poate paean pe nimeni, care e cumintea la loc. Astdzi stie I poporulnostru maghiar, ca de aceea 11 spariecu RomAnul, SArbul si cu celelalte mo-rnAle, ea sA sufere in tAcere, bachiar ca sä creadd c a. se face ininter esul lu i, cAnd i-se restrangelibertatea, i-se stirbesc drepturile, i-semdresc sarcinele. i o stim bine O.

aceea, nä nu vor mai sperid Ungarianici cu Romdnul, nici cu Sdrbul, nicicu altd momdie indatd ce va fi gatamasina servitutii comune pentru toatepopoarele

«Dar ii asigurdin pa Ales. Mocsonyidespre deplina. noastrA consimtire cutoate cdte le-a zis astazi relativ lacauza de nationalitdti.

eAre deplina dreptate, mai alescdnd a zis cä natiunea maghiard n'arenici o trebuintd de suprematia artificialdprin care vred politica orbi lor sd-iasigure viata. Dacd n'am fi convinsidin tot sufletul nostru, cd poporul no-stru n'are nici o trebuintd de supre-rnatie artificiald, ar trebul inteadevärsA cAdern in desperare relativ laviito-rul Ungariei ...0

Tot in acest articol destäinuesteCserndtony, cd agentii guvernului aucAutat sä castige pe opozitionalipentruintroducerea evirilismuluiv la comitat-cu momdia nationalitAtilor. 0 apucAturd,care mai prinde I astdzi dupd patruzeciani de experiente pldtite scump !

Vorba lui CsernAtony despre ui -mirea murmurätoare i confuziamutd* a dreptei (partidului guverna-mental) ne-o ilustreazA mai bine im-prejurarea, Ca guvernul simtia tre-buinta a scoate pe un om de greutatepe teren pentru a-I combate pe Mo-csonyi, dar nu prea aved pe eine.Astfel apoi a iesit pe teren ministrulK e r k dpoly i, care a luat cuvântulin sedinta din. 4 Julie, vorbind aproapecloud ore, sucind si resucind la discur-sul lui Mocsonyi, intro protestele die-tei, care necontenit ii intreruped pe

272

273

Kerkdpolyi, strigandu-i el Mocsonyin'a zis ceeace combate el.

Indatd dupd Kerkdpolyi a luat Cu-vantul Ales. Mocsonyi, ca sd respunddpo scurt ministrului, cd a lovit in aer,combdtand tot lucruri, pe cari el nule-a zis. Ii recomandd deci ministruluisd citeascA discursul dupd protocolulstenografic si apoi sa respundd.

Dar Kerkdpolyi n'a mai respuns.Nici altul.

Cat de mare a fost bla m aj ul1 u i K erk Apo lyi vedern dintr'un ar-ticol al foii cWanderer>, care ne de-stAinueste o scend din consiliul de mi-nistri. Anume in sedinta din 9 Iulie adietei a rostit un mare discurs contraproiectului profesorul de universitatePaul Hoffmann, care de altfel aparti-nea partidului guverna mental. Hoff-mann si-a incheiat discursul cu cele-brele vorbe : a Dacd ar aved cinevachef a guverna cu asemenea principii(= Ca cele depuse in proiectul guver-nului) aceluia numai un sfat ii dau :Caute-si altA teard si alt popor, cadpoporul care locueste aici nu sufere oasemenea guvernare. Zapdceala gu-vernului dupd acest discqrs a fost dincale afard. Relativ la aceasta scriecWanderer) :

«Indatd dupd cuvantarca lui Hoff-mann s'a tinut consiliu de ministri, lacare a luat parte sl Dedk. Sunt catevazile, cd Andrdssy declama: OH el oriDedk, dar arnandoi nu incap a conduce.Acum insd Andrássy se umilea pelangd ctaica Dedk,, cu rugarea sä facdbine a combate pe Hoffmann, ca sdse salveze cabinetul. Dar Dedk nu-iascultä rugarea. Dupd multe sfätuirise facuse propunerea ca ministrul Ker-

18

274

kapolyi sA combatA pe Hoffmann. InsApe Kerkdpolyi nu-1 primesteAndrássy, ea prea s'a blamatc A n d a voit sd combatd pe Ales.Mocsonyi . ..2.

Destäinuirea aceasta a lui 4 Wan-deren> e un document foarte pretios.

De altfel din cauza discursuluilui Mocsonyi s'a iscat o polemica foartevehementa Intro presa guvernarnen-taM si opozitionald magliiard. Vomaduce un singur specimen.

Organul principal al guvernului,e Pesti Naph5h, care dup5cum amvdzut s'a exprimat destul de elogiosdespre discursul lui Mocsonyi, atacdvehement opozitia maghiara pentrucda demonstrat pe langa Mocsonyi con-tra guvernului, zicdnd Intro allele:

c. . . dar Intr'adevar ne-a surprinssi Inca foarte dureros acea pld-

core cu care se Intimpinau asertiunile(lui Mocsonyi) din partea stangei. A ce-ste expresiuni de pldcere erau dovezielocvente de cea mai mare incultur ap oliticd, de o nepricepere ce trezestemild... Zadarnic dase semne de tdcereColoman Tisza en ambele mani, za-darnic se indignase de nepricepereapartidei sale proprii, purtarea partidu-lui opozitional a fost de ask Incachiar si partidul dedkist a trebuit sdse sfiascd...i)

In N-nil de Miercuri (6 Tulle 1870)respunde la aceste atacuri in foaiatiszaistA cHon 2 sub titlul aloes on y isi partidul din dreaptax.-zuplinasubscriere a numelui seu AlexandruHegedus inteun important primar-ticol, din care retinern urmAtoarele:

(Dela nationalitAti n'am auzit pangacum decAt graiul patimei ; din expec-

275

toratiuni si a märAciuni a fost destul,dar nu bazà stientificd, nu obiectivi-tate. Astfel se innabusi dragostea Ira-teased, iar dragostea &Ara nationali-tate se dejosi. la urd.

«Mocsonyi s'a pus pe temeiuristientifice si de aceea a vorbit in to-nul dragostei fratesti. Aceasta este oapropiere, la care trebue sd respundemcu bundvointd. Noi asd am neut.Ce face dreapta ? ! Se scoald Kerlcd.-polyi si din discursul lui Mocsonyiscoate o frazd... pe dos! In decursulcuvântdrii il face Mocsonyi atent, cdn'a zis. Tot atftta, Kerkapolyi cautd sd-simântue discursul si zice ce n'a zis ni-meni si combate ce n'a sustinut nimeni.Pentru ce ? Pentructi asd reclama into-resul de partid, care porunceste aucide cu si färd cauzd pe toti contrariiacestui proiect, care in ochii guver-nului este un fel de «nolli me tangere*.

«Inteadevär lime n'ar fi putut(loved.' mai apriat asertiunea lui Mo-csonyi, ca sub regimul parlamentardomneste mai ales la noi intere-sul de partid...

« Scopul lui Kerkapolyi a fost numaicritic a, dar negasind baze pentruaceasta si. neputand aprobd argumen-tele lui Mocsonyi, nu simte recunostintilpentru nobila apropiere, maim lui nus'a indatinat la strângere frateasca, ealoveste numai ca sd loveascd...

«Mocsonyi a invdtat deci dela lier-kápolyi cd este zadarnic a vorbidr eptei in tonul stiintei si a-iintinde mana frateasca, cdciacolo nu gaseste decdt : insinudri si lo-vituri.

«Cu asemenea dragoste vedem sl.ep «Pesti NaplO) intimpinând discursul

276

lui Mocsonyi, din care transpird obiec-tivitate i dragoste frdteascd. Ba mergemai departe. Teme stanga, cdci «tonul(discursului lui Mocsonyi) vasi va cucerip. Si afld cd nurnai tonallui Mocsonyi e altul, dar indna e a lui...Isac! Ca aceasta nu este cu cale siintetot omul care are inimd i ca nueste politiceste bine, intelege tot omulcare are mint e...

«Dacd Mocsonyi si-a motivat pdsireacu libertatea si cu clragostea frateascd,de ce nu le primeste pe a c est e P.N. ca motive, pentru ce respinge mdnafräteascd, pentru ce zice : Nu ne ire-bue ! Sá remdnem inimici! De ce ?Pentructi asertiunea lui Mocsonyi esteadevarata : La noi domneste intere-sul de partid !".

«Pe asemenea temelii isi clddestepartidul din dreapta acuzatiunile sale !

«Natiunea, de sigur, nu-i va mul-tuml. Ii rugdm pe Mocsonyi sd nu-iasculte. Sd-si asculte convingerea sa sisd se adreseze cdtrd natiune. Aceastaii va intimpind altfel !7.

Cuvintele acesfe ale lui Hegedusresund astdzi ca vorbe din altd lume !Si totusi n'avem motiv a trage la in-doiald sinceritatea si loialitatea acestorvorbe. Dar vârtejul einteresului de par-tid :. a devenit tot mai formidabil, panda rupt cu sine sl pc) Hegedus, cu par-tidal din care face parte ; zadarnic s'asbdtut pänd la tragical seu sfdrsit,niciHegedus n'a mai putut scdpà din do-cotul apelor, de cari odinioard atat defrumos a advertizat pe

Inc'un detaliu interesant meritd afi aici amintit. Anume s'a remarcat, cddintre corifeii opozitiei numai ColomanGhiczy nu 1-a felicitat pe Mocsonyi duptiacest discurs.

altii.

liagai

277

Din «Albina, din 2/14 Iu lie (nr.55) vedem, cá mai tarziu 1-a felicitat

Ghiczy pe Mocsonyi, scuz And u- s en'a felicitat imediat, pentrucd s'a

simtit pr ea laudat prin faptul, caMocsonyi In discursul seu a fäcut inmod elogios amintire si de un discursal lui (de-al lui Ghiczy). Va sä zica nu-mai din... modestie a intarziat a-I feli-cita. pe Mocsonyi.

Nu pot 1ncheiâ aceastà revista rap-sodicl, fäcutd pentru a arfità efectulcovarsitor al acestui mare discurs allui Mocsonyi, Mil de a insirà aiciun act de mândrie nationalddinpartea alegátorilor romAni din cerculLugojului, cari priviau cu justä admi-ratiune la deputatul lor, care a seceratun succes moral atAt de splendid inlupta de idei a acelor vremi.

Duminecd la 5/17 Iulie 1870 s'au1ntrunit dupd cum cetim in nr-ul 59al «Albinei,, alegatorii rom. di.n «cer-cul central al Carasului, in adunaregenerald in Lugoj pentru «a luà la cu-nostintd si a aprecia rnaretele idei, cea desfäsurat Ales. Mocsonyi in acestdiscurs.

Drept rezultat al acestei adunarisa trimis lui Ales. Mocsonyi urmatoa-rea adresä :

C6tr5. Domnia SaD-1 Reprezentant dietal

Dr. Alesandru MocsonyiIn

Pesta.Domnule ablegat al cercului Lugoj!

Dna convictiunile, ce le-ai profe-sat in memorabila cuvãntare, tinutäIn legislatitmea patriei In cauza ega-

cäal

278

lei indreptgtiri nationale, Ti-au cd-stigat deplina noastra incredere : ma-retele principii de adeväratti liber-tate democraticA, de parlamentarismsi autonomie, desfAsurate in splen-did a-ti cuvântare, ce tinusi in 2 Iuliua. c. in Casa Reprezentativa a teriidespre regularea municipiilor, Ti-audat un titlu nou la viva noastra re-cunostinta.

Conshntim intru toate cu acesteidei sublime, ale cbror interprete atAtde elocinte ai fost in dieta terii sidorim din inima, ca aceste idei, aflândun resunet viiu la intreaga popula-tiune a patriei noastre, sa contribuela indestulirea diferitelor natiuni, cä-rora provedinta le-a destinat o viatasi o soarte comung in aceastá tear*fiind convinsi cd numai thdestulireaaceasta va conduce la consolidarea,pros, eritatea si rnärirea patriei noa-stre !

Dumnezen sd-ti tink viata si acti-vitatea spre innaintarea binelui na-tional !

Lugoj in 5/17 Iuliu 1870.Din adunarea alegätorilor cercului

de alegere Lugoj,Titu Hatieg m. p.

presedinte.Vasiliu Nicolescu m. p.

notariu,.Poate meritã sä mai amintese aici,

ca «exguvernorul, Ungariei revolutio-nare, batranul Ludovic Kossuth pu-blicase in c M. Ujság, un lung articolpolemic contra acelor acuzatiuni aleguvernului si mai ales ale secretaruluido stat dela interne V, Toth, cari cul-

279

minau in invinuirea cA guvernul din1848 aveh de gand a centralizA in ma-surd si mai mare puterea publicA, decato face aceasta proiectul despre reor-ganiz area municipiilor al guvernuluiAndrassy. Kossuth respinge cu doveziaceste acuzatiuni, condamnA apoi MilrezervA institutiunea evirilismuluiz sideclarA proiectul de lege aflAtor indesbatere o cnenorocire pentru Unga-ria*. In acest articol de 8 coloane seraportä Kossuth si la marele discursal lui Ales. Mocsonyi, dându-i dreptin toate cAte le-a spus cu atAta a g e -rime 5i eruditiune despre parla-mentarism si responsabllitatea ministe-rial5.

Negresit un documentat interesantastäzi, cAnd ceice se pretind succesoriai politicei lui Ludovic Kossuth, ur-meazA tocmai acea politicA pe carebAtranul eremit dela Turin o stigma-tizase de o enenorocire pentru Un-gariaD.

Dar se intelege, din toate acestelaude aduse lui Mocsonyi din tabdrainaghiard, nu s'a ales nimic. Proectula devenit lege si cei-ce 1-au combAtutin numele libertAtii, au gAsit ulteriorun binevenit adApost pentru suprema-tia artificialg, pe care o negau la ince-put, cu care insä s'au imprietinit totmai mult, pAnä ce a devenit dogmApoliticA pentru toate partidele maghiare.

A intervenit sl nenorocitul resbelfranco-german, declarat la 19 Iuliu 1870.In nesiguranta cea mare, cAnd in fie-care moment se asteptà si. intrarea inactiune a monarhiei noastre, au iesitin planul prim alte preocupatiuni. Sim-patiile fruntasilor nostri erau pe par-tea Franciei. Catastrofa Franciei a de-primat adAnc toate cercurile romane§ti.

-- 280

S'au pornit colecte prin foile ro-mânesti pentrft ajutorarea famililorfranceze ajunse in mizerie (la apeluleAlbinei2, a contribuit ea prima co-mund : Ramna, din Caras), iar cdnds'au inceput negotiatiunile de pace,venind Bismarck cu pretensiuni atat deexorbitante, au depus deputatii nost-ri,intre cari sl Ales. Mocsonyi, numeroasepetitii pe biroUl dietei, ca guvernul ex-terneior sä intervind infavorul Franciei.Venind apoi delegatiunea francezd laPesta, a fost primitá si ospdtatà inmod cordial de deputatii nostri. Cuocazia aceasta a rostit Ales. Mocsonyiun remarcabil toast.

Ca dat important, biografic, maiarnintim din acest an, ed la 3 Novern-brie 1870, a prezentat Ales. Mocsonyi,dimpreund cu unchiul seu Anton, eaplenipotentiati ai comitetului fondator,ministrului Slavi «rugdmintea» pentruaprobarea statutelor Institutaliti decredit vi econoniii «Albino..

In sedintele din 30 si 31 Martie1871, a propus Ales. Mocsonyi cloudmotiuni in chestia bisericei grecesti 1Sf.Treime» din Brasov, ajunsd la ordineazilei in seria petitiunilor. CornbAtutede noul ministru al eultelor T. Pauler,(care a urmat dupd moartea baronuluiEötvös) au fost respinse ambele pro-puneri ale lui Mocsonyi, desl interve-nise personal in chestia aceasta la mi-nistru i obtinuse promisiuni favora-bile chestiei Românilor. Tot asà a pa-tit-o ulterior Ales. Mocsonyi Qi in che-stia bisericei egrecesth din Pesta.

Anul 1871 se incepuse in semnulcrizei, atat dincoace cat l dincolo deLeitha. In Ungaria se främdntau cunevoile unui deficit bugetar, iar in Au-

281

stria isi deded toatd silinta gdvernullui Hohenwart, sà ducd la solutie che-stia nationalitdtilor austriene pa bazalargirei au tonomidor diferitelor teriregate. Intrigi au urmat dupa intrigi.Beust intrigh contra lui Hohenwart sisfdrsitul a fost, ca la intervenirea luiAndrássy, cdruia de-o parte nu-i venidla cale politica lui Hohenwart, de altdparte aspird lal ocul lui Beust, a de-misionat Hohenwart i dupd el slBeust.

Arnestecul acesta al lui Andrássy-in politica austriaca, a indemnat maiintdiu pe dep. Hélfy (stanga extremd)sa interpeleze pentru acest amestee, pecare-I considerd ca precedent periculos,&dci mâne-poimâne poate ingera cuacelasi drept ministrul austriac in afa-cell interne ungare.

Doud zile mai tdrziu, lu sedintadin 30 Octombre, a interpelat apoi, totin aceasta rnaterie, Coloman Tisza, in-treband, c dupd cele intamplate, oarenu a sosit timpul de a abandond dna-lismul si a realizh uniunea p er s o-n a 1 a, programul de atunci al stangei.

Dupd aceste antecedente a prezen-tat si Ales. Mocsonyi in seclinta din3 Novembrie 1871, celebra interpela-tiune, in care, tot cu raport la cele in-tiimplate in Austria, intreabd de nu asosit vremea de a se rezolvi chestiade nationalitati si a Transilvaniei. In-terpelatia aceasta Meuse senzatie latimpul seu si a fost vehement tomba-tuta din toato partile maghiare.

Retin aici, din motivarea acestoiinterpelatiuni, urmdtoarele pasagii, cariastäzi stint par'ca si mai actuale dadaatunci :

cE cam un an, când cu ocaziuneadesbaterilor asupra organizatiunei mu-

si

282

nicipiilor am cdutat, dupd slabele meleputeri, a arata urinkile stricacioase aleacelei politici ce a urmat guvernul pandacum ; am cdutat a ardta acea adancdcontrazicere, ce existd intro o aseme-nea politica *i realitate ; am cautat aarata, Ca o asemenea politica mai cu-rand sau mai tarziu, trebue sd 4:Luca inmod necesar la alternativa : sau a pa-räsi aceastd politica, sau a pa§1. pe te-renul absolutismului i a parasi consti-tutionalismul.

«Cele ce atunci am spus, de§l nuau fost combdtute, an remas totu0WO rezultat, au resunat in pustiu. Cao astfel sau o asemenea politicd nupoate sa aibe alte consecvente deckacele pe cari eu atunci le-am indigitat,dovedesc astazi deja faptele. Nu incapeindoialä, cd criza ce a erupt in terileM. Sale de dincolo de Laitha nu esteo crizd ministeriald obicinuitä, ci o crizdalecarei rklacini merg mai adânc ipoate sa pund la indoiald §i sd pericli-teze insa§i constitutiunea, poate sdtragd la indoiald posibilitatea vietiiconstitutionale sau cine poate ti.chiar 1 mai mult deck atata!

«Dupd mine, aceastd criza este oadevaratd criz a de st a t.

4 Färã indoiald un isvor principalal acestei crize nu este nimic alta, de-cat: echilibrul firesc tulbu-at prin suprematia artifi-ciala a unei nationalitati.

«Acolo, uncle constitutionalismul,care nu poate avea alta menire, decala garanta dupa putintd echilibrul firescal contrastelor de interese ce se mani-festd in viata de stat, despoiandu-sede natura sa, se intrebuinteazd tocmaiin scop contrar, acolo, mai curand sau

283

mai thrziu, puterea faptelor vanimicl ttbreda constitutiune de lemna acestei constitutiuni i va duce inmodnecesar la absolutism fati,care nu se mai poate mascA.

tDac6 nu vom vol a ne expunepropria noasträ viatA de stat primej-diilor unei am6giri de sine, trebue särecunoa§tern, c6 neconsiderând art.de lege XII din 1867 prirnejdia preaserioas6 ce zace in situatia noastr6politia, se cuprinde in acea identtate de directiune politic 6,care in mod evident existd intro gu-vernul nostru i intre aderentii a§6zisei constitutiuni de Decembre. Pre-cum acolo, a§à tinde §I politica guver-nului nostru mai ales, ca intru reupriceputul interes al unei pärti s6se asigure acestei p6rti suprematiaartificialã §i prin aceasta s6 se tulbureechilibrul natural al elementelor, dincari se constitue patrianoastra.

«Dac6 deoparte nu selpoate:nega,cà d-1 ministru-president numai pebaza acestei identitáti de directiune s'aputut simtl indemnat a se ingerã

chiar dep4ind hotarele sferei salede competenta in afaceri curat in-terioare ale Austriei §i a WA parteactiv6 la desbaterea acelora, tot asàde putin se poate trage la 1ndoialä dealtd parte, c6 eventualitatea, de careduph astfel de precedente cu drept neputem teme, c ocazional guvernulceluilalt stat de asemenea se va puteaingera in afacerile noastre interioare,poate sä aibe punct de sprijin numaiin starea tulburatà al echilibrului po-litic al terii.

dacd mult6mit6 Cerului deprezent nici nu se afM seriozitatea si-tuatiunei noastre politice la inn6ltimea

i-

t Si

284

crizei austriene, totu$i nu se poatenega, ca $1 politica urmatà pand acumde guvern, poarta in sinul seu germe-nele tuturor acelor eventualitäti critice$i periculoase, al cdror lung $ir $i-aluat deja inceputul dincolo de Laitha.

