1.Notiunea de dr.civil, obiectul si metoda de

reglementare Dreptul civil este acea ramur de

dilrept care reglementeaz raporturi juridice,

patrimoniale i nepatrimoniale, n care prile

figureaz ca subiecte egale n drepturi. Obiectul de

reglementare a dreptului C sun relatiile socile

reglementate de normele acestui drept (patrimoniale

si nepatrimoniale). Metoda de reglementare

totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a

reglementa anumite categorii de rel sociale.

Specifica si generala este metoda egalitatii juridice a

partilor; in raportul juridic civil, o parte nu este

subordonata celeilalte, ci ele sunt pe picior de

egalitate.

2.Delimitarea dr.civil de alte ramuri de drept

delimitarea unei ramuri de drept se face dupa

criteriile : obiectul de reglementare, metoda de

reglementare, calitatea subiectelor, caracterul

normelor, specificul sanctiunilor. Delimitarea

dreptului civil de dreptul constitutional

Dreptul constitutional este ramura de drept care

contine norme fundamentale pentru existenta si

dainuirea statului de drept, din care se inspira si

dreptul civil. Constitutia contine norme care

consacra principii ale dreptului civil (cum ar fi

principiul proprietatii si principiul egalitatii in fata

legii), principalele drepturi si libertati ale omului,

care sunt si drepturi subiective civile. Delimitarea

dreptului civil de dreptul administrative Dreptul

administrativ e ramura de drept care reglementeaza

raporturile nascute in cadrul administratiei publice .

Intre dreptul civil si dreptul administrativ exista

multe asemanari, dar mai multe deosebiri.In dreptul

civil predomina raporturile patrimoniale, in timp ce,

in dreptul administrativ sunt majoritare raporturile

nepatrimoniale, in dreptul civil partile se afla pe

pozitie de egalitate juridica, iar in raporturile de

drept administrativ subiectele se afla pe pozitie de

subordonare. .Delimitarea dreptului civil de dreptul

commercial Dreptul comercial e ramura de drept

care reglementeaza raporturile ce se stabilesc in

activitatea comerciala. Intre dreptul civil si dreptul

comercial exista, neindoielnic, numeroase

asemanari, ceea ce face destul de dificila

delimitarea lor. In ambele ramuri exista atat

subiecte individuale, cat si colective; pentru dreptul

comercial este necesarr ca macar una din partile

raportului sa fie comerciant. Delimitarea dreptului

civil de dreptul familiei. Dreptul familiei

reglementeaza raporturile personale si patrimoniale

ce izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si

raporturile de familie, in scopul ocrotirii

familiei.Ambele ramuri au ca obiect de

reglementare atat raporturi patrimoniale, cat si

nepatrimoniale, raportul dintre ele este invers : pe

cand in dr.civil sunt dominante cele patrimoniale, in

dreptul familiei cele mai multe sunt nepatrimoniale

3.Principiile dr.civil(Art.1(1)) se intelege ineile in

conformitate cu care se reglementeaza relatiile

sociale si care stau la baza activitati juridice.

P.inviolabilitati proprietetii- dr. La proprietate sunt

garantate de stat si nimeni nu poate expropriat decit

in cazurile prevazute in lege. P.libertatii conractuale-

Subiectele raporturilor civil pot sai aleaga singuri

persoanele cu care sa incheie acte juridice sis a

negocieza condiitiile contractuale. P.inadmisibilitati

imixtiunii in afacerile private statul si organelle lui

nu pot sa intervina in afacerile private decit doar in

cazurile prevazute de lege. P.egalitatii in fata legii

raporturile de drept se bazaeza pe egalitatea

participantilor. P.exercitarii cu buna credinta a

drepturilor persoanele care participa la raporturile

juridice trebuie sasi exercite drepturile si obligatiile

cu buna credinta.

4.Izvoarele dr.civil Expresia izvor de drept este

primitoare de doua sensuri ori intelesuri, intr-un prim

sens, sens material, prin izvor de drept civil

intelegem conditiile materiale de existenta ce

genereaza normele acestei ramuri, iar in cel de-al

doilea sens, formal, juridica, expresia de izvor de

drept civil desemneaza forma de exprimare specifica

normelor de drept civil. Izvorele dr.civil sunt:

costitutia legea suprema, Actele normative

internationale, legile interne, ordonantele guvernului,

decretele presedintele, practica judiciara, doctrina,

uzanta(cutuma-obicei juridic acceptata de legislatie)

8.Raportul juridic de dr.civil. notiunea, clasificare

si caracterile juridice Este relaia social cu caracter

patrimonial sau nepatrimonail reglementat de norma

de drept civil i care se nate ntre persoane fizice

i/sau persoane juridice.Caracterul social- raportul

juridic reglementeaza relatii sociale dintre subiectii

societati.Caracter volitional raportul juridic exprima

vointa statului si a subiectilor care incheie contractul.

Caracterul egalitatii juridice pozitia de egalitate

juridical a partilor una fata de alta. Clasificarea se

face in fuctie de drepturile si obligatiille r.juridice.

1-Absolute (raport juridic stabilit intre una sau mai

multe pers si celelalte pers participante la rel.sociale,

proprietatea si toate dr. nepatrimoniale-nume, onoare)

si relative (se stabileste intre subiecti concreti

raporturile obligationale, nelimitate numeric). 2-

Patrimoniale (au un continut economic evaluat in

bani) si nepatrimoniale (nume, onoare,reputatie) 3

Reale (se stabilesc cu privire la un lucru determinat,

ntre o persoana subiect activ i toate celelalte ca

subiecte pasive nedeterminate-propretatea) si de

creanta (acestea reprezint dreptul pe care l are o

persoan numit creditor de a pretinde unei alte

persoane, numite debitor, s dea, s fac sau s nu

fac ceva.) 4 Principale (care exista desinestatator,

independent fata de alte rap. juridice) si Acesorii (nu

pot exista desinestatator si depend de alte raporturi

juridice - gajul)

9.Subiectele raportului juridic civil persoana

fizica sau juridical care este titular de drepturi si

obligatii.Pers. fizica subiect individual de drept

fiind titular de drepturi si obligatii. Pers.juridica

subiect colectiv de drept care intruneste conditiile

stabilite de lege fiind titular de drepturi si obligatii.

Subiectul activ-are drepturi,subiectul pasivare

obligate.Determinarea subiectelor raportului juridic

se face in mod concret si individual de la inceput

(vinzatorul si cumparatorul in contractul de vinzare-

cumparare).Schimbarea subiectelor in raportul

juridic are loc in cazul cind e posibil (cesiunea de

creanta) si doar in raporuri juridice nepatrimoniale.

Pentru a fi subiect juridit pesoana trebuie sa posede

capacitate juridical : capacitate de folosinta

(aptitudinea persoanei de avea drepturi si obligatii)

si capacitatea de exercitiu (aptitudinea de a dobindi

drepturi si de ati asuma obligatii prin actiuni proprii

11. Continutul raportului juridic civil este un

element al raportului juridic prin care se intelege

totalitatea de drepturi si obligatii care apartin partilor

din raportul juridic civil. Drepturile subiective

inseamna posibilitatea pers fizice sau juridice de a

savirsi anumite actiuni precm si de a predinde de la

sbiectul psiv facerea sai nefacerea unei actiuni.

Obligatiile- indatoria subiectului pasiv de a avea o

anumita conduita care consta in savirsirea sau

abtinerea de la savirsirea unei actiuni. Fiecarui drept

subiecti ii corespunde o obligatie si invers.

12.Obiectele raportului juridic civil element al

raportului juridic ce reprezinta conduita subiectui,

actiunile sau inactiunile care trebuie savirsite sau sa

se abtina subiectul (actiunile pe care subiectul active

le poate cere si actiunile pe care subiectul pasib e

dator sa le indeplineasca)

13.Bunurile toate bunurile succeptibile aproprierii

individuale sau colective si drepturile patrimoniale,

lucruri ce au o existenta materiala si valoare

economica.Clasificare : 1-B.aflate in circuitul civil ,

B.limitate iin circuit (au regim special de circulatie-

arma de foc), B.care nu se afla in circuit (nu pot face

obiectul actului juridic-aerul, soarele,luna). 2-

B.Imobile (fixe- terenurile,cladirile), B.Mobile (care

pot fi deplasate)3-B.Divizibile(poate fi impartit fara

a se schiba destinatia- un teren), B.indivizibile (in

urma divizarii isi pierde lalitatile si intrbuintarea) 4-

B.principale (au existenta independenta),B.Accesorii

(se intrbuinteaza cu un bun principalcheia p-u lacat)

5-B.Fungibile(pot fi inlocuite-banii, cerealele),

B.Nefungibile(nu pot fi inlocuite-casa, pamintul). 6-

B.determinate individual (are semen individuale-

tablou), B.determinate generic(elemente commune

de gen-mese,scaune).7-B.Comsuptibile si

neconsumptibile. 8- publice si private. 9- simple si

complexe. 10- corporale si incorporale(onoarea,

numele).11-Frugifere si nefrugifere.

5.Aplicarea legii civile in timp si spatiu legea civila

are efecte juridice aita timp cit ea se afla in vigoare.