«Luand in considerare toate aceste,ma simt indemnat a adresa d-lui mi-nistru-president urmatoarea intrebare :

((Tine d-1 ministru-president deoportun a pune pe biroul dietei inchestiunea de nationalitati$i in chestiuea Transilvanieiastfel de propuneri guverniale, cari,inspirate de spiritul respectului reciprocde drept $i al unei juste complanäride interese, singure numai sunt instare a oferi organismului de stat $idesvoltarei patriei noastre, cuvenitagarantie contra eventualitatilor ce neinsuflä ingrijorari, ale caror germenile poarta in sine situatia noastra po-litica de astazi?1,

In $edinta din 7 Novembre a res-puns contele Andrássy la interpelet,ilelui Helfy $i Tisza. Cu Helfy mai multa polemizat, cautand a arata o contra-zicere intre enuntiatiunile programaticeale stangei extreme $i interpelatiunealui Helfy, iar fata de Tisza a aparatcu toata hotarirea dualismul. Lui Mo-csonyi insd nu i-a respuns cu nici ovorba, cum se zice g din cauzemai innalte politicep.

«Albinag scrie (Nr. 88 din 1871)g . .. pe cat suntem informati $i pecat ne este iertat a vorbl in public,putem sti spunern, ea d-1 conte i$imanifestã in genere cele rnai buneafectiuni personale pentru Romani $iinteresele lot nationale, dar ... tot-odata i§i dete multd trudd de a eon-

285

vinge, cd nu poate fi oportunsi de folos a vorbl astäzi in par-lamentul maghiar asupra

Adevdrul este, cd lui Andrássy,care aspira la postul de ministru alexternelor, devenit vacant in urmademisiunei lui Beust, i-a fost foar te i n-comoda interpelatiunea lui Mocsonyi,la care nu putea respunde asa usordupd cum a respuns lui Helfy, siTisza, doar osia interpelatiunei luiAles. Mocsonyi, era teza, ca fArd r e-zolvirea chestiunei de natio-nalitati nu se poate emancipaUngaria de sub epitropia Vie-nei.

Interesant este in privinta aceastaurmdtorul incident, pe care-1 povestiaAles. Mocsonyi cu mare pldcere.

Dupd sedinta in care Ii fdcuseAles. Mocsonyi interpelatiunea, plecandspre iesire, 1-a ajuns contele Iuliu An-drássy i i-a zis :

«De ce vii cu o asemenea inter-pelatiune incomoda, la care nu stiu cesa respund ?

Trebue s5 stii respunde !D, a fostrespunsul scurt al lui Mocsonyi.

Dac5 voiu respunde pe placulteu, se rescoald contra mea cloud sutede deputati, iar de voiu respunde peplacul lor, se rescoald contra mea treirnilioane de Valahi!

«Eu ash cred, CA alegerea esteusoard,, observd Mocsonyi.

«Da ; este ward, daca imi ga-rantezi, cd din cele trei milioane deRomani nici unul nu va gravita pestefrontierd*, respunse AndrAssy.

«Ei bine, dacd lua eu acea-sta garantd, tu ca om cuminte nu potida nimic pe aceasta.. Dar tu poti gds1

lucrului..

a-gi

286

o garanta eficace : Adnexati Romaniala Ungaria §i nime nu va mai gravitapeste granita.

«Nu-mi trebue, caci mie §I celetrei milioane de _Romani imi sunt preamulti b>

«Atunci e §I mai u§or : Adnec-sati cele trei milioane de Romani laRomania §i scapati de näcaz !,)

a Du-te zise Andrássy «entine nu se poate vorbl serios.

Chestiunea era insa din cale afaraserioasa. Mocsonyi insista ca Andrássysa-i respundä. In scopul acesta a luatAles. Mocsonyi de nott cnvantul in §e-dinta dietei din 9 Novembre. .

annainte de aceasta cam cu o sap-tamand zise Mocsonyi am adre-sat d-lui ministru-president o interpe-latiune, la care pana acum nu mi-arespuns. In urma faimelor ce se colpor-teazd §i despre al cdror temeiu nu nemai putem indol, trebue sa renuntamla speranta de a mai aye& fericirea avedea pe d-1 ministru-president inaceasta sea. De aceea ma \Tad indem-nat a lua cuvântul in aceasta chestie.

«Nu pot §t1, cari au fost motiveled-lui ministru-president, de n'a respunsla interpelatia mea. Se poate, ca dinpunctul de vedere, din care a pornitd-sa, sa fie intemeiate acele motive. Eunu voiu examina efectul tacerii sale.

«Acele doua chestiuni in privintacarora am interpelat (chestia de natio-nalitati §i uniunea Transilvaniei) ped-1 ministru-president, interesea z a foartede aproape o mare parte a locuitorilorterii. Deslegarea acestor chestiuni estede cea mai hotaratoare influinta pen-tru consolidarea §i desvoltarea ca stata terii. Tacerea d- ui ministru-president

287

la tot cazul nu va puteh mulcorni ne-linistea, ci numai o va mArl. Dar des-pre toate acestea nu voiu sa vorbescacum, ci ma restring numai la parteaforrnalä a chestiei.

«Cand ma adresez unui ministrucu c interpelatiune, ma folosesc de undrept al meu, ca reprezentant al teriisi tin Ca nici un ministru nu poatetrece cu vederea interpelatiunea adre-satä lui, fara de a ultragia unul dincele mai cardinale drepturi ale parla-mentului, caci dacd respunsul, ce este ase da la interpelatiuni, se face pendentdela voia ministrului-president, devineinsusi dreptul de interpelare iluzoriu.

g Astept si sperez, ca in cazul dacad-1 ministru-president s'ar mai infätisaodata in aceasta sala, el imi va res-punde. Mi-ar parea foarte rau, dacdm'asi vedea inselat in increderea cearn pus in simtul constitutional ald-sales,.

Dar zadarnic a spus toate acesteAles. Mocsonyi intro aprobarile siaplauzele opozitiei, cáci contele IuliuAndrassy nu s'a mai aratat in dietä siastfel a remas färä respuns interpelatia.Cu cinci zile mai tarziu la 14 No-vembre 1871 au aparut autografelep. 1., prin cari era numit Andrássy mi-nistru al externelor si al Casei domni-toare, iar in locul lui a fost numit mi.nistru-president al Ungariei M. Lónyay

La inceput parea, ca noul ministrupresident va fi mai favorabil chestieinationale. Neavand destul sprijin la de-alcisti a cautat aderenti si. la celelaltepartide. Astfel s'a adresat si catra de-putatii nationali. In acest scop a trirnispe presidentul dietei Somssich la Ales.Mocsonyi ca sa-1 intrebe, daca este

288 --

dispus a stà de vorbd relativ la solu-tia chostiei de nationalitdti. Bine in-teles, tiespunsul lui Ales. Mocsonyi afost:

Cu pldcere !Astfel s'au inceput marile tratative

intro LOnyay si Mocsonyi, cari cacelelalte nu au dus la nici un rezultatpozitiv, desi un moment pdred, cd pa-cea e gate.

LOnyay venise la Ales. Mocsonyi,care i-a expus, ca 0 in anul prernergh-tor lui Irányi, baza pe care crede, cdse poate aduce in deplind armonie in-teresul de existenta nationald al po-poarelor nemaghiare din Ungaria cuinteresele unitdtii politice si integritdtiitoritoriale ale Ungariei. Noul ministru-president a acceptat baza oferitd si 1-ainvitat pe Mocsonyi sd vind in mini-steriu, ca acolo sä desbatd toate de-taliile.

Ales. Mocsonyi a fost la Lónyay Invre-o 4-5 randuri, desbdtând amtinun-tit toate detaliile. LOnyay luand la cu-nostinta rezultatele, a zis :

e0 intelegere pe aceastd bazdeste cu putinä. Eu insà in partidulmeu, nu pot face nimic färd... Dedk.Trebue deci sä convorbesc cu acestarezultatele tratativelor noastre si pestevre-o cdteva zile iti voin spune rezul-tatul».

eBine, Wept», a fost respunsullui Mocsonyi. Si a tot asteptat.

Dupd o sdptdmând, intalnind peLónyay, 1-a intrebat, de a vorbit cuebdtranul» (= Dedk). Respunsul lui LO-nyay a fost, c Inca n u, &deft e foarteocupat. Dar 1-a rugat, ca Duminecaviitoare sa-1 viziteze in palatul mini-strului president.

--

ci

= NO -Mocsonyi s'a prezentat precis la

timpul fixat, dar LOnyay a respunsInca tot evasiv : A vorbit cu tbdtrduub,dar trebue sd mai vorbiascd odatdcu el !

Din toatd treaba nu s'a ales ni-mic.

In preajma alegerilor din anul vii-tor (1872) a mai incercat odata LOnyay,cd dacd nu alta, mdcar un compromiselectoral sa se facà intre guvern sipartidul national, dar nici din aceastáincercare nu s'a ales nimic.

Ca reflex al primelor tratative cuLOnyay, remase fdra rezultat pozitiv,este a se considerd acea motiune, pecare a propus-o clubul national la in-cheerea desbaterei generale a bugetu-lui, in sedinta din 5 Decernbrie 1871,motiune care cuprinde un vot de ne-incredere pentru guvern. Din insdrci-narea clubului a fost prezentatä mo-tiunea prin deputatul sdrb Dr. Sv.Miletici. Redactarea motiunei este Insda lui Ales. Mocsonyi. Interesant pentruproportiile, la cari s'a redus a clubulnational, este, cd afard de doi Sdrbi(Miletici si Maximovici) si cei patruMocsonyi (Anton, George, Alesandru siEugen) au mai subscris urmdtorii de-putati rornâni motiunea : Dr.I. Hodosiu,Al. Roman, V. Babesiu si Lazar Io-nescu. La atAta s'a redus cclubul).

Reproduc aici si aceastd motiunein intregime, care dee nu s'a acceptat,este un document pretios al vremii :

e Protect de motiune in che-stia bugetulu,i propus de gu,vernpentru ania 1872.

(Luand in considerare, ea. situa-tiunea de astdzi in terile de dincolo

19

290

de Laitha ale M. Sale, in multe pri-vinte nu corespunde conditiumlorcuprinse in art. de lege XII din anul1867 ;

cluAnd in considerare, cä f o s t uld-n ministru-president prin ingerintasa in afaceri curat interioare ale Cis-laitaniei, nu numai s'a pus in contra-zicere cu dispozitia §-lui 27 al aceluiarticol XII, ci ne-a expus patria re-actiunei ce s'ar puteA naste din even-tua1itAti1e de dincolo de Laitha ;

«land in considerare, cd o ase-menea reactiune isi poate aflà spri-jinulnumai i numai In nemul-tumirea unei mari parti a po-pulatiunei din teard;

«land, in considerare, di a c t u-a 1 u 1 ministru-president in discursulseu de program n'a deschis nici operspectivd, cä guvernul ar fi dispusa-si schimbA politica de pdnd acum ;

(Wand mai departe in conside-rare, cd situatiunea in Croatia si Sla-vonia nici decAt nu este linistitoare,cd acolo partea mai mare a popula-tiunei, cu ocazia alegerilor din urmdpentru dietd, si-8 manifestat nemul-tumirea fatd de aceastd stare a lu-crurilor i cd chiar politica guvernu-lui unguresc a fost si este cauza, Cadieta croato-slavond, in contra spiri-tului constitutional, de repetite oris'a ajurnat si nu se poate adundpentru de a regula cauzele interneale terii si de a restitul pacea in-tern A ;

econsiderAnd, cd l deslegareachestiunei confiniilor militare se punein lucrare, parte in mod absolutistic,parte prin influinta guvernului un-guresc, intr'o directiune ce nu co-

291

respunde nici constitutiunei, nici drop-turilor $i intereselor poporului dinconfinii $i ale Croatiei $i Slavoniei ;

cluand in considerare tristasitu atiune in Transilvania,situatiune, pa care guvernul o poatesustine numai prin mijlocirea abso-lutismului $i printr'o astfel de legeelectorald, carea, bazata pe principiinedrepte, sa in contrast ascutit cuideea de reprezentatiune a poporului$i cd majoritatea covarsitoare a po-pulatiunei, fata de politica guvernu-lui, se indoe$te a trimite deputati laaceastä diet§ si cd in scopul apAräriilegitimelor sale pretensiuni, nu-sipoate grisi scapare, deck in p a s i-vitatea legalfi: cu un cuvant, CApolitica guvernului, dupä a noastraconvingere, merge in directiunea dea scoate poporul roman dincadrele constitutionalis-m ului ;

cluand in considerare, ca acele po-poare ale Ungariei, cari nu apartinnationalitatii maghiare, parte aici indieta prin deputati ai terii, parte prinmunicipii, sub durata perioadeloracestei diete, mai de multe ori si-aumanifestat neinultumirea cu 1 e-g ea de nationalitáti, guvernultotusi netinand sea iná de aceste ma-nifestatiuni, pänd acum n'a f acutc hi ar nimic pentru modificareaacelei legi, ba chiar nu apnea niciaceastd lege in privinta limbilor $i aocupgrii de posturi guverniale ;

cconsiderand in fine, c'd guver-nul, atat in chestiile externe, cat $1in cele interne, urmeaza un astfel desistem, care pericliteazá fgtis i n d e-pend en ta terilor de sub Coroana

292

St Stefan, pericliteaz des volta-rea liberd i constitutionald,pericliteazd pacea si bundstarea po-poarelor, pe cari le guverneazd ;

edin toate aceste considerante,siliti a cunoaste, cd politica actualu-lui guvern nu oferd nici o sperantäla o desvoltare de viatd sändtoasdde stat,

. )propunem :cSA enuntie dieta prin rezolutiune,

ca spesele preliminate pentru acope-riL ea trebumtelor pe anul 1872 n ule voteazä acestui guvernprezent.

PESTA, 5 Decembrie 1871).

Motiunea de neincredere a fost moti-vatd nu numai prin Intreaga situatie po-litica, sustinutd de guvern, ci in special

prin perfidia guvernului fatade Romani. Era deja evident, cd guver-nul lui LOnyay lucrd din resputeri p es u b m a n a la continuarea operei luiAndrassy, care aveh de scop a face cuneputintd fnchegarea Romanilor inpartid national de sine stdator.

Calea apucatd de guvern s'a dove-dit ca eficace. Nu prin ordonante caIn zilele noastre, ci faptic: Anihila-rea politica a Romanilor prin Romani.In scopul acesta a fäcut guvernul sfor-tdri enorme, ca de o parte sh castigepe Romani pentru partidul guverna-mental, i-ar de altd parte sä discredi-teze la popor pe putinii nationalisti.Se intelege aceasta iara-si numai prinRomani se putea face. Unelte s'au gd-sit berechet.

In special se dase lozincd contra(Mocsonyestilor), can erau simburelepartidului national. Doar Ales. Mocso-

M

293

nyi 1-a chemat in fiinta si i-a dat viatAsi program. c A tAia capetele hydreimocsonyiste, era lozinca, care tot maides resuna.

Ori-cat de simpatico erau oligarhi-lor acelor vremi persoanele singura-ticilor Mocsonyi, atat de inversunat aucombAtut politica ce au reprezentat ace-stia. Stimau la ei cultura europeand, ave-rea si cAutau cu orice prat sd-i castige pepartea lor. Le-au oferit baronatul, iarlui Ales. Mocsonyi i-au oferit post desecretar de stat in ministeriu, s. a. totin nädejclea a-i putea scoate din cerculpoliticei nationale. Iar dacA au vdzutca pe calea aceasta nu pot ajunge lascop, cdci nu era pret pentru care sase poatd lapdda vreunul macar dintreMocsonyi de principiul national,n'au mai avut scrupuli in combatereabor. Dar nu aceasta, ci imprejurareacd s'au gasit Romani cu ridicata, carisd facA guvernului aceste servitii ab-jecte este ce ne intristeazd atilt demult, cand resfoim filele istoriei ace-lor zile.

Indeosebi a pus guvernul ochii pecomitatul Cara s, uncle erau acasafratii Alesandru si Eugen, consideran-du-se acest comitat ca o f o r,t Ar eat A anationalismului mocsonyist.Aici, in acest comitat, aveau BA se4 taie capetele hydrei. mocsonyistec

Planul era pregAtit de 'nand lungd.Episcop unit la Lugoj a fost numitJoan Olteanu, care din enationalistDinversunat ce era pe timpul cand i0incepuse in Lugoj activitatea ca secre-tar episcopesc, a trecut mai tarziu inapele ededkiste), ca apoi ca episcopsti-si facd titlu de glorie din trantireanationalismului. Iar comite suprem alCarasului a fost numit George Ivaci-

294

covi, care ca deputat dedkist dupacum am vdzut a tinut sd se distingaintro colegii sei votand contra Roma-nilor chiar sl in cazuri, cand ceilaltiRomani defikisti au preferit a se absentadela votare deck a brusca in modatat de fatis sentimentele acelui popor,de ai cdrui fii se tineau cu toateerau in tabdra guvernului.

Sub patronagiul acestor doi s'a por-nit la 1/13 Octombre 1871 in Pestafoaia guvernamentald «Patriav avandde redactor pe Fr. Virg. Olteanu. Inprogramul acestui precursor al reptilii-lor jurnalistice de astäzi se spune peLtd, Ca intre altele este scopul foii : acemancipay poporul roman de geondu-cdtorii sei pretinsib, avand aici a se in-telege intre acesti conducdtori tpretinsi)ai poporului roman in primul loc chiarilustrii membri ai familiei Mocsonyi.

Clubul national roman, care sldbiape zi ce merge, facea sfortdri din caleafard mari, spre a tine pe Romani la-olaltd. Pe langd toate eke s'au intam.plat, n'au rupt legâturile cu deputatiicari se aciuiaserd la spatele cPatrieiz,ci au incercat in repetite randuri Incaa-i cdstiga pentru actiuni comune.

Asa vedem d. e., cd la 14/26 Oct.1871, tinurd toti deputatii romani dindietd, färd privire de partid, o consfa-tuire in casa deputatului Dr. I. Ho-doiu, spre a se consulta in chestiapropunerilor oficiale relative la numi.rile de judecatori, ea sd se tind laaceste propuneri sea mg de interesele po-porului roman si de candidatii romani,cvalificati pentru aceste posturi. Rezul-tatul acestei consfAtuiri este interesant.S'a decis, dupd cum cetim in foica deputatii romani din partidul gu-vernului, cari din b un a credinta

ca

295

stau in acest partid, convinsi, ea gu-vernal are bune intentiuni fatd de Ro-mani, sd facd pasii necesari la mini-strul de justitie, iar k caz cà acestedemersuri nu due la scop, sd interpe-leze pe ministru in $edintd deschisd.«Daca domnii deakisti nu s'ar puteadecide a face $1 una l alta, atunci par-tidul national opozitional va lua cauzain mand $i va tracta-o din al seu punctde vedere,.

Nici nu trebue sä spunem, ea nu-mirile juditiare, cari .au urmat, nici pedeparte n'au respuns justelor asteptariale Romanilor. Dar e b un cre dinta Ro-manilor deakisti a tinut $1 mai departe.

Inteaceea in Cara$ se fäcuserdtoate pregatirile pentru a asigura ded-kismului o invingere stralucitd, pe careo trimbitau innainte organele oficiale.Intrand in vigoare noua lege munici-para, aveau sd se beg alegerile demembri congregationali in zilele de 11,13 §i 15 Decembre 1871. Comitatul eraimpartit in 37 cercuri electorale, cariaveau a alege cu totul 259 membricongregationali. Dupd starea etnograficda cercurilor erau Romanii majoritateacovarsitoare a locuitorilor i alegAtori-lor in 31 cercuri, pe cari veniau 205reprezentanti. Luand in considerare, cd$1 intre cei 259 virilisti erau 97 Romani,nu incape indoial, cä majoritatea co-vârito a congregatiunei in ciudalegii noui municipale ar fi fost pepartea Romanilor, d ac a Romanii nus'ar fi anihilat ei pe ei !

S'a deschis insd calea destructiunei$i aceasta a dat innainte. Nu-i vorbd,$1 ash au fost Romanii in majoritate(274 membri romani), dar numai dupdn u in e, cad de fapt se recrutau tocmai

296

din sirele romane cei mai enrageatidedkisti.

La sedirrta prima a congregatitmeinoui, tinuta la 29 Decembre, au fostscene turbulente, din cauza mai multorvolnicii ale primcomitelui. Cand a luatAles. Mocsonyi cuvantul contra prim-comitelui, zicand ea acesta nu precu-geta e face, call Ora cum scrie cAl-bine* ca muscati de vipera» dedkistiide pe scaunele lor, protestand contralui Ales. Mocsonyi i manifestand pen-tru Ivacicovici.

A doua zi 30 Dec. 1871 a urmatask zisa crestauratiEm. Rapoartele eon-timporane stiu povesti. despre fruntasi,protopopi etc., cari peste zi faceau Incape enationalistul), dar in puterea noptii

chiar dupa miezul noAii, au fost va-zuti intrand i iesind dela episcopprim comite. Cereau protectii pentruneamuri, ca In schimb O. se dea pepartea stapanirei. Iar agentii stapani-rei cereau una si build : Sa faca im-posibila alegerea Mocsonyestilor si inspecial al lui Ales. Mocsonyi in Caras,lucru, care dupa cum worn vedeale-a 0. succes poste asteptare.

Restauratia a reusit pe placul stä-panirei. Vice-comite : Ales.Makay, Primnotar : loan Pausz, President la scau-nul orfanal: Seb. Kiichler etc., apoi inposturile mai maluntele cate-un Ro-man... dedkist ! Episcopul Olteanu adat o masa cu sampanie in cinstea ace-stui rezultat stralucit, iar foile gayer-namentale cantau imnuri de bucurie,cä dedkismul a invins nationalismulmocsonyist la el acasa!