Momentul intrrii n vigoare l poate reprezenta:

momentul publicrii legii n M. Of.;

o alt dat ulterioar menionat n textul legii.

Momentul ieirii din vigoare poate fi marcat prin:-

intrarea n vigoare a unei legi civile noi care

reglementeaz acelai relaii sociale ;- abrogarea

expres sau tacit (poate fi total sau parial) ;-

ajungerea la termen a legii civile;- ncetarea

condiiilor care au determinat adoptarea legii

excepionale; Principiul neretroactivitatii legii civile

este regula potrivit careia o lege civila se aplica

numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa

adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute.

Retroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea

legii civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii

ei si isi poate gasi aplicarea numai daca este

consacrat expres in noua lege.Ultraactivitatea legii

civile vechi inseamna aplicarea, inca un timp

oarecare a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea

noua, la unele situatii determinate, precizate in legea

noua.Aplicarea legii civile in spatiu, trebuie sa tinem

seama de doua aaspecte ale problemei: unul intern,

care vizeaza situatia raporturilor civile stabilite intre

subiecte de drept civil dintrun stat,pe teritoriul

statului sau; unul international care vizeaza ipoteza

raporturilor civile cu un element de extraneitate

(cetatenie, nationalitate, locul incheierii si executarii

contractului,).Aspectul intern al aplicarii legii civile

in spatiu: actele normative civile care emana de la

organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu

al tarii, iar reglementarile civile ce emana de la un

organ de stat local,se aplica doar pe teritoriul

respectivei unitati administrativ-teritoriale. Exceptii-

imunitatea diplomatica,

6.Aplicarea legii asupra persoanei legile civile au

ca destinatari oamenii, fie priviti individual, ca

persoane fizice, fie luati in colective organizate, ca

persoane juridice.Legile civile pot fi impartite in trei

categorii, din punctul de vedere al sferei subiectelor

la care se aplica, legile cu vocatie generala de

aplicare(se aplica si pers.fizice si juridice), legi cu

vocatia aplicarii numai pers. Fizice (Codul familiei),

legi cu vocatie aplicarii numai pers. Juridice (legea cu

privire la societatile pe actiuni).

7.Importanta practicii judiciare si a doctrinei in

aplicarea uniforma a legislatiei Plenul C.Supreme

de Justitie examineaza rezultatele generalizarii

practicii judiciare,adopta hotatriri cu caracter explic,

acestea reprezinta utilitate in interpretare si aplicare

corecta, nui o interpreatre oficiala,avind scop

unificarea practicii judiciare. Doctrina-totalitate de

idei, principii si teze despre un sistem de gindire

exprimat de specialisti indomeniu(profesori,

cercetatori, avocati)-au un rol important in clarificare

si ordonarea controverselor existente in act normative

14.Banii si titlurile de valoareBanii sunt categorie

speciala de bunuri ce reprezinta echivalentul general

celorlate bunuri. Banii sunt bunuri mobile, corporale,

determinate generic, fungibile si consumtibile.

Titlurile de valoare este un document banesc care

atesta dreptul patrimonial, drepturi ce nu pot fi

realizate fara prezentarea acestui titlu. Titlurile se

emit in forme stabilite de lege, poseda atribute

stabilite de lege, se pot afla in circuitul civil. Sunt 3

categorii: T.de valoare la purtator (nu are indicat

titularul, drepturile fiind exercitate de posesor), T.de

valoare la ordin (emise la ordinal unui persoane),

T.de valoare nominative (se indica prcis persoana

care poate sasi foloseasca drepturile). Din titluri de

valoare fac parte: Actiunea(T.de valoare emis de o

societate pe actiuni aratind aprtenenta unei parti din

capital actionarului), Obligatiunea( dreptul

posesorului de a primi de la eminent pretul ei

nominal si un procent fix din acest pret). Cecul

(dispozitie scrisa data de eminent, de a plati

beneficiarului suma indicata).

17.Apararea si exercitarea drepturilor personale

nepatrimoniale sunt drepturi absolute in care

titularul dreptului nepatrimonial determina singur

modul de exercitare a dreptului sau.Aceste drepturi

sunt aparate de catre legislatie. Mijloacele de aparare

sunt : recunoaterea dreptului, restabilirea situatiei

anterioare incalcarii dreptului, declararea nulitati

actului emis de o autoritate, repararea prejudiciului

moral, desfiintarea sau modificarea raportului

juridic, neaplicarea de catre instanta de judecata a

acutului ce contrtavine legii. Raspunderea survine

doar daca persoana este vinovata si chiar daca

persoana care a rspindit stire nu stiua ca informatia

este falsa. Compensarea presjudiciului moral se face

doar in echivalent banesc.

19.Principiile de exercitare a drepturilor

subiective civile si executarea obligatiilor se intele

ideia calauzitoare consacrata in normele civile, care

reprezinta exigente cu character general fata de

subiectele raportului juridic privin exercitare

drepturilor. Princiipiile sunt : P.egalitatii drepturile

drebuie exercitate in accord cu legea. P.respectarii

ordinii publice si bunelor moravuri inafara

respectarii legii treb sa se respecte si un

comportament adecvat, P.bunei credinte faptele sa

fie savirsite din intentii bune.

15.Notiunea, clasificarea si caracterile juridice a

drepturilor nepatrimoniale Drept personal

subiectiv al persoanei care nu are un continut

economic, este inndispensabil legat de persoana,

acestea sunt drepturile si libertatile fundamentale ale

omului.Ele pot fi clasificate in : care privesc

individualizarea subiectui(nume, domiciliu, onoare),

care privesc existenta si integritatea subiectelor (vita,

sanatatea), care privesc asigurarea inviolabilitatii si

taina personala (inviolabilitatea locuintei, taina

personala).Au urmatoarele caractere: nu au character

economic, sunt indispensabile de titular, sunt

inalienabile, acorda subiectului active posibilitatea de

a cere respectarea drepturilor sale, ii daposibilitate de

a se apara prin mijloace legitime drepturile inculcate.

16.Apararea demnitatii, onoarei si reputatiei

personale Onoarea este aprecierea sociala a

persoanei din parte retului societatii pentru virtutile si

meritile sale. Demnitatea autoaprecierea calitatilor

morale, profesionale s.a. Reputatia profesionala o

opinie a societatii formata in decursul unei perioade

despre calitatile profesionale a persoanei. Rapindirea

informatiei ce lezeaza onoarea, deminitatea si

reputatia profesionale reprezinta comunicarea unui

cerc de personae a unei informatii neveridica.

Persoana are dreptul de a ataca in instanta pentru a

cere dezmntirea informatiei raspindite. Dezmintirea

se face in 15 zile,la aceiasi rubrica, pagina sau la

acelasi program. Reclamantul are dreptul si la

repararile de prejudiciu material sau moral cauzat.

18.Mijloacele de exercitare a drepturilor

subiective civile se intelege realizarea de catre

titularul dreptului subiectiv civil a continutului

acestuia. Persoanele isi execita drepturile dupa cum

considera necesar.Exercitarea trebuie sa fie facuta cu

buna credinta si in conformitate cu legea.Exercitarea

porneste de la diferite actiuni pornite din partea

titularului de drept.Sun 2 tipuri de mijloace: Mijloace

reale (actiunile care nu imbraca forma actelor

juridice-folosirea bunurilor pe care le are in

proprietate) si Mijloace juridice (actiuni care imbraca

forma actelor juridice-vinderea casei, darea in chirie

in aceasta exercitare se implica dreptul de dispozitie)

20.Limitele de exercitare a drepturilor subiective.

Abuzul de drept exercitrea drepturilor civile trebuie

sa se incadreze in limitele stabilite de lege. Exercitare

drepturilor nu trebuie sa prejudicieze drepturilor alor

personae. Abuz de drept fapta subiectiva de

exercitatre a drepturilor subiective contrar scopului

lor social economic, legii sau regulilor de convetuire

sociala-este opera a jurisdisprudentei.Abuzul de drept

are 2 forme:exercitarea unui drept subiectiv in scopul

pagubirii unei alte personae si del care nu urmareste

scopul excluziv prejudiciera unei alte personae, insa

in mod obiectiv o face.Sanctiunea abuzului- refuzul

de a acorda protectiu dreptului exercitat abuziv si

obligarea la prejudicial cauzat.

22.Notiunea si clasificarea actului juridic Actul

juridic este manifestarea de vointa a pers. Fizice sau

juridice indreptate spre nasterea, modificarea sau

stingerea drepturilor si obligatiilor. Clasificarea : 1-

Unilateral(testamentul), Bilateral, Multilaterar

(contractul de societate). 2- Cu titlu gratuit

(donatia)si cu titlu oneros (Vinzare-cumparare). 3

de conservare (preintimpinarea pierderii unui dr.-

intreruperea termenului de prescriptie), de

administrare (punerea in valoare unui bun -

adminstrarea bunurilor pers.disparute), de dispozitie

(iesirea din patrimoniua-vizarea-cumpararea). 4

constitutive(da nastere la un drept-uzufructul),

translativ (trecerea unui dr.subiectiv-donatia),

declarative (reconfirma anumite drepturi-aceptarea

contractului lovit de nulitate). 5-Consensual (se

incheie prin simpla manifestare de vointa-vinzare-

cumparare), solemne (trebui indeplinite anumite

formalitati-autentificarea notariala), real (se cere pe

linga consimtamint si transmiterea bunului), 6- intre

vii (efecte juridice in timpul vietii), pe cauza de

moarte (testamentul). 7-pur si simplu (neafectat de

modalitati cu effect imediat-casatoria), afectat de

modalitati (privind un eveniment de viitor legat de

timp sau conditia anumita). 8- principal (are

existenta desinestatatore), accesoriu (depinde de un

act juridic principal-gajul). 9- numit (are

reglementare expresa in legea civila), nenumit (nu

are reglementare expresa,intocmit la dorinta

partilor). 10-incheiate personal si prin reprezentare.