Periodul legislativ era pe sfarsite.o mare problema mai era de rezol-

vit : reforma electoralä, pusa in vederede Mesagiu. Aproape de spartul tar-

si

297

gului a si. dat gata guvernul, adectiministrul internelor V. Toth proectulde lege, care, afard doar de dispozi-tiunea introducerei listelor stabile dealegdtori, nu insemna nici o imbund-tdtire, ci perpetua ori chiar legalizamanila abuzuri, cari au reclamat re-forma.

Ales. Mocsonyi lucra din resputerisd organizeze lupta contra acestui pro-ject de lege, Wand de nou apel latoti deputatii romani, M.I.6 privire departid, cd doar-doar va reusi. a-i adunhin ceasul ultim la o luptd hotdratd sidecisivd.

Ash cetim in nr-ul 11 al c Albinebdin 1872 : zDomnii deputati nationalidela dieta ungureascd deja au inceputa se acluna si a se consulta asupra po-zitiunei ce ar fi sa ocupe cu totii MOde reforma legii electorate, al cdrei pro-iect deja a trecut prin toate fazele pre-paratorie, deja s'a pus pe masa easelreprezentative si Martia viitoare (20Februarie n. 1872) are sä se iee in des-batere publicd. Adundrile se tin la d-1Dr. Ales. Mocs onyi si iau parteRomani si Sarbi, fdra diferinta de par-tid, toti cati se intereseazd de cauzAD.

La desbaterea acestui proect s'adesvoltat prima obstructie indietä, la care au luat parte activd si.deputatii nationalisti, sprijinind mo-tiunea lui Irányi (prezentatd in sedintadin 22 Febr.), care reclama retragereaacestui proect de lege si elaborareaunui nou proect pe baza urmiitoarelorprincipii : 1) Sufragiu univerzal, 2) vo-tarea secretd, 3) impdrtirea justa acercurilor, 4) incompatibilitatea depu-tatilor, cari sunt in serviciul guvernului

298

sau depind dela acesta, 5) pedepsireaasprd a coruptiunilor etc.

Ales. Mocsonyi a rostit cloud maridiscursuri in dercursul acestei desba-teri, unul la desbaterea generald in 26Februarie, altul in desbaterea specialdla 27 Martie. Ambele sunt adeváratecap de opere, cari cu mare eruditiunedovedesc, cd singurul sistem just sicorespunzdtor spiritului genuin consti-tutional este sufragiul u niverz al si egal.*)Mocsonyi se extinde in aceste discur-suri asupra intregului complex de che-stiuni ce sunt in legAturd cu sufragiuluniverzal si revine la altern a ti v acu care si-a incheiat marele discurs inchestia reformei municipale.

Fiind timpul innaintat i periodulpe sfArsite, asà ca lipsid timpul fizicde a mai puted pune noua lege inaplicare pan-a la terminul noilor ale-geri, a retras ministrul V. Toth in se-dinta din 12 Aprile proectul de reformdelectorald, declarând nu fdra reu-tate cd la dorinta minoritdtii se vorface si noile alegeri tot dupd . . . legeaveche.

Inca nainte de aceasta, in sedintadin 8 A pile a prezentat Al. Mocsonyio petitie a tinerimei române, in carecere, ca la universitatea ce se va in-fiinta. la Cluj, sd se introducti pentrutoate studiile catedre paralele in limbaromdrid.

*) Ambele discursuri se did publicate inintregime in eel mai recent tom (V) al «Carliide aur,. Paguba numai, Ca d-1 PdcAtian nu s'aingrijit de o traducere noud si precizd, ci areprodus traducerile gazethresti conthnporane,chiar sl cu acele erori, pe cari foile contirnpo-rane le-au rectificat ulterior,

299

Petitia aceasta nu a mai pututajunge in desbatere, ctici la 16 April1872 s'a dizolvat dieta prin mesagiuregal.

Ajun§i in fata alegerilor noui aufäcut deputatii nationali§ti, in fruntecu Ales. Mocsonyi, fneodata sfortarigigantice de a da viata partidului na-tional roman independent. Aceste sfor-tari le vom vedea in urmatorul capitolal acestor note biografice.

VI.

Inca in ziva disolvarei dietei4/16 Aprile 1872 a semnat Antoniude Mocsonyi A pelul clubului deputa-tilor romani dietali catra Romanii un-gureni si banateni, invitandu-i la A d u-narea nationala ce va avea locla Arad Joi dupa Dumineca Tomii,adeca in 9 Mai st. n. cu urmatoareaordine de zi:

1. cPentru de a se delibera si mij-loci 3onte1egerea asupra p r ogr a m einationale).

2. gPentru de a combina si a punela cale cele mai corespunzatoare mij-loace in privinta alegerilor ce ne staunainte, intru interesul cauzei nationalep.

Ca document interesant al vremeieste urmatorul adaus la acest apel :(Pana la tinerea acestei adunäri natio-nale, dd. alegatori români sunt reflec-tati si rugati, intru interesul cauzei sionoarei nationale, a se feri de or icea nga ge a mente particulari cu carevapartida straina sau careva candidatstrain programului national. In generalse provoacd toti Romanii buni si inspecial fiecare barbat national de spiritsi inima a priveghia cu neadormire, cain mijlocul agitatiunilor electorale ces'au pornit din toate partile straine,dreptul si interesul nostru comun na-tional sä nu sufere cadereD.

Urma a ales cat de actual a fostacest pasagiu si 0 numai paguba

301

cA nu a gasit resunetul dorit in inimilecelor, okra cari s'a adresat.

Adunarea s'a tinut la Arad in salamare a otelului (Crucea alba,, de fatafiind fruntasi din pArtile bändtene siungurene in numär impozant.

La propunerea lui Partenie Gosm ase exprimd multumita protocolard luiAntoniu Mocsonyi pentru convocareaaduntirei, iar la propunerea convocAto-rului se aclamd president al adunareiIoan Popovici-D ess e a nu.

Interesantul protocol al acestei adu-ndri se afld publicat in intregime inN-rul 37 al «Albinei, din 719 Mai 1872.

Pe noi ne priveste aici punctul 5din acest protocol, pe care il reproducaid intocrnai pentrucd ne aratd rolullui Ales. de Mocsonyi la aceastd confe-rentd, cat sl deosebita silintd ce si-adat pentru a sustine in viatd partidulnational roman, creeat cu trei ani mainainte la Timisoara.

Dar sa vorbiasca protocolul :a lir. . 5. Dr. Ale sandrn Mocso-

n y i, motivand necesitatea unei pro-grame nationale, substerne un proiectde rezolutiune, care numai decal sepriml in desbaterea generald ; si ince-pandu-se desbaterea speciald, se inscri-sera si cuvantard la fiecare punct maim ulti oratori : Dr. Iosif Hodosiu, Vi-cgntiu Babesiu, Vicentiu Bogdan, Mi-!vine Rom anulu, Alesandru Roman,Mircea B. Stanescu, Sigismund Borlea,Demetriu Bonciu, G. Sturza si altii. Infine cu unanimitate se primird toatepunctele fdrä nici o modificare, decatlnumai in preamblu la cuvintele cp a r-tid a no a str dz. se scriserd la pro-punerea lui Hodosiu, acestea : -cn a t i o-nald roman dy, afland adunanta, cd

802

e cu cale sä se accentueze caracterulcat mai bine. Drept aceea conferintadecide : Partida nationala romand aresd se sustind si mai departe, atat subdecursul alegerilor, cat si in dieta terii,ca «partidd politica nationald de sine satei-boars', ea priveste de chemare a sa alucra Cu toate mijloacele legale si lo-iale spre aceea, ca in cat mai multecercuri sä se aleagd deputati pronun-ciati si rezoluti ai partidei nationaleromane.

d'entru partida politicà nationaldromand de sine stdtatoare, se stabilesteurmätoarea programa:

«I.. Solidaritate cu natiunile pa-triei de asemenea direcOune poli-tica.

«2. Conferinta pretinde ca che-stiunea de nationalitate sa se des-lege cat mai curand intre marginileintegritatii politico-teritoriale aleterii §1 far& a face imposibila o ad-ministratiune regularie, pe bazaegalei indreptatiri nationale, In sen-zul acelui proiect, ce clubul natio-nal I-a a§ternut dietei in anul 1868.

«3. Fara a prejudech decisiunilorconferentei generale a Romanilordin Transilvania, ce va sá se tina,aceasta, conferinta pänä atunci tinela proiectul de resolutiune, ce inanul 1868 clubul national 1-a sub-§ternut dietei ungure§ti, avand acelproiect de scop a netezi calea pen-tru o complanare a diferintelor ce

303

subsist Intre unele dispozitiuni le-gislative §i intre interesele Indrep-tatite ale poporului roman din Tran-silvania.

4Dar In virtutea identithtii deinteres intre Romanii din coace §iIntro fratii din Transilvania, acea-st& conferint& se crede Indreptatit&ati exprima dorinta, ca in cazuldoz.& Romanii din Transilvania Inconferinta lor eventual& s'ar pro-nunci& pentru participarea la ale-geri, vor sa.-§i tin& de chemarea lornational& ca In toate cercurile, incari dan§ii dispun de majoritate, s&aleagá numai deputati pronunciatide partida national& romanh.

44. Fiindc& dup& experientele depan& acurn, n'a putut a nu se ob-serv& un fel de nex intern introarticolul de lege X.11 din 1867 §iIntre negatiunea egalitAtii de dreptpentru natiunile nemaghiare : dincauza aceasta este datorinta parti-dei nationale a-I combate cu toatemijloacele legale.

45. Partida national& dore§te s&se extiud& cat mai mult dreptul dealegere §i anume f§i tine de dato-rintã a lucr& spre aceea, ca legeaelectoral& din Transilvania, ce bat-jocorind ideea dreptului, scoate dincadrele constitutiunei mai mult de

804

3/4 ale poporatiunei, s& se reformecat mai curand, in conformitate curecerintele democratice ale adeva-ratei sisteme reprezentative.

6. Partida national& consider&innaintarea inva.t&mantului publicde o conditiune prealabil& pentruprosperarea terii Intregi 0 a natiu-nei romane desehilinit; drept aceeaea va starui la Infiintarea de feliu-rite institute de invatamant §i cul-tura public& 0 pentru poporul ro-man; anume fiindc& invatamantulpoporal romanese se cade In pre-cumpeninta §coalelor confesionale,va tinde ca acele dispozitinni alelegii, cari Ingreuneaz& eficacitateaacestor §coale, s& se del&ture catmai cur&nd.

7. Partida nationala din privintaunei bune economii de stat, va tinde0 mai departe ca §I pan& aci, aImpiedecä toate cheltuelile impro-ductive, §i cari nu sunt de interesgeneral; ea va tintl, ca prin o re-form& a sistemei actuale de con-stitutiune, sarcinele s& se Impart&mai potrivit.

4(8. Partida national& va sprijinidorintele partidei nationale din Cro-atia, inc&t, acestea nu vor tinde adesface legátura legal& cu coroanasf&ntului Stefan.

305

4(9. Partida national& combateinstitutiunea voturilor virile, cen-tralizatiunea Introdusa atat In ad-ministratiunea politica, cat §I. Incea justitiara §i peste tot I§i cu-noalte de datorinta. a Innainta toatereformele necesari pentru desvol-tarea materiala §i intelectuala, atorii, In spiritul democratiei §i alli beralismului >>.

Acesta este al doilea program politicnational roman elaborat de Ales. Mocso-nyi, precurn se vede, in cele esentialeidentic cu cel dela Timiqoara, dar maiamplificat.

N'a trecut nici acesta aed ueorprin conferentd, dupd cum apare dinprocesul verbal aici citat. Au fost el laArad mari lupte ei frãmântdri. Detaliiinteresante se gäsesc in nr-ul 35 alcAlbineli.

Opozitie a fäcut chiar e Dr. LisaHodoeiu, care a pärdsit adunarea duptivotarea punctului 5. De asemenea afdcut opozitie Ales. Roman.

Miron Roinanul ei Vichentie Bog-dan au atacat vehement punctul 4, celce ia pozitie contra dualismului, iar Sta-nescu a spriginit pe Hodoe ca sd elimi-neze din program chestia Transilvaniei.

Grosul adundrei la care au luatparte cam 300 fruntaei a spriginit 'MApropunerea lui Ales. Mocsonyi, care adevenit programul national al Romd-nilor bdndteni ei ungureni in campaniaelectorald din 1872.

Am merge prea departe, dacd amdescrie aici toate fräniântdrile fataleale acestei epoce, foarte interesante eiinstructive pentru noi, atdt insd a tre-buit sä spun, ca sti se inteleagd mai

. 20

306

usor pozitia lui Ales. Mocsonyi in celece urmeaza.

Campania electorala era deja intoiul seu cand s'a tinut adunarea na-tionald dela Arad. Guvernul cauta sasubmineze pe intreaga linie pozitia par-tidului national roman si in deosebiasupra comitatului Carafugu i. si-a lndrep-tat lucrarea, caci acest comitat era con-siderat ca foram* Mocsonyeftilor i in de-osebi a lui Ales. Mocsonyi.

Ales. Mocsonyi era iarasi candid a-tul cercului Lugoj. Aici se faceau pre-gatiri din greu pentru a-I traria si ascoate ales pe Szende Bela, fostul mi-nistru de honvezi.

Un corespondent din Lugoj are tadeja in «Albinav cu datul de 20 April

va sa zica deabea patru zile dupldizolvarea dietei cu ce mijloace de-testabile se lucreaza la conscrierea ale-gatorilor (era Inca legea veche !) pen-tru de a reduce numarul alegatorilorromani si a marl in mod artificial nu-marul color neromani. Primnotarul co-mitatens I. de Pausz cautd sa rectificeaceste barmen inteo lunga declaratie,pe care o publica in nr-ul 32 al 4A1-bineiz, dar urma a dovedit, cá cores-pondentul roman al I Albineli a avutdreptate.

Dumineca in 28 Mai v. (9 Iunie n.)a avut loc in Lugoj adunarea de can-didare a partidului national roman, dincare s'a oferit de nou cu mare insufle-tire mandatul de deputat lui Ales. deMocsonyi, care petrecea in acele z ileca reconvalescent in Viena.

Primind candidature, a adresat Al.Mocsonyi alegatorilor din cercul Lugo-jului, urmatoarea scrisoare, pe care oreproduc aici in intregime, caci continemulte orientari pretioase, cari O. astazisunt in multe privinte de actualitate.

Ceitra stimatii alegdtori ai cercu-lui electoral Lugoj !

,Mult stimatii mei !Cu sincer sims de bucurie am pri-

mit onorifica provocare ce mi-ati adre-sat din conferinta partidei romeine-nationaletinutti in 9 a 1. c., pentru de a primi ia-rd$i candidatura in acest cerc cu oca-ziunea alegerilor ce ne stau innainte.Cu atht mai viu regretez, cd prinun morb de mai multe sdptdindniaunt impiedecat de-a md inffiti$Acum a$i fi dorit in mijlocul Vostru.Iertati deci sd-mi exprim prin scrisoa-rea aceasta multAmita mea adAnctipentru simpatiile $i increderea atAt depretioasA, ce nii-ati dovedit-o din nou,$i sa declar totodatA cd-mi tin de da-torintd a primi candidatura sub stin-dardul partidei nationale.

Sub acest stindard, pe care se aflddeviza : «Egala indrepatire nationalci intremarginile integritlitii politico-teritoriale ale terii ;progres in. spiritul demoeratiei adeveirate),sub acest stindard, zic, voiu luptd $1mai departe.

Partida nationald tinteste la reali-zarea acestor idei pe cale constitutio-nard cu mijloace legale. Nu vrea eanici a impart1 teara, nici a ajunge sco-purile sale prin sguduiri cu forta ; eatinde a-si validitA dorintele sale pe calepacinicA, dar aceasta cu toatd ener-gia $i seriozitatea. Acestea stint ideilefundamentale ale acelui program, pecare partida noastrd Med in anul 1869in Timisoara, intr'o conferintA generalaI-a stabilit ; pe care conferinta generaldtinutd la 9 Mai a. c. in Arad cu catevaputine $i neesentiale modificAri 1-a ac-

308

teptat, si ale cdrui detaiuri, stimatiloraleggtori, Vd sunt mult mai bine cu-noscute, decât ca sä mai fie de lipsda le repot), la acest loc.

Când partida noastra lucra astfel,ea eserciazd un drept, ce in terile con-stitutionale compete fiestecdrui cetäti an;dar ea implineste totodatd sl o dato-rintä serioasä Ltd de patrie, sträduin-du-se a-i da o bazd, pe care singurdeste posibild o desvoltare sdndtoasd.$i totusi din partea mai multora dintrecontrarii nostri s'au ridicat si se ridicdInca si astazi acuzari grave in contrapartidei noastre. Acestia vätämändprima regula a fiecarei lupte oneste,se simt indemnati nu numai a trage laIndoiald, ci chiar a suspitiond intentiu-nile cu toatil francheta si onestitatea de-cla rate ale unui partid Intreg, ba a sus-pitiond chiar sl sentimentele patrioticeale poporatiunilor intregi. Partida natio-nald intru interesul adevärului, al cauzeibune t3i al acelor concetdteni ai nostri, pecari contrarii nostri prin astfel de mij-Mace i-ar puted seduce, de repetite-orisi la diferite ocaziuni a respins acesteasemene insinuatiuni co unele calumniinedemne ; dacd contrarii nostri totusinu se pot oprl de-a atacd tendintelenoastre patriotice cu astfel de armeneiertate : in cazul acesta si pdnd atuncipang ce acestea vor fi de tot tocite,nu ne remâne alta, decat a le induracu aceea paciinta, ce o tragem din con-stiinta intentiunii curate si din firmaincredere di succesul mai curand sanmai tftrziu, dar de sigur va urrat.

Nu stiu, oare aceia, cari recurg laatari suspitionari MO' cu noi, o facaceasta desl doard gresind, totusidin convingere, sau se folosesc de acea-Oa desl convinsi de contrarul, din-

309 --

adins ca de niscari mijloace eficace pen-tru promovarea scopurilor lor de par-tid. Cazul din urma nu-1 pot presupune.Nu-i tin pe bArbatii dela guvern, alcaror patriotism nu ne este iertat a-Itrage la indoiala, nu-i tin capabilide aceasta ; nu tin posibil, ca in Un-garia vre-un guvern s'ar puteà sustineprin astfel de mijloace.

Asta n'ar fi mai mult o gresalapolitica ; asta ar fi o crimA, si barbatiide stat call ar comite un asemeneafapt, dupd conceptele parlamentare artrebul sa sada nu in scaunele deministri, ci pe banca acuzafilor. De aceeatrebue sa supunem, cumcA guvernul In-tru adevar este sl con vins despre aceea,cA ideea de stat a Ungariei nu esteincetatenitä la masa popoarelor nema-ghiare, cA aceste popoare intru adevärtintese la unele scopuri, incompatibilecu sustinerea Ungariei : dar daca acea-sta este asa., dacd guvernul si majori-tatea parlamentara intru adevAr trAescin aceastä convictiune, atunci si astaIfni este convictiunea edema, adeseorienunciatA, atunci desvoltarea libera'in patria noastrA este absolut irnposi-bilä, atunci ideile unui stat de dreptsi de cultura pentru noi sunt nisteutopii nerealizabile. Si asta e, dupaparerea mea, partea cea mai serioasAa situatiunii noastre politico.

Nu unele masuri legislative, adâncvatamatoare pentru interesele indrep-tatite ale popoarelor nemaghiare, nuunele erori ale guvernului, de carinici chiar partizanii sei cei mai apriginu-1 pot absolva pe deplin, nici re-ferintele pe jurnatate gate, caH le in-timpinAm mai pe Intreg terenul vietiinoastre publice, sunt aceeace-rni insuflA'ingrilire serioasA si pentru viitorul no-

310

stru cel mai apropiat: toate acesteasunt nacazuri, sunt nacazuri mad, darsunt nacazuri, cari, sub scutul institu-thinilor liberale si al unei paci durabile,des1 mereu, dar de sigur le putem de-vinge cu o mica bunavointä, cu o munclserioasa si prin moravuri rigido. AceeaIn ce vad eu un pericol serios ame-nintator pentru intreaga-ne viata destat, este acel spirit domnitor in poli-tica guvernamentald, care, ca efluxulunei neinerederi profunde fatcl etc nationalig-file, eschide principialminte posibilitateade-a transforma si desvolta institutiu-nile noastre, conform recerintelor unuistat modern de drept.

Daca odata guvernul este pa trunsde desI gresita, dar totusi firmaconvictiune ca n ationalita tile nema-ghiare si-au luat scopuri separatisticesi asa tintesc la dismembrarea statului,atunci guvernul este silit de nu voestea exnune teara disolvarii sigure, a asi-gurâ orice pret suprematia artifi-ciala a natiunei maghiare, dupace oricesuprematie artificiala a unei pàrti asu-pra intregului, std intr'o contra dictie ne-deslegabila tocmai cu esenta constitutio-nalismului adevarat,caci fiecare drept po-litic constitutional, fiecare noud garantade libertate, in manile nationalitatilorsunt tot atatea arme puternice, eari dupafirea lor conduc la egala indreptatire na-tional§ i prin urmare la nimicireasuprematiei artificiale : guvernul estesilit a face un pas 1 mai departe si aintemeia fntregul seu sistern de guver-nare pe absolutism, cu care singur Incape151 o suprematie artificial& Asta insd gu-vernul din cauze foarte aproape zacd-toare, de-a drept i apriat nu a pututsa o fact( sub nici o Imprejurare ; cedeci alta Eir ri putut sA fac5, cleat aceea

cu

311

ce a si facut in realitate, indreptându-sistaruinta sa principald intr'acolo, caet desbrace cat se poate de esenta lortoate drepturile politico, toate garan-tiile de libertate, pentruca astfel acestedrepturi si garantii, desbracate de esentalor, sa nu mai conduca la egala indrep-tatire nationald si la libertate, ci tocmaila contrarul drept al acestora.

Pe Idngd o neincredere atat deprofunda a guvernului fatd cu mareamajoritate a poporatiunii terii, pe lângao disharmonie atdt de mare, care inurma neincrederii reciproce s'a iscatIntro o parte si intregul, guvernul nicinu s'a putut gandi la o desvoltare, nor-mala santitoasti. Guvernul a fost silit

caci n'a putut face altmintrelea, acauth punctul de gravitatiune afard deteard ; a fost silit, in locul sotilor natu-rali din teard cari insa i-au fost sus-pecti a cfiutà un sot gall din teard,a carui valoare este cel putin dubioasd,ale carui interese orice sa se zica,numai pentru un moment trecAtor suntle-gate cu soartea patriei noastre. Partidaguvernamentald, fideld ideei sale fun-damentale, a fost silita a incheid chiarsi pe conta independentei noastre destat, tin pact cu acel sot, cu aceea inten-tiune notorie Ili chiar sl din parteaacestei partide de repetite-ori recunos-cutd, si sl prin vorbirile de program intimpul mai nou pronunciate, ca sa asi-gure prin acest pact suprematia artifi-cialá a natiunei maghiare dincoaci deLaitha, iar ceea a natiunii nemtesti din-colo de Laitha. Si de am fi de oriceparere in privinta acestei asd numiteimpacdciuni, atAta stä fard de indoialade-o parte, ca motivul decizAtor pentruconcesiunile cele mari in privinta drep-tului de stat, a z'acut in aceea sl6biciune

312

a guvernului, ce chi ir politica sa propriea produs-o si care a foat prea bine cu-nosciitä sl celuilalt factor, cat de sigureste de altd parte, ed o lingerie, intaritdprin respectul reciproc de drept si prino stransd tinere laolaltd a popoarelorsurori, la tocmeald ar fi putut dictaalte conditiuni. Insd fie orisicum, fapte, cd baza dreptului nostru de stat oformeazd o impdcdciune, a carei ideefundamentald este asigurarea supre-matiei artificiale, al carei ascutis esteindreptat *in contra egalei indreptdtirinationale a popoarelor nernaghiare.

Conced, üã baza aceasta de dreptde stet legalminte existentä, tot nu im-piedecd absolut pe guvern de-a satisfacepretensiunile indreptAtite ale nationali-tátilor. Imprejurarea aceea, cã cinevaatunei cand s'a fäcut irnpacdciunea, asimtit din orice cauzd o neincredere feta*eu nationalitatile, nu exchide ca tot acelamai tarziu, pe baza experientelor facutede atuncea, sd priceapd gresala sa, säcastige incredere chtrd nationalitatiprin urmare sd-si schimbe toata diree-tiunea sa politica. Fapt insd este, cdguvernul acesta eel putin pang acuma,n'a facut aceasta. Ba din contra guver-nul s'a tinut strans de gresitul punctde manecare al politicei sale intregila deslegarea chestiunilor celor mai mo-mentuoase si de o influintd profunddasupra relatiunilor noastre politice sisociale.

Tot aceea neincredere feta en n atio-nalitatile, tot aceea tintd, de a asiguracat se poate mai bine suprernatia arti-ficiald a natiunii maghiare, domineazdintreaga activitate a guvernului 1 peterenul reformelor interne.

Inca innainte de inchiderea dieteidela 1865-68 s'a votat o lege despre

si

813

egala indreptätire a nationalitdtilor,care sub pretextul integritdtii politico-teritoriale a terii, exchide limbile nema-ghiare din mai multe sfere esentiale dedesvoltare, iar de altd parte asigurduzului imperativ al limbei maghiare oextenziune at'at de latd, precum rece-rintele unei administratiuni regulate nuo mai pot rnotivd.

/n Transilvania s'a creeat un statexceptional, care iard0 numai prinrndsuri exceptionale i anti-constitutio-nale se poate sustined. Guvernul Inca§i astdzi se vede silit a sustined nestra-mutata o lege electorald pe baza feu-dalismului, care chiar 1 dupä textulei propriu s'a fost fäcut numai pentruo alegere unied, i care exchide chiar0 ideea unui sistem de reprezentantd apoporului. Prin legea aceasta mai multde 3/4 ale poporatiunii intregi sunt res-pinse din cadrul constitutiunii, dreptulde a fi reprezentat in dietä s'a pus inmânile unei clase privilegiate, caredupd numarul sufletelor abid ajunge10% ale poporatiunii Intregi, care abidreprezinta cu ceva mai mult decal o apatra parte a painântului introg dejaimpärtit, i care consta in partea sacea mai mare din proletari privilegiati.

Avem juriu, care insd deja prinorganizarea sa este necapabil de a dascutire competentd 0 presei ce repre-zinta interesele netnaghiare. llacd zelulprocurorilor de stat in contra acesteiprese se vede moderându-se fn tim-pul din urmä, asta este o aparitiuneimbucurätoare, pe care bucuros o re-cunosc 0 din parte-mi, insd in capriciileschimbãtoare ale guvernului eu nu suntin stare a 00. o garantd adeviiratá alibertdtii de presd. $i totu0 trebue särenuntdm atat la o adevarata libertate

314

de presd cat e la alto garantii esen-tiale de libertate.

Dreptul cel vechi al municipiilorde au alege liber juzii de primainstantd, s'a $ters prin lege, $i dreptulde denumire s'a pus in mane. guvernu-lui. Prin puterea prea extinsd a comi-tilor supremi, prin dependenta totalda diregatorilor municipali dela guvern$i prin acel drept, ca guvernul insusisä judece asupra legalitatii ordinatiuni-lor sale, adecd el insu$i sä fie jude incauza s'a proprie cu legea munici-pald s'a nimicit in esenta s'a undrept foarta vechiu al cettitenilor ; au-tonomia s'a regulat spre mai mare des-voltare a puterii guvernamentale $i asanumai la aparintd s'a sustinut. Färd oauton mie adevarata i judete indepen-dente insä reghnul parlamentar dejadupd natura sa nu este in stare a asi-gura domnia legilor; pänd ce aceastaeste conditiunea indispensabild stata libertätii individuale cat $1 a oricdreidesvoltdri libere.

Tot prin legea municipald i prinlegea comunald s'a introdus un privi-login bazat pe posesiune $i care esteatat in contrazicere cu toatá desvolta-rea istoricd, cat cu spiritul constitu-tiunii noastre. Prin aceasta din punctulde vedere al democratiei, s'a fdcut unpas retrograd evident in desvoltareavietii noasire de stet, dupd ce princi-piul egalei indreptatiri politico al cetd-tenilor, garantat prin legile din anul1848, s'a $ters prin lege.

In locul unei transformdri a garan-tiilor noastre constitutionale, recerutedo spiritul timpului, vedem cã o re-strictiune a drepturilor i libertatilornoastre constitutionale, caracterizeazdactivitatea guvernului $1 in chestiunile

l

-- 315

cele mai momentuoase ale reformelorinterne.

Este posibil, cd guvernul a fost in-demnat la aceastd directiune politica prinmai multe motive: totusi motivul decizd-tor a fost totdeauna si ma provoc inaceastd privintd la ziarele dietalea fost neincrederea cdtrd nationalitati, sidrept aceea tendinta de a asigura su-prematia artificiala a natiunii maghiare.

Asa darn pentru o neincredere pro-fundä card nationalitati, trebue sä tin-tim neincetat ea sd asiguram cu oriceprat suprematia artificiald a natiuneimaghiare, dar totodata de altd parte sarenuntdm la oricare desvoltare libera!$i intru adevar, cum ar fi altcum cuputintä f

Daed odatd aprobtim falsul punctde manecare al politicei guvernamen-tale, cu privire la relatiunile noastreetnografice, ar fi deadreptul ridicol apretinde totodatd si o autonomie ade-vdratá ; asta n'ar insemna alta, decata edifica inimicilor fortarete in tearaproprie. Este odatd sustinerea supra-ma tiei artificiale un pr in cipiu vi-tal de sta t, atunci toatä nizu-inta la egala indreptdtire nationaldeste periculoasa pentru stat, si asa ocrimd de stat; cum deci ar fi cu pu-tintä a compune un juriu si din mij-locul cetatenilor nemaghiari, cari suntinsufletiti de tot acelo tendente pericu-loase pentru stat, asupra cdrora tocmaiei ar fi chemati a enunta verdictul lor ?N'ar insemnh aceasta a incredinta pa-zirea oilor unor turme de lupi ? $i nueste Meru mai putin consecvent deck ca-racteristic, cand in programa dedkistein timpul mai recent infiintarea unuijuriu special pentru crime si delictepolitica in capitala terii, se motiveazd

--- 316

cu aceea, cti liberalismul nu poate sdmeargd pdnd acolo, Ca unei idei ab-stracte sd se sacrifice pänd *ì existentapatriei. Oare intre astfel de imprejurdrine-am puted läpddd Inca de virili§ti ?Oare s'a putut a§teptà dela guvern unalt proect de lege electorald, deckacela pe care 1-a sub*ternut in faptadietei trecute §i carele decä nu s'ar fideldturat prin energica rezistenta aopozitiunii, in Joe de-a läti dreptul dealegere, ar fi lipsit mai multe mii dealegatori de dreptul lor ? Oare se poatechiar §1 cugetà la o reformd liberald alegilor noastre electorale intro astfelde imprejurari ?

$i iar, färd aceasta este oare cuputintd o regenerare a parlamentuluinostru ? Nu, nici deck §i totusitoate aceste nu sunt decdt consecintelenecesare ale politicei de pänd acum aguvernului. Cdci suprernatia artificiala§i desvoltarea liberd so eschid una pealta principialminte. Una sau alta sepoate and de blind, se poate alege unasau alta ; dar intre arnbele trebue ales,din arnbele una:Sau trebue sä rie deddmcu ideia egalei indreptãtiri nationale*i sd renuntam la insa0 suprematiaartificiala, sau trebue sa renuntdm lalibera desvoltare.

Natiunea magbiard este pre-cum m'am pronuntat la diferite oca-ziuni dela, in posesiunea acelorfactori naturali cari ii asigurd 0 su-prematie naturald intre popoarele pa-triei noastre. Aceasta suprematie natu-rald este efluxul legilor naturale dedesvoltare ; respectarea ei deci esteconditiunea ori §I cdrei desvoltari. Eaaflä in factorii naturali, in avere, in-teligentd etc. razimul seu natural, i

afla ca oricare alta suprematie natu-

817

reld fie a singuraticilor sau a cla-selor intregi in dreptul egal, deciaci In egala Indredtdtire nationald, scu-tul ei deplin ei tot deodatd cel maisigur. Ori el care suprematie artificiald

spre sustinerea sa are trebuintdel de un raziin artificial ; ea cautdpa acela, parte in privilegiu, parte infalsificarea garantelor constitutionaletocinai de aceea ea stä intr'o contra-zicere nenegabild cu egala indrepteltire nationald, cu progresul liber, bachiar cu interesele bine pricepute ale insafinatiunii maghiare ; cdci absträgdnd delatoate desavantagiile celelalte, pentruun fantom gol, ea este MIRA a renuntdla mai multe garantii esentiale de li-bertate.

$i intru interesul cauzei celei bune,nu pot a nu-mi educe aminte eu bueuriede acei barbati, cari nu mai stau sin-guratici in eirele opozitiunii liberale,cari el la ocaziunea desbaterilor celormai recente, ddnd el din parte-eiexpresiune acestei convingeri mai bune,au reprobat pe deplin politica ceagre$itii a ,c5, .uvernului &Pi cu

Este adevärat, c0 cu toate acestea,ar fi o eroare mare a crede cumcdintro astfel de imprejurdri ar fi destula ridicd principii, intru adevdr liberale,de principii supreme pentru guvernare,ca prin ajutorul acestora sa putemtransformd ca printr'un farmec patria,remasd in toata privinta atat de multinddrAt intr'un stat infloritor, i sdfim scutiti deodatd de toate ndeazurilenoastre. Principiile aceste sunt un factoresential pentru inflorirea statului, darnu sunt unicul factor. Insd o eroare cumult mai grea ei mai periculoasit co-

insd,

na-tionalitcifile.

318

mit aceia, cari aproabd politica guver-namentalä de azi.

Principiile constitutiunii si liber-tätii adevärate nu sunt cuvinte goale,ele sunt rezultatul luptelor lungi, elesunt expresiunea formulatd a acelortrebuinte materiale sau spirituale ale

ce s'au inchegat spre nouirelatiuni de viatg. Acestea nu se potvdtdma fdrd pedeapsa, acestea cautdsa fie indestulate ; aceste referinte nouide viata trebue sa fie considerate, cOcialtmitrelea nu este cugetabild o desvol-tare normalä a puterilor latente alesocietätii pentru o desteptare noug detrebuinte, pe and totusi numai in acea-sta zace germenele a orice progres cul-tural, conditiunea de viatii progresivA.

0 politicA guvernamentalä insd,care imprästie intro popoarele surorisemanta neincrederii, care prin aceeaare de consecinta o släbire artificialda terii, care prin falsul seu punct demanecare exchide principialminte des-voltarea 1iber, i care -- desl nu bucu-ros, tidied o acuza asa de gravd in con-tra unei partide intregi, totusi nu opot caracteriza altmintrelea decat dereactionard, nici nu o pot impdca cu ade-väratele trebuinte si interese ale pa-triei noastre. De aceea eu privesc deo datorintd a tuturor elementelorliberale si a poporului roman deschili-nit, care de dragul unui euvernnu, va renu,ntet la desvoltarea sanaturald, adecd nafionald, privescde o datorintd a ocuph ori si care to-ren, fie cat de ingust, si a combatecu toate mijloacele legale politica gu-vernamentald de azi. Una insa sä nu opierdem niciodatä din vedere, cumc6pentru politica aceasta edam vOtamg-toare intereselor indreptãtite ale po-

societAtii,

810

porului roman, desi indreptatá ade-seori in contra noastra in numele su-prernatiei artificiale a natiunii maghiare,

nu natiunea maghiara, ci numai finumai partida guvernamentald poate sci fie res-ponsabilei ; de aceea lupta noastra poli-tica are sä fie indreptata numai in conetra acestei partide, dar nicicand in contranatiunii maghiare, cu care in cele dinurind avem in toatä privinta interesesolidare.

Eu din parte-mi astept inflorireaadevaratO a patriei noastrenuinai delao politicg sincerd si plina de incredere,si condusä de marele principiu al egaleiindreptlifiri. Numai aceasta este in starea produce o stransd tinere la olaltA,in care singurd se razimd puterea in-treagd a Ungariei. Numai o atare po-litica este capabild sd facd, si de vavoi Dumnezeu, va si face din patrianoastrd un skit infloritor, indepen-dent $i liber.

Acestea sunt pärerile mele, prove-nite din convictiunea mea adâncd siadese-ori enunciatd in privinta si-tuatiunii si politicei noastre interne, siin privinta politicei guvernamentale inspecial.

Mi-am tinut de datorintd a le ex-prima si la aceasta ocaziune fail derezervä si ea toatä francheta. Voi,stimati alegdtori, sunteti acuma chie-mati, a le aprobd sau nu.

Fie insa rezultatul alegerii viitoareori-care, eu totdeauna cu sims nestrd-mutabil de multämire imi voiu aduceaminte de cetdtenii acelui cerc, pe caream avut onoare a-I reprezenta la dietatrecuta.

Vien a, 12 Iunie 1872.Alosandru Mocsonyi.

320

Terminul alegerei de deputat incercul electoral al Lugojului a fost 19lunie n. 1872.

Ne ingrozim astdzi chiar I astdzicand cetim ddrile de seama despre

terorismul desvoltat in acele vrerni,terorism impreunat cu coruptie i fal-sificdri fdtise.

Prim-comitele roman (!) Ivacicovicia dat lozinca : Faceti ce tii, numaiMocsonyi trebue sä cadd cutoti ai lui!Comitatul Carasului trebue curatit denationalistid)Intregul aparat administra-tiv, atat eel politic cat l cel bisericese afost pus in miscare pentru a tranti penationalisti si a cuceri comitatul pentrudedlcisti.

Au 0. reusit pe intreaga linie: Dinintregul comitat al Carasului nu a ob-tinut mandat nici un singur candidatnationalist.

Din lista de aleggtori a cerculuiLugoj au fost elirninati Romaniii na-tionalisti eu duiumul i introdusi incontra protestelor legale strdinii,iar putinii nationalisti cati au mai re-mas au fost luati la ochi. Sbirii admi-nistratiei an oprit cu forta pe nationa-listi sg pätrundd la alegere in Lugoj,ash baronul Billot, marele proprietardela Zolt, mare filoroman, care venisecu alegãtorii din Zolt, Fardia etc. afost arestat pänd dupa alegere la Fri-get. Acei alegatori nationahsti, cari anreusit totusi sd se strecoare in Lugojau fost alungati cu baionete. Sinjbasiiromani ai administratiei au ilustratproverbul roman despre Tiganul, careajuns imparat, mai intaiu a spanzuratpe tatäl seu. Nu numai volniciile dincale afara mari te indigneazd resfoindcronica acestor zile, ci te revoltd maiales ca cei ce le-au comis au fost Ro-

321

'Mini. Nu strAini, ci RornAnii au flintbine inteles in soldA adversarl

Romani lor.Intre astfel de imprejurlri nici

vorbd nu mai putel fi de alegere.Alegatorii nationali din cercul Lu-

gojului, putini cati au mai rernas, audeclarat aqinerea dela alegere, ca prin par-ticiparea lor la alegere sä nu aprobeindirect toate acele ilegalitAti infiord-toare. S'au prezentat la comisiearAtAnd cä ei sunt aderentii candidatu-rei lui Ales. Mocsonyi, au adus la cu-no§tinta presidentului el se abtin delavotare, dar totoda tA transpun un p r o -t e s t, in care enumArând toate volni-ciile, motiveazl abtinerea lor.

Acest protest a ajuns in fata corni-siei dietale de verificare, care a respinsea limine, protestul pe cuvânt cd nuse poate constatl, deed subscrietoriiprotestului sunt intru adevfir alegltori§i deed peste tot sunt identici cu ale-gãtorii de ace1a0. nume din lista dealegatori.

Dreptate dreaptA vorba Roma-nului ca funia 'n sac.

Bucuria in cercurile guvernamen-tale a fost din cale afard mare. Comi-tele suprem al Lugojului jubilà, iarepiscopul unit din Lugoj a dat o masAsplendidd in cinstea... reu§itei delki-§tilor.

'Pesti Napló* organ al guver-nului scrie in n-rul seu din 21 :eDeodatä cu strAlucita invingere a gu-vernului in capitall, in aceeai zi aurmat cdderea clicei nafionale romline a Mo.csonyeqlilor... Toti rnatadorii a§tt ziseidice nationale au cAzut. Marele comi-tat al Caravilui a ales numaiCei ale§i sunt adicti neconditionati ai

21

sirele

si

322

ideei statului maghiar si dacd undevaapoi aici este identicd reusita partidu-lui dedkist cu cultul adeväratului pa-triotism.

Organul german al guvernuluiReform>) este si mai frivol. Acesta

scrie : z Uncle s'a mai pomenit candvaea o natiune s5 abnege un partid ast-fel, cum a abnegat intreaga TJngarieaceastd opozitiune (= pe nationalistiilui Mocsonyi) numai revolutiuneadespotismul cade astfel., In continuareaat ticolului zice cReformt, «cd Romaniibandteni au dovedit acurn in mod strd-lucit, cä lor nu le trebue eDacorom5nia»ci fUngaria Ei, Romanii banatenivoesc sä fie cetäteni ai Ungariei si nuo... natiune de sine».

Pdgubasul a mai fost f5cutde r5s.

Tin aici sã amintesc, Ca deodatdcu Lugojul s'a mai pus candidaturalui Ales. de Mocsonyi sl la Zorlenti,dar I aici a cdzut.

Stirea despre caderea lui Ales. doMocsonyi a fdeut o impresiune penibilala Romani. .

Sub aceastd impresiune s'au ho-tdrit .harnicii Romani din ce,cul Radneisa spele rusinea. Terminul alegerei inRadna a fost In 24 Iunie i vointa po-porului a isbucnit cu putere atat deelementara, !neat Bra contracandidat,a fost a clamat Ales. Mocsonyi deputatdietal al cercului Radna.

Bucuria i insufletirea pentru ale-gerea cu aclamatiune a iubitului nostrujune barbat - scrie corespondentuldin Radna al Albineil -- a fost ge-nerald, cdci dupa intristare si Indhniree dulce si reinvietoare bncuria. S 5 ptd-mâna trecutd fiecare Roman cu simt 51

si

si

323 --,

pricepere nationald s'a intristat vazanduneltirile guvernului si cum unii bietirataciti Romani se utilizeaza de con-trarii nostri spre caderea noastra na-tionalä. Seara s'a arangeat un banchetsplendid, unde se intonarã cantece na-tionale si se tinurd toaste pentru bar-batii nostri binemeritati, mai ales pen-tru iubitul si stimatul nostru ales. Satraiasca Alesandru Mocsonyi, ablegatulnostruv.

Dieta s'a deschis deabea in 4 Sep-tembrie 1872 prin mesagiu de tron.

De o inchegare a partidului natio-nal roman nici vorba nu mai putea fi.