11-cu executare imediata, cu executare succesiva (se

executa prin mai multe prestatii-arenda cu plata

lunara). 11-Cauzal (are scop determinat), abstract

(valabilitatea nu depinde de existenta cauzei). 12

patrimonial si nepatrimonial (acordul parintilor ca

copiul sa plece peste hotare).

24. Obiectul si forma actului juridic civil ca

conditie de valabilitate Obiectul-obligatia persoanei

care a incheiat actul juridic. Obiectul trebuie sa fie

licit (san u contravina legii, ordinii publice si

bunelor moravuri), sa se afle in circuitul civil (sa

existe pe piata), sa fie determinat in specia sa (sa fie

prezentele carel individualizeaza) si a fie posibil si

sa existe. Forma- este conditi a actului juridic din

cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme:

forma ceruta p-u valabilitatea actului juridic, pentru

probarea actului, opozabilitatea fata de

terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul

ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu

contractul). Actele juridite pot avea forma scrisa,

verbala, tacere, scrisa cu autentificare notariala sau

inclusa in registru de stat. Nerespectarea tuturor

acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.

21.Apararea drepturilor subiective civile Mijloacele de aparare sunt : Recunoasterea dreptului

are loc pe cale judiciara care confirma sau neaga

existenta dreptului. Restabilirea situatiei existente

anterior incalcari dreptului se aplica atunci cind

dreptul poate fi restabilit, daca nu se repara

prejudiciile aduse, Recunoasterea nulitatii actului

juridic sanctiune civila indreptata asupra nulitatii

actului incheiat prin nerespectare principiilor de

valabilitate.Declararea nulitati actelor emise de o

atoritate publica daca prin aceste acte se incalca

drepturile titularului ei se pot adresa in judecata.

Impunerea executarii obligatiei in natura debitorul

este obligat la cererea creditorului sa execute

prestatia la care sa obligat, Incasarea clauzei

penalecontract sau lege care are ca scop

preintimpinarea incalcarii dr.subiective si stimuleaza

executarea obligatiilor, repararea prejudiciului moral

si material, autoapararea (actiunile intreprinse

personal pentru a preintimpina sau stopa o faradelege

23.Conditiile de valabilitate a actului juridic civil sunt cerintile care trebuie indeplinite ca acul juridic

sa aiba valoare. Contiitiile de valabilitate:

corespunderea actului juridic prevederiol leilor,

ordinii publice si bunelor moravuri, capacitatea

persoanei de a incheia acte juridice, cinsimtamintul

valabil al persoanei ce incheia actele juridice, obictul

actului juridic sa fie determnat si licit, cauza sa

corespunda legii, forma actului juridic sa fie legala.

Se desprind 4 conditii : Consimtamintul-manifestarea

de vointa exteriorizata de a incheia un act juridic.

Trebuie sa provina de la o persoana cu discernamint,

sa fie exprimat cu conditia de a produce efecte

juridice, san u fie viciat. Obiectul- obligatia persoanei

care a incheiat actul juridic. Obiectul trebuie sa fie

licit, sa se afle in circuitul civil, sa fie determinat in

specia sa si a fie posibil. Cauza scopul urmarit la

incheierea actului juridic civil. Trei conditii de

validitate a cauzei :trebuie sa existe, sa fie reala, sa

fie licta. Forma- este conditi a actului juridic din

cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme:

forma ceruta p-u valabilitatea actului juridic, pentru

probarea actului, opozabilitatea fata de

terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul

ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu

contractul). Nerespectarea tuturor acostor contitii

trage la nulitatea actului juridic.

26. Viciile de consimtamint eroarea falsa

reprezentare a unei situatii, o parere gresita despre

unele imprejurari legete de incheierea actului(asupra

naturii Act.j, calitatii, persoanei, faptului, dreptului),

dolul-viclenia (inducerea in eroare a unei personae

prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie

actul juridic), violenta (amenintarea unei personae cu

rau de natura sai provoace o temere care o determina

sa incheie actul pe care de altfel nu lar incheia).

Violenta poate fi fizica si psihica

27.Modalitatile actului juridic civil sunt efecte care

depend de o clauza formulate de parti privind un

eveniment viitor care face sa intirzie fie realizarea

fie stingerea unui drept. Termenul-eveniment viitor

si sigur de care partile leaga survenirea efectului

actului juridic. Conditia eveniment viitor nesigur de

a carei realizare depinde naterea sau stingerea unui

drept subiectiv. Contitia poate fi : pozitiva (depend

de surveniarea unei fapte), negative (depinde de

nesurvenirea unei fapte). Sarcina obligatia de a face

sau a nu face in actele cu titlu gratuity.

28.Notiunea si clasificarea nulitatior actului

juridic civil Nulitatea este o sanctiune care

desfiinteaza actul juridic in cazul in care aceste a fost

incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate

cerute de lege. Nulitatea actelor juridice se

incadreaza in 2 mari categorii. Nulitate absoluta

sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata

de orice persoana interesata si care consta in faptul

ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a

modifica sau astinge un raporj juridic nu produce

efecte juridice. Nulitatea relativa (sanctiune aplicata

actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme

juridice care ocroteste un interes particular,

individual, stabilita in favoarea unei anumite

persoane. Alta clasificare: nulitate totala :

desfiinteaza actul juridic in intrgime, nulitate partiala

Desfiinteaza dor o parte din efectele actului juridic

30. Nulitatea relativa Nulitatea relativa (sanctiune

aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea

unei norme juridice care ocroteste un interes

particular, individual, stabilita in favoarea unei

anumite persoane. Aceasta nulitate poate fi invocate

doar de un cerc restrins de persoane, poate fi

acoperita prin confirmarea actului si poate fi invocat

doar inautru termenului de prescriptie. Exemple :

acte incheiate de persoane cu capacitate restrinsa de

exercitiu, incheiate prin dol, eroare, violenta.

32. Efectele nulitatii actului juridic civil Efectele

nulitii unui act juridic sunt aceleai, indiferent dac

este vorba de o nulitate absolut sau de o nulitate

relativ, constnd n desfiinarea totala sau partiala

actului juridic i a raportului juridic creat prin act.

Actul juridic poate inceta cu efect retroactiv (efectele

produse de la inceputul efectelor actului sunt anulate

si si situatia restabilita), alt efet este restitutia

bilaterala (fiecare parte trebuie sa restituie tot ceea

ce aprimi in baza actului sau sa plateasca

contravoaloarea prestatiei), si alte efecte : persoane

in a care interes sa declarat nulitatea este obligata sa

repare celelaltei parti prejudiciile aduse.

25.Consimtamintul ca conditie de valabilitate

manifestarea de vointa exteriorizata de a incheia un

act juridic. Trebuie sa provina de la o persoana cu

discernamint (pers.care incheie act juridic sasi deie

seama de consecintele acestuia), sa fie exprimat cu

conditia de a produce efecte juridice (scopul urmarit

este producerea unor efecte clare si pentru cei din

jur), sa nu fie viciat (vointa interna sa coincide cu cea

externa), sa fie exteriorizat (vointa sa fie exteriorizata

pentru a fi cunoscuta de altii). Viciile de

consimtamint sunt : eroarea (asupra naturii Act.j,

calitatii, persoanei, faptului, dreptului), dolul-

viclenia, violenta (morala si fizica).

29.Nulitatea absoluta sanctiune a actului juridic

civil care poate fi invocata de orice persoana

interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite

cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un

raporj juridic nu produce efecte juridice. Daca

nulittea este invocate de un tert atunci el trebuie sa

dovedeasca interesul sau in nulitatea actului

respective. Nu poate fi acoperita prin confirmare

(chiar daca subiectii sunt de accord cu actul juritic

acesta se declara nul-exceptie casatoria, norme din

codul familiei). Poate fi invocate oricind indifferent

de timpul care sa scurs. Sunt nule deasemenea actele

juridice fictive (care nu produc efecte juridice),

simulatorii (incheat cu intentia de a ascunde ceva-un

bun care trebu de confiscat), actele juridical incheiate

de persoane fara capacitate de exercitiu, fara a se

respecta forma ceruta de lege, indreptate spre limitare

unei pesoane in capacitatea de folosinta si exercitiu.

31.Deosebirea nulitatii de alte sanctiuni civile ale

actului juridic Nulitatea acului juridic trebuie

deosebite de alte cause similare ca : rezolutiunea

(desfiinteaza actul pe modiv de nerespectare a unei

obligatii contractuale avin character retroactiv),

Rezilierea (desfiinteaza actul ca rezultat al

nerespectarii unei obligatii, fac effect doar viitor),

Revocarea (desfacerea voluntare pentru viitor a

actului juridic de ambele parti), Caducitatea (lipsirea

de effect a unui act juridic din motive independente

de vointa partilor), Inopozabilitatea (desfacerea

actului juridic in urma nerespectarii cerintelor de

publicitate a actului juridic)

33.Reprezentarea este un procedeu de tehnica-

juridica prin care o persoana, numita reprezentant

inchee acte juridice cu tertii in numele si contul unei

alte personae, numita reprezentat,avind drept

consecinta producerea directa in persoana

reprezentantului a efectelor actelor juridice.

Tipurile de repreyentare:

1.Dupa izvor:a) Reprezentare

Legala(Statutara)(Puterea de reprezentare este

stabilita prin lege[parintii, tutorele,adoptatorii]);

b)Reprezentare Judiciara(are drept izvor o hotarire

judecatoreasca[desemnarea in functie a unui

administrator,lichidatori]); c) Reprezentarea

Conventionala(o persoana [reprezentatul]

imputerniceste o alta persoana[reprezentantul] sa

inchee acte juridice in numele sip e contul sau)

2. dupa intinderea puterii: a) R.

Generala(Reprezentantul poate face orce act juridic

in numelesi contul reprezentatului [parintii in

numele minorului pina la 7 ani, tutorele in numele

pers declarate incapabile ])

3. Alte Criterii: 1).R. De Drept privat; 2). R. De

Drept Public;

1). R. Perfecta(Reprezentantul actioneaza din

numele si contul reprezentatului); 2). R. Imperfecta

(Reprezentantul actioneaza din numele propriu, dar

pe seama reprezentatului [comisionul]).

1).Reprezentara Voluntara(cind vointa joaca un rol

in determinarea raportului de Reprez); 2).R.

Obligatorie (raporturile de reprez. Se nasc independ

de vointa partilor);

34. Reprezentare fara imputernicire si cu

depasirea limitelor de imputernicirilor.

Reprezentare fara imputernicire: este actul juridic

incheiat in numele unei personae fara a avea

imputernicire de reprezentare, astfel efecte p/u

reprezentat se produc numai daca acesta il confirma

ulterior.Cererea trebue sa fie adresata

reprezentatului in forma scrisa, iar acesta trebue sa

raspunda la fel in scris.Daca declaratia de

confirmare nu este remisa in termen de 2 saptamini

de la data primirii, se considera ca reprezentatul a

refuzat sa confirme actul juridic.

In acest caz reprezentantul este obligat sa

indeplineasca actul juridic din numele sau sis a

intoarca toate pagubele cauzate.

Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor. Prin

depasirea imputernicirilor se intelege majorarea

arbitrara de catre reprezentant a volumului de

drepturi acordate de reprezentat sau de lege. Ea

poate fi depasita in abaterea de la 2 indici

Cantitativi sau calitativi: a).Cantitativi- depasirea:

1) numarului, greutatii sau dimensiunii.

2)termenului stability de incheere sau executare a

contractului. 3)pretul de vinzare sau cumparare.

Calitativi- depasirea in privinta:1)calitatii sau

36. Notiunea si clasificarea termenilor:

Prin termen, in dreptul civil se intelege o perioada

sau o data fiza, stabilita prin lege, prin vointa partilor

sau prin hotarirea judecatoreasca, ce produce

anumiteafecte juridice care constau in nasterea ,

modificarea sau stingerea drepturior si obligatiilor

civile.

Clasificarea:

1) T. de existent a drepturilor civile(este termenul de

actiune a dreptului in timp, menirea acestuia este de a

asigura subiectului imputernicit timp p/u realizarea

dreptului sau).

2)T. de perimare formeaza o categorie speciala a

termenilor de exercitare a drepturilor civile , el se

acorda imputernicitului timp stability cu strictete, p/u

realizarea dreptului, sub sanctiunea incetarii lui

anticipate ca rezultat al neezercitarii dreptului sau al

exeritarii necorespunzatoare.

3)T. de Garantie- perioada ,prescrisa sau declarata,

care curge de la data achizitionarii

produsului,serviciului si in cadrul careia

produsul,serviciul trebue sa-si pastreze

caracteristicile prescrise sau declarate, iar

producatorul, vinzatorul,prestatorul isi asuma

responsabilitatea remedierii sau inlocuirii pe seama

sa a produsului, serviciului necorespunzator daca

deficientele sunt imputabile consumatorului. P/u

productia alcoolica, termenul de garantie constitue

perioada, stabilita de producator in documentele

normative, care curge de la data imbutelierii si in

cadrul careia produsul achizitionat trebue sa-si

pastreze caracteristicile prescrise sau declarate.

4) T. de aparare a drepturilor civile. Acest termen

acorda titularului de drept posibilitatea de a se adresa

catre cel care i-a incalcat dreptul sau catre instant de

judecata p/u asi apara dreputl incalcat. Din cadrul

acestei categorii fac parte termenul de prezentare a

pretentiilor si termenul de prescriptive.T.de

prezentare a pretentiilor este terminul in care

persoana ,pina la sesizarea instantelor de judecata,

trebue sa inainteze pretentie persoanei obligate, p/u

rezolvarea litigiului.

5) T. de indeplinire a obligatiilor sunt termenele care

debitorul este obligat sa savirseasca actiuni ce

formeaza continutul obligatiei lui.T. de Gratie este o

perioada acordata de o parte contractanta celeilalte

parti p/u executarea obligatiei la o anumita data sau

intr0un mod esalonat.

37. Calcularea termenilor:

Conform prevederilor codului civil art.260 termenele

se pot stabili prin una din urmatoarele

modalitati:1)Indicarea unei date

calendaristice;2)Indicarea unei perioade(daca

termenul este stipulate printr-o perioada si o fractiune

din aceasta perioada, fractiunea se calculeaza la

urma);3)referirea la un eveniment viitor si sigur ca se

particularitatii obiectului juridic. 2) alegerea

contragentului cu care va trebui sa inchee

contractual.3)caracterul actului incheiat[din arenda

in vinzare-cumparare]. Solutionarea litigiilor legate

de Reprezentarea cu depasirea imputernicirilor se va

efectua dupa aceleas reguli ca la lipsa

imputernicirilor.

35.Procura.Notiune, tipuri, incetarea valabil

procurii.

Procura este un act juridic unilateral care

materializeaza manifestarea de vointa a

reprezentatului si care concretizeaza continutul si

limetele imputernicirilor ce se deleaga

reprezentantului.Procura poate avea forma scrisa

sau autentica(la notariat, administratia locala).

Tipurile procurii: 1) P. Generala(Reprezentantului I

se acorda imputernicire de a incheia orce act

juridic);2)P.Speciala(imputernicirea de a se inchea

acte concrete[de a vinde un bun sau de a dona un

bun]).3) P. de Baza(Reprezentantul trebue sa inchee

personal actul incredintat).4)P. de

Substituire(procura prin care reprezentantul

transmite imputernicire altei personae de a incheia

acteul incredintat).

Incetarea Valabilitatii Procurii: Termenul general de

valabilitate stabilit prin lege este de 3 ani.

Valabilitatea procurii inceteaza odata cu:

1)expirarea termenului general; 2) Expirarea

termenului ei; 3) revocarea imputernic de catre

reprezentat; 4)renuntarea reprezentantului; 5)

dizolvarea P.J. care a avut calitatea de reprezentat;

6) Decesul, declaratia de disparitie a P.F. care a avut

calitatea de reprezentant sau reprezentat; 7)

Declaratia de incapacitate a P.f. care a calitatea de

reprezentant sau reprezentat;

41.Intreruperea prescriptiei extensive.

Intreruperea prescriptiei extensive inseamna

encetarea cursului lui datorita unei cauza prevazute

expres de lege, de la a carei aparitiei prescriptia

incepe sa curga fara a se tine cont de durata

intreruperii.Cazurile de intrerupere a prescriptiei:

1)introducerea unei cereri de chemare in

judecata(cererea de chemare in judecata intrerupe

cursul prescriptiei de la data intreruperii ei, dar

numai in cazul in care este admisa printr-o hotarire

definitiva).2)A 2 cauza este recunoasterea dreptului

a carui actiune se prescrie, facuta de beneficiarul

prescriptiei, astfel recunoscind el isi manifesta

intentia de a indeplini benevol obligatia.Cursul

prescriptiei extensive se intrerupe in cazul in care

debitorul savirseste actiuni din care rezulta ca

recunoaste datoria.Repunerea in termen. Sunt 2

cazuri: 1)In cazuri exceptionale, daca instant de

judecata constata ca termenul de prescriptive

extinsiva nu este respectat datorita unor imprejurari

legate de persoana reclamantului,dreptul incalcat al

personae este incalcat.2)Repunerea in termen nu

va produce(ziua survenirii evenimentului sau

momentului nu se ia in consideratie);

Daca ultima zi a termenului este o zi de duminica, de

simbata sau o zi,care confor legislatiei in vigoare este

considerate zi de odihna, termenul expira in

urmatoarea zi lucratoare.Documentele depuse pina la

ora 24.00 a ultimei zile a termenului se considera

depuse in termen.