In pauza dela alegeri pana la des-chiderea dietei a mai buimacit lumeaministrul president LOnyai cu simulacrede impacare nationald, la care s'a maiadaugat Qi nemarginita confuzie dinA rdeal, uncle s'au facut doud confe-rente nationale, una la Sibiiu decla-rand aetivitatea si participarea la lu-erarile dietei din Pesta, alta la Alba-Julia, uncle s'a decretat pasivitateaprincipiala NO de dieta din Pesta.

Sirele s'au reslätit cu totul. 0 to-tan' lipsd de orientare politica carac-terizeazd framantarile acestei epoce,cand au apucat-o toti care incatrau.Zadarnic s'a sbatut si Mout luntre sipunte Ales. Mocsonyi, cad situatia erapierduta.

Sesiunea dietalã ce a urmat a fostpentru noi seaca.

Astfel s'a copt incetul cu incetul inAles. Mocsonyi convingerea, ca nu arece mai cauta in dietä, caci acolo --tre asemenea imprejurari nu maieste nimic de facut.

Activitatea trebue transpusä afardde parlament, pe teren cultural kl i eco

in-

324 a

nomic, pana ce se va intarl eat de catpoporul roman $i pana ce va da demal acel sistem de guvernament, carein mod fatal trebne sä ajunga la cata-clismul, pe care I-a profetit Ales. Mo-csonyi cu certitudine matematie4 inmarele seu discurs rostit la 1870 inehestia reformsi municipale.

Intreg anul 1873 a trecut in sec.Politica de gnvernament a apucat

din gren pe pants orgolioasa a $ovi-nismulni, iar in tabara Romanilor i$ifacea nemultumirea si depresiunea ge-nerala vant in certuri, frecari interne$i intrigi uricioase.

Ales. Moesonyi a comunicat puti-nilor sei aderenti hotarirea sa, pu-nand ehestia pe tapet, ea n'ar fi oarela loci, ea toti ceiee tin la o politiednationala romana independenta sa de-puna mandatele de de, utat, cari indiet§ $i asa nu au ce mai face introasemenea imprejurari.

Ori cat de intime erau convorbi-rile, tirea despre hotarirea lui Ales.Mocsonyi de a se retrage din dietä, apatruns totu$i in publicitate, se'ntelegein mod eronat. AO unele foi credeaua $ti., cd Ales. Mocsonyi s'a saturat depretinsul partid national si indeosebide buclucurile, pe cari i-le facea ne-astampdratul V. Babe$iu.

In nr-ul seu din 7/19 Februarie1874 se vede indemnata tAlbina) a lilanota de aceste versiuni $i a le des-mintl.

Din acest articol al tAlbineb (nr. 10)retin aici doua pasage caracteristice :

t Sunt ani, de cand deputatii na-tionali au recunoscut, Ca soartea lorin dieta maghiara e a bate toaca la ure-chia surdului ; dar au recunoscut totodataca datorinta lor este a e bate neobo

325

siti, pang cand doard va plesnl pielea,macar cat de groasa, ee astupd ure-chile eelor asurziti de noroc. Apoi,'Dana' acum dupa cat stim noidepute tii Inca n'au disperat, cAci cala-mita tile si incurcAturile publice doarvor ajuta I ele, ca domnilor sA li-sedestupe urechile intru interesul co-mun al existentei patriei si al progre-suhti popoarelor.

eDar nu tot insul are placerea de abate toaca la urechile surzilor, cAcide$1 este aceastd ocupatiune foarteodioasA qi intru adevAr ornul culturei

studiilor mai Innalte si in special unbfirbat june, de aspiratiuni sublime $istudii tot mai innalte, precum este bu-n Aoard Alesandru Mocsonyi, nu poate sdse simt`a chernat au manca zilele vi-etii tot cu toaca hi urechile

DupA acest articol, care era menitsd desmintd diferitele stiri puse in cir-culatie, nu mai incdped indoiald, oft"

Ales. Moesonyi este hotarit a se re-trage din dietd.

Din diferite pArti alo terii i-s'au tri-mis scrisori i adrese, in cari fl con-jurau depung mandatul, ci sAlupte mai departe.

Ales. Mocsonyi a rernas insg pelanga hotdrirea sa. La 6/18 Aprilie1874 a adresat presidentului dietei, ur-mAtoarea scrisoare :

Onorata Casd,amprejurarile nu-mi iartd, ca $1

mai departe sg corespund datorintelormele de reprezentant, ao precum 6U afidon i precum aleglitorii mei cu drept ar putedpretinde : pentru aceea prin aceasta ab-zic de mandatul meu dietal.

Ales. Moesonyi.)

surzilor...,

sa nu-5i

326

In aceeesi zi a adresat $1 aleghtorilorsei din c. Radnei urmätoarea scrisoare :

«Onorati Alegatori,«Imprejurhrile ne mai iertândthrmi

a-mi implinl datorinta de deputat inacea mhsurh, precum eu ti$i dori $i pre-cum d-voasträ cu drept puteti sh pre-tindeti, din aceastd cauzg astäzi amrenuntat la mandatul meu de deputat.

«Child cu toatd onoarea vin a Vaaduce aceasta la cunostinth, spt e sco-pul de a prevenl posibile interprteatiunifalse, aflu de lipsil cu o cale a explich,eh prin aceasth retragere a mea n'amincetat a tane la acele prineipii politice, pelangh cari pänd acum, dupd mhrgini-tele male puteri, am luptat, ci reman fimai departe aderentul acelui partid, al chruimembru am avut norocirea de a fi phriäacuma. Spiritul national al D-voastre,On. aleghtori, insotit de sineer patrio-tism, precum $1 firmitatea dovedith deD-voastra pAnd acum in lupta consti-tutionalä imi stint spre lini.stire in aceaprivinta, a partidul nostru nationalprin pasul meu nu va suferl schdere,fiind eu de tare convictiune ch D-voa-strä $1 la urmanda nouh alegere, ca $1totdeauna dela 1861 incoace, VA vetiafirmà dreptul de alegere numai intrufolosul partidului national.

«Pe când in aceasta bunh speranthma despart de d-voastrti, Inca odatàVa exprirn adânc simtita mea rnultu-mire pentru inerederea innalt pretuitace mi-ati manifestat si Va rog, sä fitiincredintati, eh eu fata de stimabiliilocuitori ai cercului Radna pururea voinutrl cele mai dulci simthrninte de re-cuno$tinth.

«Cu toath stima :Pesta in 6/18 Aprilie 1874.

Alesandru MocsonyiD.

327

Cu acela§ dat a mai scris cloudscrisori in cari vorbe§te ceva maideschis una cdtrd capitanul N. R.din Bra§ov, in care multume§te ace-

stuia pentru adresa ce i-a transmis-o innurnele Bra§ovenilor, alta cdtrd proto-presbiterul I. M. din Zerne§ti, cdruiade asemenea Ii multume§te pentru cu.vintele calde, in cari 1-a rugat sti nudepund rnandatul.

Ar fi prea lung sd reproduc aiciambele scrisori in intregime publi-cate in Nrul 27 al «Albinei» 1874,dar tin sd reproduc urmdtoarele pasagii.

Capitanului N. R. din Bra§ov, Iiscrie intro altele:

«Deed totuqi md aflu decis a de-pune mandatul de deputat, apoi te rogd-le cdpitan, eta pe d-ta, cat §1 pe totiacei domni, la a cdror incredere §i bu-navointd tin atat de mult a fi Incredin-tati, cd la aceasta nu m'au condus ast-fel de consideratiunei bagatele, nici pa-sul men nu poate eyed acel inteles, eh'doar Uncle a mei subtrage dela onora-bilul oficiu in serviciul natiunei melecdreia tin de cea mai serioasd datorintda mea, a folosi pretutindeni uncle nu-rnai este cu putintd. Nu,tresc insdfirma convictiune. cet intre impre-jurdrile existente remdnerea nieain dietd este fdrei nici un scop, deunde prin retragerea mea cau,za ceasfantd a noastral nici cd va sufericat de putin,.

Iar protopresbiterului I. M. dinZerne§ti, Ii scrie intre altele:

«Nutresc speranta, cä de§1 sunt de-cis a-mi depune mandatul, totu§i nuvoiu intimpind reprobarea d-voastrd,deed yeti recugetà, ca remanereamea mai departe in, dietd, feta de

a-ei

328

fluctuatiunea politica ce a cuprins astazipe toti factorii decizatori, a devenitcurat fdret valoare.

De altfel profit bucuros de ocaziepentru de a declara si aici, precum amfacut si aiurea, ca acest pas al men,nici deck nu poate sa aibe intelesul,ca doara eu asi vrea a ma retrage delasorioasels datorinte, co tot insul trebue säpoarte in inima fata de natiunea sa,din contra, eu ,Fi mai departe, ca ipand acum, voi considera de cea maifrurnoasei chemare a mea a-mi de-vota. micile mele puteri sacrei cauzea noastret.

Am citat toate aceste aici ca sätwat forma ce a dat-o Ales. Mocsonyiretragerei sale cautand a ovita un con-flict cu deputatii, cari au remas si. maideparte in dietd, pand ce au fost scosicu forta si totodatá sa las a se in-trezari motivele, cari au fost decizatoarepentru Ales. Mocsonyi la acest pas, cucare se inchee un capitol de lupta si fra-mântare intru ridicarea poporului ro-man la rolul unui factor politic in tearadin care face parte ea element consti-tutiv.

329

VII.

Dee retras de pe arena vietii po-litico din motivele aratate in capitolulprecedent, Ales. Mocsonyi a urmarit cudeosebit interes si mare luare amintetoate actiunile atat pe o parte cat slpe cealaltä, stand la dispozitie pretini-lor sei politici cu pretioasele sale sfa-turi si ajutoare. El insusi insa n'a maiesit pe arena politica pand la 1881, darsi. atunci numai pentru un moment, casti-si spuna parerile in public si sacontinue apoi atitudinea sa expectanta.

In eppea aceasta a luat parte activanumai la nizuintele noastre culturale sieconornice. Dela ,Albinac incepand afost unul din cei mai de seama actio-nail la toate bancele noastre cari s'auinfiintat in cursul timpului, devenindmembru in directiune, prezident de con-siliu etc. Tot asa si pe terenul cultural,dupg cum am aratat aceste la alt loc.(A se vedea conferentele mele delaAlba-Iulia la adunarea generala a Socie-fa tii pentru fond de tea tru si dela Sibiiua Asociatiunei, precum si seria devimpresii si aduceri amintee ce sparein revista DTransilvaniac din Sibiiu.)

Aici ne priveste in primul randrolul politic al fericitului Ales. Mocsonyi.

Dupd ratacirile si nenorocitele ex-perimentari ale anilor 70, a urmat la1880 reactia sanatoasa a reculegerei,din care s'a infiripat la Sibiiu in me-morabilele zile de 12-14 Mai n. 1881Intemei area partidului na-tional roman al tuturor Romanilordin terile coroanei sftului $tefan.

Ales. Mocsonyi nu a luat parte laaceste lucrari pregatitoare, pentru-cdnu credea de sosit momentul pentruaplanarea acelor mari contraste interne,nu numai Intro partidele de pana atuneiale Ardelenilor de o parte si Ungure-nilor si Banatenilor de altä parte, cisi. ale acelor contraste ivite in sinulacestor partide, cari au provocat la tim-pul sou retragerea lui de pe arena po-litica.

Pentru cel ce va face istoria acesteiepoce vor oferi desbaterile conferenteielectorale din 1881 material pretios,care va justifica pe deplin temerile luiAles. Mocsonyi. Dar In fine pe ealeacompromisului s'a putut injgheba acelprogram, care de o parte determindnumai in general atitudinea nou in-fiintatului partid in chestia autonomieiArdealului, iar in importanta chestiunea dualismului, care oferia cele mai maridificultati, s'a gasit expedientul a olase ea chestie deschisä pentru altovremi.

Pe baza concluzelor conferentei,care decretase pentru Ungaria propriesi Banat, activitatea parlamen-t a r a, s'au intrunit alegatorii nation aliromani din Lugo j la 30 Mai 1881 In oiconferenta, din care au oferit de noucandidatura pentru acest mandat depu-tatului lor de odinioard Ales. Mocsonyi.

Primind stirea acestei candidaturi laVlaieovet, mosia unchiului sen GeorgeM. de Foen, a adresat Ales. Mocsonyiurmatoarea scrisoare catra fruntasiilugojeni, in care motiveaza pozitia sapolitica :

330

331

CAträ st. membrii ai partidei române-nationale din cercul electorul Lugoj.

Stimatilor alegatori ! In conferintaelectorala a D-Voastre din 30 a. 1. tr.ati -insarcinat comitetul de noaud, casa-mi imbie candidature pentru cerculVostru electoral. Primiti multamita meaadanc simtita pentru onorifica-Va in-credere, cu care ati binevoit a me di-stinge de repetite-ori deja inainte cuani, si astadatä iaräsi. Regret insafoarte, cä sunt silit a Va declara asta-data, ca intro imprejurarile de MO, nusunt in stare de a prirni un mandatpentru dieta. Motivele acestei refuz/rile yeti putea aprecia mai bine daca Vuvoi desfäsura fara nici o rezerva, inliniamente generale si inteo forma catse poate de concisa, prirerile mole asu-pra prezentei situatiuni politice a terei.

Abia au decurs 14 ani dela rein-troducerea erei constitutionale. Restimpscurt in viata popoarelor ! Prea scurtchiar I pentru a sterge din memorianoasträ acele sperante, parte indrep-tatite, parte prea sanquinice, cari ingeneral s'au legat de sistemul nou. $icum s'au realizat aceste sperante ? Cee rezultatul acestui sistern deja dupaun timp atat de scurt ? Las faptele savorbeasca.

0 datorie de stat apasatoare, es-tremä incordare a puterilor tributare,finante deranjate _Mu prospecte fun-date pentru regularea acelora, stagnareeconomica, o armata de amploiati, lipsade legi pe terenul justitiei, lipsa dedrept pe terenul administratiei, care sialtcum e decazuta in toata privinta.

-- 332

De§i darile ameninta deja truachiulcapitalului, de0 budgetul statului s'aindoit, totu§i partea aceea, despre careaputem dispune in faVoarea recerintelornoastre economice §i culturale mai ur-gente, este o pfirticica minimalti, de totdisparenta. In privinta politica comer-ciald stain sub greua apasare a siste-mului colonial. Izolati de piata lumii,prin puternicele brate ale aliatuluinostril, productiunea i consumatiuneanoastra se monopolizeaza deopotriva.

Chiar un stat avut, in privinta in-dustriala bine desvoltat, ar trebul sasuccombe cu timpul sub un sistern fis-cal §i politico-comercial atat de exploa-tator. Cine ar puteh erode, cil saracanoasträ Ora agricon, Ora industrie,spiritualminte §i materialminte putindesvoltata, ar putea Inca lung timp saresiste presiuMi acestui gre§it sisternpolitic ? Inteadevar s'ar recere un op-timizm eaagerat, pentru a nu pricepenici astazi, Ca sistemul acesta, §1 fráun impuls estern, mai curand sau rnaitarziu, prin insa§i caducitatea sa pro-prie, trebue sa se darame. Nimenea intar* care e in stare a dejudeca coin-pleta seriozitate a situatiunii, n'ar pu-tea fi supus unui atare optimism. $icele rnai moderate §i indreptatite spe-rante, nutrite la reintroducerea consti-tutionalizmului, cedeaza ingrijirilor se-rioase deja pentru proximul viitor. $iacela, care nu e Inca in stare a pricepeclar, simte instinctiv interna cadueitatea acestui sistem. A destam cu presimtireevenimente, ce trebue sa vinä, cariArunca inainte umbra lor mare §i in-tristeaza spiritele patriotiee.

333

Cum a fost cu putintd ca o tard,desl Inca nedesvoltatá, dar bogat do-tatA cu darurile natuili, in putini ani

ajungd in acest stadiu de decadentd ?Sung aproape ca o poveste infiordtoaredacd ne reprezentam intr'o miniaturdaceea ce noi insine am petre-c u t i urmArile grele ce noi insinele simtim profund, despre nesu-portabilitatea cdrora noi in5ine neplaggem la toatd ocaziunea. Dacd in-tentiunea rea lucrA sistematic la des-tructiune, ea ar remAnea rusinatdfatA de opul acelor bärbati erninenti,de caracter onorabil, cari, cu intentiu-nea cea mai curatd, insufletiti de strd-duirele cele mai nobile, devotAndu-sitoate puterile lor barbAtesti, au intro-prins opul cel mare al regeneratiunii.

De sigur nimenea nu va negh casi pe lAnga vointa cea mai bund, s'aufault unele greseli man i periculoase,ale caror ddunoase efecte neprevazAndu-se, se simt acuma cu atAt mai viu:totusi am a o importantd prea maregreselilor acestora, dacd am vol sAgdsim numai in ele unica cauzA aseriozitatii situatiunii noastre ingriji-toare. Greseli singuratice pot si elecauzd daune insemnate, dar nu pot saproducd procesul de destructiune pe alcdrui povdrnis ne aflam noi. Radaci-nile rdului zac mai afund. Ele se potgäsl numai i numai in insasi ideeafundamentala a intregului sistem po-litic, ce azi domneste in Ungaria. Earideea aceeasta fundamentald culmi-neazA intr'aceea : D e-a face din unstat mic si poliglot un statmare i nat19na1,

sa

334

Contrazicerea indoitä i denatura-rea evidentd a unui atare scop de statse pot prinde cu mânile. Totusiaceastd idee fundamentald forrneazdviul focular al intregei noastre politicade stat. Aceasta este tinta cea marede stat, la realizarea cfireia ne straduimcu incordarea tuturor puterilor noastre,cu o consecintd de fier i WA' a opierde din ochi nici pentru un moment.

Condusi de aceastd idee funda men-tald am ales dintre popoarele monar-hiei noastre elementul german si amintrat in o aliantd cu el, cdci : Pen tr utot dramul de concesiune de dreptpublic cdpdtdm cu fontul nationalitd-tile«, cum s'a esprimat odata cu aniinainte, catrd mine eel mai arnabil eifrA indoiald i cel mai spiritual bar-bat de stat al Ungarioi. Inse afard dedramul de drept public= am trebuit

a renuntd si la independenta econo-mica, am fost siliti a acceptà sistemulcolonial si prin aceea noi insine amtrebuit sä sublegam nervul vital aldesvoltdrii noastre economice. De aciinainte o clesvoltare economica sand-toasä a fost din princip eschisd. Pu,ne-tui de gravitatiune al stataluinostru s'a transpas in afard deel. Fdrä o influinta eficace in politicaexternd a monarhiei, am 0-sit ocere a jucà acasti, in retragere find,rola de putere mare.

Exclusivitatea aceasta nationald aschimbat starea relativ indestulitoarea justitiei noastre in completa a n a r-h i e, numai i numai pentruca legileaustriace n'au provenit din geniul na-tional, Cine nu sufere in tub' de elec.

pl--

335

tele nefericite, ce o astfel de mOsurg atrebuit sd eserciteze asupra relatiunilornoastre de comerciu si m-edit, asupraintregei noastre bunestäri ? Fireste,pentruc5, asa zicand, cu o trOsurd decondei iardsi i-s'a detras statului no-stru o alto' conditiune de viatä.

0 aristocratie mare si tare, natio-paid si versata in politick un cler avutsi puternic sl, spre laucla lui fie zis,totdeauna devotat cauzei nationale, oclasa de mijloc destul de insemnatd sio inteligenta relativ respectabild si in-sufletita de ideea nationala, sunt totatatia factori eficaci, cari asigurd na-tionalitdtii maghiare, fatd de celelaltenationalitati, mai slabe in urma uneisugrumfiri de secoli, o oares-care su-prematie naturalä. Insa pe langg toateacestea, nationalitatea maghiará este,in toate privintele, prea slaba de aputea imprima unui stat poliglot dejasingura, numai prin preponderanta einaturald caracterul unui stat national.Dacd odatd ideea aceasta fundamentaldare sr, tie realizatti si incA intru o mo-dalitate ea, barem formele esterioareale constitutionalismului sd remandobservate, dupace nationalitatea ma-&aril formeazd totusi minoritatea po-pulatiunei, iar domnirea excluzivä aminoritOtii este absolut incornpatibilAcu existenta adevaratului constitutio-nalism : n'a remas cleat o cale, carefireste nici ea n'a putut sA due/ lasfarsit, dar a fost unica, pe care s'aputut eel putin incerca d e-a f a ceposibil imposibilul.

Fiecare libertate, fiecare drept con-gitutional deying in manile nationali-

336

tatilor un mijloc eficace pentru proprialor validitare politica ; voind a impie-deca aceasta si adeca nu numai nega-tiv, ci s'i pozitiv : atunci a trebuit sase subordineze artificial unicei pri -viri politice mai innalte, scopu-lui acestui suprem al statului, toateprivirile adevaratului constitutionalism,toate privirile unei bune administra-tiuni. Legislativa, puter ea exe-cutiv a si a dministratiuneas'au pus in -serviciul acesteidomniri esclusive a minori-tatii, acestei idei de stat na-tional. Fiecare act legislativ, fiecareact guvernamental, fiecare organ almarelui .aparat administrativ se deju-deed din acest suprem punct de vedere.Fiecare functionar de stat se pune lapostul seu din acest punct de vederesi marele op al nulificarii politico anationalitatilor se intreprinde in stilmare. Cum stau pe langd aceasta in-teresele mari ale adrninistratiunii ? de-spre aceasta exista numai o unicavoce in te ar a. Cat de devastator side discompunator roade hydra corup-tiunei cu miile ei de capete la organis-mul de stat ? despre aceasta existanumai o groazd generalä.

$i totusi toate aceste nu sunt decaturmarile naturale ale unei politico nena-turale.