38. Notiunea si clasificarea termenului de

prescriptive extensive.

Prin termen de prescriptie extinctiva se ntelege

intervalul de timp stabilit de lege nauntrul caruia

trebuie

exercitat dreptul la actiune n sens material, sub

sanctiunea

pierderii acelui drept.

T. general de prescriptive extensive.Termen in

persoana poate sa-si apere, pe calea inaintarii unei

actiuni in instant de judecata, dreptul incalcat. El este

de 3 ani.

T. Special de prescriptive este termen care se aplica

anumitor categorii de rapoarte juridice, prevazute

expres de lege.T. de 6 luni se aplica actiunilor : 1)

prin care se pretinde plata clauzei

penale[amenzi,penalitati de intirziere];2)privitoare la

viciile ascunse ale bunului vindut;3)izvorite din

lucrarile executatein baza contractului de deservire

curenta a persoanelor;4)privitoare la litigiile ce

izvorasc din contractual de transport.T. de 3 luni in

cazul in care cota-parte se vinde fara respectarea

dreptului de preemtiune,oricare coproprietar poate

inainta actiune in instant de judecata p/u a I se atribui

dreptul si obligatia de comparator.T. de 30 zile se

aplica in cazul inaintarii unei cerere prin care se

solicita anularea unui act administrativsau

recunoasterea dreptului pretins.

39. Suspendarea prescriptiei extensive. Inseamna

oprirea cursului ei pe timpul existentei unor anumite

situatii prevazute limitative de lege, care il pun pe

titularul dreptului in imposibilitatea de a

actiona.Curgerea terrmenului de prescriptive

extensive se suspenda daca:

1) Inaintarea actiunii este imposibila din motive de

forta majora(o imprejurare de fapt, imprevizibila si

de neinlaturat, care impiedeca in mod obiectiv si fara

nici o culpa din partea debitorului executarea

obligatiei contractual a acestuia);

2) exercitarea obiligatiei este aminata(moratoriu);

3)creditorul sau debitorul face parte din rindul

fortelor armate puse pe picior de razboi;

4)creditorul este incapabil sau este limitat in

capacitatea de exercitiu si nu are un reprezentant

legal, cu exceptia cazurilor in care creditorul are

capacitate de exercitiu procesuala;

5)este suspendat actul normative care reglementeaza

raportul juridic litigios;

6)activitatea autoritatilor judecatoresti de a caror

poate fi dispusa decit daca partea s-a exercitat

dreptul la actiune inainte de implinirea unui termen

de 30 zile, calculate din ziua care a cunoscut sau a

trebuit sa cunoasca incetarea motivelor care justifica

depasirea termenului de prescriptive(ex.:persoana s-

a aflat 5 ani in coma, dupa ce si-a revenit are 30 zile

p/u depunerea cererii).

42.Calculul termenilor de prescriptive.

Termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga

de la data nasterii dreptului la actiune.

Exista o serie de exceptii in diferite cazuri: 1)in

cazul in care dreptul subiectiv este afectat de un

termen suspensiv sau de o conditie suspensiva,

termenul de prescriptive extinsiva incepe sa curga

de la data implinirii termenului ori realizarii

conditiei.

2)In raporturile juridice in care nu este stipulate

termenul executarii obligatiei sau in care executarea

poate di ceruta oricind,termenul de prescriptive

extinsiva incepe sa curga de la data cind debitorul

trebue sa execute,in cazurile cind termenul nu este

stipulate ori nu rezulta din natura acestuia,

creditorul are dreptul sa ceara oricind executarea

obligatiei, iar debitorul este obligat sa o execute

oricind.3)In cazul contractelor de nulitate, termenul

de prescriptive incepe sa curga la data la care cel

indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana

chemata de lege sa-I incuviinteze actele a cunoscut

temeiul anularii.4)In raporturile dilictuale,termenul

de prescriptive incepe sa curga de la data cind

pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba

sip e cel care raspundea de ea.5) In cazul obligatiilor

regressive, termenul de prescriptive incepe sa curga

de la data cind trebuia executata obligatia

principal.6)actiunile privind viciile ascunse,

termenul de prescriptive incepe sa curga dupa un an

de la data predarii bunului.7) In cazul prestatiilor

successive, prescriptia dreptului la actiune incepe sa

curga de la data la care fiecare prestatie devine

exigibila, ear daca prestatiile alcatuiesc un tot untar

,la data ultimei prestatii neexecutate.

46. Identificarea P.F.

Prin sintagma identificarea persoanei fizice se

ntelege individualizarea omului n raporturile

juridice civile. Identificarea persoanei fizice este o

necessitate generala si permanenta pentru ca

individualizarea omului se realizeaza n toate

raporturile juridice la care participa. Atribute de

identificare a persoanei fizice reglementate n

principal de normele dreptului civil, sunt: numele,

domiciliul si starea civila.

47.Numele P.F.

Din cele mai vechi timpuri numele a fost unul din

elementele de baza prin intermediul caruia a avut

loc

individualizarea persoanelor fizice. n legislatia

noastra, notiunea de nume este folosita ntr-un

competent tine solutionarea litigiului dintre parti este

suspendata;

40.Domeniul de aplicare a prescriptiei extensive.T.

de prescriptive se aplica ori de cite ori, printr-o

prevedere legala, nu este stabilit altfel,considerat

inprescriptibil.

Sunt imprescriptibile extintiv pretentiile:1)privind

apararea drepturilor personale nepatrimoniale daca

legea nu prevede altfel;2)deponentilor fata de

institutiile financiare privind restituirea

depunerilor;3)cu privire la repararea prejudiciului

cauzat vietii sau sanatatii persoanei.

43.Capacitatea de Folosinta a P.F.

Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea

persoanei fizice de a fi titulara de drepturi si obligatii

civile, calitatea de a fi subiect individual de drept

civil, adica participarea la diferite raporturi juridice

civile.

Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

consta n nsusirea acestei capacitati de a fi

reglementata prin lege. Generalitatea capacitatii de

folosinta a persoanei fizice consta n faptul ca, fiinta

umana, omul, are aptitudinea generala si abstracta de

a avea drepturi si obligatii civile. Inalienabilitatea

capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima ca

aceasta capacitate nu poate forma obiect de

renuntare, n tot sau n parte, si nici obiect de

nstrainare. Intangibilitatea capacitatii de folosinta a

persoanei fizice exprima caracteristica acesteia de a

nu i se putea adduce limitari, ngradiri dect prin

texte exprese de lege.Egalitatea-Sexul, rasa,

nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea

nu au nici o nrurire asupra

capacitatiiUniversalitatea capacitatii de folosinta a

persoanei fizice este trasatura care exprima ideea ca

aceasta capacitate este recunoscuta tuturor

persoanelor fizice. Capacitatea de folosinta ncepe de

la nasterea persoanei, drepturile copilului sunt

recunoscute de la conceptie, nsa numai daca el se

naste viu. n continutul capacitatii de folosinta sunt

cuprinse toate drepturile si obligatiile prevazute de

legislatia n vigoare. Capacitatea de folosinta,

recunoscuta de lege oricarei persoane fizice, nu poate

nceta dect odata cu moartea.

44.Capacitatea de Exercitiu a P.F.

Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei

de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii,

savrsind acte juridice. Caracterile juridice ale C. de

E. sunt ca si la Capac de

Folos(Legalitatea,egalitatea,universalit,

intangibilitatea, inalienabilitatea).Lipsa

discernamntului necesar pentru ca persoana fizica sa

poata participa la circuitul civil determina lipsirea

omului de capacitatea de exercitiu. Nu au capacitatea

de exercitiu: a) minorul care nu a mplinit vrsta de

paisprezece ani; b) persoana pusa sub interdictie.

45.Capacitatea de Exercitiu Restrinsa a P.F.

dublu sens.Prin nume se ntelege numele de familie

sau prenumele. Doctrina defineste numele ca fiind

cuvntul sau cuvintele care individualizeaza

persoana fizica n societate. Dreptul subiectiv la

nume are, n continutul sau, urmatoarele

prerogative: 1) dreptul de a pastra numele, adica de

a-l folosi; 2) dreptul de a cere ndreptarea greselilor

de scriere a numelui n orice acteidentificare); 3)

dreptul de a se opune la folosirea, fara ndreptatire a

acestui nume de catre altcineva. Fiind un drept

personal nepatrimonial, dreptul la nume se

caracterizeaza prin: a) este un drept absolute;b) este

un drept imprescriptibil; c) este un drept inalienabil;

d) este un drept personal, deoarece este strns legat

de persoana omului; e) este un drept legal, n sensul

ca toate persoanele fizice au dreptul la nume;

Numele patronimic sau numele de familie

desemneaza n societatea moderna toate persoanele

ce fac

parte din aceeasi familie si se dobndeste prin

efectul filiatiei. Copilul din casatorie ia numele de

familie comun al parintilor;

Numele de familie si prenumele copilului gasit,

nascut din

parinti necunoscuti, se stabilesc, prin decizie, de

primaria

comunei, orasului n raza careia a fost gasit copilul.