Opul nulificarii este per-fect, si cu profunda parere derau trebue sa constatám, caastädata nationalitatilor,par-te deja prin lege, parte prinaplicarea ei, li-s'a fäcut impo-sibila partioiparea la viata

337

constitutionald si la luptaparlamentard onorabild.

Dar dacd pe langd toate acestetotusi I astäzi Inca* s'ar afla ici-coleavr'un cerc national, care si de prezentar putea increde -mandatul unui depu-tat national ; nu ni-se obtrude intreba-rea : Cu ce prospecte i spre ce scopar fi sa trimitä aceste cercuri singura-tice reprezentantii lor la dietä ? Ar in-semna cd Inca n'am pricepe pe deplinsituatia, dacd am cugeta cä prin aceeaam fi fdeut ceva, cat de putin.

Prea-pretuirea puterilor proprii, as-piratiuni egemoniste, visurile de puteremare, sunt in tot cazul incat-va trdsurinationale caracteristice, dar ele totusinu sunt pe deplin suficiente pentru aexplied psihologiceste aceastd po li-t i c a* de vaba nqu e, care riseheazdtoate pentru a castiga toate. Momentulpsihic zace mai afund. In preseara eve-nimentelor mari, a cdror apropiere fie-care o presimte, a cfiror importanta ni-menea nu o poate mdsura, cercurile de-cizAtoare de astAzi privesc in realiza-rea acestei politice un in teres vitalal existentei nationale.Desiguraceasta e mare si sd adaugem, o fataldgresald ; insd asta nu schimbd nimic inlucru. Tine odatA cineva la o atare con-vinctiune, clack' se identified odatd uninteres national-vital desi nurnai in-chipuit cu intemeierea statului na-tional, atunci ar fi mai mult deck o nai-vitate copildreased a crede cd s'ar pu-tea renunth la aceasta politicA, pdecdla nfl interes vital, nu stiu pentruce,doard de dragul unor vorbiri frumoasea unor membri dietali ! In mod ratio-

338

nal asd ceva dela nimenea nu s'ar pu-tea pretinde. A fi convins cd existentanationald nurnai in statul national isigäseste o garantd adevdratd si totodatda face concesiuni pretenziunilor natu-rale ale statului poliglot, n'ar fi o s a -crificar e eroica de sine, ci oabdicare irrationald. Dar clacde ask atunci fiecare trebue sd recu-noased cd, astädatd si unica noasträarmd constitutionald : lo gi c a a rgu -mentelor este neputineioasei. Fie-care manifestatiune nationald din par-te-ne in parlament n'ar fi decdt o lo-viturd in baltd. Poate sd ne doard, dartrebue sa recunoastem cd p en tr uasta data conditiunile unei se-rioase transactiuni politicolipsesc absolut.

Intre astfel de imprejurdri, st. ale-gAtorii, veti stl apretui motivele melesi veti corespuride rugdrii mele : De-amd dispenzd pentru astddatá dela pri-mirea eventuald a unui mandat la dieta.Veti consimp cu mine intru aceea cdeu de prezent si pe Idngd vointa meacea mai build nu asi fi in stare a im-plini. locul meu in dicta.

Totusi nurnai in parte asi fi dat ex-presiune opiniunii mole asupra situa-tiunii, dacd o asi intrerupe aci, pentrua ma concedid de D-Voastre. De aceeanumai pentru cdteva momente solicitezInca atentiunea amicabild a D-Voastre.

Logica argumentelor astadatti esteneputincioasd. Insd ce nu poate efep-tul logica argumentelor, aceea, de re-guld, cu atAt mai irezistibil se forteazdprin logica faptelor.

Aceasta logica a faptelor este aceea,

339

carea transfoarmä poli tic a de st a tnational in mdnile propriilor ei cre-atori, cu o putere irrezistibild, intru opoliticd de destructiune.

N'au lipsit la timpul seu voci ad-monietoare in aceastd directiune. Maibine de Lin deceniu a decurs de atun-cia. Temerile noastre de atunci incoaces'au condensat in fapte ponderoase.Politica aceasta a «m a r el ui st a tnationa 1» in consecinta sa naturalda trebuit sã sublege intreit : financial-minte, econornice si politica, nervul vi-tal al statului nostru. In contra uneiatare politico nurnai un mijloc infalibilexistd: realizarea consecventda politicei acesteia insasi. Totpasul cu care innaintdm pe calea acea-sta cu intentiunea de a ne apropid deideea statului national, ne conduce infaptà cii un pas mai aproape, la inevi-tabila därdmare internd a acestui sistempolitic insusi.

Acei cari la timpul seu au fost in-sensibili pentru logica argumentelor,astAzi nu se mai pot apdrd in contrapresiunei faptelor. Legatura logica Insintro politica aceasta gresitti i urmd-rile ei naturale niCi astfizi nu o pricep.

Voesc a emancipd teara in -privintaeconomicd ; voesc a introduce un consti-tutionalism adevärat, o administratiunesdnAtoasd ; voesc a stirpl coruptiunea,cu un cuvAnt: Voesc sd procure con-ditiunile unei desvoltdri sdnAtoase destat. Dar nici astAzi nu voesc a renuntala ideea de stat national. $i astdzi Iiinchipuesc, cd arnAndoud deodatd arfi posibile.

Putem vol a transforma artificial

340

un stat poliglot intr'un stat national ;dar trebue sä renuntarn a priori la des-voltarea sdndtoasd a statului. Sau, pu-tern vol o desvoltare sttnAtoasd a sta-

. tului atuncia insd trebue srt renuntdmla statul national. Alegerea este liberddar nu putem vol odatd arnandoud.

SA se incerce emanciparea econo-rnicd a tern. Ia s'ar puted ajunge ; darcu realizarea ei noi am scoate totdeo-data din titini I punctul arhimedic derazim al acestei intrinsece politice destat national.

Nationalitatea maghiard §i pe ldngdsuprematia ei naturald, n'ar fi in stare

asigurd, fdra puternicul aliat, exclu-sivitatea sa artificialä. Iar alianta acea-sta de o insemndtate eminent politico-nationald pentru Ungaria, are pentrualiatul nostru o valoare mai gata exclu-siv politico-comerciald. Sá i-se iee acea-sta §i toatd alianta e disolvatd. Asadard, am puted emancipà teara inprivinta economicd ; dar n'am putea-oface decdt in pretul statului na-tional.

Sd se incerce introducerea adevd-ratului constitutionalism, a unei admi-nistratiuni sdnätoase §i a nu se maiservl de coruptiune ; de sigur o astfelde pd§ire, n'ar lips1 a aduce in cel maiscurt timp fructele cele .mai bune ; daro astfel de pd§ire totodata ar validitàpas de pas pe conta ideei de stat na-tional, ideea statului poliglot. Asa dardam puted aved adevaratul constitu-tionalism, o bund administratiune §imorala publicd ; dar nu le-arn putedElva, decal in pretul statului na-tional,

a-si

341

Tare §i cu drept ne plangem dedefectul unei activitati sistematice intoate ramurile puterii guvernamentale,dar cu nedrept i-se imputa guvernuluide prezent Ca face nurnai o politica dincaz in caz. Caci este o mare grepla acrede, ca pe baza aceasta ar fi posi-bil o politica sistematica. Fiecare gre-§eala se resbuna totdeauna in liniaprima prin aceea, cã ne educe intr'osituatie silnicd ; este deci rnirare, dacanoi luand o gre§ita idee fundamentalaea punet de manecare pentru 0 intreagddirectiune politica, am ajuns pe o calecare intru aclevar nu este alta decato serie continua a situatiilor silnice.Undo toate interesele vitale ale statu-lui sunt artificial subordinate unui scopsuprern, nenatural al statului, acolo eoipso in mod principial este exchisa oingrigire rational-sistematica a acestorinterese vitale. Acest defect de sistemin politica guvernamentala este numaio consecinta logica a efeptuirii siste-matice, a gre§itei idei fundamentale, aacestei politice insai. Si iarg§i, amputeà inaugurd o cultura rational-si-sternatica a acestor interese vitale destat : dar iara0 n'am putea aceastadecat in pretul statului natio-n a 1.

Si prin aceasta se manifesteaza pu-terea irezistibila a logicei faptelor !Putern pactitul in contra legilor des-voltarii naturale: dar nu o putem facenepedepsiti.

Daca nu intrevine un incident ne-a0eptat, o intoarcere nu e probabila,

a0 politica aceasta, gre§ita in punc-tul ei de mânecare, va indeplinI irezi-si

342

stibil cursul ei. Dauna va fi necalcula-bila ce ea va fi produs in toate di-rectiile. Totu§i trebue sa va marturi-sesc sincer ea, toate acestea nu-mi pottulbura lini§tea sufletului. Ori-cat dedaunoasa sa fie politica aceasta pentrunoi Romanii, ori §I cat sa impiedeceea desvoltarea noastra nationala, i n -s a §i existenta noastra natio-nala ea nu o poate a tinge, cu ,atat mai putin a o amenintaserio s. i eu am firma convictiuneca solidaritatea intereselorvitale a poporului maghiar §iroman, astazi Inca innorata,mai curand sau mai tarziu tre-bue sa fie recunoscutä in de-plina ei splendoare §i atunciva fi sosit qi timpul transac-tiunii serioase.

Soseasca acest moment cat maicur and.

Iar pe Voi, st. alegator, Va rogsa-mi pastrati 0 pang' atunci pretuita-Vaincredere, precum §I simpatiile Voastre,caror asemenea Va pastrez 0 eu.

Vlaicoveti, 3 Iunie 1881.Alesandru Mocsonyi.

Aceasta scrisoare, care a fost re-produsä 0 do foile maghiare §i ger-mane din patrie, a produs mare sen-zatie.

Diginsul publicist maghiar al ace-lor vremi, Francisc Pulszky s'a vazutindemnat a combate pe Ales. Mocsonyipentru nimicitoarea critica ce face sta-rilor publice din Ungaria, publicandun articol polemic in ziarul lui Bródyg N. Pester Journal».

Tot in coloanele acestui ziar a

848

respuns apoi Ales. Mocsonyi lui PulszkyurmatoareIe, pe cari le reproduc aieidupa traducerea aparuta atunci in «Lu-minatorul, :

«Se pare ca. d-1 Pulszky vrea säcombata parerile mole ce le-am desvol-tat in epistola mea adresata partideinationale a cercului electoral Lugoj.Alacul nu e serios, deci nici aparareanu poate fi altcum. Ea apare deci cutotul superflud, insa, daca totusi nuintrelas a reflecta la atac, o fac, nupentru a apara ideile mole cari in modpropriu nici n'au fost atacate, ci pen-trued* win tacere s'ar pared doara cäpncatuesc fata de stima ce o nutrescnu numai fatä de erninentul politic, cisi de persoana d-lui Pulszky, in careeu nu numai ea am putut cunoaste, cichiar a prinde iubire, de un dialecticager i dester.

Sa privim darn mai de aproapeaceste atacuri parute dialectice. Naintede toate afla d-1 Pulszky c eu Inve-lose ideile mele in negura unui sal fi-lozofic de cuvinte«. In epistola meam'am adresat caträ un public a caruiamultime o zic fr sä voesc a o va-Mind cat de putin std tare sub ni-voul spiritual al d-lui scriitor al arti-colului ; deci este lucru natural cd amfost necesitat a ma folosi de un limba-giu cat se poate de clar i priceput.$i daca d-1 Pulszky totusi II afla a fiinnegurat, atunci doard nu voi fi euvina. Dar ar fi mai mult decal necom-plezanta a remaned langd atare pre-supunere. Verosimil dara CA eu suntvina. Insa I atunci mai resteaza inctàceva fatal. Susta faptul ea ideile mele,

344

cel putin pentru d-1 Pulszky sunt pin-velite in negurde, si el totusi se apucha le critizà; atunci este de temut chatare critich nu poate atinge ideilemele, adech simburele temei, ci numaivälul Mr esterior ; este de temut ehatari atacuri nu pot valorà mai multdeck niste lovituri in negurä. $1 separe ch ash va I fi. Sau doarä e cevamai mult decht o atare loviturg, cândd-1 Pulszky accentueazd un stat unitarorganizat, fath de un stat poliglot ? Casi and un stat poliglot nu s'ar putehorganizh in mod unitar, i un stat or-ganizat in mod, unitar nu ar putehexisth prea bine si färä domin areaexcluzivä a unei ginte.

Chie ar privl de atac serios andd-1 Pulszky spre scutirea dominatiuniiartificiale excluzive a unei ginte, neface imputari noaud, cari totdeaunain tot locul intondm egala indreptätire,

vch pretenziunile noastre reoglin-deazd phrerile evului mediva ? Oare cese poate zice despre o argumentatiunecare dominarea excluzivh a limbeimaghiare In Ungaria o motiveazd cudominarea excluziva a limbei Parizuluiin Francia, si in diferinta de limbh apopoarelor Ungariei nu poate observho diferintä mai mare decht este dife-rinta intro dialectul provencialului, al)ac-ului i intre limba Parizului ? $ioare nu ne vine aminte in mod vivacefabula cu broasch ce se umfla, când d-1Pulszky pentruch unele popoaremari de 50 60 de milioane, Ii asimi-leazh altele mai mici vindich unuipopor mic de 6-6 milioane prepuse-tiunea ca sa inghith alte 10 milioane ?

si

ui

,

345

Cine cineaza mai mult decat poatemistul, acela de sigur ca-si conturbillinistea noptii prin o indigestiune mica,neplacutä. 0 acsiona care de sigur eanu e necum5scuta d-lui Pulszky darase pare ca in politica o trece cu vede-rea. Si asta este gresala- contra higie-nei politice.

D-1 Pulszky nu poate pricepe din asa parte, in ce relatiune stau greuta-

noastre financiare cu aceea impre-jurare : Ca limba oficioasa in stat estecea maghiara, i nu poate pricepece deosebire ar face in bugetul statu-lui aceea ca in uncle comitafe s'ar de-creta limba romana san sarbeasca delimbä administrativa . Este o arma adialecticei, pe cat de iubita pe atatde tampita, ea la conceptiuni a carorlegatura logica cauzald este intremij-locitä prin un lant mai lung de con-ceptiuni intermediare, sa se suprimeacestea, si prin aceasta a discompune

cel putin la aparenta connecsiu-nea lor. Greutätile noastre financiareau duplul lor temei : intaiu in aceea crtputerile financiare ale unui stat m i cs'au intrebuintat in masurd corespun-zatoare recerintelor unui stet ni a r e ;apoi in aceea ca, spre a so cumparadominatiunea excluzivä a unei ginte,a trebuit a se abzice de o desvoltareeconomica libera si sanatoasa.Acestor cugete am dat en expresiune,desl nu asa esplicate, dar totusi destulde lämurite, cand am earacterizatideea fundamentala a politicei preda-minatoare prin cuvintele : S e v oestea se face dinteun stat mic po-liglot un stat mare national.

tile

346

Consecintele naturale ale atareipolitice vor fi pe diferitele terenuri deactivitato ale statului, pe cum d. e. peterenul financier, economic, politic, Ern-bistic si allele, corespuzand acestoradiferite, dar pentru aceea nu mai pu-tin vor sta in strânsä legatura intreolaltä, in tocmai ca razele ce se res-pan desc din unul si acelas centru. Acestcentru .insä este ideea fundamentaldintonata de mine a politicei dominantede azi. Poate ca cu mult mai usor arfi putut combate d-1 Pulszky connexiu-nea intre schimbarea timpului si intromiscdrile acului barometric. Cine nucunoaste ori ignoreazd conceptiunileintermediare ce fisica ni-le da a man'a,ar putea combate sl aceasta conneximie.Dar curried ca totusi exista imi vaconcede acu doara" insusi sl d-1 Pulszky.

SI ce e morala din toate astea ?Ca dialectica artificiard nu poate ajungenici and pana la realitate. nici chiarin dextera mand a unui Pulszky.

De altcum, zsapienti pauca«.Interesant este cä redactiunea zia-

zului N. P. Journal> publica respun-sul lui Mocsonyi cu o Tntroducere, i'ncare isi proinite mult dela turnura decondeiu a acestor doi bArbati distinsi,caci nu putea presupune ca FranciscPulszky va läsh Mil cnvânt respunsullui Mocsonyi.

Dar Pulszky n'a mai zis nici ovorba si redactia ziarului lui Brody aremas fdrã turnura mult promitatoare.

Nu mult dup'aceea s'a intn.lnit Ales.Mocsonyi cu Francisc Pulszky pe in-sula Margareta la Budapesta si dinvorba in vorbd zice Alesandru :

q

347

Mi se pare &I tu imi datore0lira Cu un respuns.

Lasá'n pace a respuns Fran-cisc Pulszky haid facem mai bi»e opartie do §ac. E lucru rnai cuminte.

$i s'au pus la §ac, ambii fiind bunijuciitori de sac. Dar politic6 n'an maidiscutat impreung.

-------i=1 o t-=;-----

VIII.

La 3 Mai 1887 a avut loc la Timi-soara sub prezicliul parohului A ureliuPopovici din Chisoda consfAtuireaalegatorilor din comitatul Timisu1ui,apartinhtori partidului national roman,avand la ordinea zilei si designareadelegatilor pentru conferinta nationala,convocatä la Sibiiu pe zilele de -7 Maisi urm5toare1e.

Consfatuirea a designat intre a1tiidelegati la conferinta nationala pe An-ton Mocsonyi de Foen si Eugen deMocsonyi pentru cercul Ciacova, peZeno Mocsonyi de Foen pentru cerculReeas, iar pe Alesandru de Moesonyipentru cercul Becicherecut mic, totcercuri electorale aflatoare pe teritorulcomitatului

Cornunicandu-se prin d-1 Pavel Ro-tariu, pe atunci redactorul ,Luminato-riul -ului, ce aparea in Timisoara,membrilor celor douä ramuri ale fa-mine! Mocsonyi alegerea lor ca dele-gati pentru conferinta nationala, ascjs acestuia Ales. Mocsonyi urmatoa-rea scrisoare in care motiyeaarezervasa si a celorlalti membri ai familiei.

Dau aiei in intregime textul acesteiscrisori, care aratà pozitia deosebitä alui Ales. Mocsonyi :

AltooNtroyo*-Paw-rani!

349

Stimate D-Ie Redactor .1Conferinta nationald din Timiwara

a ales pentru conferinta din Sibiiu 10reprezentanti, intro ace0a 4 membriai familiei mele. Cunoscut e, stimatilormem bri ai conferintei, call m'au distinspe mine, respective pe noi patru cuonoratoarea incredere, ca noi de maimult ca nn deceniu nu luam parte ac-tiva la viata politica a patriei; curio-scute le stint §l motivele, cari ne decidla o astfel de abstinenta politica,le-am aratat de repetite-ori atat princercuri private cat §1. in public; numai putin cunoscut e st. membri aiconferintei, ca aceste motive, durere,nici astazi n'au incetat a fi decizatoare,caci ele zac in neschimbata noastra situa-tiune politica. Contrastul diametral intretendintele politicei de stat, astazi domni-toare, care merge intru a creea unstat national maghiar din Ungaria po-liglota qi intre tendintele politico alepoporului roman, cari tind a asiguraindividualitatea nationald §i a o vali-dita ca un factor politic al Ungariei,precum 1 contrastul, care conzistä in-tro aceste, pe cat de naturale tot atatde indreptatite tendinte ale fiecaruipopor cu conViinta de sine, *i intrenulificarea politica a Romanilor dinUngaria i Transilvania, produsa prinregimul de astazi in mod artificialaceste cloud ponderoase contraste suntcari imprima ominosul tip deplorabilei

i nenaturalei situatiuni in care seafla astazi natiunea romana in aceastapatrie. Fiecare roman vede i simte cnnatiunea sa este eschisa dela o parti-cipare conforma dreptului etern §i im-portlntei sale 11 binecuvântarile vietiiconstitutionale. Fiecare roman a trebuit

350

sd Neil dureroasa experientà cd natiu»iisale in constitutionala Ungarie o luptaseriosä, legald parlamentard, pentrubunul ei drept pi legitimele sale into-rese, i-s'a fdcut imposibild parteprin legi, parte prin aplicarea bor. Unpopor de aproape trei milioane de su-flete trebue sd se multumeascd a \re-ded cum interesele sale nationale vi-tale se reprezinta prin 3, zi trei, de-putati, intre 450! adecd cam dup unmilion de popor tin deputat national!

Un popor care in butul impärtiriiartificiale a cercurilor elpctorale, incirca 70-75 cercuri constitue majori-tatea poporatiunii, trebue sd se mul-tumeasca a veded, cum reprezentantiidelegati ai alegdtorilor ronidni in adu-narea lor generald ca pi pänd acum

aph pi astädatd prin constitutiona-lismul Ungariei pi astdzi condamnativor II, in preseara marei lupte elec-torale, in mijlocul unei situatiuni ori-fice, ce amenintd interesele vitale alenatiunii, cu inima sdngerandd, dar cubratele incrucipate, a constatd in fatatdrii pi-a Europei artificiala nulificarepolitica a poporului al doilea, dupd asa importanta, intro popoarele regni-colare ale Coroanei St. Stefan, pi prinurmare a pronuntà formalminte pasi-vitatea impusa natiunii, a renunta lao luptd electorald fdrã elect. Coferintadin Sibiiu de sigur nu va lipsl nici laaceastd ocaziuno a tined strins cu in-datinata unanimitate la acele postulatenationale, cari se recer pentru liberavaliditare politicd a individualitdtii na-tionale a Romdnilor din Ungaria piTransilvania, pi iardpi va enunta inmod solemn concluzele sale corespun-zdtoare. Insd asta este tot, co astAziea poate sd facd ; ash es:e una din

351

cc& putine libertati constitutionale decari si poporul roman liana acu a pu-tut si, voim sä speram, ca si astadatava putea face uz neconturbat. Intreastfel de imprejurdri, credem ca, amMout tot ce azi putern, dacd declarantmai dinnainte ca : adheram fara re-zerva la concluzele prevezibilo ale con-ferintei din Sibiiu. Asa pricepand lu-crul, credem ca nu voni gresi, daca Inactul de alegere al conferintei din Ti-mi§oara nu privim atat un mandatpentru conferinta din Sibiiu, cat maivartos o noua dovada a acelei incre-deri, de care familia mea din parteapoporului roman al comitatului Timistotdeauna s'a bucurat si de care tot-deauna cu mandrie se poate fall. Per-mite-mi deci, stimate d-le redactor, cadupa toate aceste sa exprim in pre-tuitul D-tale organ, atat in numele meucat .$1 in numele celorlalti trei membriai familiei mele, multämita noastraadânc simtita Romanilor timiseni sisa-i rog totodata a fi incredintati, eaindatas ce va fi sosit momentul pentruo serioasa actiune politico-nationalace poate ca se va intampla mai curanddeck cuni o cred unii fiecare dintrenoi va sta la postul salt

Primeste, d-le, incredintarea distin-sei male stime.