Numele de familie... se modifica drept urmare a

schimbarii starii civile, n conditiile prevazute de

Codul familiei. 1. Modificarea numelui de familie

determinate de schimbari ale filiatiei-1) Stabilirea

filiatiei copilului gasit, nascut din parinti

necunoscuti. 2) Stabilirea filiatiei copilului din

afara casatoriei fata de al doilea parinte. 3) Tagada

paternitatii copilului din casatorie. 4) Admiterea

contestatiei recunoasterii unui copil din afara

casatoriei. 2. Modificarea numelui de familie

determinata

de adoptie-Copilul dobndeste, prin adoptie numele

celui care adopta.3. Modificarea numelui de familie

determinata de casatorie.4. Modificarea numelui de

familie determinata de casatorie.5. Schimbarea

numelui de familie pe cale administrative-

Inspectoratul National pentru Evidenta

Persoanelor, verificnd daca sunt ndeplinite toate

conditiile prevazute de lege si apreciind temeinicia

cererii, precum si a opozitiilor facute va da o

decizie motivata, dupa caz, de admitere sau de

respingere a cererii, n termen de 60 de zile de la

primirea dosarului.

Prenumele persoanei fizice-Prenumele se

stabileste la data nregistrarii nasterii, pe baza

declaratiei de nastere facuta de cel care declara

nasterea(Schimbarea prenumelui minorului se

poate cere oricnd)

Pseudonimul si porecla.Pseudonimul este un

cuvnt sau un grup de cuvinte, alese de persoana

Capacitatea de exercitiu restrnsa este aptitudinea

minorului de 14 18 ani de a dobndi si exercita

drepturi

civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin

ncheierea, personal, a anumitor acte juridice civile.

caracterul capacitatii de exercitiu de a fi restrnsa

rezulta din: 1) titularii acestei capacitati sunt numai

minorii n vrsta de 14 ani; 2) actele juridice sunt

incheiate personal de catre acesti minori; 3) pentru a

fi valide, actele juridice ncheiate de minori trebuie,

n prealabil, ncuviintate de ocrotitorii lor legali.

Actele juridice pe care le poate ncheia minorul de

14-18 ani n raport de conditiile cerute de lege pentru

validitatea lor sunt:1) acte juridice civile care pot fi

ncheiate, n modvalabil, personal si singur(a). Actele

de conservare a patrimoniului si actele juridice

marunte de mica importanta; b) Actele de

administrare a patrimoniului; c) Contractul de

depozit special la CEC; d) Redactarea testamentului

la mplinirea vrstei de

16 ani;); 2) acte juridice civile care pot fi ncheiate

personal, dar cu ncuviintarea prealabila a

acrotitorului legal;3) acte juridice civile care pot fi

ncheiate personal, cu ncuviintarea prealabila numai

a ocrotitorului legal, dar si a autoritatii

tutelare(nstrainarea bunurilor, grevarea acestora cu o

sarcina reala (ipoteca, gaj), renuntarea la un drept,

tranzactia,);4) acte juridice civile care nu pot fi

ncheiate, n mod valabil (pe care nu le poate ncheia

chiar daca a existat ncuviintare). ncetarea capacitatii

de exercitiu restrnsa: a) Cnd minorul de 14-18 ani

dobndeste deplina capacitate de exercitiu. b) Cnd

minorul de 14-18 ani este pus sub interdictie

judecatoreasca. c) Cnd minorul de 14-18 ani

decedeaza.

48.Domiciliu si Resedinta P.F.

Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea si

are locuinta statornica sau principal. Domiciliul are

trei caractere specifice, respectiv: a) obligativitatea

(Obligativitatea domiciliului se nvedereaza prin

aceea ca orice persoana fizica trebuie sa aiba un

domiciliu.); b)unicitatea(este caracterul juridic care

exprima principiul potrivit caruia la un moment dat,

persoana fizica are un singur domiciliu, chiar daca

detine mai multe locuinte statornice.) si c)

stabilitatea.

Resedinta, ca si domiciliul, este un atribut de

identificare n spatiu a persoanei fizice, care nu

ntruneste caracterul de locuinta statornica sau

principala, ea este o locuinta temporara sau

secundara.

54.Starea Civila a P.F.

n dreptul modern, prin stare si statut civil al

persoanei fizice ntelegem mijlocul juridic de

individualizare a persoanei fizice prin indicarea

calitatilor personale avnd

aceasta semnificatie. Continutul starii civile, ca drept

fizica, cu scopul de a-l individualiza n societate n

general, ntr-un domeniu de activitate

culturalartistica.. Porecla este numele dat unei

persoane, pe lnga numele propriu, n semn de

cinste sau de batjocura, n legatura cu o trasatura

caracteristica a aspectului sau exterior, a psihicului

sau a activitatii sale.

49. Identificarea P.J

Persoana juridica subiect de drept care participa

de sine statator la raporturile juridice, ca avnd o

raspundere civila proprie este un colectiv de

oameni avnd structura organizatorica bine

determinata, dispunnd de independenta

patrimoniala si care urmareste realizarea unui scop

n acord cu interesele obstesti.O P.J se identifica de

alte P.J. prin : denumire, sediu, nationalitate,

domiciliu. Deasemenea poate fi identificata prin

emblem(simbol),marca, numar de identitate(IDNO),

posta electronic,casuta postala.

50.Declaratia judecatoreasca a mortii.

Declararea judecatoreasca a mortii este

mijloculjuridic prin care se stabileste data decesului

si, prin urmare,

data ncetarii capacitatii de folosinta a persoanei

fizice nsituatiile n care moartea acesteia nu poate fi

constatata fizic. Declararea mortii poate fi ceruta de

orice persoana interesata, ca si declaratia disparitiei,

n urmatoarele conditii: a) sa existe o hotarre

judecatoreasca de declarare a disparitiei, ramasa

irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile;

b) sa fi trecut cel putin 4 ani de la data ultimelor stiri

din care rezulta ca persoana disparuta era n viata; c)

de la data afisarii hotarrii de declarare a disparitiei

sa fi trecut 6 luni. Cel disparut n cursul unor fapte

de razboi, ntr-un accident de cale ferata, ntr-un

naufragiu, sau ntr-o alta mprejurare, care

ndreptateste a se presupune decesul, poate fi

declarat mort fara a se mai declara n prealabil

disparitia sa...

Procedura de declarare judecatoreasca a mortii

Hotarrea de declarare a mortii, ramasa definitiva,

va fi comunicata serviciului de stare civila pentru a

fi nscrisa n registrul actelor de stare civila.

nregistrarea se face la autoritatea administratiei

publice locale de la: a) locul de nastere al celui

declarat mort; b) domiciliul celui declarat mort, n

cazul cnd actul de nastere a fost ntocmit la

autoritatile locale din strainatate; c) domiciliul

persoanei care a solicitat declararea judecatoreasca a

mortii, situatie n care locul nasterii si domiciliul nu

sunt cunoscute. Data mortii disparutului se

stabileste potrivit cu mprejurarile. n lipsa de

indicii ndestulatoare, se va stabili ca data a mortii

ultima zi a termenului dupa care se poate cere

declararea judecatoreasca a mortii. Prin urmare,

instanta judecatoreasca va stabili data mortii n felul

urmator: a) ultima zi a termenului de 4 ani, n

subiectiv de individualizare, se exprima prin

urmatoarele prerogative: a) mposibilitatea omului de

a se individualiza prin starea sa civila; b) posibilitatea

de a pretinde sa fie individualizat, de catre altii, prin

starea civila; c) posibilitatea de a apela, la nevoie, la

concursul fortei coercitive a statului. starea civila se

exprima prin urmatoarele elemente: nascut din

casatorie; nascut din afara casatoriei; nascut din

parinti necunoscuti; adoptat; necasatorit; divortat;

recasatorit; vaduv;barbat sau femeie.

Actele de stare civila sunt nscrisuri autentice prin

care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul

unei persoane. Acestea se ntocmesc n interesul

statului si al persoanei si servesc la cunoasterea

numarului si structurii populatiei, a situatiei

demografice, la apararea drepturilor si libertatilor

fundamentale ale cetatenilor.

51.Declaratia Disparitiei P.F.

Prin masurile de procedura si publicitate,

princonditiile care sunt prevazute de lege si prin

cercetarile prealabile, se asigura existenta tuturor

premiselor care saformeze convingerea ca persoana

nu mai este n viata si prinurmare, justifica hotarrea

judecatoreasca care se pronunta pentru declararea

disparitiei unei personae. conditiile n care se poate

cere declararea judecatoreasca a disparitiei unei

persoane: 1) sa fie vorba deo disparitie care sa creeze

prezumtia ca persoana nu mai esten viata; 2) sa fi

trecut un an de la data ultimelor stiri din care rezulta

ca persoana era n viata.,termenul de un an de la data

ultimelor stiri apare si ca o conditie a intentarii

actiunii, ceea ce nseamna ca nainte de expirarea

termenului de un an nu se va putea introduce actiunea

pentru declararea judecatoreasca a disparitiei.

ntruct legea nu prevede care sunt persoanele

ndreptatite sa solicite instantei declararea

judecatoreasca a

disparitiei, se poate trage concluzia ca o asemenea

cerere poate fi formulata de orice persoana interesata

(rudele,

creditorii, sau procurorul). Cererea de declarare a

disparitiei unei persoane se introduce la instant

judecatoreasca n circumscriptia careia aceasta

persoana si-a avut ultimul domiciliu Primind cererea,

presedintele instantei dispune ca, prin organele

primariei si prin organele politiei, sa se culeaga ct

mai multe informatii cu privire la persoana a carei

disparitie se cere a fi declarata. Hotarrea de

declarare a disparitiei se comunica partilor, pentru

disparut hotarrea comunicndu-se prin afisare.

Hotarrea poate fi atacata, folosind caile ordinare de

atac. Hotarrea de declarare a disparitiei, ramasa

definitiva, se va afisa timp de 30 de zile la usa

instantei de fond si a primariei ultimului domiciliu al

celui disparut.

In cazul n care disparutul poseda avere, instanta va

putea sa comunice aceasta hotarre si autoritatii

situatia declararii mortii precedata de declararea

disparitiei; b) ultima zi a termenului de 1 an n cazul

declararii mortii fara o prealabila declarare a

disparitiei. Efectul esential al hotarrii de declarare

a mortii produce aceleasi efecte juridice, n

principiu, cu cel produs de actul de deces al mortii

constatate fizic si anume ncetarea capacitatii de

folosinta a persoanei fizice.

53.Efectele aparitiei persoanei declarate

Disparute.

1)Se anuleaza precedent hotarire judecatoreasca

printr-o hotarire noua;2)Hotarirea de anulare

constitue temeiul anularii masurilor de protective si

de administrare a bunurilor, precum si al anularii

inregistrarii decesului in registrul de stare civila.

56.Elementele constituitive ale persoanei

juridice.

Sunt trei elemente constitutive ale calitatii de

persoana juridica, si anume: o organizare de sine

statatoare; un patrimoniu propriu; un scop propriu,

determinat si n acord cu interesul general, obstesc.

Caracteristicile elementelor constitutive:Cele trei

elemente ale persoanei juridice se caracterizeaza

prin urmatoarele: sunt, n acelasi timp, legale,

generale, cumulative, exclusive, speciale si diverse.

Legalitatea elementelor constitutive exprima ideea

ca ea este prevazuta de lege, vointa partilor neavnd

nici un rol n privinta capacitatii de folosinta.

Generalitatea exprima caracterul ei abstract

general, aptitudinea de a avea drepturi si obligatii

fara a exista o enumerare limitativa.

Cumulative sunt cele trei elemente constitutive n

ntelesul ca, pentru existenta calitatii de persoana

juridica, un colectiv de oameni trebuie sa le

ntruneasca pe toate. Exclusive sunt cele trei

elemente constitutive pentru ca ele sunt nu numai

necesare, ci si suficiente.

Specialitatea capacitatii de folosinta este caracterul

juridic care diferentiaza continutul capacitatii de

folosinta a persoanei fizice de cel al persoanei

juridice.

Diversitatea elementelor constitutivce se refera la

continutul celor trei elemente constitutive. Cele trei

elemente organizare proprie, patrimoniu propriu,

scop propriu au o anumita configuratie n cazul

unei regii autonome, alta configuratie n cazul unei

institutii de stat si o alta n cazul unei societati

comerciale ori al unui cult religios.

57.Clasificarea P.J.

a) Dupa forma dreptului de proprietate, distingem

categorii de persoane juridice:

- persoane juridice de stat;

- persoane juridice private sau particulare;

- persoanele juridice cooperatiste ori obstesti;

- persoane juridice mixte; aici se ncadreaza

societatile mixte, adica cele nfiintate prin

participarea de asociati romni si straini.

tutelare pentru a se institui curatela, n vederea

administrarii averii disparutului.

52.Efectele aparitiei P.F. declarate moarte. Cel

mai important efect al hotarrii de anulare a

declararii mortii este acela ca, n mod retroactiv, se

considera ca cel ,declarat mort a fost totdeauna n

viata. Fiind vorba despre nulitate, o asemenea

hotarre produce efecte retroactive si, prin urmare,

vor renaste toate drepturile si obligatiile carora li s-a

pus capat prin hotarrea declarative de moarte, adica

succesiunea sa va fi considerata ca nu s-a deschis,

casatoria sa va fi considerata ca nu a ncetat etc. cel

care a fost declarat mort si a obtinut anularea

hotarrii prin care i se declarase moartea poate cere

napoierea bunurilor sale, cu toate acestea,

dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le

napoieze, dect daca se face dovada ca la data

dobndirii stia ca persoana declarata moarta este n

viata. Mostenitorul prezumtiv de buna credinta are

urmatoarele obligatii fata de adevaratul proprietar: -

sa restituie bunurile n natura ori de cte ori este

posibil; - daca a nstrainat bunurile cu titlu

oneros catre un tert subdobnditor de buna credinta

sa restituie pretul primit. Mostenitorul prezumtiv de

rea credinta are urmatoarele obligatii fata de

adevaratul proprietar: - sa restituie bunurile n natura

ori de cte ori este posibil; - daca a nstrainat bunurile

cu titlu oneros catre un tert, subdobnditor de buna

credinta va restitui fie pretul obtinut pentru aceste

bunuri, fie valoarea bunurilor din momentul

revendicarii, la optiunea adevaratului proprietar;

- sa restituie toate fructele produse de bunuri

(naturale, industriale, civile) sau echivalentul lor.

59. Functionarea P.J.

Prin functionare se intelege raporturile juridice care

se stabilesc in interiorul persoanei juridice.Aceste

raporturi privesc in special:a)Drepturile si obligatiile

membrilor fata de P.J.(a)Drepturile nepatrimoniale-

1)dreptul de a participa la sedintele adunarii

membrilor, asociatiilor;2)Dreptul la vot;3) D.la

informative de P.J.;4)D. la Control asupra activitatii

organului executiv al P.J. b)D. Patrimoniale-10

asupra unei parti din beneficial realizat de

P.J.;2)asupra unei parti din active in caz de lichidare

a P.J.;b)Organele P.J., modul de formare si

functionare a fiecarui organ(1) Organul Suprem care

decide asupra celor mai importante problem ce tin de

constituirea, functionarea si existent P.J.; 2) Organul

executive; 3) Organe facultative-a)Organ

Reprezentativ ca consiliul directorului al asociatiei pe

actiuni, el are rol de a supraveghia organul executive;

b)Organul de Control-ca Comisia de revizie, el are

atribuutia de a exercita controlul asupra activitatii

economice si financiare a P.J.); c)Patrimoniul;

d)Capacitatea juridica a P.J.- Capacitatea Civila a

P.J.

b) Dupa nationalitatea lor, persoanele juridice se

mpart n doua categorii:

- persoane juridice romne;

- persoane juridice straine.

c) Dupa sediul lor, distingem doua categorii de

persoane juridice:

- cele cu sediul n Romnia;

- cele cu sediul n strainatate.

d) Dupa corelatia dintre ele, persoanele juridice se

mpart n: principale si anexe. Regimul juridic anexa

este acelasi ca al persoanei juridice principale.

e) Dupa regimul juridic aplicabil, se disting:

- persoane juridice de drept public;

- persoane juridice de drept privat.

f) Dupa esenta scopului lor, persoanele juridice pot

fi mpartite n:

- persoane juridice cu scop patrimonial;

- persoane juridice cu scop nepatrimonial.

58. Infiintarea P.J.

Prin nfiintarea persoanei juridice se ntelege

crearea unui subiect colectiv de drept civil, n

conditiile legii. Reglementarea nfiintarii

persoanelor juridice se face prin norme generale si

prin norme speciale care privesc diferite categorii

de astfel de subiecte colective de drept civil si care

se regasesc n actele de nfiintare si organizare ale

acestora.

1.nfiintarea persoanelor juridice prin act de

dispozitie:

Cu alte cuvinte, nfiintarea prin act de dispozitie

implica manifestarea de vointa a autoritatii

competente n scopul

constituirii persoanei juridice. nfiintarea

persoanelor juridice, prin modalitatea amintita, se

aplica, n genere, persoanelor juridice de stat si, n

anumite cazuri, celor de drept privat: Organele

puterii legislative, Organele puterii executive,

Organele puterii judecatoresti, Unitatile

administrativ-teritoriale.

2.nfiintare prin act de nfiintare recunoscut:

Sunt persoane juridice prin recunoasterea nfiintarii

lor de catre organele si n conditiile prevazute de

lege.

Cooperativele mestesugaresti se nfiinteaza, se

organizeaza si functioneaza potrivit statutelor

adoptate de adunarile generale, pe baza statutului

cadru aprobat de congresul cooperatiei

mestesugaresti.. Recunoasterea nfiintarii

cooperativelor mestesugaresti si a uniunilor de

cooperative se face de catre consiliul organizatiei

cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare.

Acestea dobndesc personalitate juridica prin

nregistrarea la organele de stat competente,

potrivit legii.