Budapesta, 5 Mai 1887.Alesandru Mocsonyi.

D-1 P. Rotariu si-a tinut de dato-rinta a prezenta aceasta scrisoare bi-roului central al comitetului partiduluinational si din raportul despre decursulconferintei vedem, ca prezidentul con-ferintei, fericitul George Baritiu a datin sedinta din 9 Mai, cetire acesteiscrisori in conferinta, care a ascultat-o

352

cu atentiune, iar pasagele finale le-aacoperit cu aplauze entuziaste.

Tot conferinta aceasta a decis (re-ferent Viehentie Babes) sub p. 4 al re-zolutiunilor prezentarea unui memorandla Monarh, thestie care ulterior a datanzd unei mari crize do partid.

N'a trecut anul dela aceastd eon-ferintd, cdnd Ales. Mocsonyi a fostsilit de imprejurdri a esi. din rezervace si-a impus. Tribunal, si Instibitultipografic, care o editd, a ajuns in crizasi din loc mai innalt, la care a tinutAles. Mocsonyi mult pAnd in ultimulmoment al vietii sale, a fost solieitatsä vind intr'u ajutor Institutului tipo-grafic si «Tribuneb>. Ales. Mocsonyi adat ascultare si astfel dimpreund cufratele seu Eugen i värul seu Zenoa venit cu sume considerabile intruajutor Institutului tipografic, in a c.d..rui Directiune fost ales.

Aici se incepe un capitol deosobitdin viata noastrã po1itic, asupra cd-ruia nu voesc sd insist la acest loc.Sfdrsitul a fost lichidarea Institutulnitipografic, care apoi a trecut din mândin mand, când in a comitetului natio-nal, Cand in a d-hd Brote, cand in aaltora, pänd ce dup tin lung sir deregretabile crize a trecut in maul strä-ine, incetAnd cu vremea si cTribuna2,care a lost in primul rand cauza ace-stor crize.

Crizele aceste, cari amenintan dintemelii intreaga existentá a partiduluinational roman I-au scos intru catvadin rezervd pe Ales. Moesonyi, care atinut s sard intru ajutor apardrii so-Iidarithtii demnitatii nationale a vietiinoastre de partid.

In centrul framântarilor interne s'apus chestia gMemorandx-ului, care in-

a

ei

353

cepuse a deveiñ in sinul comitetuluinational o chestie odioasd, in urmaagitatiilor de afara, spriginite pe submana de unii membri din comitet, caridoreau o schimbare radicald, mai alesin priyinta persaanelor, din mini seconstituia comitetul.

Conforinta nationala din 27 i 28Octombrie 1890 aprobase motivele, dincari comitetul n'a considerat de oportuna prezenta la Monarh Memoramh-ulhotarit la 1887, totodata a decis a in-multi nuimirul membrilor de comitetla Nrul 25 (pana atunci erau numai11 membri), a publica un Memorand,.care sa contind gravaminele poporuluiroman, iar Memorandul la Monarh sfise prezenteze la ti mp potrivi t.(Punctul 4 al rezolutiumlor.

Prin acest concluz nu numai nus'au aplanat regretabilele contraste, cian luat pi oportii si mai mail, pornin-du-se in publicistica o lupta intre mrati,care lupta era spriginitd in mare ma-sura de unele organe de publi&tatedin Romania.

()and patimile se infierbantaseräbinisor, a crezut Ales. Mocsonyi mo .mentul ae potrivit a veni in ajutorulprezidentului partidulni national (paa tunci V. Babes) trimitand comitetuluio scrisoare mai mare, in care se ocupaatat de chestia disciplinei de partida solidaritatii nationale, cat si in deo-sebi do chestia Memorand -ului, caroera pretextul color ce aslltau comi-tetul.

Un document pretios, nu numaipentru 1)4-Traria lui Ales. Mo_monyi, ci

pentru situatia noastrii politica de peacale vremuri este areasta scrisoare,pe care o reproduc aici in intregimeintocmai, cu sublinierile scriitorului ei.

si

354

ALESANDRU MOCSONY1cAtra Comitetul national-central in Sibiiu.

Domnii mei!De un timp mai indelungat se con-

tinua prin anumite foi de dincolo deCarpati, in sinul partidului nationalde dineoace, o agitatiune. Natura ce-stiunei, imprejurul eareia se invarteseeaceasta agitatiune, precum I caraete-rul intreg, ce-1 poarta aceasta agita-tiune, in- a u pus in imposibilitatea dea ma ingera on ì cum in aceastä in-valmäseala. Locul cuvenit-pentru acea-sta mi-se pare a fi cowitetul national.Momentul potrivit acela al intruniriicomitetului. De aceea adresez acestelitere comitetului, care fdra indoiald seva ocupa sl de cestiunile relative lamemorande.

Inca pentru publicarea unui we-morand politic in scopul de a orientaopiniunea publica asupra situatiuneinoastre, precum cred nu exista diver-ginte esentiale intro membrii comitetului.

Nu asa este ins& cu cestiunea despreprezentarea unui memorand la tron.In aceasta privinta subverseazd agerecontraste in sinul comitetului. La ace-ste contraste se refera cunoscuta agi-tatiune jurnalistica. Nu pot sä stiu dacaaceasta eestiune intr'adevar a dat in-demnul acestei agitatiuni, sau ca eas'a folosit numai de pretext. Fie ori-sicum, intentiunea mea este a ma ex-prima atat asupra acestei agitatiuni,cat sl asupra cestiunei memorandului.(Mei nu numai ca pun temeiu ca comi-tetmil pe deplin sa fie orientat desprevederile mele in ambele directiuni, ci

355

eu sper va suceede a contribulla clarificarea acelor multiple neciari-

cari parte deja existau, parte hiedin mai mare masurd s'au creeat prinaceasta agitatiune.

Mai intaiu voin sa vorbesc de acea-sta agitatiune.

Nu aflu de lipsa a intra in deta-iurile aceleia. Dela sine inteles este c5,si mai putin poate sh-mi treach prinminte, de a face aceasta in privintaatacurilor personali indreptate in con-tra mea. Aceia, earl au cuteza»ta de ama suspiciona, atilt stau do jos submine, incat cu suspicionarile lor nu potsa ajungd p5n5 la mine, ci cu aceleaei Inii Ii imprimã pe frnnte stigmajosniciei lor proprie. A ma ocupa cuastfel do oameni si porniri an fi o pro-prie dejosire a mea, de care nu sumcapace.

RIO faptul unei agitatiuni susci-tate si infretinute in prOpriul castruat partidului nostru, nu ne este niciposibil nici permis a-1 ignora.

Avem de a face aici cu o agita-tiune jurnalistica, care push in lucrarein folio externe, ia de indemn o ce-stiune controvers5 interna a partiduluinostru, a careia intreag5 forma abiaeste cualificabila, a c5rcia motive sitinte finali, ride ce e drept nu-mi suntcunoscute, dar a careia tendintä apertaeste indreptat5, de a perturbà armo-nia intern5 a partidului si a careiaefect este fie mi ert.ita expresiuneasingur nimerita scandalul politic.

La aceasta aparitiune, in viatanoastra de partici noua, dar de si-crur nu imbucuratoare, voesc sa facuncle- reflexiuni din jmnctui de vedereal ordinei de partici. Eu adeca sustin,ca acolo uncle domneste viata regulatä

ca-'mi

tati,

356

de partid cestiunile interne de pallidse sustrag peste tot diseusiunei pu-blice, de cum-va organnl competent alpartidului, la noi comitetul central,insarcinnt prin Conforinta nationala enreprezentarea si condueerea afacerilornationale, esceptionalminte printr'unconcluz formal n'ar enuncia necesita-tea sau col putin admisibilita tea uneiatari, ca prin urmare deja laplul in sine,cumca 0 cestiune interna a partidului,fara aulorizare din partea comitetuluinational se pune in discusin no publieãprin foi, ce tree de nationale, ca si incazul prezent, este inothnpatilnl en conside-ratinnile de diseiplinii a parlidulni.

In publicatiunile jurnalistiee de subintrebare ins5, precum cunoscut este,s'au facut obiect de discusiune publica'Ana si eonsultatiuni confidentiale alecomitetului i aceasta in mod pe deplinmistificatoriu. En cred, ca pretutindeneundo exista sentiment si pricepere de

astfel de aete au sa fie cua-lificate ea aele de o indiscretiune nbsolut ne-permisibila.

Dar o procedura jurnalistica, carepiniând la o parte nu numai regardelein-datorite persoanei, ci chiar i cele cecompet i ozitiunei de preedinte al par-

inearca pe presedinte cu celomai josnice injurari i numai deca.t)51 executti (1 la Lynch, are o trasaturaprotiuntat anarehistica.

Indiseretumile i mistificatiunile,suspitionarile si calumniarile, urã-rile denunciatiunile, aceste sunt ar-mele acestei agitatiuni. Eu cred ca,eluar si aceia, carj s'au folosit de ace-ste arme, nu vor afirma, a le fi luatdin arsenalul bulei cuviinte politie*e.

$i acestea stint momentele agita-tiunei acesteia, eari, dupa a mea pa-

disciplina,

tidului,

si

il

357

rere, recer o considerare mai serioasädin punctul de vedere gat al ordineicat *I al reputatiunei de partid.in fa ta unor astfel de aparitiuni desine so obtrud cestiunile : Oare se poatecugeta mdcar la o activitate convien-tioasa §i salutard a supremului organexecutiv al partidului national, dacdcea dintaia i indispensabild presupo-sitiune eticd, increderea oncnilaterala Indiseretiniwa reciproca a membrilor comite-tului se permite a fi sguduitä prinatari indiscretiuni i mistificatiuni in-adrnisibile ? Oare nu inseamna aceastaa semand neincredere i discordie acoloundo increderea neconditionatd si con-cordift cc a mai deplind au sa. domnea-sea ? Oare mai poate sa fie vorba deordine si partid, (lard autoritatea pre-sedintelui este permis a se ddrimd inacest mod ? Ba mai malt, pare partidulnational nu se periclitd deadreptul inexistenta sa, daca el in temeliile salemorale i politico : i» senlimenlelc de bun»euviinfa de 8o1idari1a1e nationala,prin astfel do pornire so sgudue iii-hilismut moral se incuibd in sinul seu

De sigur nu poate fi in firea mea,ca asemenea celor din chisel articoliloratitAtori, sd suspicionez intentiunileacelora, cad din intamplare intr'unasau altd cauza controversd, nu sant deo opiniune cu mine. Si (laud toate ace-ste, ori cat de greu imi vine, chiarin acest caz vreau sã presupun, cdaceia, inspirati de intentiunile cele maibane, In orbia lor pdtimasd, nici con-5tiintd nu aim despre intreaga pericu-lositate a pornirei bom proprie, opresupozitiane, la care nimene nu-miva putea imputa micime de suflet. In-treb insd : Oare chiar i cele mai no-bile intentiuni ar puted ele sä justifice

Cdci,

F

?

51

poldion ni

358

un astfel de metod de lupta ? i doaraacest metod de lupth, in sine refuzabil,in efectele sale mai putin destructiv arfi, pentruca diva supozitinnea noastra,el ar fi provenind din intentiuni no-bile? Oare s'ar putea tolera in sinulunui partid, care tine la existenta sireputatiunea so, o astfel de agitatiunechiar si in cazul presupus de bune in-tentiuni? N'ar fi oare din contra inte-resul partidului, de a inneca prin. oreactiune salutara, in gerinine nihilis-mul pornit spre ?

Dar pe langa toato aceste nici nuexista cea mai mica necesitate pentrunici un fel de agitatiune, cu ant maiputin pentru una asernenea. Odd ce-stiunile in privinta carora se nasc di-vergente mai serioase de pareri ffirdde a-si puteh gdsi deslegarea lor sa-tisfäcatoare pentru toate partile dejain sinul comitetului, dupa natura lu-crului au sti-si eaute si gäseasca desle-garea definitiva in Conferinta natio-nala, care nu 111.11113i ca este genuinasi fidela reprezentanta a opiniunoi pu-blice a natiunei, ci totodata e prinaceasta I recunoscuta de stare. Nu-ivorba, se poate totusi intampla, caunele concluze chiar si d'ale aeesteicorporatiuni unnia san altuia dintremembrii partidului sa para gresite,insä si in astfel do caz, caruia ase-menea, (WO a mea cunostintä panaacum nu s'a ivit la noi, este dat pen-tru singulari, precum si pentru mino-ritati expedientul de a corespunde pedeplin ant obligarnintelor propriei con-stiinte, cat ì celor mai stricte postu-late do disciplina a partidului, fard dea trebul sä se recurga la vre-o agita-tiune intestind de partid, prin aceea,ea pentru concluzele, carora convic-

iveala

359

tiunile lor individuale se opun, refuzAresponsabilitatea lor personala, darchiar *i in asemenea concluze ale Con-ferintei nationale, Viu sä respectezevointa nationalA. Deci pentru aceia,cari *tiu sA cuprinda bine i sariosprincipiul solidaritAtii nationale, absolutnu exiski motiv, care sli-i indreptaleasea la vre-oagitatiune in sinul partidului.

Eu cred deci ed, comitetul, fata deaceasta agitatiune nu va lipsi a enun-cia in mod formal §i public:

Preedt de Inuit satisfactiune simte de o

parte comitelul, divind interesarea presei depaste Carpati pentru lupta noastrei nationalci,as4 de &Id parte nu poate a nu da expresiuneregretelor sale pentru aparitiunea, di uncle foidin Bacuresti, par'ca s'au pus in servicial uneiagitatiuni, ivite in sinul partidului nostru na-tional, a unei agitatiuni, al elireia metod, &tea'el s'ar incelateni in mijlocul nostru, sigur arpericlild si &tuna existenta si reputatiunea par-tidului, lam ea sub orice privirr sa fie folosi-toare eauzei nationale.

Uomitetul mai departe do bundseamA n'ar impune membrilor de par-tid un sacrificiu prea greu, dud pen-tru viitor *i-ar ex-prima teptarea, cafiecare aderinte, insufletirea sa nobila pentru alesale proprit idci si convictinni, sei si-o mode-raze prinfro i»sufletire si mai innaltii pentrusolidaritatea na(ionala.

In fine comitetul, dupli parereamea, n'ar cere nimic injust, deed aradresa foilor de poste Oarpati curte-neasca rugare: de a observt) in cestiunilenoastre interne de pallid cel Min aceeasi re-zerva, care rezervii consideratiunile de discipli nila parlidului o impun foilor noastre in astfelde cestiuni.

360

Cad, in timpuri and avem sàluptam pentru existenta noasträ natio-nala, cesliunea nafionale slit' maisus de oricare cesliunc coniroversei, i diseiplinade pallid, pe care se bazeaza sl al no-stru partici, ca oricare altul, ski mai peNUS decdt convictiunile individuale.

In fata neclaritatilor esite la lumina'din incidentul atinsei agitatiuni, mi-s'aparut do lipsa a expune principiile demai sus ale disciplinni de partid i eutin de urn interes absolut de partid, cafiecare membru al partidului sa fieorientat despre ele i patruns do ele;caci altmintrelea fiinta i organizareapartidului ar fi numai eurinie goalelupta nationala o jucifrie copilareasa Con-dus de aceste consider atiuni, eu dauneconditionat publicitii aceasta primaparte a acestor ale mele litere. Dincontra, conform acestor principii de

supun inteleptei aprecidri acomitetului, clack` oare i urmatoareaparte a acestei scrisori, in care voiusa ma ocup de cestiunea memorandu-lui, este a se da publicitatii sau nu?

Cestiunea prezentärei unui memo-rand politic la tron este, dupa parereamea, o cestiune de mare importantb.Gravitatea ei zace in consideratiuni,cari se refer la eventuala tinuta a Co-roanei fa0 do acest momorand, si laconsedintele urmande din acea tinuta.Iar aceste consecinte ating cea rnaimomentoasä parte a vietii noastre po-Mice : raporlul "Entre natiune aroma,.

Dupe aceasta seurta accentuare aimportantei cesliunei noastre contro-verse, dorese a preciza in prima linieesact simburele ei, propriul punct do di-ferinta 'intro noi. Aci in fata multiple-ler intunecimi, prin cari i-s'au atribuitUn caracter de principiu, trebue sä

diseiplina,

constat numai deck c5, aceluia acestcaracter nici in fond nu-i inhereazii,nici din parte-ne nu i-s'a insusit vre-odatd.

Intrebarea in sine, in cuprinsul eiprincipial, dach adecd, fie din punctulde vedere al constitutionalismului, fiedin acela al politicei noastre nationale,este admisibil, ca natiunea spre scopulamelior5rii situatiunei sale politico con-stringkoare, intro imprejur5ri S in-voace interventiunea Coroanei a-ceasta intrebare nu forrneazd diferintaintre noi.

Eu consider un astfel de pas dinpartea natiunei nu numai din punctulcle vedere al constitutionalisrnului Inprineijnu adiisisilnl, ci si din punctul devedere al politicei noastre nationale,intre irnprejurdri de tot indicat.

Coroana este supremul scut pen-tru drept si lege atdt in statele auto-cra tice, cdt i in cele constitutionale,

o siin5toasd desvoltare a vietii destat nici undo nu esige functionareacorectd a acestui suprem regulator de statin aceea masur5, ca tocrnai in statelecu constitutiune parlarnentard, al cdrorsistem de regim se bazeaza pe domniade partid. Cad nici unde tentatiunilede escese pentru rogiin nu sunt atkde marl i aceste escese pentru binelestatului ark de striacioase, ca in acestestate astfel, cd parlarnentarismul are Aligdseasca indispensabilul seu eontrapondtocmai in aceasta, constitutionalminteesemplei pozitiune a Coroanei. Coroanaperde din vedere propria ei chernareconstitutionalA cand in loc de a tinedprin autoritatea sa pe fiecare regimde partid intre marginile cuvenite, seidentified cu fiecare. De sine inteleseste, cd esprim aceastd tesä in general

- 861 -

362

färä regerinta la a noastra preainaltaCoroana, asupra tinutei cdreia niei numa aflu in pozitiune d'ami forma oopiniune intemeiata, nici n'ar fi decuviinta a manifesta in public o atareopiniune. Iar teoria, care in Coroananu vede alta cleat pre cel mai eficacedar si mai acoinodabil instrument alfiecarei politica de partid, aceea falsifiedchiar esinta institutiunei parlamentare.

daca, gratie agitatiunei in partidulnostru, yin acurn §i foi din tabara con-trarilor noWi nationali a se mestecain certele noastre casnice in scopde a ne dascall pentru memorandulcdtra Coroa nä i a ne da binevoitorullor sfat, ca sa cautam vindecarea gra-vaminelor noastre la parlament, aceleaprin aceasta dovedese nurnai, ca nuvreau sa recunoasca adevarata fire aparlarnentarismului i perd din vederedouo. lucruri Ca parlamentul ungurescprin tot trecutul seu a dat probe ecla-tante §i regretabile, cat de putin sitnt areel tocmai pentru gravaminele nationale ;§i ca poporului roman in prezent prinmäestrie ii sunt inchise chiar porVile par-lamentului. In princip deci o eventualaprezentare a memorandului la Coroanadin punctul de vedere al constitu tiona-lismului nu s'ar puteci atacci.

Nu altmintre ni-se prezenta chesti-tint a in princip §i din punctul de ve-dere al politicei noastre nationale inMonarhia noastra, care dincoacidineolo se compune dintr'un conglome-rat de eletnente eterogene, in care pu-terea casnica a dinastiei formeaza pand

astazi pe faptorul decizatoriu Inviata publica, iara acest faptor dincoaci

.dincolo prin propriul seu interesavizat este, a avea pururea in ultimalinie de grije ca nu cumva unii arbori

si

si

$i

363

s5 creas36 prea psand in ceriu. 0 po-litica nationald deci, care n'ar tilledcont de acest faptor, si-ar face soco-teala fdrä carciumariu.

Pentruca sd pun insä in deplinaei lumina marea si intreaga insemnd-tate ce en o atribueso acestui faptorpolitic nu numai pentru stadiele detranzitiune, prin cari trebue sd ne stre-curam, ci peffiru intreg viitorul natio-nal al poporului nostru, merg un pasmai departe si in vederea epocalelorevolutiuni politice, spre earl iresistibilimpinsi suntem, fac afirmatiunea, cdprecunz viitoriul dinastiei noastre zaee in aceeamisiune ce are sd implineascd in Orient, totasemenea definitiva intemeiare a adevdratei noa-stre esistente nationale ctit mai strins legatdeste de aceasta misiune a dinastiei.