3.nfiintarea prin act autorizat:

Organizatiile obstesti, ca sindicatele, uniunile de

scriitori, artisti sau compozitori, asociatiile cu scop

1. Notiune, structura

Prin capacitate civila a persoanei juridice se ntelege

aptitudinea acesteia de a fi subiect de drept, adica

aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile si de

a ncheia acte juridice civile proprii. n structura

capacitatii civile se disting doua elemente:

capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu:

Notiune, caractere juridice. Capacitatea de folosinta

reprezinta aptitudinea generala si abstracta a

persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii

civile. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice

se caracterizeaza prin: legalitate, inalienabilitate,

intangibilitate, generalitate si specialitate.

1. nceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridice:

nceputul capacitatii de folosinta deplina este marcat

de momentul dobndirii personalitatii juridice: a)

persoanele juridice supuse nregistrarii dobndesc

capacitatea de folosinta de la data nregistrarii lor;

b) capacitatea de folosinta a celorlalte persoane

juridice ncepe n functie de modul de nfiintare: de la

data actului de dispozitie; de la data recunoasterii

actului de nfiintare; de la data autorizarii nfiintarii;

de la data ndeplinirii altei cerinte legale. n

dependen de P.J. capacitatea de Folosina apare o

dat cu:

a)capacitatea de folosinta ncepe de la data

nregistrarii la organul de stat competent.

b)capacitatea de folosinta ncepe de la data nscrierii

n registrul special tinut de instanta judecatoreasca

pentru urmatoarele persoane juridice: asociatiile si

fundatiile fara scop lucrative, patronatele, societatile

agricole.

c) Capacitatea de folosinta de la data nmatricularii

n registrul comertului, pentru urmatoarele persoane

juridice: regiile autonome; societatile comerciale;

d) De la data actului de dispozitie care le nfiinteaza

pentru persoanele juridice de stat: organele de stat

e) Capacitatea deplina de folosinta ncepe de la data

ramnerii definitive sau irevocabile a hotarrii

judecatoresti de admitere a nregistrarii, pentru:

partidele politice; sindicate si cooperativele de

consum.

f) Capacitatea deplina de folosinta ncepe de la data

recunoasterii nfiintarii de catre Guvern, pentru

camerele de comert si industrie.

Coninutul Capacitaii de Folosin:

a) Continutul capacitatii de folosinta restrnsa:

Capacitatea de folosinta restrnsa a persoanei juridice

este limitata la dobndirea de drepturi si asumarea de

obligatii.

b) Continutul capacitatii de folosinta deplina a

persoanei juridice: Capacitatea de folosinta a

persoanei juridice consta n aptitudinea de a avea

toate drepturile si obligatiile civile contractuale si

extra contractuale.

3. ncetarea capacitatii de folosinta a persoanei

nepatrimonial, precum si institutiile si

ntreprinderile anexe create de acestea sunt

persoane juridice, daca au

autorizarea prealabila a nfiintarii lor, data de catre

organele si n conditiile prevazute de lege.

4.Alt mod reglementat de lege:

nfiintarea unui stat fiind supusa normelor de drept

international public si celor de drept constitutional

si nu unor norme de drept civil. nfiintarea,

desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor

diplomatice si oficiilor consulare, se face prin

decret al Presedintelui Romniei, la propunerea

Guvernului.

60/63. Reorganizarea P.J.

Reorganizarea persoanelor juridice ca un proces de

contopire sau divizare, n care sunt cel putin doua

persoane juridice existente, sau care iau astfel fiinta.

n cadrul acestui proces se produc unele modificari,

care afecteaza pe toate persoanele juridice

participante.

2. Formele (modurile) reorganizarii juridice

Formele juridice ale reorganizarii sunt: comasarea

persoanelor juridice si divizarea persoanelor

juridice. Comasarea se realizeaza prin doua forme:

fuziunea si absorbtia. Al doilea mod de organizare

si anume divizarea se realizeaza prin una din

urmatoarele forme: divizarea totala ori divizarea

partiala.

64. Dizolvarea fortata a P.J.

Cauzele de dizolvare silita sunt:

- scopul urmarit de persoana juridica a devenit ilicit;

- mijloacele folosite pentru realizarea scopului au

devenit ilicite;

- scopul persoanei juridice este fictiv, ntruct

scopul

real, urmarit de aceasta, este altul.

Dizolvarea silita apare ca o sanctiune civila,

deoarece

s-au ncalcat dispozitiile legale imperative.

Caracterul de sanctiune civila a dizolvarii silite

rezulta si din prevederea art. 53 din Decretul nr.

31/1954,

potrivit careia bunurile persoanelor juridice

dizolvate,

ramase dupa lichidare, trec n proprietatea statului.

Toate aceste cauze de dizolvare silita nu opereaza

de

drept, ci se produce prin actul organului competent.

55. Teoriile Privind P.J.

Sunt mai multe teorii privind P.J.:

1)Teoria Fictiunii(personalitatea juridical se afla in

minele persoanelor, adica in minele subiectelor de

drept); 2)Teoria Proprietatii Colective; 3)Teoria

juridice a) ncetarea capacitatii de folosinta restrnsa a

persoanei juridice Capacitatea de folosinta restrnsa

(anticipata) a persoanei juridice nceteaza la

momentul dobndirii deplinei capacitati de folosinta

de catre aceasta. b) ncetarea capacitatii de folosinta

deplina a persoanei juridice

Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice

sfrseste la momentul ncetarii fiintei persoanei

juridice.

Capacitatea de Exercitiu a P.J.

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este

acea parte a capacitatii civile care consta n

aptitudinea

persoanei juridice de a dobndi si exercita drepturi

subiective civile prin organele sale de conducere.

Din reglementarea legala de drept comun a

capacitatii de exercitiu a persoanei juridice rezulta

urmatoarele

reguli:

- persoana juridica si exercita drepturile si si

ndeplineste obligatiile prin organele sale;

- actele juridice ncheiate de organele persoanei

juridice, n limitele puterilor ce le-au fost conferite,

sunt actele persoanei juridice nsasi;

- faptele licite sau ilicite, savrsite de organele sale,

obliga nsasi persoana juridica, daca au fost

ndeplinite cu

prilejul exercitarii functiei lor;

- faptele ilicite atrag si raspunderea personala a celui

ce le-a savrsit, att fata de persoana juridica, ct si

fata de

cel de-al treilea;

- raporturile dintre persoana juridica si cei care

alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare,

regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin

lege, actul de nfiintare ori statut.

2. nceputul capacitatii de exercitiu

n lipsa unei dispozitii legale exprese, care sa

determine nceputul capacitatii de exercitiu a

persoanei juridice, doctrina a formulat doua opinii cu

privire la acest moment. ntr-o opinie s-a argumentat

solutia potrivit careia momentul dobndirii capacitatii

de exercitiu coincide cu cel al dobndirii capacitatii

de folosinta. Alta opinie sustine ca momentul

dobndirii capacitatii de exercitiu este marcat de

desemnarea organelor de conducere ale persoanei.

ntr-o alta opinie se considera ca persoana juridical

dobndeste capacitate de exercitiu de la data

nfiintarii sale.

3. Continutul capacitatii de exercitiu

Continutul capacitatii de exercitiu a persoanei

juridice se exprima prin aptitudinea de a dobndi si

exercita

drepturile si de a-si asuma si ndeplini obligatiile

civile prin ncheierea de acte juridice de catre

organele de conducere. Corelatia strnsa ntre

realitatii concrete(are 2 curent 1)Teoria Organica-

care spune ca P.J. este o realitate organic, adica un

corp, un organism in care celulule si-au pierdut

individualitatea; 2) Teoria vointei collective- care

defineste P.J. ca un colectiv cu o vointa unica

,comuna, distinct de vointele individuale); 4) Teoria

patrimoniului in afectatiune(persoanele juridice sunt

simple patrimonii fara subiect); 5) teoria institutiei;

6) Teoria Institutionala; 7) Teoria realitatii Tehnice.

62. Incetarea P.J. prin insolvabilitate

Persoanele juridice de drept privat pot fi declarate

insolvabile ,dizolvate si lichidate fortat daca nu-si

pot onora obligatia de plata fata de creditori, daca

valoarea activelor lor sunt mai mici decit valoarea

pasivelor.Procedura de insolvabilitate se intenteaza

si se desfasoara conform Legii

insolvabilitatii.Intentarea procedurii de

insolvabilitate produce un sir de efecte juridice:

1)creantele neajunse la scadenta se considera

scadente din momentul intrarii procesului de

insolvabilitate;2) debitorul pierde dreptul de a

administra si a dispune de bunurile ce ii apartin,

acest drept transferindu-se la administratorul

insolvabilitatii;30 activitatea organelor de conducere

se suspenda;4)platile care se fac catre P.J. debitoare

se transfer ape un cont special gestionat de

administrator; 5) calcularea penalitatilor se

suspenda;

capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu

determina doua laturi: activa,

constnd n dobndirea si exercitarea drepturilor

subiective civile prin ncheierea de acte juridice, si

pasiva, constnd n asumarea si ndeplinirea

obligatiilor civile prin ncheierea de acte juridice;

prin urmare, ntre continutul celor doua componente

ale capacitatii civile exista o strnsa legatura:

continutul capacitatii de exercitiu nu poate fi mai larg

dect al capacitatii de folosinta. Capacitatea de

folosinta restrnsa determina o capacitate de exercitiu

restrnsa, limitata la acele drepturi si obligatii

necesare pentru dobndirea personalitatii juridice.