Din acestea cloud lucruri derivA :intdiu cd, avem un interes politic eminentnational, de a indrepth eea mai desteaptda noastra solicitudine raportului dintrenatiune si Coroan5, la ceeace am sämai revin ; a doua, ceeace mai din-taiu a fost a se stabill, cd in chestiuneapresentdrei unui memorand Monarhului la timppotrivit, difering principiala nu existd bare noi.

Constat deci, cã adevdratul punctde diferinta intre noi zaee numai sinumai in cestiunea timpului potrivit.insamnd a nu pricepe, san dinadins amistificd adevarata stare a lucrului,05nd acelora dintre noi, cari intro da-tele imprejurdri nu pot sd descopereacest moment potrivit, li-se insinua a fiin contrazicere cu directiunea politieda conferentei nationale. Tocmai con-trariul este adevdrul.

Conferinta nationala dela 1890, inconcluzul seu referitor la dispozitiuneaconferintei nationale dela 1887, in

- 364

cauza prezentdrei mernorandului la Co-roan5, expres aproabd motivele comi-tetului, pentru cari acela n'a atlatoportund substernerea memoranduluisi conferinta amänd prezentarea ace-luia pe timpul când va fi de lipsei,adecd pentru timp potrivit oportun.Conferinta prin aceasta, a documentatinvederat dou5 lucruri unul c5, ea inaceastd afacere pune tot pondul pemornentul l2mpului potrivit, oportun ; alla,cd, si ea din a sa parte a considerat denesosit Inca acest timp. Prin urmare nuaceia, cari vreau sa iee in considera-tiune recerutul limp potrivit, ci aceia, carifara aceastd consideratiune vreau cuori-ce pret sd prezente memorandul,se pun in apertd contrazicere, cu spi-ritul i directiunea politica a conferin-tei nationale. i comitetul in faptd arlucrà in contra intentiunilor chine aleconferintei nationale, dacd an decretàsubsternerea memorandului la tron fdrda fi ponderat cu maturitate oare mo-mental potrivit pentru aceasta este sau nu ?Asadard aceasta si numai aceastd ce-stiune formeazd punctul de diferintäintro noi. Ea nu este cestiune de prin-cipiu, ea este o purd cestiune de opor-tunitate. Prin ceeaee insä nicidecumnu va sd fie zis, cd ea doard pentru acea-sta ar fi de importantd mai mica dechto cestiune de principiu ; cad aclevdratapolitica nationald nu este conditionatänumai de dreptatea principielor sale,cl in egala masura si de bine dab-zuita lor aplieare. Iar la un act politic deasemenea importanta momentul executeirei

sale este de o insemndtate deadreptuldecizatoare. Exeeutat la timp potrivitun asemenea act poate sa producd ointors5turd afund tdietoare in strAm-torata noastrd situatiune; la timp 718-

365

potrivit executat, acelasi act ar compro-mite in mod serios cauza nationald sireputatiunea politica a natiunei.

Pentru de a marcd si mai clar side a precizd mai ager acest punct dediferintd, resurnez cele zise in trei teze :1) ca la timp potrivit sä se prezentezetronului un memorand, in aceastäprivint5 nu existii diverginte de pgreri ;2) ca memorandul la timp nepotrivit sänu fie prezentat, in aceastä privintanu este pernzis sd exi-ste diverginth depdreri intre aceia, can stau p ba7.a conchs-zului eon ferintei na(ionale ; 3) cd prin ur-mare intreaga noastrà controversd sepoate ascutl numai in cestiunea : ceeste a se intelege prin expresiunea detimp oportun sau potrivit ?

Este invederat, cà respunsul laaceastä intrebare depinde pe deplindela intrebarea : care scop se urmd-reste in general prin un astfel de act ?

Eu nu stiu, Ca domnii nostri asal-tätori al ceriului ce seop urmäresc prinun astfel de act ? cdci pe lânga toatddiscursivitatea lor de rebus omnibuset quibusdam aliis, ce nu se tin deobiect, ne-au lasat in intuneric tocmaiaSupra acestui pullet, cum vazuram,adevdratul simbure al cestiunei.

E drept, cã in privinta scopului inacei articoli ai foilor din Bucuresci,cari atat de infocat agiteazd pentru ne-amânata prezentare a memoranduluila tron, ni se fac indigitatiuni de na-turd chiar ingrozitoare. Ask, ca sd ci-tez numai unele ca de prolad, in tRo-mama. dela 2/14 Iuniu a. c. se zice'intro altele :

«A nu trimite memoriul la Vienainseamnd a tineà pe Rornâni in loc, aface imposibila ldniurirea situatiunei

366

lor, a impedech o eventuald intreve-nire in folosul lor !D.... gMonarhul fluvrea gMemoriul tot tre-bue dusg.. gGlasul celui asuprit, gla-sul ce a indrdsnit sa vorbeascd in pa-latul sd spund lumiigrAit cu impAratul , pentru ca Iumeasd aiba apoi drept a zice : e a u vorbitcu impfiratul, pot ei sd rneargd in-riainte ,gAcesta-i farmecul memo-

Ash dard : situatiunea trebue sdfie clarificatd ; cn Monarhul trebue sase tragd seama ; pentru ca natiuneaapoi sd poatd merge innainte (!) rDar intreb incdtr'o ? Intrebarenaivd ! A merge inactinte dupd facerea so-cotelei cu Monarhul nnmai una poates'a insemneze. Oare sd o spun pe fatd ?

Dar sd Ifisdin comedia la o parte,intreb : Poate un om serios sd re-

mand' serios in fata acestora ? Se maipot luà in serios oarneni, cari se avantdla astfel de capucinade ? Ba : mai poa-te-se I resupune numai, cd oameniiacestia ei iiiji iau in serios ceeace zicaici ? ExChis find insd aceasta, numaidin cloud una se poate : sau cdaeesti domni ei insisi nu stiu ce tintapropriamente vor sâ atinga prin sub-sternerea neconditionata a memoran-dului ; sau ed. ei urrndresc scopuri, carinu vor sd ni-le niarturiseascd. Si acila acest punct trebue sã fie si sd re-mand pironiti acesti domni pdnd atunci,pd. lid child sau isi vor recunoaste pe fatacomplete lor lipsa de idai politico, sauintentiunile lor secrete. Dupd ce vor fifficut aceasta, vorn vorbi poate fi cuei mai departe despre cauzd. Dar miedeocamdafd imi ajunge, ca absurdulintreg al demersului solicitat din par-tea lor, nimic nu Par puteh dovedi mai

sA intrevinüp...

riului)....

lua

imperial, <am

ei

367

eclatant decat tocmai argumentatiuneacu care'l inotiveazA.

De sigur, un popor, care posed()simtul de sine moral, dacA odatAfortat socoteala cu Monarhul seu, sisocoteala ar fi esit nefavorabild, nu s'arputeà opri in mijlocul drumului, artrebul sä «mearga inizainte i tot mai de-parte cinnainte>.

Dar oare nu este tot atAt de sigur,cA un popor care nu numai cd nuare interesul de a provocA o rupturaeu Monarhul seu, ci din contra are uninteres eminent national, cum Pain in-tonat mai sus, a cultivA cu solicitudineraportul seu leal cdtrA Monarhul seu,un popor, care chiar abstragand delaacest moment, niei n'ar fi in stare atrage extremele consecinte din rupturade el insusi provoeatd,cu toate acesteaorbis ar forta socoteala cu Monarhulseu i numai dupd ce aceasta socoteald,ar es1 nefavorabild, atunci s'ar trezicd Inu poate sa" meargd innainteo, ci,cd trebue «sit stee In toe) si lined*

sus. pe muntet- cum zice neamtul,Tntreb, un astfel de popor oare nu s'arlipsI el insusi pe sine de intreaga sareputatiune morald sl politica ?! Oareun popor cu asemenea demers, ar pu-tea sd ajungd alteeva decat ea sd sefacd prada blästernului ridiculositAtiide moarte ? ! $i aceia, cari vreau sAimpingd poporul nostru pe astfel decale fatal& ei yin sä ne acuze, CA noitindem sd-1 instraingni de Monarhulseu ? ! $i oare aceia, cari vreau sd ama-.geasca poporul la toate acestea, nudau chiar prin aceasta cea mai tristA

eclatantA clovadd, cd ei nu pregetade a face un joc frivol ehiar I cu eau-zele cele mai serioase ale poporului ?!

Cine lucrurile serioase le ia in

si

368

serios, acela nici un moment nu poatefi la indoiald, cä scopul ce natiuneapoate sä aibd in vedere la o eventualdprezentare a unui memorand la tron,nu poate fi acela : de a provoed eu OriCe

pret sovoleala intre natiune qi coroanii, pentrude a puled merge mai innainte, ci cä scopulmoraliceste i politiceste singur admisi-bil pentru asemenea act, nu poate fialtul decat : a esopera prin invocarea inter-ventiunei Coroanei o ameliorare in situatiuneasa politicä silnicd.

$i dacd acesta este unicul scop,care singur poate s villa in serioasdconsiderare, la astfel de tact, atunciprin aceasta logicamente este Mmuritdsi intrebarea in privinta stimpului opor-titn pentru prezentare. Timpul opor-tun pentru prezentare nu poate fi altuldeck momentul, in care succesul atin-tit pare garantat natiunei. Cu alto cu- .vinte : Momentul potrivit pentru sub-sternerea memorandului la tron va fi

când natiunea va fi in posesiuneade destule garantii, can ii asigurd oprevenire binevoitoare din partea Coroanei.

Singura aceasta este pozitiunea co-recta in aceasta chestiune. Natiunei nu estepermis a se espune usurel eventualiteitiiunui We la astfel de act. Daunoaselereaginte dupd un astfel do esec n'arputed sa lipseasca. Lin astfel do esecar influinta in cel mai nefavorabil modraportul natiunei cdtra dinastie si arproduce o depresiune sensibild a shn-tului de demmtate al natiunei. Iar usu-ratec ar fi a intreprinde astfel de pasfdrã garantii de succes, pentrucd ori

cine are i numai cea mai mica ideedespre procesul, prin care se esecutdastfel de actiuni politice mari, precumeste schimbarea addnc patrunzatoare

acela,

31

369

in situatiunea politica, cum noi o inten-tionam,. trebue cel putin atata sa stie, Caacte ca d. e. prezentarea unui memorandla tron, prin care un popor intreg roagainterventiunea Coroanei, i altele deasemenea natura formeaza numaiinscenarea exterioara a unor transactiunidejd mai nainte bine preparate, de cari acte,cum asi zice, de ceremonia oficiald, esteuz a se lega esecutarea formala a unorastfel de transactiuni.

Dar fard. astfel de transactiuni pre-alabile substernerea memorandului latron n'ar fi decat un act de minoremtatepolitica, care anumite cercurt din Vien asi Budapesta nu ar lipsi a-l.escomptafiecare in modul seu, dar care neaparatar compromite greu reputatiunea moraldpolitica- a natiunei.

Sau Ca doara aceia, cari cu atatapasiune stdrue la presentarea nea ma-nata a memorandului, au deja in posit-nariu recerutele garantii politice ? Inacest cas ii rugam cu curtenie : sa bine-voiasca a ni le pune pe masa ca Sa levedem. Caci dacrt odald sd tucrd de peleanoastrd, este cu dreptate, ca sa scim eelputin, care pret i-se cid?

Dupd toate acestea resumez resul-tatul acesi or desfasurari in urnAtoriulproiect de conclus :

Comitetul central enuntn cu privire Ia punc-tul IV din cowlusele conftrintet nationale dela18.90 cd, de limp oportun pentru prelzentareamemorandului la Iron consulerd acel moment,cdnd natiunea va aved garaqiile recerute pentruMeas.

Num al aceasta positiune cuprinsain acest proiect de conclus, corespunde,unei polittee nationale cu consciinta de sine se-

cumpdtatd, care scuttld de mice extra-vaganta si de cliff instminare de sine, pururea

si

rioasa ui

370

plecatii este de a transiga en orice factor de pa-tore in monarhie, fdrii a se da utilisatei princareva unilateral.

i acesti.factori ai puterei vor de-vein. plecati a transiga cu noi nu dacAarAtfim slabiciune politica si mcrala,ci cand vor vedea ca poporul nostrueste firm f i prudent. Formula fermeca-toare insa la aceasta este si ramânepururea aceiasi: armonie fi cumpilt.

Nutresc speranta cä comitetul vaacceda propunerei mele. Altmintreleatin de inevitabil tin apel la Conferintanationala. Si eu mi-asi considera dedatorinta, a apara in aceea tot atat dohotarat positiunea men. Caci nici candnu m-as putea pricepe la un joc dea oarbain politica, in care joe sa n conducatonii saunaliunea ar fi cu ochii legafi: Ear despreaceea stint sigur, &A' conferinta natio-nala tot atat de putin se va pricepe laastfel de joc.

Birchis, 14 26 August, 1891.

Ales. Mocsonyi in. p. ;

Dar n'a reusit sa limpeziasca si-tuatia cu aceasta scrisoare monumen-tala, care poate din cauza lungimeiei nici n'a fost cetita intreaga insedinta de comitet.

Agravandu-se situatia, s'a convo-cat conferinta nationala pe zilele de20 si 21 Ianuarie 1892.

Ales. Mocsonyi s'a Oita de cuvant.A venit la conferinta, ca sa-si impli-neasca edatorinta a apara tot atat dehotarit pozitia sat. Venirea lui la Si-biiu a fost considerata de mare eveni-ment national. Era vorba sa se aran-geze primire festiva, retragere cu tortein cinstea lui, precum am deserts ace-

371

ste in eamintirile si impresiilez publi-cate 1.1 fasc. III al eTransilVanieiv din1909.

A adus cu sine un expozeu clasical situatiei noastre politice, care s'aprima unanim de intreaga Conferinta,ciuntindu-se numai concluzia rezolu-tiunei a patra, spre a se adanga feta-lele cuvinte efära amânare.

A-cest expozeu, tiparit in toatesi reprodus si in brosura sopa-

rata este cea mai clasica manifestatiepolitica a poporulni roman din Unga-ria i Transilvania, este un adevaratisvor pentru toti ceice voesc sa cunoa-sea esenta conflictului national din Un-ga ri a.

E unica in foliul seu istoria acesteiconferinte in analele vietti noastrepolitico din timpul mai nou.

In comisia de 40 a dat Mocsonyicetire acestui expozeu, care concludein 6 proiecte de rezolutiuni. Comisiada unanim expresie bucuriei saledeosebite ca Ales. Mocsonyi s'a pre-zentat la conferinta si Ii multumestepentru acost elaborat, care expune dnmod exemplar» a tat in privinta formeicat si a continutula situatia politica apoporului roman din Ungaria si Tran-silvania.

Deschizandu-se desbaterea gene-ralã se primeste unanhn acest elabo-rat ca baza a desbaterei speciale. Tre-eändu-se la desbaterea speeiala se pri-,mese de asemenea unanim concluziu-nil() 1. 2. 3. 5 0 6 ca rezolutiuni.

Iar la rezolutiunea a patra propuned-1 E. Brote, ca propozitia finala sa se

ia-rele,

372

prescurteze in ace] chip, ca lOsdndu-seintacte premisele, sa. se concluda cdacest memorand are sä fie prezentatMonarhului... MCA amAnare).

Dupd incheerea desbaterei asupraacestui punct, dar nainte de a se trecela votare, face Ales. Mocsonyi urma-toarele declaratiuni si proputteri carise iau in considerare :

1. Declard in numele seu si al so-tilor sei de principii, cd nu poate luàasupra-si nici 0 resp, ndere pentru si-tuatia ce s'ar creed prin prezentarea«färd amanarev la timp inoportun amemorandului Ia p. i. loc.

2. Declard in numele seu si al so-tilor sei de principii, cd va respect&concluzul majoritdtii, dar nu va cooper&la executarea concluzului la caz Ca,

acesta va reclamd. prezentarea 4faraamtinare» a memorandului.

3. Solidaritatea trebue sustinutdla on §1 ce caz in partid, minoritateatrebue sd e supund majoritatii.

4. In sedinta plenara are sd seprezenteze simplu un raport si pro-iectele de concluziuni, cari au sä seaccepteze lard contrazicere.

5. Referentu I comisiu nei si mem brinoului comitet au sa se aleagd ex c I u-s i v din sirele majoritätii. (Aceastapentru a pune capat uratelor certe dinsinul comitetului, cari luaserd proportiimari).

6. Asupra propunerilor din chestievon aye& sä voteze mai intaiu membricomislei de 40 si dup'aceea intr'o se-dintd confidentiald toti delegatii, So vavotã nominal si la caz ed rezultatul

----

calor doua votari nu va fi acelasi, aresa se considere ca prirnit acela, careva intruni majoritatea in sedinta con-fidentiald a delegatilor.

Rezultatul votarii a fost urrnato-riul :

Comisia de 40 a primit cu majori-tate de voturi propunerile neschirnbateale lui A. Mocsonyi si a respins adau-sul lui E. Brote.

*edinta confidentiala a delegatilora primit insä cu majoritate de voturiadausul lui Brote.

Dupace prin acest eoncluz s'a ajunsla o rezolutiune, care era diametralopusa premiselor expose-ului si a ve-derilor lui Mocsonyi, declard acesta canu mai consider a de al seu ex-poseul cu conclusiunea modificatä, iarcomisia decide a lira asupra-si acestexposeu, lirozentandu-se conferhitei caelaboratul comisiei de 40. Asa s'a slintamplat.

in sedinta publica plenard din 21Ianuarie 1892 s'a dat apoi cetire expo-seului, acum al comisiei, sl s'a decisfdra desbatere prezentarea cfaraamanare > a Meinorandului.

Au urniat apoi peripetiile cu «Me-moranduk, al direr epilog, ca totusi säse scoata la iveald cun rezultatD, a lostvehementa campanie contra lui Mo-csonyi, la care s'au angajat nu numaiorgalle importante de presa din regat,ci durere chiar si politiciani dinregat cu nume si mare trecere.

Un trist capitol al ratacirilor omo-nesti.

Ales. Moesonyi a observat en ri-goare rezerva ce si-a impus.

374

La conferinta din 1893, duptice con-secventele trebuiau sä fie clare fiecAruicap cugeOtor, a incercat sä repare si-tuatia, dar n'a isbutit nici atunci.

Dupg inteninitarea in vara anului1894 a intreg comitetului pentru publica-rea si respandirea IMemorandp-uluis'au Mcut pasi de realiare a sirelor,impArtite in «inemorandistb, si «anti-memorandistiv, dar pe langa toate si-lintele ce si le-a dat Ales. Mocsonyi,n'au dus la scop, cgci cei chemati astabill punctele de orientare n'au pututcgdea de acord asupra celor mai car-dinale chestiuni.

A ceste sunt in sa. mornen te, cari Incanu pot fi tractate sub prisma istoricg,cad contrastele principiale iesite atuncila suprafatg dginuesc Inca pang astgzi.Nu in cadrul acestor note biograficeeste locul a tractà aceste chestiuni, cariastgzi sunt poate chiar mai actuale decum erau atunci cdnd s'au abordat.

Momentul significativ este, ca." too-mai ceice a tunci s'au opus mai ve-hement pozitiei principiale a lui Mo-csonyi, par'ca anu me ca sd demon-streze absolutul adevdr al concluziu-nilor lui Mocsonyi, sunt trecuti astaziin acea tabgrg, uncle nu-i mai tine alt-ceva laolaltg cleat capgtuiala.

Va venl vrernea si nu poato fideparte cand vom putea vorbl libersi färä nici o rezervä despre toateaceste mari chestiuni de naturg prin-cipi alä, dela cari depinde intreg s u-fletul vietii noastre nationale

DesI retras de non de pe arena

po-litica.

r.,

375

vietii publice, a urmarit Ales. Mocsonyicu mare interes si deosebita luareaminte toate fazele prin cari a trecutviata noastra politica §i pana in ulti-mul eeas al vietii sale a stat intru aju-tor cu sfatul seu luminat tuturor caloree s'au adresat lui.

Iar in momente, cand i-se pareanecesar, n'a ezitat a esi din rezerva sia-si spune cuvantul pe fata si fara in-cunj ur.

Toti acesti articoli, precum si nu-meroasele scrisori de continut politic§i proieete elaborate la diferite ocazii

inechte pand acum sunt un ma-terial atat de pretios ilu numai subraport istoric, ea documente ale evo-lutiunei ideilor politico la noi, ci §I caorientare de suprema actualitate pen-tru toti ceice in lupta grea ce o sus-tinem, voesc sa cunoasca in fiinta sa,ideea nationala aplicata in conceptiasa genuina asupra starilor atat tiejahlice din terile Coroanei SfântuluiStefan.

adunare sistematica si editare§tientifica a acestui material pretios,131-§i putea. zice : nepretuit tesaur, seimpune deadreptul ea o d atorint an at ion ala nu numai fatA de marelegigant al cugetarei, care nu mai estein mijlocul nostru, ci mai ales f a t ade noi in sine si ur m a §ii nos tr icari nu ne vom putea lipsi de luminateleoriental.; si lamuritele indrumäri, cu-prinse in acest tesaur, fara de a nepagubi pe riol insine §i actiunea cesuntem cbemati a duce mai departein spiritul genuin al politicei noastrenationak,

Pine.

0

Continut :

Pagina :Vinerea mare . 1 10XX 11 20Un vot 21 30Pro memoria (Iosif Vulcan) 31 41

43 53Inscripii1eromànetipe scoa le 55 67Apusul bozilor 69 78Lim ba 79 90Paparuga 91 125Recetä pentru jurnalisti . 127-133Ultimul vlástar 135-146Alesandru de Mocsonyi . 147-375

. . . . .

. . . . . . . ,

. . . . .

.

. . . .

.

Ai"°\